1.

Notiuni generale privind administratia

a) Trasaturile conducerii in domeniul social:
1. Apare odata cu societatea,acolo unde exista activitate in comun a oamenilor
2. Are ca scop principal reglementarea si coordonarea relatiilor dintre membrii scoetatii cu ajutorul
influentei
3. Are ca obiect principal comportamentul/actiunile membrilor societatii
4. e ba!ea!a pe o anumimta subordonare a vointei celor ce participa la activitatea in comun unei
vointe prioritare ce apartine celor ce conduc
b) "onducerea sociala cunoaste 2 forme:
1. activitatea/conducerea statala # exercitata prin organele de stat
2. activitatea/conducerea nestatala/obsteasca # ex: partide politice,culte religioase,sindicate,etc
$eosebiri:
a% mijloacele de influenta pe care le folosesc & met constrangerii si met convingerii%
b% sfera intereselor pe care le promovea!a si apara & interesele populatiei in toate domeniile vietii/a
unui grup restrans de persoane dintr'un domeniu # obst%
C) "onducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei in societate pentru
de!voltarea si prosperarea in ascendenta a acesteia.
2.Conducerea statala parte componenta a conducerii sociale
a) "onducerea statala # conducerea ce are ca scop satisfacerea intereselor generale in stat, care de
regula este exprimata prin actele politice ale celor care detin puterea.
b) "onstitutia () in art reglementea!a ca cele 3 puteri in stat sunt separate si colaborea!a in exercitarea
prerogativelor ce le revin.
*xecutivul organi!ea!a o activitate de conducere a executarii si de executare efectiva a legilor si a altor
acte ale organelor statului.
+rin urmare, "onducerea sociala urmea!a a fi exercitata avand la ba!a competente si functii bine
determinate, bucurandu'se de o anumita independenta in reali!area lor, iar separarea puterilor nu
urmareste altceva decat formularea de solutii democratice de lupta impotriva sistemului totalitar si
dictatorilal.
Administraia publica (A.P.) repre!inta ansamblul de activitati efectuate de toti repre!entantii
puterii executive. Puterea executiva (administrativa) se exercita de catre Presedintele RM,
uvern, ministere alte organe de specialitate ale administra!iei publice centrale si locale.
,rgani!area, structura administratiei publice este stabilita prin acte normative si in ba!a unor
criterii.
Astfel, conform Criteriului teritorial ".P. se divi!ea!a in funcie de raza teritoriala de aciune
si oamenii deservii de acasta administraie in :
1. A+ "entrala
2. A+ -ocala
"dministratia Publica Centrala exercita atribu.iile asupra intregului teritoriu al statului si
repre!inta interesul tuturor locuitorilor .arii.
"dministratia Publica #ocala exercita atribu.iile doar asupra unei par!i a teritoriului.
"onform Criteriului $unc!ional ".P. dupa funciile si competenele pe care le are in aceste
autorita.i se divi!ea!a in:
1. Autorita.i cu competen!a generala activea!a la nivel central si la nivel local
2. Autorita.i cu competen!a speciala (de specialitate) % activea!a la nivel central si la nivel
local
istemul "dministratiei Publice Centrale este format din:
1. Autorita.i ale puterii executive cu competen!e generale # sint competente in toate
domeniile de reali!are a atribu.iilor puterii executive. &*x./uvernul%
2. ,rgane ale administra.iei publice centrale de specialitate # create pentru a reali!a numai o
latura a puterii executive &*x.)inistere, agen.ii, birouri,camere si inspec.ii s.a%
Principiile ".P, cunoastem 2 categorii de principii:
1. Principii generale &sau fundamentale% #
' +r. &uveranita!ii uveranitatea na.ionala apar.ine poporului
(epublicii )oldova&"rt.2 al Constitu!iei RM)'
' +r. &epara!ia si colaborarea puterilor % 0n (epublica )oldova puterea legislativa,
executiva si judecatoreasca sint separate si colaborea!a in exercitarea prerogativelor ce le
revin, potrivit prevederilor "onstitu.iei. &"rt.( al Constitu!iei RM)'
' +r. #egalita!ii' presupune ca -ege uprema este "onstitu.ia. &"rt.) al Constitu!iei
RM)'
' +r.Priorita!ii (reglementarilor interna.ionale) si garantarea drepturilor
personalita!ii'
' +r. *nita!ii poporului si integrita!ii teritoriului1
' +r. Publicita!ii si transparen!ei.
2. Principii speciale
' rupul 1 de principii' vi!ea!a Administraia publica la organni+area unitara a
Autorita.ii publice,' +rincipiul autonomiei.
' rupul 2 de principii' vi!ea!a conducerea Autorita.ii publice, care se afla in
concordan.a cu +rincipiul organi!arii unitare ale Autorita.ii publice1
' rupul , de principii' vi!ea!a metode de activitate a Autorita.ii publice
' rupul - de principii' vi!ea!a Autorita.iile publice "entrale si cele -ocale
.unc!ii
rupul 1 de $unc!ii sunt determinate de po!i.ia pe care o au Autorita.iile +ublice in raport cu
puterea politica, in calitate de mec2anism intermediar de execu!ie/
tipuri de func.ii # 3unc.ia de pregatirea deci+iilor politice si participarea la adoptarea lor1
' 3unc.ia de organi+are si asigurare a executarii deci+iilor1
' 3unc.ia de satis$acere a necesita!ilor
rupul 2 de $unc!ii se refera la organi+area si coordonarea ac.iunilor de catre
Administra.ia publica in vederea indeplinirii deciziilor politice si executarii controlului
efectuarii actelor normative.
Principiile de ba!a ale activitatii /uvernului. 0n activitatea sa /uvernul: &"rt. 2 al #egii 4r. 54
din 31.67.1886 cu privire la /uvern%
1. se calau!este de "onstitutie &-egea 3undamentala a (epublicii%, de celelalte legi ale
(epublicii )oldova, de decretele +resedintelui (epublicii )oldova si de tratatele internationale la
care(epublica )oldova este parte1
2. porneste de la principiile democratiei, legalitatii si utilitatii sociale1
3. asigura colegialitatea si raspunderea personala a membrilor /uvernului in procesul
elaborarii, adoptarii si reali!arii 2otaririlor1
4. asigura exercitarea principiilor stiintifice de administrare, tine seama de experienta
mondiala in sfera constructiei de stat si o aplica.
.unc!iile "dministratiei Publice
1% creea!a conditii pentru stabilirea si asigurarea suveranitatii economice si politice a
)oldovei1
2% elaborea!a conceptia de!voltarii social'economice a republicii1
3% asigura libera initiativa, deetati!area, privati!area, demonopoli!area economiei si
de!voltarea relatiilor de piata1
4% elaborea!a strategia de!voltarii te2nico'stiintifice, promovea!a o politica nationala in
domeniul culturii, stiintei, te2nicii, te2nologiei1 re!olva problemele reglementarii de stat a
progresului te2nico'stiintific1
7% garantea!a tuturor subiectelor proprietatii libertatea activitatii economice, diversitatea
formelor de proprietate si egalitatea lor in drepturi, are grija de pastrarea proprietatii1
7
1
% protejea!a interesele nationale in activitatea economica, financiara si valutara1
5% reali!ea!a colaborarea economica cu tarile lumii in conditiile de!voltarii relatiilor
contractuale, formarii infrastructurii de piata, integrarii general'europene si mondiale1
5
1
% asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica externa, promovea!a
politica liberului sc2imb, pornind de la interesele nationale1
9% formea!a un sistem eficient de ocrotire sociala a populatiei, creea!a conditii pentru
cresterea nivelului de trai, pentru satisfacerea necesitatilor culturale si spirituale ale cetatenilor
republicii1
8% promovea!a politica de stat in domeniul ocrotirii sanatatii populatiei1
8
l
% asigura apararea drepturilor consumatorilor prin organi!area si coordonarea controlului si
supraveg2erii de stat a calitatii produselor &lucrarilor, serviciilor%1
16%asigura utili!area rationala a resurselor naturale si integritatea lor, protectia ecologica a
populatiei si a mediului ambiant1
11%favori!ea!a de!voltarea autonomiei organelor administratiei publice de toate nivelurile1
12%asigura legalitatea, ordinea publica, drepturile si libertatile cetatenilor,
13%promovea!a politica securitatii nationale, dirijea!a activitatea de aparare a (epublicii
)oldova1
14%asigura respectarea si executarea legilor, 2otaririlor +arlamentului, decretelor +resedintelui
(epublicii )oldova, tratatelor internationale la care (epublica )oldova este parte1
17%promovea!a o politica externa in conformitate cu competenta sa.
impune asigurarea coordon arii activit atilor de reformare a AA+" cu procesul de:integrare
european a. in special, pre!enta trategie are drept scop sporirea capacitatilor administrative ale
sistemului existent pentru impulsionarea:activitatilor de integrare in ;*.
Caracteristica generala a sistemului organelor administratiei publice centrale.
Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe ba!a si in
executarea legii, dotate cu mijloace materiale si resurse financiare potrivit legii, avand capacitate
juridica de drept administrativ si competenta stabilita prin lege pentru a putea actiona in vederea
organi!arii executarii si a executarii in concret a legii si care se incadrea!a in sistemul
administratiei publice.
istemul "dministratiei Publice Centrale este format din:
1. Autorita.i ale puterii executive cu competen!e generale # sint competente in toate
domeniile de reali!are a atribu.iilor puterii executive. &*x./uvernul%
2. ,rgane ale administra.iei publice centrale de specialitate # create pentru a reali!a numai o
latura a puterii executive &*x.)inistere, agen.ii, birouri,camere si inspec.ii s.a%
1(. #ocul si rolul Presdintelui RM in sistemul "P/
1.Natura atributiilor
Atributii exercitate in relatiile cu +arlamentul:
' "onvoaca +arlamentul
' +oate lua parte la lucrarile +arlamentului # art 94 &1%
' +romulga legile # art 83 # dupa reexaminare e dator sa promulge legea # activitate formala
' $rept la initiativa legislativa
' +oate sa di!olve +arlamentul dupa consultarea fractiunilor parlamentare' 3 ca!uri:
1.+arlamentul nu acorda vot de incredere /uvernului timp de 47 !ile
2.+arlamentul bloc2ea!a procedura de adoptarea a legilor timp de 3 luni
3.+arlamentul nu a ales noul presedinte al ()
' $eclararea mobili!arii generale sau partiale
' $eclara stari de ra!boi
Atributii exercitate in relatiile cu /uvernul:
' $esemnarea candidatului la functia de prim'ministru
' 4umeste /uvernul pe ba!a votului de incredere al +arlamentului
' (evoca si numeste pe unii membri ai /uvernului in ca! de vacanta functiei
' uspenda actele /uvernului care conform legii contravin legislatiei in vigoare
' Acorda grade militare supreme
' 4umeste in functiile publice &in conditiile legii%
' Atributii executive in domeniul politicii externe # art 95 "onstitutie
Atributii in relatiile cu justitia:
' Acordarea gratierii individuale
' 4umirea judecatorilor la propunerea ")
' "onfera grade superioare de clasificare a lucratorilor din procuratura si judecatorii in cond. -egii
2.#ocul Presedintelui RM in sistemul "P
Orlov:
Acordarea +() atributiilor de promulgare a legilor, de di!olvare a +arlamentului, de initiativa
legislativa nu inseamna altceva decit un mecanism de influentare a puterii legislative din partea
puterii executive, stabilit de "onstitutie in scopul colaborarii si pastrarii ec2ilibrului dintre aceste
puteri. +() nu poate avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritate legislativa conform art
56 # "onstitutie este +arlamentul, iar acesta printr'o lege de abilitare deleg2ea!a /uvernului si nu
+resedintelui dreptul de a emite ordonante cu putere de lege ordinara. +() se afla in fruntea puterii
executive, deoarece majoritatea atributiilor au caracter executiv.
Alti autori atribuie +() un statut de autoritate publica autonoma, care nu poate fi atribuita la niciuna
dintre autoritatile publice ce exercita puterea in stat.
,.Rolul Presedintelui RM in sistemul "P
3unc.iile de repre!entare si de garant reali!ate de +resedintele (epublicii )oldova. 0n calitatea sa de
sef al statului, +resedintele (epublicii )oldova, in primul rind, are sarcina de repre!entare a statului, atit in
exteriorul .arii, cit si in interior. 0n virtutea acestor sarcini, +resedintele are atribu.iile de a inc2eia, in numele
(epublicii )oldova, tratatele interna.ionale, pre!entate ulterior spre ratificare +arlamentului, de a acredita si
de a rec2ema, la propunerea /uvernului, repre!entan.ii diplomatici ai (epublicii )oldova, de a acredita
repre!entan.ii diplomatici ai altor state in (epublica )oldova.
