Sunteți pe pagina 1din 5

ETAPELE DE VARSTA

CARACTERIZAREA PSIHOLOGICA A UNEI


PERSOANE IN VARSTA
Vrstele omului sunt evidente. Ele se impun ca dimensiuni identitare primare.
Simtul comun, care poate fi extrem de pertinent si eficient ntr-o mare parte a
situatiilor cotidiene, tinde sa foloseasca vrsta ca explicatie. Or, psihologul sau
educatorul explica prin ceea ce se ntmpla la nivelul proceselor psihice, la o
vrsta data.
Psihologia vrstelor/dezvoltarii este o specialitate aparte si relativ recenta n
domeniul psihologiei. Ea se ocupa de schimbarile comportamentale care apar dea lungul vietii individului, raspunznd la ntrebari cum ar fi: Cum ne
comportam?; De ce?; Care sunt diferentele fata de acelasi tip de
comportament al aceluiasi individ, aflat la un alt stadiu de dezvoltare?; Exista
modificari fundamentale n comportamentul uman?; Cum se petrec aceste
modificari si ce anume se schimba?; Care sunt cauzele acestor schimbari?; n
ce masura schimbarile sunt continue si n ce masura se structureaza ca stadii
mai bine sau mai putin bine definite n dezvoltarea umana?. Psihologia
dezvoltarii descrie modificarile comportamentelor att n mod analitic, ct si
global, de la simturi si pna la interactiunile cu ceilalti. Este domeniul psihologiei
care are n vedere o larga varietate a schimbarilor, cum ar fi: schimbarile fizice,
cognitive, psihosociale. De aici rezulta interdisciplinaritatea dezvoltarii umane.

ETAPELE DE VARSTA:

Debutul vietii;
Perioada prenatala;
Nasterea (are loc ntre 267-280 zile);
Primul an de viata;
Prima copilarie (de la 1 la 3 ani) sau perioada anteprescolara;
A doua copilarie (de la 3 la 6-7 ani) sau perioada prescolara;
Perioada prescolara - poate fi mpartita n trei subperioade:
prescolarul mic (3-4 ani);
prescolarul mijlociu (4-5 ani);
prescolarul mare (5-6/7 ani).
A treia copilarie (de la 7 la 11 ani) - Perioada scolara mica;
Perioada pubertatii (de la 10 la 14 ani) si adolescenta (de la 14 la 18-20
ani);
Perioadele tineretii (de la 25 ani la 31- 35 ani);
Vrstele adulte:
prima perioada adulta (de la 35 la 45 ani);
perioada adulta (de la 45 la 55 ani);
perioada adulta prelungita (de la 55 la 65 ani).
Vrstele de regresie:
stadiul de trecere spre batrnete (de la 65 la 75 ani);
stadiul batrnetii medii (de la 75 la 85 ani);
1

stadiul marii batrneti sau al longevivilor (peste 85 de ani).

CARACTERIZAREA PSIHOLOGICA A UNEI PERSOANE IN


VARSTA:
Conceptul de batranete a trezit numeroase dispute nu numai datorita faptului ca
mbatrnirea este foarte diferita n diferite arii geografice (factori bioclimatici),
dar si de la persoana la persoana.
n perioada de trecere, subidentitatea profesionala se dezoficiaza si se integreaza
n subidentitatea social-obsteasca. Subidentitatea maritala ramne esentiala.
Subidentitatea parentala ramne relativ expansiva, datorita aparitiei nepotilor
care solicita emotional identificarea de prelungire a urmasilor. nceteaza
caracteristicile reproductive ale vietii la barbati. Este o perioada de oarecare
fragilitate biologica. Bolile mai curente sunt infarctul, cancerul, bolile respiratorii.
De obicei, bolile trec greu. La femei sunt mai frecvente tulburarile afective.
n perioada batrnetii propriu-zise, subidentitatea parentala se contracta usor,
subidentitatea sociala se exercita n teritoriul social accesibil.
n perioada marii batrneti subidentitatile suprapuse se contracta; uneori poate
avea loc o disolutie de sine.

