Poezia Vechiului Testament

Cri vechitestamentare cu caracter poetic:

-Psaltirea -Cartea Iov -Cartea Proverbelor -Cntarea Cntrilor,
-Eclesiastul -Plngerile lui Ieremia
Crii necanonice e cuprins pro!etic:
-"nelepciunea lui #olomon -"nelepciunea lui lisus !iul lui #irah
$ragmente poetice "n crile istorice:
-$ac: %,&' (Cntarea lui )ameh*+ $ac, -, &.-&/ (0inecuvntarea lui 1oe*+ $ac &/,
&2- &- (0inecuvntarea lui Isaac !al e lacob*3, $ac, &/,'--%4
(0inecuvntarea lui Isacic !al e Esau*+ $ac,%2, 5 -&/ (0inecuvntarea lui
lacuv*
-le6, 5., 5-5- (Cntarea lui 7oise up trecerea 7rii 8o6ii*
-1um, &5, 5/-52 (Cntarea fntnii); 1um,&%, '--,5.-&% (Pro!eia lui 0alaam*
-9eut,'&,5-%' (Cntarea lui 7oise*, 9eut,'',&-&- (Testamentul lui Moise)
-:u, .,&-&' (Cntarea 9eborei*
-I 8egi &,5-54 (Cntarea ;nei*, II 8egi 5,5--&/ (Plngerea morii lui #aul 6i a lui
C<natan e ctre 9avi*, II 8egi ', &'-'% (Plngerea lui 9avi la moartea lui
;bner* etc,
$ragmente poetice "n crile pro!etice:
-1aum 5 (psalmul al!abetic*
-lona &,'-54 (rugciunea lui Iona*
-;vacum ' -7iheia
-Isaia .,, 5 6,u, (Cntarea viei*+ Is, 5%, %-&5+ &/,'-.+ '2, --&4( Cntarea lui lezechia*+
-9aniel ' ( 8ugciunea lui ;zuria 6i acelor trei tineri*,
Poezia nereligioas "n Vechiul Testament:
-
s
cntarea lui )ameh ($ac: %,&'*
cntarea fntnii (1um, &5, 5/-52*
cntrile e la seceri6 (Is, -,&*
cntecele e la culesul viilor (Is, 5=,54*
cntecele e la ocazii speciale etc,
Poezia ebraic-cvoiuia istoric
poezia ebraic "n conte>tul cultural al ?rientului ;propiat antic (@garit, irnnele
6i cugetrile egiptene -;menemope sau iurnele asiro-babiloniene* cultura
pastoral (epoca patriarhilor* porunca a Il-a a 9ecalogului 6i estetica
ebraic
c o n e
VT, ;u II, sem, II
9
evoluia liturgico-cultic e la cultul sacri!icial la cultul rugciunii-perioaa
poste>ilic
J
in!luena poeziei ebraice asupra 1oului Testament (Cntarea 7ariei-)uca 5, %=-..,
Cntarea lui Aaharia-)uca 5,=2-/-, Cntarea 9reptului #imeon-)uca &,&--
'&, Imnul e slav-)uca &,5%*
Benuri literare:
-genul liric
poetic
pro!etic
dramatic -1enul iactic -genul liric (cntarea*
Poezia liric cuprie te>te poetice:
care nu erau estinate cntrilor acompaniate irim (ir-cnt)
care erau estinate pentru cntarea acompaniat cu aCutorul unui instrument cu
coare, Pentru a le esemna pe acestea in urm se !oloseau urmtoarele
e>presii:
-mizmor-cnt, psalm+
-tehila-imn e lau+
-Di na-plngere (elegie*
E>: Psalmii, Cntarea Cntrilor, Plngerile lui Ieremia
-genul iactic (cugetarea*
Poezia iactic, esemnat prin termenul generic maal ezvolt un stil
sentenios, cuprinzn cugetri, ma>ime, ziceri scurte,
E>: Iov, Proverbele, Eclesiastul,
Benurile poetice pe care le "ntlnim "n literatura greco-roman sau "n cea
moern (poezia epic 6i cea ramatic* lipsesc la poporul biblic,
Caracteristicile poeziei ebraice:
structura religioas, -este "nsu6irea !unamental a poeziei ebraice, aceasta !iin
eicat e>clusiv preamririi lu!9umnezeu 6i a operei sale creatoare 6i
proniatoare, "nelepciunea 6i comportamentul moral "n spiritul )egii sunt
mult
,
t
, accentuate prin intermeiul poeziei iactice,
- paralelismul membrelor:
- repetiia este un element ominant pentru scrierile ebraice att "n proz, ct 6i "n
poezie, lucru care poate !i observat 6i in gramatica limbii:
E>: Iosifa visat un vis ($ac, '/, .* "n loc e Iosifa avut un vis repetiia supline6te
superlativul:
E>: #!nt, #!nt, #!nt, 9omnul #avaot, plin este cerul 6i pmntul e mrirea ta
Is, =,'
-"n cartea $acerea:
%
E0lestemat s !ie CanaanF !o"ul ro"ilor s !ie la !raii siG($ac -, &.*
EHi a fcut 9umnezeu pe om dup c#ipul su+ dup c#ipul lui 9umnezeu l-a
fcut$% a fcut brbat 6i !emeieG, ( $ac, 5,&/*
I - Iat aceasta este os in oasele mele 6i carne in carnea mea+ (Ben, &,&'*
-poezia ebraic are ca principal caracteristic ritmul ieilor sau paralelismul
mem"relor
-ea nu cunoa6te rima cuvintelor 6i nici nu pare interesat e ritmul silabelor 6i a
cuvintelor,
-preocuparea sa principal este ritmul ieilor sau a sentinelor pe care le ezvolt
prin intermeiul unor stihuri paralele (paralelismul membrelor*,
-pe baza acestui principiu o iee sau o sentin se e>prim prin ou, mai rar trei
sau patru stihuri, aproape e aceea6i lungime, cel e al oilea sau mai rar al
treilea sau al patrulea stih repetn aceea6i iee "ns uzn e alte cuvinte,