(eali!area func.iei de garant al +resedintelui (epublicii )oldova dispune doua direc.ii. 0n primul rind,
+resedintele (epublicii )oldova repre!inta statul si este garantul suveranita.ii, independen.ei na.ionale, al
unita.ii si integrita.ii teritoriale a .arii. +entru a'si indeplini rolul de garant al valorilor men.ionate,
+resedintele (epublicii )oldova dispune de importante prerogative: este comandantul suprem al for.elor
armate1 poate declara, cu aprobarea prealabila a +arlamentului, mobili!area par.iala sau generala a for.elor
armate1 ia masuri pentru respingerea agresiunii in ca! de agresiune armata1 declara stare de ra!boi, ia
masuri pentru asigurarea securita.ii na.ionale si a ordinii publice. $esi "onstitu.ia (epublicii )oldova nu
stabileste +resedintelui expres func.ia de garant al "onstitu.iei si ale drepturilor omului, aceasta func.ie
reiese atit din juramintul pe care il depune la investitura, cit si din prerogativele stabilite de "onstitu.ie. -a
dispo!i.ia +resedintelui (epublicii )oldova se afla citeva mijloace practice de ac.iune prin care isi
indeplineste misiunea de garant al "onstitu.iei: sesi!area "ur.ii "onstitu.ionale pentru verificarea
constitu.ionalita.ii legilor &art.27%1 demersul adresat +arlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca
acesta sa procede!e la reexaminarea ei &art.83%1 dreptul de a suspenda actele /uvernului, ce contravin
legisla.iei pina la adoptarea 2otaririi definitive a "ur.ii "onstitu.ionale &art. 99, lit. i din "onstitu.ie%1 dreptul
de a di!olva +arlamentul in ca!ul blocarii procesului legislativ &art. 97 din "onstitu.ie%1 dreptul de a cere
poporului sa'si exprime, prin referendum, voin.a asupra problemelor de interes na.ional &art. 99 lit. f din
"onstitu.ie%.
$e altfel, toate mecanismele expuse mai sus sunt instrumente menite sa aten.ione!e asupra normalita.ii si
stabilita.ii proceselor publice, sa asigure un ec2ilibru intre puteri, si nu trebuie in.elese in sensul unor
atribu.ii care ar po!i.iona +resedintele in po!i.ie privilegiata in raport cu /uvernul si +arlamentul. 0n
contextul celor expuse, modelul republicilor parlamentare, unde presedintele este plasat in afara puterii
executive, asigura cel mai bine utili!area acestor mecanisme in favoarea interesului public si nu doar a
unor interese de grup. 4u prerogativele specifice puterii executive fac din seful statului un presedinte al
tuturor, ci cele care ii asigura posibilitatea de a se plasa ca un arbitru ec2idistant in rela.iile cu alte institu.ii
publice.
0n opinia ". )anda se conturea!a 3 functii pre!identiale:
1. (epre!entare
2. /arant
3. )ediere
17.Modul de constituire,activitate si actele PRESEDINTELE RM
1. Modul de constituire si activitate a PRESEDINTELE RM
Din 5 iulie 2000 Parlamentul a modificat prevederile Constitutiei, astfel ca Presedintele RM se alege de catre
Parlament prin vot secret cu votul a 3/5 (6! din deputatii alesi"
Poate candida#
" Cetatean e$clusiv al RM
2" %irsta minima &0 ani ( varianta a'rogata 35 ani!
3" ( locuit sau locuieste consecutiv 0 ani pe teritoriul RM
&" Poseda lim'a de stat
)rgani*area alegerilor pentru func+ia de Presedinte al Repu'licii Moldova presupune# sta'ilirea datei alegerilor,
crearea unei comisii speciale de desfasurare a alegerilor pentru func+ia de Presedinte al Repu'licii Moldova,
desfasurarea turului intii al alegerilor ordinare in sedin+a pu'lica speciala a Parlamentului" (legerile pentru func+ia de
Presedinte al Repu'licii Moldova se organi*ea*a cu cel mult &5 de *ile inainte de *iua e$pirarii mandatului
Presedintelui in e$erci+iu" Data alegerilor pentru func+ia de Presedinte al Repu'licii Moldova se sta'ileste prin ,otarire
a Parlamentului" -e constituie Comisia -peciala de desfasurare a alegerilor pentru functia de PR.-.D/01.2. RM,
care inregistrea*a candidatii si asigura pregatirea si desfasurarea procedurii de votare, inclusiv totali*ea*a re*ultatele
votarii"
Candidatura pentru func+ia de Presedinte al Repu'licii Moldova poate fi propusa, incepind cu *iua fi$arii datei
alegerilor, de catre#
a! persoana care isi inaintea*a propria candidatura sus+inuta de cel pu+in 5 deputa+i3
'! un grup de cel pu+in 5 deputa+i"
Propunerea candidaturii pentru func+ia de Presedinte al Repu'licii Moldova, semnata de to+i deputa+ii care o
sus+in, va fi pre*entata comisiei speciale cel tir*iu cu 3 *ile inainte de *iua alegerilor"0u se admite retragerea
semnaturii din propunerea candidaturii pentru func+ia de Presedinte al Repu'licii Moldova"Candidatul la func+ia de
Presedinte al Repu'licii Moldova poate sa4si retraga candidatura in orice moment pina la declararea inceputului
votarii"/n ca*ul in care comisia speciala nu a inregistrat in termenele sta'ilite nici un candidat la func+ia de Presedinte
al Repu'licii Moldova, se considera ca alegerile nu pot avea loc, iar ,otarirea Parlamentului cu privire la data
alegerilor respective se a'roga" 2a propunerea frac+iunilor parlamentare, Parlamentul va sta'ili, in cel mult 30 de *ile,
o noua data a alegerilor ordinare a Presedintelui Repu'licii Moldova"
/n ca* de nealegere, se organi*ea*a al doilea tur de scrutin intre primii 2 candidati" Daca si in turul 2 nici unul din
candidati nu intruneste numarul necesar de voturi, se organi*ea*a alegeri repetate,in ca*ul esecului alegerilor repetate,
Presedintele in e$ercitiu di*olva Parlamentul si sta'ileste data alegerilor parlamentare"
Re*ultatele alegerilor
Comisia speciala totali*ea*a re*ultatele votarii si pre*inta informa+ia respectiva Parlamentului"
/n 'a*a informa+iei pre*entate de comisia speciala, Parlamentul adopta o ,otarire prin care confirma ca Presedintele
Repu'licii Moldova este ales"
5otarirea Parlamentului si actele comisiei speciale se pre*inta de indata Cur+ii Constitu+ionale"
/n procesul e$ercitarii mandatului PR.-.D/01.2. RM este a6utat de aparatul sau de lucru, care activea*a conform
unui Regulament adoptat printr4un decret pre*idential"
Durata mandatului PR.-.D/01.2. RM 7 & ani de la data depunerii 6uramintului si nici o persoana nu poate
indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive 7 art 80 Constitutie"
2.Actele PRESEDINTELE RM
Decretele 7 acte 6uridice care se emit in e$ercitarea atri'utiilor" (cestea sunt o'ligatorii pentru e$ecutare pe
intreg teritoriul statului"
Decretele pot avea#
" Caracter normativ 7 are forta de lege o'ligatorie
2" Caracter individual 7 se refera la o singura persoana
9nele decrete urmea*a a fi contrasemnate de catre prim4ministru" Decretele 7 categorie a actelor administrative,
emise in 'a*a si in scopul e$ecutarii legii"
(lte acte(cu caracter politic! # Mesa6e adresate Parlamentului, declaratii, apeluri, demersuri, etc"
Mesa6e 7 acte cu caracter politic, dar care produc efecte 6uridice 7 art 8&(2! Const 7 PR.-.D/01.2. RM
adresea*a Parlamentului mesa6e cu privire la principalele pro'leme ale natiunii"
3.radul de !er"ectiune a le#islatiei !rivind constituirea si activitatea PRESEDINTELE RM
10.1ncetarea mandatului si responsabilitatea PR2&231N42#2 RM
1.4emeiurile de incetare a mandatului PR2&231N42#2 RM
Durata mandatului PR.-.D/01.2. RM 7 & ani si e$pira la data depunerii 6uramintului de catre PR.-.D/01.2.
RM nou4ales" 0ici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive 7 art 80
Constitutie" Mandatul poate fi prelungit doar in ca* de ra*'oi/catastrofa 7 prin lege organica"
Poate inceta inainte de termen in ca* de#
" De$isie 7 poate depune o cerere de demisie Parlamentului, care se pronunta asupra ei"
2" De$itere 7 cind incalca prevederile Constitutiei RM(e$# emiterea unui decret neconstitutional!" Procedura de
demitere se declansea*a la propunerea a /3 de nrul deputatilor alesi si se aduce la cunostinta
PR.-.D/01.2. RM" Poate fi demis cu votul a 2/3 din deputatii alesi" Parlamentul totodata, conform art
8(3! , poate ,otari punerea su' acu*are a PR.-.D/01.2. RM, in ca*ul in care acesta savirseste o
infractiune" .ste demis de drept de la data raminerii definitive a sentintei de condamnare"
3" Deces
&" I$!osi%ilitate de e&ercitare a "unctiei 7 PR.-.D/01.2. RM, pe o perioada mai mare de 60 *ile nu poate
sa4si e$ercite atri'utiile, inclusiv din motiv de 'oala, acest fapt este confirmat de Curtea Constitutionala in
decurs de 30 *ile de la sesi*are"
0n termen de 2 luni de la data cind a intervenit vacanta,se vor organi!a alegeri pentru un nou +resedinte #
art. 86&4% "onstitutie. +e durata vacantei, functia de +(**$04T*-* () este exercitata prin interimat, de
catre +resedintele +arlamentului sau de +rimul' ministru.
2.Caracterul si modalitatile responsabilitatii PR2&231N42#2 RM.
Art. 81:
+(**$04T*-* () nu poate avea alte functii.
+(**$04T*-* () se bucura de imunitate: nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile exprimate in
exercitarea mandatului.
+(**$04T*-* () poate fi atras la raspundere in ca!ul in care savirseste o infractiune. +arlamentul
poate 2otari punerea sub acu!are a +resedintelui (), cu votul a cel putin 2/3 din nrul deputatilor. "urtea
uprema de <ustitie e competenta de judecata.
, problema care, cu regret, nu se abordea!a inca la noi este cea a controlului judecatoresc al legalitatii
actelor juridice ale +resedintelui. $ecretele,fiind categorie a actelor administrative, urmea!a sa fie supuse
controlului de legalitate ca orice alt act administrativ.
15.Modul de constituire si $unctionare a uvernului
1.Modul de constituire si componenta
Constituirea: conform art 85 "onstitutie, rolul /uvernului consta in asigurarea reali!arii politicii interne si
externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.
)odul de constituire este reglementat in art 89 "onstitutie si art 4 din -egea cu privire la /uvern. Acesta
cuprinde 7 etape:
1. esemnarea candidaturii la functia de prim!ministru # de catre +(), dupa consultarea fractiunilor
parlamentare
2. "olicitarea votului de incredere # "andidatul la functia de prim'ministru va cere in termen de 17 !ile
de la desemnare, votul de incredere al +arlamentului asupra programului de activitate si intregii liste
a /uvernului.
3. Acordarea votului de incredere ' +arlamentul acorda votul de incredere /uvernului cu votul
majoritatii deputatilor alesi &76=1%. +arlamentul poate fi di!olvat atunci cind nu a acceptat votul de
incredere pentru formarea /uvernului in termen de 47 !ile de la prima solicitare si numai dupa
respingerea a 2 solicitari de invesitura.
4. #umirea $uvernului # +() numeste /uvernul prin $ecret +re!idential
7. epunerea %uramintului # /uvernul isi exercita atributiile din data depunerii juramintului de catre
membrii /uvernului in fata +().
Componenta. "onform art 8> "onst si art 4 -egea cu privire la /uvern, /uvernul este format din: prim'
ministru, prim'viceprim'ministru,viceprim'ministrii,ministri, alti membri stabiliti prin lege organica.
