CLORURA DE SODIU , solutie perfuzabila

natrii cloridum
Prezentare farmaceutica: Solutie perfuzabila de clorura de sodiu 0,9% 250 ml,
500 ml si 1 000 ml, in saci de PVC atoxic, apirogen; fiole a 10 ml solutie apoasa
injectabila de clorura de sodiu 0,9% si 10% (cutie cu 100 buc.).
Actiune terepeutica si indicatii: Aport de sare si apa in stari de deshidratare si
deficit de sare (varsaturi frecvente si diaree profuza, arsuri intinse, boala
Addison etc.); solutia 0,9% in fiole se foloseste si ca solvent.
Mod de administrare: Solutia 0,9% se perfuzeaza sau se injecteaza intravenos
sau subcutanat; pentru bolnavii care nu pot ingera lichide sunt necesari zilnic
500 ml solutie de clorura de sodiu 0,9%, impreuna cu 1-1,5 l solutie de glucoza
5%; solutia hipertona (10%) se injecteaza intravenos strict, in doze functie de
natriemie si greutatea corporala.
Reactii adverse: Dozele excesive produc supraincarcare circulatorie si edeme,
administrarea indelungata poate provoca hipercloremie cu acidoza; injectarea
paravenoasa a solutiei hipertone produce iritatie, chiar necroza.
Contraindicatii: Supraincarcare sodica, insuficienta cardiaca, hipertensiune
arteriala, insuficienta renala, insuficienta hepatica grava, sindrom edemo-
ascitic al cirozei, edem pulmonar, edeme periferice, toxemie gravidica,
hipercorticism.
Sinonime: Ser fiziologic, Sodium chloride.

GLUCOZA , solutie perfuzabila
glucosum
Compozitie: Fiole continand sol. apoasa injectabila: 20%, 33%, 40%. Saci de
P.V.C. atoxic, apirogen, contine 250 ml, respectiv 500 ml de solutie glucoza
5%, 10%, 20%.
Valoarea calorica: Solutia 5% (izotona) - 200 cal/l; solutia 10% (hipertona) - 400
cal/l; solutia 20% (hipertona) - 800 cal/l; solutia 33% (hipertona) - 1320 cal/l;
solutia 40% (hipertona) - 1600 cal/l.
Actiune farmacoterapeutica: Glucoza administrata in scop terapeutic,
furnizeaza energia necesara functionarii normale a celulelor, contribuind la
crutarea proteinelor; amelioreaza troficitatea ficatului, protejandu-l de
diferite noxe; imbunatateste functia miocardului bolnav, echilibreaza
tensiunea arteriala si restabileste reactivitatea vasculara, deprimata prin
narcoza, hipotermie, anoxie s.a. In solutia izotona (5%) glucoza reface
temporar volemia in conditii de deshidratare, are un efect anticetogen in
acidoza organica si poate servi la completarea rezervelor de glicogen hepatic.
Solutiile hipertone maresc presiunea coloid-osmotica a sangelui, favorizand
trecerea apei din tesuturi in sange si realizand astfel o deshidratare tisulara.
Cantitatea mare de glucoza care se elimina prin rinichi, in cazul administrarii
solutiilor hipertone, antreneaza apa, provocand o diureza osmotica.
Indicatii: Stari de denutritie (alimentatie parenterala, deshidratare,
hipoglicemii, hepatopatii infectioase carentiale sau toxice, insuficienta
cardiaca, tulburari functionale ale miocardului pe fond anoxic, miocardite,
diferite boli infectioase) si intoxicatii (cu barbiturice, morfina, salicilati,
mercur s.a.) colaps vascular. Solutiile hipertone sunt indicate pentru actiunea
lor osmotica in hipertensiunea intracraniana (tumori, traumatisme cranio-
cerebrale), accidente cerebrovasculare si edemul cerebral (de asemenea, ca
diuretice).
Contraindicatii: Deshidratari mari (solutiile hipertone), insuficienta renala
grava. Injectarea rapida si in doze mari prezinta, la cardiaci, pericolul aparitiei
edemului pulmonar.
Posologie si mod de administrare: Solutia izotona (5%) se poate administra
subcutanat, intravenos sau intrarectal, cea mai uzitata fiind calea
intravenoasa. Solutia de glucoza 5% se administreaza in perfuzie venoasa lenta,
in cantitate de aproximativ 1 litru in 24 de ore. Viteza perfuziei fiind de 240-
400 ml/ora (60-100 picaturi/minut). Solutiile hipertone 10% si 20% se
administreaza de asemenea in cantitate de 1 litru in 24 de ore, viteza perfuziei
variind intre 200 si 300 ml/ora (50-70 picaturi/minut). Solutiile hipertone 33%
si 40% se perfuzeaza lent, in cantitate de cel mult 500 ml/24 h, cu o viteza de
80 si 180 ml/ora (20-50 picaturi/minut). Modul de utilizare a sacilor din P.V.C.
