Cum s faci lucruri cu vorbe

J.L. Austin
Cum s faci lucrurile cu vorbe, este una dintre cele mai influente lucrri
ale filosofului J.L. Austin, autor i professor de filosofie din spaiul anglo-saxon. Acest
carte este citat i analiat de specialitii !n pragmatic i de foarte muli filosofi ai
limba"ului.
#rin aceast carte, Austin !ncearc dep irea concep iei care !mpr ea
propoi iile !n afirma ii, sub criteriul de adevr i $non-sensuri%, o reg&ndire a criteriilor
de evaluare a enun urilor unei limbi, care aduce dup sine o concep ie despre limb ca
ac iune, supus astfel conven iilor procedurale ale situa iilor de comunicare.
Cu toate acestea, la originea teoriei actelor de vorbire, a crei formulare complet
o d J.L. Austin !n seria de conferine publicat !n volumul de fa, putem presupune i o
problematic specific semiotic, privind modalitatea !n care semnul trimite la el !nsui,
ori, cu privire la raporturile dintre enun i enunare, dintre spus i spunere.
'istincia dintre ceea ce este repreentat i ceea ce este artat a fcut obiectul
unei debateri interesante la Cambridge. (aloarea de adevr a unei propoi ii se deduce
din felul cum repreint o stare de lucruri. )ubiectul i predicatul sunt categorii !n acelai
timp lingvistice i logice i, dup Aristotel, pot avea un corespondent !n lumea real.
Conceptul de vorbire ca act este foarte vec*i, provenind din filosofia greac, ce
vede limba"ul ca pe un suport pentru o anumit for vital. +n )ofistul, #laton
define te vorbirea drept curentul care pleac din suflet i trece prin gura care !l
roste te.
#entru !nceput, autorul contraice premisele filosofilor i gramaticienilor, care
spun c o afirma ie nu poate dec&t s descrie o anumit stare de lucruri sau s afirme un
fapt anume, iar acesta neaprat fie adevrat, fie fals, existen a !ntrebrilor, exclama iilor,
care nu exprim o afirma ie, ci o porunc, dorin . Cu a"utorul no iunii de performativ,
Austin ! i propune s observe o !ntreag categorie de enun uri, care cu greu pot fi
clasificate drept adevrate sau false i pe care locutorii le rostesc cu scopul de a executa
ac iuni.
Austin grupea enun urile !n, constative-a produce un enun cu referin
!nseamn s faci o afirma ie, a performa o ac iune. !n contrast cu performative -a
produce un enun performativ/a pune un pariu..
Astfel de enun uri nu descriu, nu vorbesc despre, nu constat ceva i nu sunt
adevrate sau false, iar enun area propoi iei este sau face parte din efectuarea unei
ac iuni, despre care, iar i, nu s-ar afirma !n mod normal ca spune ceva.
A adar, exemplele sunt urmtoarele,
'a -vreau s iau !n cstorie pe0., spus !n timpul ceremoniei de cstorie. 1 nu
descriu cstoria, ci !i sunt protagonist.
#un pariu cu tine c m&ine plou. 1 enun contractual
2ote acest vas 3egina 4Lisabeta, spus !n momentul !n care se ibe te sticla de etrav.
+n aceste exemple, este clar c a enun a propoi ia nu !nseamn nici c descriu ac iunea
pe care spun&nd aceste cuvinte o fac, nici c afirm c o fac, ci !nseamn c o fac i nu
este nici adevrat nici fals, ci este o eviden . 5umai rostind acest enun , !n anumite
6
!mpre"urri bine definite, de ctre o persoan !ndrept it, prin efectuarea unor proceduri
exacte i complete, lumea noastr se !mbog e te cu o nou entitate -!n caul de fa , cu
vasul 3egina 4lisabeta..
Spunnd, pot s fac s fie ?
4xemplu, A lua pe cineva !n cstorie !nseamn s spui c&teva cuvinte. #utem
s performm un act de acela i tip nu neaprat prin enun area unor cuvinte, ci !n alte
feluri. #rin urmare, ar trebui s modificm propoi iile i s formulm astfel, a spune
c&teva cuvinte anume !nseamn s iei pe cineva !n cstorie sau a lua pe cineva !n
cstorie !nseamna uneori s spui c&teva cuvinte. +n general este esen ial ca
!mpre"urrile !n care sunt rostite cuvintele s fie, !ntr-un anumit fel potrivite, ca fie
protagonistul, fie alte persoane s performee totodat ac iuni care pot fi fiice sau
mentale. A adar, pentru o cstorie cre tin, este esen ial s nu am de"a o so ie !n
via , s fie !n deplintatea facult ilor mintale, etc.
