Notiunea,Obiectul,Definitia dreptului comercial Notiunea de drept comercial sugereaza un ansamblu de norme aplicabil comertului.Aceasta definitie este in mare masura adevarata ,dar pentru a defini dreptul comercial este necesar sa definim corect notiunea de comert. Termenul de comert are mai multe intelesuri,unul etimologic,unul economic si unul juridic. In sens etimologic termenul de comert provine din cuvantul latinesc cum+mer,mercis care reprezinta o jutapunere a acestor cuvinte si inseamna !cu marfa"#inseamna ca de fapt comertul reprezinta operatiuni cu marfa. In sens economic comertul este definit ca o activitate #este sc$imbul de marfuri si produse de la producator la consumator#deci comertul ar consta in operatiunile cuprinse din momentul producerii marfurilor si pana la momentul intrarii lor in circulatie in momentul ajungerii acestora la consumatori. In sens juridic notiunea de comert are un sens mai larg decat al notiunii definite in sens economic .%a cuprinde nu numai operatiunile de interpunere si circulatie a marfurilor pe care le realizeaza negustorii,ci si a operatiunilor de producere a marfurilor,pe care le efectueaza fabricantii precum si efectuarea de lucrari sau prestari de servicii respectiv cele pe care le efectueaza antreprenorii,sau in general intreprinzatorii.In vec$iul cod comercial acceptiunea juridica este folosita in definirea notiunii de comert ,dar in noul cod civil aceasta notiune este ambigua.&e foloseste termenul de activitati de productie,comert si servicii in loc de acte sau fapte de comert#ori acest lucru reprezinta o repetare. Obiectul dreptului comercial Determinarea obiectului dreptului comercial a sferei sale de aplicare este legata de optiunea legiuitorului pentru un anumit sistem. In conceptia clasica a dreptului comercial normele juridice sunt aplicabile in primul rand subiectilor de drept adica comerciantilor.Dreptul comercial este un drept al profesionistilor,el se aplica tuturor persoanelor care au calitatea de comerciant. &istemul subiectiv a stat la baza primelor reglementari legale anterioare marii codificari a dreptului comercial de la inceputul secolului al 'I'(lea ,ulterior sistemul subiectiv a fost adoptat de codul comercial german de la )*++.Dupa un alt sistem denumit sistemul obiectiv,dreptul comercial cuprinde normele juridice aplicabile comertului#adica activitatilor de productie,de comert,de antrepriza sau de prestari de servicii.Acest sistem se refera la normele care se aplica unor acte sau fapte de comert. &istemul obiectiv a fost inspirat de ideile ,evolutiei -ranceza de la )./* care au impus suprimarea corporatiilor si recunoasterea principiului egalitatii civile .Acest sistem a stat la baza codului comercial francez de la )/+. si a inspirat si alte coduri adoptate ulterior. Codul comercial roman0)//.(1+))2 a avut la baza sistemul obiectiv in articolul 3 erau descrise faptele de comert,in articolul . din codul comercial era definita calitatea de comerciant.In sfarsit in articolul 45 erau definite activitatile colaterale sau mite. Noul cod civil 0) octombrie 1+))2nu mai defineste faptele de comert ,el intorcandu(se la teoria sistemului subiectiv.%ste adevarat ca dreptul privat se compune din dreptul civil si dreptul comercial.Aceste acte de afaceri0inre gestionis2sunt acte de drept privat si nu acte de putere0inre imperii2. Definitia dreptului comercial Din cele aratate in legatura cu notiunea de comert si obiectul dreptului comercial rezulta elemente pe baza carora se poate defini dreptul comercial. Dreptul comercial este un ansamblu de norme speciale numite profesianisti0comerciantii2sau raporturilor juridice izvorate din acte de productie,circulatie sau sc$imbul de marfuri si servicii.Denumirea materiei la nivel european sau international ,in mod traditional,materia de studiu a acestei discipline juridice este cunoscuta sub numele de drept comercial,astfel in -ranta se numeste droit commercial,in Italia se denumeste dirito comerciale,in 6ermania $andelrec$t ,in &pania derec$ comerciale,in Anglia trade la7,in &8A trade la7 sau comercial code. %volutia dreptului comercial este strans legata de conceptul de comert ,de nevoile productiei sc$imbului si circulatiei marfurilor. Istoria dreptului comercial este strans legata de istoria comertului si implicit a dezvoltarii societatii omenesti. 9erioada stravec$e si antica 9rimele manifestari ale sc$imbului au fost legate de ideea de proprietate.Istoricii atesta ca inca din preistorie in Orientul Apropiat0apro. )+.+++(3+.