Paralelismul membrelor este o reproucere ritmic , "n mai multe stihuri a unei
cugetri eterminate,
Paralelismul poetic poate !i:
-sinonimic
-antitetic
-sintetic
Paralelismul sinonimic e>prim aceea6i iee prin ou sau trei e>presii cu acela6i
"neles, ast!el c cel e al oilea stih poate corespune aproape "n "ntregime
celui inti,
E>: J9oamne nu cu mnia ta s m mustri K 1ici cu urgia ta s m ceri G (Ps, =,5*
Cerurile spun slava )ui
4
Hi tria veste6te !acerea minilor #ale (Ps, 2,5*
JAiua zilei spune cuvnt Hi noaptea nopii veste6te 6tiinaG (Ps, 52,&*
Hi apoi:
J In tot pmntul a ie6it vestirea lor
Hi pn la marginile lumii cuvintele LorG(Ps, 52,%*
;lte e>emple:
J0unstarea nu inuie6te e-a pur uri
Hi nici bogia in neam "n neam M (Prov, &/,&%*
JChiar "n gnul tu nu blestema pe rege
Hi "n cmara une ormi nu e!ima pe cel puternic G (Ecl, 54,&4*
E>emplul e paralelism sinonimic "n tristihuri:
J
J$ericit brbatul care n-a umblat "n s!atul necreincio6ilor
Hi "n calea pcto6ilor nu a stal
Hi pe scaunul hulitorilor n-a 6ezut G (Ps, 5,5*
E>emplul e paralelism sinonimic "n tetrastihuri:
J 1u te vei mai teme e !rica e noapte
9e sgeata ce zboar ziua
9e lucrul,ce umbl "n "ntunerec
9e molima ce bntuie la amiaz, G (Ps, -4, .-=*
Paralelismul antitetic e>prim aceea6i iee prin intermeiul contrastului, aic
cel e al oilea stih reprouce ieea sau sentina primului stih prin contrast,
E>: M$iul "nelept "6i "nvesele6te tatl
Iar !iul nebun "6i "ntristeaz mama G(Prov, 54,5*,
@ra auce ceart
9ar ragostea acoper toate cusururile (Prov, 54,5&*
J)a, moartea omului rept rmne sperana
9ar la moartea celui pctos aceasta piere G (Prov, 55,/*
Paralelismul sintetic sau progresiv "mbin stihurile pentru a e>prima o iee sau o
sentin, ;lt!el spus cel e al oilea stih care se aseamn att ca !orma
construciei ct 6i ca proporia lungimii ezvolt ieea e>primat "n primul
stih,
E>: J)egea 9omnului este !r prihan: "ntoarce su!letele+
mrturia 9omnului este e bun crein: "nelepe6tepruncii+ M(Prov, &2,-*
JToate popoarele batei, in palme,
#trigai lui, 9umnezeu cu glas e bucurie,
C 9omnul este prea"nalt, "n!rico6tor, "mprat mare peste tot pmntul,
#upusu-ne-a nou popoarele
#i neamurile sub picioarele noastre,3N Ps, %=,
E>ist situaii "n care "ntlnim stihuri sintetice care alterneaz cu scele antitetice
sau cazuri "n care gsim toate cele trei stiluri e paralelism "ntr-o singur
sto!a,
In general, "ncercrile speciali6tilor e a aplica poeziei ebraice metrul nu au at
rezultate, Totu6i nu se poate nega poeziei ebraice cunoa6terea unor reguli
e accentuare 6i tonalitate,
;lte tehnici speci!ice poeziei ebraice:
%
;crostihului
& alt caracteristic a poeziei ebraice este cea a poemelor-cntrilor al!abetice, "n
care un numr eterminat e versete "ncep cu aceia6i liter 6i se succe apoi
pn se parcurge "ntreg al!abetul (Ps, 55-, Prov, '5, Plngerile lui "eremia*,
'sonanta- reproucerea sau repetarea !recvent a aceluia6i sunet,
E>: Pronumele posesivG nu (-al nostruf)n ebraic* se repet e '. e ori "ncele
&& e versete ale capitolului . in Plngerile lui Ieremla,
'literaia- repetarea acelora6i litere sau silabe, "n cuvinte care se succe,
E>: Me6em 6uah ume6oahG (Iov '4,'*- repetarea literei 6in (6*
#tro!ele "n poezia ebraic
Im numr !oarte mare e poeme biblice sunt "mprite pe stro!e, ;cestea se nasc
"n mo !iresc prin intermeiul paralelismului, #tihurile paralele "mbinate
cte ou, trei sau patru e>prim o cugetare 6i !ormeaz stro!e cu istihuri
6i tristihuri,
E>: Psalmul '
9oamne, ct s-au "nmulit cei ce m necCescF
7uli se scoal asupra mea+
7uli zic su!letului meu:
M1u este mntuire lui, "ntru 9umnezeul luiF M
Iar Tu, 9oamne, spriCinitorul meu e6ti, slava mea 6i Cel ce "nali capul meu,
Cu glasul meu ctre 9omnul am strigai 6i m-a auzit clin muntele cel s!nt al )ui,
Eu m-am culcat 6i am aormit+ sculatu-m-am, c 9omnul m va spriCini,
1u m voi teme e mii e popoare, care "mpreCur m "mpresoar,
O #coal, 9oamne, mnluie6te-m, 9umnezeul meu, c Tu ai btut pe toi cei ce
m vrCPn6esc "n e6ert+ inii pcto6ilor ai zrobii,
2, ; 9omnului este mntuirea
6i peste poporul Tu, binecuvntarea Ta,
#-a presupus, e asemenea, c rnuielile cultice e la templu presupuneau
cntarea alternativ, Primul cor cnta o stro!a, cel e al oilea cor cnta
antistro!a iar apoi ambele cntau alternativ o alt stro!a,
0ibliogra!ie:
