Tesutul conjunctiv este unul dintre cele patru tipuri de tesuturi ce se regasesc in organism (epitelial,

conjunctiv , nervos, muscular)

Functia principala este acea de a conecta si de a oferi suport pentru celelalte tesuturi ale organismului.
Tesutul conjunctiv este alcatuit dintr-o parte celulara intr-un cadru de substanta non-celulara.
Tipurile de celulele ale tesutului conjunctiv sunt: fibroblaste , histocite, celule adipoase, celule reticulare
, osteoblaste si osteocite, condroblaste, condrocite , celule sanguine.
Substanta intracelulara este alcatuita din elemente amorfe ( mucopolizaharide sulfate si nesulfate) si din
fibre de colagen reticular si fibre elastice. Aceste sunt elemente nevii ale tesutului conjunctiv si
reprezinta partea functionala .
Natura substantei inracelulare variaza in conformitate cu functia lor, de exemplu, sunt extrem de dense
si tari in osul cortical si moi in cordonul ombilical.
La microscop se pot unele tipuri se pot vedea fibrilar ,in timp ce altele sunt complet omogene.
Substanta intracelulara poate fi clasificata in 2 grupe de baza:
- Tip fibros sau format
- Tip gel sau amorf.

Fibrele de colagen
Sunt cel mai des intalnite din toate tipurile fibroase a substantei intracelulare si se regasesc in cantitati
mari in diferite parti ale corpului.
Se pot prezenta ca fibre individuale( in zona areolara) sau ca manunchiuri de fibre ce formeaza structuri
rezistente la rupere , precum tendoanele .
In aproape toate tipurile de tesut conjunctiv exista 3 elemente: celulele, fibrele si substanta amorfa.
Tesutul conjunctiv se clasifica astfel:
- Tesutul conjunctiv propriu
- Cartilaj
- Osos
- Sanguin
- Hemopoietic

Tipuri de colagen
Tipul I
Acest tip de colagen formeaza fibre groase de colagen,, contureaza matricea organica si este o
proteina structurala in plamani
Tipul II
Acest tip se regaseste in cartilajul hialin si elastic si este produs de activitate condroblastelor. Fibrele
sunt subtiri si este compus din fibre aranjate sub forma de ochiuri in combinatie cu proteoglicani
Tipul III
Acest timp se gaseste in tesuturile ce contin si tipul I de colagen ( expemplu: plamani, ficat , rinchi
etc.)
Tipul III de colagen ofera suport limitat , dar asigura mobilitatea si difuziunea usoara si schimbul de
metaboliti.
Constituie o proportie semnificativa din colagenul prezenti la adulti . Tesutul fetal contine in
proportie mai mare colagen de tip III fata de adulti( 60% din colagenul pielii la fetus comparativ cu
20 % la adulti)
Tipul IV
Acest tip de colagen se regaseste in membranele bazale.
Acest tip nu formeaza fibre sau fibrile vizibile la microscopul fotonic .
Tipul IV este asociat cu cantitati semnficative de complexe de catbohidrati

Tipul V si VI
Tipul V este produs in cantitati mici mice de o gama variata de celule , incluzand celule ale tesutului
conjunctiv , tesute epiteliale si celule endoteliale .
Ramane in contact cu suprafata celulara si se presupune ca acest tip este implicat in atasarea
celulelor de structuri adiacente si mentinerea integritatii tesutului




Reactii de colorare.
Tipul I se coloreaza pternic cu coloranti acizi , datorita afinitatii grupelor cationice a proteinelor
pentru grupele anionice reactive a colorantilor acizi

Fibre reticulare
Acestea sunt fibre delicate si fine ce sunt in contact cu fibre mai puternice de colagen(Tipul I). Ele
asigura cadrul de suportpentru mai multe organe (ex: splina, ficat ,noduli limfatici, unde sunt
aranjati tridimensional pentru a oferi suport pentru celule individual.
Fibrele reticulare pot fi observate prin sectiuni in parafina, utilizand impregnarea cu argint de tip
argirofil sau prin sectiuni inghetate prin tehnica acida a lui Schiff.
Ambele metode sunt dependente de grupele reactive prezente in matrixul carbohidrat si nu de
elementele fibrilare.