7n exemplu de enun performativ problematic ar fi, #romit s0 +n acest ca,
cuvintele trebuie neaprat s fie rostite !n serios. )erioitatea const !n enun area
cuvintelor ca semn exterior descriptiv8informativ al unui act interior spiritual.
Acest enun poate pune interlocutorul pe piste false, e probabil necinstit i eronat, dar el
nu este o minciun, !n caul !n care persoana care enun promisiunea nu- i ine
cuv&ntul, de i are aceast inten ie, o comunic. 'ar a comunica asta nu este ec*ivalent
cu a spune c enun ul este fals, cci de i vorbitorul afirm c o face, de fapt n-o face sau
c de i descrie, descrie gre it-deinformea.
Ceea ce define te de fapt un enun performativ este c locutorul enun ului , prin
!nsu i enun area acestuia, !ndepline te un act. Austin remarc de asemenea c orice
performativ poate fi redus la un enun , con in&nd un verb la persoana !nt&i, indicativ
present, diatea activ. #rin urmare, exist 9 tipuri de enun uri performative, cele
explicite, care raspund la aceast !ntrebare i implicite, care pot fi aduse la aceast form.
CONDI II DE REU IT A PERFORATI!E"OR
(om continua cu analia exemplelor anterioare, din prisma condi iei de reu it a
enun urilor performative. #rin tradi ie, marca specific a unei afirma ii este calitatea de
adevrat8fals. A adar, !n caul enun ului 'a, vreau s.., pronun &nd aceste cuvinte
facem o ac iune -ne cstorim. i nu comunicm ceva, iar actul de a te cstori va fi
ec*ivalentul rostirii unor anumite cuvinte, mai degrab dec&t performarea unei alte
ac iuni pentru care aceste cuvinte nu ar fi dec&t semnele exterioare i audibile.
C&teva lucruri necesare func ionrii fericite a unui performativ ar fi,
-existen a unei proceduri conven ionale , cu un anumit efect conven ional, care s
includ enun area unor anumite cuvinte de ctre persoane !n anumite circumstan e
-persoanele i cirucumstan ele respective s fie potrivite procedurii respective
-procedura trebuie executat de ctre to i participan ii at&t complet, c&t i correct
-persoana care afirm s nutreasc acele g!nduri8sentimente, pentru ca participan ii s se
comporte !n consecin
+n caul !nclcrii oricrei dintre reguli, enun ul performativ va fi nefericit.
4xemplu, vom fi comis actul bigamiei, dar nu vom fi comis actul inten ionat-cstoria.
9
#&n acum am vorbit despre nereu it ca fiind specific enun ului performativ,
care a fost definit !n contrast cu a a-isele afirma ii.
+n multe cauri se !nt&mpl ca ac iunile s poat fi fcute sub constr&ngere,
involuntar sau prin accident, iar atunci nu putem spune c actul a fost !ndeplinit.
'e asemenea, performativele care afectea enun urile !n momentul !n care se
sc*imb situa ia ini ial i anume atunci c&nd este rostit pe scen, de ctre un actor sau
daca se introduce !ntr-un poem i atunci are un sens nul, lipsit de substan .
#entru a putea dovedi faptul c am promis ceva, este necesar ca eu,
-s fi fost auit de cineva, poate c*iar de celui cruia !i promit
-el s fi !n eles c eu promit ceva
+n caul !n care cele dou condi ii nu se satisfac, se pune la !ndoial faptul c eu
c*iar am promis i se poate sus ine c actul a fost numai o !ncercare sau c este nul.
4xemplu, vas ancorat !n port-m urc, sparg sticla de etrav , declar c bote vasul pe
numele... #roblema e c a fi persoana nepotrivit, ac iunea n-ar fi avut niciun effect i
nu aveam capacitatea s o performe.
