Tematica rezolvata

I. AFACERI ECONOMICE INTERNATIONALE PRIN PRELUCRARE IN

LOHN
1. Definii Lo!n "i inter#retai contin$t$l ace"teia %in mai m$lte #er"#ective
LOHN&$l este o afacere economic internaional desfurat pe baz contractual ntre
2 firme din ri diferite n care una execut contra unei sume de bani la comand un produs
dup modele, desenele sub marca celeilalte firme i de regul cu materii prime i materialele
acesteia. Firma care lanseaz comanda se numete ordonator (importator sau beneficiar) i sub
marc proprie, si pstreaz dreptul de a comercializa produsul respectiv. Firma care realizeaz
produsul ndeplinete rolul de executant i este numit exportator.
Caracteri"ticile firmelor participante la afacerile prin lon!
executanii n lon!
dispun de factori de productie, si for de munc av"nd o bun calificare#
nu dispun de prestigiu, de management i mar$eting de calitate n afaceri
economice a. nu export sub marc proprie#
ordonatorii n lon!
dein marci de prestigiu bine introduse pe piaa mondial#
desfoar un management i mar$eting de export de o calitate superioar#
valorific la maxim avanta%ele care decurg din poziia bun pe care o au pe
pia#
Din #er"#ectiva comercial', lon&ul este denumit si (e)#ort %e mano#er'*.
'enumirea este discutabil( deoarece pe l"ng( manoper( se export( si factori de producie
(energie, combustibil, etc).
Din #er"#ectiva coo#er'rii economice internaionale lon&ul este denumit +#ro%$cie
la coman%'*.
)on&ul are atributele unor operaiuni n contrapartid(, n m(sura n care stingerea
obligaiilor dintre parteneri se face parial prin produse (materii prime, produse finite).
)on&ul constituie o surs( de promovare a reexporturilor, deoarece ordonatorul
(importatorul), de regul(, vinde produsele respective, n principal, pe piee str(ine.
*oncluzie. )on&ul privit din +diferite ungiuri, poate fi considerat o operaiune relativ
complex(. -n esen(, obiectul afacerii economice l constituie executarea la comanda
ordonatorului a unui produs care se comercializeaz( de c(tre acesta, sub marc( proprie.
.age 1 of ,-
,. Prezentai "i com#arai avanta.ele "i ri"c$rile Lo!n&$l$i #entr$ e)ec$tant c$
cele o/in$te %e or%onator
Avanta.e #entr$ e)ec$tantii 0e)#ortatori1 in lo!n2
obin profituri fie ele i modeste#
asigur ocuparea forei de munc evit"nd oma%ul, conflictele de munc#
se menine productia la un nivel cantitativ i valoric acceptabil#
beneficiaz de $no/&o/ n perfectionarea lucrtorilor#
reprezint o dovad a competitivitii ntreprinderii sub aspectul produciei, lon&ul
put"nd s fie o ramp de lansare pentru exportatori sub marc proprie.
Limite "i ri"c$ri #entr$ e)ec$tanii 0e)#ortatori1 3n lo!n2
rata profitului obinut de exportator este modest#
datorit acumulrii modeste de profit capitalizat se am"n i capitalizarea
substanial a ntreprinderii#
executantul n lon rm"ne n anonimat cu consecinte nefavorabile de durat pe
pietele internaionale#
prelungirea pe termene foarte lungi a lonului condamn ntreprinderea executant
la stagnare comercial fiind la discreia altor firme#
exist riscul ca ordonatorul s renune la afacerea economic n lon, s se mute pe
alte piee#
riscul de pre care se manifest pentru exportator, n sensul ca, dup semnarea
contractului, poate creste exploziv pretul la utiliti, cu forta de munc, astfel nc"t
profitul devine derizoriu.
Avanta.e #entr$ or%onatorii 0im#ortatori1 in lo!n2
i mresc volumul afacerilor economice fr investiii n producie#
obin o rat nalt a profiturilor datorit at"t diferenelor mari care exist de regul
ntre nivelul salariilor din ara lor i n ara executant, c"t i a faptului c i
valorific din plin avanta%ele comercializrii sub marc proprie#
i consolideaz poziia pe termen lung pe piaa mondial, ceea ce reprezint un
avanta% semnificativ n lupta cu concurena.
Limite "i ri"c$ri #entr$ or%onatorii 0im#ortatori1 3n lo!n2
este posibil ca executantul produselor n lon s( nu respecte ntocmai prescripiile
privind calitatea produselor, s( nregistreze procente ridicate de rebuturi# evident c(
ordonatorul, de regul(, se asigur( prin contract pentru aceste situaii, dar problema
devine delicat( c"nd se irosesc materii prime i semifabricate valoroase#
ca urmare a unei eventuale nerespect(ri a unor cerine de calitate, c"t i a
termenelor de livrare, ordonatorul risc( s( piard( momente con%uncturale
favorabile sau ciar afaceri economice de%a contractate#
ordonatorul +preia, in direct unele riscuri, care apar la executant datorit( unui
management uneori de calitate redus(, unor deregl(ri sociale i politice, calamit(i
naturale, etc.
.age , of ,-
-. 4$r"ele ratei inalte a #rofit$l$i or%onator$l$i
0rdonatorul obine, analiz"nd efectele economice n cumul, o rat( a profitului care
adeseori este de zeci de ori mai ridicat( dec"t cea realizat( de executant, economisete eforturi
de investiii, i consolideaz( poziia pe piaa mondial(, deci prosper(.....
II. DREPTUL DE PROPRIETATE INDU4TRIALA 4I INTELECTUALA 5
COMPONENTA DE INALTA COMPETITI6ITATE 4I EFICIENTA IN
AFACERILE ECONOMICE INTERNE 4I INTERNATIONALE.
A1 Marca
1. Caracteri"ticile $nei m'rci #erformante
0 marc( trebuie s( fie nzestrat( cu numeroase caracteristici, care privesc modul n care
este evideniat(, pus( n circulaie, simbolizat(!
#erce#ti/ilitate ri%icat', conferit( de caracterul lizibil, estetic i armonios al m(rcii#
omo7enitate, n consens cu ansamblul mi%loacelor de comunicaie i al elementelor
mixului de mar$eting#
%i"tincie, reflectat( de originalitatea m(rcii, capabil( s(&i sporeasc( perceptibilitatea n
raport cu alte m(rci#
#$tere %e evocare, determinat( de leg(tura care trebuie asigurat( ntre caracteristicile
produselor (serviciilor) i funcia de simbol a m(rcii#
#er"onalitate, conferit( de simbolurile utilizate n promovarea imaginii de marc(#
ca#acitate %e memorizare, atribut legat de uurina reinerii numelui sau simbolului
ales, c"t i de accentuarea unor semnificaii ma%ore care s( exclud( eventualele confuzii#
notorietate, determinat( de ansamblul aciunilor desf(urate, n timp, n cadrul pieei
i de leg(tura realizat( cu teme i situaii care&i sporesc valoarea#
a"ociativitate, exprimat( de uurina cu care se realizeaz( includerea ntr&o strategie ce
dezvolt( i alte imagini ale intreprinderii.