(atoxic, apirogen) cu solutii perfuzabile de glucoza: se alege sacul cu solutie
glucozata de concentratia necesara si volumul dorit, se scoate din punga de
polietilena in care este ambalat si se controleaza aspectul solutiei (trebuie sa
fie limpede si sa nu contina particule solide in suspensie) etanseitatea sacului
(prin comprimarea acestuia) si incadrarea in termenul de valabilitate (2 ani de
la data fabricatiei imprimata pe sac). Se atarna sacul (cu ajutorul agatatoarei)
deasupra venei ce urmeaza sa fie punctionata, pe un stativ, se pune in
evidenta dopul de cauciuc al inchizatorului sacului si se dezinfecteaza
suprafata dopului cu alcool iodat 1%. La sac se ataseaza o trusa de perfuzat
solutii prin perforarea dopului de cauciuc, efectuandu-se apoi perfuzia in
ritmul adecvat. In cazul utilizarii sacilor cu solutie de glucoza care au atasata
trusa de perfuzie (trusa de perfuzat solutii cu sac tip K), circuitul sac-trusa se
stabileste prin ruperea obturatorului plastic K9 fixat in interiorul tubului de
legatura dintre sac si trusa, deasupra camerei de numarat picaturi a trusei de
perfuzie, prin prinderea acestuia intre police, aratator si medius. Daca medicul
curant considera ca este oportun ca la solutia de glucoza sa se asocieze si alte
solutii continand vitamine, electrolitii etc. (compatibile) acestea se vor
introduce prin punctionarea sacului, cu ajutorul unei seringi sterile, deasupra
nivelului solutiei continute dupa o prealabila dezinfectare a locului punctiei, cu
alcool iodat 1% - Orificiul format de acul seringii se va obtura cu o banda de
romplast. Atentie ! La sacii cu solutie apoasa de glucoza nu este necesara
atasarea tubului filtru de aer in timpul perfuzarii.
Forma de prezentare: Cutii cu 10 saci de 250 ml, sau 500 ml, de glucoza 5%,
10%, 20%. Cutii cu 10, 50 sau 100 fiole 100 ml solutie glucoza 20%, 33%, 40%.
Conditii de pastrare: La adapost de umiditate, la temperatura de 10-25 grade
Celsius.Termen de valabilitate: 2 ani.


SOLUTIE RINGER , solutie perfuzabila
combinatii
Compozitie: 1 000 ml contin: clorura de sodiu 8,6 g, clorura de calciu x 6H2O
0,5 g, clorura de potasiu 0,3 g, apa distilata pana la 1.000 ml.
Na K Ca Cl
q/l 3,38 0,157 0,0915 5,525
mEq/l 147 4 4,6 156
Actiune terapeutica: Aport de lichide si electroliti pentru suplinirea pierderilor
de lichide extracelulare si a pierderilor de electroliti.
Indicatii: Suplinirea pierderilor lichide - electrolitice, in caz de deshidratare
hipo- si izotona, asociate cu urmatoarele situatii: soc; colaps; arsuri;
degeraturi; varsaturi repetate; diaree etc.
Contraindicatii: Hipervolemie, hipercloremie, hipercalcemie.
Precautii: Din cauza concentratiei crescute a ionilor de clor din solutie
comparativ cu concentratia lor serica, nu se recomanda administrarea
indelungata a acestei solutii.
Reactii adverse: Nu sunt cunoscute.
Mod de administrare: Se administreaza in perfuzie i.v. lenta (60-70
picaturi/minut), la adulti in doza de 500-1 000 ml, iar la copii in functie de
varsta si greutatea corporala.
Forma de prezentare: Saci P.V.C. cu 250 si 500 ml solutie perfuzabila.



SOLUTIE RINGER LACTATA , solutie
perfuzabila
combinatii

Compozitie:
Na K Ca Cl Lactata
q/l 3,38 0,157 0,0915 3,945 3,973
mol/l
147 4 2,28 111
44,6
Actiune terapeutica: Solutie ionica cu actiune de rehidratare si reechilibrare
hidroelectrolitica. Ionul lactat, care este rapid metabolizat in ion bicarbonat,
participa la reglarea balantei acido-bazice.
Indicatii: Reechilibrare hidroelectrolitica, in special intra- si postoperator.
Mod de administrare: in perfuzie i.v., dupa o posologie determinata de medicul
curant in functie de starea clinica si rezultatele testelor biologice.
