INGRIJIREA PACIENTULUI CU

FRACTURI ALE MEMBRELOR

INFERIOARE
1
2
Motto :
Aparatul locomotor servete micarea, iar
micarea este forma primordial de manifestare a
vieii.
3
CA!"#$%$ !
!&"#'!C%$ (#$!!
Aparatul speciali)at care efectuea) micrile corpului uman este
denumit aparat locomotor, iar funcia comple* a acestui aparat se
numete de locomoie.
#r+anismul ,n micare tre-uie privit ca un tot unitar, ca un ,ntre+, nu
ca o manifestare i)olat a unor mecanisme ale unor aparate i sisteme care
ar aciona complet independent .
$a -a)a micrilor stau factori morfofuncionali re)ultai din
micarea ,nsi i care nu sunt altceva decat or+anele aparatului locomotor
.oase, articulaii, muc/i0 i or+anele sistemului nervos .receptori, nervi
sen)itivi, mduva spinrii, encefal, nervi motori, plci motorii, sisteme
+ama0.
#r+anismul ,n micare tre-uie privit ca un tot unitar, ca un ,ntre+,
micarea fiind re)ultatul intrrii ,n aciune a tuturor factorilor
morfofuncionali amintii. !ntrarea ,n aciune a acestor factori i
mecanismul lor sunt stereotipe i pot fi considerate ca nite principii .
1in istoricul anatomiei se desprind c2teva nume cele-re, cum ar fi
+recul 3alien .13142510 sau Andre 6esal .1728417980, cel mai mare
anatomist al secolului :6!4lea, care a trit la (ru*elles, fiind unul dintre
primii care s4au ocupat de sistemati)area te/nicii diseciei corpului
omenesc.
Anatomia omului, ca i celelalte ramuri ale tiinelor naturii, a cunoscut ,n
secolele urmtoare dup ,nfr2n+erea pre;udecilor reli+ioase, un
8
remarca-il pro+res i a a;uns s stea la -a)a studiului a numeroase activiti
tiinifice i artistice.
<coala rom2neasc de anatomie a adus o important contri-uie la
de)voltarea acestei ramuri a -iolo+iei. =umele lui >r.'ainer, 3r. ".opa,
6. apilian, ?. !a+nov, @. 'epciuc, 1. 'i+a, ". 'usu i al multor altora vor
rm2ne str2ns le+ate de evoluia anatomiei, ,n +eneral, i a anatomiei
funcionale, ,n special.
1efiniia lui >r. 'ainer 4 Anatomia este tiina formei vii4
concreti)ea) concepia colii rom2neti de anatomie.
7
C%'!=&
1. artea teoretic
1.1. =oiuni de anatomie
1.2. >ractura, +eneraliti. 1efiniie. Clasificare.
&imptomatolo+ie
1.3. >racturile diafi)are ale femurului. 1efiniie.
@tiopato+enie. &imptomatolo+ie. 1ia+nostic.
@voluie. Complicaii.
1.3.1. "ratament ortopedic.
1.3.2. "ratament c/irur+ical
1.3.3. "ratament de recuperare
1.3.8. "ratament medicamentos
2. rocesul de ,n+ri;ire A =oiuni teoretice.
3. "e/nici de nursin+
3.1. rimul a;utor
3.3. re+tire preoperatorie
3.8. Bn+ri;irea postoperatorie
8. &uprave+/erea a unui numar de trei -olnavi cu dia+nostic de
fractura diafi)ara de femur
7. (i-lio+rafie
9
1.artea teoretic
1.1. =oiuni de anatomie
&CC@$@"%$ M@M('%$%! !=>@'!#'
Mem-rul inferior are trei se+mente:
4 coapsa, al carui sc/elet este format din femurD
4 +am-a, al carui sc/elet este format din ti-ie si fi-ulaD
4 piciorul, in sc/eletul caruia +asim tarsul, metatarsul si falan+ele
>@M%'%$: este cel mai lun+ os din intre+ul sc/elet. @l are un corp si doua
e*tremitati. @*tremitatea superioara este formata din cap, +at si tromantere.
4 capul femurului are forma sferica si este orientat in sus si medial, se
articulea)a cu cavitatea cotiloidaD
4 +atul femurului este aproape cilindric, lun+ de 9 cm si orientat de
pas in pasD
4 tra/antrele sunt doua proeminente ase)ate la locul de unire a +atului
cu corpul.
$a mar+inea superioare a +atului e*ista o proeminent mare cu contur
patrulater care pre)inta tra/anterul mareD pe parte dorsala a limitei dintre
+at si corp se +aseste o proeminenta mai mica care pre)inta tra/anterul mic.
1e la tra/anterul mare porneste spre tra/anterul mic, creasta
intrea/anterica. "ra/anterele si creasta intra/anterica servesc pentru insertii
musculare.
Corpul femurului are forma de prisma triun+iulara si pre)inta o
cur-ura cu concavitatea indreptata posterior. Cele trei fete sunt conve*e si
netede. 1intre muc/ii numai cea posterioara pre)inta caractere particulare
si poarta denumirea de linie aspra. !n partea mi;locie, linia aspra se pre)inta
E
ca o creasta +roasaD e*tremitatea superioara este trifurcata, iar e*tremitatea
inferioara este -ifuracta. e linia aspra se inserea)a musc/i ai coapsei.
@*tremitatea inferioara este alcatuita din doua mase voluminoase
ovoide, numite codili, un codil intern si unul e*tern. e fata anterioara,
codilii se unesc si formea)a o suprafata articulara forma de scripete, tra/ela
femurala care se articulea)a cu ra/ela iar pe fata posterioara, ei sunt
despartiti printr4o mare sco-itura, inci)ura intercondiliana. &uprafata
condililor serveste pentru articularea cu oasele +am-ei.
#A&@$@ 3AM(@!:
&c/eletul +am-ei este format din doua oase ase)ate paralel: ti-ia si fi-ula.
"!(!A 4 os lun+ situat in partea interna a +am-eiD este mai
voluminoasa decat fi-ula.
re)inta un corp si doua e*tremitati.
@*tremitatea superiaora A este mai columnioasa decat cea inferioara, este
formata din doua tu-ero)itati, care sunt niste condili: condilul lateral si
condilul mediu.
e fata lor superioara condilii au suprafete articulare, cavitatile
+lenoide ale ti-iei care se articulea)a cu condili femurali. e partea
anterioara a acestei e*tremitati e*ista o proeminenta, tu-ero)itatea
anterioara, pe care fi*ea)a tendonul radelei. Corpul ti-iei are forma de
prisma triun+iulara. e fata posterioara pre)inta o creasta care porneste din
dreptul candilului lateral si mer+e in ;os si medialD ea se numeste linia
o-lica a ti-ieisi serveste pentru insertia musc/iului so-ar si ti-ial posterior.
e fata inferioara are o creasta foarte ascutita in partea ei mi;locie, creasta
anterioara.
F
@*tremitatea inferioara este mai putin voluminoasa decat cea
superioara. @a pre)inta o fata articulara pentru tra/elea astro+alului. $a
partea interna, e*tremitatea inferioara se prelun+este su- forma unei
apofi)e numita maleala mediala, caresearticulea)a tot cu astro+alul. e fata
laterala a acestei e*tremitati se +aseste o fateta articulara, fi-ula.
>!(%$A A este cunoscuta si su- denumirea vec/e de paraneu. @ste
un os lun+, mai su-tire decat ti-ia, ase)at pe partea laterala a +am-ei.
re)inta un corp si doua e*tremitati prin carese articulea)a cu ti-ia.
@*tremitaea superioara se pre)inta ca o in+rosare numita capul fi-iei.
e fata superioara are o articulara pentru condilul lateral al ti-iei, iar lateral
de acesta este apofi)a piramidala, apofi)a sti-iala. Corpul fi-ulei este
su-tire si are forma de prisma triun+/iulara cu suprafete nere+ulate, pentru
insertia musc/ilor.
@*tremitatea inferioara formea)a maleala laterala si se pre)inta ca o
in+rosare ovala, turtita lateral, care co-oara su- nivelul e*tremitatii
ionferioare a ti-iei. e fata mediala are suprafete articulare pentru ti-ie si
pentru astro+al.
'#"%$A A os scurt, turtit, antero4posterior, .patela0 ase)at in partea
anterioara a +enunc/iului. Are forma apro*imativ triun+/iulara, pre)entand
o -a)a si un varf. e suprafetele articulare de pe fata posterioara se
articulea)a cu condilii femurului iar pe ia se insera musc/i si li+amente.
@ste
Anatomia coapsei.
&c/eletul coapsei este format din femur. >emurul este format din
epifi)a pro*imal, ce repre)int capul femurului, colul i dou tu-ero)iti
.marele i micul tro/anter0. Capul are forma a 2G3 de sfera i se articulea)
H
cu cavitatea aceta-ulara a co*alului mare i micul tro/anter, sunt unii
anterior prin linia intertro/anteric iar posterior prin creasta
intertro/anteric.
1iafi)a este prismatic pre)ent2nd o fa anterioar, una medial i
alta lateral. $a unirea feelor medial i lateral, se o-serv linia aspr care
,n sus se trifurc iar ,n ;os se -ifurc.
@pifi)a distal pre)int dou suprafee articulare numite condilii
femurale. Anterior ,ntre cei doi condili, se afl suprafaa paletat, iar
posterior fosa intercodiliar. 1easupra condilului medial se afl epicondilul
medial, iar deasupra condilului lateral se afl epicondiliul lateral.
&tructural, la nivelul corpului .diafi)a0, se remarc ,n centru,
canalul medular ce conine mduva osoas. Bn ;urul canalului medular, se
afl o )on de esut osos compact care are ,n structura sa sisteme
/aIersiene .osteoane0 A uniti morfostructurale ale tesutului osos. Bn
centrul osteonului se afl canalul CaIers, esut con;uctiv i vase de s2n+e.
Bn ;urul canalului CaIers sunt dispuse 15 A 12 lamele osoase concentrice,
,n care se afl caviti numite osteoplaste, ,n interiorul crora sunt
adpostite osteocitele. Bn afara esutului osos compact, se dispune periostul,
o mem-ran con;uctiv vascular, cu rol ,n creterea osului ,n +rosime i ,n
refacerea esutului osos la nivelul fracturilor. eriostul este alctuit din
fi-re con;uctive i este -o+at vasculari)at i inervat. $a e*terior, pre)int o
ptur fi-roas iar la interior o ptur osteo+enetic cu rol ,n formarea
esutului osos. $a locul de unire a diafi)elor cu epifi)ele osoase apare
cartila+iul de cretere, responsa-il de creterea ,n lun+ime a oaselor.
@pifi)ele sunt ,n structura lor, esut spon+ios, ,n interior i esut
compact la periferie. Jesutul spon+ios din interiorul epifi)elor, privit la
15
microscop, este format din lamele osoase care se ,ntretaie i delimitea)
spaii numite areole, pline cu mduv roie. Areolele sunt ec/ivalentul
canalului medular din diafi)a oaselor lun+i.
Musculatura coapsei se ,mparte ,n trei +rupe funcionale: e*tensori,
fle*ori i aductori.
Muc/ii e*tensori:
a0 muc/iul croitor este fle*or i sla- aductor al articulaiei
co*ofemurale ,n locomoie, fle*or al +am-ei pe coaps i rotator
intern al +enunc/iului .c2nd +am-a este parial fle*at0.
-0 muc/iul cvadriceps femural, este e*tensor al articulaiei
+enunc/iului.
Muc/ii fle*ori
a0 muc/iul semitendinos situat pe partea medial a feei posterioar a
coapsei, este fle*or al +enunc/iului, efectuea) o rotaie interioar
dac +enunc/iul se afl ,n fle*ie.
-0 muc/iul semimem-ranos situat su- muc/iul precedent i are aceai
aciune ca i muc/iul semitendios.
c0 muc/iul -icept femural acionea) ca fle*or al +enunc/iului,
efectuea) i o rotaie lateral, dac +enunc/iul se afl ,n fle*ie.
Muc/ii aductori sunt situai ,n partea medial a coapsei:
a0 muc/iul pectineu are o sla- aciune de aducie, este mai mult un
fle*or i un rotor e*terior al coapsei.
-0 muc/iul aductor lun+ are aciune de aducie, fle*ie i rotaie a
coapsei.
c0 muc/iul aductor scurt, similar cu muc/iul aductor lun+.
11
d0 muc/iul +racilis, situat pe partea median a coapsei. Ca aciune are
o component de aducie i de rotaie intern a +am-ei, dac
+enunc/iul se afl ,n fle*ie.
e0 muc/iul aductor mare, muc/i profund, situat ,n partea medial a
coapsei, este cel mai puternic aductor al coapsei, av2nd ,nsa o aciune
de rotaie interna. %n mic fascicol cu ori+ine pe pulei-, face fle*ia
coapsei.
!.2. &CC@$@"%$ 3AM(@!
@ste format din doua oase ase)ate in paralel :
"!(!A D
>!(%$A sau @'#=@%$.
!.2.1. "i-ia
"i-ia A este un os lun+, situat in partea mediana sau interna a
sc/eletului +am-ei, fiind principalul os de spri;inD
4 pre)inta un corp si doua e*tremitati.
a0 4 e*tremitatea superioara
@ste mai voluminoasa decat cea inferioara, este formata din doua
tu-ero)itati care se numesc condili :
4 condilul interior D
4 condilul e*terior.
e fata lor superioara, condilii au suprafete articulare, cavitati +lenoide ale
ti-iei, care se articulea)a cu condilii femurali.
Condilul e*tern are o fateta periniera pentru articularea cu capul fi-ulei.
12
e fata anterioara se afla o proeminenta numita tu-ero)itatea interioara, pe
care este fi*at tendonul rotulei.
Corpul ti-iei A are forma unei prisme triun+/iulare D
4 pe fata posterioara se afla o creasta care porneste
din dreptul condilului e*tern pana in ;os si median,
numindu4se linia o-lica a ti-iei A serveste pentru insertia
musc/ilor solear si ti-ial posterior.
-0 4 e*tremitatea inferioara
@ste mai putin voluminoasa decat cea superioara. re)inta o fata articulara
pentru tro/leea astra+alului.
$a partea interna, e*tremitatea se prelun+este su- forma unei apofi)e,
numita maleola interna .se articulea)a tot cu astra+alul0.
e fata e*terna a acestei e*tremitati se afla o fateta articulara pentru fi-ula.
!.2.2. >i-ula sau peroneul