,. Prezentai "i analizai f$nciile m'rcii
1arca ndeplinete o serie de funcii relevante n economia contemporan(!
o marca reprezint( un "emn %e #ro#rietate conferit de protecia sa legal(#
o marca este o com#onent' "emnificativ' a "trate7iei %e mar8etin7 9i %e
#romovare a v:nz'rilor#
o in"tr$ment %e #rotecie a caracteri"ticilor $nice ale #ro%$"$l$i contra
event$alelor imitaii#
o mi.loc %e %ifereniere a #ro%$"$l$i de cele similare aparin"nd concurenei#
o mo%alitate %e certificare a calit'ii 9i %e a$tentificare a "$r"ei #ro%$"$l$i#
o "im/ol al c$lt$rii 3ntre#rin%erii#
.age - of ,-
o rol %e $m/rel' #entr$ a aco#eri 9i alte #ro%$"e "a$ "ervicii a#arin:n% aceleia9i
3ntre#rin%eri.
Funciile numeroase ale m(rcii reprezint( un argument conving(tor al complexit(ii
acesteia.
2. 4trate7iile %e marca & #rezentare; analiza conin$t$l$i; a avanta.elor "i a limitelor
fiec'reia & reprezint( modalit(ile de determinare a acestora n raport cu produsele i
ntreprinderile pe care le reprezint(.
4trate7ia marc'&#ro%$" & const( n a destina n mod exclusiv un nume unui singur
produs i unei singure poziion(ri. Fiecare produs nou cap(t(un nume de marc( ce i este
propriu, ntreprinderile av"nd, deci, un portofoliu de m(rci corespunz"nd portofoliului lor de
produse. Avanta.e2
& este o strategie ofensiv( deoarece faciliteaz( perceperea diferenierilor de c(tre
consumatori#
& este o strategie adecvat( ntreprinderilor inovatoare, numele m(rcii 3brevet"nd
inovaia,#
& marca nou( se confund( cu produsul nou i devine n mod direct un factor de penetrare
i succes pe noi piee#
& fiecare marc( fiind independent( de celelalte, insuccesul uneia dintre ele nu se
r(sfr"nge i asupra celorlalte m(rci ale ntreprinderii.
Dezavanta.e2
fiecare lansare de produs nou este o lansare de marc(, ceea ce implic( investiii
promoionale considerabile#

4trate7ia marc'&$m/rel' & 4ceeai marc( spri%in( mai multe produse pe piee
diferite! fiecare produs are propria comunicaie, i dezvolt( propria promisiune, produsele
p(streaz( un nume generic. Avanta.e2
realizarea sinergiei capitaliz(rii, fiecare aciune, produs sau comunicaie contribuind la
notorietatea m(rcii#
c"tigarea notoriet(ii face ca marca& umbrel( s( beneficieze de sectoare cu investiii de
mar$eting reduse#
permite evoluia coninutului ecesteia datorit( aportului imaginii asociate produselor pe
care ea nu le acoperea p"n( atunci.
Dezavanta.e2
o dorina de a economisi bani face ca diversificarea exagerat( s( se realizeze sub acelai
paravan, uit"ndu&se c( notorietatea nu este suficient(, funcia m(rcii fiind, nainte de toate, de a
c"tiga#
o aezarea sub aceeai 3umbrel(, a unor produse i servicii eterogene aa nc"t marca&
umbrel( poate s( umbreasc( produsele i serviciile pe care le cuprinde#
.age < of ,-
o extensia vertical( devine un andicap al m(rcii, mai mare ciar dec"t extensia extensia
orizontal(. 1arca nu poate acoperi toate nivelele de calitate i standard, programul m(rcii nu se
poate exercita n acelai fel pe toate segmentele.
=1 =revetele %e invenii
1. Definii "i cla"ificai licena %e /revet
)icenierea reprezinta nelegerea pe baz( de contract prin care titularul unui drept de
proprietate industrial( transmite, pe baz( contractual(, unei alte persoane, n total sau n parte,
folosina dreptului s(u exclusiv de exploatare, n scimbul pl(ii unei sume de bani sau a unor
produse.
5itularul dreptului a c(rui folosin( se transmite se numete liceniar, beneficiarul
folosinei acestui drept, liceniat, iar contractul nceiat ntre ei se numete n mod uzual
contract de licen( de brevet.
*lasificarea licenei in"nd cont de coninutul drepturilor conferite liceniatului,
distingem!
contracte de licen( exclusiv(#
contracte de licen( simpl(.
Licena e)cl$"iv' presupune c( liceniarul acord( liceniatului dreptul exclusiv de
utilizare a inveniei, renun"nd la concedarea unor drepturi identice terilor.
Licena e)cl$"iv' cunoate dou( variante!
forma aten$at', caz n care, liceniarul i p(streaz( dreptul s( foloseasc( n nume
i pe cont propriu invenia#
forma a/"ol$t', caz n care, liceniarul se oblig(, ca n afara faptului de a nu
acorda alte licene, s( renune el nsui la orice exploatare a obiectului contractului.
Licena "im#l' presupune c( liceniarul, acord"nd liceniatului dreptul de exploatare a
inveniei brevetate, i rezerv( dreptul de a acorda licena n cauz( i altor beneficiari.
-n aceast( situaie, este posibil ca pentru aceeai invenie condiiile de aciziionare s(
difere de la un contract la altul, cre"nd avanta%e pentru anumii beneficiari, n detrimentul
celorlali.
*ontracararea unei asemenea situaii se face prin includerea n contractul de licen(
simpl( a clauzei naiunii sau firmei celei mai favorizate, care asigur( beneficiarului extinderea
n favoarea sa a oric(rei condiii mai favorabile, acordate altui beneficiar.
.age > of ,-
,. Dre#t$rile "i o/li7aiile #arilor in contract$l %e licena
'repturile si obligatiile licentiarului!
o/li7atia %e remitere, conform careia licentiarul trebuie sa puna la dispozitia
licentiatului folosinta dreptului de a exploata brevetul#
o/li7atia %e 7arantie in le7at$ra c$ vala/ilitatea .$ri%ica a /revet$l$i#
7arantia im#otriva evicti$nii#
7arantia "$/ a"#ect$l te!nic; adica obiectul contractului este realizabil si
exploatabil#
%re#t$l %e a acor%a "$/licente "a$ inter%ictia ace"t$i #roce", in functie de
otararea luata in cadrul negocierii#
'repturile si obligatiile licentiatului!
%re#t$l %e a folo"i marca, numele comercial sau de serviciu al licentiarului#
o/li7atia %e a e)#loata licenta, care trebuie sa fie serioasa si efectiva#
o/li7atia %e #lata a #ret$l$i#
o/li7atia %e a #a"tra "ecret$l#
o/li7atia %e non&conc$renta fata %e licentiar, pe anumite piete#
o/li7atia %e a re"#ecta an$mite #ret$ri %e vanzare la #ro%$"ele realizate "$/
licenta.
C1 Comert$l c$ 8no? 5 !o?
1. Definiti 8no? 5 !o?&$l "i #rezentati factorii care %$c la cre"terea im#ortantei
ace"teia in economia mon%iala
6no/&o/&ul cuprinde inveniile nebrevetate sau nebrevetabile, inovaiile, abilitatea
profesional( deosebit(, experiena valoroas( profesional(, cunotinele i procedeele de
excepie.
6no/&o/&ul ocupa, in prezent, un loc insemnat in economia mondiala, atat in
economiile interne, cat si in relatiile economice internationale, datorita urmatorilor factori!
rolul prioritar ocupat, in prezent, de activitatea de cercetare&dezvoltare, in
infaptuirea progresului#
importanta deosebita, atat pe plan national, cat si international, a transferului de
cunostinte ca o cale insemnata de atingere a unor performante economice#
.age @ of ,-
preferinte pentru protectie si transferul sub forma de $no/&o/ generate adesea
de procedura greoaie si costisitoare impusa de inregistrarea inventiilor si
eliberarea brevetelor#
imposibilitatea folosirii tuturor cunostintelor tenico&stiintifice in termenii
conventionali ai brevetului#
dorinta de a pastra secretul, fie si temporar, asupra anumitor cunostinte tenice,
in scopul de a le valorifica cu ceficienta ridicata#
rolul important al cunostintelor rezultate din cercetare&dezvoltare, activitate ce
sta la originea prosperitatii unor firme si unor natiuni# 3bataliile comerciale
moderne se desfasoara si se castiga in eprubete,.