+++ i.:r.2poparele s(au statornicit,au creat locuinte stabile,au perfectionat prelucrarea metalelor,iar surplusul de produse a fost destinat sc$imbului .;a inceput se facea troc ca prima forma primitiva a sc$imbului,avantajul comertului consta nu numai in satisfacerea unor trebuinte economice,ci si pacea dintre triburi pe durata acestor sc$imburi.Cresterea nevoilor oamenilor,amplificarea relatiilor dintre ei au impus noi forme de organizare prin care se asigura intalnirea unui numar mai mare de indivizi la numite perioade de timp si in locuri anume alese.8neori bunurile erau transportate pe distante foarte mari ,asa au aparut targurile care au jucat un rol determinant in nasterea si inflorirea comertului. Istoricii atesta ca fenicienii,grecii si egiptenii s(au ocupat intens cu comertul de(a lungul Coastelor <arii <editerane. 6recia a fost primul stat antic care a instituit anumite reguli pentru activitatea comerciantilor.9entru romani multa vreme comertul nu a avut o importanta deosebita pentru ca ei agoniseau bogatiile nu din comert ci din agricultura si mai ales din razboaielede contopire si aneare de teritorii0pa romana2.Totusi in epoca de inflorire a ,omei apar unele institutii juridice provenite din Ius Civile0drept civil2aplicabile comertului precum si anumite acte ale 9retorului.Anumite actiuni ale pretorului0actio eercitoria si actio institoria2au fost precursoarele eercitarii comertului prin reprezentanti.<ai tarziu in Imperiul ,oman in cadrul legilor civile au fost prevazute reguli speciale pentru comercianti in materie maritima0imprumut ,avarii ,raspunderea armatorului2.In sfarsit prin unele institutii juridice se recunoaste uzul comercial precum si eecutarea fortata intemeiata pe anumite principii care mai tarziu au fost preluate de institutia falimentului. 9erioada %vului <ediu ,prabusirea Imperiului ,oman a dus la faramitarea puterii politice si la formarea statelor cetati italiene0=enetia,-lorenta,<ilano,>ergano,,oma,6enova,9issa2.In locul dreptului uniform statele cetati adopta propriile reguli de drept .Comerciantii ca sa isi protejeze drepturile se organizeaza in corporatiuni !corporazzioni di arti e mesterie" care erau conduse de catre un consul din randurile comerciantilor asistat de catre consilieri .Aceste corporatiuni vor dobandi autonomie administrativa,judecatoreasca si c$iar legislativa#urmand eemplul autoritatilor civile ,consulul emitea norme interne care devin obligatorii bazate pe obiceiuri care serveau si la solutionarea disputelor dintre membri corporatiei. Cu timpul normele interne emise de catre consul au fost adunate in culegeri numite statute.&unt cunoscute statutele din 9issa0)3+42,statutele din ,oma0)3).2,statutele din =erona0)3)/2,statutele din >ergano0)?.42,statutele din >ologna0)4+*2 etc. In reglementarile feudale un rol important l(a avut reglementarea targurilor feudale,italiene,franceze,germane sau spaniole. Datorita legaturilor comerciale dintre -ranta si tarile nordice ,in special prin participarea la targuri,regulile comerciale italiene si franceze se etind asupra altor state. Decaderea comertului italian va aduce la diminuarea rolului dreptului statutar in reglementarea dreptului comercial,dezvoltarea comertului a impus pana la urma inlocuirea dreptului statutar si consuetudinar cu un drept scris.9rima tara care a trecut de la un drept cutuniar la legi scrise aplicabile pe intreg teritoriul national a fost -ranta. In -ranta a aparut primul act in )453 in perioada lui Carol al I'(lea prin care au fost reglementate activitatile comerciale prin jurisdictiile consulare,au urmat cele 1 ordonante ale lui Colbert. In )5.3 a fost legiferata ordonanta privind comertul terestru,iar in )5/) ordonanta privind comertul maritim. %poca moderna 8n moment crucial in formarea dreptului comercial l(a constituit adoptarea in perioada de glorie a imparatului Napoleon >onaparte0).5*()/1)2 a codului comercial francez din )/+.. 9rin aparitia codului comercial francez0)/+.2a aparut practic o noua ramura de drept privat alaturi de dreptul civil si anume dreptul comercial.Influentele ideilor franceze au fost adoptate de o lege comerciala proprie in state precum Italia0)/+/2,>elgia,Olanda,&pania sau %gipt. In Italia codul comercial a fost modificat in )//1.In )*?1 sub influenta conceptiilor corporatiste a fost adoptat un nou cod civil care reprezinta o reglementare unitara a dreptului privat.In consecinta ,dreptul comercial nu se mai sprijina pe o reglementare distincta de valoarea unui cod comercial. ,eglementarea comerciala este completata cu anumite legi specifice.In 6ermania in )/*. a fost adoptat codul civil si codul comercial cu intrare in vigoare in )*++.9astrand conceptia dualista a dreptului privat ,codul comercial german are la baza sistemul subiectiv de determinare a domeniului dreptului comercial. In Anglia si &ua dreptul are un caracter cutuniar0common la72regulile sale se aplica atat comerciantilor cat si necomerciantilor.