Angina Pectorala

Angina pectorala
diagnostic si tratament
Antoniu Petris MD, PhD, FESC
Antoniu Petris MD, PhD, FESC
St. Spiridon Hospital Iasi, Romania
St. St. Spiridon Spiridon Hospital Iasi, Romania Hospital Iasi, Romania
UMF Gr. T. Popa Iasi, Romania
UMF UMF Gr. T. Gr. T. Popa Popa Iasi, Romania Iasi, Romania
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris
1973 1973
Ross Ross R, R, Glomset Glomset JA. JA.
ipoteza ipoteza raspunsului raspunsului la la
injurie injurie
1856
Virchow R.
raspuns raspuns
inflamator inflamator
inadecvat inadecvat
1852 1852
v von on Rokitansky Rokitansky
C Carl arl
incrustatia incrustatia
trombilor trombilor in in
peretele arterial peretele arterial
Stary HC et al. 1994
Miez
lipidic
Lumen Lumen
arterial arterial
Neovascularizarea placii de
aterom
Dimensiunea si compozitia
miezului lipidic
Infiltrarea capisonului cu celule
inflamatorii
Grosimea si continutul in colagen al
capisonului fibros
Capion
fibros
Athero
Athero
-
-
sclerosis
sclerosis
-
-
Placa vulnerabila
capison fibros < 65 m;
infiltrare > 25 macrofage/ camp
Burke si colab. N Engl J Med 1997; 336: 1276-1282
CARDIOPATIA ISCHEMICA
CARDIOPATIA ISCHEMICA
-
-
clasificare
clasificare
Moartea subita cardiogena
Angina pectorala
Infarctul miocardic acut
Cardiomiopatie dilatativa
T. de ritm si conducere
DIAGNOSTIC POZITIV
Anamneza
Examenul fizic
Electrocardiograma
Standard
Monitorizare Holter
Testul de efort
Teste farmacologice
Diagnostic enzimatic
Coronarografia
Scintigrama miocardica
Ultrasonografia intravasculara
William William Heberden Heberden Myron Myron Prinzmetal Prinzmetal
Some Account of a disorder of the breast