,. Cerinte "#ecifice in #roce"$l ne7ocierii afacerilor c$ 8no? 5 !o? #entr$
vanzatorAc$m#arator
Partic$laritati #entr$ #ro#rietar$l 9i ofertant$l %e 8no?&!o?, negocierea comport(
riscuri ce deriv( din caracterul ireversibil al m(rfii odat( nsuit(, fapt care necesit( ca
furnizorul s( ofere numai un minim de informaii asupra coninutului respectivei asistene
tenice. 7ste posibil ca tratativele s( se soldeze cu un eec sau s( fie ntrerupte n mod
intenionat de partenerul care dorete s( cumpere $no/&o, acesta intr"nd& prin intermediul
negocierilor& n posesia unor informaii de valoare.
*a atare, pe de o parte exportatorul trebuie s( manifeste o mare abilitate i s(&i prezinte
oferta f(r( s( o descrie n detaliu, oferind numai c"teva repere orientative, iar pe de alt( parte, n
cadrul negocierii i contract(rii se ridic( problema alegerii mi%locului %uridic de asigurare a
p(str(rii secretului divulgat de furnizor, n calitate de ofertant, potenialului beneficiar, spre a&l
determina pe acesta din urm( s( nceie contractul. .ractica internaional( a consacrat utilizarea
a dou( instrumente %uridice!
anga%amentul unilateral& asumat anterior nceperii tratativelor, de c(tre destinatarul
ofertei, prin care acesta se oblig( s( considere strict confidenial comunic(rile ce i vor fi f(cute,
abin"ndu&se de la divulgarea sau utilizarea acestora nainte de semnarea contractului#
convenia prealabil(& nceiat( ntre cele dou( p(ri, denumit( adesea i contract de
opiune, prin care titularul de $no/&o/ se anga%eaz( s( furnizeze anumite preciz(ri cu privire
la acesta, iar beneficiarul potenial, recunosc"nd caracterul s(u confidenial, se oblig( s( nu&l
divulge sau sa&l exploateze nainte de nceierea caracterului. 0 convenie de acest fel este, n
unele privine vulnerabil( deoarece, pe l"ng( faptul c( ea favorizeaz( crearea ntre p(ri, unui
climat de suspiciune, transmiterea de $no/&o/ are, aa cum s&a menionat, un caracter
ireversibil i, odat( ce el a fost comunicat, nu se mai pune problema ca destinatarul s( se
anga%eze s(&l uite, oricare ar fi dipoziiile cuprinse n contractul de opiune.
4t"t anga%amentul unilateral, c"t i convenia prealabil( (contractual de opiune) pot fi
nt(rite i susinute prin constituirea unor garanii n favoarea titularului (scrisori de garanie
bancar(, cauiuni, etc.), care devin executorii n cazul unei divulg(ri neautorizate a $no/&o/&
ului.
.age B of ,-
Partic$laritati #entr$ im#ortator, negocierea i contractarea transferului de $no/&o/
comport( riscuri, n sensul c( acestuia i se pot oferi cunotine intrate de%a n larga folosire prin
publicarea n diferite reviste de specialitate. 7vitarea acestor situaii presupune o temeinic(
informare i preg(tire a prezumtivului importator.
-. Contract$l %e 8no? 5 !o? 5 %efinire "i cla"ificare
*ontractul de $no/&o/ reprezint( nelegerea prin care una din p(ri, denumit( furnizor,
transmite celeilalte p(ri, denumit( beneficiar, contra pl(ii unei sume de bani sau a unei alte
prestaii, cunotine tenice secrete, nebrevetabile sau nebrevetate, privind fabricarea unui
produs sau aplicarea unor tenologii industriale. 4cest contract este asemanator cu contractul de
licenta de brevet si este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros si generator de creanta.
4v"nd drept criteriu ponderea pe care $no/&o/&ul o deine n economia general( a
contractului, distingem!
contract$l %e 8no?&!o? #$r, n care transferul de $no/&o/ nu este legat de alte
operaiuni comerciale#
contract$l %e 8no?&!o? mi)t "a$ com/inat, n care transferul de $no/&o/
intervine simultan cu transferul n cadrul aceluiai contract i al altor drepturi de
proprietate industrial(, n unele cazuri fiind asociat unei v"nz(ri de utila%e
complexe, livr(ri 3la ceie, a acestora#
contract$l %e 8no?&!o? com#lementar, care apare atunci c"nd condiiile de
transfer de $no/&o/ adiacent unei operaiuni comerciale complexe de genul celor
amintite fac obiectul unui contract separat.
D1 Mana7ement$l afacerilor economice #rin lea"in7
1. Definitii ale lea"in7&$l$i
Lea"in7$l este o tenic( de afaceri economic(, anume de comer i de finanare cu bunuri
mobiliare i imobiliare, care are la baz( un contract de locaie prin care se nstr(ineaz( dreptul
de folosire i se conserv( cel de proprietate, la expirarea contractului, utilizatorul avnd dreptul
la tripl( opiune ! s( cumpere produsul la valoarea rezidual(# s( prelungeasc( contractul de
leasing# s( nceteze operaiunea.
Princi#alele caracteri"tici ale lea"in7&$l$i2
se instraineaza numai dreptul de folosire, si se conserva cel de proprietate#
societatea de leasing care isi pastreaza dreptul de proprietate spri%ina activitatea
utilizatorului (intretinere, reparatii, service)#
tripla optiune pe care o are utilizatorul la expirarea contractului de leasing#
.age C of ,-
societatile de leasing exercita o influenta insemnata asupra pietei.
Cla"ificarea Lea"in7&$l$i2
a) n funcie de apartenena p(rilor ! intern i internaional#
b) n funcie de natura bunului! mobiliar (auto) i imobiliar (cl(diri, terenuri)#
c) n funcie de poziia furnizorului n contractul de leasing!
& direct (furnizorul este i produc(tor)#
& indirect (fzorul e o soc.de leasing care preia funcia de creditare, prestare de servicii i
riscurile aferente)
d) n funcie de modalit(ile de finanare!
& intern( & finanatorul utilizeaz( surse proprii#
& extern( & utilizeaz( surse atrase
e) n funcie de calitatea utilizatorului !
& public & utilizator e statul#
& privat & utilizator este o firm( particular(#
f) n funcie de apartenena fondurilor investiiei!
& leasing sindicalizat& finanarea se face din fondul comun mai multor societ(i de leasing #
& leasing realizat din fondurile unui singur finanator.
g) n funcie de modul de calcul al ratei de )easing !
& financiar,n perioada primei ncirieri se realizeaz( ntregul pre al
bunului i eventual un beneficiu are 2 variante!
8 leasing cu plata integral( ( valoarea rezidual( e cuprins( n rate) #
8leasing cu plata parial((val. rezidual( se acit( numai de utilizatorul care dovedete s(
devin( proprietarul bunului)
& leasingul operaional (funcional) n perioada de baz( se realizeaz(
numai o parte din preul bunului, accentul c(znd pe serviciile furnizate de soc. de leasing.
h) n funcie de coninutul ratei de leasing!