NEREU ITE# RATEURI
+n continuare vom da c&teva exemple de situa ii nereu ite, astfel c atunci c&nd la
o petrecere se "oac un "oc pe ec*ipe i spui +l aleg pe :i*ai, la care :i*ai mormie
4u nu "oc. +nseamn c :i*ai a fost sau nu ales ; 'esigur c situa ia este una nereu it
i putem spune c nu l-ai ales pe :i*ai, fie pentru c nicio conven ie nu spune c nu po i
alege pe cineva care nu "oac, fie pentru c !n aceste circumstan e, :i*ai este un obiect
nepotrivit pentru procedura alegerii.
)au, pe o insul pustie, !mi spui 'u-te i caut ceva de m&ncare, iar eu rspund
5u ascult de ordinele tale sau5-ai niciun drept s-mi dai ordine. A adar, eu pot
accepta ordinele tale numai !n alte circumstan e, !n caul !n care e ti cpitan pe un vas i
atunci ai autoritate asupra mea.
'in cele dou exemple reiese c Aleg nu este valid de&t atunci c&nd obiectul
verbului este un "uctor, iar un ordin este valid doar dac subiectul verbului este
comandant sau o autoritate. +n caul unui "oc, pot alege s nu "oc, oric&t de adecvate
ar fi circumstan ele i putem admite c uneori a fi acceptat se poate defini drept a fi
de regul folosit.
(om discuta acum despre tipul de nereuit $Aplicaii 3atate. 'e exemplu, c&nd
spui $<e numesc !n funcie, spus dup ce ai fost de"a numit !n funcie sau c&nd a fost
numit altcineva= $+i dau, spus c&nd obiectul nu-i aparine ca s-l poi da.
>rania dintre $#ersoane nepotrivite i $circumstane nepotrivite va fi una nu
foarte strict, dei circumstanele pot fi extinse pentru a acoperi natura tuturor obiectelor
participante. 'istincia este aici destul de aproximativ i instabil, dar nu neimportant.
Astfel, !n caul !n care un preot botea un copil cu numele de $Albert !n loc de
$Alfred, ori !n caul !n care un cal ar fi numit rege, este vorba despre o c*estiune de
incapacitate, respectiv de actori necorespuntori i avem deci o situaie ratat.
5eregulile sau piedicile sunt valabile !n caul !n care !ncercm s ducem la bun
sf&rit procedura, dar actul euea. 'e exemplu, !ncercarea de a pune un pariu ic&nd
$#un pariu pe ? lei euea dac tu nu spui $)-a fcut sau orice s aprobe pariul. )au
@
!ncercarea de a te cstori euea dac partenerul spune $4u nu vreau, iar tu spui $da,
vreau.
Cam at&t despre nereuite, ratate, s trecem la A$U%URI.
Artm !n continuare c !n anumite cauri, aceste nereuite se suprapun cu
ne!nelegeri, greeli, constr&ngeri, nesinceriti i infraciuni. Aici actul este tot nereuit,
dar nu este nul.
4xemplele pe care le vom da sunt legate de sentimente, g&nduri i intenii, care
lipsesc de fapt.
6. $<e felicit, atunci c&nd nu simt nicio plcere, ba c*iar sunt iritat. 8 $+mi
pare ru pentru tine, c&nd nu simt niciun fel de compasiune.
Aici circumstanele sunt !n regul, dar actul este nesincer i departe de a fi nul.
9. $<e sftuiesc s.., atunci c&nd nu cred c ai avea de c&tigat dac ai
face cum ic. 8 $+l gsesc nevinovat 1 e ac*itat, c&nd cred c acuatul e
vinovat.
Aceste acte nu sunt nule, ci eu ofer un sfat nesincer.
@. $#romit, spus atunci c&nd nu intenione s fac ceea ce am promis. 8
$#un pariu atunci c&nd nu am intenia s pltesc.
+n caul !n care mcar unele dintre g&ndurile noastre sunt incorecte i nu
nesincere, reultatul de nereuit va fi diferit.
(om analia !n continuare @ dintre multele feluri !n care o afirmaie implic
adevrul altor afirmaii.
6. Amplic
$<oi oamenii &mbesc implic $7nii oameni &mbesc. 5u putem spune $<oi
oamenii &mbesc, dar nu orice oameni &mbesc, pentru c prima propoiie
implic contrariul celei de-a doua. Aici, adevrul unei propoiii implic adevrul
alteia.
9. )ub!nelege
#ropoiia $#isica e pe pat sub!nelege faptul c eu cred c e pe pat. 5u pot
spune $#isica e pe pat, dar eu nu cred asta. Aici, a spune $pisica e pe pat nu e
acelai lucru cu $5u cred c e., aseriunea implic o credin.