Q 0I0)I; #;@ #$R1T; #C8IPT@8S, Eiia :ubiliar a #!ntului #ino, tra,
0artoiomeu Valeriu ;nania, Eitura Institutului 0iblic 6i e 7isiune al
0isericii ?rtoo>e 8omne, 0ucure6ti, &445,
0artoiomeu Valeriu ;nania, Poezia Vechiului Testament, Eitura Institutului
0iblic 6i e 7isiune al 0?8, &444,
#tuiul Vechiului Testament, manual pentru Instututele Teologice, eiia a 555-
a, Eitura 8ena6terea, CluC-1apoca, &445,
Pr, Pro!, 9r, 9umitru ;bruan, Crile iactico-poetice, Eitura @niversitii
)ucian 0l aga, #ibiu, &44&,
Petre #emen, 55 ie 7einiciuc Puic, ;6teptn mntuirea, Eitura 7itropoliei
7olovei 6i 0ucovinei, la6i, 5---,
Petre #emen, Poezia Vechiului Testament, "n Blasul 0isericii, ;n NNNVI
(5-//*, 1r,/- -, p,/44-/4-,
@sca, Pr, loan, Vechiul Testament "n ticuirea #!inilor Prini,, voi, 5-NIII,
0ucure6ti, &44&-&44/,
VT ;n, ii #era, ii #chi e curs - .
Cartea Eeclesiastu"ui
1umele crii
Titlul crii este Cuvintele lui Tohelet, !iul lui 9avi, 8ege "n Ierusalim,
Cuvntul *o#elet este reat "n traucere greceasc prin +cclesiastis, termen preluat
e!c ctre Vulgata 6i e traucerile moerne, *o#elet "nseamn cel care
vor"ete ,ntr-o adunare 7ai este traus ca ,nvtorul% predicatorul ()uther*,
#copul crii
#copul crii este acela e a e>amina viaa in toate perspectivele, pentru a a!la un
rspuns, Ecclesiastul escoper c numai 9umnezeu eine cheia "nelegerii
sensului vieii,
Cuprinsul crii
Cartea nu are o structur logic, coerent, Cuprine o serie e ma>ime, sentine
legate e realitile vieii, pe care unii cercettori le consier ca !iin
aunate "n ecursul unei perioae mai "nelungate e timp, Totul pare c se
eruleaz sub inciena leit motivului -eertciunea deertciunilor% toate
sunt deertciune
Cartea se "mparte, "n mo traiional, "n trei pri:
Partea 5: (5<&p.Q5&* Ecclesiastul emonstreaz "n parte e6ertciunea lucrurilor
omene6ti, 9 povee cu privire la ceea ce trebuie s !ac omul pe pmnt,
pentru ca s !ie relativ !ericit, Te>tul poate !i urmrit pe baza a oua
iviziuni principale e iei:
3 zrnicia vieii
rsnnnsul creinei nractice (reat cu liter italic*
enunarea temei (5, 5-&*+
natura este un sistem "nchis 6i istoria este o simpl succesiune e evenimente (5,'-
55*
"nelepciunea "l escuraCeaz pe om (5, 5&-52* plcerea "l las nesas!cut (&, 5-55*
"nelepciunea trebuie apreciat mai presus e asemenea lucruri, ar moartea
"n!rnge eopotriv pe "nelept 6i pe nebun (&, 5&-&'*
UgV3 ,
W
&XY Z
- prime6te viata "n !iecare in mna lui 9umnezeu 6i preamre6te-l "n lucrurile
obi6nuite (&, &%-&=*,
Trie6te-li viaa pas cu pas 6i au-i aminte c 9umnezeu este singurul care
cunoa6te rostul vieii+ !olosirea bunurilor trebuie s se !ac mulumin lui
9umnezeu care, va Cueca toate !aptele omului (', 5-5/*,
?mul moare la tel ca animalele (', 52-&5* 6i, prin urmare, -umne.eu tre"uie s fie
preamrit ,n viaa aceasta (', &&*,
#oarta omului pe pmnt este mereu supus schimbrii+ problema asupririi 6i a
inviiei (%, 5-.*,
Trebuie urmrit lini6tea su!leteasc (%, =*
;varul singuratic (%, /-2*
,, - 0inecuvntarea prietenei (%, --5&*
)ipsurile regilor (%, 5'-5=*
Esena aevratului "nchintor, purtarea cuviincioas !at e cultul ivin (., 5-
/*
#tpnirea opresiv (., 2--
0anii auc multe rele (., 54-5/: =, 5-5&*+
$ii mulumii cu ceea ce ii-a at 9umnezeu (., 52-&4*
Partea a il-a (/ - 5&, /*: "ncepe cu o serie e 6apte re!lecii sub o !orm comparativ,
Ecclesiastul recoman seriozitate "n via, rbare 6i calm, Trateaz apoi espre
"nelepciune 6i raporturile acesteia cu reptatea: puterea, taina estinului omului pe
pmnt, relaiile sociale 6i anomaliile acesteia "ntr-o lume pervertit,
Concluziile acestei pri sunt: viaa pmnteasc nu poate a omului !ericirea eplin, ar
cel "nelept este "nemnat s se !oloseasc "n mo cumptat e bunurile acestei lumi,
amintin c 9umnezeu "l va Cueca,
"nelepciunea practic "n care se inclue !rica e 9umnezeu este un ghi pentru via (/, 5-
&-*+
, omul trebuie s se supun !a e poruncile lui 9umnezeu chiar 6i alunei3 cn
UQ viitorul pare ascuns (2, 5-/*
problema morii care vine eopotriv peste cei buni 6i peste cei ri (2, 2- -, '* "ntruct moartea
este universal, !blose6te-i via cu energie atta vreme ct ai putere (-, %4*
s nu cazi "n pcatul mnriei (-, 55-5&*
alte proverbe espre realitatea vieii (-, 5' - 54, &4*
omul ,trebuie s in seama-e legile naturii care-i sunt cunoscute, "ntruct