& leasing brut 8 ratele cuprind preurile de vnzare i celtuieli de ntreinere, reparaii i
service
& leasing net 8 ratele cuprind numai preul de vnzare#
,. Avanta.ele lea"in7&$l$i #entr$ $tilizator "i #entr$ f$rnizor
Avanta.ele lea"in7&$l$i #entr$ $tilizator!
posibilitatea de a poseda i a utiliza un bun n situaia n care nu dispune de fonduri
necesare cump(r(rii lui#
)easing&ul este mai puin vulnerabil fa( de uzura moral( n comparaie cu
operaiunea de cump(rare datorit( faptului c( termenul de contractare este limitat i
n plus produsul poate fi nlocuit n termenul de valabilitate a contractului#
taxa de leasing permite economisirea iniial( a capitalului propriu ( uneori avansul
nu e obligatoriu )#
bilanul firmei utilizatoare nu se modific( ntruct rata de )easing este considerat(
o celtuial( nu o investiie#
.age D of ,-
programarea mai riguroas( a celtuielilor avnd n vedere constana ratei de
leasing# & durata de nciriere se poate stabili n aa fel nct utilizatorul s( fie dotat
permanent cu bunurile cele mai moderne i de cel mai bun randament#
economisirea important( care se realizeaz( n situaia n care bunul este necesar
utilizatorului numai pentru o perioad( scurt(, nerepetabil( i nu s&ar %ustifica
cump(rarea#
folosirea n continuare a bunurilor, dup( nceierea perioadei contractuale, dar cu
cirii mai reduse.
Avanta.ele lea"in7&$l$i #entr$ f$rnizor!
dezvoltarea exporturilor prin atragerea unor noi beneficiari care nu au posibilitatea
de a pl(ti ntregul pre sau nici avansul#
ctigarea de noi clieni, care n perioada de leasing se pot convinge de calit(ile
bunului respectiv i aplic( pt cump(rarea acestuia#
rata profitului este de regul( mai ridicat( dect vnz(rile tradiionale#
obinerea unor ctiguri suplimentare din vnzarea sau rencirierea bunurilor
returnete dup( expirarea contractului de leasing#
bilanul nu este afectat deoarece ctigurile din nciriere un au a%uns la scaden(.
-. Limitele "i ri"c$rile lea"in7&$l$i #entr$ $tilizator "i f$rnizor
Limitele "i ri"c$rile lea"in7&$l$i #entr$ $tilizator!
bunul s( nu poat( fi eploatat pe ntreaga perioada de leasing#
adesea leasing&ul este mai costisitor dect cump(r(rile pe credit, fapt pentru care nu
se %ustific( dect dac( sumele economisite iniial snt investite n alte domenii mai
rentabile#
Limite 9i ri"c$rile lea"in7&$l$i #entr$ f$rnizor "a$ "ocietatea %e lea"in72
deteriorarea bunului prin utilizarea necorespunz(toare a acestuia de c(tre
beneficiar, care nu este proprietarul ci numai posesorul#
dup( prima nciriere este posibil ca bunul s( nu&i mai g(seasc( utilizatori
<. Dre#t$rile "i o/il7atiile #artilor in contract$l %e lea"in7
Dre#t$rile $tilizator$l$i&/eneficiar2
dreptul de folosinta asupra bunului inciriat#
autonomie tenica si de gestiune in utilizarea bunului inciriat#
beneficiaza la sfarsitul contractului, de tripla optiune! cumparare, restituire sau
continuarea operatiunii de leasing prin rinnoirea contractului#
O/li7atiile $tilizator$l$i2
sa exploateze masinile si utila%ele inciriate conform instructiunilor tenice#
sa nu aduca nici un fel de modificari fara acordul societatii de leasing#
.age 1E of ,-
sa pastreze in conditii corespunzatoare utila%ele inciriate, pe toata durata
contractului, ciar si in perioada cand nu se afla in exploatare#
Dre#t$rile "ocietatii finantatoare2
sa incaseze taxe de leasing#
sa inspecteze periodic starea utila%ului inciriat si modul de exploatare#
sa rezilieze contractul inainte de termen, daca utilizatorul nu si&a indeplinit
obligatiile comerciale#
O/li7atiile "ocietatii %e lea"in72
sa efectueze reparatia defectiunilor care nu sunt rezultatul nerespectarii
instructiunilor de exploatare#
sa asigure piesele de scimb necesare reparatiei sau sa acite contravaloarea lor#
sa instruiasca personalul destinat exploatarii bunului ce face obiectul locatiei.
>. Mo%$l %e calc$l al ta)ei %e lea"in7
Ta)a %e lea"in7 este, de regul(, fixat( ca o sum( constant( ce trebuie pl(tit( semestrial,
trimestrial sau lunar. -n unele (ri ca de exemplu Frana este r(sp"ndit( practica pl(ii unei cirii
variabile.
Calc$l$l ta)ei ce trebuie pl(tit( de c(tre utilizator se face lu"nd n seam( condiiile de
pia(, riscurile care pot interveni pe perioada nceierii de baz(, posibilitatea de a oferi ulterior
bunul altui client, etc...
Meto%ele %e calc$l a ta)ei %e lea"in7 difer( de la o form( de leasing la alta, de la o
societate de leasing la alta, dar, de regul(, se parcurg urm(toarele etape!
determinarea preului real de aciziie a ecipamentului, la care se adaug( celtuielide de
transport i altele#
determinarea comisionului societ(ii de leasing, care depinde at"t de preul
ecipamentului, c"t i de celtuielile generale ale societ(ii (n general, el se situeaz( ntre 9&
29:)#
stabilirea cotelor procentuale de amortizare a ecipamentului care, prin aplicarea la
celtuielile de capital i nsumate, asigur( recuperarea uzurii fizice a ecipamentului#
aplicarea unei cote procentuale asupra celtuielilor de capital, a factorilor care cuantific(
serviciile de creditare sau a%utorul financiar pe care l acord( societatea de leasing clientului#
acest factor este nt"lnit i sub denumirea de 3rata taxei marginale,.
Rata %e lea"in7 c$#rin%e2
& preul de aciziie al bunului#
& celtuielile suplimentare de transport i asigurarea bunului pe parcurs extern#
.age 11 of ,-
& comisionul societ(ii de leasing (beneficiul acesteia)#
& cota procentual( de amortizare#
& dob"nda#
& ciria de3full service leasing,#
& ro;alities (bonificaii de service)& adaos la cirie n condiiile n care bunul este
utilizat intensiv.
*alcularea taxei de 3full service leasing,!
& la taxa obinuit( se adaug( i celtuielile efectuate pentru ntreinerea i repararea mainilor#
& nu este uzual( reducerea taxei dup( perioada de baz( deoarece, odat( cu mb(tr"nirea
bunului ce face obiectul contractului de 3full service leasing,, celtuielile pentru reparaie i
ntreinere au o tendin( de cretere.
<o;alities sau bonificaii de leasing
'urata de via( i perioada de funcionare a unei maini se afl( ntr&o str"ns( dependen(
cu gradul de folosire al acesteia. =zura fizic(, creterea frecvenei defeciunilor sunt direct
proporionale cu intensitatea utiliz(rii mainii.
>tabilirea al(turi de taxa lunar(, trimestrial( sau anual( a unui adaos, calculat n funcie
de intensitatea utiliz(rii mainii se numete 3ro;alit;, sau 3bonificaie de leasing,.