Precautii: Nu se administreaza intramuscular.
Contraindicatii: Hiperhidratare predominant extramusculara, alcaloza
metabolica, hiperpotasemie, hipercalcemie, acidoza lactica, insuficienta
cardiaca.
Forma de prezentare: Saci P.V.C. cu 250 ml si 500 ml solutie perfuzabila.
Conditii de pastrare: Se va pastra la temperatura camerei.

DEXTRAN - 40, in clorura de sodiu , solutie
perfuzabila
combinatii
Compozitie: Polimer al glucozei cu greutate moleculara medie de 40.000 (peste
90% din moleculele sale au greutatea moleculara cuprinsa intre 10.000 si
80.000), obtinut prin hidroliza controlata din dextranul nativ, produs de
bacteria Leuconostoc mesenteroides pe un substrat de zaharoza. Este
prezentat in solutie de 100 g/l Dextran 40 in clorura de sodiu 9 g/l, solutia fiind
izotonica cu sangele prin continutul in substante cristaloide.
Actiune farmacoterapeutica: Datorita proprietatilor sale fizico-chimice
(greutate moleculara medie, distributie a greutatii moleculare si structura
moleculara), Dextran-40 exercita trei efecte biologice de importanta majora si
anume: 1. ameliorarea circulatiei sanguine; 2. expansionarea volumului
plasmatic (efect hipervolemic); 3. efect antitrombotic. Dextran-40 amelioreaza
microcirculatia (circulatia capilara), prin actiunea sa specifica de dezagregare
a eritrocitelor umane, prin scaderea vascozitatii sangelui si prin mobilizarea
apei (efect hiperoncotic) din compartimentul extravascular in cel intravascular,
cresterea volumului de lichid intravascular, impreuna cu scaderea
hematocritului si a vascozitatii sanguine, favorizeaza intoarcerea venoasa,
usureaza travaliul inimii si mareste diureza, descresterea simultana a lichidului
extravascular scade presiunea hidrostatica a tesuturilor perivasculare,
diminuand dilatarea capilarelor. Avand o greutate moleculara medie de 40.000
(peste 60% din molecule au greutatea inferioara pragului de eliminare renala
care este de 50.000), Dextran-40 este excretat prin rinichi, in aproximativ 6
ore, eliminarea renala fiind de peste 70% in decurs de 24 ore. Injectarea rapida
a 500 ml de Dextran-40 poate determina o expansionare totala a volumului de
plasma cu aproximativ 1000 ml. Desi Dextran-40 nu afecteaza hemostaza, el
impiedica formarea si propagarea trombilor. Aceasta contradictie aparenta se
explica prin aceea ca Dextran-40 interfera numai cu prima etapa a procesului
de trombogeneza, lasand intact sistemul extrinsec, responsabil de hemostaza.
Actiunea antitrombotica are, se pare, urmatorul mecanism: acoperirea
trombocitelor si a endoteliului vascular cu un strat de Dextran si diminuarea
adezivitatii plachetare. Efectul antitrombotic nu poate fi comparat cu al nici
unuia dintre anticoagulantele cunoscute (derivate de heparina sau dicumarol)
deoarece, in doze terapeutice, el inlatura pericolul trombozelor fara riscul
sangerarii secundare, risc comportat de administrarea anticoagulantelor
"clasice".
Indicatii: Diminuarea circulatiei capilare in: soc traumatic, hemoragic,
cardiogen (toxic sau din arsuri), embolie grasoasa, pancreatite, peritonite,
ileus paralitic. Ingreunarea circulatiei arteriale si venoase din: tromboze,
tromboflebite, gangrena iminenta, ulcus cruris si boala Raynaud. In chirurgia
vasculara si plastica (amelioreaza circulatia locala si scade tendinta la
tromboza la nivelul transplantului). In interventiile pe cord deschis (ca
hemodiluant in cadrul circulatiei extracorporeale). Se poate prefuza in amestec
cu sange (spre deosebire de solutia glucozata).
Contraindicatii: Trombocitopenie, hipofibrinogenemie (pericol de hemoragie);
Insuficienta cardiaca congestiva grava; Insuficienta renala cu anurie sau cu
oligurie marcata. Nu se utilizeaza la bolnavii cu excretia renala a clorurii de
sodiu diminuata sau cand este necesara reducerea aportului de sodiu.