viitorul nu poate !i cunoscut (55,5-2*
au-i aminte e 9umnezeu "n tineree, eoarece btrneea "i slbe6te puterile (, -- 5&, /*
Epilogul crii (5&, 2 - 5%* recoman temerea e 9umnezeu 6i pzirea poruncilor lui, cci
9umnezeu va auce la Cuecat "naintea )ui toat !ptura,
?riginea crii
"n mo traiional este atribuit lui #olomon, "ncepn cu 7, )uther 6i [ugo Brothius
(5=%5*, aceast concepie traiional a !ost combtut,
)imba, gramatica crii, aramaismele 6i cuvintele persane, ba chiar 6i unele grecisme nu ar
corespune epocii lui #olomon, )imba crii se "nrue6te mai mult cu cea a crilor
Ezra, 1eernia 6i Estera, W
9ata compunerii crii a !ost propus e e>egei ca !iin e la #olomon la Iro cel mare,
pentru toate epocile istorice, Cei mai muli consier c Ecclesiastul nu poate s !ie
anterior e>ilul babilonic, Timpul cel mai probabil ar !i secolul al IlI-lea ",[r,
Canonici!aiea crii a !ost atacat e Hcoal lui Harnai, "ns #inagoga a acceptat-o rept
canonic prin #inoul e la Iamnia (-4 ,[r,*,
0iserica a recunoscut-o "nc e la "nceputurile sale rept canonic,
Problema crii
Criticii moerni acuz Ecclesiastul e+3
scepticism (Y\enan "l nume6te chiar un sceptic elegant, "ns Eccl, 1u se "noie6te e
valoarea raiunii omene6ti, ci a!irm oar limitarea acesteia* epicurism (este acuzat c
propag !olosirea bunurilor pmnte6ti pentru plcere, ca singurul scop al vieii* -sQ
-/ 0 1
pesimism ("n cap, '-%, Eccl, este consierat un aevrat catehism e pesimism*
!atalism (&, 5%-5=+ ',5'-5.* Eccl, este acuzat c prive6te soarta omului ca !iin hotrt
inainte, pierznu-se in veere !aptul c toi vom !i Cuecai,
0ibliogra!ie < am -0
#tuiul Vechiului Testament- manual pentru institutele teologice,
T], pro!, 9, ;bruan, Crile didactico-poelice Eil, @niversitii )ucian 0laga, #ibiu, &445,
Petre #emen, Ilie 7einiciuc-Puic, 'teptnd mntuirea, ia6i, 5---,
U
VT ;n, II #em, II #chi e curs - =
Cartea Cntarea Cntrilor
1umele crii
Cntarea Cntrilor ("n limba ebraic 2ir 3a ir im, "n latin Canticum Canticorum este
cea mai controversat intre crile Vechiului Testament, #uperlativul !olosit "n
titlu inic !aptul c este cea mai !rumoas cntare intre toate cntrile, ca
e>presie a lirismului esvr6it,
E>presii la superlativ se "ntlnesc 6i la apelative, cum ar !i -omnul -omnilor (9eut,
54, 5/*, 4fnta 4fintelor%-!o"ul ro"ilor (9eut, -, .* sau -eertciunea
deertciunilor (Eccl, 5, &*,
Cuprinsul 6i unitatea crii
;6a cum se observ in cuprinsul ei, este vorba e un singur poem "n care ialogheaz
acelea6i personaCe, aic mirele, comparat cu un rege, 6i mireasa, Poemul "6i are
originea "ntr-un !apt real, petrecut "n timpul glorioasei omnii a lui #olomon,
9in cauz c este singura carte "n care nu se pro!er numele s!nt al lui
9umnezeu, s-a consierat e unii e>egei c poemul este un epilalam tradiional,
aic o cntare e nunt, rspnit "n aria e rsrit a 7rii 7eiterane,
#-a susinut, e asemenea, c sub !orma alegoriei s-ar ascune epopeea ie6irii evreilor
in robia egiptean, @nii cercettori o consier o capooper poetic, cu
imagini 6i e!iniii e o eosebit !rumusee, e o bogie le>ical e>uberant,
;lii au socotit-o o poezie popular sau o cntare cult e mare ra!inament,
9in punct e veere literar, cartea este un poem al iubirii intre oi tineri, Cntarea
ebuteaz brusc, !r introucere, e la "nceput pn la s!r6it !iin un ialog
cntat "ntre ou !iine care se iubesc, esprite una e alta, ;ceastea, mnate e
or, se caut reciproc, !iecare escriin "n termeni e o eosebit elicatee,
!rumuseea 6i !armecul celuilalt, T Primul portret este cel al iubitei, esenate "n
culorile cele mai pure e ctre iubitul ei, ;cesta !olose6te cele mai alese
comparaii pentru a contura chipul iubitei up care tnCe6te cu aroare toat
ziua,
;l oilea portret este cel al iubitului, pentru care iubita !olose6te e inepuizabile
comparaii 6i meta!ore pentru a-i escrie !armecul 6i !rumuseea, Tinereea,
!ecioria, puritatea, nevinovia, armonia, !rumuseea, integritatea 6i senintatea
su!leteasc 6i trupeasc sunt trsturi e!initorii care se esprin in escrierea
chipului celor oi iubii,
^neletnicirea lor este pstoritul, rstimpul iubirii este anotimpul primverii, cn totul
este imaculat, proaspt, 7omentul in zi "n care se eruleaz patetica alergare a
unui iubit spre cellalt este !aptul imineii, al ivirii zorilor, cn rou nu s-a luat
"nc e pe !lori (cap, ., 5*, )ipse6te orice element care s enote ispita, patima,