@. #resupune
$<oi copiii lui :iBe sunt grai. #resupune c :iBe are copii. 5u putem spune
$<oi copiii lui :iBe sunt grai, dar :iBe nu are copii sau :iBe nu are copii i
toi copiii lui sunt grai.
)e spune de regul acum c afirmaia nu e fals, pentru c e lipsit de referin, referina
e necesar i pt adevr i pt falsitate.
+n sf&rit, e posibil ca felul !n care o propoiie implic o alta s nu fie diferit de
felul !n care $#romit implic $<rebuie, nu e acelai lucru, dar sunt paralele. A spune
$#romit fr a performa actul este paralel cu a spune i $este i $nu este.
Aadar, pentru a explica cum pot eua afirmaiile, nu ne putem ocupa doar de propoiia
respectiv, ci se ia !n calcul situaia total !n care e lansat enunul-!ntregul act de vorbire.
C
Pe&fo&'ati(e e)p*icite
#entru c am descoperit c nu exist o disctincie evident i definitiv !ntre performativ
i constativ- primul fiind reuit8nereuit, al doilea adevrat8fals, urmea s gsim o
definiie mai clar a performativului. Astoric vorbind, performativul explicit trebuie s fi
fost o devoltare ulterioar anumitor enunuri mai primare, care sunt incluse ca mai multe
pri ale !ntregului.
4nun primar, $(oi fi acolo.
#erformativ explicit, $#romit s fiu acolo.
Aadar, formula din urm explicita ce aciune e performat !n primul enun..
4xist posibilitatea de a fi o promisiune, dar i de a exprima intenia persoanei de a fi
acolo, sau tiindu-i slbiciunea, va fi acolo. -aici $explicita nu !nseamn a descrie, a
afirma..
'eci, $promit c nu este o descriere pt c nu poate fi fals, nici adevrat. 4nunarea lui
$promit c !n caul !n care e reuit, face din ea o promisiune. #utem spune c o formul
performativ ca $promit arat clar cum trebuie !neles ceea ce se spune i c*iar c
aceast formul $afirm c a fost fcut o promisiune, dar nu putem spune astfel de
enunuri sunt adevrate8false, nici descrieri8relatri.
'e exemplu $<aur8 $<unet !ntr-o limb primitiv, baat pe enunuri cu un
singur cuv&nt, poate fi un avertisment, o predicie, o informaie. Aceste cuvinte nu vor
face explicit fora exact a enunului.
Limba, ca atare i !n etapele ei primitive, nu este precis i nu este nici explicit,
preciia !n limb face mai clar ceea ce se spune-semnificaia a ceea ce spune= caracterul
explicit face mai clar fora enunului sau $cum trebuie el luat.
5e vom opri acum asupra unor instrumente mai primitive, ce au anumite roluri care pot fi
preluate de ctre instrumentul performativului explicit.
6. :odul -imperativ, ordin, promisiune, concesie..nu sunt uor reproductibile !n
limba scris
$+nc*ide-o, acum seamn cu $+i ordon s o !nc*ii.
$+nc*ide-o- eu aa a face / $<e sftuiesc s o !nc*ii
$+nc*ide-o, dac vrei / $+i dau voie s o !nc*ii
$+nc*ide-o, dac !ndrneti / $<e desfid s o !nc*ii
9. <onul vocii, cadena -ton amenintor.
$Are s atace D -avertisment.
$Are s atace; -!ntrebare.
$Are s ataceD; -protest.
@. Adverbele i expresiile adverbiale -!ntresc fora enunului.
$5-ai face ru s nu uii niciodat c..
$(oi merge probabil..
C. #articulele de legtur
$Ansist c..
$Conc*id c..
$'ei..
$+n plus..
?. +nsoitori ai enunului -gesturi, clipim, artm cu degetul8aciuni non-verbale.
E. Circumstanele enunului
?
$(enind de la el, am luat-o ca pe un ordin, nu ca pe o rugminte
$Am s-i las ie ceasul meu
#roblema principal a acestor instrumente este semnificaia vag i receptarea nesigur,
dar poate exista i un sens poitiv, !n care ele rm&n inadecvate !n ciuda circumstanelor.
<rebuie s observm c acolo unde exist verbe performative, le putem folosi nu
doar !n formulele $c.. sau $s.., ci i !n indicaii scenice, inscripii -AtenieD.,
parantee.