>i-ula este un os lun+, mai su-tire decat fi-ula, ase)at in partea e*terna a
+am-ei.
re)inta un corp si doua e*tremitati care se articulea)a cu ti-ia.
a0 A e*tremitatea superioara
@*tremitatea superioara se pre)inta cu o in+rosare, numita capul ti-iei.
e fata superioara se afla o suprafata articulara pentru condilul e*tern al
ti-iei, iar lateral are o apofi)a piramidala numita apofi)a stiloida.
13
Capul ti-iei A este su-tire, avand forma unei prisme triun+/iulare
cu suprafete nere+ulate .pentru intersectia musc/ilor0.
-0 A e*tremitatea inferioara
>ormea)a maleola e*terna si se pre)inta cu o in+rosare ovala, turtita
lateral.
!.2.3. @lemente de microstructura ale +am-ei
#asele sunt alcatuite din tesut con;unctiv adaptat in cel mai inalt
+rad functiei de re)istenta si sustinere.
Aceasta se datoreste impre+narii su-stantei fundamentale cu o mare
cantitate de saruri de calciu si fosfor si aran;amentului fi-relor con;unctive
a caror orientare este determinata de fortele mecanice ce se e*ercita asupra
osului.
Celulele osoase sunt adapostite in mici cavitati sapate in su-stanta
fundamentala, care este structurata su- forma de lame osoase.
Cavitatile, denumite osteoclaste comunica intre ele prin canaliculele
osoase fine care anastomo)ea)a cu canaliculele cavitatilor vecine.
rin canalicule circula lic/id interstitial care asi+ura /ranirea osului.
1iafi)ele ti-iale si fi-ulare pre)inta la periferie o mem-rana
con;unctiva vasculara numita periost cu rol in cresterea osului in +rosime si
in refacerea tesutului osos la nivelul unei fracturi.
1edesu-t se +aseste osul compact, stra-atut de canalele CaIers ce
contin vase de san+e si tesut con;unctiv la*.
!n structura epifi)elor ti-iale si fi-ularese +aseste tesut osos
spon+ios, dispus su- forma de lame osoase .tra-ecule0 ce delimitea)a niste
cavitati .areole0 ce dau osului aspectul unui -urete.
18
Areolele si tra-eculele comunica intre ele si contin in interior
maduva osoasa.
1ispo)itia tra-eculelor osului spon+ios pre)inta o ar/itectonica
speciala corespun)atoare factorilor functionali mecanici si -iolo+ici ce
actionea)a asupra osului.
Cercetarile au aratat ca vindecarea unei fracturi este un proces
continu in care periostul ;oaca un rol vital.
6indecarea fracturii s4ar produce, dupa unii autori, in doua stadii :
&"A1!%$ ! A sau fa)a colusului primar A se caracteri)ea)a
prin formarea de os nou su- periostul adiacent focarului de
fractura, in primele )ile sau saptamani D
&"A1!%$ al4!!4lea 4 sau fa)a colusului secundar A se
caractrei)ea)a prin formarea colusului e*tern ce prote;ea)a
spatiul fracturat.

!.2.8. Musc/ii +am-ei
3am-a pre)inta un numar de 12 perec/i de musc/i dispusi in trei
lo;e :
4 anterioara A musc/ii e*tensori D
4 e*terna .laterala0 A musc/ii peronieri D
4 posterioara A musc/ii fle*ori.
a0 A musc/ii anteriori ai +am-ei
17
&e +asesc in fata mem-ranei interosoase si a celor doua oase si sunt :
4 musc/iul ti-ial anterior D
4 musc/iul e*tensor lun+ al /alucelui . !!46 0D
4 musc/iul e*tensor scurt ai /alucelui . ! 0.
-0 A musc/ii posteriori ai +am-ei
Musc/ii posteriori ai +am-ei se +asesc inapoia mem-ranei interseroase si a
celor doua oase ale +am-ei si se impart in :
4 musc/i superficiali D
4 musc/i profun)i.
Acestia sunt :
4 musc/iul lun+ peronier D
4 musc/iul scurt peronier D
4 musc/iul peronier al !!!4lea.