Precautii: Dextran-40 este o solutie coloidala hiperoncotica, utilizarea lui
facandu-se cu grija in orice conditii in care exista o supraincarcare vasculara
(insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta renala sau policitemie). Doza
totala de Dextran-40 ce trebuie perfuzata se va regla dupa starea clinica a
bolnavului, tinand cont ca fiecare gram de dextran circulant fixeaza 20-25 ml
de apa. Odata cu Dextran-40 se recomanda sa se perfuzeze solutii cristaloide
pentru a extinde corectarea deficientei hemodinamice si pentru a mentine
balanta hidroelectrolitica. Aceasta recomandare se refera in special la bolnavii
deshidratati sau la cei aflati sub actiunea hormonului antidiuretic. Daca in
timpul tratamentului cu Dextran-40 bolnavul emite o urina vascoasa, de
consistenta similara unui sirop, se impune o hidratare suplimentara. Utila este
asocierea unui diuretic osmotic (manitol) pentru reglarea diurezei. Daca se
instituie de urgenta un tratament cu Dextran 40 la un bolnav la care se
suspecteaza o insuficienta renala cronica, se recomanda sa se perfuzeze
Dextran-70, a carui eliminare renala este mai lenta.
Posologie si mod de administrare: 1. Soc, arsuri, embolie grasoasa,
pancreatite, peritonite, ileus paralitic: se perfuzeaza initial i.v. o cantitate de
500-1000 ml in decurs de 30-60 minute, urmata de inca 500 ml in cursul
aceleiasi zile, continuandu-se cu 500 ml pe zi timp de 5 zile. 2. Tromboze,
tromboflebite, gangrena iminenta, ulcus cruris, boala Raynaud: in prima zi se
perfuzeaza i.v. 1000 ml in decurs de 4-6 ore, iar in zilele urmatoare cate 500
ml in decurs de 4-6 ore; durata totala a tratamentului este de 2 saptamani. 3.
Chirurgie vasculara si plastica: imediat inainte de interventie se perfuzeaza i.v.
500 ml in decurs de 30-60 minute, administrandu-se inca 500 ml intraoperator.
Postoperator se mai perfuzeaza 500 ml la 4-6 ore, administrandu-se apoi zilnic
cate 500 ml (in 4-6 ore) timp de 2 saptamani. 4. Interventii pe cord deschis: se
adauga 10-20 ml de Dextran-40/kg corp (1-2 g de dextran) la lichidul de
perfuzie; concentratia lui in lichid nu trebuie sa depaseasca 2%. In perioada
postoperatorie se administreaza cate 500 ml in 30-60 de minute timp de 5 zile.
Reactii adverse: Dextran-40 este lipsit de toxicitate, dar poate determina,
rareori si aproape exclusiv in timpul primei perfuzii, reactii de
hipersensibilitate ca: inrosirea fetei, eruptie urticariana, frison s.a.
Exceptional, in primele minute ale primei perfuzii, se poate inregistra aparitia
spasmului bronsic si/sau a hipotensiunii arteriale, ceea ce impune
supravegherea atenta a pacientului in intervalul de timp mentionat. Aparitia
reactiilor de tip alergic necesita suspendarea perfuziei si instituirea unei
terapii antialergice (antihistaminice, corticosteroizi, 0,1-0,5 ml de adrenalina
1:1000).
Forma de prezentare: Cutii cu 6 flacoane a 500 ml.
Conditii de pastrare: La adapost de lumina si caldura. Valabilitate: 5 ani.

DEXTRAN - 40, in glucoza , solutie
perfuzabila
combinatii
Compozitie: Polimer al glucozei cu greutate moleculara medie de 40.000 (peste
90% din moleculele sale au greutatea moleculara cuprinsa intre 10.000 si
80.000), obtinut prin hidroliza controlata din dextranul nativ, produs de
bacteria Leuconostoc mesenteroides pe un substrat de zaharoza. Este
prezentat in solutie de 100 g/l Dextran 40 in glucoza 50 g/l, solutia fiind
izotonica cu sangele prin continutul in substante cristaloide.
Actiune farmacoterapeutica: Datorita proprietatilor sale fizico-chimice
(greutate moleculara medie, distributie a greutatii moleculare si structura
moleculara), Dextran-40 exercita trei efecte biologice de importanta majora si
anume: 1. ameliorarea circulatiei sanguine; 2. expansionarea volumului
plasmatic (efect hipervolemic); 3. efect antitrombotic. Dextran-40 amelioreaza
microcirculatia (circulatia capilara), prin actiunea sa specifica de dezagregare
a eritrocitelor umane, prin scaderea vascozitatii sangelui si prin mobilizarea
apei (efect hiperoncotic) din compartimentul extravascular in cel intravascular,
cresterea volumului de lichid intravascular, impreuna cu scaderea
hematocritului si a vascozitatii sanguine, favorizeaza intoarcerea venoasa,
usureaza travaliul inimii si mareste diureza, descresterea simultana a lichidului
extravascular scade presiunea hidrostatica a tesuturilor perivasculare,
diminuand dilatarea capilarelor. Avand o greutate moleculara medie de 40.000
(peste 60% din molecule au greutatea inferioara pragului de eliminare renala
care este de 50.000), Dextran-40 este excretat prin rinichi, in aproximativ 6
ore, eliminarea renala fiind de peste 70% in decurs de 24 ore. Injectarea rapida
a 500 ml de Dextran-40 poate determina o expansionare totala a volumului de
plasma cu aproximativ 1000 ml. Desi Dextran-40 nu afecteaza hemostaza, el
impiedica formarea si propagarea trombilor. Aceasta contradictie aparenta se
explica prin aceea ca Dextran-40 interfera numai cu prima etapa a procesului
de trombogeneza, lasand intact sistemul extrinsec, responsabil de hemostaza.