E1 Frac!izin7 5 te!nolo7ie %e afaceri in #lina e)#an"i$ne
1. Com#arai %iferite %efinitii %ate frac!izin7$l$i
4lexandru .uiu! 3Francising&ul reprezint( o tenic( de afaceri economice prin care o
firm( de succes denumit( francizor& cedeaz( unei alte organizaii denumit(& franciser
(francisee)& dreptul sau privilegiul s( fac( afaceri economice ntr&un anumit mod, pe o
perioad( de timp i ntr&un loc determinat, n scimbul unor procente din cifra de afaceri sau din
profitul realizat (redevene),.
?.1. )eloup! 34 franciza nseamn( a permite altora s( reueasc( cum noi am reuit, a
reitera o reuit( (a relua, a repeta).,
'an @oiculescu! 3Francising&ul este un contract ntre dou( sau mai multe persoane,
av"nd ca obiect acordarea unei concesiuni prin care franciserul primete de la francisor
dreptul de a se anga%a n producerea, ofertarea, v"nzarea sau distribuirea unor bunuri sau
servicii conform unui anumit plan general de mar$eting elaborat de francisor,.
Andiferent de nuantarile din definitiile prezentate, se pot desprinde unele elemente
comune!
sistemul francising presupune existenta unei persoane fizice sau %uridice, numita
fancisor, care a pus la punct un anumit proces de productie sau o anumita metoda
de realizare a unei afaceri cu bunuri sau servicii#
francisorul porneste in cautarea unor intreprinzatori independenti, dornici si
capabili de a&i promova procesele sau metoda, sens in care le acorda dreptul si
licenta necesara productiei sau comercializarii bunurilor si serviciilor respective#
.age 1, of ,-
acest tip de afacere se deosebeste de o simpla concesiune prin faptul ca intre
francisor si franciser se realizeaza o colaborare permanenta fara de care nu ar
functiona sistemul#
francisorul transmite experienta sa franciserului, il instruieste, ii pune la
dispozitie cu buna credinta sistemul $no/&o/, inclusiv modelele de publicitate si
reclama, retelele de aprovizionare si distribuire, pentru asigurarea succesului.
Cla"ificarea franc!i"in7 5 $l$i
'up( gradul de determinare a obiectului francizabil! franciza de afaceri# afiliat(#
multiconceptual(# acordul reciproc de franciz(, franciza Bisa# franciza principal( i
subfranciza# contractul de zon(#
'up( domeniul de activitate! franciza de distribuie# de servicii# de producie#
'up( modalit(ile particulare de exploatare a francizei! franciz( financiar(#
franciza de stand.
,. Prezentai #rinci#alii factori care con%$c la re$"ita $nei afaceri %e Franc!i"in7
)egislaia& este obligatorie corelarea legislaiei (rii n care se realizeaz( afacerea
cu cea internaional(. <eglement(rile =niunii 7uropene n domeniul contractului
de francising devin clauze contractuale i pentru ara noastr(, care este membr( a
acestei =niuni.
5radiia, obiceiurile. 5radiia din ara n care se ncepe o asemenea afacere,
presupune ca beneficiarul sistemului de francising s( se implice n punerea n
practic( a afacerii n ara sa, in"nd cont de elementele tradiionale din domeniul
respectiv. *a atare, semnarea unui asemenea contract ar trebui s( se fac( dup( o
perioad( de ncerc(ri, asumarea riscurilor impuse de adaptarea licenei la condiiile
locale revenind ambilor parteneri.
*omunicarea competent( i de bun( credin( este esenial( pentru reuita n
francising. 7a contribuie la o bun( nelegere cu partenerul din str(in(tate, iar
reeaua modern( de comunicaie poate contribui la scimbul rapid i corect de
informaii, f(r( de care nu se poate obtine succesul n afacere.
5estarea pieei este necesar( inainte de nceierea contractului pentru a evita
surprizele nepl(cute datorate lipsei de cultur( organizaional( n domeniul unor
obiceiuri cu (rile francisoare. 5otodat(, trebuie s( se efectueze at"t instruirea
personalului n specificul pieei, c"t i supravegerea acestuia pentru a avea
sigurana calit(ii serviciilor.
.age 1- of ,-
'ac( at"t francisorul, c"t i franciserul vor ine cont de aceti patru factori anteriori
menionai, se asigur( premise pentru argumentarea succesului.
-. Definiti contract$l %e franciza "i #rezentati elementele ace"t$ia
Elemente %e lar7a vala/ilitate in contract$l %e franciza
Partenerii 3ntr&$n contract %e franc!i"in7 "$nt2 ce%ent$l 0franc!i"or1 9i ce"ionar$l
0franc!i"er; franc!i"ee1, care sunt menionai n preambul odat( cu afirmarea obiectului
operaiunii! actul de cesionare de pe poziiile celor dou( p(ri, francisorul cedeaz( dreptul de a
opera sub marca sa celeilalte p(ri& franciser.
*edentul (francisorul) care deine dreptul de proprietate asupra unei m(rci de fabric(, de
comer sau serviciu cedeaz( un $no/&o/ de producie sau de comercializare unei alte
persoane, n condiii comerciale. .entru a iniia un sistem viabil, cedentul trebuie s( dein( o
marc( de prestigiu, de%a lansat( pe pia( i s( dispun( de mi%loace necesare pentru furnizarea
asistenei necesarei exercitarea controlului asupra desfacerii.
*esionarul (franciserul& francisee&ul) iniiaz( o operaie pe cont propriu, dein"nd
mi%loacele materiale, financiare i profesionale pentru a putea obine dreptul de francis(.
4cesta opteaz( pentru o astfel de soluie n comercializarea unui produs care de%a are o poziie
bun( pe pia(, deoarece prezint( riscuri mai reduse dec"t ar ncepe afacerea n condiii de
anonimat, precum i datorit( avanta%elor obinute n cadrul sistemului, asisten( de specialitate
i financiar( acordat( de francisor. *esionarul este o ntreprindere cu capital propriu, dar se
aliniaz( din punct de vedere al tenicii de lucru, al procedeelor folosite, francisorului.
O/iect$l contract$l$i& un posibil obiect de contract de francising l&ar putea constitui,
aa cum s&a menionat, concesionarea unei m(rci de fabric( sau de servicii mpreun( cu
ansamblul de metode i mi%loace capabile s( asigure exploatarea n cele mai bune condiii.
)icen(, invenie brevetat( de marc(, transferul de $no/&o/, asisten( tenic(& n
concordan( cu aceste elemente se pot consemna urm(toarele! franciserul primete dreptul la
folosire exclusiv( pe un anumit teritoriu, numele i m(rcile comerciale ale francisorului,
precum i tenicile acestuia pentru care, la nceierea contractului, va pl(ti o tax( iniial( de
francis(.
D$rata contract$l$i& contractul intr( n vigoare la data semn(rii lui de ambele p(ri i i
va produce efectele p"n( la o dat( stabilit( de cele dou( p(ri. >e recomand( ca data de expirare
a contractului s( fie ultima zi a anului fiscal.
Con%iii %e #lat'& sunt detaliate mpreun( cu 30bligaiile francisorului (cedent) i cele
ale franciserului (cesionar),.
Cotele %e #ro%$cie
Control$l calit'ii. Francisorul i franciserul sunt de acord s( menin( calitatea i
standardele tenice i etice pe care le&a stabilit francisorul. 4cesta va aciona consecvent
pentru meninerea i mbun(t(irea calit(ii produselor din cadrul acestei afaceri.
M'rci 3nre7i"trate. 1arca francisorului, simbol al identit(ii i al renumelui reelei de
francis(, constituie garania calit(ii produsuluiCserviciuluiCtenologiei furnizate
consumatorului. 4ceast( garantie este asigurat( prin transmiterea i prin controlul respect(rii
$no/&o/&ului, furnizarea unei game omogene de produse iCsau servicii iCsau tenologii.