Actual, din componenta /uvernului fac parte: 15 ministere, 4 agentii, 2 birouri, 1 serviciu, 1 centru.
)inistere # *conomiei,3inantelor, <ustitiei, Afacerilor 0nterne, Apararii, Agriculturii si 0ndustriei Alimentare,
)ediului, *ducatiei, "ulturii, Tineretului si sportului,etc.
Agentii # )oldsilva, (e!erve )ateriale, Turismului, (elatii 3unciare si "adastru
?irouri # 4ational de tatistica, (elatii 0nteretnice
erviciul /raniceri
"""*" # "entrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie
)embri ai /uvernului pot fi: persoane'cetateni ai () si au domiciliul permanent in tara. 3unctia de membru
al /uvernului este incompatibila cu orice alta functie retribuita.
2.Modul de $unctionare uvern
3iind un organ colegial, /uvernul activea!a in sedinte, care se desfasoara nu mai putin de o data pe
trimestru, numite sedinte ordinare.,rdinea de !i se aproba de ministri la propunerea +re!idiului
/uvernului.
/uvernul se intruneste si in sedinte extraordinare& se convoaca ori de cite ori e necesar%.
edinta e deliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor /uvernului. edintele sunt pre!idate
de prim'ministru sau de unul din vice'ministri. $e regula, sedintele sunt publice, dar la deci!ia prim'
ministrului, pot fi inc2ise.
- a sedinte pot participa deputati,avocati parlamentari si alte persoane conform legii. /uvernul plasea!a
pe pagina @eb oficiala stenogramele sedintelor sale publice si alte acte vi!ind activitatea executivului.
-a sedinte, /uvernul examinea!a:
' +rogramul sau de activitate si declaratia de politica generala
' +roiectele conceptiilor, progno!elor si strategiilor de!voltarii social'economice a tarii
' +roiectele programelor de importanta statala
' +roiectul bugetului de stat
' Aprobarea (egulamentului /uvernului, etc
,."lte structuri organi+atorice care activea+a pe linga uvern
+e linga /uvern, activea!a si alte autoritati publice centrale ca:
' Agentii # )oldsilva, (e!erve )ateriale, Turismului, (elatii 3unciare si "adastru
' ?irouri # 4ational de tatistica, (elatii 0nteretnice
' erviciul /raniceri
' """*" # "entrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie
-a propunerea prim'ministrului, in scopul conducerii in diferite domenii, care nu intra in atributiile
ministerului exista si alte autoritati publice centrale de specialitate:
a% 0nspectorate de stat
b% "omisii si "onsilii /uvernamentale
(espectivele, sunt conduse de directori # numiti si eliberati din functie de catre /uvern.
1nspectoratele de stat% exercita controlul asupra executarii legilor, 2otaririlor si altor acte emise de
+arlament, decretelor +() si 2otaririlor si ordonantelor /uvernului.
Comisiile si Consiliile uvenamentale # studia!a unele probleme si elaborea!a 2otariri, in vederea
de!voltarii economiei, invatamintului si alte domenii. *le pot fi:
' +ermanente
' +rovi!orii
"omisiile sunt formate din:
1. -ucratori ai ministerelor
2. avanti
3. Alti specialisti competenti
unt conduse de prim'ministru, ministri sau de alte persoane numite de /uvern.
26."tributiile uvernului
1.2numerarea atributiilor
1. Asigura reali!area politicii interne si externe a statului
2. *xercita conducerea generala a Administratiei +ublice
3. Are drept la initiativa legislativa
4. 4umeste in functie 2 judecatori ai "urtii "onstitutionale
7. +ropune +() acreditarea si rec2emarea repre!entantilor diplomatici ai () in alte state
5. +romovea!a in viata legile (), decretele +()
>. *xercita controlul asupra executarii 2otaririlor, ordonantelor /uvernului
9. tabileste functiile ministerelor, ale altor autoritati administrative centrale si ale celor de subordinea
sa
8. "oordonea!a si exercita controlul asupra A+-
16. (eali!ea!a programele de!voltarii economice si sociale a (),etc.
2. Clasi$icare atributiilor
+rimele 7 # atributii generale reglementate in "onstitutie
;rmatoarele # atributii generale reglementate in -egea cu privire la /uvern
Atributii speciale in domeniile:
' *conomiei # ia masuri in vederea apararii intereselor producatorilor auto2toni, formea!a politica de
stat in domeniul investitiilor si efectuea!a reali!area ei, elaborea!a programe de investitie, reparatie
si intretinere a drumurilor publice,etc
' 3inantelor # elaborea!a si pre!inta anual +arlamentului spre examinare si aprobare proiectele
bugetului de stat, promovea!a politica vamala si financiar'valutara,etc
' 0nvatamintului, sanatatii, culturii # asigura de!voltarea turismului, ia masuri in ceea ce priveste
cresterea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru ridicarea nivelului de trai, crea!a
fonduri speciale pentru de!voltarea invatamintului public, tineretului, culturii, protectiei mediului
ambiant, etc.
' *tc.
,.Corelatia atributiile uvernului si atr Prim%ministrului si viceprim%ministrilor
+rim'ministrul:
' +re!idea!a sedintele /uvernului si ale +re!idiului lui
' Asigura colegialitatea in activitatea /uvernului
' 3ormea!a /uvernul si propune componenta lui in modul stabilit
' +oate propune +() revocarea unui anumit ministru, daca acesta nu isi indeplineste atributiile
conform legislatiei
Aiceprim'ministrii:
' "oordonea!a activitatea ministerelor, altor autoritati administrative centrale si celorlalte organe
aflate in subordinea /uvernului
'
' *xercita controlul asupra activitatii organelor subordonate /uvernului
' $au indicatii pentru asigurarea indeplinirii 2otaririlor, ordonantelor si dispo!itiilor /uvenului
Rela!iile uvernului cu organele administra!iei
publice locale
/uvernul:
1% promovea+a in via!a si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor
(epublicii )oldova, 2otaririlor +arlamentului, decretelor +resedintelui (epublicii )oldova,
2otaririlor si ordonan.elor /uvernului de catre organele administra.iei publice locale1
2% administrea+a, impreuna cu organele administra!iei publice locale obiectivele si
ramurile de importan.a statala1
3% coordonea+a activitatea organelor administra!iei publice locale in vederea traducerii in
via.a a politicii de stat in domeniul asisten.ei sociale, ocrotirii sanata.ii, inva.amintului public,
tineretului si sportului, culturii si protec.iei mediului ambiant1
4% contesta 7otaririle autorita!ilor administra!iei publice locale, daca ele contravin
legisla.iei.
8rgani+area administratiei publice de specialitate (ministeriale)
Administratia ministeriala este compusa din ministere organi!ate in subordinea /uvernului,
potrivit legii, si din organe de specialitate, organi!ate in subordinea ministerelor.0n toate
constitutiile ce au guvernat )oldova dispo!itii cu privire la organi!area ministerelor au fost relativ
putine, ca sa nu spunem ca practic nu au existat. 4ici legile fundamentale ale tarilor occidentale
nu contin reglementari ample cu privire la organi!area si functionarea administratiei
Ministerele Republicii Moldova: Ministerele sint organele centrale de specialitate ale statului.
*le sint conduse de ministri, care poarta raspundere personala pentru indeplinirea sarcinilor puse
in seama lor. 0n activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de
mai mul.i viceministri.
1. Ministerul 2conomiei'
2. Ministerul .inantelor'
3. Misterul 9ustitiei'
4. Ministerul "$acerilor 1nterne'
7. Ministerul "$acerilor 2xterne si 1ntegrarii 2uropene'
5. Ministerul "pararii'
>. Ministerul 3e+voltarii Regionale si Construc!iilor'
9. Ministerul "griculturii si 1ndustriei "limentare'
8. Ministerul 4ransporturilor si 1n$rastructurii 3rumurilor'
16. Ministerul Mediului'
11. Ministerul 2ducatiei'
12. Ministerul Culturii'
13. Ministerul Muncii, Protectiei &ociale si .amiliei'
14. Ministerul &anatatii'
17. Ministerul 4e7nologiei 1n$ormatiei si Comunica!iilor'
15. Ministerul 4ineretului si &portului
"utorita!ile administrative centrale de pe linga uvern se formea!a de +arlament la
propunerea +rim'ministrului in scopul conducerii, coordonarii activitaii si exercitarii
controlului in domeniul organi+arii economiei si in alte domenii, care nu intra nemijlocit in
atribu.iile ministerelor.
Autorita.ile administrative centrale sint conduse de directori generali sau de directori, numi.i in
func.ie si elibera.i din func.ie de /uvern.
Inspectoratele de stat se formea!a de catre /uvern in scopul exercitarii controlului asupra
executarii legilor republicii, a 2otaririlor si a altor acte emise de +arlament, a decretelor
+resedintelui (epublicii )oldova, a 2otaririlor si ordonan.elor /uvernului.
0nspectoratele de stat sint conduse de directori, numi.i in func.ie si elibera.i din func.ie de /uvern.
Autorita.ile administrative centrale si inspectoratele de stat emit, in limitele competen.ei lor, acte
normative departamentale.
uvernul poate sa cree+e comisii si consilii permanente si provi+orii pentru studierea unor
probleme si elaborarea 2otaririlor in vederea de!voltarii economiei, politicii in domeniile finan.elor,
creditelor, pre.urilor, valutei, circula.iei monetare, precum si in domeniile politicii sociale,
inva.amintului public, culturii si din alte sfere ale vie.ii.
"omisiile se formea!a din lucratori ai ministerelor, precum si din savan.i si specialisti de frunte,
la propunerea +rim'ministrului, a prim'viceprim'ministrului sau a viceprim'ministrilor. Activitatea
comisiilor si consiliilor este condusa de +rim'ministru, de ministri sau de alte persoane, numite de
/uvern.
"lte autorita!i administrative centrale
1. :iroul Na!ional de &tatistica
2 "gentia Relatii .unciare si Cadastru
,. :iroul Rela!ii 1nteretnice
;. "gentia <Moldsilva<
(. "gentia Re+erve Materiale
). "gentia 4urismului
9. Centrul CN"
:iroul National de &tatistica &?4% este autoritatea administrativa centrala care, in calitatea sa
de organ central de statistica, conduce si coordonea!a activitatea in domeniul statisticii din tara.
"gentia Relatii .unciare si Cadastru ' este organul administratiei publice centrale, care
reali!ea!a politica statului in domeniul relatiilor $unciare, cadastrului, geode!iei, cartografiei,
geoinformaticii si este subordonata /uvernului (epublicii )oldova. $eoarece cadastrul serveste
ca ba!a pentru crearea 0nfrastructurii 4ationale de $ate patiale, actualmente Agentia este
preocupata de elaborarea istemului 0nformational /eografic 4ational.
:iroul Relatii 1nteretnice % ?iroul este autoritatea administrativa centrala care activea!a in
subordinea /uvernului promoveaza politica statului in domeniul relatiilor interetnice,
functionarii limbilor vorbite pe teritoriul (epublicii )oldova, sustinerii diasporei moldovenesti.
CN", ' "entrul isi desfasoara activitatea pe principiile legalitatii, respectarii drepturilor si
libertatilor fundamentale ale omului, oportunitatii, imbinarii metodelor si mijloacelor publice si
secrete de activitate, conducerii unipersonale si colegiale, colaborarii cu alte autoritati publice,
organi!atii obstesti si cetateni.
Relatiile autoritatilor administratiei publice
% cu cetatenii
Toti cetatenii intra, sub forme variate, in relatii cu autoritatile administratiei publice, deoarece
calitatea de cetatean scoate in evidenta competenta autoritatilor administratiei publice, in
administrarea acestora.
(elatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi: relatii de
cooperare &colaborare%1 relatii de utilizare a serviciilor publice &deci de prestatii din partea
administratiei catre cetateni% si relatii de autoritate &sau de subordonare a cetatenilor fata de
organele administratiei publice%.
Anali!and aceste categorii de relatii, vom evidentia necesitatea democrati!arii permanente a
administratiei publice, in idea stabilirii unei legaturi sistematice intre cetateni si administratie.
a% Relatiile de cooperare &de colaborare intre autoritatile administratiei publice si cetateni, vor
trebui sa ocupe rolul cel mai important atat din punct de vedere al ponderii, cat si al valorii
continutului lor. Aceste relatii sublinia!a in primul rand sprijinul pe care cetatenii sunt c2emati sa il
dea administratiei publice in vederea reali!arii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebuie sa
reflecte existenta unei legaturi absolut necesare intre administratia publica si cei administrati.