)e !nt&mpl deseori ca senaia unei anumite $emoii sau $dorine s fie
considerate drept reacia adecvat la o anumit stare de fapt, c*iar a performrii unei alte
persoane. 'ar exist i momente !n care exprimm de-a dreptul aceste sentimente, c*iar
dac simim sau nu ceva din ceea ce spunem c simim. 4xemple,
+i mulumesc. )unt recunosctor. : simt recunosctor.
+mi cer iertare. +mi pare ru. : ciesc.
Critic.8'eaprob. Condamn. )unt ocat de8)unt revoltat
<e felicit. )utn bucuros c
7nde prima coloan include enunuri performative, cea de-a doua descriptive doar
pe "umtate i a treia simple relatri.
'e asemenea, sunt de distins i caurile !nsoirii cuvintelor cu aciunea, ca ce poate
genera performativele, dar nu e !n sine un ca de enun performativ.
$<r&ntesc ua astfel -i tr!ntete ua.
$<e salut-i salut. Aici $te salut poate duce la un substitut pt salut i astfel un enun
performativ pur.
$#oc. A spune asta e !n circumstanele potrivite s pocneti= dar nu se numete s
pocneti, dac nu spui $poc.
4xist situaii !n care enunul operea ca un titlu, unde aciunea care !nsoete cuvintele
este ea !nsi o performare verbal.
$Cite. -citea.
$'efinesc x ca F.
!e&+e*e pe&fo&'ati(e e)p*icite
(erbul performativ explicit se trage din cel primar. 'e exemplu Comporta-mentivele au
tip performativ care vieaa reactiile anumitor comportamente fata de altii si devaluie
atitudini si sentimente.
#erformativul expl. Ampur 'escriptiv
Ami cer iertare Ami pare rau :a caiesc
E
Critic8deaporb Condam )unt degustat
Ati ure bun venit Antampin-cu bucurie. sunt de aceeasi parere
Acesta accepta varianta %Aprob decat %)unt de acord cu0
#erformativele, %As vrea sa te ing*ita valurileGG-HAti doresc sa te ing*ita valurile
$As vrea sa te simti bine-$Ati doresc sa te simti bine sunt diferite de,
6. 4xpresiile politicoase, conventionale $Am placerea sa... nu li se cere sa fie
sincere.
9. Cuvintele insotite de o actiune $Ami inc*ei pledoaria
Ienomenul trecerii de la descriptiv la performativ se numeste expoitiv- enuntul are o
afirmatie precedata de un verb la performativ. 'e ex. $)ustin ca..., $Conc*id8 'educ
ca...,'epun martuie ca..., Admit8)unt gata sa accept ca... sunt valabile cu
$#revestesc8 #reic ca..., deoarece aceasta din urma cuprinde toate afirmatiile. 'esigur
ca exista si verbe care par a fi performative, ca de exemplu $)ocot ca..= este foarte usor
sa spui $)ocoteam ca... in caul acesta se poate socoti ceva, desi nu nici nu se realieaa
sau se spune ceva. )e poate afirma sau nega, insa fara sa spui nimic $afirm, $neg.
An unele cauri aceste verbe ec*ivaleaa,Accept ca...poate fi inlocuit cu ii aprob
ca...8sunt de acord ca..8 descrie partial atitudinile sau convingerile. #ot aparea si
diferente precum cele dintre $a cadea de acord in privinta... si $a fi de aceeasi parere
cu.
Ca si in caul comportamentivelor, propoitiile pot fi performative explicite pure,
unde intalnim diferentele,
-$)tabilesc premisa ca... -nu- socot ca...
-$#rognostic*e ca... -nu- prevad8 ma astept.
-$)ustin aceasta opinie -nu-accept aceasta opinie.
-$Contest ca e asa -nu- ma intreb8ma indoiesc.
Acelasi fenomen ca si in caul comportamentivelor si expoitivelor apare si in
ona verdictivelor, $'eclar ca..., 'ecid ca..., )tabilesc ca..., 'ate ca... Aceste afirmatii
sunt folosite in caul "udecatorilor, iar atunci cand se spune ca se decide trebuie sa se
J
decida. An caul persoanelor neoficiale aceasta stare poate sa fie de moment sau o stare
de spirit. )e recomanda evitarea cuvantului $verdict si inlocuit cu $:a pronunt in
favoarea..., $'eclar...