Fibre elastice
Fibrele elastice se pot gasi in tot corpul dar sunt in special asociate cu sistemul respirator, circulator
si sitemul intertegumentar.
Aspectul variaza in functie de locatie ,de la fibre fine individuale in derma superioara , pana la
structuri asemanatoare cu membrane, in artere.
Fibrele elastice sunt compuse din 2 componente:
O substanta amorfa ,care este constituita din punct de vedere biochimic din proteine si elastina si o
componenta secundara reprezentata de EFMP( proteine microfibrilare elastice)
EFMP prezinta un continut amino-acid care este distincta , din punct de vedere biochimic , de
proteina elastinei .
Fibrele elastice sunt acidofile si refractile. Dupa oxidare , sunt puternic basofile datorita formarii
grupelor acide sulfonice datorita linkarii cu grupele disulfide a EFMP.
O data cu inaintarea in varsta au loc modificari fizice si biochimice cum ar fi , fragmentarea ,ruperea,
, cresterea nivelului de acizi glutamici si aspartici si calciu.



Membranele de baza
Membranele de baza se regasesc in matrix, separa tesut conjunctiv de cel epitelial , endotelial
mezotelial, celule musculare , celule adipoase si tesut nervos .
Membranele nu sunt omogene , se divid in 3 zone
-Lamina rara
-Lamina densa
-Lamina reticularis
Lamina rara este adiacenta suprafetei celulelor si este compusa din complexe carbohodrate.
Lamina densa este alcatuita din microfibrile predominante de colagen tip IV
Lamina reticularis este un strat ce contine elemente fibroase .
Datorita continutului in carbohidrati , membranele se coloreaza pozitiv puternic in reactie cu acidul
Schiff, argin methamin , Gridley , Bauer-Feulgen

Metoda de colorare prin argint metamina la microunde pentru colorarea membranelor bazale
Fixarea :10% Solutie tamponata neutra de formalina
Sectiuni: Sectiuni in parafina de 2 microni
Solutii:3% methenamine apos 400 ml
Nitrat de argint, 5% apos 20 ml
5% borax
Apa distilata 25 ml
1% solutie acida periodica
0.02% solutie de aur clorida (1 ml 1% aur clorid + 49 ml apa distilata)
Acid acetic glacial 1 ml



Metoda
Se deparafineaza sectiunile si se hidrateaza cu apa distilata.
Se pun sectiunile timp de 15 minute in solutie acida 1%, se clates cu apa distilata, se pun intr-un borcan
ce contine solutie de metenamina , se pune in microunde impreuna cu alt borcan ce contine 50 ml apa ,
capacele se fixeaza lejer. Se tin la putere maxima timp de 70 s , se inlatura borcanele si se amesteca
solutiile cu o pipepeta Pasteur si se lasa 20 minute.
Se clatesc sectiunile in apa distilata incalzita si se aplica solutie de aur clorid pentru 30 de secunde , se
clatesc in apa distilata.
Sectiunile se trateaza cu 2 % tiosulfat de sodiu pentru 1 minut, se spala in apa.
Se deshidrateaza in 95% si alcool absolut
Se monteaza cu rezina sintetica.
Rezultate
Membranele bazale-negre
Fundalul-verde

Colorarea tesutului conjunctiv

Tesut Van
Gieson
Masson
trichome
MSB PTAH PAS Retic Argint-
metamin
Auto
Fluor.
Refractie Birefrac H&E
Muschi Galben Rosu Rosu Albastru + Gri Gri - - - Roz
intens

Colagen

Rosu
Albastru
Verde
Albastru Portocaliu
Rosu

+
Gri - - - - Roz
intens
Elastina Galben - Albastru Portocaliu
Maro
- - - - - - Roz
Reticulina Galben Albastru
Verde
Albastru Portocaliu
Maro
++ Negru - - - - -
Membrane
bazale
Galben Albastru
Verde
Albastru Portocaliu +++ Gri Negru - - - Roz
Osteoid Rosu Albastru
Verde
Albastru Portocaliu
Rosu
+ Gri - - - - Roz
intens
Cartilaj Variaza Variaza Variaza Variaza ++ Variaza Variaza - - - Mov
Fibrine Galben Rosu Rosu Albastru +/- Gri - - - - Roz