(elatiile de cooperare administratie publica'cetatean sunt o expresie a accesului participativ al
populatiei la reali!area treburilor publice, in ultima instanta o dovada a existentei sau inexistentei
unei societati democratice. Ele pot fi grupate in doua categorii, si anume
! "elatiile de cooperare directa. in care cetatenii in mod individual sau grupati participa la
reali!area unui interes general, la finali!area unor actiuni, la fel ca aparatul, ca structurile
administratiei publice.#
' "elatiile de cooperare indirecta, apar in ca!ul in care cetatenii 0 sprijina actiunea automatilor
administratiei publice fara sa participe la respectiva activitate in mod direct. $e exemplu, oferta pe
care o fac cetatenii de
b% Relatiile de prestari de servicii ale administratiei publice catre cetateni constituie al doilea
tip de relatii intre administratia publica si cetateni.
Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor, au o speciali!are
diferentiata, ceea ce determina o pregatire j corespun!atoare a personalului din acest domeniu.
laba calitate a prestatiilor efectuate de autoritatile administratiei publice catre cetateni B le!ea!a
nu numai interesele acestuia, ci si ale altor cetateni, in ultima instanta ale statului.
$in punct de vedere %uridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea
de servicii pot fi de doua tipuri:
! &elatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ &regim juridic administrativ%1
' &elatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil &regim juri' 0 dic civil%.
c% Relatii de autoritate &de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice%.
BAceste relatii sunt determinate in mod evident de vointa unilaterala a autoritatilor administratiei
publice, ele sunt impuse i cetatenilor, ne$iind necesar acceptul celor care sunt c7emati sa
participe in aceste relatii.
% Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislative
Conlucrarea A doua grupare mare de relatii in care sunt implicate autoritatile administratiei
publice sunt relatiile cu elementele exterioare acestui sistem. 0n cadrul acestora vom anali!a:
Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa Anali!a tipurilor de relatii la
care participa autoritatile administratiei publice, implica preci!area unor aspecte in legatura cu
raporturile dintre autoritatile administratiei publice si cele care exercita puterea legislativa
&+arlament%, aspecte care nu au fost aratate la momentul in care amanali!at raporturile dintre
administratie si mediul politic.
a. &uvernul, ca autoritate publica de varf a puterii executive si raspun!ator pentru conducerea
generala a administratiei publice, c2emat sa asigure reali!area politicii interne si externe a tarii,
coopereaza in indeplinirea atributiilor sale cu organismele interesate
b. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale
stabilesc cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa relatii de cooperare sau de
'ontrol prin delegare, nu numai indirect prin /uvern, ci si in mod direct
c. Consiliile locale si primarii sunt autoritati ale administratiei publice locale prin care ' potrivit
prevederilor "onstitutiei ' se reali!ea!a autonomia locala la nivelul unitatilor administrativ'
teritoriale, iar in aceasta calitate relatiile dintre ele si autoritatile publice care exercita puterea
legislativa sunt similare cu ale celorlalte autoritati ale administratiei publice.
Relatiile autorititilor administratiei publice centrale in cadrul sistemului autoritatilor
administratiei publice.
R2#"411#2 *=2RN*#*1 C* "#42 8R"N2 32 &4"4 .
! "elatiile &uvernului cu organele administratiei publice locale /uvernul:
1% promoveaza in viata si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor (epublicii
)oldova, 2otaririlor +arlamentului, decretelor +resedintelui (epublicii )oldova, 2otaririlor si
ordonantelor /uvernului de catre organele administratiei publice locale.
2% administreaza, impreuna cu or'anele administratiei publice locale obiectivele si ramurile de
importanta statala1
3% coordonea!a activitatea organelor administratiei publice locale in vederea traducerii in viata a
politicii de stat in domeniul asistentei sociale, ocrotirii sanatatii, invatamintului public, tineretului si
sportului, culturii si protectiei mediului ambiant1
4% contesta 2otaririle autoritatilor administratiei publice locale, daca ele contravin legislatiei.
'onducerea ministerelor "epublicii Moldova si altor organe de pe teritoriul republicii
&erviciile publice
+entru satisfacerea cerintelor &2rana, locuinta, transport, cultura, sanatate%, membrilor unei
colectivitati umane sunt infiintate anumite organisme sociale, sub denumirea de servicii publice.
4ermenul de serviciu public este utili!at atat in sens organizatoric, de organism social, cat
si in sens functional, de activitate desfasurata de acest organism serviciu public # activitate de
interes public, organi!ata si desfasurata de catre o autoritate publica1 &-.179%
$ata fiind complexitatea cerintelor sociale, exista si o mare varietate de servicii publice. $e
aceea, se impune a se face distinctie intre serviciu public si serviciu de utilitate publica.
$istinctia intre cele doua servicii consta in faptul ca primul este infaptuit de o organizatie
statala, iar cel de!al doilea de o organizatie nestatala.
0n ca!ul organi+atiilor mixte, de stat si particulare, ne aflam in pre!enta unui serviciu public,
deoarece la acea organi!atie participa si statul, fie ca autoritate publica, fie ca persoana juridica.
-iteratura de specialitate distinge, ca servicii publice, serviciul de legi'ferare, la care participa si
+arlamentul serviciul public judiciar, infaptuit de instantele judecatoresti si serviciile publice
administrative.
&erviciul public de legi$erare are ca scop adoptarea de norme >uridice obligatorii,
care sa reglemente!e, in mod uniform, la nivelul intregii tari, raporturi juridice, raporturile sociale1
serviciul judiciar sa solutione!e, cu putere de adevar legal, j conflictele juridice si sa
pedepseasca pe cei care incalca legea1 serviciile j administrative sa asigureCexecutarea legilor si
a 2otararilor judecatoresti, or' 1 dinea publica, siguranta nationala, crearea conditiilor optime de
sanatate, i instructie publica, cultura, transport etc.
&erviciul public poate $i organi+at $ie la nivel national, pentru intreaga tara &serviciul
public al transportului aerian, feroviar%, fie la nivel local &transportul in comun in cadrul unei
localitati%.
,rgani!atiile care prestea!a servicii publice pot fi grupate in trei categorii/
1. organe ale administratiei publice
2. institutii publice1
3. regii autonome de interes public.
. Aceasta grupare se intemeia!a pe o serie de deosebiri, si anume:
' activitatea organelor administratiei publice se caracteri!ea!a prin adoptarea sau
emiterea de acte administrative, Activitate intelectuala, iar cea a regiilor autonome este
preponderent economica1
' mijloacele financiare necesare desfasurarii activitatii organelor administratiei publice si, in
mai mica masura a institutiilor publice, se asigura de la bugetul statului, iar regiile autonome de
interes public isi asigura mijloacele banesti, in mare parte, din veniturile obtinute din activitatea .
' organele administratiei publice si institutiile publice isi desfasoara activitatea, .de regula,
in mod gratuit, regiile autonome, de regula, contraC cost1
' in activitatea organelor administratiei publice preponderenta este emiterea de acte
administrative1 in activitatea institutiilor publice aceasta este madje' dusa, iar in activitatea
regiilor autonome de interes public si mai redusa.
0n legatura cu regiile autonome de interes public trebuie preci!at ca unele au fost create
pentru a satis$ace unele cerinte ale populatiei ca,
regii autonome au fost create pentru a exploata prin activitatea lor, bunuri care fac parte din
proprietatea publica a statului, ca, de exemplu, carbuni, titei, ga!e naturale. +rin aceasta
activitate, ele contribuie, in mod direct, la satisfacerea unor cerinte sociale, astfel incat, c2iar
daca s'ar afirma ca unele regii autonome nu prestea!a, in mod direct, un serviciu public, toate
regiile autonome, indiferent de specificul activitatilor, contribuie la satisfacerea unor cerinte ale
membrilor societatii, obiectivul fundamental al oricarui serviciu public.
21."ctele uvernului
1.1denti$icati actele uvernului
"onform art 162 "onstitutie si art 36
1
si 36
2
din -egea cu privire la /uvern, acesta adopta:
1. Dotariri
2. ,rdonante
3. $ispo!itii
?otaririle # se adopta in executarea atributiilor constitutionale, pentru organi!area executarii legilor. +oate
contine reglementari:
1.+entru exercitarea atributiilor proprii
2. +entru modificarea/abrogarea actului emis anterior
3. +entru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale +(),etc.
Dotarirea poate fi:
a."u caracter general # ex: aprobarea unor proiecte de legi
b."u caracter individual # ex: numirea in functie a unui ministru
Dotarirea se semnea!a de prim'ministru si unele se contrasemnea!a de ministri, care au obligatia punerii
in aplicare a acestora.Dotaririle, cu exceptia celor ce contin secrete de stat, se publica in ),() in termen
de 16 !ile de la data adoptarii.
8rdonantele acte normative cu putere de lege ordinara, insa spre deosebire de lege, ele nu sunt
promulgate de +().
conform art 165
2
# "onst # se adopta in conformitate cu E-egea speciala de abilitareE, care la rindul ei este
adoptata de +arlament&la propunerea /uvernului%.
0n continutul -egii de abilitare se indica: 1% domeniile in care pot fi emise ordonantele 2% data pina la care
pot fi emise ordonantele.
+rin -egea de abilitare se poate cere aprobarea ordonantelor de catre +arlament. 0n asa ca!, /uvernul
pre!inta +arlamentului si proiectul legii privind aprobarea ordonantei. 0n ca!ul in care +arlamentul respinge
proiectul legii privind aprobarea ordonantei, aceasta isi pierde efectele juridice din momentul intrarii in
vigoare a legii de respingere.
e semnea!a de prim'ministru si se contrasemnea!a de ministrii ce au obligatia punerii ei in aplicare. e
publica in ),() si intra in vigoare in modul stabilit pentru actele oficiale.
e suspenda/modifica/abroga de /uvern in limitele termenului de abilitare.$upa expirarea termenului,
numai prin lege de catre +arlament.
3ispo+itia se emite de prim'ministru pentru organi!area activitatii interne a /uvernului si se semnea!a
de prim'ministru.
-a fel ca si 2otaririle, se publica in ),(), daca nu contine secrete de stat, in termen de 16 !ile de la data
emiterii.
+rin activitatea sa, /uvernul adopta si acte cu caracter exclusiv politic # declaratii, apeluri,etc.
22.1ncetarea mandatului si responsabilitatea uvernului.
1. 3urata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului uvernului
/uvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerii noului +arlament.
Temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului /uvernului:
a% $aca prim'ministrul a demisionat sau decedat
b% $aca /uvernul demisionea!a din initiativa proprie
c% $aca +arlamentul si'a exprimat votul de neincredere
3unctia de membru al /uvernului incetea!a in ca! de:
a% $emisie' cererea de demisie se pre!inta prim'ministrului si se aduce la cunostinta +()
b% (evocare # in ca!ul in care ministrul incalca prevederile legislatiei1 propunerea se inaintea!a de
prim'ministru sau +()
c% 0ncompatibilitatea de exercitare a functiei # functia de membru a /uvernului este incompatibila cu
orice alta functie remunerata cu exceptia pedagogico'stiintifica
d% $eces
"ind mandatul /uvernului incetea!a din motiv ca demisionea!a prim'ministrul, +arlamentul a acordat vot
de neincredere sau de la data alegerilor noului +arlament, /uvernul in exercitiu indeplineste numai functiile
de administrare a treburilor publice pina la depunerea juramintului de catre membrii noului /uvern. 4u au
drept de a emite acte. $aca prim'ministrul a decedat sau se afla in imposibilitate de exercitare a functiei
&inclusiv pe motiv de boala% +() desemnea!a un alt membru al /uvernului in functia de prim'ministru
intermiar, pina la formarea noului /uvern sau pina cind prim'ministrul va prelua activitatea in /uvern.
2.Modalitatile si caracterul responsabilitatii uvernului.
/uvernul raspunde in fata +arlamentului pentru activitatea sa& art 164 "onstitutie%. )embrii /uvernului au
acces la sedintele +arlamentului, iar atunci cind se solicita, pre!enta lor este obligatorie.
0n fata +arlamentului, /uvernul raspunde prin:
1. 3ari de seama ' conform art 7 din -egea cu +rivire la /uvern, /uvernul, cel putin odata pe an, tine
in fata +arlamentului o dare de seama despre activitatea sa. ,data in decursul unei sesiuni,
+arlamentul audia!a /uvernul in probelemele ce tin de activitatea acestuia.