.age 1< of ,-
Conta/ilitate. Franciserul va tine evidente contabile exacte iar francisorul are dreptul
oricand de a le examina#
Incetarea contract$l$i. *ontractul poate inceta printr&un preaviz scris de 2D zile de catre
oricare parte daca cealalta parte nu si&a respectat obligatiile#
Im#ozite; a$torizatii "i %atorii#
Farantii#
Re"#ectarea le7i"latiei locale etc.
<. Prezentai #rinci#alele %re#t$ri "i o/li7atii ale francizor$l$i "i ale francizer$l$i
Dre#t$rile acor%ate ce"ionar$l$i (franciser)!
4utorizarea funcion(rii unui magazin sau alte unit(i de producie sau prest(ri servicii
sub marca cedentului. )icena acordat(, n acest caz cesionarului, precizeaz( teritoriul pentru
care urmeaz( s( opereze, cu meninerea dreptului de exclusivitate, ca i localizarea precis( a
unit(ii de desfacere .
4sisten( comercial( i financiar( primit( din partea francisorului, asisten( care, din
punct de vedere al cesionarului, reprezint( principalul avanta% pe care acesta l obine n cadrul
acestei tenici manageriale de afaceri economice.
& n perioada anterioar( desciderii unit(ii create n cadrul francisingului#
& sub forme specifice, pe tot parcursul funcion(rii sistemului.
4sistena acordat( de cedent este susinut( prin taxele acitate de c(tre cesionari.
O/li7aiile ce"ionar$l$i constau n!
*omercializarea produselor sau serviciilor preluate de la cedent, cu respectarea strict( a
condiiilor contractuale privind! aprovizionarea cu m(rfuri de la cedent, meninerea nivelului
standard al calit(ii produselor i serviciilor, investirea mi%loacelor materiale i b(neti pentru a
pune n aplicare 3formula de lucru, convenit( prin contract.
-ndeplinirea acestor obligaii este nsoit( de o serie de condiii impuse de cedent!
respectarea listelor furnizorilor de produse i ecipamente, precum i a reelelor, a $no/&o/&
ului de producie i funcionare, folosirea tenicilor de design, de prezentare, v"nzare,
acceptarea controlului cedentului cu privire la tenicile de comercializare i aciunile realizate
pe plan local sau naional.
.lata c(tre cedent a taxei de francising, care se compune din! taxa de intrare n grupul
economic respectiv (de aderen( la acest grup) i o redeven( variabil( (ro;alit;), calculat( n
raport cu cifra de afaceri.
Dre#t$rile ce%ent$l$i 0franc!i"or$l$i12
o dreptul de control asupra activit(ii cesionarului#
o dreptul de a ncasa taxele pl(tite de acesta#
o dreptul de a nceia aran%amente pentru finanarea operaiunii#
o poate deveni, n anumite cazuri, coproprietar al unor verigi din reeaua de francising,
particip"nd cu o cot( la investiiile iniiale i revenindu&i dreptul de a participa la beneficiile
magazinului, n raport cu cota sa de participare.
O/li7aiile ce%ent$l$i (francisorului) sunt!
.age 1> of ,-
pune la dispoziia cesionarului un proces de%a existent de fabricaie, de distribuie i de
comercializare a unui produs sau serviciu care s( asigure o cifr( de afaceri i o rentabilitate
ridicate#
i asum( obligaia s( analizeze i s( modernizeze n permanen( produsele i serviciile
pe care le furnizeaz( cesionarului#
garanteaz( rentabilitatea investiiilor f(cute de cesionar# acord( asisten( tenic(, %uridic(
i financiar(#
realizeaz( mar$etingul publicitar n vederea promov(rii v"nz(rilor# asigur(
aprovizionarea ritmic( a cesionarului, completarea coleciilor i modelelor oferite#
nlocuiete stocurile nevandabile din magazia cesionarului cu alte tipuri de m(rfuri
solicitate, f(r( nici o compensare b(neasc(.
F1 Licitatia 5 te!nica mana7eriala %e im#ortanta %eo"e/ita in economia %e #iata
contem#orana
1. Definitia licitatiei "i caracteri"ticile ace"teia
)icitaiile sunt piee de m(rfuri i tenici de afaceri, care concentreaz( n acelai timp i
n acelai locoferta i cererea de m(rfuri, funcioneaz( periodic sau ocazional, dup( un
ansamblu de norme i reglement(ri naionale i internaionale pe care se grefeaz( regulamente
proprii.-n m(sura n care la licitaii particip( firme din dou( sau mai multe (ri, acestea devin
internaionale. Caracteri"tici %i"tinctive2
o se desf(oar( pe baz( de norme i reglement(ri naionale i internaionale, precum i a
regulamentelor proprii#
o ofer( premisele pentru afaceri loiale desf(urate ntr&un climat de democraie economic(,
evident dac( se respect( regulile de iniiere, organizare i derulare specifice acestei tenici
manageriale de afaceri#
o presupun celtuieli relativ reduse de promovare, negociere i contractare, ca urmare a
mecanismului specific de organizare a acestor afaceri economice#
o sunt afaceri economice bazate pe concuren(, principalul element concurenial fiind
preul, dar uneori n prim&plan pot ap(rea i alte elemente care in de calitate, condiii de plat(,
de creditare, etc..#
o atribuirea propriet(ii bunului comercializat sau acceptarea ofertei celei mai avanta%oase
se face prin operaiunea de ad%udecare#
o sunt tenici de afaceri economice care permit nceierea operativ( a contractelor.
Cla"ificarea licitaiilorG criterii %e cla"ificare
a) 'up( funcia economic( pe care o ndeplinesc organizatorii!
& licitaii pentru v"nzare (de export), numite i 3auciuni,#
& licitaii pentru cump(rare (de import), numite i 3tratative de concuren(, sau
3ad%udec(ri,#
b) tin"nd cont de regimul %uridic!
licitaii publice (descise), la care num(rul de participani este nelimitat, put"nd lua parte
cu anse egale toate firmele interesate#
.age 1@ of ,-
licitaii ncise (limitate) organizate numai pentru un anumit num(r de firme specializate,
invitate de organizatori.
c) 'up( frecvena organiz(rii!
& periodice, care au loc cu regularitate, n anumite locuri#
& ocazionale, organizate atunci c"nd este cazul.
d) 'up( m(rimea partizilor de m(rfuri comercializate!
& licitaii cu ridicata#
& licitaii cu am(nuntul.
e) 'up( natura obiectului tranzaciei!
E licitaii pentru produsele de baz( (materii prime, semifabricate)#
E licitaii pentru produsele finite#
E cele pentru anumite lucr(ri i obiective economice complexe#
E licitaii pentru servicii.
,. Mecani"m$l licitatiei %e vanzare 0%e e)#ort1
)icitaiile de v"nzare (de export) sunt organizate de c(tre v"nz(tori, care pot fi direct
produc(tori sau comerciani, firme specializate n aceste tenici de comer (3auction bro$ers,),
b(nci, organizatorul licitaiei oferind ntr&un cadru organizat m(rfurile celor care au intenia s(
nceie afaceri, s( cumpere.
-n unele (ri, licitaiile sunt controlate de stat, direct sau indirect, asist"nd la ele delegai
oficiali ai *amerelor de *omer sau ai autorit(ilor
>ocietatea de licitaie trebuie s( garanteze condiiile %uridice ale transmiterii poziiilor
cump(rate, precum i ordinea vnz(rii i a ncas(rii contravalorii m(rfii.