%ista in aceste tari tendinta de a adopta anumite legi speciale care reglementeaza institutiile fundamentale0societati comerciale,falimentul etc2.In &ua in )*41 a fost adoptata o reglementare cu caracter federal ,codul comercial uniform. Dreptul comercial(%volutia istorica in ,omania 9rimele reglementari ;a inceputurile sale comertul in Tarile ,omane a fost guvernat de reguli cutuniare,fie de sorginte locala0obiceiul pamantului2ordalii,fie de sorginte straina,ca urmare a legaturilor cu negustorii greci,turci,ucraineni etc. 9rimele legiuiri scrise 0!9ravila lui =asile ;upu@indreptarea legilor" <atei >asarab2nu cuprindeau reguli speciale pentru comert#unele reguli referitoare la !daraveli" comerciale si la !iconomicosul" faliment gasim pentru prima data in Codul lui Andronac$e Donici din )/)?#o reglementare sumara se gaseste in Codul Caragea din )/). si Codul Calimac$ din )/1/ in <oldova. ,egulamentele organice in <oldova si Tara ,omaneasca au fost adoptate in )/3).,eprezinta reglementari cu caracter constitutional .%le cuprind anumite reguli referitoare la comert precum si dispozitii in temeiul carora se infiinteaza tribunalele de comert.Cu privire la judecarea pricinilor comerciale aceste reglementari prevedeau ca se vor judeca dupa condica de comert a -rantei,care se va traduce in limba romaneasca. In )/?+ in <untenia se pune in aplicare o reglementare care reprezinta o traducere a Codului Comercial -rancez cu anumite adaptari.Dupa unirea principatelor din )/4* reglementarea de provenienta franceza se nostrifica in cele 1 tari sub denumirea de Condica de Comerciu a principatelor unite romane. Codul comercial din )//. In )//. a fost adoptat codul comercial roman care a fost in vigoare )?5 de ani.;a elaborarea codului roman s(a folosit ca model codul comercial italian de la )//1 care era illo tempore0la acea data2 cea mai moderna reglementare in materie.Codul comercial roman se inscria pe linia vec$ii traditii franceze.Acesta avea la baza sistemul obiectiv,normele sale juridice se aplicau raporturilor juridice izvorate din faptele de comert. Normele codului comercial erau grupate in ? carti0parti2A ( Cartea I Despre comert in general ( Cartea II Despre comertul maritim ( Cartea III Despre faliment ( Cartea I= Despre eercitiul actiunilor comerciale si despre durata lor Noul Cod Civil A fost introdus prin legea 1/.@1++* publicat in <onitorul Oficial al ,omaniei,partea I ,numarul ?+* din 1? iulie 1++* .Acest cod civil a avut ca model codul civil canadian al statului Buebec precum si codul comercial italian.Acest cod revine la sistemul subiectiv si se doreste o reglementare unitara a dreptului privat atat a dreptului civil cat si a dreptului comercial. Izvoarele dreptului comercial %ista 1 categorii de izvoare ale dreptului comercial si anume izvoarele normative sau legislative si izvoarele interpretative,izvoarele normative sub aspect formal ,izvoare normative ale dreptului comercial sunt Constitutia ,omaniei ,Noul Cod Civil,;egile Comerciale &peciale si cu caracter subsidiar ;egile civile speciale. Constitutia ,omaniei reprezinta legea fundamentala a unui stat care reglementeaza si principiile economice ale unui stat potrivit articolului )34.Constitutia din )**)0modificata in 1++3 reglementeaza economia ,omaniei bazata pe libera initiativa si concurenta #statul trebuie sa asigure libertatea comertului,protectia concurentei loiale etc.In general raporturile comerciale se intemeiaza pe raporturi de proprietate.9roprietatea publica si privata este garantata si ocrotita prin lege.0articolul )352. 9roprietatea privata este de asemenea garantata0articolul ??2. Noul Cod Civil ,al doilea izvor normativ cuprinde . carti0capitole2A ( Cartea I Despre persoane ( Cartea II Despre familie ( Cartea III Despre bunuri ( Cartea I= Despre mostenire si liberalitati ( Cartea = Despre obligatii ( Cartea =I Despre prescriptia etinctiva,decadere si calculul termenelor ( Cartea =II Dispozitii de drept international privat 9rin noul cod civil ,la articolul )+, sunt introduse ca izvor normativ,uzurile comerciale .9ana la aparitia noului cod civil acestea erau recunoscute ,dar ca izvoare interpretative.8zul0obiceiul,cutuna2este o regula de conduita nascuta din practica sociala,folosita vreme indelungata si respectata ca o norma juridica obligatorie.De asemenea doctrina si practica judecatoreasca au ramas in continuare ca izvoare interpretative. Doctrina este folosita in continuare ca un instrument de interpretare a legilor .