c0 A musc/ii laterali ai +am-ei
sunt :
4 musc/iul lun+ peronier D
4 musc/iul scurt peronier D
4 musc/iul peronier al !!!4lea
Musc/ii e*tensori ai +am-ei si peronieri in )ona tran)itorie a +am-ei :
4 piciorul este strans ancorat de planul osos prin in+rosari ale fasciei
+am-ei, numite retinocule . separate pentru e*tensori si separate pentru
peronieri0
!.2.7. Articulatiile supra4 si su-iacente
19
Articulatia +enunc/iului
Articulatia +enunc/iului cuprinde :
4 condilii femurali D
4 rotula D
4 condilii ti-iali.
Capsula articulara este foarte stransa si este intarita de li+amente.
!n interiorul articulatiei se +asesc meniscurile .formatiuni alcatuite
din tesut con;unctiv a-undent, fara vase de san+e si nervi0.
!n miscarile de rotatie e*terna a +am-ei, sau in miscarile -ruste ale
+enunc/iului, meniscul poate fi fisurat sau rupt, producand -loca; articular,
dureri si /idroartro)a.
$a nivelul +enunc/iului se descriu numeroase -urse seroase, multe
dintre ele comunicand cu cavitatea articulara.
A*ul principal de miscare al articulatiei +enunc/iului este a*ul
transversal care trece prin condilii femurali :
4 in fle*ia +am-ei pe coapsa, inceputul miscarii se face prin rosto+olirea
condililor femurali pe platoul ti-ial, care a;un+e la 25 +rade D
4 e*tensia este efectuata pana la 1F5 +rade de musc/iul cvadriceps femural
si prin rotatia femurala a ti-iei, i; afara, cand femurul este fi*.
o Articulatia +le)nei
@ste formata din :
1E
10 A articulatia ti-iofi-ulara distala, intre maleola fi-ulara si e*tremitatea
distala a ti-iei intarite de doua li+amente D articulatia permite doar
miscari de alunecare D
20 A articulatia talocrurala A se reali)ea)a intre suprafetele articulare
inferioare de la nivelul epifi)elor distale ale ti-iei si fi-ulei, pe de o parte
si tro/leea de pe fata superioara a talusului, pe de alta parte D articulatia
permite miscari de fle*ie si e*tensie in ;urul unei a*e transversale, trece
prin cele doua maleole.
1.2. >ractura +eneralitati. 1efinitie. Clasificare. &imptomatolo+ie
1efiniie
Clasic, fractura se definete ca o discontinuitate a osului, produs ,n
urma unui traumatism de mic importan, care acionea) asupra unui os
fra+ili)at printr4o suferin anterioar .osteoporo), tumoare osoas,
osteotit, etc.0. 1e aceea aste foarte important s se studie)e terenul pe care
se produce fractura, ,n aparen -anal, introduc2nd astfel numeroase erori
,n pronosticul i tratarea le)iunii.
>ractura este deci o -oal +enerali)at .dere+lri post4traumatice
+enerale0 declanate mai ales prin intermediul &.=.
Clasificare:
1. >ractura direct se produce la nivelul la care acionea) fora
repre)entat prin )dro-ire, compresiune sau soc violent. Acestea sunt
fracturi aprute la marile accidente, care se asocia) cu le)iuni mai mult
sau mai puin +rave a prilor moi.
1F
2. >ractura indirect se produce ,n alt loc dec2t acolo unde a acionat
a+entul traumatic. Aceste fracturi sunt cele mai numeroase i dup
modul de aplicare a traumatismului, se pot produce diferite tipuri
anatomo4patolo+ice de fracturi.
Bn fracturile indirecte traumatismele pot aciona prin unul din
urmtoarele 8 mecanisme:
fle*iune, c2nd fora se e*ercit asupra unei cur-uri osoase care depsind
elasticitatea normal rupe osul la ma*imum de cur-urD
traciunea, ,n urma traciilor musculare violente care duc la smul+erea
unor fra+mente osoase, ce pre)int )one de inserie tendinoase sau
fracturi parcelare ale epifi)elor prin traciune li+amentoasD
compresiune, ,n lun+ul a*ului osului, duc2nd la fractura epifi)ei, ca ,n
fracturile de astra+al sau pilon ti-ial ,n urma cderii de la ,nlimeD
torsiunea, c2nd fora vulnerant produce o rsucire a mem-rului
determin2nd totdeauna o fractur spinoid sau /elicoidal.
3. >racturi incomplete se o-serv mai ales la copii i se pre)int su-
urmtoarele forme:
deformarea osului ,n +rosime, care are loc printr4un mecanism de
presiune ,n lun+ul osului. Bn aceste condiii se produce mai mult o
dislocare tra-ecular ,n re+iunea metadiafi)ar, care se traduce
radio+rafic printr4o uoar ,n+roare fusiforma sau ,n inelD
ruperea incomplet sau ,n fle*iune, care se o-serv la copii c2nd
datorit elasticitii i +rosimii periostului se produce un traiect de
fractur care, interesea) numai corticala dinspre conconve*itatea
osului. @ste clasica fractura en -ois vert .,n lemn verde0D
,nfundarea , se o-serv mai ales la oasele late ale craniuluiD
1H
fisurile, se ,nt2lnesc mai ales la aduli i mai rar la copii, inte+ritatea
formal a osului este pstrat i numai radio+rafii din incidene diferite,
pot s arate traectul de fractur.
8. >racturi complete cu situaiile:
a0 traiectul de fractur poate s ai- sediul varia-il, ,n ca) de fractur
direct i dimpotriv, s se situe)e la nivelul punctelor sla-e ale osului
dac fractura este indirect. "raiectul poate fi transversal, o-lic, spiroid,
lon+itudinal, ,n v2rf de clarinet i ,n farin de fluture.
-0 fra+mentele sunt ,n +eneral ,n numr de dou, uneori un traiect de
fractur accesoriu separ un al treilea fra+ment. C2nd e*ist mai multe
traiecte fractur este cominutiv, fra+mentele osoase purt2nd numele de
esc/ileD
c0 deplasarea fra+mentelor este varia-il uneori minor, alteori este
comple*. Aceast deplasare se poate face:
prin translaie c2nd unul din fra+mente este deplasat ,nainte, ,napoi,
intern sau e*tern, fa de celelalte fra+mente, produc2nd ,nclecarea lorD
prin rotaie, c2nd un fra+ment se rotete ,n ;urul a*ului sau lon+itudinal,
,n vreme ce cellalt rm2ne imo-il sau am-ele fra+mente se rotesc unele
fa de cellalt, ,n aceste ca)uri e*ist decala;ul fra+mentelorD
prin un+/iularea unui fra+ment fa de cellalt. 1e o-icei, fra+mentele
sufer deplasri comple*e, c2nd se asocia) un+/iularea cu ,nclecarea
sau deplasarea lateral cu decala;.
7. $e)iunile prilor moi.
25
Bn timpul sau dup fracturarea unor oase, se produc le)iuni ale
prilor moi, fie prin a+entul cau)al, fie prin fra+mentele ascuite ale
oaselor fracturate. ot fi le)ai musc/ii tendoanelor, vasele, nervii, pielea.
$e)area muc/ilor i a tendoanelor duce la tul-urri de micare. $e)area
oaselor poate determina tul-urri e*trem de rare, ,ntruc2t dac sunt le)ate
oase mari, se pot produce /ematoame locale, uneori pot lua natere c/iar
necro)e i can+rene, prin neiri+area tendonului asi+urat de vasul respectiv.
$e)iunile nervoase pot provoca apariia unor parali)ii sau tul-urri
sen)oriale ,n )ona respectiv. $e)area pielii crea) a fractur desc/is.
9. >racturi ,nc/ise cand se+mentele osoase sunt acoperite cel puin
de piele.
E. >racturi desc/ise ,n care pielea a fost le)at i osul a;un+e ,n
contact cu e*teriorul. Bn acest ca) se poate infecta, poate apare un proces
septic de osteit sau c/iar osteomielit care ,nt2r)ie vindecarea sau poate da
natere unor complicaii, distru+eri osoase, calus vicios, pseudoartro)e.
1intre cele mai frecvente tipuri de fracturi i lu*aii amintim:
8.2 >racturile rotulei se produc cel mai adesea consecutiv unui oc
direct sau unui oc indirect creat de contracia -rusc a muc/iului
cvadriceps care turtete rotula pe tro/leea femural, fractur2nd4o prin
flectarea ei.
"ratamentul urmrete evacuarea /emartro)ei, reducerea fracturii i
refacerea inseriei muc/iului cvadriceps .c/irur+ical0.
21
8.3 >ractura de menisc este o le)iune traumatic a aparatului
meniscal al +enunc/iului care afectea) ,n special meniscul intern. @ste
accidentul tip al fot-alitilor.
8.8 >racturile oaselor +am-ei repre)int apro*imativ un sfert din
totalul fracturilor i se produc ca urmare a unor mecanisme variate: oc
direct fle*ei, compresiune sau torsiune.
>ractura poate interesa unul sau am-ele oase ale +am-ei i poate
avea aspecte variate:
4transversal
4o-lic
4spiroid
"ratamentul fracturilor oaselor +am-ei se ,ncepe c/iar de la locul
accidentului, prin efectuarea mo-ili)rii provi)orii. #rice manevr de
imo-ili)are a mem-rului fracturat tre-uie fcut cu cea mai mare -l2ndee
pentru a evita eventuala desc/idere a fracturii, deose-it de frecvent ,n
fractura de ti-ie.
!mo-ili)area se face ,ntr4o +utier +ipsat. 1up 35 de )ile de
imo-ili)are, aparatul +ipsat poate fi ,nlocuit cu un aparat de mers.
$u*aia umrului este caracteri)at prin pierderea permanent a
contactului dintre capul /umerusului i cavitatea cotiloid a osului omoplat.
@ste cea mai frecvent dintre lu*aii i survine ,n special la adult.
"ratamentul const ,n reducerea lu*aiei care tre-uie efectuat prin
aneste)ie +eneral. 1up o-inerea reducerii, -raul este imo-ili)at ,ntr4o
earf timp de F A 15 )ile.
8.9 >racturile -a)inului
22
#asele -a)inului, alctuiesc o centur osoas solid care re)ist la o
presiune de circa 275K+.
$e)iunea osos care se produce ,n urma unui astfel de traumatism
poate interesa numai unul din oasele componente ale -a)inului, unul sau
mai multe )one ale lui sau poate interesa mai multe oase deodat. >ractura
oaselor -a)inului se produce ,n urma accidentelor const2nd ,n apropierea
su- dr2mturi, strivirea ,ntre dou fore contrareD le)iunea afectea)
)onele de sla- re)isten ale fiecrui os component al centurii pelviene.
&emne
1atorit +ravitii accidentelor ,n care se poate produce fractura
-a)inului semnele acestei le)iuni sunt ,ntotdeauna marcate de cele ale strii
de oc ,n care se +sesc accidentaii respectivi. $a e*aminare se va o-serva
atent centura pelvian la toi aceti accidentai.
$a e*aminare se poate constata o atitudine vicioas a uneia sau a
am-elor mem-re inferioare .rotaie e*tern, scurtate aparent0, ec/imo) sau
ero)iune la locul unde s4a aplicat a+entul vulnerant i ,n special o
impoten funcional total, asemntoare cu o paraple+ie.
rin palpare se pot evidenia puncte dureroase caracteristice
corespun)2nd nivelului fracturii.
Bn fracturile multi fra+mentare pu-iene se poate produce ruptura
peretelui ve)ical.
"ratament
23
Bn tratamentul fracturilor -a)inului pe primul plan se situea)
re)olvarea le)iunilor urinare asociate, atunci c2nd acestea e*ist.
=ere)olvarea lor pot duce la complicaii infecioase din cele mai +rave.
"ratamentul le)iunilor osoase propri4)ise este diferit dup cum
fractura pre)int sau nu deplasare. Bn fractura fr deplasare -olnavul va sta
imo-ili)at la pat circa 35 )ile. 1up acest interval se permite po)iia e)2nd
i dup 95 de )ile mersul.
Bn fracturile cu deplasare, se folosete pentru reducere traciunea
continua.
8.E $u*aia con+enital de old
1efiniie
rin displo)ie lu*ant a oldului ,nele+em totalitatea dismorfiilor
osteo4c/ondro4capsulo4li+amentare co*ofemurale care determin s4i pot
determina di)locarea capului femural din aceta-ul cu toate consecinele
sale tardive sau immediate.
Cau)e
Cau)e favori)ante ale lu*aiei con+enitale de old:
1. ,n cursul de)voltrii ftului, femurul i cavitatea cotiloid sufer o serie
de transformri care pentru anumite etape predispune oldul la lu*aii.
2. pre)ena pelvin
3. ,nfarea copiilor nou4nscui cu mem-rele inferioare paralele i cu un
scutec +/emuit ,ntre coaste.
28
&emnele clinice
&emnele clinice apar ,n primele luni de via, iar radio+rafia este
edificatoare.
>orme anatomice a malformatiilor con+enitale ale oldului:
4 insficiena aceta-ular cu orientarea normal a colului femural
4 insuficiena aceta-ular cu co*a val+
4 su-lu*aie con+enital cu aceta-ulul malformat i cap femural e*centrat
4 lu*aia con+enital cu aceta-ulul ,naltD arcul cervicoo-turator rupt.
@voluie i complicaii
$a o a-ducie e*cesiv cu rotaie e*tern, capsula oldului este
puternic tracionat i supleea vascular a capului poate fi compromis.
# alt complicaie este necro)a aseptic a capului femural care a fost
raportat la 25435L din -olnavii tratai cu atele ri+ide, ,n a-ducie marcat
i rotaie e*tern.
Muli -olnavi care au fost tratai prin metode manipulative, relativ
t2r)iu ,n copilrie, au de)voltat co*a4plan, co*a ma+n i modificri
artritice ,n viaa adult mi;locie.
$a cei tratai precoce, ,n perioada neonatal se constat a-sena
complicaiilor sau sec/elelor.
1e aceea, e*aminarea oldului nou4nscuilor pentru lu*aie ar tre-ui
s fie tot at2t de o-inuit ca numrarea de+etelor de la m2ini i picioare, la
natere.
1ia+nostic diferenial
27
1ia+nosticul diferenial se face cu:
- co*a con+enital la care dimensiunea un+/iului cervico4difi)ar al
femurului este su- 117M normal 125M
- lu*aia traumatic de old,aici apare durerea, /ematom, po)iie vicioas
a mem-rului
- lu*aii patolo+ice de old .tu-erculo)a osoas, osteomielita,
poliomielita0
- fractura de col femural
- epifi)iolo+ia capului femural.
"ratament
"ratamentul c/irur+ical la copilul mare .peste F ani0
rincipalele operaii care se recomand:
4 osteotomia de vari)are ,n co*aval+ cu cotil normal
4 osteotomia pelvisului ,n insuficiena spr2ncenei aceta-ulare
4 aceta-uloplastia, ,n ca)urile de cotil format, dar cu spr2nceana
aceta-ular sla- de)voltat.
Bn lu*aia con+enital co*ofemural -ilateral ,nalt dureroas se
recomand o osteotomie la nivelul unui old urmat de osteotomie
supracondilian de femur de aceeai parte i scurtarea femurului de partea
opus .a mem-rului mai lun+0.
&imptomatolo+ie
29
>ractura, ,mpreun cu le)iunile ce se produc ,n prile moi, inclusiv
/ematomul local sau difu) 4 la distan 4 constituie focarul de fractur.
Acest focar de fractur este centrul de unde pleac toate tul-urrile care
dau ta-loul clinic al fracturii. 1eose-im ,n acest ta-lou semne +enerale i
locale:
a0 &emne +enerale. (olnavul traumati)at cu fractur, are stare +eneral
mult mai puin alterat, de o-icei indispo)iie +eneral, frisoane i
temperatur ce poate a;un+e c/iar la valori ridicate .3HNC0. %neori
poate fi su-fe-ril de tip aseptic. Aceste fenomene dispar ,n scurt timp
fr s fie necesar un tratament special. "ul-urarea strii +enerale este
urmarea resor-iei din focarul de fracturD
-0 &emne locale. ot fi de pro-a-ilitate i de certitudine. Cele de
pro-a-ilitate sunt importante i tre-uie cercetate atent.
1urerea este un semn constant i valoros. @a poate s apar i dup un
traumatism care nu a produs fractura, se datorea) e*citrii
proprietilor e*isteni ,n focarul de fractur. $a e*aminarea -olnavului
durerea poate locali)a destul de e*act sediul fracturii. 1urerea pate fi un
element oco+en important care s declane)e prin ea ,nsi ocul
traumatic.
@c/imo)a, apare la scurt timp dup ce s4a produs fractura ,n ca)ul
fracturii oaselor superficiale i mai t2r)iu atunci c2nd fractura se +sete
,ntr4un se+ment de os acoperit de mase musculare puternice .difu)area
s2n+elui spre suprafa se face mai +reu0.
Cematomul, este redus dac nu s4a produs ruperea unui vas mare. oate
fi ,ns e*trem de voluminos declan2nd un oc /emora+ic.
Astfel:
2E
deformarea re+iunii este un semn e*trem de important care arat lipsa
de continuitate normal a celor dou fra+mente. 1eformrile iau uneori
aspecte tipice pe -a)a crora se pune cu uurin dia+nostic de fractur.
re)ena unei fracturi determinat de traumatism sau de lu*aie
articular, poate provoca de asemenea o deformare local astfel ,nc2t
este indicat s se efectue)e un e*amen atent pentru a face distincie ,ntre
aceste afeciuni i fractur.
scurtarea re+iunii este de cele mai mule ori insesi)a-il. entru unele
oase lun+i unice, cum ar fi femurul, dac se produce o fractur o-lic,
scurtarea poate fi evident. "re-uie s tim c e*ist scurtare i ,n ca)ul
unei lu*aii, ceea ce impune un e*amen atent pentru evidenierea si+ura
a acestui simptom.
!mpotena funcional se datorea) lipsei de continuitate a p2r+/iei
osoase. %neori impotena funcionala este determinat numai de durere,
dup cum ,n ca)ul fracturilor cu fra+mente -ine an+renate, este mai
puin evident. "re-uie cunoscut -ine aspectul, pentru c un accidentat
cu fractur an+renat, .fractura care are ansele s se evidenie)e repede
i corect0, s nu mai fie lsat s fac micri care pot de)an+rena
fra+mentele osoase, ,n cansecin s ,nrutaeasc starea fracturii
pun2nd su- semnul ,ntre-rii ansele de ,nsntoire.
&emnele de certitudine .si+uran0 au valoare mai mare pentru
dia+nostic ,nsa ele tre-uie cutate cu +ri; pentru a nu a+rava le)iunea.
Mo-ilitatea anormal se manifest atunci c2nd e*ecut2nd manevre
asupra oaselor pe care le -nuim fracturate, constatm mo-ilitatea
anormal a acestora i avem certitudinea de fractur a acestora.
Manevrele pentru depistarea fracturilor pe aceast cale tre-uie s fie
2F
e*trem de -l2nde deoarece mo-ili)area se+mentelor fracturate este
e*trem de dureroas. &emnul acestora este uneori +reu de pus ,n
eviden .,n ca)ul fra+mentelor an+renate sau al oaselor ,nvelite de
mase mari musculare0, i de cele mai multe ori neindicat.
Crepitaia osoas se percepe o dat cu a-ilitatea normal. @a nu tre-uie
confundat cu crepitaia fin a c/ea+urilor /ematomului.
Bntreruperea continuitii osoase apreciat prin palpare, constituie un
semn pretios.
=etransmiterea micrii de4a lun+ul unui os este un semn de fractur
comple*. @*amenul radiolo+ic este mi;locul cel mai si+ur pentru a
pune ,n eviden o fractur, cu condiia unei -une e*ecuii te/nice. @l
tre-uie fcut sistematic, mai ,nainte de orice tentativ de reducere, i
pentru a putea fi complet ,n aprecierea impotenei deplasrilor, el
tre-uie s fie efectuat de cel puin doua incidente.
Alte semne:
>lictemele provin prin decalarea epidermei de ctre plasm sau s2n+e
care provine din focarul de fractur. Constituie un semn aproape
constant dar tardiv.
"emperatura ridicat local. "e+umentele din ;urul focarului de fractur
local au temperatura mai ridicat semn al responsa-ilitii crescute.
@demul local se e*plic tot printr4o vasodilataie local ca i prin
tul-urri locale care apar fie refle*, fie determinat de modificri
patolo+ice locale, compresiune pe vasele de ,ntoarcere.
1.3. >racturile difi)are ale femurului.
2H
1efiniie. @tiopato+enie. &imptomatolo+ie. 1ia+nostic. @voluie.
Complicaii.
1efiniie
>racturile diafi)are ale femurului cuprinse ,ntr4o linie superioar
care trece la 3 centimetri su- micul tro/anter i alta infenioar la 15 A 12
cm deasupra mar+inii superioare a condiilor .6idal0, cunosc ,n ultima
vreme o frecven din ce ,n ce mai mare datorit accidentelor rutiere c2t i
datorit accidentelor de munc. @le survin dup traumatisme importante i
sunt adesea ,nsoite de o stare de oc +rav, mai ales c2nd se produc ,n
cadrul unui politraumatism sau a unei polifracturi.
@tiopato+enie
>racturile diafi)are ale femurului se ,nt2lnesc cu predilecie la
adulii tineri, dar i la copii, iar -tr2nii nu sunt nici ei e*clui. &e tie c
diafa)a femural, constituie a locali)are frecvent a fracturilor spontane pe
os patolo+ic .metasta)ele osoase ale tumorilor viscerale0, c2t i sediul unor
fracturi o-stetricale mai ales ,n pre)entrile pelviene.
Mecanismul de producere poate s fie direct, trecerea unei roi peste
coaps, dar mai frecvent este indirect, prin fle*ie, cu accentuarea cur-urii
femurale, ca ,n cderile de la ,nlime sau accidentele de -ord, iar alteori
prin torsiune ca ,n acidentele de sc/i.
Anatomia patolo+ic
"raiectul de fractur poate fi: simplu, transversal, o-lic, spinoid sau
comple* cu traiecte secundare care confera fracturii un aspect cominutiv.
>ra+mentele osoase, de re+ul, se deplasea) su- aciunea factorului
35
traumatic i a musculaturii puternice a coapsei. Astfel fra+mentul pro*imal
su- aciunea muc/ilor pelvi4tro/anterieni, se deplasea) ,n a-ducie i
rotaie e*tern, iar prin aciunea psoas4iliacului, ,n fle*ie.
>ra+mentul distal acionat de muc/ii aductori i isc/io+am-ieri
este deplasat pro*imal i ,n a-ducie, ,nc2t formea) cu fra+mentul
pro*imal un un+/i cu v2rful orientat anteroe*tern. &u- aciunea +reutii
mem-rului, fra+mentul distal este i rotat e*tern. Bn fractura diafi)ara
,nalt, delasarea fra+mentelor osoase reali)ea) ima+inea de m2ner de
pistol, ,n vreme ce ,n fractura ;oas, fra+mentul distal, su- aciunea
muc/ilor +emeni .a +astrocremianului0 este deplasat i -asculat e*terior.
1eplasarea fra+mentelor fracturate duce la )dro-irea cu dilacerare a
musculaturii coapsei i produce un /ematom important care provoac stare
de soc.
&imptomatolo+ie
1urerea nu constituie semnul su-iectiv constant i pre+nant, i se
accentuea)a la mo-ili)area fra+mentelor. !mpotena funcianal este total,
accidentatul neput2nd ridica piciorul de pe planul patului.
#-iectiv se constat la inspecie o tumefiere a coapsei i deformare
,n cros cu conve*itate avansat anteroe*tern. Mem-rul respectiv este inut
,n rotaie e*tern i este mai scurt dec2t cel sntos, distana de la spina
iliac anteroposterioar la v2rful rotulei fiind cu 34F cm mai mic.
$a palpare se constat a durere local vie, care corespunde focarului
de fractur. Mo-ilitatea anormal i crepitaiile osoase se pun ,n eviden
introduc2nd o m2n su- focarul de fractur i cu cealat plasat su-
re+iunea poplitee, se ridic usor +enunc/iul. %neori, prin palpare, mai ales
31
,n fracturile ,nalte, se poate simi v2rful ascuit al fra+mentului superior.
1eoarece deformarea coapsei, tumefacia i celelalte semne sunt suficiente
pentru dia+nosticul clinic, cercetarea ma-ilitii anormale i a crepitaiei
osoase este mai -ine s nu se fac cu insisten.
Bn fracturile diafi)are ;oase, se poate ,nt2lni i o /idrartro) a
+enunc/iului, care poate s ai- lec, fie ca urmane a aciunii
traumatismului i asupra +enunc/iului, fie coe*istena unei entorse, fie
datorit unei tul-urri circulatorii refle*e le+ate de vasodilataie din focarul
de fractur.
@*amenul clinic va consemna starea vascularo4nervoas a mem-rului
respectiv, su- aspectul te+umentar, a cldurii, a cercetrii
pulsului la ti-ia posterioar i la pedicoas, a sensi-ilitii i mo-ilitii
de+etelor i piciorului.

1!A3=#&"!C%$ #?!"!6 1@ >'AC"%'A
&e face pe -a)a semnelor clinice si mai ales radio+rafice.
@l tre-uie sa fie complet si sa cuprinda o-li+atoriu :
4 denumirea osului fracturatD
4 locul fracturiiD
4 daca este fractura inc/isaGdesc/isaD
4 daca interesea)a articulatiaD
4 capetele osoase
@*emplu : O fractura inc/isa 1G3 medie femur drept, transversala, fara
deplasare O.
(ilantul clinic si radiolo+ic are ca principale o-iective D
32
4 sta-ilirea dia+nosticului de fractura D
4 aprecierea starii te+umentelor D
4 contu)ii suscepti-ile de evolutie spre necro)aD
4 desc/iderea focarului de fractura D
4 cercetarea complicatiilor D
4 o-li+atoriu se vor e*amina : pulsul distal, temperatura si coloratia
te+umentului, motricitatea si sensi-ilitatea su- focarul de fractura.
!n politraumatisme, e*amenul clinic rapid si complet va sta-ili prioritatile
terapeutice.
!n toate ca)urile care au si fracturi se va face o imo-ili)are provi)orie
pentru a evita em-oliile +a)oase si a+ravarea le)iunilor partilor moi in timpul
imo-ili)arii pacientului.

