Alexandru Lapusneanul relatia dintre doua personaje

de Costache Negruzzi
Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela romantica de inspiratie
istorica, a fost publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare in anul
1840, este prima nuvela istorica din literatura romana.
Nuvela istorica are ca tema lupta pentru putere, evocarea artistica a celei de-a
doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1!4-1!"# evidentia$a lupta pentru
impunerea autoritatii domnesti si urmarile detinerii puterii de un catre un domnitor crud
si tiran. %aratorul este omnipre$ent si obiectiv.
&ara'raful initial al nuvelei pre$inta revenirea la tron a lui Lapusneanul iar fra$ele
finale reflecta sfarsitul tiranului.
%aratiunea se desfasoara cronolo'ic prin pre$entarea secventelor narative.
Actiunea nuvelei este pusa pe seama unor persona(e ce au caractere foarte
puternice fapt ce reiese din evolutia conflictului, conflict ce evidentia$a lupta pentru
putere intre domnitor si boieri.
)extul narativ este impartit in patru capitole care pre$inta momentele
subiectului. Fiecare capitol contine cate un motto, care constituie replici memorabile
ale personajelor.
n capitolul , Daca voi nu ma vreti, eu va vreau! este raspunsul dat de
Lapusneanul soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca
poporul nu il vrea.
n capitolul al "lea, Ai sa dai sama, Doamna! este amenintarea pe care
vaduva unui boier decapitat o adresea$a doamnei *uxanda deoarece aceasta nu ia nici o
atitudine impotriva crimelor sotului sau.
n capitolul al "lea# Capul lui Motoc vrem este cererea poporului care il
considera pe +otoc vinovat pentru toate nemultumirile multimii.
n capitolul al $"lea#De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu este
amenintarea rostita de Lapusneanul care, bolnav, fusese calu'atit potrivit obiceiurilor
vremii si astfel pierduse puterea domneasca.
%omnitorul Alexandru Lapusneanul si doamna &uxanda sunt personalitati
istorice despre care scriitorul se documentea$a din Letopisetul )arii +oldovei de ,ri'ore
-rec.e, dr modifica unele date istorice, pentru ca persona(ele sa ilustre$e in nuvela doua
tipuri umane opuse.
Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, este un persona(
exceptional ( calitati si defecte iesite din comun# care actionea$a in situatii exceptionale
(scena uciderii boierilor, scena pedepsirii lui +otoc, scena mortii domnitorului otravit#
Acesta intruc.ipea$a tipul domnitorului tiran si crud, are calitati si defecte
puternice.
%oamna &uxanda este un personaj secundar, de tip romantic, construit in
antite$a cu Lapusneanul, ea este blanda in comparatie cu domnitorul care este tiran,
caracterul ei este slab fata de caracterul tare al domnitorului, ea nu actionea$a din vointa
proprie nici cand cere sotului sa incete$e cu crimele nici cand il otraveste. /aracterul slab
al Doamnei *uxanda scoate in evidenta, prin contrast, caracterul tare si vointa lui
Lapusneanul.
/onflictul nuvelei pune in lumina personalitatea puternica a persona(ului
principal. 'ricipalul con(lict este de ordin politic 0 lupta pentru putere intre domnitor si
boieri. 1n aceasta lupta doamna se situea$a in opo$itie cu sotul ei nefiind de accord cu
cru$imea acestuia. &rin actiunile lor, cele doua persona(e se situea$a pe po$itii diferite,
Lapusneanul, fiu de boier, lupta impotriva boierilor, iar doamna *u$anda, fiica de
domnitor, obli'ata sa se marite cu Lapusneanul, este de partea celorlalti boieri.
)cenele care in(atiseaza relatiile dintre cele doua personaje redau lupta pentru
impunerea autoritatii domestic, deoarece cru$imea persona(ului principal contrastea$a cu
blandetea doamnei. *elatia cu doamna *uxanda este construita pe antite$a romantica
an'elic-demonic. Atitudinile adoptate de Lapusneanul fata de doamna *uxanda reflecta
falsitatea lui. 2e casatorise cu ea ca sa atra'a inimile oamenilor din popor ca sa atraga
inimile norodului , 'esturile si cuvintele rostite de domnitor in scena discutiei cu
doamna *uxanda, evidentia$a falsitatea lui in relatia sot-sotie. +ai intai ii saruta mana,
apoi se intristea$a si reactionea$a violent la ru'amintea ei, ducand mana la pumnal, dar se
stapaneste si ii promite un leac de frica. 2e bucura cu cru$ime de spaima doamnei care
lesinase la vederea capetelor boierilor ucisi Femeia tot femeie, zise Lapusneanul
zambind, in loc sa se bucure, ea se sperie.
1n ultimul capitol, insistentele boierilor si amenintarea sotului ca ii va ucide fiul, o
determina pe doamna *uxanda sa il otraveasca pe Lapusneanul, acest lucru scoate in
evidenta faptul ca este un c.aracter slab si poate fi manipulate de boieri in situatii limita,
cand viata fiului sau este in pericol.
'ersonajele din cuplu sunt caracteri$ate direct# de catre narator, de alte
persona(e, autocaracteri$are si indirect prin fapte, limba(, 'esture, atitudine,
comportament, relatii cu alte persona(e.
Naratorul realizeaza# in mod direct, portretul fi$ic al domnitorului prin
descrierea vestimentatiei (imbracaminte# specifice epocii Purta coroana Paleologilor,
si peste dulama poloneza de catifea stacojie, avea cabanita turceasca.
1mbracamintea si podoabele doamnei reflecta conditia sociala specifica epocii
era incinsa cu un colan de aur, ce se inc.ia cu mari paftale de matostat, impre'iurate cu
pietre scumpe3.
De asemenea, naratorul utili$ea$a epitetele de caracteri$are care sustin antite$a
dintre domnitor tiranul, nenorocitul domn si sotia sa gingasa Ruxanda, buna
doamna. &entru caracteri$area doamnei, naratorul foloseste comparatia Ea insa era
trista si tinjitoare, ca floarea expusa arsitii soarelui.
Caracterizarea indirecta se reali$ea$a prin limba(, in scena ru'amintii doamnei
catre domnitor de a inceta cu omorurile, se observa acelasi contrast intre cele doua
persona(e, doamna are o atitudine blanda si supusa, se adresea$a sotului cu bunul meu
domn in timp ce domnitorul raspunde violent spunandu-i muiere nesocotita.
&eplicile lui Lapusneanul sunt memorabile, raspunsul dat boierilor Daca voi
nu ma vreti, eu va vreau! scoate in evidenta vointa acestuia, de asemenea amenintarea
De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu reda dorinta de ra$bunare, raspunsul
Prosti, dar multi ! evidentia$a inteli'enta persona(ului.
1n pro$a romantica, tensiunile exterioare plasea$a persona(ele intr-o relatie de
antite$a, din acest punct de vedere se poate vorbi despre contrastul dintre Lapusneanul,
persona( istoric ce incalca orice pricipii reli'ioase si morale in scopul de a pastra puterea
si doamna *uxanda, blanda sotie cre da dovada de bunatate si compasiune fata de cei
aflati in suferinta.