2. 1ntrebari si interpelari # conform art 167 "onstitutie # /uvernul si fiecare din membrii sai sunt
obligati sa raspunda la intrebari si interpelari formulate de deputati. $e regula, acestea se
formulea!a joi, in ultima ora de lucru a +arlamentului, se inregistrea!a si se transmit persoanelor
carora le sunt adresate. +unind intrebarea, deputatul va preci!a daca doreste sa primeasca
raspunsul in scris sau verbal la sedinta in plen urmatoare.
3. 1nterpelarile # se fac in scris, aratindu'se obiectul acestora. +rin interpelari se solicita explicatii
asupra politicii interne si externe a /uvernului. 0nterpelarea urmea!a a fi de!batuta in sedinte si
+arlamentul poate adopta o motiune prin care sa'si exprime po!itia fata de obiectul interpelarii.
+arlamentul efectuea!a controlul asupra /uvernului si prin "omisiile +arlamentare, considerindu'se o
forma de control speciali!at. "onform art. 27 din (egulamentul +arlamentului, membrii /uvernului au
acces la sedintele comisiilor. *i pot lua cuvint,dar nu pot fi pre!enti in timpul votarii deci!iilor. (espectiv,
membrii /uvernului pot raspunde la intrebarile formulate de membrii comisiilor parlamentare.
"onform art 165 "onstitutie, /uvernul isi poate angaja raspunderea in fata +arlamentului, asupra unui
program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de lege. $aca in decurs de 3 !ile +arlamentul
votea!a motiunea de cen!ura, adica votul de neincredere, /uvernul este demis.$aca /uvernul nu a fost
demis, proiectul de lege pre!entat se considera adoptat, iar programul/declaratia de politica generala devin
obligatorii pentru /uvern.
"onclu!ie: "a organ colegial, /uvernul raspunde politic in fata +arlamentului, iar sanctiunea raspunderii
respective consta in retragerea votului de neincredere. (eferitor la raspunderea fiecarui membru al
/uvernului, conform art 28 din -egea cu +rivire la /uvern, ei raspund pentru sfere de activitate ce le'au
fost incredintate.
,.@@@
2,.8rgani+area si $unctionarea organelor centrale de specialitate ale "dministratiei publice
1.Modul de organi+are si structura 8C& ale "P
," ale A+ sunt constituie si activea!a pentru o mai buna organi!are de executare si executare a legii in
scopul satisfacerii intereselor membrilor societatii.
"onform art 16> "onstitutie # ," sunt EministereleE care traduc in viata politica /uvernului si activea!a in
domeniile proprii de competenta. +entru domeniile care nu intra nemijlocit in atributiile ministerelor, in
conditiile legii, se infiintea!a si alte autoritati administrative.-egiuitorul constituant a lasat o anumita libertate
de organi!are a acestor autoritati, astfel denumirea si nrul ministerelor nu sunt expres stabilite nici prin
"onstitutie, nici prin lege'cadru. Acestea pot sa varie!e in functie de obiectivele urmarite de /uvern si de
cerintele sociale pe care trebuie sa le satisfaca statul intr'o anumita perioada de timp.
"onducerea ministerelor se exercita de ministri, ajutati de unul sau mai multi vice'ministri.
)inistrul # repre!inta ministerul in raport cu celelalte autoritati publice, cu persoane fi!ice si juridice din tara
si strainatate precum si cu justitia. )inisterele sunt persoane juridice si pot fi ca subiecte atit in raporturile
de drept public, cit si de drept privat.
0n structura fiecarui minister, se formea!a colegiul ministerului, compus din:
1% )inistrul # ca presedinte
2% Aice'ministri
3% "onducatori de subdivi!iuni in nr aprobat de /uvern
Colegiile functionea!a ca organ consultativ, ce se intruneste la cererea ministrului pentru de!baterea unor
probleme privind activitatea ministerelor.
2. Modul de $unctionare
0n pre!ent, nu exista o lege generala ce ar reglementa organi!area si functionarea ministerelor si alte ,".
+entru desfasurarea activitatii, fiecare ," are o structura organi!atorica ce include un anumit nr de
compartimente:
' ectii
' ubdivi!iuni
' $irectii
' ervicii
' $epartamente
' etc, care luate in ansamblu formea!a : aparatul propriu si aparatul te2nic al autoritatii respective.
0n majoritatea statelor contemporane, pe linga autoritatile centrale de specialitate subordonate /uvernului,
functionea!a si alte autoritati, care prin natura lor juridica si a activitatii pe care o desfasoara, sunt autoritati
administrative care nu se subordonea!a nici /uvernului si nici ministerelor dar conform "onstitutiei ()
sunt autoritati autonome care au o conducere desemnata de +arlament si sunt obligate sa raporte!e
despre activitatea intreprinsa +arlamentului. Asemena autoritati, cum ar fi:
' ?4)
' ""A
' "*"
' 0
' Avocatul poporului
etc
2-."tributiile si actele 8rganelor Centrale de &pecialitate
1.Categoriile de atributii ale 8R"N2#8R C2N4R"#2 32 &P2C1"#14"42
Atributii comune
Atributii specifice fiecarui ,(/A4*-, "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT*
"omune: ' decurg in principal din rolul si locul pe care il au ,(/A4*-, "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT*
ca autoritati subordonate /uvernului, pentru asigurarea reali!arii programului de guvernare. "ele care nu
sunt subordonate /uvernului # pentru reali!area scopului si rolului pentru care au fost constituite.
' +rivind organi!area si asigurarea executarii legilor/2otaririlor +arlamentului, etc
' +rivind initierea si elaborarea proiectelor de acte normative
' 0n domeniul economico'social si financiar &elaborarea de strategii,progno!e si programelor de
de!voltare in domeniul respectiv%
' +rivind politica externa # duc negocieri din imputernicirea /uvernului, inc2eie conventii, acorduri
internationale,etc
' +rivind conlucrarea cu institutiile de specialitate, in scopul reciclarii profesionale a personalului
' *tc
pecifice:
' unt stabilite prin actul de organi!are si functionare a autoritatilor centrale de specialitate
Aceste atributii definesc competenta materiala a organului respectiv si asigura reali!area obiectivului
propriu de activitate. (epre!inta drepturi si obligatii legale pentru reali!area carora organul respectiv poate
sa raspunda atit politic, cit si juridic.
2.Categorii de acte 8R"N2#8R C2N4R"#2 32 &P2C1"#14"42
0n legislatia nationala, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot fi emise de ,(/A4*-,
"*4T(A-* $* +*"0A-0TAT*.
$in activitatea practica, s'a constatat ca principalele acte ale ,(/A4*-,( "*4T(A-* $*
+*"0A-0TAT* sunt:
1% ,rdine
2% 0nstructiuni
3% $ispo!itii
8rdinile cele mai raspindite acte ale ,(/A4*-, "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT*. *le pot avea:
caracter normativ sau individual. "ele mai frecvente sunt cele cu caracter individual. ,rdinile cu caracter
normativ cuprind reguli cu caracter general si impersonal. "ele cu caracter individual # se aplica unor
subiecte si situatii juridice dinainte determinate # ex: ordin privind incadrarea in serviciu a unui functionar
public.
1nstructiunile mereu cu caracter normativ
3ispo+itiile sunt emise pentru re!olvarea unor probleme concrete &de regula de ordine interna% sau
probleme operative a ,(/A4*-, "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT*. +ot fi: normative sau individuale
& predomina caracterul individual%
,(/A4*-e "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT* emit si alte acte:
(egulamente, (eguli,$eci!ii, Dotariri,etc ' nu se deosebesc de instructiuni, au caracter normativ.
"onform -egii privind actele normative ale /uvernului si altor autoritati ale administratiei publice centrale si
locale, actele autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate se mai numeste si acte
departamentale.
Actele departamentale sunt supuse experti!ei juridice si inregistrarii de stat la )inisterul <ustitiei, apoi se
publica in ),().
2;.Notiuni generale privind "P#
1.A+- # totalitatea autoritatilor publice locale,constituite in cond legii, pu promovarea intereselor generale
ale locuitorilor unor uat.
+rincipii de ba!a # prescriptii obligatorii consacrate in "onstitutie &art 168%, care stabilesc directiile
fundamentale potrivit carora se formea!a si functionea!a A+- si se stabilesc raporturile intre acestea.
+rincipii de organi!are si functionare a A+-:
' Autonomiei locale
' $escentrali!arii serviciilor publice
' *ligibilitatii
' "onsultarii cetatenilor in interes deosebit
Autonomia locala # dreptul si capacitatea efectiva de apl de a reglementa si gestiona in conditiile legii, sub
propria lor responsabilitate si in interesul populatiei, o parte din treburile publice. 3ormele autonomiei
locale:
a% Autonomie deci!ionala # dreptul autorita.ilor publice locale de a adopta liber deci!ii, in condi.iile
legii, fara interven.ii din partea altor autorita.i publice, in scopul reali!arii intereselor sale
b% Autonomie organi!ationala # dreptul autorita.ilor publice locale de a aproba, in condi.iile legii,
statutul, structurile administrative interne, modalita.ile de func.ionare a acestora, statele si
organigrama lor, precum si de a institui persoane juridice de drept public de interes local1
c% Autonomie financiara # dreptul autorita.ilor publice locale de a dispune de resurse financiare proprii
suficiente si de a le utili!a liber, in condi.iile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale1
$escentrali!area serviciilor publice ' serviciile scoase din subordinea A+" si constituite ca structuri
autonome,avand un patrimoniu propriu in u.a.t respectiva. "onform art 8 -egea privind descentrali!area
administrativa, nu pot fi descentrali!ate si transferate din responsabilitatea statului in cea a autorita.ilor
publice locale serviciile publice care se bucura de reglementare constitu.ionala, fiind garantate si asigurate
direct si exclusiv de catre stat.
*ligibilitatea ' consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt alesi in cond codului electoral al ().
0n ;TA/ alegerile locale se desf in conformitate cu codurile electorale si actele adoptate de aut
administrative ale ;AT respectiv.
"onsultarea ' Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si
in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deci!iilor pentru toate c2estiunile care le
privesc in mod direct&"arta *u a aut locale # art 4 al 5%
)odalitati de consultare a populatiei:
1. referendum local # in problemele de importanta deosebita pu u.a.t &revocarea
primarului,2otarele u.a.t., includerea unor localitati in ;TA/%
2. consultari,audieri publice si convorbiri # probleme de interes local care preocupa o parte din
populatia u.a.t
2."'form legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 nivele:
1% ;at, respectiv autoritati de nivelul 1 # sat&comuna%, oras&municipiu%
2% ;at, respectiv autoritati de nivelul 2 # raion, mun "2isinau, ;TA/
"ut "P# de nivelul 1 sunt definite in art 1 in -egea privind A+-: autoritai publice, luate in ansamblu, care
sint constituite si activeaza pe teritoriul satului (comunei), orasului (municipiului) pentru promovarea
intereselor si soluionarea problemelor colectivitailor locale(
Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile A+- de nivelul 1: Autoritaile administraiei publice locale prin
care se realizeaza autonomia locala in sate (comune), orase (municipii) sint consiliile locale, ca autoritai
deliberative, si primarii, ca autoritai e)ecutive.$eci, consiile locale&deliberativ% si primarii &executiv% sunt
autoritatile A+- de nivelul 1.
Consiliu local ' autoritate repre!entativa si deliberativa a popula.iei unita.ii administrativ'teritoriale de nivelul
intii sau al doilea, aleasa in vederea solu.ionarii problemelor de interes local1
Primar ' autoritate repre!entativa a popula.iei unita.ii administrativ'teritoriale si executiva a consiliului local,
aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat1
"onsiliul local este compus din consilieri, alesi pe ba!a "odului *lectoral. 4umarul consilierilor depinde de
nrul de locuitori ai uat respective. Acesta poate varia de la 8 pana la 43 consilieri.
+rimarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra tuturor problemelor propuse
de!baterii. 0n exercitarea atributiilor sale, primarul poate emite acte cu caracter normativ,dar si individual.
"ut "P# de nivelul 2 la fel sunt definite de -egea privind A+- art 1: autoritai publice, luate in ansamblu,
care sint constituite si activeaza pe teritoriul raionului, municipiului C*isinau, unitaii teritoriale autonome cu
statut %uridic special pentru promovarea intereselor si soluionarea problemelor populaiei unitaii
administrativ!teritoriale respective(
Autoritatile A+- de nivelul 2: consiliile rationale &aut deliberative% si presedintii de raioane &aut executive%.