&olutiile sale fiind transpuse in acte normative,doctrina comerciala este in formare,practic a reaparut dupa )*/*.9ractica judecatoreasca0judiciara2in mod traditional in dreptul nostru ,practica judecatoreasca nu a fost considerata ca izvor de drept normativ.9otrivit principiului separarii puterilor in stat,instantele judecatoresti sunt competente sa plice legea,dar solutiile instantelor judecatoresti fara sa aiba puterea precedentului00ca in tarile anglo(saone2 au o anumita putere in interpretarea legilor. Curs 2 Organizarea comertului &ubiectele dreptului comercial In legislatia comerciala recenta apare ca element de noutate redefinirea notiunii de profesionist si implicit cea de comerciant cu speciala privire la persoanele fizice care eploateaza o intreprindere precum si la persoanele juridice. Desi noul cod civil abandoneaza conceptia vec$iului cod comercial cu privire la actele si faptele de comert #acesta nu defineste termenul de profesionist,iar termenul de comerciant este folosit in continuare,dar cu 1 intelesuri. In legea de punere in aplicare a noului cod civil se mentioneaza epres la articolul / ca A !In toate actele normative in vigoare termenul de acte sau fapte de comert se inlocuiesc cu epresia activitati de productie0 comert sau servicii2".Acest termen este ambiguu,in primul rand semnificatia juridica a termenului de comert include de o potriva atat productia cat si serviciile .De altfel codul comercial italian care a stat la baza reglementarii noului cod civil da o definitie generala intreprinderii si face o distinctie intre societatea comerciala si intreprinderile agricole. Definitii legale ale notiunii de profesionist In articolul 3 paragraful ) din noul cod civil este definit termenul de profesionist ca cel care eploateaza o intreprindere ,iar la alineatul 3 intreprinderea reprezinta eercitarea sistematica de catre una sau mai multe persoane a unei activitati organizate ce consta in producerea ,administrarea sau instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii indiferent daca are sau nu scop lucrativ. De fapt prin noul cod civil s(a produs o ruptura in evolutia legislatiei comerciale.Ar fi fost mult mai corect ca in acest cod sa fie definit comerciantul.Diferenta fata de vec$iul cod comercial consta in aceea ca datorita sistemului subiectiv de determinare a domeniului dreptului comercial ,practic noul cod civil nu mai defineste si nu mai reglementeaza faptele de comert. Codul comercial ( Cumparari0produse,marfuri2inc$irieri ( Intreprinderile ( =anzari0produse ,marfuri2 ( Operatiuni ( Asigurari Clasificarea faptelor de comert ). -apte obiective ).). fapte conee0accesorii2 1. -apte subiective 3. -apte unilaterale sau mite Clasificarea faptelor de comert obiectiveA ( Operatiunile de interpunere in sc$imbul si circulatia marfurilor ( Intreprinderile Operatiuni de interpunere in circulatie ( Cumapararea si vanzarea comerciala ( Comercialitatea( intentia de revanzare,inc$iriere ( Obiectul Operatiuni de banca si de sc$imb ( Depozite,garantii,tranzactii cu instrumente negociabile ( Operatiuni de sc$imb valutar Intreprinderile Nootiunea Carticolul 1 din legea 3?5@1++? Clasificarea intreprinderilorA ( Intreprinderile de productie(constructii,fabrica,manufactura ( Intreprinderi de prestari de servicii(furnituri,spectacole publDice,de comisioane,agentii si oficii de afaceri,de editura,imprimerie,de asigurare,de depozit in docuri si antrepozite,librarie si obiecte de arta. Acte de comert conee (actele juridice si operatiuni care dobandesc comercialitatea datorita stransei legaturi cu faptele de comert. Contract de report(titluri de credit,cumparaturi sau vanzari de parti sociale,operatiuni de mijlocire in afaceri,cambia sau ordinele in productie sau marfuri,operatiunile cu privire la navigatie,depozitele pentru cauza de comert,contul curent si cec(ul. -aptele de comert subiective(acte civile facute de comerciant %ceptiiAtestamentul,actele de mostenire -aptele de comert unilaterale sau mite C articolul 45
Comerciantii ). Comerciant persoana fizica 1. Comerciant persoana juridica ). Comerciant persoana fizica In conceptia noului cod comercial cormerciantii persoane fizice sunt acelea care fac comert avand comertul ca o profesiune obisnuita.%ercitarea activitatii comerciale de catre persoanele fizice nu este reglementata de noul cod ceea ce inseamna ca ramane in vigoare reglementarea ordonantei de urgenta guvernamentale numarul ??@1++/ privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate,intreprinderi individuale si intreprinderi familiale. Ordonanta prevede ca orice persoana fizica autorizata,cetatean roman sau cetatean al unui stat membru al 8% poate desfasura activitati economice pe teritoriul ,omaniei in conditiile prevazute de lege. a. 9ersoana fizica autorizata09-A2 9ersoana fizica autorizata poate efectua o activitate economica individual si independent folosind in principiu propria forta de munca si aptitudinile individuale. 