Actiunea antitrombotica are, se pare, urmatorul mecanism: acoperirea
trombocitelor si a endoteliului vascular cu un strat de Dextran si diminuarea
adezivitatii plachetare. Efectul antitrombotic nu poate fi comparat cu al nici
unuia dintre anticoagulantele cunoscute (derivate de heparina sau dicumarol)
deoarece, in doze terapeutice, el inlatura pericolul trombozelor fara riscul
sangerarii secundare, risc comportat de administrarea anticoagulantelor
"clasice".
Indicatii: Diminuarea circulatiei capilare in: soc traumatic, hemoragic,
cardiogen (toxic sau din arsuri), embolie grasoasa, pancreatite, peritonite,
ileus paralitic. Ingreunarea circulatiei arteriale si venoase din: tromboze,
tromboflebite, gangrena iminenta, ulcus cruris si boala Raynaud. In chirurgia
vasculara si plastica (amelioreaza circulatia locala si scade tendinta la
tromboza la nivelul transplantului). In interventiile pe cord deschis (ca
hemodiluant in cadrul circulatiei extracorporeale).
Contraindicatii: Trombocitopenia, hipofibrinogenemia (pericol de hemoragie);
Insuficienta cardiaca congestiva grava; Insuficienta renala cu anurie sau cu
oligurie marcata. Nu se perfuzeaza in amestec cu sange deoarece poate
determina precipitarea globulinelor si agregarea spontana a eritrocitelor
(aceasta interdictie nu se aplica dextranului in solutie clorosodica).
Precautii: Intrucat Dextran-40 este o solutie coloidala hiperoncotica, utilizarea
lui se va face cu grija in orice conditii in care exista o supraincarcare vasculara
(insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta renala sau policitemia). Doza
totala de Dextran-40 ce trebuie perfuzata se va regla dupa starea clinica a
bolnavului, tinand cont ca fiecare gram de dextran circulant fixeaza 20-25 ml
de apa. Odata cu Dextran-40 se recomanda sa se perfuzeze solutii cristaloide
pentru a extinde corectarea deficientei hemodinamice si pentru a mentine
balanta hidroelectrolitica. Aceasta recomandare se refera in special la bolnavii
deshidratati sau la cei aflati sub actiunea hormonului antidiuretic. Daca in
timpul tratamentului cu Dextran-40 bolnavul emite o urina vascoasa, de
consistenta similara unui sirop, se impune o hidratare suplimentara. Utila este
asocierea unui diuretic osmotic (de exemplu - manitol) pentru reglarea
diurezei. Daca se instituie de urgenta un tratament cu Dextran la un bolnav la
care se suspecteaza o insuficienta renala cronica, se recomanda sa se
perfuzeze Dextran-70, a carui eliminare renala este mai lenta.
Posologie si mod de administrare: 1. Soc, arsuri, embolie grasoasa,
pancreatite, peritonite, ileus paralitic: se perfuzeaza initial i.v. o cantitate de
500-1000 ml in decurs de 30-60 minute, urmata de inca 500 ml in cursul
aceleiasi zile, continuandu-se cu 500 ml pe zi timp de 5 zile. 2. Tromboze,
tromboflebite, gangrena iminenta, ulcus cruris, boala Raynaud: in prima zi se
perfuzeaza i.v. 1000 ml in decurs de 4-6 ore, iar in zilele urmatoare cate 500
ml in decurs de 4-6 ore; durata totala a tratamentului este de 2 saptamani. 3.
Chirurgie vasculara si plastica: imediat inainte de interventie se perfuzeaza i.v.
500 ml in decurs de 30-60 minute, administrandu-se inca 500 ml intraoperator.
Postoperator se mai perfuzeaza 500 ml la 4-6 ore, administrandu-se apoi zilnic
cate 500 ml (in 4-6 ore) timp de 2 saptamani. 4. Interventii pe cord deschis: se
adauga 10-20 ml de Dextran-40/kg corp (1-2 g de dextran) la lichidul de
perfuzie; concentratia lui in lichid nu trebuie sa depaseasca 2%. In perioada
postoperatorie se administreaza cate 500 ml in 30-60 de minute timp de 5 zile.