Presedinte al raionului ' autoritate publica executiva a consiliului raional1
20.Notiunea,categorii, principii serviciului public
1.4otiunea de sp este o notiune relativ noua in $A, iar unii doctrinari mentionea!a ca este cea
m/importanta in aceasta ramura de drept. + a aparut si s'a de!voltat pe fonul multiplicarii si diversificarii
nevoilor sociale ale populatiei, iar statul tot mai accentuat se implica in asigurarea unui nivel satisfacator de
trai a oamenilor. $upa +.4iculescu: FAdministratia repre!inta totalitatea sp, iar sG este mijlocul prin care
administratia isi exercita activitatea.E $efinitia legala:
"erviciu public # activitate de interes public, organi!ata si desfasurata de catre o autoritate publica1
Aparitia sp este legata organic de coexistenta a 2 elemente esentiale:
a% "erinta sociala
b% -egea
+rincipiile de ba!a ale sp: legalitatea,profesionalismul, transparenta, impartialitatea,
independenta,stabilitatea, loialitatea, responsabilitatea.
1. +e'alitatea , conform "onstitutiei,legilor,regulamentului
2. Profesionalismul , obligatia de a'si indeplini cu eficienta,responsabilitate,promptitudine, fiind
responsabil in fata conducatorului nemijlocit, precum si celui ierar2ic superior si respectiv autoritatii
publice
3. -ransparenta , obligatia de a asigura acces liber la informatie
4. .mpartialitate , obligatia de a lua deci!ii si actiuni in mod impartial,nediscriminatoriu,ec2itabil.
7. .ndependenta , apartenenta politica nu trebuie sa influente!e comportamentul si deci!iile
acestuia,precum si deci!iile si activitatile autoritatilor publice.
5. &esponsabilitatea , f'rul public poarta raspundere pentru consecintele nefavorabile ale actiunilor
sau inactiunilor sale,dar mecanismul de raspundere a acestora nu este pe deplin reglementat
>. "tabilitatea ! functionarii publici ar trebui sa fie divi!ati in doua categorii principale:
a %functionari de cariera' ei trebuie sa se bucure de stabilitate in functie, adica sa fie demisi numai
pentru fapte ilegale si alte ca!uri expres preva!ute de lege, la aceasta categorie trebuie raportati
majoritatea functionarilor publici
b% doar functionarii ce detin functii de natura politica ' adica pot fi demisi din motive politice,
consideram ca legislatia nationala trebuie perfectionata pentru reali!area acestui principiu
9. +oialitatea , obligatia sa serveasca cu buna'credinta autoritatea publica in care activea!a, precum
si interesele legitime ale cetatenilor
2.Categorii/ $eosebim 3 categorii:
a. .p. administrative # supuse regulilor dr public organi!atoric,cat si cu privire la raporturile cu
utili!atorii serviciilor publice
b. .p. industriale si comerciale # supuse regulilor dr public in planul organi!arii lor, iar in ceea
ce priveste raporturile cu utili!atorii, sunt supuse regulilor de drept privat.
c. .p. socio'culturale # sub forma de gradinite,scoli,licee,protectie sociala in materie de
igiena,etc.
25.Notiunea,clasi$icarea $unctiilor publice si a $%narilor publici/
1. /unctionarul public' persoana fi!ica numita, in condi.iile pre!entei legi, intr'o func.ie public # def legala
/unctia publica! ansamblul atributiilor si obligatiilor stabilite in temeiul legii in scopul reali!arii prerogativelor
de putere publica ' legala
0n doctrina actuala, functionarul public este definit ca:
+ersoana fi!ica investita in mod legal prin actul de vointa unilaterala a unei autoritati publice sau al
cetatenilor cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat, nedeterminat a unei functii publice in vederea reali!arii
competentei organului din structura caruia face parte functia respective
0n functie de statutul juridic functionarii pot fi clasificati:
a%$in organele statale
b%$in organele publice
c%$in cadrul intreprinderilor de stat si municipal
0n dependenta de specificul atributiilor, care determina rolul functionarilor publici in infaptuirea
sarcinilor serviciului public:
a% conducatorii
b% functionari cu functii de adjuncti
c% repre!entanti ai puterii administrative' acesti functionari activea!a in regim de putere, efectuia!a
de regula actiuni de control si supraveg2ere in domenii specifice& ordinea publica, securitattea
antiincendiara, sanitara, etc%
2. "onform prevederilor legale:
"onform nivelului atribu.iilor titularului, func.iile publice se clasifica in urmatoarele categorii:
a% func.ii publice de conducere de nivel superior1
b% func.ii publice de conducere1
c% func.ii publice de execu.ie.
(espectiv, functionarii publici se clasifica in:
a% 3unctionari publici de conducere de nivel superior
b% 3unctionari publici de conducere
c% 3unctionari publici de executie
"onform doctrinei:
e evidentia!a urmatoarele categorii de functii publice:
' de demnitate publica' se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect prin numire in conditiile legii
' functii publice propriu'!ise' si repre!inta ansamblul atributiilor in temeiul legii in reali!area
prerogativelor de putere publice
' functii exercitate depersonalul incadrat pe ba!a increderii personale in cabinetul persoanle ce
exercita functii de demnitate publica& sef de cabinet, asistent, consilier, secretar si altele%,
4egulescu: 1. /uvernanti # cei ce determina, 2otarasc 2. Agenti # cei ce executa
,6. 1nstituirea $p si conditiile ocuparii
1. +remise: necesitatile sociale
3unc.iile publice se instituie in temeiul actelor +arlamentului, +resedintelui (epublicii )oldova, /uvernului
si ale altor autorita.i publice, emise in limitele competen.ei lor, stabilite de "onstitu.ie si de alte legi.
$eosebim conditii: generale si speciale.
2. "onditii generale:
cetatenia (m
poseda limba moldoveneasca si limbile oficiale de comunicare interetnica vorbite pe teritoriul
respectiv
are cap deplina de exercitiu
este apta din punct de vedere a sanatatii
persoana nu a implinit varsta de pensionare,etc
"onditii speciale' re!ulta din specificul f'tiei si a domeniului de activitate a viitorului f'r:
tare excelenta de sanatate &domeniul militar%
Atingerea unei anumite varste &judecator%
+entru a ocupa o fp de nivel superior,alaturi de cerintele generale, persoana trebuie sa aiba si studii
superioare absolvite cu licenta si cel putin 7 ani experienta in domeniu.
4erespectarea cond atrage imposibilitatea ocuparii f'tiei date.
,1.Modurile de ocupare a $p si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu
1.)oduri de ocupare: alegere,numire,concurs,promovare,transfer.
Temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu # stabilirea legala a unor fapte ce determina existenta
legaturii &drepturilor si obligatiilor% dintre f p si autoritatile publice.
Temeiul principal: emiterea actului administrativ de numire in f.p. # art 36 - 179, deci!ia de aprobare a
re!ultatelor alegerilor.E(aporturile de serviciu apar in ba!a actului administrativ de numire in func.ia publica,
emis in condi.iile pre!entei legi.E
Temeiuri suplimentare: perioada de proba&5 luni% si juramantul.
2.Alegerea este un mod de ocupare, in special, a functiilor de demnitate publica.+u ocuparea fp prin alegeri
e necesar:
*xistenta functiei eligibile vacante
$eclansarea procedurii de alegere
Alegerea si totali!area re!ultatelor alegerilor
Aalidarea mandatelor
0nvestirea in funtie
4umirea # mod de ocupare a f'tiilor pe ba!a increderii personale in cabinetul persoanelor ce exercita f'tii de
demnitate publica, repre!inta emiterea/adoptarea unui act administrativ al autoritatii competente.
"oncursul # principalul mod de ocupare a fp vacante,deoarece este cea mai eficienta si democratica
modalitate si are la ba!a principiile:
"ompetitiei desc2ise
Transparentei
"ompetentei si meritelor profesionale
Accesului egal pu toti cetatenii la f'tiile publice
+rocedura de organi!are si desfasurare a concursului este preva!uta in Dotararea /uvernului nr 261 din
11.63.2668 privind punerea in aplicare a prevederii -egii nr 179 cu privire la fp si statutul f'rului p.
"oncursul se organi!ea!a de catre:
a% "omisia de "oncurs # f'ata din > membri specialisti notorii in administratia publica desemnati de
/uvern
b% "omisii de "oncurs instituite de Autoritatile +ublice
&+arlamentul,+resedintele,"),"<,"",+rocuratura /enerale, "urtea de "onturi% # pu fp de
conducere si de executie.
+romovarea # are ca scop de!voltarea carierei fp prin ocuparea unei f'tii publice superioare celei
exercitate # art 47 - 179.
Transferul # mod de ocupare a fp care consta in trecerea f'rului public intr'o alta subdivi!iune interioara din
cadrul aceleasi autoritati publice. Transferul poate fi efectuat:
a. 0n interesul serviciului public
b. -a cererea f'rului public # art 49 - 179
,.+erformante # concursul, alegerea.
,2.3repturile si obligatiile $%tionarului public
1.$repturile si obligatiile f'tionarului public sunt expres preva!ute in - nr 179 cu privire la functia publica si
statutul functionarului public, precum si in "odul de conduita a functionarului public. , categorie aparte o
formea!a demnitarii publici, deoarece statutul acestora este reglementat intr'o lege aparte # cu privire la
statutul persoanelor cu functii de demnitate publica.
-egislatia in vigoare deosebeste 2 categorii de drepturi: drepturi comune si specifice.
repturile comune sunt in general preva!ute de "onstitu.ia (epublicii )oldova si legisla.ia muncii, fiind
urmatoarele: dreptul la munca si la protec.ia muncii &dreptul la libera alegere a muncii, la condi.ii ec2itabile
si satisfacatoare de munca, la protec.ia impotriva somajului, la odi2na # art. 43 al "onstitu.iei%1 dreptul la o
salari!are corespun!atoare, dreptul la asigurari sociale &dreptul la pensie si la ajutor in ca! de incapacitate
temporara de munca%, dreptul la opinii proprii &art. 32 al "onstitu.iei%, dreptul de a cunoaste si ataca
deci!iile individuale care il privesc, dreptul la peti.ionare &art. 72 al "onstitu.iei%, dreptul persoanei vatamate
de o autoritate publica &art. 73 al "onstitu.iei% etc.
$in categoria drepturilor specifice intra:
a% a examine!e probleme si sa ia deci!ii in limitele competentei sale
b% a solicite, in limitele competentei sale , si sa primeasca informatia necesara de la alte autoritati
publice, precum si de la p f si juridice
c% a'si cunoasca drepturile si atributiile stipulate in fisa postului
d% $reptul la integritatea fi!ica si psi2ica, precum si un salariu corespun!ator complexitatii atributiilor
functiei
e% $reptul de a fi promovat
f% a vi!ite!e, din oficiu sau la solicitare intru exercitarea f'tiei si in modul stabilit, alte autoritati publice,
alte pf si juridice,de drept public sau privat &demnitate publica%
Obli'aiile comune tuturor angaja.ilor sunt consacrate in "onstitu.ia (epublicii )oldova &articolele 77 #
78% si in legisla.ia muncii, fiind urmatoarele:
indeplinirea cu exactitate si promtitudine a sarcinilor ce'i revin1 sa respecte disciplina de serviciu si
programul de func.ionare a serviciului public in care isi desfasoara activitatea, devotamentul fa.a de .ara si
obliga.ia de fidelitate fa.a de institu.ia in care activea!a &func.ionarul trebuie sa se ab.ina de la orice fapt
care ar putea sa aduca un prejudiciu unita.ii in care isi desfasoara activitatea% s.a.
,bligatii specifice:
1% a respecte "onstitutia,legislatia in vigoare, precum si tratatele internationale la care () face
parte
2% a respecte drepturile si libertatile cetatenilor
3% a pastre!e, in conf cu legea secretul de stat, precum si confidentialitatea in legatura cu faptele,
informatiile sau documentele de care ia cunostinta, cu exceptia informatiilor consid de interes
public
4% a respecte regulamentul intern
7% a pre!inte, in conditiile legii, declaratie cu privire la venituri si proprietate
5% *xecutarea dispo!itiilor conducatorului
>% a asigure protectia proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere a acesteia
9% *ste inter!is in a solicita/accepta cadouri,servicii sau alte avantaje care ii sint destinate
personal, familiei,rudelor,prietenilor
8% a evite conflictul de interes
2. $repturile si obliga.iile # atribu.ii ale func.iei publice # sunt create si organi!ate in vederea reali!arii
puterii publice.0n afara de drepturile pe care orice cetatean le are, acele drepturi care il deosebesc pe
functionarul public de un simplu cetatean sunt totodata niste obligatii pe care acesta trebuie sa le
indeplineasca &ex: a examine!e probleme si sa ia deci!ii in limitele competentei sale # obligatie,dar si
drept%. -a fel, aceste drepturi si obligatii speciale sunt pu si in ajutorul societatii, cat si a statului
&accesul la informatiile necesare/pre!entarea informatiilor publice/ nedivulgarea informatiilor%.