pcatul, 9e6i intensitatea sentimentelor celor oi iubii este ma>im, totu6i
iubirea lor nu se consum, ci rmne la staiul e or, ceea ce "nseamn c ei se
vor cuta mereu,
U
Interpretarea crii
#-au propus ' moaliti e interpretare:
interpretarea literar care aparine e>egeilor raionali6ti, care susin c poemul trebuie
interpretat e>clusiv "n sens literar+ mai e>act, poemul ar escrie iubirea intre
#olomon 6i #ulamita, !iica regelui egiptean, Poemul ar 55 un elogiu aus iubirii
curate 6i sincere "n care se preamre6te !ielitatea conCugal 6i monogamia,
;ceasta interpretare, a rost susinut 6i e Teoor e 7opsuestia care a !ost
conamnat e Prinii e la #inoul V Ecumenic (..'*,
Interpretarea tipic sau mistic, Potrivit aceste interpretri, Cntarea Cntrilor ar avea
un sens ublu: literar 6i tipic, ;ic, "n sens literar poemul ar escrie cstoria
regelui
#olomon cu #ulamita, iar "n sens tipic ar !i preamrit iubirea intre 9umnezeu 6i poporul
#u ales sau iubirea lui [ristos pentru 0iserica #a, 1ici aceast moalitate e
interpretare nu a !ost acceptat e 0iseric pe motiv c nu pstreaz "neaCuns
sacralitatea crii, att #!, #criptur ct 6i #!, Traiie ne"nli6n cstoria lui
#olomon ca un !apt tipic,
Interpretarea alegoric, aparine vechii traiii iuaice 6i cre6tine re!eritoare la aceasta
carte, #ub chipul cstoriei ieale a lui #olomon poemul cnt iubirea tainic a lui
9umnezeu cu poporul su ales, "n carul cultului iuaic, ca e>presie a acestei iubiri
tainice a lui 9umnezeu !a e poporul su, cartea era citit la s!r6itul celor opt zile
ale srbtorii ;zimilor (Pa6tele evreiesc*,?rigen a preluat interpretarea alegoric e
la iuei pe care ulterior Prinii 0isericii (#!, Ipolit, Eusebiu e Cezareea, $er,
Ieronim, #!, ;tanasie cel 7are, #!, Brigorie e 1_ssa, Teoorei e C_r, #!, Brigorie
cel 7are* au apro!unat-o "n sensul tainic, spiritual al unirii lui [ristos cu 0iserica,
;utorul
Pe baza titlului crii observm c autorul acesteia este #olomon, traiia iuaic
atribuinu-i cartea acestuia, E>egezei iuaice "i urmeaz 6i traiia cre6tin,
"ntruct "n cuprinsul crii "ntlnim numeroase parsisme 6i aramaisme s-a consierat c
lucrarea ar aparine unui autor necunoscut care ar !i scris lucrarea "n sec, VI-IV ",,[r
!i! losin "ns un material mult ai vechi care ar putea aCunge pn "n epoca lui
#olomon,
Cartea Plngerilor lui Ieremia
1umele crii
-"n limba ebraic cartea este numit &inot% "n #eptuaginta T#reni iar "n Vulgata
5amentationes, up canonul iuaic !iin a6ezat "n rnul crilor in grupul
7eghilot, ea !iin estinat lecturii publice "n ziua comemorrii rmrii
Ierusalimului,
Cuprinsul crii
Cartea cuprine o colecie e cinci cntri ispuse "n cinci capitole lucrate "n acrostih,
aic !iecare poem este alctuit in && e versete, !iecare vers "ncepn cu cte o
liter a al!abetului ebraic, poemul al treilea avn trei versuri care "ncep cu - aceea6i
liter care sunt cuprinse prin urmare "n == e versete,
Cartea este o cntare e Cale care eplnge ezastrul abtut asupra Ierusalimului "n anul
.2= ",, [r,, cn cetatea 6i templul au !ost istruse e ctre babilonieni 6i poporul a
!ost us "n robie,
"n capitolul 5 poetul impreun cu cetatea Ierusalimului personi!icat se lamenteaz
"naintea 9omnului in pricina ezastrului abtut asupra ora6ului in cauza pcatelor
poporului care nu a mai urmat legea ivin, Branoarea 6i strlucirea Ierusalimul e
alt at este pus "n raport irect cu ezastrul 6i ruina "n care a aCuns vestita cetate,
"n capitolul & poetul eplnge soarta urgisit a poporului su pe care-5 consier prea
urgisit e 9umnezeu, Tabloul ezastrului prezentat este sumbru, caavre masacrate,
copii murin e !oame pe strzi, "n !aa acestei situaii autorul se simte obligat s-i
"nemne pe cei rma6i la acte e peniten, Capitolul ' reia esctierea tabloului
cetii istruse la !el ca 6i cel e al patrulea capitol, "n care se subliniaz in nou
cauzele ezastruiui(pcatele poporului* !iin conamnai 6i eomiii pentru
perseverena cu care 6i-au u6mnit con!ratele, Capitolul . cuprine e asemenea
plngerea autoruli care se trans!orm mai mult "ntr-o rugciune e implorare a milei
ivine,
;utorul cri este up traiie Ieremia, sunt "ns invocate 6i aspecte care pleeaz "n
e!avoarea acestuia (aCutorul in partea Egiptului-Plng, %,5/ "n contraicie cu
Ier,'%, .-54*,
VT ;n, II #ein, II #chi e curs - /