(erbul performativ opereaa sau opereaa cateodata sau partial, adevarat sau fals,
descrie sentimente, stari, convingeri. 4ste greu sa presupunem tot ceea ce verbele descriu
sau afirma.
An momentul in care producem un enunt nu este neaparat ca noi sa facem ceva,
felul in care vorbim este un generator de confuii. 4ste o diferenta intre oamenii care doar
spun lucruri si oamenii care gandesc si apoi spun, deoarece, cei ce gandesc8spun
inseamna a face ceva.
#entru producerea unui enunt distingem totalitatea sensurilor- vocabule si cuvinte
aran"ate intr-o constructie cu o anumita intonatie, act fatic, $fem.
Acte *ocuto&ii, i*ocuto&ii si pe&*ocuto&ii
)e examineaa in profunime sensurile a spune ceva este sa faci ceva sau sa
facem ceva in spunerea a ceva8prin spunerea a ceva. A spune ceva, evident, inseamna a
face ceva, dar depinde si de intonatia, producerea anumitor sunete, cuvintele folosite cu o
semnificatie aparte.
Actul locutoriu este repreentat de unitati complete de vorbire-semnificatie..
#entru actul locutoriu se vor performa acte ca, a da informatii8asigurare8avertisment , a
pune o intrebare8 a da un raspuns, anuntul unui verdict, etc. #erformarea unui act
perlocutoriu tine de numarul de expresii, cand o folosim si cum o folosim. Acesta solicita
un limba" specific
Astfel ca in structura acestuia avem, act fonetic-reproducerea sunetelor.,
fatic-reproducerea anumitor cuvinte ale unui anumit vocabular conformat gramaticii., act
retic -reproducerea vocabulelor cu un sens mult mai definit.
4l a spus $#isica e pe pres- fatic
$4l a spus ca pisica e pe pres- retic
6. pentru a forma un act fatic trebuie format un act fonetic sau performandu-l pe
unul il poti performa si pe celalalt
9. in actul fatic intra vocabularul, gramatica, precum si intonatia.
K
@. actul fatic poate fi mimat sau repodus
Actul retic, numit si vorbire indirecta, al carui sens sau referinta risca sa fie inteles gresit.
Actul ilocutoriu-forta prin spunerea a ceva. a fost creat pentru a arata ce fac
vorbitorii cand spun ceva sau in spunerea a ceva. $<e sfatuiesc sa..., de aceea este
important sa stim de pe ce poitie a fost produsa afirmatia, ce stie, la ce se refera si scopul
urmarit in comunicare.
)e distinge de actul perlocutoriu -obtinerea efectelor.ca fiind ceea ce vorbitorul
face prin a spune ceva, nu tine nici de ce spune vorbitorul, nici de ce face spunand ceva.
Locutorul indeplineste un act perlocutoriu, prin spunerea a ceva, daca efortul nu e inscris
in enunt, $<e implor sa ma a"uti.
Locutie, :i-a spus $Ampusc-o intelegend prin $impusca, impusca, iar prin 1o, pe ea sa
o impusti.
Alocutie, :-a indemnat8m-a sfatuit8mi-a ordonat sa o impusc.
#erlocutie, :-a convins sa o impusc
Distinctii int&e actu* i*ocuto&iu si ce* pe&*ocuto&iu
4ste dificil sa determinam daca un enunt este performativ sau performativ pur. Astfel ca
este necesar sa aflam daca atunci cand spunem ceva inseamna ca facem ceva sau in
spunerea a ceva facem ceva sau prin spunerea a ceva facem ceva.
Avem trei sensuri sau dimensiuni ale $folosirii propoitiilor sau ale $folosirii limbii
sunt necesare pentru a distinge intentionalul de ne-intentional si incercarea de indeplinire.
- in spunerea a ceva repreinta un act locutoriu cu un sens si o referinta ec*ivalenta
cu semnificatia.
- A informa, a ordona, a avertia sunt acte ilocutorii, enunturi conventionale.
- Prin spunerea a ceva -a convinge, a persuada, a impiedica. realiam acte
perlocutorii, ceea ce facem sa se intample.