@voluie
>racturile diafi)are ale femurului av2nd fra+mentele -ine
vasculari)ate i fiind ,ncon;urate de un manson muscular important, au de
o-icei a evoluie favora-il, ele consolid2ndu4se la aduli ,n 348 luni, dac
sunt -ine reduse i ima-ili)ate corect i sunt urmate de un tratament
recuperator instituit precoce.
6indecarea unei fracturi se o-ine prin formarea calusului, proces
ce se desfoar ,n dou etapeD la ,nceput calusul moale, fi-ros i apoi
calusul osos.
Constituirea calusului osos i consolidarea definitiv depinde de:
v2rsta -olnavului, cu c2t este mai t2nr procesul de vindecare este mai
rapidD
33
dimensiunea osului, durata de consolidare a oaselor late fiind mai lun+
dec2t cea a oaselor lun+iD
modul de ae)are a fra+mentelor osoase, contactul intim al fra+mentelor
osoase favori)2nd calusul ososD
numrul total al fracturilor concomitenteD
starea -iolo+ic +eneral, accidentaii cu o stare +eneral -un, ,n
perfecte condiii -iolo+ice, se vindec mai usor dec2t cel cu -oli
cronice, ,n covalescen, dia-etici i cei care au tul-urari /ormonaleD
calitatea tratamentului care se efectuea).
1inamica consolidrii focarului de fractur se poate aprecia i pe
-a)a aspectelor clinice prin:
perceperea calusului la palpareD
dispariia durerii ,n focarD
dispariia impotenei funcionale.
Complicaii
Complicaii +enerale imediate
@le sunt consecine ale traumatismului i sunt dependente de
violena acestuia i de teren.
P <ocul traumatic, care se ,nt2lnete ,n toate ca)urile i sunt
dependente de violena acestuia i de teren.
P Con+estia pulmonar, se instalea) la -tr2ni repede dup
traumatism duc2nd la -ron/opneumonii +rave.
P "ul-urri urinare, la -tr2ni cu adenom de prostat care p2n la
accident urinau mulumitor.
38
P 1ia-etul care era lent ,nainte de traumatism poate s ia un aspect
clinic sever, duc2nd la acido).
P @m-olia +ra)oas.
Complicaii locale imediate
P 1esc/iderea focarului de fractur, se ,nt2lnete mai rar dec2t la
+am-, datorit manonului muscular protector. Cel mai des, pla+a are un
aspect punctiform sau liniar, fiind produs prin ,nteparea te+umentelor
dinuntru spre afar, de un fra+ment osos. Alteori, pla+a este mare,
anfractuoas, prin aciunea din afar a a+entului traumatic, cum se ,nt2mpl
,n accidentele de circulaie sau ,n timp de r)-oi. 1in cau)a distru+erilor
,ntense, aceste pl+i comport riscul infeciei, cu +ermeni +enerali i aero-i
care, la aceti accidentai ocai, pot s ai- evoluie foarte +rav.
Complicaii em-olice, sunt frecvente la -alnavii imo-ili)ai mult
vreme la pat, mai ales cu tratamente ortopedice. Administrarea
anticoa+ulantelor reduce simitor riscul trom-o4em-olic.
$e)iuni vascularo4nervoase, sunt mai rar ,nt2lnite, interes2nd artera
sau vena femural i nervul sciatic.
Complicaii tardive
Mai frecvent ,nt2lnit, este redoarea de +enunc/i, mai ales dup
tratamentul ortopedic al fracturii. !mo-ili)area ,ndelun+at ,n aparat +ipsat,
duce la instalarea aderenelor ,ntre cvadriceps i focarul de fractur, dac
nu s4a instituit de ,ndat tratamentul funcional.
P Calus vicios, se ,nt2lnete mai ales, dup tratament ortopedic
incorect, fie o redresare insuficient, fie o imo-ili)are defectuas, care
favori)ea) deplasarea secundar a fra+mentelor. 1up tratament
37
c/irur+ical, calusul vicios este mult mai rar .calus vicios cu rotaie e*tern
dup osteosinte) intromedular0.
P seudoartro)a, poate s fie ,nt2lnit ca urmare a unui tratament
ortopedic incorect, fie o recuperare incomplet cu interpo)iie de pri moi
.musculane0, fie o imo-ili)are insuficient care permite miscri ale
fra+mentelor fracturate. roducerea unei diasta)e interfra+mentare, printr4o
traciune e*cesiv, ca i manevrele repetate de reducere reluate la anumite
intervale, sunt duntoare, ,mpiedic2nd formarea calusului osos,
fra+mentele osoase clasific2ndu4se independent.
1eseori, pseudoartro)a se instalea) dup tratamentele c/irur+icale
neadecvate. 1eperiastrile ,ntinse, metode de osteosinte) nepotrivite cu
tipul de fractur ca i infecia postoperatorie, sunt principalele cau)e care
due la neconsolidarea fracturii.
"ratament
@voluia ulterioar a traumati)atului, depinde ,n mare msur de
acordarea primului a;utor. !mo-ili)area provi)orie i transportul, pre)int o
importan dease-it, pentru c mo-ili)area fra+mentelor mrete durerile
i accentuea) distru+erile tisulare, a+rav2nd starea de soc.
!mo-ili)area provi)orie se poate asi+ura cel mai -ine cu atel
"/omas, care reali)ea) e*tensia mem-rului fracturat.
Alte mi;loce folosite pentru imo-ili)area provi)orie sunt:
atele lun+i ce pot fi mulate pe mem-rul rnitD
aparat +ipsat circular, atel +ipsatD
atele Cramer, fcute din s2rm, care au avanta;ul c sunt atele din
material plastic, simplu sau +onfla-ilD
39
mi;loace improvi)ate, care pot falosi orice o-iect ri+id .sc2nduri de
lemn, ri+le, placa;, -ee, -astonae, um-rele, coad de mtur, sc/iuri,
scoar de copac0.
>i*area se+mentului care urmea) s fie imo-ili)at cu atel, se face
cu fei sau alte mi;loace improvi)ate .fei de p2n), curele, cordoane etc.0.
Manevrele ce tre-uie e*ecutate ,nainte de ima-ili)area provi)orie
sunt:
resuscitarea candiorespiratorie, daca este nevoie, aplicarea +arouluiD
,ndeprtarea ,m-rcminii, este necesar numai c2nd e*ist suspiciunea
pre)enei unei rni care tre-uie curate i pansate, sau c2nd transportul
accidentatului va dura a perioad de c2teva ore. &e v de)-rca mai ,nt2i
mem-rul sntos i se ,m-rac mai ,nt2i mem-rul -olnav. C2nd
de)-rcarea este dificil, se prefer sacrificarea ,m-rcminii prin
descoasere sau tiere.
a*area mem-rului, se menine +enunc/iul victimei ,ntins i se tra+e ,n
a*. # persoan apuc de picior cu m2inile spri;inite de +le)n i de
clc2i. A doua tra+e ,n sens contrar radcinii coapsei, cu m2inile
,mpreunate ,n c/in+ sau cu un cerceaf introdus ,ntre coapse. A*ul
mem-rului inferior este dreapta ce unete spina iliac anteroposterior
mi;locului rotulii i mar+inea intern a piciorului .primul metatarsian0.
&copul imo-ili)rii este:
de a ,mpedica micrile active i pasive, pentru a pune ,n repaos
or+anele i esuturile traumati)ateD
3E
de a menine a*area corect a mem-rului, atunci c2nd fra+mentele nu
sunt deplasate sau c2nd au putut fi reduse corect cu oca)ia acordrii
primului a;utorD
de a diminua durerile, care ,n ca)ul fracturilor sunt deose-it de
c/inuitoareD
de a evita complicaiile pe care le poate provoca micarea ,n focar a
unui fra+ment osos rupt i devenit tiosD
reacionri ale unor vase i nerviD
sf2ierea musculaturii din ;urul osuluiD
perforarea te+umentului i transformarea fracturii ,nc/ise ,ntr4una
desc/isD
suprimarea sau atenuarea refle*elor optice i ameliorarea unor tul-urri
funcionale.
rincipiul unei imo-ili)ri corecte:
asi+urarea funciilor vitale, are prioritate fa de alte manevreD
se va cuta o-inerea unei a*ri relative a se+mentului de imo-ili)at,
prin traciune traumatic i pro+rasiv ,n a*, ,n momentul aplicrii
imo-ili)riiD
pentru a avea si+uran c fractura nu se deplasea) nici lateral nici ,n
;urul a*ului lo+itudinal, imo-ili)area tre-uie s prind, ,n mod
o-li+atoriu, articulaiile situate deasupra i dedesuptul focarului de
fractur.
s fie adaptat reliefului anatomic al re+iunii accidentateD
s fie simpl, pentru a putea fi utili)ate i de persoane mai puin
instruiteD
3F
aparatul +ipsat sau atela de imo-ili)are, nu tre-uie s fie compresiv,
pentru a nu ,n+reuna circulaia, san+vin ,ntr4un se+ment ,n care e*ist
de;a tul-urri circulatorii secundare traumatismului.
!mo-ili)area provi)orie:
a0 Cu o sin+ur atel
se pre+tete o atel lun+, care s a;un+ din a*il p2n ,n piciorD
se aplic atele pe faa lateral .e*tern0 a mem-rului inferior, dup ce s4
a introdus vat cu talc .prote;area prilor moi0, ,n a*il .la captul
atelei0D
atela se fi*ea) prin le+turi circulare la torace, -a)in, coaps, +enunc/i
i +am-D
suplimentar este -ine s se complete)e fi*area atelei cu circulare de fa
lat petrecute ,n ;urul mem-rului inferior i ,n ;urul trunc/iuluiD
pentru a evita rotirea anormal a mem-rului inferior ,n afar, se lea+
am-ele picioare unul de altul cu c2teva le+turi de fa.
Bn lipsa atelei corespun)toare ca lun+ime, se poate prelun+i o atel
.prin suprapunerea capetelor pe o lun+ime de 35 cm0. Cele 2 atele se
fi*ea) una de alta, prin ture circulare de fa .atelele se cptuesc cu vat0.
C2nd nu se afl la ,ndem2na un o-iect convena-il pentru imo-ili)area
fracturii, va fi folosit ca atel mem-rul sntos de care se lea+ mem-rul
-olnav.
-0 cu dou atele
o atel lun+, e*tern i una scurt ce se aplic pe partea intern a
mem-rului inferior -olnav care se ,ntinde de la re+iunea in+/inal p2n
la clc2iD
3H
peste am-ele atele se aplic le+turi dispuse ,n ;urul toracelui, ,n ;urul
-a)inului, ,n ;urul coapsei, +enunc/iului i coapsei de aceeai parteD
se reface -anda;area circular cu fa a mem-rului inferior i a
toracelui, precum i fi*area picioarelor.
"ratamentul definitiv este ortopedic i mai ales c/irur+ical.
"'A"AM@="%$ !3!@=#1!@"@"!C :
4 @fortul fi)ic A !nstituirea antrenamentului fi)ic se face su- stricta
suprave+/ere medicala. Miscarile vor fi de intensitate mica si medie.
4 rofesia A !n ma;oritatea ca)urilor se poate continua o activitate
profesionala normala, fara a supraestima totusi interventia .
4munca fi)ica intensa este contraindicata , iar la nevoie se
recomanda sc/im-area locului de munca.
4 'e+imul alimentar A restrictiile alimentare sunt necesare mai ales la
supraponderali .
4 o alimentatie -o+ata in proteine , lactate , le+ume
si fructe , evitarea consumului in e*ces a alcoolului si a tutunului.
'ecuperarea sec/elelor precoce tre-uie completata cu o serie de
prescriptii pe care pacientul le va urma acasa luni si ani de )ile, uneori
toata viata. Aceste prescriptii fac parte din ceea ce s4a numit Oi+iena
soldului:
4 scaderea in +reutate, c/iar su- +reutatea idealaD
4 evita mersul pe teren accidentat si scariD
4 evita sc/iopatarea prin controlul mental al mersuluiD
4 evita ortostatismul si mersul prelun+itD
85
4 de cel putin doua ori pe )i se va pastra un repaus la pat, cu
mem-rele inferioare intinseD
4 spri;in in -aston pe distante mai lun+iD
4 mers )ilnic pe -icicleta sau rulare la -icicleta fi*aD
4 de doua ori pe )i va efectua +imnastica prescrisa pentru
mo-ilitate si tonifiere muscuularaD
4 corectarea scurtimii mem-rului inferior .daca depaseste doi
centimetri0D
4 incaltaminte cu tocuri moiD