,.3unctionarul public are si anumite garantii sociale ce asigura exercitarea drepturilor si obligatiilor fp:
3unc.ionarului public i se acorda ajutoare materiale in vederea solu.ionarii problemelor sociale si de trai
in conformitate cu legea.3unc.ionarul public beneficia!a de pensie in condi.iile -egii privind pensiile de
asigurari sociale de stat. $upa implinirea virstei necesare ob.inerii dreptului la pensie pentru limita de
virsta, func.ionarul public poate fi numit, la deci!ia conducatorului, pe o perioada determinata, dar nu
mai mare de 3 ani, in aceeasi func.ie publica, primind pensia si salariul conform legisla.iei.
0n ca! de lic2idare a autorita.ii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a
statului de personal, func.ionarii publici care nu pot fi transfera.i vor fi elibera.i din func.ie cu plata unei
indemni!a.ii unice egale cu 5 salarii medii lunare daca vec2imea in serviciul public este de cel pu.in 2
ani, precum si a unei indemni!a.ii de somer egale cu un salariu mediu lunar, in modul stabilit de lege.
3+ are un concediu anual, platit, cu o durata de 37 !ile lucratoare.
,,.1ncompatibilitatile $ata de $p
1. "alitatea de func.ionar public este incompatibila cu orice alta func.ie publica decit cea in care a fost
numit.
3unc.ionarul public nu este in drept sa desfasoare alte activita.i remunerate. 3unc.ionarul public nu poate
exercita o func.ie publica in subordinea nemijlocita a unei rude directe &parinte, frate, sora, fiu, fiica% sau a
unei rude prin afinitate &so./so.ie, parinte, frate si sora a so.ului/so.iei% in cadrul aceleiasi autorita.i publice.
2. 0ncompatibilitati generale si specifice functiei publice.
,-."vansarea in serviciu
1. +romovarea este modalitatea de de!voltare a carierei prin ocuparea unei func.ii publice superioare celei
exercitate. +romovarea func.ionarului public intr'o func.ie publica superioara se face in ba!a de merit.
2.
,5.Raspunderea penala a $p
1.(aspundere penala # cea mai severa forma de rasp juridica aplicabila f'r public pu comiterea unei
infractiuni preva!ute de legea penala in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. +entru ca f'rul public
sa poarta raspundere penala trebuie sa intruneasca 2 conditii:
1. a aiba calitatea de persoana cu f'tii de raspundere& persoana publica%, persoana cu functie de
demnitate publica, persoana publica straina, f'tionar international
2. 0nfractiunea tine de indeplinirea sau neindeplinirea corespun!atoare a atributiilor de serviciu.
2.+enala # detentiune=amen!i= demitere din functie= imposibilitatea ocuparii f'tiei publice pe un anumit
termen
"ontraventionala # sanctiune prin amenda& de obicei nu prea mare% = rareori demitere si imposibilitatea
ocuparii f'tiei publice &ex: divulgarea martorilor care beneficia!a de protectie de stat%
,.
-5.Constrangerea administrativa
a) "onstrangerea # ansablu de masuri aplicate, in ca!ul nerespectarii de buna'voie a normelor de conduita
in scopul de a'i impune individului respectiv o conduita conforma cu cerintele normei date.
Trasaturi constrangerea:
1. e reduce la influenta fi!ica,psi2ica,materiala si organi!atorica asupra participantilor la raporturile
administrative
2. e aplica in cele mai multe ca!uri pe cale extrajudiciara
3. e reali!ea!a doar de catre organele A+ ce au competentele respective atribuite prin lege
4. *ste insotita de regula de careva limitari: pierderi de anumite drepturi/libertati pana la privare de
libertate
7. e aplica cu scopul de a preveni actiunile ilegale, precum si a sanctiona persoana vinovata
b) )asurile de constrangere se clasifica astfel:
1. )asuri administrative de prevenire # ex: controlul actelor de identitate
2. ).a. de stopare # pentru intreruperea unor fapte ilegale: ex:aplicarea fortei fi!ice,catuse,bastoane
3. ).a. de aplicare a raspunderii administrative # se aplica dupa savirsirea actelor ilegale ex:
sanctionare
;6.Caracteristica generala a raspunderii in dreptul administrativ
a) (aspunderea juridica # aplicarea unor anumite sanctiuni pentru neexecutarea sau executarea
necorespun!atoare a obligatiilor.
(aspunderea juridica apare atunci cand se intrunesc careva conditii:
a% +roducerea faptei ilicite
b% 0ntre fapta ilicita si re!ultatul ilicit sa existe o legatura cau!ala
c% Ainovatia autorului in momentul incalcarii normelor de drept
(aspunderea in dreptul administrativ se reali!ea!a in urmatoarele forme:
' (aspundere contraventionala
' ( disciplinara
' ( materiala
b) &aspundere contraventionala , forma a raspunderii juridice foarte des aplicata in dreptul administrativ.
*ste reglementata de codul contraventional si este o institutie aparte a dreptului administrativ.
ubiectele raspunderii contraventionale sunt un cerc larg de persoane fi!ice si juridice & cu exceptia
autoritatilor publice si institutiilor publice%, inclusiv persoane cu functie de raspundere.anctiunile
contraventionale sunt diverse, avand atat caracter material,cat si moral # ex: de la avertisment pana la
interdictia de a desfasura un anumit tip de activitate sau arestul contraventional%.
&aspundere disciplinara , situatie juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii stabilite de
regula intre un organ al A+ sau un functionar public si autorul unei abateri disciplinare.
Temeiul: abaterile administrative care nu au caracter contraventional,dar sunt abateri administrativ'
disciplinare, ca re!ultat de regul al incalcarilor regulamentelor de serviciu. pecific: nu pot fi sanctiuni
deprivare de libertate.
&aspundere materiala , are ca temei cau!area unui prejudiciu material autoritatilor publice sau altor
organi!atii sau persoane prin actele administrative al A+.
+entru incalcari grave ale normelor de dr'admini poate surveni si raspunderea penala care tine de obiectul
de reglementare ale altor ramuri de drept,insa carese afla intr'o legatura directa cu raspunderea
contraventionala.
56'52
Noiune i scopul de contencios administrativ
Scopul contenciosului administrativ
Contenciosul administrativ ca instituie juridica are drept scop contracararea abuzurilor i exceselor de putere ale autoritailor
publice, apararea drepturilor persoanei in spiritul legii, ordonarea activitaii autoritailor publice, asigurarea ordinii de drept.
Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr-un act
administrativ sau prin nesoluionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ
competente pentru a obine anularea actului, recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
Noiunea de instana in contencios administrativ. Competena de judecare a aciunilor in contencios administrative
Instana de contencios administrativ reprezinta judecatorii desemnai din judecatorii, colegiile sau completele de contencios
administrativ ale curilor de apel, colegiul de contencios administrativ al Curii Supreme de Justiie, abilitate prin lege cu
infaptuirea controlului judecatoresc al legalitaii actelor administrative emise de autoritaile publice in activitatea de organizare a
executarii i de executare in concret a legii, precum i de gestionare a domeniului public.
Competena judecatoriilor
Judecatoriile examineaza litigiile ce in de nesoluionarea in termenul legal a cererilor i de verificarea legalitaii actelor
administrative emise sau adoptate de autoritaile publice care sint constituite i activeaza pe teritoriul satului, comunei sau oraului
pentru promovarea intereselor i soluionarea problemelor colectivitailor locale, de serviciile publice descentralizate organizate in
mod autonom in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, de funcionarii publici din cadrul organelor i serviciilor menionate
i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care presteaza servicii publice.
Competena curilor de apel
Curile de apel examineaza in prima instana litigiile ce in de nesoluionarea in termenul legal a cererilor i de verificarea legalitaii
actelor administrative emise sau adoptate de autoritaile publice care sint constituite i activeaza pe teritoriul raionului,
municipiului, unitaii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor i soluionarea problemelor
populaiei unitaii administrativ-teritoriale, de serviciile publice descentralizate organizate in mod autonom in unitatea
administrativ-teritoriala respectiva, de serviciile publice desconcentrate, de funcionarii publici din cadrul organelor i serviciilor
menionate, precum i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autoritailor publice, care presteaza servicii
publice. n condiiile Codului electoral, Curtea de !pel C"iinau verifica legalitatea "otaririlor Comisiei #lectorale Centrale cu
privire la incalcarea legislaiei electorale. $erificarea legalitaii actelor administrative emise sau adoptate de autoritaile publice
centrale ale %agauziei ine de competena Curii de !pel Comrat. &rin lege, curilor de apel li se pot atribui spre judecare in
prima instana i alte categorii de cauze. Ca instane de recurs, curile de apel judeca recursurile declarate impotriva "otaririlor
pronunate de judecatorii.
Competena Curii Supreme de Justiie
Curtea Suprema de Justiie, in prima instana'
a( exercita controlul asupra legalitaii actelor administrative cu caracter individual adoptate i)sau emise de &arlament,
&reedintele *epublicii +oldova i %uvern, prin care sint lezate drepturile i interesele legitime ale persoanelor fizice i juridice,
in afara actelor exceptate de la controlul judecatoresc,
b( verifica legalitatea "otaririlor Consiliului Superior al +agistraturii in cazurile prevazute de lege.
&rin lege, Curii Supreme de Justiie i se pot atribui spre judecare in prima instana i alte categorii de cauze. Ca instana de recurs,
Curtea Suprema de Justiie judeca recursurile declarate impotriva "otaririlor pronunate in prima instana de curile de apel,
precum i alte recursuri date prin lege in competena sa.
Subieci cu drept de sesizare in contenciosul administrativ sint'
a( persoana, inclusiv funcionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se considera vatamata intr-un drept al sau,
recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea in termenul legal a unei cereri
- in condiiile art.-. al prezentei legi,
b( %uvernul, Cancelaria de Stat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, preedintele raionului i primarul - in condiiile /egii
privind administraia publica locala,
c( procurorul care, in condiiile articolului 0 din Codul de procedura civila, ataca actele emise de autoritaile publice,
d( avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vatamate intr-un drept al sau, ataca actele administrative - in condiiile
/egii cu privire la avocaii parlamentari,
e( instanele de drept comun i cele specializate, in cazul ridicarii excepiei de ilegalitate - in condiiile art.-1 al prezentei legi.
f( alte persoane, in conformitate cu legislaia in vigoare.
Obiect al aciunii in contenciosul administrativ il constituie actele administrative, cu caracter normativ i individual, prin care
este vatamat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui ter, emise de'
a( autoritaile publice i autoritaile asimilate acestora in sensul prezentei legi,
b( subdiviziunile autoritailor publice,
c( funcionarii din structurile specificate la lit.a( i b(
Obiect al aciunii in contenciosul administrativ poate fi i nesoluionarea in termenul legal a unei cereri referitoare la un drept
recunoscut de lege.
Competena jurisdicionala teritoriala
!ciunile de contencios administrativ se inainteaza in judecatoriile sau curile de apel in a caror raza teritoriala ii are
domiciliul reclamantul sau ii are sediul piritul, cu excepia cazurilor cind prin lege este stabilita o alta competena.