Reactii adverse: Dextran-40 este lipsit de toxicitate, dar poate determina,
rareori si aproape exclusiv in timpul primei perfuzii, reactii de
hipersensibilitate ca: inrosirea fetei, eruptie urticariana, frison, s.a.
Exceptional, in primele minute ale primei perfuzii, se poate inregistra aparitia
spasmului bronsic si/sau a hipotensiunii arteriale, ceea ce impune
supravegherea atenta a pacientului in intervalul de timp mentionat. Aparitia
reactiilor de tip alergic necesita suspendarea perfuziei si instituirea unei
terapii antialergice (antihistaminice, corticosteroizi, 0,1-0,5 ml de adrenalina
1:1000).
Forma de prezentare: Cutii cu 6 flacoane a 500 ml.
Conditii de pastrare: La adapost de lumina si caldura. Valabilitate: 5 ani.
* Mentiune speciala: Dextran-40 in glucoza se utilizeaza la bolnavii ce prezinta
o excretie renala a clorurii de sodiu diminuata sau cand este necesara
reducerea aportului de sodiu.


DEXTRAN 70, clorura de sodiu , solutie
perfuzabila
combinatii
Compozitie: Polimer al glucozei cu greutate moleculara medie de 70.000 (peste
90% din moleculele sale au greutatea moleculara cuprinsa intre 25.000 si
125.000) obtinut prin hidroliza controlata din dextranul nativ, produs de
bacteria Leuconostoc mesenteroides pe un substrat de zaharoza. Dextran-70
este prezentat in solutie 60 g/l de dextran in clorura de sodiu 9 g/l solutia fiind
izotonica cu sangele prin continutul in substante cristaloide.
Actiune farmacoterapeutica: In concentratia de 60 g/l in solutie clorosodica
izotonica Dextran-70 are proprietati coloid-osmotice similare cu ale plasmei
sanguine. Avand o greutate moleculara medie care depaseste pragul de
eliminare renala pentru dextrani (50.000), Dextran-70 se elimina prin rinichi
numai in proportie de 40% in decurs de 24 ore. O mica parte din dextranul
injectat i.v. este eliminata prin tubul digestiv, iar o anumita cantitate este
metabolizata complet (in CO2 si H2O) in rinichi, ficat si splina. Gratie
proprietatilor sale fizico-chimice Dextran-70 se utilizeaza in principal pentru
mentinerea presiunii coloid-osmotice prin expansiunea volumului circulant.
Nefiind insa transportor de oxigen, pentru asigurarea hematozei se impune ca
prin administrarea Dextranului-70 sa nu se scada hemoglobina sub 8 g/100 ml.
In pierderile masive de sange (peste 1000 ml), Dextran-70 nu interfera, de
obicei, cu mecanismele de coagulare a sangenului; el determina o accelerare
neinsemnata a VSH. Dextran-70 are de asemenea, actiune antitrombotica.
Indicatii: Hipovolemii (hemoragie), deshidratari (arsuri), etc., insuficienta
circulatorie prin soc toxic sau septic. Stari tromboembolice (tratament
profilactic si curativ).
Contraindicatii: Trombocitopenie marcata, insuficienta cardiaca congestiva
grava, insuficienta renala, edem pulmonar.
Precautii: Toate starile susceptibile de a coexista cu o supraincarcare vasculara
(de exemplu, insuficienta cardiaca congestiva sau nefropatiile cu scaderea
filtratului glomerular).
Posologie si mod de administrare: Se perfuzeaza i.v. 500-1000 ml. Daca este
necesara substituirea unei cantitati de sange care depaseste 1000 ml, diferenta
se va completa cu sange total. Pentru profilaxia si tratamentul starilor
tromboembolice, se recomada initial perfuzarea i.v. a 500-1000 ml, in decurs
de 4-6 ore, apoi cate 500 ml i.v. in decurs de 4 ore sau mai lent, la 2 zile, pana
la disparitia semnelor clinice (maximum 2 saptamani).
Reactii adverse: Dextran-70 este lipsit de toxicitate, dar poate determina,
rareori reactii alergice (urticarie, spasm bronsic). De asemenea, la unii bolnavi
poate aparea prelungirea timpului de coagulare.
Atentie: Solutia de Dextran-70 trebuie sa fie limpede; in caz contrar, flaconul
se rebuteaza. Flacoanele al caror continut nu a fost epuizat la prima
administrare, de asemenea cele cu dopul perforat (chiar daca nu s-a extras
solutie) trebuie distruse. Perfuzia trebuie sa se faca numai cu tubulatura noua,
sterila, apirogena, prevazuta cu filtru.