1. "ratamentul ortopedic
Bn fracturile cu deplasarea fra+mentelor, c2nd tratamentul
c/irur+ical este contra indicat, se recur+e la tratamentul conservator.
Bn acest scop, pentru reducerea deplasrilor, se instalea) o
traciune continu .e*tensie continu0.
@*tensia se aplic, fie cu -en)i de leucoplast, fie cu o -ro
Qirsc/ier .andrea su-ire metalic0, trans4osos supracondilian i este prins
apoi ,ntr4o potcoav. 1e aceasta potcoav se lea+ o s2rm moale, care se
trece peste un scripete i de care se a+a +reuti ,n funcie de fora
muscular care tre-uie ,nvins, nu mai mult de 1G9 din +reutatea corpului.
Mem-rul inferior este ae)at de cele mai multe ori pe o atel (raun4
(ro/ler. Contra e*tensia este reali)at de +reutatea corpului.
Bn momentul c2nd cu a;utarul controlului radiolo+ic s4a constatat
reducerea i ase)area ,n a*ul normal al fracturii, ceea ce are loc ,ntre 15417
i 35 )ile, se aplic un aparat +ipsat pelvipedios, p2n la consolidarea
focarului.
81
Bn fracturile diafi)are ,nalte, e*tensia se face cu mem-rul ,n aducie
accentuat i uoar fle*ie, pun2nd astfel fra+mentul distal ,n continuarea
celui pro*imal. 3enunc/iul se va ine ,n rotaie e*tern de 27 4 35N. 1up 34
8 sptm2ni, c2nd e*tensia se suprim, se imo-ili)ea) ,n aparat +ipsat
pelvi4pedios, cu mem-rul ,n aducie.
"ratamentul ortopedic pre)inta unele nea;unsuri:
necesit o imo-ili)are prelun+it, +reu de acceptat, mai ales pentru
persoanele ,n v2rst, care duce la atrofiere muscular i la redoarea
+enunc/iuluiD
,mpiedic aplicarea unui tratament funcional precoce i pro+resivD
favori)ea) complicaiile trom-oem-oliceD
impune spitali)are prelun+it i ,n+ri;iri speciale ale -olnavului, mai
ales ,n primele sptm2ni, c2nd sunt necesare controale radia+rafice
repetate i manevre de corecie a un+/iurilorD
interpo)iia muscular ,mpiedic consalidarea, duc2nd la pseudoartro).
1ate fiind aceste inconveniente ale tratamentului ortopedic,
tratamentul de elecie al acestei fracturi este c/irur+ical.
2. "ratamentul c/irur+ical
>olasete reducerea deplasrilor prin manipulare direct a
fra+mentelor i fi*area lor cu un mi;loc metalic .plac ,nsuru-at, ti;
centromedular0.
1intre metalele c/irur+icale de asteosinte) se fo-osete ,n special
osteasinte)a cu plac ,nsuru-at.
#steosinte)a cu ti; Quntsc/er ,i +seste indicaia a-solut ,n
fracturile diafi)are simple cu traumatism transversal sau o-lic scurt, situat
82
,n treimea .1G30 medie a diafi)ei sau ,n fracturile cu du-lu focar. "i;a
Quntsc/er clasic poate s fie folosit i ,n fracturile diafi)are ,nalte. $a cel
puin 7 cm su- micul tro/anter, ca i ,n fracturile ;oase p2n la 17 cm
deasupra interliniei +enunc/iului. >alosirea ti;ei Quntsc/er necesit a
adaptare e*act a acesteia la dimensiunile canalului medular. Bn scopul
adaptrii se folosete cali-rarea canalului pe o distan c2t mai mare, cu
a;utorul ale)oarelor, care tre-uiesc s depeasc diametrul ti;ei cu 5,7 cm.
$un+imea ti;ei Quntsc/er se calculea) de la 1,742 cm deasupra marelui
tra/anter p2n la mar+inea superioar a condililului e*tern.
!ntroducerea ti;ei Quntsc/er se face fie prin desc/iderea focarului
de fractura, cu focar desc/is, sau mai -ine c2nd se dispune de instalaie
'oent+en "6 cu amplificator de ima+ine .cu focar ,nc/is0.
!ntroducerea cu focar ,nc/is este mai fi)ialo+ic, ,ntrucat, nu
le)ea) vasculari)aia periostal i prin pstrarea /ematomului fractutrat,
permite o consalidare mai rapid i de mai -un calitate.
Metoda ,n focar ,nc/is, ,m-in avanta;ele tratamentului ortopedic
.consolidarea rapid cu calus periostal0 cu preci)ia i ri+uro)itatea
tratamentului c/irur+ical.
1ac monta;ul este solid, imo-ili)area +ipsat devine postoperator
inutil, iar tratamentul recuperator poate s ,nceap a doua )i, cu contracii
musculare i)ometrice i cu mo-ili)are activ a articulaiilor supra i
su-iacente focarului de fractur. 'eluarea mersului cu spri;in parial pe
picior, poate s ,nceap dup 15412 )ile i apoi cu spri;in total la 348
sptm2ni.
>a de avanta;ele osteosinte)ei anteromedulare cu ti; Quntsc/er,
autori ca Qempf, 3rass, $effanRue .1HEF0, au cutat e*tinderea falosirii i
83
,n fracturile diafi)are ,nalte ca i ,n cele ;oase, precum i ,n fracturile
diafi)are cominutive. Bn acest scop se folosesc ti;e anteromedulare -locate,
fie inferior, fie superior, sau la am-ele capete.
Bn aceleai ca)uri enumerate mai sus, se poate folosi la -olnavii
politraumati)ai sau polifracturai sau la -tr2ni cu eventual succes.
asteosinte) mai puin ri+id, cu ti;e elastice @nder, trecute supracondilian
e*tern i intern ,n turn @iffel. >irete c ,n ca)ul utili)rii ti;elor elastice
@nder tratamentul funcional va fi condus cu mai mult mena;ament, iar
reluarea spri;inului pe picior ceva mai t2r)iu la cansolidarea structurii.
#steasinte)a cu plac ,i +sete indicaiile ,n fracturile diafi)are
;oase sau ,nalte, c2nd osteasinte)a anteromedular nu poate fi folasit, ,n
unele fracturi cominutive sau ,n fracturi o-lice lun+i. Bn fracturile diafi)are
superioare se poate folosi osteosinte)a cu plac mono-loc, cu compresiune
interfra+mentar A.#.
&e reali)ea) astfel fi*area facarului dup principiul /aleonului,
transform2nd forele de tensiune din focar, ,n fore de presiune, care
imo-ili)ea) mai ri+id focarul de fractur, favori)2nd astfel consalidarea.
1e asemenea, ,n fracturile diafi)are ;oase, unde canalul medular se
lr+ete i utili)area ti;ei Quntsc/er este restr2ns, placa modelat sau
cuiul4plac A.#., sau (launt i +sete indicaia de elecie. Bn
osteosinte)ele ferme cu plac compresiv, c2nd monta;ul este ro-ust, se
poate renuna la imo-ili)area ,n aparat +ipsat. Compar2nd cele dou
metode, osteosinte)a anteromedular i placa cu presiune, e*cept2nd
indicaiile speciale ale plcii, se remarc superioritatea osteosinte)ei
anteromedulare fa de placa campresiv. 'emodelarea ulterioar a
calusului fracturar, nu este cu nimic st2n;enit de pre)ena ti;ei
88
centromedulare. Bn vreme ce placa compresiv, ,n timp, se poate su-stitui
corticalei4su-diacente, care nemaifiind solicitate mecanic, .solicitrile fiind
preluate de placa metalic0 se su-ia) i ,i pierde re)istena mecanic, se
spon+ia).
3. "ratamentul de recuperare
"ot at2t de important, ca i reducerea i imo-ili)area fracturii este
tratamentul c/ine)itolo+ic ,n scopul recuperrii funciei prin aciunea
asupra muc/ilor i articulaiilor. 'e)ultatul acestui tratament va fi cu at2t
mai -unD cu c2t va fi instituit mai cur2nd i urmat fr ,ntrerupere. Bn
aproape toate ca)urile, e*erciiile de contracie muscular pot s fie
,ncepute la c2teva )ile de la reducerea fracturii i ele se vor adresa ,n
special +rupelor musculare esentiale la nivelul se+mentului fracturat, ele nu
vor fi niciodata prea violente ca s fr2ne)e procesul de cansolidare. 1e
asemenea, -olnavul va fi ,ncura;at s4i contracte musculatura mem-relor
li-ere printr4un pro+ram de +imnastic condus de medic sau cadre
speciali)ate ale serviciului de recuperare, mo-ili)2ndu4i i articulaiile care
nu au fost cuprinse ,n aparatul +ipsat.
1up scoaterea aparatului +ipsat, e*erciiile musculare i
articulaiile vor fi intensificate, fcute fr ,ntrerupere pe toat durata )ilei.
$a c/ine)iterapie se asocia) ,n acelai scop recuperri funcianale, masa;ul
fi)ioterapeutic i -alneoterapia.
"'A"AM@="%$ M@1!CAM@="#& :
"ratamentul medicamentos are un rol important in tratare, vindeacare,
calmare.
87
4 anal+e)ice: acidul acetilsalcilic in do)e de la 143+G28/ in functie de
tolerantaD su- forma simpla sau tamponataD al+ocalmin 2 comprimate la
28/D diclofenac 2 comprimate la 28/, uneori se administrea)a Mial+in,
iafen.
4 Medicamentatie antiinflamatoare: >enil-auta)ona si derivatele sale.
!ndicatia lor este re)ervata perioadelor de tuse inflamatorii sau dureroase.

89
2. '#C@&%$ 1@ B=3'$S!'@. =#J!%=! "@#'@"!C@
Componentele planului de in+ri;ire
1. Cule+erea datelor, se face prin discuii directe cu -olnavul sau cu
aparintorii acestuia. &e urmrete identificarea i sta-ilirea antecedentelor
personale i a antecedentelor /etero4calaterale, motivele internrii i
istoricul -olii.
2. lanificarea ,n+ri;irilor funcie de necesiti, de o real
importan este cunoaterea celor 18 necesiti ale omului, sta-ilite de
6ir+inia Cenderson, cadrul mediu sanitar fiind independent ,n a satisface
nevoile -olnavului.
3. &ta-ilirea o-iectivelor ,n funcie de prioriti, aceast etap este
diri;at ,n dou su-etape: e*aminarea datelor culese cu interpretarea lor
.in2nd cont i de datele tiinifice0 i sta-ilirea pro-lemelor reale ce
afectea) sntatea pacientului i a sursei de dificultate.
8. 'eali)area ,n+ri;irilor, o dat a-iectivele formulate se poate trece
la reali)area ,n+ri;irilor, care repre)int -a)a procesului de ,n+ri;ire. 1e
felul cum se va aciona acum, de calitatea interveniei cadrului mediu
sanitar, depinde mersul evolutiv, al -olii, spre vindecare sau cronici)are.
7. @valuarea A anali)area i evaluarea o-iectivelor propuse, permite
evaluarea procesului de ,n+ri;ire i aducerea de modificri pe ,ntrea+a
evoluie a strii de sntate a pacientului. 1up indeprtarea placii .nu
tre-uie scoasa dec2t dup 1F luni0 fracturile internative sunt posi-ile.
8E
3. "@C=!C! 1@ =%'&!=3
'!M%$ A!S%"#'
>racturi ,nc/ise
rimul a;utor are ca prim o-iectiv salvarea vieii accidentatului,
atunci c2nd aceasta este ameninat. 6or-ind despre traumatismele
mem-relor, pericolul vital ,n traumatismele e*tremitilor sunt /emora+ia
masiv i infeciile +rave. rimele +esturi de prim a;utor vor tre-ui deci s
urmresc e*ecutarea imediat a /emora+iei i pansarea pl+ilor.
!mo-ili)area pravi)orie a fracturilor are scopul diminurii durerilor
.importana pentru prevenirea instalrii ocului0 i evitarea complicaiilor
le)iunilor iniiale.
8F
re+tirea -olnavului pentru transport
>racturi desc/ise
# fractur desc/is este o ur+en care tre-uie re)olvat inte+ral ,n
primele 9 ore de la accident prin:
,ndeprtarea complicaiilor +enerale i locale care amenin viaa
traumati)atului .stop cardiorespirator, em-olii, /emora+ii e*terne0 dac
este ca)ulD
,m-rcmintea sau ,nclmintea din se+mentul rnit vor fi t,iate cu un
cuit, lam sau foarfec pentru a nu provoca suferine inutile -olnavului,
pla+a va fi inspectata .aspectul pla+ii0 pentru a constata dac e*ist
impuriti .pm2nt, lemn, testuri etc.0D
e*ploatarea instrumental a pl+ii cutanate .la locul accidentului0, ,n
scopul pre)icerii acesteia cu focarul de fractur este inter)isD
toaleta fi)ic i c/imic a te+umentului din ;urul pl+ii .cu ap i spun,
de+resarea cu eter sau -en)in i de)infectarea cu alcool, tinctur de
iod0D
toaleta fi)ic i c/imic a pl+ii, se ,ndeprtea) impuritile li-ere cu
instrumente sterile, se cur pla+a prin ter+ere cu soluie de eter iodat
sau neofalin 5,7L. Aceste soluii nu alterea) vitalitatea esuturilor
sntoase. Bn ca) de impre+nri cu impuriti, pla+a poate fi curat i
cu ser fi)iolo+ic, cloramin 5,2L, perman+anat de Q 1G1855 de culoare
ro) pal. =u tre-uie pudrate pl+ile cu anti-ioticeD
se mai sterili)ea) a dat te+umentul din ;urul pl+ii .alcool, tinctur de
iod0D
8H
se aplic comprese sterile .pansament0. Bn ca) de /emora+ii, care
interesea) vasele mici, /emosta)a se face cu un pansament compresiv.
Bnfarea se aplica ,n mod diferit, ,n funcie de re+iunea anatomic ,n
care e*ist ranaD
imo-ili)are provi)orieD
se face profila*ia antitetanic .este o msura de ur+en dar ea poate fi
fcut i la ealonul urmtor, dispensar spital0D
c2nd funciile vitale nu sunt afectate i c2nd nu e*ist i un traunatism
a-dominal, vor fi administrate antal+ice .a+ocalmin, mial+in ,n in;ecii
!.M.0D
transportul la spital ,n cele mai -une condiii ,ntr4un serviciu de
traumatolo+ie.
"oate manevrele se vor face cu ma*imum de mena;are a
traumati)atului, cu mult -l2ndee i atenie spre a nu +enera complicaii
.ruptura unor oase sau nervi din vecintate0. 1e asemenea, toate aceste
manevre nu tre-uiesc e*ecutate ,n cample*itatea lor, nici la locul
accidentului, nici ,n camera de +ard, dec2t ,n ca)ul ,n care se tie c, dintr4
un motiv sau altul, leal, nu va putea fi operat ,n primele 847 ore de la
accident. Bn mod normal aceti -olnavi tre-uie operai imediat, toaleta
ri+uroas a pl+ii fiind fcut de c/irur+ ,n sala de operaii ca un timp
operator esenial premer+tor fi*rii osului fracturat.
Bn aceste situaii, care sunt curente, primul a;utor la -ocul
accidentului i ,n camera de +ard, tre-uie s se limite)e la splarea rapid,
prin ;et, a pl+ii cu soluii antiseptice i acaperirea ei cu un pansament
compresiv cu du-lu rol, /emostatic i de i)olare a pl+ii de mediu e*terior
contaminat.
75
!!. '#$%$ A&!&"@="@! M@1!CA$@ != !=3'!S!'@A
AC!@="%$%! != >'AC"%'A 1!A>!?A'A 1@ >@M%'

2.1. Conditii de spitali)are

acientii sunt internati in saloane cu 849 paturi. &aloanele au faianta
pe ;umatate din perete, +resie pe ;os care tre-uie spalata si de)infectata
de cate ori este necesarD paturile sunt rulante si preva)ute cu dispo)itive
de ridicare si co-orareD stative pentru perfu)ii.

2.2. 'olul asistentei medicale la dia+nosticarea afectiunii

'ecoltea)a prin punctie venoasa anali)ele u)uale:
a0 Cemoleuco+rama: Cemo+lo-ina .1241F+L0D Cematocrit .394
72L0D
"romocite .175.5554855.555Gmm
3
0D >i-rino+en .2554855 m+ L0D
$eucocite .8.7554 11.555Gmm
3
0
-0 Coa+ulo+rama: "imp TuicK si "imp Ca*ull .142mm0
c0 (ioc/imia: Calciu .F,7415,7 m+Gdl0D Colesterolul .1254225
m+Gdl0D
Creatinina .5,74 1,2 m+Gdl0D 3licemia .E54125m+Gdl0D Acid uric
.3,74 E,2m+Gdl0
d0 6ite)a de sedimentare a /ematiilor .6&C0: la -ar-ati este
34FmmGlGora, iar la femei este 9411 mmGlGora
e0 %rocultura
f0 &umar de urina
71
unctia venoasa repre)inta inteparea unei vene cu a;utorul unui ac
atasat la serin+a.
(olnavul este pr+atit fi)ic si psi/ic anuntandu4l si e*plicandu4i
necesitatea te/nicii. (olnavul este ase)at fie pe un scaun cu mem-rul
superior spri;init in e*tensie sau culcat pe pat, in decu-it dorsal cu
mem-rul superior spri;init in e*tensie.
&e de)-raca -ratul ales, se asea)a su- -rat o perna si apoi
musamaua solicitandu4! -olnavului sa mentina -ratul in po)itia necesara.
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa
care se de)infectea)a cu alcool sanitar.
&e aplica +aroul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mi;locie a
-ratului, cu inde*ul mainii stan+i, se palpea)a locul pentru punctie si se
de)infectea)a cu un tampon cu alcool. &e cere -olnavului sa desc/ida si sa
inc/ida pumnul de cateva ori ramanad cu el inc/is. &e introduce acul in
mi;locul venei in directia a*ului lon+itudinal al venei, se impin+e acul de4
a lun+ul venei la o adancime de 141.7 cm. Cu mana stan+a se tra+e incet
pistonul asprinand pana se e*tra+e cantitatea necesara de san+e. &e
deaface +aroul si -olnavul desc/ide pumnul, apoi se aplica un tampon de
vata cu alcool peste locul unde este acul si se reta+e acul.
&an+ele recoltat se scur+e in epru-etele pre+atite.&e spala pe maini
cu apa curata si sapun.