4ste necesar sa distingem $in spunerea acestora- il avertiam de $prin spunerea acestora-
l-am determinat sa se opreasca
L
<rebuie sa consideram ca actiunea unui act perlocutoriu repreinta $efectuarea unei
actiuni, ci nu sensul $efectuarii unei actiuni. #utem determina doar o parte din ce
desemneaa actul, fiind realitate sau consecinta, fie o actiune previibila, dar redusa la un
efort minim fiic.
-indoirea degetului pe tragaci care a produs moartea cuiva....
#ana aici, actul perlocutoriu, repreinta actul care produce consecinte, pe cand
actul ilocutoriu nu este el insusi o $consecinta a actului locutoriu.
An aceasta distinctie apar urmatoarele efecte,
-actul ilocutoriu nu va fi realiat daca nu este produs un efect-nu se poate spune ca ai
sfatuit, avertiat decat daca auditoriul nu aude ceea ce ai spus, pentru asta vorbitorul
trebuie sa se asigure ca a fost inteles.
-nu trebuie confundat felul in care un act ilocutoriu are efect -nava care este numita dupa
3egina 3lisabeta, urmare a unor anumite actiuni ulterioare.
-actele ilocutorii invita la un raspuns sau o urmare -orice intrebare are un raspuns, orice
promisiune are o indeplinire.= raspunsurile pot fi unilaterale sau bilaterale. #utem incepe
cu $L-am facut sa -ma asculte.... urmat de cuvantul care indica actiunea. Antre $A-am
ordonat si a ascultat si $L-am facut sa ma asculte , cel din urma enunt incita, ori c*iar
se foloseste de o influenta personala pentru a a"unge la constrangere. Corect este si $L-am
facut sa ma asculte afirmand un anumit lucru.
Actul perlocutoriu vieaa un obiectiv, scopul acestuia este de a atrena o urmare,
poate alerta sau c*iar speria. 3aspunsul sau urmarea unui act perlocutoriu pot fi realiate
prin mi"loace non-locutorii -indreptarea pistolului catre cineva..
:i"loacele non-verbale sunt acte ilocutorii-expresiile fetei.. Acesta poate exista doar prin
mi"loace conventionale, actul perlocutoriu il poti realia prin agitarea unei persoane,
facand acest lucru va stii bine ce vreau sa spun, va fi o amenintare sau nu.
,In spune&ea- (s. ,p&in spune&ea
Lamurite fiind sarcinile celor @ acte, raman ridicare doua probleme $cum folosim
limba si $ce facem in spunerea a ceva.
$An spunerea performeaa un act ilocutoriu, iar $prin spunerea performeaa un act
perlocutoriu .= exista cauri in care a face o greseala ori a risca nu este nici ilocutoriu, nici
6M
perlocutoriu. Atunci cand punem $in putem sa pastram verbul continuu si non-continuu,
'e exemplu, $An spunerea acestora facea o greseala sau $#rin spunerea acestora a facut
o greseala. An sc*imb atunci cand punem $prin nu putem sc*imba sensul $#rin spunerea
acestora facea o greseala
'istinctia dintre a face si a incerca sa faci ceva este preenta in verbul ilocutoriu,
precum si in cel perlocutor. -a argumenta8a incerca sa argumentei, etc.. 7nele acte
ilocutorii nu sunt incercari de a face unul perlocutor, ca de exemplu, a promite- a incerca
sa faci ceva.
Nprin spunerea a ceva, atunci cand s-a a"uns la actul perlocutoriu.
C*ase de fo&ta i*ocuto&ie
An functie de forta lor ilocutorie avem urmatoarele clase de enunturi,
- verdictive -dau un verdict, pot fi estimari, "udecati proviorii sau evaluari= exprimarea
unei "udecati a carui motiv este greu de elucidat, "udecata neoficiala=L -as numi om
vrednic.
- exercitive -exercitarea unei puteri, drept, influenta= a ordona, a vota, a soma, a sfatui,
etc..
- promisivele -acte care promit, isi iau o insarcinare de orice fel= a adopta, a se dedica, a
"ura sa, a pune pariu, a fi de partea, a fi in favoarea, etc. .
- comportamentivele -acte referitoare la atitudini si comportament social= a-si cere scue,
a recomanda, a consola, a blestema.
- expoitive -felul in care enuntul se incadreaa in cursul unui argument= ilustre,
presupun, conc*id, mentione ca, etc..
I*ie Si*(ana Ioana
C/i&i0 Ro)ana Ioana
CRP, anu* II, 1&upa II21&upa I
66