Caracteristici psihice:
ntregul tablou al activitatii psihice poarta, pe de o parte, amprenta experientei
de viata parcurse, pe de alta, a proceselor complexe de reechilibrare ce
antreneaza fortele compensatorii ale experientei si cele functionale ale
organismului. Vazul se degradeaza prin scaderea capacitatii de modificare a
cristalinului (presbitie). Scade capacitatea discriminatorie a nuantelor de culori si
cmpul vizual cromatic. Are loc scaderea claritatii imaginii, a acomodarii vizuale
si convergente, a acuitatii si discriminarii vizuale. Auzul se modifica, de
asemenea. Scade sensibilitatea absoluta auditiva. Auzul fonematic devine mai
putin sensibil. Fenomenele de surditate se manifesta de cele mai multe ori
datorita sclerozarii urechii interne. n cazurile n care sunt afectate celulele
centrilor corticali ai analizatorului auditiv, au loc fenomene de surditate psihica ce
se manifesta prin faptul ca persoana n cauza aude, dar nu ntelege. Exista o
scadere a tolerantei auditive, o mai mare fragilitate a acesteia.

Dezvoltarea proceselor psihice complexe:


Procesele de cunoastere complexe sunt influentate de experienta culturalintelectuala, dar si de capacitatile functionale constituite ntre timp, desi acestea
sunt relativ mai fragile la deteriorare. n ceea ce priveste problema memoriei,
apar cteva fenomene caracteristice. Mai semnificativ este faptul ca degradarea
memoriei este mai pregnanta pentru componenta ei de scurta durata (MSD).
Memoria de mai lunga durata (MLD), este mai rezistenta. Oamenii n vrsta uita
usor unde au pus un obiect, ce au spus ntr-o mprejurare sau alta etc. n
memoria de lunga durata (MLD) mai rezistenta, se fac totusi asociatii confuzive.
Devine mai lenta gndirea, atentia, vorbirea (au loc si modificari de voce).
Aceasta din urma se realizeaza cu pauze relativ lungi.
2

Concomitent are loc o exacerbare a emotionalitatii, a nervozitatii, a starilor de


irascibilitate, a fenomenelor de dominare si refulare mai ales n faza a doua, cnd
se manifesta si tulburari ale unor functii psihice slaba cooperare, anxietate,
capricii, dependente de moment etc. Desigur, exista destule persoane n vrsta
care reusesc sa-si conserve luciditatea si echilibrul psihic general si ramn active,
cooperante, deschise la nou, se pastreaza pe un palier de buna adaptare vreme
ndelungata. Multe deprinderi se mentin chiar daca viteza actiunilor scade.
Declinul psihic n batrnete este conditionat de o serie de factori ce tin att de
natura subiectiva si de structura anatomo-fiziologica a individului, ct si de
conditiile de mediu, de rezistenta organica si mai cu seama a sistemului nervos
central. Se stie ca viata subiectiva a fiecarui om este influentata multilateral de
felul n care traieste, de faptul daca au actionat asupra sa sau nu factori stresanti,
daca a dus o viata ordonata si echilibrata, daca s-a realizat profesional si a avut
satisfactii etc. La toate acestea trebuie adaugat si factorul genetic care poate
contribui la conservarea functiilor psihice si la mentinerea nsusirilor fizice n
anumite limite sau dimpotriva, la accentuarea unor manifestari de prabusire
psihofizica a individului.
Inteligenta poate sa se mentina relativ activa. Operativitatea nespecifica se
conserva relativ bine n prima etapa (65-75 ani). Totusi, tumultul ideilor scade, se
manifesta momente de vid intelectual, urmate de momente de constientizare a
declinului pe care l reprezinta aceste momente teama de angajare n discursuri
verbale pentru a nu aparea un astfel de vid. n aceste conditii se manifesta
reticente verbale, timiditate, autism. Dupa 70 de ani, discursul verbal devine mai
rar n cadenta.
n genere, emotiile devin ceva mai primitive. Dintre toate manifestarile
psihopatice prezente n batrnete, cele care se refera la tulburarile afectivitatii
sunt dominante si si pun pecetea pe ntregul comportament al acestora. Starile
depresive au o frecventa mai mare la persoanele n vrsta, la care determina un
dezechilibru n plan intern, pe de o parte, iar pe de alta parte, perturba relatiile
individului cu cei din jurul sau si se creeaza fenomene de dezadaptare. Se pare ca
la majoritatea persoanelor n vrsta depresia este nsotita de o stare de teama
fata de ideea mortii si regretul pentru perioadele fericite din viata individuala.
Asemenea stari se accentueaza dupa pierderea partenerului sau a cunostintelor
de vrsta apropiata. n alte cazuri, ideea de inutilitate sau cea de neluare n
seama de catre cei din jur imprima un caracter tragic de tristete si sentimentul
de frustrare. Persoanele care sufera de depresie sunt pesimiste si inhibate,
nefericite si nelinistite, manifesta negativism fata de conversatii si au
greutati n activitatea de concentrare. Batrnul preocupat cu precadere de
propria sa persoana traieste o tensiune neplacuta si devine iritabil la situatii
nesemnificative.
Un alt fenomen care se manifesta n tulburarile afective este cel de
hipertrofiere a sinelui, ca urmare a raportarii la propria persoana a tuturor
faptelor, si de justificare a comportamentului (sau) prin dilatarea drepturilor
personale si atrofierea sensibilitatii. n cazurile mai grave apare sindromul de
depersonalizare care se exprima printr-o pierdere a identitatii personale.
Persoana n cauza se comporta ca si cnd nu-si apartine siesi, emotiile sunt reci si
lipsite de vioiciune, lucrurile se desfasoara ca n vis si este inhibata latura
comunicationala. Dupa stresuri prelungite, sindromul depersonalizarii se
accentueaza si se manifesta asociat cu alte dezordini psihotice cum ar fi
3