9ersoana fizica autorizata poate sa constituie un patrimoniu de afectatiune destinat realizarii activitatii autorizate. 9otrivit legii articolul 1 litera E,patrimoniul de afectatiune cuprinde totalitatea bunurilor,drepturilor si obligatiilor,persoanele fizice autorizate afectate scopului eercitarii activitatii economice.%l constituie o fictiune si o parte din patrimoniu persoanelor fizice autorizate ,care este separata de gajul general al creditorilor personali. ,aspunderea persoanelor fizice se face cu acest patrimoniu de afectatiune si in completare cu intregul patrimoniu.9ersoanele fizice autorizate pot fi supuse procedurii insolventei. b. 9ersoana fizica titulara a unei intreprinderi individuale Ordonanta de urgenta guvernamentala ??@1++/ prevede posibilitatea de catre persoana fizica sa desfasoare activitate economica in calitate de intreprinzator,titular al unei intreprinderi.Intreprinzatorul este persoana cara organizeaza acea intreprindere. Intreprinderea rezultata este insa lipsita de personalitate juridica,iar intreprinzatorul are calitate de comerciant potrivit articolului 11 si 13 din ordonanta.,aspunderea pentru intreprindere neavand personalitate juridica ii revine titularului intreprinderii .Acesta raspunde cu patrimoniu de afectatiune daca acesta a fost constituit si in completare cu propriul patrimoniu. c. 9ersoana fizica in calitate de membru al unei intreprinderi familiale Intreprinderea familiala este o intreprindere economica constituita din doi sau mai multi membrii ai familiei.9rin familie in sensul ordonantei se intelege sotul@sotia,sau copii acestora care au implinit varsta de )5 ani la data autorizarii intreprinderii familiale precum si la data autorizarii ,precum si rudele sau afilii pana in gradul al I=(lea inclusiv. A doua categorie de comercianti sunt societatile comerciale.Acestea se constituie prin vointa asociatilor insa beneficiind de personalitate juridica.%le sunt persoane distincte.In prezent legea reglementeaza doua categorii de societati comerciale ,una de tip clasic si societatea comerciala cu capital de stat. &ocietatile de tip clasic sunt veritabile societati comerciale.%le se constituie pe baza proprietatii private. ;egea 3)@*+ reglementeaza acest tip de societate comerciala. &ocietatile cu capitol de stat sunt societatiile care au luat nastere in baza legii )4@)**+ de reorganizare a unitatilor economice de stat ca regii autonome sau societatii comerciale. ,egiile autonome sunt entitati specifice care au luat nastere in ramuri strategice ale economiei nationale0industria de armament,industria energetica ,industria miniera sau a gazelor naturale,posta,transporturi etc2.Aceste regii autonome au luat nastere prin $otarari ale guvernului sau prin decizii a organele administratiei locale .Acest tip de societate comerciala isi desfasoara activitatea pe baza de gestiune economica si autonomie financiara si sunt persoane juridice. &ocietatiile cooperative sunt forme asociate prin care se realizeaza cooperatia ,egimul lor juridic este reglementat de legea numarul)@1++4 ,egimul lor juridic fiind asemanator cu cel a societatii comerciale.%le se inregistreaza la registrul comertului si dobandesc personalitate juridica. Organizeazatiile cooperative sunt forme asociative din domeniul agriculturii si al creditului .Acestea se constituie pe baza legii cooperatiei agricole numarul 455@1++?. 6rupurile de interes economic06I%2 sunt entitati juridice reglementate de legea )5)@1++3.Acestea reprezinta o asociere dintre 1 sau mai multe persoane fizice sau juridice constituite pe o perioada determinanta in scopul inlesniri sau dezvoltarii activitatii economice a inlesniri membrilor grupului precum si imbunatatirii activitatii respective. -ondul de comert0-.d.c2 Notiunea fondului de comert Cdesfasurarea unei activitati comerciale impune eistenta si folosirea unor instrumente de lucru adecvate.Acestea pot fi in functie de obiectul comertului bunuri precumAcladiri,mobilier,marfuri,instalatii,brevete de inventie etc. Cu toate ca este foarte important pentru desfasurarea comertului vec$iul cod nu definea fondul de comert abea in unele acte normative apar referiri la fondul de comert. Articolul 1) litera A din legea 15@)**+ prevede ca A"in registrul comertului se vor inregistra mentiuni privind donatia,vanzarea ,loocatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert ,precum si orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarile ori mentiunilor ,sau care fac sa inceteze firma ori fondul de comert". De asemena din legea **@)*** in articolul )+ aliniatul 3 se prevedea ca garantia reala mobiliara poate avea ca obiect fondul de comert. O definitie legala apare in legea 1*/@1++) de modificare a legii ))@)**) privind combaterea concurentei neloiale ! constituie fondul de comert ,ansamblul bunurilor mobile si imobile ,corporale si necorporale 0marci,firme,embleme,brevete de inventii ,vad comercial utilizate d eun comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale2. Natura si caracteristicile fondului de comert In absenta unei rglementari a fondului de comert doctrina clasica a dreprului comercial a emis mai multe teorii.