%rocultura caracteri)ea)a pre)enta -acteriilor in urina. 'ecoltarea
urinei pentru urocultura se poate e*ecuta direct din mi;locul ;etului urinar,
15425 ml urina, intr4o epru-eta sterile cu dop de vata sau prin sonda;
72
ve)icalD dupa ce se .introduce 15420 arunca primele picaturi de urina , se
introduce 15425 ml de urina in epru-eta sterila prin sonda.

articiparea asistentei medicale la e*amenul radiolo+ic

'olul asistentei medicale: investi+area -olnavilor prin e*amenul
radiolo+ic al sistemului osteoarticular nu necisita o pre+atire preala-ila
deose-ita. ansamentele vor fi ridicate de pe portiunile e*aminate, iar
un+uentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin spalare
cu alcool caci prin su-stantele rasioopace pe care eventual le contine, ele
pot produce opcitate de ima+ine. entru e*ecutarea radio+rafulor, -olnavul
va fi culcat pe masa de radio+rafie. Medicul radiolo+ va sta-ili po)itia
adecvata -olnavului pentru e*aminare, iar asistenta va tre-ui sa a;ute
-olnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei po)itii. 1aca miscarile il
provoaca dureri, atunci inainte de e*aminare, -olnavul va primi un
medicament anal+esic.

2.3. &uprave+/erea pacientului

!n in+ri;irea -olnavului asistenta medicala este o-li+ate sa4l
suprave+/e)e pentru a cule+e toate datele privind starea +enerala si
evolutia -olii acestuia comunicand medicului tot ce a o-servat la -olnav, in
cursul )ilei sau noptii.
6a sta cat mai mult la patul -olnavului si va urmari comportamentul
-olnavului .faciesul starea psi/ica, reactivitatea +enerala, somnul0D
73
functiile -olnavului, vitale si ve+etative ale or+anismuluiD aparitia unor
manifestari patolo+ice.
1atele culese de asistenta medicala din suprave+/erea -olnavului
vor fi notate +rap/ic in foaia de o-servatie.
#-servarea faciesului, a starii psi/ice, a somnului -olnavului si
reactivitatii +enerale este importanta pentru sta-ilirea dia+nosticului si
aprecierea evolutiei -olii.
!n suprave+/erea functiilor vitale si ve+etative ale or+anismului
vom urmari:
temperatura
respiratia
pulsul
tensiunea arteriala
diure)a

2.8. 'olul asistentei medicale in administrarea medicamentelor
indicate de medic

Asistenta medicala va administra medicatia -olnavului su-
indrumarea medicului respectand anumite re+uli. =u va inlocui niciodata
medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect asemanator. 6a
verifica etic/eta medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie
alterat, de+radat sa nu ai-a culoarea sc/im-ata. 'espectarea caii de
administrare este o-i+atorie, deoarece nerespectarea poate duce la
accidente +raveD a orarului de administrare si a ritmului prescris de medic
78
deoarece unele su-stante se descompun sau se elimina din or+ane intr4un
anumit timp.
#rarul de administrare a medicamentelor este in functie si de
alimentatia -olnavului.
Asistenta medicala va respecta do)a prescrisa, somnul fi)iolo+ic al
-olnavului. 6a evita incompati-ilitatea dintre medicamente.
1e e*emplu, cand administrea)a o*acilina si +entamicina in acelasi
timp se va administra prin in;ectii separate deoarece cele doua com-inate
precipita.
1aca intervin +reseli in administrarea medicamentelor va anunta
imediat medicul.6a avea +ri;a sa administre)e imediat medicamentele
desc/ise deoarece se altrea)a repede si va preveni infectiile intraspitalicesti
prin respectarea masurilor de asepsie si i+iena pentru fiecare cale de
administrare.
re+atirea preoperatorie

1. re+atirea psi/olo+ica se incepe din momentul in care se
decide operatia. 1eoarece multi dintre pacienti au teama de spitali)are, de
dia+nostic, de perioada de inconstienta din timpul aneste)iei si dupa
aneste)ie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are
rolul sa4l a;ute pe -olnav sa4si e*prime +andurile, +ri;ile si teama, ii da
incredere in ec/ipa operatorie, ii asi+ura de o pre)enta care4l va sustine, ii
e*plica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii
in sala de preaneste)ie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
2. re+atirea +enerala
77
a0 (ilantul clinic cuprinde:
4 antecedentele: /eredocolaterale sau familiare .ne interesea)a
-oli ca: tu-erculo)a, /ipertensiunea arteriala, dia-et, neoplasme,
cardiopatii0
4 starea +enerala:
varsta
+reutatea
sla-ire asociata cu des/idratare
4 aparatul respirator
se cauta afectiuni pleuropulmonare prin
inspectie
se caracteri)ea)a semnele functionale:
frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece
pe foaia de temperature de catre asistenta medicala
o-li+atoriu se completea)a cu radio+rafia
pulmonara.
4 aparatul cardio4vascular
&e face prin conscultatie, palpare, puls,
frecventa amplitudinea.
"ensiunea arteriala se masoara cu
sfin+omanametrul.
Cantitatea de lic/ide tolerate de sistemul
cardiovascular
@.Q.3 .electrocardio+rama0 o-li+atoriu la
persoanele de peste 87 de ani.

79
-0 (ilantul paraclinic cuprinde:
4 e*amenele de rutina a-solut o-li+atorii:
1eterminarea de +rup san+uine si factor 'C
.se recoltea)a 2 ml se san+e intravenous pe nitrat
de sodiu0
3licemie, uree, creatina, fosfata)a alcalina
4 e*amene complete
C$3 ./amoleuco+rama0 cu formula
leucocitara A se recoltea)a prin punctie venoasa
2 ml de san+e pe @.1.".A.
6.&.C. .vite)a de sedimentare a /ematular0
se recoltea)a prin punctie venoasa fara sta)a
venosa 1.9 ml san+e pe 5.8 ml de nitrat de
sodium F
6alori normale la 1 ora 247 mm
la 2 ore 7415 mm
la 28 ore 25475 mm
ro-e de coa+ulare: se recoltea)a 8,7 ml
san+e prin punctie venoasa pe 5,7 ml o*alate de
sodium 3,F L
4 timp TuicK A valori normale U 94
12 secunde
4 timp Covell A valori normaleU 954
125 secunde
(ilantul electronic
@*amenul sumar de urina
7E

3. re+atirea locala
!n )iua precedenta se recomanda pacientului repaus, re+im alimentar
usor di+era-il care sa contina multe lic/ide pentru a creste diure)a, pentru
diminuarea setei postoperatorii, pentru /idratare si pentru ca prin diure)a
are actiune de*)into*icanta a or+anismului.&e va efectua clisma seara, iar
la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.
&e va efectua -aia, dus sau -aie pe re+iuni la pat, verificandu4se
re+iunea in+/inala, om-ilcul, un+/iile sa fie taiate si sa nu ai-a o;a.
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune
cat mai lar+ posi-il, dupa care se -adi;onea)a re+iunea rasa cu tinctura de
iod pesste care se pune un pansament antiseptic uscat.
!n dimineata respectiva, in salon, se indepartea)a -i;uteriile de pe
pacient si toate lucrurile inutile, se indepartea)a prote)a dentara mo-ila, se
im-raca -olnavul cu pi;amaua curata si se pre+atesc documentele .foaia de
o-servatie, anali)e, radio+rafii0care insotesc -olnavul la sala.
"ransportul pacientului se face cu patul rulant sau cu tar+a unde va fi
instalat conforta-il si invelit.
!n sala de preaneste)ie se verifica re+iunea rasa, daca nu are ecoriatii
si este rasa corect. &e verica starea de curatenie si daca s4a indepartat
prote)a dentara mo-ila.
&e pre+atesc )onele pentru perfu)ii si se montea)a o sonda urinara in
conditii de asepsie dupa care se pune in re+iunea perineului un camp steril.
!n sala de operatie A felurile de aneste)ie +enerala sau ra/ianeste)ie.
1upa interventia c/irur+icala care durea)a in ;ur de 155 min se
aplica fese elastice.
7F
re+atirea preoperatorie

1. re+atirea psi/olo+ica se incepe din momentul in care se decide
operatia. 1eoarece multi dintre pacienti au teama de spitali)are, de
dia+nostic, de perioada de inconstienta din timpul aneste)iei si dupa
aneste)ie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are
rolul sa4l a;ute pe -olnav sa4si e*prime +andurile, +ri;ile si teama, ii da
incredere in ec/ipa operatorie, ii asi+ura de o pre)enta care4l va sustine, ii
e*plica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii
in sala de preaneste)ie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
2. re+atirea +enerala
a0 (ilantul clinic cuprinde:
4 antecedentele: /eredocolaterale sau familiare .ne interesea)a
-oli ca: tu-erculo)a, /ipertensiunea arteriala, dia-et, neoplasme,
cardiopatii0
4 starea +enerala:
varsta
+reutatea
sla-ire asociata cu des/idratare
4 aparatul respirator
se cauta afectiuni pleuropulmonare prin
inspectie
se caracteri)ea)a semnele functionale:
frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece
pe foaia de temperature de catre asistenta medicala
7H
o-li+atoriu se completea)a cu radio+rafia
pulmonara.
4 aparatul cardio4vascular
&e face prin conscultatie, palpare, puls,
frecventa amplitudinea.
"ensiunea arteriala se masoara cu
sfin+omanametrul.
Cantitatea de lic/ide tolerate de sistemul
cardiovascular
@.Q.3 .electrocardio+rama0 o-li+atoriu la
persoanele de peste 87 de ani.

-0 (ilantul paraclinic cuprinde:
4 e*amenele de rutina a-solut o-li+atorii:
1eterminarea de +rup san+uine si factor 'C
.se recoltea)a 2 ml se san+e intravenous pe nitrat
de sodiu0
3licemie, uree, creatina, fosfata)a alcalina
4 e*amene complete
C$3 ./amoleuco+rama0 cu formula
leucocitara A se recoltea)a prin punctie venoasa
2 ml de san+e pe @.1.".A.
6.&.C. .vite)a de sedimentare a /ematular0
se recoltea)a prin punctie venoasa fara sta)a
venosa 1.9 ml san+e pe 5.8 ml de nitrat de
sodium F
95
6alori normale la 1 ora 247 mm
la 2 ore 7415 mm
la 28 ore 25475 mm
ro-e de coa+ulare: se recoltea)a 8,7 ml
san+e prin punctie venoasa pe 5,7 ml o*alate de
sodium 3,F L
4 timp TuicK A valori normale U 94
12 secunde
4 timp Covell A valori normaleU 954
125 secunde
(ilantul electronic
@*amenul sumar de urina

3. re+atirea locala
!n )iua precedenta se recomanda pacientului repaus, re+im
alimentar usor di+era-il care sa contina multe lic/ide pentru a creste
diure)a, pentru diminuarea setei postoperatorii, pentru /idratare si pentru
ca prin diure)a are actiune de*)into*icanta a or+anismului.&e va efectua
clisma seara, iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.
&e va efectua -aia, dus sau -aie pe re+iuni la pat, verificandu4se
re+iunea in+/inala, om-ilcul, un+/iile sa fie taiate si sa nu ai-a o;a.
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune
cat mai lar+ posi-il, dupa care se -adi;onea)a re+iunea rasa cu tinctura de
iod pesste care se pune un pansament antiseptic uscat.
!n dimineata respectiva, in salon, se indepartea)a -i;uteriile de pe
pacient si toate lucrurile inutile, se indepartea)a prote)a dentara mo-ila, se
91
im-raca -olnavul cu pi;amaua curata si se pre+atesc documentele .foaia de
o-servatie, anali)e, radio+rafii0care insotesc -olnavul la sala.
"ransportul pacientului se face cu patul rulant sau cu tar+a unde va fi
instalat conforta-il si invelit.
!n sala de preaneste)ie se verifica re+iunea rasa, daca nu are ecoriatii
si este rasa corect. &e verica starea de curatenie si daca s4a indepartat
prote)a dentara mo-ila.
&e pre+atesc )onele pentru perfu)ii si se montea)a o sonda urinara in
conditii de asepsie dupa care se pune in re+iunea perineului un camp steril.
!n sala de operatie A felurile de aneste)ie +enerala sau ra/ianeste)ie.
1upa interventia c/irur+icala care durea)a in ;ur de 155 min se
aplica fese elastice.