Coloratia peretelui conjunctiv
COLORATIE DENUMIRE ALTERNATIVA INDEXUL CULORILOR
ACID PICRIC TRINITROFENOL ----------------------------------
GALBEN MARTIUS ACID GALBEN 24 13015
GALBEN LISAMINA GALBEN XILEN G 18965
ORANJ G ACID ORANJ 10, ORANJ
LISAMINA 2G
16230
VERDE FCF VERDE 3 42053
VERDE- DESCHIS VERDE CIANOL B, ACID VERDE
50
44090
VERDE DESCHIS SF ACID VERGE 5 42095

ACID FUCSINIC
ACID VOILET 19 42685
PONCEAU 2R ACID ROSU 26 16150
AZOCARMIN B ACID ROSU 103 50085
AZOFUCSINA ACID ROSU 33 16550
AZO EOZINA ACID ROSU 14710
ROSU LISAMINA 3GX ACID ROSU 57, ROSU PROPALAN
3 GX
--------------------------------------
ALBASTRU DE METIL ALBASTRU ANILINA, ACID
ALBASTRU 93,
42780

AZOCARMINA G
ACID ROSU 101 50085


TESUTURILE EPITELIALE
Epiteliile reprezinta o categorie fundamentala de tesuturi care sunt alcatuite tipic din celule strans unite
intre ele. Pot prezenta o mare varietate morfologica aspectul fiind de tesut dens cu putina substanta
interstitiala. Tesuturile epiteliale se divid in 3 clase majore: epitelii de acoperire, glandulare si senzoriale.

EPITELIILE DE ACOPERIRE
Epiteliile de acoperire si de delimitare se impart in 2 categorii:
Prima este reprezentata de epiteliile unistratificate (epitelii membranare simple);
A doua este reprezentata de epiteliile stratificate, formate din mai mult de un strat de celule.
In stabilirea denumirii epiteliilor de acoperire se iau in consideratie 2 criterii plus cel al morfologiei
tipului celular predominant. De exemplu, putem avea un epiteliu simplu scuamos unistratificat , dar si
altul stratificat etc.

EPITELIUL SIMPLU SCUAMOS
Capsula Bowman glomerulul renal. Coloratie HE 400x.
Sageata indica epiteliul simplu scuamos, format dintr-un strat unic de celule aplatizate nuclei inmuguriti.

Perete capilar coloratie HE 400x.
Epiteliul intern de delimitare a tuturor vaselor de sange este un epiteliu simplu scuamos si este frecvent
denumit endoteliu.


Tubi renali (uriniferi), coloratie HE 400x.
Epiteliul simplu cuboidal este format dintr-un singur strat de celule care, pe sectiune, prezinta aceleasi
dimensiuni pe grosime, lungime si inaltime (ca un cub). In imaginea de mai jos, sageata de sus indica
membrana bazala, de suport pentru epiteliul simplu cuboidal, in timp ce sageata de jos arata o structura
numita marginea "in perie".


Celule hepatice, coloratie HE 400x.
Chiar daca fac parte dintr-o structura glandula 353h72d ra, celulele hepatice (hepatocite) apar
morphologic ca un tip de epiteliu cuboidal, cum se vede in imaginea de mai jos, pe sectiune histologica.

Epiteliu germinal ovarian, coloratie HE 400x.
Se observa cum un singur strat de epiteliu simplu cuboidal acopera suprafata libera a ovarului. De aceea
se incearca inlocuirea termenului de "cuboidal" cu epiteliu "cuboidal de suprafata".


Vezica urinara coloratie HE 400x.
Sectiunile longitudinale ale epiteliilor simple columnare prezinta celule inalte, alungite, prismatice, care
au nucleu oval, localizat de obicei la polul bazal al celulei. Epiteliul simplu columnar se sprijina pe o
membrana bazala subtire.

Segmentul duodenal al intestinului subtire, coloratie HE 400x.
Ca o caracteristica a epiteliilor simple columnare este prezenta unui singur sir de celule alungit-inalte,
prismatice. Sageata din stanga indica marginea striata, in timp ce sageata mai mare se termina la nivelul
mucusului secretat de o celula glandulara.

Salpinge (trompa uterina) coloratie HE 400x.
Se observa un epiteliu simplu columnar ciliat. Sageata indica prezenta cililor la suprafata libera a
celulelor columnare.


EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT COLUMNAR
Trahee, coloratie HE 400x.
In imaginea de mai jos apare un epiteliu tipic pseudostratificat columnar al tractului respirator. Se
observa prezenta cililor si celulelor secretorii. Sageata indica mucusul ca produs de secretie. Cum acest
tip de tesut este format din celule de inaltime diferita, se creaza impresia de falsa (pseudo-) stratificare.
Alt aspect caracteristic asociat epiteliilor pseudostratificate columnare din caile aeriene superioare este
prezenta unei membrane bazale largi-proeminente.


Epididim, coloratieHE 400x.
Se observa epiteliul pseudostrtificat columnar localizat la nivelul epididimului (parte a aparatului
reproducator masculin). Este format partial din celule epiteliale inalte, columnare, a caror suprafata
libera prezinta stereocili, asa cum indica sageata.


EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS NEKERATINIZAT
Esofag, coloratie HE, 100x.
Se observa o membrana epiteliala formata din multe straturi celulare. Celulele superficiale, cele mai
aproape de suprafata libera a membranei epiteliale stratificate, sunt aplatizate, scuamoase ca aspect,
caracteristica structurala ce confera numele de epiteliu scuamos. Celulele profunde sunt de forma
rotunda sau chiar cuboidale. Sageata indica celulele bazale ale acestei membrane epiteliale, care se
sprijina pe tesutul conjunctiv de suport.


EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS KERATINIZAT
Tegument gros, coloratie HE 400x.
Se poate observa aspectul epitelilui stratificat scuamos recoltat de la tegumentul gros al palmelor sau
plantelor. Sageata din portiunea superioara dreapta indica un strat larg de celule epiteliale keratinizate,
de aspect aplatizat. In aceasta arie celulele superficiale sunt depletiate de nuclei si sunt reduse la simple
scuame cornificate. Straturile mai profunde prezinta celule care variaza ca forma, de la aplatizate-
scuamoase la rotunde sau cuboidale bazale. O membrana bazala subtire separa stratul bazal al celulelor
epiteliale de tesutul conjunctiv de suport, subjacent.

Piele subtire, coloratie HE 100x
Se observa epiteliul scuamos stratificat keratinizat apartinand pielii din zona abdominala. Se vede stratul
superficial de celule cornificate care este considerabil mai subtire decat cel din imaginile anterioare.
Sageata indica stratul celulelor bazale ale epiteliului care se sprijina pe mebrana bazala.


GLANDELE UNICELULARE
Structurile epiteliale glandulare sunt clasificate in 2 categorii majore: glande unicelulare si galnde
multicelulare. Glandele multicelulare se subdivid in glande exocrine si glande endocrine, adica cu sau
fara canal excretor.
Intestin subtire, coloratie albastru alcian 400x.
Iata un exemplu clasic de glanda unicelulara, la nivelul intestinului subtire (si a celui gros) ca si in
mucoasa trahheei si bronsiilor. Dupa cum indica sageata, mucusul extras din celulele galndulare
secretoare este colorat viu in coloratia albastru-alcian. Portiunea bazala a celulei, ce contine nucleul si
citoplasma este relativ stransa pornind de la nivelul membranei bazale. Se observa si mucusul secretat in
afara celulei.


Glandele simple exocrine
Clasificarea glandelor exocrine multicelulare se bazeaza pe prezenta sau absenta ramificatiilor la nivelul
canalelor excretoare si pe aspectul morfologic al portiunii secretorii a glandei. Daca o glanda are un
sistem ductal excretor neramificat este o glanda simpla. Glandele cu sistem ductal excretor ramificat se
numesc glande compuse. Morfologic, unitatile secretorii ale glandelor multicelulare pot fi tubulare,
alveolare, acinare, sau saculare. In mod frecvent produsul de secretie al glandelor multicelulare poate fi
mucus (glande mucinoase), sau o substanta filanta numita serozitate (glande seroase). Tesutul epitelial
care formeaza unitatile secretorii impreuna cu sistemul de canale (ducte) excretoare este numit
parenchim. Tesutul conjunctiv de sustinere a glandelor, cum ar fi capsulele sau septurile intraglandulare
constituie stroma glandei (mezenchimul).
Glanda simpla tubulara dreapta, intestin subtire, 100x.
Un bun exemplu de glanda simpla, tubulara, dreapta este dat de glanda intestinala sau "cripta lui
Lieberkuhn" de la tubul digestiv. Sageata din coltul din stanga sus indica orificiul excretor al glandei la
nivelul suprafetei externe a mucoasei. Lumenul este mai degraba larg si un mare procent din celulele
constitutive ale glandei sunt celule secretoare de mucus. Sageata situata mai jos indica aceste celule
glandulare.