Mecani"m$l2
Pre7atirea licitatiei2 organizatorul isi stabileste o serie de elemente adica se stabileste
bunul licitatiei, locul,unde se va desfasura licitatia,perioada sau data, tipul de licitatie, se
evalueaza bunul#
Realizarea an$nt$l$i2 privind organizarea licitatiei si publicarea sau trimiterea
acestuia.Antr&un anunt trebuie cuprinse urmatoarele date sau informatii! & firma organizatoare# &
bunul vandut# data si locul cand se va desfasura licitatia# & tipul licitatiei# & pretul de pornire# &
persoana de contact# & termenul pana la care se pot inscrie#
Pre7atirea marfii "i %e#ozitarea2 marfa trebuie depozitata corespunzator si pregatite
mastre! cereale# fructe# legume. An anumite situatii este necesar un catalog de prezentare ( ptr.
obiectele de arta, instalatii, ecipamente, bunurile imobile). 4numite bunuri trebuie sa fie
expuse in sala de organizare a licitatiei. An licitatii se foloseste in deosebi metoda de determinare
a calitatii tel&Fual (vazut&placut)#
4ta/ilirea #ret$l$i2 vanzatorul are la dispozitie 2 metode de stabilire a pretului!
&.retul minim de strigare#.retul maxim de strigare #
A%.$%ecarea2& stabilirea castigatorului licitatiei#
Plata %e catre ca"ti7ator a $nei 7arantiiG
Inc!eierea contract$l$i
.age 1B of ,-
-. Princi#alele eta#e ale #re7atirii; or7anizarii "i %e"fa"$rarii licitatiei %in #$nct %e
ve%ere al or7anizatorilorG #rinci#alele eta#e "i activitati #entr$ firmele #artici#ante
Eta#ele licitaiei %e c$m#'rare %.#.v al or7anizator$l$i!
anunarea licitaiilor#
elaborarea caietului de sarcini#
primirea ofertelor i a garaniilor de participare#
preselecia(precalificarea)#
desciderea, analiza i evaluarea ofertelor#
ad%udecarea#
comunicarea rezultatului licitaiei#
restituirea garaniilor de participare i depunerea garaniei ctig(torului#
nceierea contractului.
Eta#ele licitaiei %e c$m#'rare %.#.v al ofertant$l$i!
recepionarea anunului cu privire la organizarea licitaiilor#
cump(r( sau primesc gratuit caietul de sarcini#
elaborarea ofertei#
documentele de participare#
particip( la ad%udecare#
primirea rezultatului#
retragerea garaniei n cazul pierderii licitaiei sau depunerii garaniei n cazul
ctig(rii licitaiei#
nceierea contractului.
<. Caiet$l %e "arcini intr&o licitatie %e im#ort "i oferta %e licitatie
Caiet$l %e "arcini 8 sau de condiii, doc. cel mai important, ndeplinete funcia de
cerere de ofert( i cuprinde condiiile care pot fi grupate n 2 categorii! tenice, comerciale,
generale. Antocmirea caietului cade n sarcina organizatorilor, care pentru abordarea lui apeleaz(
de regul( la firme de consultan( care au competena necesar( n domeniul respectiv.
Con%iii 7enerale 8 preambulul 8se prezint( bonitatea# date de identificare a firmei,
limba utilizata, data, termenul, si locul unde vor fi expediate ofertele, perioada de valabilitate a
acestora, modul de solutionare al litigiilor.
Con%iiile te!nice 8 cuprind date referitoare la obiectul licitatiei, caracteristicile
produsului, documentatia de functionare, asistenta tenica si service# snt elaborate de
specialiti, oferta trebuie s( fie o replic( tenic( a caietului de sarcini.
Con%iiile comerciale (economice) 8 cuprind ooptiunile cumparatorului privind
conditiile de plata, conditiile si termenele de livrare, modalitati de receptie, taxe de participare,
garantia de inceiere a contractului si ce de buna executie .
*aietul de sarcini nu cuprinde nivelul preului ci doar moneda in care se va exprima si
modul de detaliere a pretului ofertei.
.age 1C of ,-
>. Care "$nt criteriile %e %eterminare a ofertei celei mai avanta.oa"e
*onditile de creditare#
.erioada de gratie#
5ermenul de livrare (de executie)#
*alitatea serviciului si asigurarea cu piese de scimb#
Gradul de antrenare a firmelor indigene#
*osturile operationale ( logistice)#
.ret #
*alitatea produsului#
F1 Ree)#ort$rile
1. Definiti ree)#ort$l
<eexportul consta in cumpararea unei marfi dintr&o tara si revinzarea intr&o alta tara, in
scopul obtinerii unei diferente de intre pretul de cumparare si cel de vinzare, care sa asigure un
profit ptr rexportator, uneori avind si alte scopuri care tin de promovarea sau de evitarea unor
politici restrictive si discriminatorii.
,. Cla"ificarea ree)#ort$rilor in f$nctie %e "co#
*lasificare in functie de scopurile urmarite! reexporturi destinate obtinerii unor profituri
comerciale ridicate 8 prin cumpararea si revinzarea unor produse ca urmare a specularii
factorilor timp si spatiu# reexporturi destinate promovarii relatiilor comerciale 8 in
conditii deosebite prin facilitarea afacerilor pe anumite fluxuri proibite prin embargouri
si alte masuri restrictive de politica comerciala# reexporturi destinate flexibilizarii unor
contracte de contrapartida 8 de cooperare internationala in productie, precum si
dezvoltarii lonului# reexporturi efectuate in vederea promovarii exportului de produse
indigene prin importuri de completare, care inobileaza anumite produse# reexporturi
efectuate pentru testarea unor piete& in vederea trecerii la activitati proprii in domeniul
exportului. 5inind seama de ruta de circulatie a marfurilor ! reexporturi care tranziteaza
teritoriul tarii reexportatoare# reexporturi care nu tranziteaza acest teritoriu. 5inind cont
de gradul de prelucrare suplimentara! reexporturi de marfuri care cuprind operatiuni de
usoara prelucrare# reexporturi de marfuri care nu inregistreaza nici o operatiune de
prelucrare.
H1 =$r"a 5 /arometr$ al economiei %e #iata "$r"a a formarii #ret$rilor "i c$r"$rilor
monetare
1. Definiti /$r"a "i aratati caracteri"ticile ace"teia
.age 1D of ,-
Hursa reprezinta o tenica manageriala de afaceri economice specific( economiei de
piat(, avnd un caracter concurenial, care concentreaz( n timp i in spaiu, cererea i oferta de
m(rfuri, servicii, valori i devize, se desf(oar( dup( o procedur( determinat(, potrivit unui
program, ntr&un loc cunoscut, n prezena vnz(torilor i a cump(r(torilor sau a reprezentanilor
acestora. Caracteri"tici2
a"ociatie a mem/rilor
re7$lamente #ro#rii
"$#rave7!erea a$toritatilor "tat$l$i
"e%inte fi)ate conform #ro7ram$l$i
#iata %e titl$ri
cotatii "i c$r"$ri o#erativ %if$zate
#iata conc$rentiala
,. Prezentai f$nctiile /$r"ei
funcia de facilitare a nceierii afacerilor economice, funcie pe care bursele o
realizeaz( prin!
concentrarea n timp i n spaiu a cererii i ofertei de m(rfuri#
unificarea i uniformizarea documentelor i practicilor comerciale#
nregistrarea rapid( i exact( a afacerilor din incinta bursei#
au rolul esenial n formarea preurilor la m(rfurile comerciale i influeneaz( i
preul altor m(rfuri#
au rolul ot(rtor n formarea cursurilor de scimb monetare#
dau informaii utile pentru stabilirea unor tendine i pentru fundamentarea unor
previziuni#
exercit( o influen( contradictorie asupra riscurilor .... prin operaiunile de
acoperire le minimalizeaz(#
colecteaz( i difuzeaz( date cu privire la preuri, cursuri monetare, volumul
afaceriilor i tendinele fenomenelor respective
bursa este un barometru, colecteaz( informaii .