ipohondria, isteria etc. Manifestarile depersonalizarii sunt mai frecvente la


femei, dar se pare ca fenomenele nu sunt att de violente ca la barbati Functia
mnezica are si ea de suferit n vrstele naintate. Cel mai adesea apar
hipomneziile, dar si manifestari mnezice relativ limitate. De cele mai multe ori,
hipomnezia apare pe fondul unor nevroze si psihoze cnd se manifesta ca
fenomen secundar. Dar sunt si situatii cnd hipomnezia apare n prim plan si
cnd are tendinta de a se agrava ajungnd la amnezie. La persoanele n vrsta se
ntlneste frecvent asa-numita amnezie infantila de origine afectiva.
Cteodata uitarea acopera momente din viata individului si anume, primii 15-17
ani. Aceasta amnezie prelungita este considerata de unii autori ca apare n urma
apararii persoanelor, prin uitare, de unele momente penibile din viata. La unele
persoane apare dominant fenomenul de perseverare. n aceasta situatie, se
repeta pentru acelasi interlocutor faptele prezentate n alte ocazii. Cnd i se
atrage atentia de catre cei din jur se supara, se enerveaza si manifesta un
negativism verbal temporal. Framntarile interioare se produc accentuat n
situatia cnd persoana si da singura seama de neajunsurile sale pe linia
mnezica.
Tulburarile memoriei se asociaza frecvent cu cele ale gndirii si limbajului.
Ideile de persecutie creeaza impresia persoanei ca este n permanenta observata
si urmarita, ca nimic din ceea ce spune si gndeste nu este pe placul altora.
Aceste stari se pot asocia cu ideile ipohondrice cnd persoana se crede bolnava
somatic si nu i se acorda atentia cuvenita, sau nu este crezuta.
n plan verbal exprimarea devine anevoioasa, lenta si incoerenta. De multe ori
oamenii n vrsta nu-si gasesc cuvintele potrivite, apar repetarile si usoare
forme de blbiala. Scrisul este nesigur, colturos, tremurat si sacadat.
Fenomenele parkinsonice, care intervin frecvent, ngreuieaza si mai mult
transpunerea ideilor n spatiul grafic.
n plan comportamental, persoanele cu astfel de tulburari se manifesta ca
nervoase, irascibile si traiesc un sentiment de frustrare. n situatiile mai
dificile, comportamentul aberant se traduce prin parasirea temporara a
domiciliului, vagabondaj si fuga de colectiv. Viata social-culturala a persoanelor
n vrsta este n genere mai putin apta de activitati numeroase si variate. La
vrstele naintate expectanta obiectiva si subiectiva a mortii este din ce n ce mai
mare. Se diferentiaza trei fatete ale evenimentelor terminale: moartea
biologica, psihologica si sociala, fiecare dintre acestea cu manifestarile
specifice.
Am sa inchei cu poezia lui Lucian Blaga, Trei fee, care pune in evidenta cel
mai bine etapele de varsta si caracterizeaza in acelasi timp fiecare etapa in
parte:
Copilul rde:
"nelepciunea i iubirea mea e jocul!"
Tnrul cnt:
"Jocul i-nelepciunea mea-i iubirea!"
Btrnul tace:
"Iubirea i jocul meu e-nelepciunea!"

NUME: BOCA ANDRAGEORGIANA


A.M.G.; anul I; 2014-2015