Crile necanonice (anaghinoscoincna*
5, Consieraii generale
In #eptuaginta 6i "n alte trauceri vechi ale 0ibliei, pe lng cele '- eri canonice "ntlnim
6i un numr e 54 cri "ntregi, precum 6i alte aaosuri la cele canonice numite
anag#inoscomena (bune e citit* sau 9eutero-canonice,
Cn s-a traus #eptuaginta, la cele '- (respectiv &&* cri s!inte ale evreilor au !ost
trause 6i unele eri si aaosuri numit ulterior anag#inoscomena 9in acest motiv,
0iblia ebraic are mai puine cri ect cea greceasc,
Cele 54 cri necanonice in #eptuaginta sunt urmtoarele: Tobit, Iuita, 0aruh, Epistola
lui Ieremia, Cartea a 555-a a lui Ezra, "nelepciunea lui #oiomon, ^nelepciunea lui ,
0us, !iul lui #irah, 5 7acabei, 55 7acabei, 555 7acabei, #uplimente (aaosuri*
necanonice avem la urmtoarele cri:
[stera (Visul lui 7aroheu, ecretul lui ;rta>er>es, rugciunea lui 7aroheu si a Estcrei,
escrierea intrrii Esterei la rege, ecretul lui ;rta>er>es pentru aprarea iueilor,
e>plicarea visului lui 7aroheu*+
9aniel (rugciunea lui ;zaria 6i cntarea celor trei tineri, istoria #uzanei 6i istoria iolului
0el 6i a balaurului*
Iov (espre originea lui Iov cap, %&*
Psalmi (Psalmul 5.5*
55 Paralipomena (rugciunea lui 7anase*
9up cuprinsul lor, crile necanonice pot ti "mprite ast!el:
cri istorice (Tobit, Iuita, III Ezra, I, II, 555 7acabei, aaosurile la cartea canonic
!stera 6i la cartea lui 9aniel (istoria #uzanei 6i istoria iolului 0el 6i a balaurului*,
cri pro!etice (0aruh 6i Epistola lui Ieremia*
cri poetice: a, e cuprins iactic (^nelepciunea lui #oiomon, "nelepciunea lui Isus, !iul
lui #irah*, b, e cuprins liric (aaosurile la Cartea lui 9aniel, rugciunea lui ;zaria 6i
cntarea celor trei tineri, rugciunea lui 7anase 6i Psalmul 5.5*,
Potrivit hotrrilor sinoaelor 6i a #!inilor Prini, aceste cri au urmtoarele caracteristici
normative:
nu sunt inspirate
sunt !olositoare 6i ei!icatoare pentru sullet
e, sunt superioare altor proucii ale literaturii pro!ane
, sunt estinate ca lectur pentru catehumeni, putn ast!el s !ac parte in te>tul #!intei
#cripturi, servin la ziirea sulleteasc a creincio6ilor, e6i nu pot !i !olosite "n
totalitate pentru con!irmarea autoritii ogmatice,
In teologia ortoo>, nu e>ist o poziie unitar !a e aprecierea 6i enumirea acestor
cri, E>ist teologi greci care le au o importan mult mai mai mare, numinu-le
9eutero-canonice, ? hotrre a unui sino pan-ortoo> ar 55 necesar "n aceast
privin, "n ceea ce prive6te 0iserica 8omano-Catolic, aceasta a urmat poziiei
$ericitului ;ugustin care susine c practica 0isericii este cea care recunoa6tere
canonicitii unei eri a #!intei #cripturi, ;st!el, sunt canonice toate crile pe care
0iserica le-a primit 6i !olosit, El termenilor canonic 6i canea canonic o e>tensie pe
care ace6tia nu au avut-o "n 0iserica primar, @rmn traucerilor latine Vulgata 6i
Itala, canonul Vechiului Testament pentru 0iserica ;pusean mai cuprine 6i crile l
obit, Inii, 5 7acabei, 55 7acabei, "nelepciunea lui #oiomon, ^nelepciunea lui Isus,
!iul lui #irah, cuprecizarea c acestea sunt cele %% cri care au autoritate pentru
Vechiul Testament, !iin acceptate 6i con!irmate o!icial rept canonice 6i inspirate
(eutero-eanonice*,
"n teologia apusean, cele '- cri ale canonului biblic se numesc proto-canonice, "n raport
crile anaghinoscomenu numite eutero-eanonice, 0iserica Protestant le socote6te
toate cele 54 cri anaghinoscomena rept apocrife% !iin e>cluse in eiiile #!intei
#cripturi tiprite e #ocietatea 0ritanic "ncepn eu 5-&/,
Crie necanonice istorice
Cartea To"it - prezint viaa unei !amilii evlavioase israelite in timpul e>ilului "n cetatea
1inivei, Tobit, un evreu creincios care respecta cu strictee )egea, aCutn pe
con!raii lui in e>il, are mult e su!erit in pricina orbirii sale i-5, implor pe
9umnezeu s-i ia viaa, "n acela6i timp, #ara, nepoata sa, in cetatea )cbatana,
eznCuit e moartea celor / logonici ai si "n noaptea nunii, se ruga 6i ea la
9umnezeu s-i ia viaa, 9umnezeu le ascult rugciunile 6i-l trimite pe "ngerul 8a!acl
la cei oi, Tobit, pentru a asigura viitorul !iului su !obie, il trimite pe acesta s
recupereze o sum important e bani e la Babael, "ngerul 8alael, sub chipul unui
israelit ;zaria, "i serve6te rept ghi e cltorie, "l !ere6te e primeCie 6i "l aCut