GLANDELE ENDOCRINE
Aspectele structurale care sunt commune majoritatii glandelor endocrine sunt la fele de importante ca si
cele specifice si vor fi descries in detaliu mai jos in cele ce urmeaza.
Glanda endocrina
Adenohipofiza, coloratie HE 100x.
Glandele endocrine sunt caracterizate prin absenta canalelor excretoare. Sectiunea prezinta cuiburi sau
siraguri de celule care isi varsa direct produsul de secretie (hormon) in curentul sanguine. Chiar la o
marire mica a obiectivului este evidenta bogata vascularizatie a acestei glande. De notat asocierea
celulelor parenchimului cu canalele vasculare sanguine cu perete subtire.


La o marire mai mare a obiectivului se observa detaliile structurale specifice ale glandei endocrine.
Exista cateva tipuri de celule parenchimatoase secretoare care se sprijina pe o retea fina de fibre
conjunctive. De notat ca celulele secretorii se afla in stransa asociere cu peretii subtiri ai vaselor de
sange ale organului, asa cum indica sageata.


TESUTUL CONJUNCTIV
Impreuna cu tesutul epitelial muscular si nervos face parte din cele 4 categorii de tesuturi de baza sau
fundamentale. Tesutul conjunctiv se caracterizeaza prin abundenta de substanta intercelulara sau
matrice. Tesutul conjunctiv este format din 3 entitati structurale: substanta fundamentala, fibre si
celule. Substanta fundamentala este adesea dificil de demonstrat histologic, de obicei prezentandu-se
sub forma unui precipitat fin granular. Vom prezenta intai componentele fibrilare si apoi celulele iar apoi
vom revedea variatele tipuri de tesut conjunctiv.
Fibrele tesutului conjunctiv
Fibrele de colagen
Fibrele elastice
Fibrele de reticulina
Fibrele oxitalanice

Fibre colagene
Tesut conjunctiv moale areolar coloratie HE 400x.
Fibrele colagene din imagine sunt acidofile (rosii sau roz) si isi iau culoarea din componenta eosinica a
tehnicii de colorare. Colagenul apare in structuri de diametru grosime si aranjament diferit. Sageata din
portiunea centru-dreapta indica un ghem destul de voluminous de fibre


Fibre elastice
Tesut conjunctiv moale areolar coloratie Verhoeff 400x.
Fibrele elastice sunt prezente in tesutul conjunctiv moale se coloreaza slab cu HE (coloratie uzuala).
Totusi, pot fi usor de diferentiat de cele colagene prin folosirea unor coloratii speciale (coloratia
Verhoeff), care le dau o nuanta neagra sau albastru-neagra. Fibrele elastice sunt adesea valurite sau
ramificate si nu formeaza agregate groase ca in cazul fibrelor de colagen. Sageata indica fibre elastice
tipice (imaginea este pe pagina urmatoare).


Fibre reticulinice
Stroma unui ganglion limfatic, coloratie aur-clorid Soule 400x.
Fibrele reticulare (fibrile) formeaza o retea delicata pentru organele limfoide, maduva osoasa
hematopoietica si formeaza suportul pentru vasele mici de sange si pentru nervi. Intra si in constitutia
membranei bazale. Fibrele reticulare sunt cel mai bine evidentiate histologic prin metode specilale care
folosesc derivati de aur sau argint si sunt PAS +. Cum este indicat si de sageata fibrilele reticulare au un
aspect fin delicat, in cadrul retelei stromale.


Fibrele oxitalanice
Ligament periodontal, tehnica cu fucsina 100x.
Fibrele oxitalanice indicate de sageata sunt distribuite neuniform, dar concentrate in anumite zone, una
dintre ele fiind ligamentul periodontal care fixeaza dintele. In imagine litera P indica ligamentul
periodontal iar litera C cementul, in timp ce litera D indica dentina.