2.7.2 !n+ri;irile postoperatorii

!ncep imediat dupa interventia c/iru+icala si durea)a pana la
vindecarea completa a -olnavului. !n+ri;irile postoperatorii se acorda
pentru resta-ilirea functiilor or+anismului, asi+urara cicatri)arii normale a
pla+ii si prevenirea complicatiilor.
Asistenta medicala va suprave+/ea cu atentie operatul in salon, va
a;uta sa fie transportat la pat, se va in+ri;i sa fie plasat comod si acoperit.6a
controla frecvent starea pansamentului. 6a administa medicatia prescrisa
postoperator, medicatia calmanta numai in limita prescrisa de medic.
6a masura si nota functiile vitale .temperatura, puls, respiratie,
tensiune arteriala0. 6a controla si nota diure)a, cantitatea de secretii care
se evacuea)a prin tu-urile de dren si cantitatea acestora. 6a suprave+/ea
92
faciesul -olnavului si revenirea la culoarea normala a facusului indica o
evolutie -una.
$a 28 de ore se pansea)a in salon, se e*tra+e tu-ul de drena;
aspirativ intraarticular si incep contractile i)ometrice. $a 8F de ore va
e*tra+e si tu-ul de drena; aspirativ din tesuturile moi si se inalta spetea)a
patului.
$ic/idele ce se vor administra in prima )i sunt apa si ceai putin
indulcit sau de prefera-il neindulcit, )eama de compot facut in casa si suc
de lamie.A doua )i, supa strecurata care e*cita peristaltismul intestinal,
apoi treptat lapte, piureuri, -udinca, rasol, carne fiarta.
Alimentatia se va face treptat pana se a;un+e la necesarul )ilnic. =u
se recomanda un re+im special.(olnavul .suprave+/eat0 operat cu aneste)ie
+enerala tre-uie suprave+/eat cu atentie pana la aparitia refle*elor de
de+lutitie, farin+ian, cornea si tuse si pana la revenirea completa a starii de
constiinta.
1. &uprave+/erea faciesului A urmarirea aparitiei palorii insotita de
traspiratie rece si racirea e*tremitatilor, aparitia ciano)ei.
2. &uprave+/erea comportamentului deoarece la tre)ire operatorul
poate pre)enta o stare de a+itatie putand sa4si smul+a pansamentul,
drenurile, perfu)ia sau sa plece din pat, in acest ca)a va fi imo-ili)at.
3. &uprave+/erea respiratiei A tre-uie sa fie ritmica si se
amplitudine normala. Accidente: caderea lim-ii in fundul +urii se previne
prin mentinerea pipei 3ueddel incarcarea -ronsica cu muco)itati . se face
aparitie -uco4farin+iana0 infundarea cailor respiratorii cu vomismente se
previne prin po)itionarea capului intr4o parte, eventul aspiratia +astrica.
93
8. &uprave+/erea pulsului care tre-uie sa fie re+ulat si -ine -atut.
uls filiform este semn de /emora+ie.
7. &uprave+/erea tensiunii arteriale se face la fel ca si in ca)ul
pulsului ritmic la 17 minute in primele doua ore, apoi la 35 de minute din
ora in ora pana a doua )i.
9. &uprave+/erea pansamentului care tre-uie sa ramana uscat, sa
nu se im-i-e cu san+e, va fi anuntat imediat medicul.
E. &uprave+/erea po)itiei -olnavului se face dupa tre)irea
completa.
F. !n+ri;irea mucoasei -ucale A se vor ume)i -u)ele cu comprese
im-i-ate cu apa. Mucoasa -ucala se ster+e cu tampoane ume)ite cu solutii
diluate de -icar-onate de sodium, acid -oric. &e pot ster+e -u)ele si
mucoasa cu +licerina -ora*ata.
H. revenirea escarelor: sc/im-area len;eriei, a po)itiei pacientului
si mascarea )onelor predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cu
alcool.
15. @vacuarea ve)icii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o
metoda nu a dat re)ultat, se practica sonda; ve)ical.
11. Asi+urarea somnului prin administrarea de calmante si un
sinoptic la indicatia medicului. $a -olnavul cu ra/ianeste)ie tre-uie
suprave+/eate:
a0 transportul se efectuea)a in po)itia ori)ontala
-0 -olnavul va fi instalat in pat in po)itie ori)ontala cel putin
primele doua )ile fara perna
98
c0 suprave+/erea functiilor vitale si ve+etative, pulsul poate fi
usor -radicardicD tensiunea arteriala poate fi usor sca)uta
datorita vasodilatatiei periferice prin parali)ia nervilor motori
d0 suprave+/erea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea
spontan
e0 revenirea sensi-ilitatii in mem-rele inferioare reapare treptat
de la radacina spre e*tremitati notandu4se ora reaparitiei
sensi-ilitatii in /aluce
f0 depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se com-ate prin
aplicarea pun+ii cu +/eata pe cap sau a compreselor reci si
prin administrarea antial+icelorD aparitia +returilor redarii
cefei tre-uie anuntate medicului.


!n+ri;irile si suprave+/erile acordate in primele doua )ile

1. &uprave+/erea functiilor vitale si ve+etative: temperature in
prima )i poate sa ai-a fe-ra de re)or-tie .3E,F
o
4 3F
o
0 se masoara dimineata
si seara, pulsul, tensiunea arteriala, se urmareste diure)a si se sta-ileste
-ilantul /idric.
2. !n+ri;irile i+enice si prevenirea escarelor A toaleta, sc/im-area
len;eriei de pat si corp, a po)itiei, masa; si frectii in )onele predispose
escarelor.
3. @*ercitii respiratorii: sulfa intr4un tu-, umfla un -alon, tuseste
pentru eliminarea secretiilor.
97
8. Mo-ili)area -olnavului se face inca din prima )i pentru a
preveni aparitia escarelor si a fle-itei.
7. !n ca)a de meteorism se introduce tu-ul de +a)e
9. Alimentatia in prima )i va fi usoara: ceai neindulcit dupa
evacuarea +a)elor va primi ceai indulcit, )eama de le+ume, )eama de
compot, lapte. !n a treia )i suprave+/erea temperaturii se va face dimineata
si seara, pulsul se va suprave+/ea tot dimineata si seara. &e va suprave+/ea
tran)itul intestinal, iar daca in primele patru )ile nu apare scaunul se va
anunta medical. "ot din a treia )i se incep miscarile respiratorii si
+imnastica cu am-ele mem-er inferioare. !n ca)urile cu risc venos mare si
predispo)itie spre fle-otron-are se incepe tratamentul preventive cu
anticoa+ulante. !n a saptea )i -olnavul poate fi ridicat in po)itie se)anda si
ortostatica in car;e si fara spri;in pe mem-rul inferior operat si incepe
mersul.
!n a 214a )i se scot firele se sutura la te+umente. !n ca)ul aparitiei
vreunui /ematom postoperator etapele se vor prelun+i de la ca) la ca).
Complicatiile prote)elor totale

Acute 4 mortale
4 infectii acute precoce primitive
recoce 4 lu*atia prote)ei
Cronice 4 infectii tardive
4 infectii cronice
4 osificarile
4 prote)a dureroasa
99
4 decimentarile

ansamentul repre)inta actul c/irur+/ical prin care se prote;ea)a si
se asepti)ea)a o pla+a pentru a inlesni cicatri)area
@fectuarea pansamentului postoperator tre-uie sa respecte
urmatoarele principii fundamentale:
1. &a se lucre)e in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si
materiale sa fie sterile, iar mainile celui care e*ecuta pansamentul si
te+umentele din ;urul pla+ii sa fie de)infectate. entru servirea materialelor
sterile este nevoie de o pensa de servit. 1upa utili)area instrumentelor se
pun intr4un vas cu cloramina. ansamentul sa fie facut de doua persoane,
una care il face si una care il serveste.
2. &a se asi+ure de a-sor-tia secretiilor
3. &a se asepti)e)e
8. rote;area operatiei prin aplicarea compreselor sterile
7. ansamentul sa nu provoace durere -olnavului se va e*ecuta cu
ra-dare, -landete, indemanare, iar pansamentele lipite vor fi ume)ite cu apa
o*i+enata solutie dac/im, ser fi)iolo+ic, apa distilata, apa sterile.
9. Asi+urarea repausului sau imo-ili)area re+iunii le)ate pentru a
+ra-i vindecarea
E. &c/im-area pansamentului se va face in functie de evolutie in
ca)ul in care nu pre)inta secretii si nu e*ista tu- de dren, pansamentul se
sc/im-a mai rar.

@fectuarea pansamentului
1. Ase)area pacientului intr4o po)itie adecvata, in decu-it lateral
9E
2. !ndepartarea vec/iului pansament
3. &palarea pe maini, de)infectia cu alcool eventul im-racarea cu
manusi sterile.
8. Curatarea te+umentelor din ;urul pla+ii operatorii cu alcool, alcool
iodat
7. "ratarea pla+ii operatorii
9. Acoperirea pla+ii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat
aceasta sa depaseasca cu 243 cm mar+inea pla+ii
E. >i*area pansamentului cu -en)i ade)ive si tra+erea unei fese
elastice pe intre+ piciorul
F. 'eor+ani)area locului de munca: materialele se stran+, se arunca
cele de unica folosinta, se decontaminea)a, se curata, se de)infectea)a, se
pre+atesc materialele pentru sterili)are.
H. &palarea cu apa curenta si sapun

&c/im-area len;eriei de pat

&c/im-area cearceafului pe pat. acientul se asea)a in decu-it lateral
pe partea sanatoasa cu piciorul sanatos fle*at si cel afectat intins, iar intre
+enunc/i se asea)a o perna.
Cearceaful murdar se rulea)a, iar in urma lui se asea)a cearceaf
curatD de asemenea rulat. Apoi pacientul se asea)a in decu-it dorsal, cu o
perna su- piciorul afectat, dupa care spri;inindu4se in piciorul sanatos se
ridica, iar in acel moment este tras cearceaful murdar si este ase)at cel
curat. &c/im-area fetei de perna si a plicului de plapuma se efectuea)a ca
de o-icei.
9F
2.9. 'olul asistentei medicale in educarea pacientului

Asistenta medicala ii va e*plica pacientului cum se evita eforturile,
lucru
o-i+atoriu in fractura de col femural. 3imnastica a-u)iva si fortarea
mersului nu a;uta, ci sporeste u)ura. 1e aceea asistenta medicala va reali)a
impreuna cu pacientul un pro+ram de +imnastica.
!i va e*plica -olnavului cu +imnastica pentru aparatul locomotor
de)volta miscarile articulatiilor contractate sau anc/ilo)ante, atenuea)a
durerile spontane sau provocate de miscare, isi recapata starea de
e*cita-ilitate normala, preculm si elasticitatea pierduta.
Asistenta va avea +ri;a ca pacientul sa e*ecute miscari si amplitudine
mica in ;urul a*elor fi)iolo+ice ale articulatiilor.
Miscarile tre-uiesc respectate in cursul )ilei si asociate cu
termoterapie, masa;.
Masa;ul tre-uie e*ecutat in camere potrivit incal)ite pentru -olnavii
de*-radati, luminoase si -ine incal)ite.
(olnavul tre-uie sa fie de)-racat in re+iunea interesata si respectiv
re+iunea inferioara avand +ri;a ca circulatia san+elului sa nu fie impiedicata
in re+iunile im-ricate si sa nu implice activitatea asistentei medicale.
ielea -olnavului tre-uie sa fie curate sa nu pre)inte flictene,
ve)icule. 1aca este foarte poroasa pielea tre-uie rasa. Asistenta medicala
tre-uie sa4si pre+ateasca si ea mainile pentru masa;. entru a preveni
microtraumatismele pielii -olnavului, masa;ul se va e*ecuta numai cu
maini curate, ne-atatorite, fara inele si cu un+/ile taiate.
9H
Mainile vor fi pudrate cu pul-ere de talc care va a;uta alunecarea.
1aca in timpul masa;ului este necesar sa se actione)e cu o forta mai
puternica asupra musculaturii se va utili)e o su-stanta lu-rifianta ca
lanolina, vaselina.
1upa terminarea masa;ului su-stantele se indepartea)a cu apa si
sapun.
#rarul masa;ului se va fi*a in asa fel incat acesta sa fie cat mai
indepartat de orele alimntatiei, la 243 ore si cel putin cu o ;umatate de ora
inainte de pro*ima masa. 1urata masa;ului este de circa 15425 de minute.
&e va avea +ri;a ca dupa terminarea masa;ului sa se asi+ure -onavului o
odi/na de cel putin o ;umatate de ora.
&edintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale,
e*ecutate putin mai rapid, pentru a o-isnui si aneste)ia te+umentelor prin
provocarea unei sen)atii placute de caldura.
Acest procedeu va face ca -olnavul sa casti+e incredere si sa se
supuna masa;ului, relevand complet musculatura.
'olul asistentei medicale in electroterapie A de multe ori este necesar
ca -olnavii sa fie linistiti inaintea aplicarii curentului, prin e*plicatii asupra
caracterului inofensiv al tratamentului, sa stea linistiti si sa semnale)e
imediat orice sen)atie neplacuta ca dureri, arsuri, caldura prea mare.
# modalitate mai -una a articulatiei soldului poate fi o-isnuita prin
miscari usoare fara incarcare cu +reutatea corpului si in ca)urile in care se
pretea)a se recomanda mersul pe -icicleta.
Mersul pe -icicleta are un du-lu rol po)itiv si anume: activea)a
miscarile articulare si creste forta musc/ilor care sunt in +eneral sla-iti prin
inactivitate.
E5

8.E. 'eali)area unui protocol educativ

1. Alimentatia ec/ili-rata deoarece unii factori nutritionali au
effect asupra cartila;ului .aci)ii +rasi nesaturati0 de aceea se recomanda o
alimentatie /ipro+lucidica pentru ca o alimentatie /ipre+lucidica duce la o
crestere a +reutatii corporale constituind un factor determinant si a+ravant
al afectarii articulatiei.
2. @vitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei
musculare
3. @vitarea efortului fi)ic e*cesiv care duce la aparitia tendintelor,
a durerilor musculare.
8. @vitarea fri+ului, deoarece e*punerea prelun+ita la fri+ poate
e*acer-a focare de infectie latenta.
7. 'espectarea unor re+uli inaintea efortului fi)ic
4 antrenament pro+resiv
4 incal)ire inainte de efortul propriu4)is
4 oprire periodica a efortului pentru recuperare
9. o)itionarea corecta in timpul unor activitati
4 ridicarea unor +reutati de ;os cu am-ele maini si cu +enuc/i intinsi,
constituie un factor a+resiv pentru coloana verte-rala
E. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului A se previn
in acest fel deviatiile coloanei verte-rale
F. "ratarea deviatiilor coloanei verte-rale si a altor deficiente
H. "ratarea infectiilor micro-iene si virale
E1
15. @vitarea mersului prelun+it pe teren accidentat se evita astfel
a+ravarea suferintelor soldului.
11. @vitarea ortostatismul prelun+it A se prote;ea)a articulatiile,
oasele si musc/ii sc/eletici
12. urtarea de incaltaminte adecvata si comoda
13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe ;os, activitati fi)ice
cu re+ularitate.
18. @vitarea traumatismelor
4 montarea de -are pe peretii laterali si indepartarea o-stacolelor
pentru pacintii cu tul-urari de vedere, varstnici, cu tul-urari de ec/ili-ru
4 purtarea ec/ipamentului de protectie adecvat
4 prevenirea accidentelor rutiere, casnice
17. @vitarea factorilor care contri-uie la aparitia osteoporo)ei, dieta
-o+ata in calciu, fumat, consum e*cesiv de cafea, e*ces de proteine.
E2
!!!. '@?@="A'@ 1@ CA?%'!


CA?%$ !