Noiunea de litigiu de contencios administrativ. Competena jurisdicionala teritoriala
Litigiul de contencios administrativ este litigiul pasibil de soluionare de catre instana de contencios administrativ
competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesoluionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaterea unui
drept recunoscut de lege, in care cel puin una dintre pari este o autoritate publica sau un funcionar al acestei autoritai
Noiunea de litigiu de contencios administrativ. Obiectul aciunii in contencios administrativ
Litigiul de contencios administrativ este litigiul pasibil de soluionare de catre instana de contencios administrativ
competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesoluionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaterea unui
drept recunoscut de lege, in care cel puin una dintre pari este o autoritate publica sau un funcionar al acestei autoritai
Noiunea de litigiu de contencios administrativ. Excepia de ilegalitate
Litigiul de contencios administrativ este litigiul pasibil de soluionare de catre instana de contencios administrativ
competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesoluionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaterea unui
drept recunoscut de lege, in care cel puin una dintre pari este o autoritate publica sau un funcionar al acestei autoritai
/egalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publica, poate fi cercetata oricind in cadrul
unui proces intr-o pricina de drept comun, pe cale de excepie, din oficiu sau la cererea parii interesate. nc"eierea prin care se
ridica excepia de ilegalitate in faa instanei de contencios administrativ se intocmete in condiiile Codului de procedura civila.
n cazul in care instana constata ca de actul administrativ depinde soluionarea litigiului in fond, ea sesizeaza, prin inc"eiere
motivata, instana de contencios administrativ competenta i suspenda cauza. nstana de contencios administrativ examineaza
excepia de ilegalitate in termen de -2 zile, pronunind "otarirea corespunzatoare in numele legii. 3otarirea instanei de contencios
administrativ poate fi atacata cu recurs in termen de 0 zile. *ecursul declarat impotriva "otaririi pronunate asupra excepiei de
ilegalitate se judeca in termen de -2 zile. 4upa examinarea excepiei de ilegalitate, instana de contencios administrativ restituie
dosarul cu "otarirea sa irevocabila instanei care a ridicat excepia de ilegalitate.
!ctele administrative sau unele prevederi ale acestora declarate ilegale ii pierd puterea juridica la data raminerii definitive a
"otaririi instanei de contencios administrativ i nu pot fi aplicate pe viitor. Consecinele juridice ale actului administrativ cu
caracter normativ declarat ilegal sint inlaturate de catre organul de autoritate care l-a adoptat sau l-a emis.
Noiunea de cerere prealabila. Procedura de examinare a cererii prealabile
Cerere prealabila este cererea prin care autoritaii emitente sau organului ierar"ic superior i se solicita reexaminarea unui act
administrativ cu caracter individual sau normative
&ersoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-
o cerere prealabila, autoritaii publice emitente, in termen de 12 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in
parte, a acestuia, in cazul in care legea nu dispune altfel. n cazul in care organul emitent are un organ ierar"ic superior, cererea
prealabila poate fi adresata, la alegerea petiionarului, fie organului emitent, fie organului ierar"ic superior daca legislaia nu
prevede altfel. 5ermenul de 12 de zile specificat la alin.6-( nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ.

Procedura de examinare a cererii prealabile
Cererea prealabila se examineaza de catre organul emitent sau ierar"ic superior in termen de 12 de zile de la data inregistrarii ei,
decizia urmind a fi comunicata de indata petiionarului daca legislaia nu prevede altfel.
Organul emitent este in drept'
a( sa respinga cererea prealabila,
b( sa admita cererea prealabila i, dupa caz, sa revoce sau sa modifice actul administrativ.
Organul ierar"ic superior este in drept'
a( sa respinga cererea prealabila,
b( sa admita cererea prealabila i sa anuleze actul administrativ in tot sau in parte, sa oblige organul ierar"ic inferior sa repuna
in drepturi persoana respectiva ori, dupa caz, sa revoce actul administrativ emis cu acordul sau.
epunerea cererii de c!emare in instana de contencios administrativ
&ersoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, printr-un act administrativ i nu este mulumita de
raspunsul primit la cererea prealabila sau nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut de lege, este in drept sa sesizeze
instana de contencios administrativ competenta pentru anularea, in tot sau in parte, a actului respectiv i repararea pagubei
cauzate.
!ciunea poate fi inaintata nemijlocit instanei de contencios administrativ in cazurile expres prevazute de lege i in cazurile in
care persoana se considera vatamata intr-un drept al sau prin nesoluionarea in termen legal ori prin respingerea cererii prealabile
privind recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei cauzate.
*eclamanii, in aciunile nascute din raporturi de contencios administrativ, sint scutii de plata taxei de stat.
"orma i coninutul cererii de c!emare in instana de contencios administrativ
Cererea de c"emare in instana de contencios administrativ se depune in scris in condiiile Codului de procedura civila.
*eclamantul va depune, o data cu cererea de c"emare in instana de contencios administrativ, copia cererii prealabile cu dovada
expedierii sau primirii acesteia de catre organul respectiv, actul administrativ contestat ori, dupa caz, raspunsul autoritaii publice
sau avizul de respingere a cererii prealabile.
#ermenele de adresare in instana de contencios administrativ
Cererea prin care se solicita anularea unui act administrativ sau recunoaterea dreptului pretins poate fi inaintata in termen de 12
de zile, in cazul in care legea nu dispune altfel. !cest termen curge de la'
a( data primirii raspunsului la cererea prealabila sau data expirarii termenului prevazut de lege pentru soluionarea acesteia,
b( data comunicarii refuzului de soluionare a unei cereri prin care se solicita recunoaterea dreptului pretins sau data expirarii
termenului prevazut de lege pentru soluionarea unei astfel de cereri,
c( data comunicarii actului administrativ, in cazul in care legea nu prevede procedura prealabila.
Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat i avocatul parlamentar sesizeaza instana de contencios administrativ in termenele
prevazute de legile organice cu privire la activitatea acestora.
!ctele administrative cu caracter normativ considerate ilegale pot fi atacate oricind. 5ermenul de 12 de zile specificat anterior este
termen de prescripie. &ersoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescpripie poate fi repusa in termen in
condiiile Codului de procedura civila.
Partile
Participarea $uncionarului public in procesul de contencios administrative
Funcionar public este o persoana numita sau aleasa intr-o funcie de decizie sau de execuie din structura unei autoritai
publice, precum i alta persoana de drept privat asimilata autoritailor publice.
Cererea de c"emare in judecata poate fi formulata i impotriva funcionarului public al autoritaii publice pirite care a elaborat
actul administrativ contestat sau care a refuzat sa soluioneze cererea in cazul in care se solicita despagubiri.
n cazul in care aciunea se admite, funcionarul public poate fi obligat sa plateasca despagubirile solidar cu autoritatea publica
respectiva. 7uncionarul public acionat astfel in justiie poate c"ema in garanie superiorul sau ierar"ic care i-a ordonat sa
elaboreze actul administrativ sau sa refuze soluionarea cererii, acesta fiind introdus in proces ca tera persoana.
%mputernicirile instanei de contencios administrativ
Judecind aciunea, instana de contencios administrativ adopta una din urmatoarele "otariri'
a( respinge aciunea ca fiind nefondata sau depusa cu incalcarea termenului de prescripie,
b( admite aciunea i anuleaza, in tot sau in parte, actul administrativ sau obliga piritul sa emita actul administrativ cerut de
reclamant ori sa elibereze un certificat, o adeverina sau oricare alt inscris, ori sa inlature incalcarile pe care le-a comis, precum i
dispune adjudecarea in contul reclamantului a despagubirilor pentru intirzierea executarii "otaririi.
c( admite aciunea i constata circumstanele care justifica suspendarea activitaii consiliului local sau a consiliului raional,
dupa caz.
nstana de contencios administrativ este in drept sa se pronune, in limitele competenei sale, din oficiu sau la cerere, i asupra
legalitaii actelor sau operaiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat. n cazurile in care
controlul legalitaii acestor acte sau operaiuni ine de competena instanei de contencios administrativ ierar"ic superioare,
urmeaza a fi ridicata excepia de ilegalitate in faa acestei instane in condiiile prezentei legi.
n cazul admiterii aciunii, instana de contencios administrativ se pronuna, la cerere, i asupra repararii prejudiciului material i
moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea in termenul legal a cererii prealabile. +arimea prejudiciului
moral se stabilete de instana de contencios administrativ, independent de prejudiciul material, in funcie de caracterul i
gravitatea suferinelor psi"ice sau fizice cauzate, de gradul de vinovaie a piritului, daca vinovaia este o condiie a raspunderii,
luindu-se in considerare circumstanele in care a fost cauzat prejudiciul, precum i statutul social al persoanei vatamate.

&ctele exceptate de la controlul judecatoresc
Actul administrativ este o manifestare juridica unilaterala de voina, cu caracter normativ sau individual, din partea unei
autoritai publice in vederea organizarii executarii sau executarii in concret a legii. !ctului administrative este asimilat contractul
administrativ, precum i nesoluionarea in termenul legal a unei cereri. /a rindul sau, contract administrativ este un contract
inc"eiat de autoritatea publica, in virtutea prerogativelor de putere publica, avind ca obiect administrarea i folosirea bunurilor
proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea de servicii publice, activitatea funcionarilor publici care
reiese din relaiile de munca reglementate de statutul juridic al acestora
#emeiurile anularii actului administrativ contestat
!ctul administrativ contestat poate fi anulat, in tot sau in parte, in cazul in care'
a( este ilegal in fond ca fiind emis contrar prevederilor legii,
b( este ilegal ca fiind emis cu incalcarea competenei,
c( este ilegal ca fiind emis cu incalcarea procedurii stabilite.
nstana de contencios administrativ nu este competenta sa se pronune asupra oportunitaii actului administrativ i a operaiunilor
administrative care au stat la baza emiterii acestuia.
E$ectele anularii actului administrativ
!ctul administrativ anulat, in tot sau in parte, inceteaza a produce efecte juridice din momentul in care "otarirea instanei de
contencios administrativ devine irevocabila.
8inind cont de unele circumstane concrete i de eventualitatea survenirii unor urmari juridice negative, instana de contencios
administrativ poate stabili, prin "otarirea sa, ca normele declarate nule nu vor produce efecte juridice de la data adoptarii actului
administrativ.
Noiunea de litigiu de contencios administrativ. 'otarirea instanei de contencios administrativ
Litigiul de contencios administrativ este litigiul pasibil de soluionare de catre instana de contencios administrativ
competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesoluionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaterea unui
drept recunoscut de lege, in care cel puin una dintre pari este o autoritate publica sau un funcionar al acestei autoritai.
'otarirea instanei de contencios administrative
nstana de contencios administrativ adopta "otarirea in condiiile Codului de procedura civila.
3otarirea irevocabila a instanei de contencios administrativ privind anularea, in tot sau in parte, a actului administrativ ilegal a
carui intrare in vigoare a fost condiionata de publicarea in sursa oficiala, precum i "otarirea irevocabila asupra excepiei de
ilegalitate se publica in aceeai sursa. n "otariri poate fi indicata i o alta publicaie in care acestea urmeaza a fi tiparite.
C"eltuielile legate de publicarea "otaririi le suporta, de regula, piritul. n cazul publicarii "otaririi din contul reclamantului, la
cererea acestuia, c"eltuielile suportate se incaseaza de la pirit printr-o inc"eiere a instanei de judecata care executa "otarirea.
Caile de atac
3otarirea instanei de contencios administrativ asupra aciunii judecate in fond poate fi atacata cu recurs, in termen de -0 zile de la
data pronunarii sau de la data comunicarii "otaririi integrale, in cazul in care aciunea este judecata in lipsa parii, daca legea nu
dispune altfel.
*ecursul suspenda executarea "otaririi. *ecursul se judeca in condiiile Codului de procedura civila. 3otaririle irevocabile ale
instanei de contencios administrativ pot fi contestate in condiiile Codului de procedura civila. Conducatorul autoritaii publice
poate inainta in instana de drept comun o aciune in regres impotriva funcionarului public vinovat de neexecutarea "otaririi
instanei de contencios administrativ.
Executarea !otaririi
nstana de contencios administrativ care a adoptat "otarirea in fond, in termen de 1 zile de la data la care "otarirea devine
irevocabila, trimite o copie a "otaririi piritului pentru executare i alta - instanei de drept comun de la sediul piritului pentru
controlul executarii "otaririi i, in caz de necesitate, pentru executare silita.
3otarirea se executa in termenul stabilit in dispozitivul ei, iar in cazul in care termenul nu este stipulat - in cel mult 12 de zile de la
data la care "otarirea devine irevocabila.
n cazul neexecutarii in termen a "otaririi, conducatorul autoritaii publice in a carei sarcina a fost pusa executarea acesteia poate
fi tras la raspundere in conformitate cu prevederile legislaiei in vigoare.
Noiune de persoana vatamata intr(un drept al sau. Parile in contenciosul administrativ.
persoana vatamata intr!un drept al sau ' orice persoana fi!ica sau juridica care se considera vatamata
intr'un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr'un act administrativ sau prin
nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri.
Par!ile sunt subiectul de sesi!are Hi piritul.