Forma de prezentare: Cutii cu 6 flacoane a 500 ml.
Conditii de pastrare: La temperatura normala. Valabilitate: 5 ani.


DEXTRAN-70, in glucoza 5% , solutie
perfuzabila
combinatii
Compozitie: Dextran-70 este un polimer al glucozei cu greutatea moleculara
medie de 70.000 (peste 90% din moleculele sale au greutatea moleculara
cuprinsa intre 25.000 si 125.000), care se obtine prin hidroliza controlata, din
dextranul nativ, produs de bacteria Leuconostoc mesenteroides pe un substrat
de zaharoza. Dextran-70 este prezentat in solutie 6% in clorura de sodiu 0,9%
sau glucoza 5%. Ambele solutii sunt izotonice cu sangele prin continutul in
substante cristaloide.
Mentiune speciala: Dextran-70 in glucoza 5% se utilizeaza la bolnavii cu
excretia renala a clorurii de sodiu diminuata sau cand este necesara reducerea
aportului de sodiu. Nu se perfuzeaza in amestec cu sange, deoarece poate
determina precipitarea globulinelor si agregarea spontana a eritrocitelor
(aceasta interdictie nu se aplica in cazul dextranului in solutie clorurosodica).
Actiune farmacoterapeutica: Gratie proprietatilor sale fizico-chimice, Dextran-
70 are ca actiune majora expansionarea volumului circulant, in cazurile in care
acesta prezinta o scadere importanta. Avand o greutate moleculara medie care
depaseste pragul de eliminare renala pentru dextrani (50.000), Dextran-70 se
elimina prin rinichi numai in proportie de 40% in decurs de 24 de ore; o mica
parte se elimina prin tubul digestiv. O cantitate oarecare de dextran este
metabolizata complet (in CO2 si H2O) in rinichi, ficat si splina. Intrucat
Dextran-70 nu este transportator de oxigen si pentru ca hematoza sa fie totusi
asigurata se impune ca prin administrarea preparatului sa nu se scada
hemoglobina sub 8 g/100 ml. In pierderile masive de sange (peste 1000 ml)
Dextran-70 trebuie asociat cu sange total, pentru corectarea anemiei. Prin
distributia greutatilor sale moleculare, Dextran-70 nu interfereaza de obicei,
cu mecanismele de coagulare a sangelui; el determina o accelerare
neinsemnata a VSH. Preparatul are, de asemenea, actiune antitrombotica.
Indicatii: Soc hipovolemic, in special dupa hemoragii si traumatisme;
insuficienta circulatorie prin soc toxic sau septic. Arsuri intinse cu deshidratare
masiva si hemoconcentratie. Profilaxia socului chirurgical. Flebotromboze si
profilaxia trombozelor postoperatorii.
Contraindicatii: Trombocitopenie marcata, insuficienta cardiaca congestiva
grava, insuficienta renala, edem pulmonar.
Precautii: Toate starile susceptibile de a coexista cu o supraincarcare vasculara
(de exemplu, nefropatiile cu scaderea filtratului glomerular).
Efecte secundare: Dextran-70 este lipsit de toxicitate, dar poate determina,
rareori si aproape exclusiv in timpul primei perfuzii, reactii de
hipersensibilitate ca: inrosirea fetei, eruptie urticariana, frison s.a.
Exceptional, in primele minute ale primei perfuzii se poate inregistra aparitia
unui spasm bronsic sau a unei scaderi a tensiunii arteriale, ceea ce impune
supravegherea atenta a bolnavului in intervalul de timp mentionat. Reactii de
tip alergic extrem de rare daca perfuzia se instituie intraoperator sau imediat
dupa interventia chirurgicala. Aparitia unei asemenea reactii impune
intreruperea imediata a perfuziei si instituirea unui tratament antialergic
(antihistaminice, corticosteroizi, 0,1-0,5 ml de adrenalina 1:1000). Atentie:
Solutia de Dextran-70 trebuie sa fie perfect transparenta: in caz contrat,
flaconul se rebuteaza. Flacoanele al caror continut nu a fost epuizat la prima
administrare, de asemenea, cele cu dopul perforat (chiar daca nu s-a extras
solutie) trebuie distruse. Perfuzia trebuie sa se faca numai cu tubulatura noua,
sterila, apirogena, prevazuta cu filtru.