%le au avut in vedere necesitatea respectarii principilului unicitatii patrimoniului unei persoane. Teoriile traditionale Teoria personificarii fondului de comert Cpotrivit ei fondul de comert este un subiect de drept autonom.-ondul de comert are firma,sediu si patrimoniu#si deci dreptul si obligatii propri.9atronul nu este decat principalul reprezentant al fondului de comert .Aceasta teorie contravine principiului unicitatii patrimoniului consacrata de vec$iul cod civil in articolul).)/.9atrimoniul este legat in mod indisolubil de titularul sau ,nu eista patrimoniu fara titular#orice persoana raspunde cu intregul patrimoniu. Teoria universalitatii de fapt(potrivit ei fondul de comert este o universalitate de fapt 0universitas fapti 2creata de titularul sau si ca urmare fondul de comert reprezinta un comple de bunuri eterogene care prin vointa titularului formeaza un obiect de drept distinct de elementale cel compun.Aceasta teorie a fost criticata pentru ca nu determina natura juridica a fondului de comert. Teoria universalitati de drept(potrivit ei fondul de comert constituie o universalitate juridica0universitas iuris2ceea ce ec$ivaleaza cu eistenta unui patrimoniu autonom cu dreturi si obligatii distincte de drepturile si obligatiile civile.Aceasta a fost respinsa pe motivul ca efectele sale juridice sunt aceleasi cu cele alea teoriei personificarii fondului de comert. Teoria patrimoniului de afectatiune(aceasta teorie este mai moderna ,fondul de comert a fost calificat ca un fond de afectatiune adica un patrimoniu afectat unui anumit scop.Aceasta se aseamana cu teoria universalitatii juridice formulata in lati termeni. Teoria proprietatii incorporale(majoritatea autorilor considera ca fondul de comert constituie un drept de proprietate incorporala ca si drepturile de creatie intelectuala .8nii autori au considerat ca in organizarea fondului de comert clientela ocupa un loc fundamental. Conceptia ordonantiei de urgenta guvernamentale ??@1++/ .Acest tip de ordonanta a abandonat conceptia unicitatii patrimoniului persoanei.Ordonanta permite persoanelor fizice care desfasoara o activitate economica sa rezerve o parte din patrimoniu personal realizarii acesteai activitatii.,ezulta ca patrimoniul de afectatiune constituie o universalitate juridica.Acesta este o fractiune din patrimoniul personal si are ca titular persoana fizica 0persoana fizica uatorizata,titularu unei intreprinderi sau asociatia familiara2. %lemente corporale ale fondului de comert ( Imobile ( <obile Imobile( cele prin natura lor Acladirea,sediul (prin destinatie Astrung ,instalatii <obile corporale(materii prime,marfuri Apararea fondului de comert In cazul in care dreptul asupra fondului de comert este incalcat el trebuie aparat in conditiile legii.Atingerile aduse fondului de comert sau unuia dintre elementele sale componente pot fi considerate acte de concurenta neloiala . 9otrivit articolului 4 din legea))@)*** constituie infractiune de concurenta neloiala intrebuintarea unei firme ,unei embleme de natura sa produca confuzie cu cele folosite in mod legitim de un alt comerciant. Actele juridice cu privire la fondul de comert Atat fondul de comert ca bun unitar precum si elementele sale componente pot face obiectul unor acte juridice si anumeAvanzare(cumparare fondului de comert,locatiunea,garantia reala mobiliara . =azarea(cumpararea fondului de comert cuprinde vanzarea bunurilor imobile corporale sunt aplicabile regulile de drept comun ,de la vanzare respectiv vanzatorul este obligat sa predea lucrul si sa il garanteze pe cumparator 0evictiune2iar cumparatorul este obligat sa primeasca bunul si sa plateasca pretul.%ista si o obligatie speciala aceea de a nu face concurenta cumparatorului. -irma nu poate fi instrainata separat articolul 35 di legea registrului comertului . %mblema poate fi instrainata si separata. Clientela si vadul sunt elemente indispensabile. ;ocatiunea fondului de comert -ondul de comert poate face obiectul unui contract de inc$iriere,in temeiul contractului de locatiune in sc$imbul unui pret proprietarul fondului in calitate de locator transmite locatarului 0c$iriasului2folosinta asupra fondului de comert. In lipsa unei clauze contrare ,dreptul de folosinta priveste ca si in cazul vanzarii toate elementele fondului de comert.;ocatorul nu trebuie s afaca concurenta. 