Fibrele oxitalanice
Ligament periodontal, tehnica cu fucsina 400x.Examinat la un obiectiv mai puternic fibrele oxitalanice
purpurii indicate de sageata sunt dispuse printre cele galben-oranj de colagen ale ligamentului
periodontal.

Tesutul osos
Osul este un tesut conjunctiv specializat cu celule si o matrice fibroasa impregnata cu saruri minerale.
Osul spongios are un aspect de burete cu spatii neregulate numite areole cu maduva rosie hematogena,
si spiculi fini sau trabecule osoase. Osul compact, pe de alta parte, are un model regulat al straturilor
osoase.
Os compact
Deget, coloratie nitrat de argint 40x
In osul compact lamelele osoase sunt aranjate intr-un model regulat. Multe lamele sunt localizate in
jurul canalelor Haversiene, unul indicat de sageata si cu litera H. Canalele mai mici vasculare de la nivelul
endostului sau periostului se numesc canalele Volkmann care comunica cu canalel Havers mai mari. O
sageata notata cu V arata un canal Volkmann.

Os compact
Deget, coloratie nitrat de argint 400x
In portiunea centrala superioara, a imaginii se poate identifica o sectiune transversala a sistemului
Haversian, incluzand canalul Havers, numeroase osteocite in interiorul lacunelor proprii si lamele
concentrice. De notat din nou prezenta de numeroase canalicule cu dispozitie radiara pornind de la
lacune.



Os spongios
Palat dur coloratie HE 40x
In aceasta imagine se observa aspectul trabecular al osului spongios care au traiect in diagonala. Litera T
indica aceasta structura. De o parte si de lata a trabeculelor, se afla cavitatile cu maduva hematogena,
una dintre ele notata cu litera M. Aceste cavitati formeaza elementele figurate ale sangelui
(hematopoieza). In trabecul chiar la o marire cu obiectiv mic se pot observa clar celulele osoase
(osteocite) care sunt adapostite in interiorul lacunelor (osteoplaste) iar cementul neregulat delimiteaza
straturile de lamele osoase. De-a lungul periferiei trabeculelor osoase se afla celule formatoare de os
numite osteoblaste.


Muschi striat scheletic
Limba, coloratie HE 400x
Pe sectiune longitudinala se observa localizarea periferica a nucleilor alungiti ai celulelor (fibrelor)
musculare si prezenta benzilor intunecate (A) si luminoase (I) care formeaza striatiile transversale.





Muschi neted
Vezica urinara, coloratie HE 100x
La obiectivul mic muschiul neted poate fi examinat pe sectiune transversala (indicata de litera X) iar pe
sectiune longitudinala se observa dimensiunea redusa a celulelor musculare si localizarea centrala a
nucleilor lor. Pe sectiunea longitudinala muschiul neted apare alungit.

Muschi cardiac (miocard)
Cord, coloratie HE 400x
Sectiuni transversale prin miocard. Sageata din prima imagine indica pozitia centrala a nucleuilui. Exista
o dispozitie specifica a zonelor numite Conheim .


Tehnica van Gieson (van Giesob 1889)
SECIUNI-Parafin.
SUBSTANTE
Solutie de acid picric saturat 50ml
1% solutie acid fucsinic 9ml
Apa distilata 50ml
METODA
1. Indepartarea parafinei de pe sectiune si introducerea in apa a acesteia.
2. Colorarea nucleilor repetat in solutie albastru-hematoxilina.
3. Se spala cu apa de la robinet.
4. Se clateste cu acid alcoholic.
5. Se spala bine cu apa de la robinet
6. Se coloreaza cu solutie van Gieson timp de 3 minute.
7. Clatirea si deshidratarea se face cu alcool.
8. Curatearea in solutie de xilen.
REZULTATE
NUCLEI albastri/negri
COLAGENUL rosu
ALTE TESUTURI galbene




















Tesutul conjunctiv si tehnici de colorare













Materanzi: Bulai Alice Diana
Onofrei Catalina Elena
Anul I Biologia dezvoltarii




Universitatea Alexandru Ioan Cuza , Facultatea de Biologie