Posologie si mod de administrare: In socul hipovolemic se perfuzeaza i.v. o
doza initiala de 500-1500 ml de Dextran-70, reglandu-se viteza perfuziei in
functie de starea bolnavului. In socul grav se poate lasa la inceput preparatul
sa curga liber, iar apoi viteza se stabileste in functie de efectul asupra tensiunii
arteriale, a frecventei pulsului si a hematocritului (acesta nu trebuie sa scada
sub 25%). Daca este necesara o substituire ce depaseste 1500 ml se impune
transfuzarea de sange total in cantitate egala cu Dextran-70, fara insa ca doza
acestuia din urma sa depaseasca 2 500 ml. In arsuri - in functie de spolierea
lichidiana si de hemoconcentratie, se pot administra 3 000-5 000 ml pe zi in
primele 48 de ore. In arsurile grave se impune sa se administreze, in plus,
plasma, albumina si gamaglobulina. In profilaxia socului operator - este
oportuna perfuzarea cu o viteza continuu adaptata la starea bolnavului
(tensiune arteriala, puls, respiratie, culoarea tegumentelor) a unei cantitati de
500-1000 ml. In flebotromboze - se perfuzeaza in prima zi 500-1000 ml de
Dextran-70 in decurs de 4-6 ore, apoi 500 ml a doua zi (durata perfuzarii fiind
aceeasi) si continuand cu aceasta doza la 2 zile, timp de 2 saptamani. In
profilaxia trombozelor postoperatorii - se perfuzeaza lent i.v. 500 ml, incepand
inca din timpul operatiei sau imediat dupa aceasta, tratamentul ulterior este in
functie de riscul estimat al trombozei; a) risc mediu (interventii de chirurgie
generala) doza initiala se va completa cu alti 500 ml, perfuzati a doua zi dupa
operatie (durata perfuziei 4-6 ore); b) risc mare (fracturi de bazin, cancere
abdominale sau prostatice, antecedente trombotice s.a.) - aceeasi posologie ca
si in flebotromboze.
Forma de prezentare: Cutii cu 6 flacoane de 500 ml.
Conditii de pastrare: La temperatura normala.


SORBITOL , solutie perfuzabila
sorbitolum
Compozitie: Saci continand 500 ml sau 2000 ml de sorbitol in solutie apoasa
perfuzabila 50 g/l.
Actiune farmacoterapeutica: Sorbitolul este un zahar-alcool hexahidrat, derivat
din glucoza prin hidrogenare. Administrat pe cale parenterala este oxidat, la
nivelul ficatului, de catre sorbitol-dehidrogenaza, transformandu-se in fructoza
(levuloza). Procesul de metabolizare a Sorbitolului este independent de
insulina. Sorbitolul, substrat energetic usor utilizabil de catre organism, are, de
asemenea, actiune anticetogena si hepatoprotectoare, administrarea lui fiind
posibila chiar in prezenta unor leziuni hepatice importante. Aportul caloric al
Sorbitolului se ridica la 4,1 kcal/1 g. Sorbitolul este foarte bine tolerat de
rinichi.
Indicatii: Substrat energetico-calorigen, singur sau asociat cu solutii perfuzabile
de aminoacizi, in cadrul alimentatiei parenterale, la bolnavi la care ingestia
alimentelor nu este posibila (interventii chirurgicale etc.).
Posologie si mod de administrare: Sorbitolul se administreaza in perfuzie
venoasa, doza optima recomandabila fiind de 1g / kg corp/ ora.
Forma de prezentare: Saci din PVC netoxic-apirogen de 500 ml si 2000 ml.
Conditii de pastrare: La adapost de umiditate, la temperatura normala.


ALBUMINA UMANA , solutie injectabila
albumina umana
Prezentare farmaceutica: Flacoane continand 100 ml solutie injectabila de
albumina umana 5%.
Actiune terapeutica: Solutie aproximativ izoosmotica cu plasma, contribuie la
refacerea volemiei; aport de albumina.
Indicatii: Tratament de urgenta al socului si in alte situatii care impun
refacerea rapida a volumului sanguin; stari de hipoproteinemie cu sau fara
edeme; in arsurile grave pentru a preveni hemoconcentratia.
Mod de administrare: in perfuzie intravenoasa, initial 500 ml, se repeta la
nevoie; se foloseste numai solutia clara, incalzita la temperatura corpului.
Reactii adverse: Rareori greata, voma, salivatie, febra; daca dozele sunt
excesive sau in caz de deficit de pompa cardiaca poate provoca supraincarcare
circulatorie, chiar edem pulmonar.
Contraindicatii: Anemie grava, insuficienta cardiaca, alergie specifica;
prudenta la bolnavii cu rezerva cardiaca mica sau hipertensivi (viteza perfuziei
nu trebuie sa depaseasca 100 ml/ora) si in caz de traumatisme (atentie la
sangerare).