chiar s "ntemeieze o !amilie cu verisoara sa #ara, iIitors acas, !obie vinec boala
e ochi a tatlui su a6a cum "l s!tuise "ngerul care se !ace cunoscut 6i ispare,
Cartea este ziitoare e su!let atotir "nvturilor morale cuprinse "n ea, Este scris "n
aramaic 6i are un caracter iactic, Cuprine "ns o serie e ine>actiti istorice 6i
geogra!ice, ar 6i o serie e inavertene pro!erate e "nget!rul 8alael, care o !ace
improprie pentru a !i pus alturi e cele canonice, Timpul scrierii este eel post-e>ilic
(sec, 555- 55 ",,l lr, *,
Cartea #ulit- prezint o scurt povestire istoric, relatn salvarea cetii 0etulia e mna
puternicului general ?lo!ern, ;cesta este trimis e regele asirian (V* 1abucoonosor,
up victoria asupra regelui ;rl>a al 7eiei (V*, s ocupe cetile e la Vest e
Eu!rat, ?lo!ern cucere6te cetate up cetate coborn pn pe coastele 7eiteranei,
ameninn s ocupe Ierusalimul, Cetile supuse erau obligate s se supune zeilor
aorai e noii stpnitori, Cetatea 0etulia einea o poziie cheie in punct e veere
strategic "n norul Palestinei, ?lo!ern aseiaz cetatea care este salvat e intervenia
unei tinere vuve bogate 6i !rumoase pe nume luit, care trece "n labara u6man 6i,
sub prete>tul c vrea s vn u6manilor secrete militare, se !olose6te e !armecele
sale 6i "l "mbat pe ?lo!ern pe care-5 ucie, 9escoperinu-6i conuctorul mort,
aseiatorii pleac "n erut spre bucuria iueilor care o aclam pe luita,
Cartea cuprine o serie e ine>actiti e orin istorie: 1abucoonosor nu omne6te "n
1inive, ci este rege babilonian, Campania sa militar s-a !inalizat cu cucerirea
Ierusalimului, iar cetatea 0etulia nu a !ost ienti!icat in nicio alt surs, 7esaCul
crii este acela c 9umnezeu poart e griC poporului #u 6i acesta este "nemnat s
!ie creincios lui `ahve,
Crile Maca"eilor - "6i au enumirea e la lua 7acabeul, care s-a impus prin viteCia sa
"mpotriva u6manilor, ;cest nume a !ost purtat apoi e escenenii si,
Evenimentele escrise "n crile 7acabeilor au loc up cuceririle lui ;le>anru cel
7are, cn Palestina aCunge sub ominaia scleucizilor care "ncerca s impun
cultura greac "n teritoriile ocupate, In anul 5(Q/ ", 5 ir, ;ntioh IV Epi!anes nu mai
recunoa6te niciun privilegiu iueilor, interzice sabatul, circumciziunea, obliugnu-i
s mnnce crnuri interzise 6i s-i aore pe Aeus, a crui statuie o instaleaz "n
Templul in Ierusalim, 8evolta iueilor este conus e preotul 7atalia cu !iii si
loan, #imeon, lua 7acabeul, [leazar 6i Ionatan, care iniiaz o puternic lupt e
gheril "mpotriva !orelor u6mane, 9up moartea lui 7atatia, Iua conuce poporul
spre noi izbnzi, reu6in s elibereze Ierusalimul 6i s restabileasc aevratul cult,
i, Tup#unemelc ue
#upimenie ia canea ivstcru
#chi e curs-2 VT-Rn Ii, #eni ii
(, ariile anaghinoscoineiiii-i 5
le>lul grecesc al crii Tstera esle mai eLvollal ecl te>tul original ebraic, In esen
suplimentele nu spun ceva nou, ei ezvolt mai pe larg te>tul original, suplimentele
necanonice: visul lui 7aroheu ("nceputul cap, 5*, escoperirea e ctre 7aroheu a
conCuraiei celor oi lmeni contra regelui, ecretul lui ;rta>erse pentru nimicirea
iueilor ()ist ',5'-5%*, rugciunea lui 7aroheu 6i a Tsterei (5 ist 5,5/ 6,u,*, intrarea
5 (sterei la rege (cap, . mai ezvoltat*, ecretul regal pentru ocrotire iueilor (Est 2,
5'-5%, "n ),NN vers, 5%-5/ sunt puse la "nceputul cap, -*, E>plicarea visurilor lui
7aroheu (Est 54,' 6,u,*
- #uplimentele .a cartea 9aniel
Istoria 4usanul L istoria idolului 6el i a "alaurului constituie cele ou suplimente narative
la cartea canonic a lui 9aniel, In #eptuaginta si "n Vulgata acestea !ormeaz
capitolele 5'-5%, Teoolion le a6eaz la "ncepui respectiv la s!r6itul crii 9aniel,
Istoria 4usunel- escrie "ntmplarea ramatic prin care trece #usana, o !emeie !rumoas 6i
evlavioas in 0abilon, care este "nvinuit pe nerept e aulter e ctre oi btrni
ale6i Cuectori pentru anul acela, care "ncercaser s o seuc, 8ugnu-se lui
9umnezeu, cu aCutorul lui 9aniel, cei oi Cuectori sunt emascai iar #usana este
achitat,
Istoria idolului 6el i a "alaurului- escrie moul ingenios "n care 9aniel reu6e6te s
ema6te in ochii regelui Ci rus 6i a supu6ilor acestuia "n6elciunea preoilor pgni eu
privire la consumarea zilnic e ctre iol a unei mari cantiti e hran, aceasta llin
consumat e preoi 6i !amiliile lor noaptea, Istoria balaurului este urmarea acestei