Some Account of a disorder of the breast
21 iulie 1768
21 iulie 1768
Exista o boala de piept caracterizata prin simptome violente si specifice,
importanta prin pericolul care-l comporta si deloc rara, despre care nu am
gasit nici o mentiune printre autorii medicali. Sediul durerii, impresia de
stangulare si anxietatea care o insotesc fac sa o numim pe drept angina
pectoris. Acei ce sunt loviti de aceasta boala sunt cuprinsi in timpul mersului,
in special la urcat, sau dupa mese de o senzatie dureroasa si extrem de
penibila in piept care pare ca vrea sa le ia viata daca s-ar intensifica sau ar
persista; imediat ce pacientul se opreste, durerea dispare...Osul sternal este
aratat a fi sediul bolii, uneori in partea inferioara a osului si alteori in partea
mijlocie sau superioara; totdeauna, totusi, durerea se raspndeste mai mult
spre stnga dect spre dreapta si uneori este asociata unei dureri a bratului
stng... Prima data cnd am remarcat existenta acestei boli nu am putut gasi
o descriere satisfacatoare in carti, am consultat un medic capabil si cu
indelungata experienta care mi-a spus ca a cunoscut mai multi pacienti atinsi
de aceasta boala si ca toti au murit subit.
Durerea anginoas - caracteristici:
sediu retrosternal sau n regiunile toracice adiacente;
apare n accese de scurt durat (3-15 minute);
este declanat cel mai frecvent de efort sau emoii;
ntrerupere brusc la repaus sau la administrarea de
nitroglicerin.
Ischemia miocardic este urmarea dezechilibrului dintre fluxul
sanguin coronarian i necesitile miocardice.
Diagnosticul Diagnosticul non non- -verbal al verbal al
durerii durerii anginoase anginoase. Martin 1957. . Martin 1957.
DURERE TORACICA
CARDIACA NON-CARDIACA
ISCHEMICA NON-ISCHEMICA PULMONARA GASTRO-
INTESTINALA
PSIHOGENICA NEURO-
MUSCULO-
SCHELETICA
Angina pectorala
Infarct miocardic acut
HTA
HTP severa
Stenoza aortica
CMHO
Anemie severa
Disectie de aorta
Pericardita
Ruptura de cordaje
Ruptura sinus
Valsalva
PVM
Cardiomiopatii
Embolie pulmonara
Pneumotorax
Pneumonie
Spasm esofagian
Reflux esofagian
Ruptura esofag
Anxietate
Stress
Zona zoster
Depresie
Spondiloza
Costocondrita
Sdr. de traversare
http://www.medicalook.com/Heart_diseases/Angina_pectoris.html
CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE
CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE
(Canadian Cardiovascular Society) (Canadian Cardiovascular Society)
Clasa I Activitatea fizica obisnuita nu produce durere;
aceasta poate apare la efort fizic intens, rapid si
prelungit
Clasa II Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la
mers rapid.
Exista o usoara limitare a activitatii fizice obisnuite
Clasa III Angina apare la efortul de mers obisnuit sau la
urcatul scarilor in conditii normale
Exista o limitare marcata a activitatii fizice
comune
Clasa IV Angina poate fi prezenta si in repaus; nu se
poate efctua nici o activitate fizica fara ca acesta
sa nu produca angina.
Angina
Angina
pectoral
pectoral
cronic
cronic
stabil
stabil
se caracterizeaz prin episoade de durere anginoas cu caracter
tranzitor, aprute n special la efort sau n alte situaii echivalente
care cresc consumul miocardic de oxigen (emoii, frig, prnzuri
bogate).
Angina
Angina
pectoral
pectoral
instabil
instabil
tipuri
tipuri
clinice
clinice
:
:
1. Angina de novo sau cu debut recent;
2. Angina agravata (crescendo);
3. Angina de repaus (spontana);
4. Angina precoce post-infarct miocardic;
5. Angina varianta (Prinzmetal)
Forme
Forme
clinice
clinice
de
de
angin
angin
pectoral
pectoral
(I)
(I)
Angina de novo este o angin de efort sau de repaus, cu debut sub o lun
cel mai frecvent sub 2 sptmni); ea poate precede infarctul de miocard.
Angina agravat este angina care i-a modificat caracterele n ultimele
zile/sptmni sub raportul intensitii, duratei i frecvenei.
Angina nocturn apare noaptea prin dou mecanisme: 1. forma clasic
angina de decubit (Vaquez), n care angina apare n timpul somnului, nsoit de
dispnee de decubit (semn de insuficien ventricular stng); dispare dup
administrare de nitroglicerin i poziia eznd a pacientului. 2. apare n ultima
faz a somnului i este legat de vise, perioad n care apar fluctuaii ale frecvenei