6arantia reala mobiliara -ondul de comert poate face obiectul unei garantii reale mobiliare in conditiile noului cod comercial. Auiliarii comerciantilor Notiuni generale In realizarea activitatilor comerciantii colaboreaza cu anumite persoane,care fie le reprezinta interesele fie le faciliteaza efectuarea unor operatiuni comerciale. Notiunea de reprezentare Activitatile de reprezentare reprezinta un rol important in activitatea comerciantilor ,iar in vec$iul cod comercial aceasta activitate nu era reglemntata . Definitia reprezentarii ,eprezentarea este un procedeu te$nico(juridic prin care o persoana numita reprezentant inc$eie acte juridice cu terti in numele si pe seama altei persoane numita reprezentat cu consecinta ca efectele actelor juridice inc$eiate se produc direct in persoana reprezentatului . Noul cod civil reglementeaza distinct reprezentare in articolele )1*4()3)? din codul civil. -elurile reprezentarii 9otrivit noului cod civil reprezentarea fie din lege fie dintr(un act juridic ori dintr(o $otarare judecatoreasca . ,ezulta ca reprezentarea poate fi conventionala sau legala. Conditiile reprezentarii In primul rand trebuie sa eiste o imputernicire de a reprezenta data de catre reprezentat 0dominus negoti2.,eprezentatul poate sa imputerniceasca fie direct fie dand acte juridice altui reprezentant.In noul cod civil apare o institutie noua si anume reprezentatul aparent . ;a articolul )1*. contractul inc$eiat de reprezentant in limita puterilor conferite atunci cand tertul contractant nu cunoastea si nici nu ar fi trebuie sa cunoasca faptul ca reprezentantul il obliga in aceasta calitate pe reprezentant si pe tert. Cu toate acestea daca reprezentantul atunci cand contracteaza cu un tert in limita puterilor conferite pe seama unei intreprinderi pretinde ca este titularul acesteia ,tertul care descopera ulterior indentitatea adevaratului titular poate sa eercite si impotriva acestuia drepturile pe care le are impotriva reprezentantului. Contractul de agentie(agenti comerciali permanenti In activitaea de intermediere in anul 1++3 a fost introdus prin legea 4+* o categorie noua de comercianti si anume agenti comerciali permanenti.Desi noul cod civil abroga legea 4+* in mod epres prin lege de punere in aplicare a noului cod civil ,acest tip de contract a fost preluat de noul cod civil fiind reglementat in articolul 1+.1 si 1+*4 noul cod civil. 9rin contractul de agentie se intelege contractul prin care comitentul il imputerniceste in mod statornic pe agent fie sa negocieze, fie sa negocieze si sa inc$eie contractul in numele si pe seama comitentului in sc$imbul unei remuneratii in unul sau mai multe regiuni determinate.,ezulta ca agentul este un auiliar al comerciantului,dar un auiliar independent. Capitolul I= &ocietati comerciale Notiuni introductive &ocietatea comerciala ca toate institutiile de drept comercial isi datoreaza aparitia unor cauze economice si sociale.9e masura dezvoltarii societatii nevoile economice si sociale au crescut.O actiune individuala indiferent de marimea resurselor de munca si financiare ale intreprinzatorului nu mai putea face fata dezvoltarilor economice de amploare.In aceste conditii s(a nascut ideea cooperarii dintre mai multi intreprinzatori care sa realizeze impreuna astfel de activitati. In planul dreptului aceasta cooperare s(a facut prin aparitia societatii comerciale.9entru a(si indeplini rolul economic societatea comerciala a fost conceputa ca un organism autonom care are personalitate juridica.&(a spus despre societatea comerciala ca a fost o descoperire a timpurilor moderne de aceeasi valoare ca si descoperirea fortei aburului sau a electricitatii.;a inceput au aparut societati restranse formate din cateva persoane care puneau in comun bunurile si priceprea lor in vederea realizarii unei afaceri.