.
-. Definitia o#erati$nii %e !ea%7in7 "i "it$atiile in care "e initiaza
DEF2 consta in imbinarea unor afaceri de sens opus ( vanzareCcumparare) in scopul reducerii
sau eliminarii riscului de prIt sau a celui de scimb monetar si presupune stabilirea unei pozitii
viitoare ( futures) la bursa, pozitie inversa celei detinute pe piata fizica ( cas), dar pe aceeasi
baza de pret. Cla"ificare2
D$#a #ozitia %e vanzare "a$ c$m#arare2
J. He%in7$l "c$rt "a$ %e vanzare 0"!ort !e7e12 este initiat de un edger care detine o
marfa in stoc, cumpara sau produce o marfa fizica si, in vederea limitarii sau
.age ,E of ,-
eliminarii riscului de scadere a preturilor cas, vinde un ecivalent de contracte
futures.
2. He%7in7$l l$n7 "a$ %e c$m#arare0 lon7 !e%7e12 consta in cumpararea la un
moment dat a unor contracte futures, luand pozitia + long, la bursa, in scopul
limitarii sau eliminarii riscului cresterii preturilor cas in cazul vanzarilor de marfa
pe care urmeaza sa o acizitioneze ulterior#
D$#a mecani"m$l %e realizare "i "co#$l $rmarit2
J. .He%7in7$l #erfect "a$ #$r; care permite eliminarea complete a riscurilor de pret, intrucat
presupune o evolutie perfect paralela a preturilor cas si a celor la termen ( futures), astfel incat
pierderea inregistrata pe una din piete va fi total compensate de profitul realizat de cealalta (la
bursa)#
2. He%7in7$l ca alternative a contractarii c$ livrare $lterioara2 prin care operatorul decide o
pozotie la termen, prin licidarea unui numar de contracte la termen el evitand riscul de
neexecutare la scadenta a obligatiilor celeilalte parti contractante#
2. He%7in7$l in "co#$l o/tinerii $n$i #rofit2 din evolutia preturilor viitoare care, la randul sau,
cunoaste mai multe variante!
He%7in7$l antici#ativ 2 se cumpara sau se vand contracte la termen pentru a acoperi obligatiile
ferme ce se vor contracta in viitor pe piata cas#
He%7in7$l "elective 0 #artial12 numai o parte din cantitatea totala de marfa se acopera prin
edge, cealalta putund servi speculatiei#
He7in7$l #rin /aza2 se vinde sau se cumpara la un prIt superior sau inferior unui anumit
contract la termen.
<. Defini "i cla"ificati "#rea%in7&$l
0peratiuni de spreading! definire, clasificare. 7ste o imbinare a doua contracte futures
opuse, presupunand luarea simultana sau la date apropiate de pozitii contrabalnsate de
cumparare si vanzare, pozitiile futures putand sa se refere la! luni de livrare diferite# piete
diferite# produse diferite dar interdependente# produs principal 8 subprodus.
*lasificare! spread&uri intre luni de livrare sau spread&uri intraprodus (comercializarea
unor contracte pentru aceeasi marfa se face la aceeasi bursa dar la 2 termene futures diferite)#
spread&uri interpieteCinterburse sau arbitra%e cu marfa (comercializare pentru aceeasi marfa si
luna de livrare, dar la 2 burse difertite)# spread&uri interprodus (spread la aceeasi bursa pentru
aceeasi luna dar pentru produse interdependente)# spread&uri produs&subprodus (spread la
aceeasi bursa, intre cont. actele futures ale unui produs de baza si un subprodus al sau).
<.

.age ,1 of ,-
1. Definii Lo!n "i inter#retai contin$t$l ace"teia %in mai m$lte #er"#ectiveLOHN&
$l &#a7ina 1
,. Prezentai "i com#arai avanta.ele "i ri"c$rile Lo!n&$l$i #entr$ e)ec$tant c$ cele
o/in$te %e or%onator &#a7ina ,
-. 4$r"ele ratei inalte a #rofit$l$i or%onator$l$i &#a7ina -
<. Caracteri"ticile $nei m'rci #erformante &#a7ina <
>. Prezentai "i analizai f$nciile m'rcii &#a7ina <
K. 4trate7iile %e marca & #rezentare; a &#a7ina >
I1 =revetele %e invenii
1. Definii "i cla"ificai licena %e /revet &#a7ina @
,. Dre#t$rile "i o/li7aiile #arilor in contract$l %e licena 5#a7ina B
H1 Comert$l c$ 8no? 5 !o?
1. Definiti 8no? 5 !o?&$l "i #rezentati factorii care %$c la cre"terea im#ortantei
ace"teia in economia mon%iala &#a7ina B
,. Cerinte "#ecifice in #roce"$l ne7ocierii afacerilor c$ 8no?&#a7i C
-. Contract$l %e 8no? 5 !o? 5 %efinire "i cla"ificare &#a7ina D
I1 Mana7ement$l afacerilor economice #rin lea"in7
1. Definitii ale lea"in7&$l$i &#a7ina 1E
,. Avanta.ele lea"in7&$l$i #entr$ $tilizator "i #entr$ f$rnizor&#a7i 11
-.Limitele "i ri"c$rile lea"in7&$l$i #entr$ $tilizator "i f$rnizor&#a;1,
<. Dre#t$rile "i o/il7atiile #artilor in contract$l %e lea"in7&#a7in.1,
>. Mo%$l %e calc$l al ta)ei %e lea"in7 &#a7ina 1-
L1 Frac!izin7 5 te!nolo7ie %e afaceri in #lina e)#an"i$ne
1. Com#arai %iferite %efinitii %ate frac!izin7$l$i 5#a7ina 1<
,. Prezentai #rinci#alii factori care con%$c la re$"ita $nei afaceri %e Franc!i"in7
&#a7ina 1>
.age ,, of ,-
-. Definiti contract$l %e franciza "i #rezentati elementele ace"t$ia 1@
<. Prezentai #rinci#alele %re#t$ri "i o/li7atii ale francizor$l$i "i ale francizer$l$i
&#a7ina 1B
M1Licitatia 5 te!nica mana7eriala %e im#ortanta %eo"e/ita in economia %e #iata
contem#orana
1. Definitia licitatiei "i caracteri"ticile ace"teia 5#a7ina 1D
2. 1ecanismul licitatiei de vanzare (de export)&pagina 2D
-. Princi#alele eta#e ale #re7atirii; licitatiei &#a7ina ,E
L.Caiet$l %e "arcini intr&o licitatie %e im#ort "i oferta %e licitatie&&,1
9.Care "$nt criteriile %e %eterminare a ofertei celei mai avanta.oa"e&,1
N1 Ree)#ort$rile
1. Definiti ree)#ort$l &#a7ina ,,
,. Cla"ificarea ree)#ort$rilor in f$nctie %e "co# 5#a7ina ,,
0) =$r"a 5 /arometr$ al economiei %e #iata "$r"a a formarii #ret$rilor "i c$r"$rilor
monetare1Definiti /$r"a "i aratati caracteri"ticile
ace"teia,#rezen.f$n./$r"ei-%ef.o#e.%e !e%7in7$l<.%ef.cla"i."#rea%in7$l
.age ,- of ,-