=ume:
renumele: !
6arsta: F9 ani
Adresa: Comuna 1, ;udetul !
#cupatia: ensionara
1ia+nosticul: fractura diafi)ara de femur
Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. !mpotenta functionala
!storicul -oli: acienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe
soldul drept in urma cu 95 de )ile.
&e efectuea)a in urma internarii e*amene paraclinice.
&e efectuea)a e*amene de la-orator, @Q3, e*amene radiolo+ice
ro-ele de coa+ulare: "imp TuicK U 17,7 secunde
"impul CoIell U F7 secunde
Cemoleuco+rama: /emo+lo-ina U F +r.L, /ematocrit 32 +rL
"rom-ocite U 125555
"ransamina)e
"3# U 1E u.i.G.l
"3 U 13 u.i.G.l
%'@@ U 15 m+Gdl
C'@A"!=A U 5,88 m+Gdl
CA$C!% "#"A$ U E,55 m+Gdl
E3
C' ne+ativ
!mediat dupa operatie:
".A. U 185GF5 mmC+ si " U 3E
o
C
&e administrea)a urmatorul tratament:
19.5E2515 Al+ocalmin 3f
1iclofenac 1t-
>ra+min 7555 u.i. 1f
1ia)epam 1 cp

1E.5E2515 1iclofenac 1t-
>ra+min 7555 u.i. 1f
1ia)epam 1cp

1F.5E.2515 >ra+min 7555 u.i. 1f
1ia)epam 1 cp
1iclofenac 1t-
Al+ocalmin 3f


1H.5E.2515 >ra+min 7555 u.i. 1f
1iclofenac 1t-
Al+ocalmin 1t-
1ia)epam 1tp
"ratamentul cu >ra+min 7555 u.i. se continua 37 de )ile postoperator
1 fiola pe )i su-cutanat.
E8
$A= 1@ !=3'!S!'@
=r.
Crt.
1ia+nostic
de nursin+
#-iective !nterveniile asistentei @valuare
'ol propriu 'ol dele+at
1. !mo-ili)are
a i alterarea
confortului
fi)ic i
psi/ic din
cau)a
durerii
1up 28 /
pacienta va
avea o stare
de confort
fi)ic i
psi/ic
4in perioada
dureroasa am
asi+urat
pacientei
repaos la pat
fi)ic si psi/ic
4i4am asi+urat
pacientei
po)itia
antal+ica
Am
administrat :
4medicatie
antial+ica:
Al+ocalmin
si 1iclofenac
4 >ra+min
7555 u.i.
.pre si
postoperator0
1upa 28 /
pacienta
pre)inta o
stare de
confort fi)ic
accepta-il in
urma
administrarii
tratamentului.
2. !nsomnie si
o-oseala
acienta va
fi capa-ila sa
doarma in
timpul noptii
, avand un
somn
linistitor si
odi/nitor.
4i4am asi+urat
un confort
minim necesar
: len;erie de
pat curata ,
temperatura
optima 1F C ,
aerisirea
salonului
inainte de
culcare
4i4am
administrat
al+ocalmin
f1 i.m. V
dia)apam f1
i.m.
acienta a
dormit E ore
si s4a tre)it
odi/nita.
3. !ncapacitate
de a se
im-raca si
acienta isi
va recasti+a
mo-ilitatea
4incura;ea)a
pacientul
4
4face )ilnic
e*ercitii de
motricitate
acientul
reuseste sa se
im-race si
E7
de)-raca articulara si
capacitatea
de a se
im-raca si
de)-raca
fara a;utor.
suprave+/ea)
a pacientul in
timpul
im-racarii si
de)-racarii
fina cu
pacientul
descriindu4i
+estica
necesara
im-racarii.
de)-race
sin+ur.
8. 1ificultate
de a urma
prescriptiile
de i+iena
acienta isi
va putea lua
toate
masurile de
i+iena
necesare
pentru
pastrarea
intacta a
te+umentelor
si
mucoaselor
4a;uta
pacientul sa
isi faca -aie
sau dus.
4a;uta
pacientul sa
isi faca toaleta
cavitatii
-ucale si sa isi
taie un+/iile
4 acientul este
capa-il sa se
spele sin+ur

E9
Ca)ul !!

=ume: '
renume: @
6arsta: 97 ani
Adresa: Comuna &, &
#cupatia: ensionara
1ata internarii: 8.5E.2515
1ia+nosticul la internare: fractura diafi)ara de femur
Motivele internarii: acienta in varsta de 97 de ani acu)a dureri puternice,
impotenta functionala
!storicul -olii: acienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in
urma cu E )ile.
e data de 7.5E.2515 ! se recoltea)a anali)ele care demonstrea)a:
Cemo+lo-ina 11,87L,
Cematocritul 81L
Anali)ele -ioc/imice arata:
3licemia U FHm+L
%ree U 85m+L
"ransamina)ele "3# U 33u.i.G.l
"3 U 22 u.i.G.l
ro-ele de coa+ulare: "imp TuicK U 18 secunde
"imp CoIell U 122 secunde
"ot pe data de 7.5E.2515 se notea)a o stare +enerala -una, durere
acuta la palparea soldului rotatia e*terna a mem-rului afe-rilitat.
e data de 9.5E2515 se face radio+rafia si @Q3.
EE
Aceste e*amene impreuna cu dia+nosticul duc la deci)ia de a
interveni c/irur+ical.
!nterventia c/irur+icala va avea loc pe data de H.5E.2515
"ratamentul postoperator:

H.5E.2515 #*acilina F+
3entamicina 2f
Al+ocalmin 8f
1ia)epam 1f
>ra+min 7555 u.i. 1f

15.5E.2515 #*acilina 2f
3entamicina 2f
Al+ocalmin 2f
1ia)epam 1t-
>ra+min 7555 u.i. 1f

11.5E.2515 1iclofenac 1t-G)i
A+ocalmin la nevoie
1ia)epam 1t-G)i
>ra+min 7555 u.i. 1fG)i

"ratamentul cu >ra+min 7555 u.i 1fiola G)i se continua 37 de )ile de
la operatie.


EF
$A= 1@ !=3'!S!'@

1ia+nostic nursin+ #-iective !ntervenii asistentei @valuare
'ol propriu 'ol
dele+at
4alterarea strii de
confort
4nelinitea fa de
alterarea propriei
,nfiri.
4psi/ote4
rapie
4recoltarea
anali)elor
4com-ate4rea
durerii
4pre+tirea
preoperatorie
,n vederea
conduitei.
4discut cu
-olnava
despre
eventuala
interv.
4pentru
calmare ,i ofer
un ceai de tei
i ,i adm un
al+ocalmin
contra durerii.
4al+ocal4
min
4ser
fi)iolo+i
c 15L
4+luco)
7L
4adrena4
lin 1f.
4*ilin
1L
4de*ton
1f
4dormici4
n 1f.
4Ketalar
25ml
4o-iectiv
atins.
4alimentaie i
/idratare
deficitar.
4s fie
ec/ili-rat
/idric i
nutriional ,n
vederea
4am e*plicat
necesitatea
unei -une
/idratri i am
avut +ri; ca
4ser
fi)iolo+i
c 15L
4+luco)
7L
4o-iectiv
atins.
EH
interv. pacienta s
-ea lic/ide
ne,ndulcite i
care nu
provoac
+a)e.
4dificultatea de a
elimina
4pacienta s
poat
elimina.
4administre)
-olnavei
c2teva + de
ulei de ricin ,n
seara
premer+toare
interveniei.
4,n )iua interv.
verific dac
pacienta mai
are pro-leme
di+estive i
m asi+ur c
,i evacue)
ve)ica.

4o-iectiv
atins.
4posi-ilitatea de
alterare a
te+umentelor i
mucoasei.
4s nu fie
sursa de
infecie no)o
com-ial
4pre+tirea
c2mpului
4,n dimineaa
interveniei
pre+tesc
c2mpul
operat.
4-ati;onarea

4o-iectiv
atins.
F5
operator. )onei de
intervenie cu
antiseptice
colorate V1G2
din coaps i
o prote;e) cu
pansament
steril.
4imposi-ilita4tea
de a dormi i a se
odi/ni.
4calmarea
pacientei
4com-ate4rea
durerii
4creearea
unui confort
fi)ic i
psi/ic.
4adm
dia)epam
pentru ca ea
s poat dormi
4administre)
al+ocalmin
pentru
calmarea
durerii.
4al+ocal4
min 1f.
4dia)e4
pam 1t-.
4o-iectiv
atins.
4alterarea strii de
confort le+at de
po)iia
impus.110.
4suprave4
+/erea
perfu)iei
4preveni4rea
pneum
oniei /ipo
statice
4preveni4rea
atrofiei
musculare
4am avut +ri;
ca po)iia ( s
fie ,n 11 i s
ai- piciorul
operat ,n
uoa4r
a-ducie
4pt evitarea
,ncrcrii
pulmonare
4ser
fi)iolo+i
c 15L
4+luco)
7L
4al+ocal4
min 1f
4)inocif
i.v.
.2f,5,120
4o-iectiv
reali)at.
F1
4suprave4
+/erea
funciilor
vitale
4menine4rea
unei po)iii
adecvate.
i4am fcut pac
tamponamente
pe spate cu
alcool
4am msurat
"A
125GE5mm C+
i F5-Gmin
4dup
scoaterea
sondei urinare
a;ut pacienta
s foloseasc
plosca i
-a)inetul.
4,i fac masa;
la mem-rele
sntoase.
4am
suprave+/eat
perfu)ia.
4
+entami4
cin 2f
4o*acili4
n 8+
4dia)e4
pam 1f
4
metoclo4
pramid.
4alterarea strii de
sntate fi)ic i
psi/ic
4alterarea ima+inii
de sine.
4favori)a4rea
comu4nicrii
4,ncura;a4rea
( s
vor-easc i
s4i atin+
4,ncura;e) (
s ,i e*prime
sentimentele
4cree) o
am-ian
vesel

4o-iectiv
reali)at.
F2
)ona operat. 4convin+
pacienta s
participe la
activiti
cotidiene.
4potenial de
adoptare a unei
po)iii vicioase
necorespun)toare.
4menine4rea
( ,n po)iia
11 ,n
primele 8F
de ore.
4imo-ili4)are
pasiv apoi
activ.
4am +ri; ca
pacienta s
stea ,n 11 cu
piciorul drept
,n uoar
a-ducie. t
aceasta pun
deoparte i de
alta a
piciorului 2
perne pt a
,mpiedica
sc/im-area
po)iiei
piciorului.
4al+ocal4
min.
4o-iectiv
atins.
4potenial de
alterare a
te+umentelor i
mucoaselor.
4s ai-
te+umentele
inte+re
4pstrarea ap
+ipsat curat
fr pete sau
deteriorat.
4dimineaa
a;ut ( s4i
acorde i+iena
-ucal la pat
4am +ri; c2nd
folosete
plosca s nu

4o-iectiv
atins.
F3
murdreasc
+ipsul ae)2nd
( pe o
muama
4pertur-area
modului de somn
4calitatea somnului
nesatisfc4toare.
4asi+ura4rea
odi/nei
necesare
refacerii
dup
intervenie
4administre)
1f al+ocalmin
i 1 t-
dia)epam
4cree)
pacientei un
cadru intim i
linitit pentru
a se putea
odi/ni.
4al+ocal4
min
4
dia)epa
m
4o-iectiv
atins.
4aport nutriional
i /idric sc)ut.
4prevenirea
des/idratrii
4asi+urarea
unui aport
nutriional
adecvat.
Asi+ur
pacientei
Cidratarea cu
ceai ne,ndulcit
4,n
urmtoarele 8
)ile
postoperatorii
,i asi+ur o
mas -o+at
,n vitamine i
proteine.
4re+im
alimentar
4pacienta
este
alimentat i
/idratat
4nu pre)int
semne de
des/idratare.
4stare de 4monitori)a4 4a;ut pacienta

4-olnava nu
F8
disconfort datorit
imposi-ili4tii de
a elimina normal.
rea
eliminrilor
4educarea
pacientei cu
privire la
modul de
eliminare
4asi+urarea
i+ienei.
s urine)e la
plosc evit2nd
udarea sau
murdrirea
pansamentului
i meninerea
posturii
corecte
4am +ri; ca
dup urinare
s asi+ur
-olnavei
i+iena intim.
pre)int
pro-leme de
miciune sau
de fecale.
4potenial de
alterare al ap
+ipsat.
4menine4rea
( ,n po)iia
decu-it
dorsal ,n
primele 28
de ore
4a;utarea
pacientei n
scopul
satisfacerii
nevoii.
4a;utarea
pacientei ,n
efectuarea
inte+ral a
te/nicii
4pre+tirea
len;eriei la
,ndem2na
pacientei.

4o-ietiv
reali)at.
F7
Ca)ul 3
(olnava '.6. de 92 de ani din mediul ur-an, pensionar, este
internat cu dia+nosticul de fractur tra/anterodiafi)ar femur st2n+ .vec/e
de o )i0.
Motivele internrii: dureri, deformare i atitudine vicioas la nivelut
coapsei st2n+i.
A.C.C.:
fr semne clinice.
A..:
menapau) la 75 ani.
C.".A. 21G18 cmC+ pentru care se administrea) Cipa)im 2 ta-lete i
ropanolol 85 m+ .1G2 ta-leteG)i0.
Condiii de via i munc: -une.
Comportare fa de mediu: aler+ic la penicilin.
!storicul -olii: -olnava declar c ,n urm cu o )i a suferit un
traumatism prin cdere de la acelai nivel cu impact pe soldul st2n+, dup
care a pre)entat simptomele menionate mai sus, pentru care este
transportat de ur+en la spital, unde pe -a)a e*amenului clinic i
radiolo+ic s4a sta-ilit dia+nosticul de fractur tro/anterodiafi)ar femur
st2n+ i a fost ,ndrumata spre secia de ortopedie, pentru tratament. ! s4a
efectuat reducerea s2n+er2nd si osteosinte) cu s2rma plat.
@*amenul local A atitudine vicioas, cu rotaie e*tern a mem-rului
pelvin st2n+, deformare i scurtare.
@picri)a:
mo-ilitate activa la mar+inea patuluiD
F9
reluarea mersului cu spri;in ,n c2r;e, fr s calce pe piciorul st2n+ 1 W
luniD
scoaterea firelor la 19 )ile de la operaie.
Ca) clinic nr.3 roces de ,n+ri;ire
1ia+nostic de
nursin+
#-iective !nterveniile asistentei @valuare
'ol propriu 'ol dele+at
4modificarea
strii de -ine
le+at de durere
manifestatprin
a+itaie.
4pacientul
s nu
pre)inte
dureri la
nivelul
articulaiei
co*o4
-ilaterale i
sacro-ili
tatea .
4administraia
medicaiei
indicate de
medic.
4'upan 3
t-G)i
4=aKom 2
t-G)i
4&ele+4n
2t-G)i
4o-iectiv ,n
curs de
evaluare.
4alimentaie
inadecvat
datorit
tremurului.
4asi+urarea
pacientului
unei
cantitii
mai mari de
alimente
4m asi+ur c
alimentaia
pacientului
este
corespun)4
toare
4diminuarea
+reurilor i a
vrsturilor.
4"riferment
3t-G)i
4Metro4
clopra mid
3t-G)i.
4o-iectiv
reali)at.
FE
4limitarea
micrilor
datorit
durerilor la
mo-ili)are.
4educarea
pacientului
pentru a4i
pstra o
po)iie
corect.
4a;ut pacientul
s4i pstre)e
tonusul
muscular prin
micri pasive
i active.
4'upan 3
t-G)i.
4o-iectiv
nereali)at
datorit
tremurului
care
persist.
4pertur-area
modului de
somn le+at de
durere i tremur
de repaus al
mem-relor
drepte.
4creearea
unui confort
psi/ic i
fi)ic.
4asi+ur
confortul
-olnavului prin
aerisirea
camerei,linite
permanent
4,i ofer
-olnavului un
pa/ar cu lapte
seara.
4dia)epam
1t-G)i.
4o-iectiv
reali)at.
FF
7. (!($!#3'A>!@
1. rof. dr. A. 1enisc/i A "ratat de patolo+ie c/irur+ical, vol !!!,
@d. Medical, 1HFF
2. 3.A. (alt A "e/nica ,n+ri;irii -olnavului
3. M. Mi/ilescu A C/irur+ia pentru cadre medii
8. $. "itirc A %r+ene medico4c/irur+icale
7. $. "itirc A "e/nici de evaluare i ,n+ri;ire acordate de asistenii
mendicali
9. $. "itirc A Manual de ,n+ri;iri speciale acordate pacienilor de asistenii
medicali
E. PPP A C/irur+ie, manual
F. PPP A >ie de o-servaie pentru ca)uri practice
FH