<ai tarziu au aparut colectivitati mai mari cu sute sau mii de persoane necunoscute intre ele,care prin capitalurile sale contribuiau la realizarea unor mari afaceri astfel de asocieri de grupuri de persoane si de capitaluri sub forma juridica a societatii comerciale in secolul al 'I'(lea au facut posibile unele mari realizari Canalul Desuez,Canalul 9anama,eploatarea de minerale si zacaminte ,a diamantelor in Africa de &ud,reteaua de cai ferate.In timpurile moderne transportul de gaze naturale,conductele. &ocietatile comerciale au permis etinderea comunicatiilor,etinderea pietelor,etinderea transporturilor cu consecinte benefice asupra civilizatiei moderne. Originea si evolutia societatii comerciale 9erioada antica 6ermenii institutiei juridice a societatilor comerciale au aparut in perioada antic$itatii in dreptul roman societatile erau de mai multe feluriA ( &ocietatea tuturor bunurilor prezente si viitoare ale asociatilor0societas omnium bonorum2 ( &ocietate care avea ca obiect un singur lucru0societas unius rei2 ( &ocietate care avea ca obiect veniturile0societas Fuestus2 Ceea ce trebuie remarcat este faptul ca indiferent de forma ei societatea era lipsita de personalitate juridica .>unurile care formau aportul social erau considerate ca apartin tot asociatilor in proprietate,iar nu societatii ca patrimoniu distinct al acesteia. 9erioada evului mediu &ocietatea comerciala cu principalele ei caracteristici apare in evul mediu in secolul al 'II(lea in republicile italiene =enetia,-lorenta,6enova.Comertul maritim sau terestru cunoaste o mare inflorire.Dezvoltarea comertului a declansat o mare nevoie de credite,dar clerici,nobilii,militarii,detinatorii de mari capitaluri nu puteau sa acorde imprumuturi cu dobanda comerciantilor datorita interdictiei impuse de dreptul canonic,respectiv incompatibilitatii cu rangul de nobil sau militar. 9entru a ocoli aceste oprelisti comerciantii au folosit contractul de commenda.In temeiul lui o persoana0sau mai multe persoane2numita commendator incredinteaza unei alte persoane0negustor,comerciant2 denumita tractor o suma de bani sau o cantitate de marfuri pentru a face comert in alte tari urmand ca beneficiile sa se imparta intre ele prin folosirea lui 0a contractului2 creditorul ,imprumutatorul ,ce fonduri devine asociat al intreprinzatorului.9entru creditor riscul este limitat la suma sau bunurile puse in joc. In scopul protejarii tertilor sumele de bani sau bunurile puse in joc de catre asociati. Constituie un patrimoniu distinct si are ca titular persoane juridice recunoscuta ca atare de autoritatii .Acest tip de contract a fost folosit in -ranta sub numele de contract de command.%a a fost reglementata pentru prima oara de catre ordonanta lui ;udovic 'I= cu privire la transport terestru din )5.3 sub numele de societate in comandita. In secolul al '=III(lea apar primele societati pe actiuni .Infiintarea lor este legata de epansiunea coloniala a unor puteri maritime A Anglia,&pania,Olanda,9ortugalia si -ranta. A luat fiinta Campania Olandeza a Indiilor Orientale )5+1,Campania Olandeza a Indiilor Occidentale )51),Compania Insulelor Americii pentru Colonizarea Insulelor <artinica si 6uadelupe,Compania Noii Americi de Colonizare a 9rovinciei Buebec )51/. 9erioada moderna 9rima reglementare sistematica si cuprinzatoare a societatii comerciale s(a realizat prin codul comercial francez )/+..Cuprindea dispozitii privind formele de societate comerciala astfel o forma de societate era cunoscuta sub numele de societe general.A fost consacrata sub numele de societate in nume colectic.&ocietatea are personalitate juridica,iar asociatii au o raspundere nelimitata si solidara pentru toate obligatiile societatii. Apoi in baza contractului de command se reglementeaza societatea in comandita.%a cuprinde doua categorii de asociatiAcomanditatii care au o raspundere nelimitata si solidara si comanditarii care raspund numai in limita contributiei lor.9reluand principiile care reglementeaza marile companii coloniale codul comercial francez reglementeaza societatea aninima cu cele 1 forme ale sale ,societati pe actiuni si societati in comandita pe actiuni. &ocietatea pe actiuni cunostea anumite restrictii ,ea putea functiona numai dupa autorizarea guvernului.Abia in )/5. aceasta autorizatie a fost suprimata .Aceste forme de societate comerciala au fost preluate de catre Italia,Olanda,>elgia,&pania si toate coloniile Americii de &ud. &ocietatea cu raspundere limitata este o creatie a dreptului german .%a a aparut ca o societate intre societatea pe actiuni si societatea in nume colectiv.Cuprindea un numar redus de asociati dar raspunderea asociatilor este limitata la partea lor de capital social. In )*+5 si )*3* a fost reglementata de catre Austria. ,eglementarea societatii comerciale in Tra ,omaneasca ,egimul juridic al societatii comerciale a fost reglementat in codul comercial cartea I titlul =II intitulat !Despre societatii si despre asociatiuni comerciale ! prin acest act normativ se reglementeaza societatea in nume colectiv,societatea in comandita simpla,societatea pe actiuni sau anonima,societatea in comandita pe actiuni si asciatia in participatie.Aceasta reglementare a durat pana in )**+.