naraiuni, 9up ee 9aniel ucie un 6arpe uria6 care era venerat "n 0abilon,
babilonieni revoltai "l etermin pe rege s-l arunce "ngroap eu lei, 9aniel este
ocrotit e 9umnezeu, l"in hrnii "n chip minunat e proorocul ;vacurn, iar up (7
zile este scos in groapa cu lei e ctre rege, care "i arunc "n locui lui pe vrCma6i lui
9aniel, ;aosul, prin combaterea iolatriei, are o valoare polemic,
&, Curi ticcanouicc e cuprins pro!etic
a, Cartea 3uruit- poart numele ucenicului 6i secretarului pro!etului ieremiat Ir, 5&,5 5:
'%,%5,%.*,
( artca cuprine o introucere 6i oua pri:
Introducerea ( 8 % 8 - 8 LL are caracter istoric, autorul vorbin espre activitatea sa "n 0abilon
6i misiunea sa pentru iueii rma6i "n ierusalim, crora le auce alturi e epistola sa,
o colect in 0abilon,
lunca i (1, 15-3. 1 3/ cuprine o mrturisire plin e amrciune a e>ilailor care "6i
recunosc gre6elile 6i o rugciune care trebuia citit la Ierusalim e srbtori,
Purica a II a i b - 5 n ) ) - cuprine o euaunlure proleliea iu care este elogiata "nelepciunea
lui 9umnezeu care prin intermeiul e>ilului a mustrat poporul, acesta l"in mngiat
prin promisiunea "ntoarcerii,
Cartea nu a lacul parte in canonul iuaic, #-a pstrat in limba greac, scrierea l"in
reactata probabil "n sec, III, pruna parte 6i "n sec, 55 cea e a oua parte, #!, Prini
au
apreciat-o pentru cuprinsul ei moralizator, *
Cartea este una in cele mai !rumoase realizri ale iuaismului clnistic !iin cel
mai probabil scris "n <ae>ni
:
ia iigiptuluT Cm sec il i,T 555-/3
9e6i conamn l"loL,ol"a greceasc autorul cae el "nsu6i "n capcanele acesteia
insern 6i o seri e iei strine e concepia biblic, cum ar li cele espre
contraicia platonic intre trup 6 sullet (2,5-,&4* sau espre !acerea lumii
intr-o materie pree>istent (55,5 3LbCanea nu a !ost reinut "n canonul ebraic
-v
Cartea "nelepciunea lui Psus, :iunui #irah -o C-
7
C"9:o& )
se mai murne6te 6i liclesiaslieus "n 0iserica ;pusean !un o carte asemntoare mult,eu
cartea Proverbele lui #olomon,
b, +pistola lui Ieremia- "n )NN este a6ezat up Plngeri, "n tra, romneasc
up 0aruh, In Vulgata este ata6at lui 0aruh ea al patrulea eapitol al
crii, #erirea sub lbrma unei epistole este aresat evreilor care urmau s lie
eputai "n 0abilon, cu supui e a se !eri e cultul aemenitor al pgnilor,
Crile anaghinoscomeiia e cu prins (iactic* o ( artea ;nelepciunea iui
4olomon
Cartea este "nchinat "n "ntregime instruciei "nelepciunii, autorul ei, sub
numele e #olomon, aresnu-se principilor 6i Cuectorilor pmntului,
crora le recoman "nelpeiunea ea "nemn ia pzirea creinei 6i a
poruncilor,
Cartea se poate "mpri "n ou primna iactic (5 --* 6i una istoric (54-5-*
<rima parte vorbe6te espre "nelepciune, espre miCloacele prin care se
poate obnii 6i espre !oloasele ei, ^nelepciunea este prezentat "n
contrast cu !ilozo!ia, 3 ] ]
<artea a doua escrie e!ectele bine!ctoare ale "nelepciunii "n istoria lui Israel,
artn moul provienial "n care 9umnezeu a conus poporul Israel e
la ;vraam pn la trecerea prin 7area 8o6ie,
#copul lucrrii este e a-i apra pe contemporanii si e seucia pe care o
e>ercita !ilozo!ia pgn, InTicelai timp cartea urmre6te s !ac cunoscut
religia iuaic prinre pgni,
Cartea se compune in sentine scurte 6i in e>puneri sistematice, prin
intermeiul crora ore6te s-i "nrume pe coreligionarii lui cum trebuie s
se !oloseasc e "nelepciunea practic care izvor6te in )ege,
Cartea poate ^l structural ast!el:
introducere (cap =)- espre natura 6i !olosul "nelepciunii, pruna parte (>%8-
8?%??)- cupric ma>ime, sentine propriu-zise care acoper toate omeniile
vieii 6icuprin "nemnuri la virtute, !rirea e pcate 6i e vicii, #eria e
sentine este "ntrerupt uneori e rugciuni 6i imnuri, partea a dana (@@-AB)
cuprine laua Prinilor aic relleeii elogioase la aresa "naintailor
ilustru in istoria lui Israel ()noh, 1oe, ;vraam, 7oise, ;aron, Ineas,
iosua, Caleb, losia, Isaia, Ieremia, IcL,cchiel, cei 5& pro!ei mici, Lorobabei,
Iosua arhiereul, 1eemia*, Concluzia este o rugciune e
scpare intr-o mare primeCie (.5*,
?riginea crii -"n_erusalin!r (524-5/4* "n limba ebraic l"in ulterior tra, "n limba greac
"n ;le>anria pe la 5 '4 ",,l Ir, C7CC8 Nc DuEFGCc1/cHG9$
', C #ru neeanouiec :v euonn,3tl liric
a, tiupc ume u lui ;zuria 6t tunlareu celor trei tieri- supliment la curtea
"
C Psalmul 5.5