cardiace i ale TA care cresc nevoile miocardice de oxigen.
Angina de repaus este tipul de angin n care accesele dureroase apar n
repaus, n afara unor condiii care cresc consumul miocardic de oxigen; poate urma
unei angine de efort sau poate fi o angin cu debut recent. Asociaza leziuni
coronariene extinse (afectare tricoronarian).
Forme
Forme
clinice
clinice
de
de
angin
angin
pectoral
pectoral
(I)
(I)
Angina precoce postinfarct este angina care apare n primele 14
zile de la debutul infarctului de miocard; are semnificaie sever; este mai
frecvent dup infarctele non-transmurale. Are semnificaie prognostic
sever (compromiterea circulaiei colaterale sau ischemie la distan).
Angina Prinzmetal sau angina variant este o form de angin
de repaus, intens i prelungit, cauzat de un spasm coronarian prelungit,
care se traduce electrocardiografic prin supradenivelarea segmentului ST
de tip monofazic, supradenivelare care revine rapid la linia izoelectric
odat cu calmarea episodului anginos.
Xantoame
Xantoame
eruptive
eruptive
Xantom
Xantom
tendinos
tendinos
(
(
tendonul
tendonul
lui
lui
Ahile
Ahile
)
)
Depuneri Depuneri de de
LDL LDL
in in
tendonul tendonul
extensor extensor
Xantoame tuberoase (la coate)
Xantelasme
Xantelasme
DEBUT
DURERE TORACICA DURERE TORACICA
SINDROM CORONARIAN ACUT SINDROM CORONARIAN ACUT
DIAGNOSTIC
IN LUCRU
ECG 12D
BIOCHIMIE
DIAGNOSTIC
TRATAMENT
STRATIFICARE
RISC
Supradenivelare
persistenta a ST
Anomalii ST-T ECG normala/
echivoca
Troponina Troponina (+) (+) Troponina Troponina 2 x ( 2 x (- -) )
Risc Risc mare mare Risc Risc mic mic
STEMI STEMI NSTEMI NSTEMI API API non non- -STEMI STEMI- -ACS ACS
Reperfuzie T. invaziv T. noninvaziv
0,5 mg
0,4 mg
Nitroglicerina (cp = 0,5 mg) se administreaz sublingual n timpul crizei
anginoase. Fiolele de 5 mg se administreaz n perfuzie i.v. n doze ncepnd
cu 5 mcg /minut, sub controlul TA i al frecvenei cardiace.
Nitra
Nitra
ii:
ii:
au efect vasodilatator care se exercit prin eliberarea de
oxid nitric (NO); efectul este mai pronunat pe vene dect pe
artere.
Venodilataia pe care o determin duce la scderea
presarcinii i a dimensiunilor diastolice ale cordului, efectul
final fiind de scdere a consumului miocardic de oxigen.
Dilat att coronarele normale ct i stenozele coronariene
excentrice i favorizeaz redistribuirea sngelui prin
colaterale.
Administrarea ndelungat duce la apariia toleranei care
poate fi evitat prin distribuia neuniform a prizelor.
Principalul efect secundar este cefaleea i uneori hipoTA
ortostatic.
Tratamentul
Tratamentul
anginei
anginei
pectorale
pectorale
(I)
(I)
Blocantele beta adrenergice.
Reprezint medicaia de prim intenie n angina pectoral de efort.
Sub tratament betablocant se va urmri frecvena cardiac (s nu scad sub
50/minut).
Antagonitii canalelor de calciu.
Efecte: vasodilataie coronarian, nltur spasmul coronarian, scad consumul
miocardic de oxigen prin reducerea frecvenei cardiace i scderea
inotropismului; scad TA.
Terapia auxiliar n angina pectoral.
A) Antiagregantele plachetare inhib agregarea plachetar n arterele cu
leziuni instabile, neobstructive. Aspirina (doze 75 325mg/zi), Clopidogrel.
B) Inhibitorii de glicoproteine IIb/IIIa Abciximab, Tirofiban, Eptifibatide.
C) Anticoagulantele au indicaii individualizate i se utilizeaz cu predilecie n
sindroamele coronariene acute.
Tratamentul
Tratamentul
anginei
anginei
pectorale
pectorale
(II)
(II)
Tratamentul hipolipemiant pentru controlul/normalizarea parametrilor
lipidici.
Trimetazidina determina o conversie a metabolismului miocardic spre
oxidarea substratelor glucidice, care devin principalul productor de ATP
miocardic, cu reducerea consumului miocardic de oxigen.
Nicorandilul - activator de canale de potasiu cu efecte antianginoase.
Ivabradina - scade FC prin inhibarea canalului If din nodulul sinusal.
Molsidominul vasodilatator diferit ca structur de nitrai, cu mecanism i
efecte identice. Este indicat mai ales la pacienii cu intoleran la nitrai.

Angina Pectorala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Angina Pectorala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Angina pectorala

Some Account of a disorder of the breast

S-ar putea să vă placă și