Tromboza venoasa

sperficiala si profunda
Definiie: trombozarea axului venos superficial sau profund
(tromboflebita, flebita, flebotromboza) cu reactie inflamatorie a peretelui
venos (+/- embolizare a cheagurilor centripet- pulmonar, cerebral,
coronar).
Factori favorizanti: - varsta peste 60 ani, femei, sarcina, ereditate
- alimentatie hiperlipidica, traumatismele, anticon-
ceptionale, diuretice, vitamina K, stresul
Factori determinanti: leziunea parietala venoasa (traumatisme externe,
cateterizari, compresiuni), staza venoasa (p.o.,
hipovolemie, obezitate, IC), hipercoagulabilitate,
ateroscleroza, diabet, factori infecioi saualergici
Sediul- vene gambiere, vene pelvine






Etape formare trombus: - trombusul alb plachetar
- trombusul rosu (mixt)
- retractia cheagului
- trombusul fibrinos organizat
Risc mare de embolie- etapele 1 (2- 12 zile po) si 3 (8- 12 zile po)
Tromboflebitele profunde debuteaza la nivelul venelor musculare ale
gambei; extensia la nivelul axului femuro-popliteu duce la aparitia
edemului, putand interesa si sistemul arterial (flegmatia coerulea si
flegmatia alba dolens), afectiune grava si cu sechele (sindromul
posttrombotic) in caz de tratament insuficient.
Tromboflebitele superficiale nu afecteaza fluxul venos profund (nu apare
edemul, risc foarte redus de embolizare) dar periflebita poate evolua pana
la procese supurative.
Clinic: - sindr. febril 38- 39
0
C (prodrom/ Michaelis) fara o cauza obiectiva
(nu scade la antibiotice)
- puls accelerat progresiv/ catarator (Mahler)
- durere in molet, mai intensa in ortostatism si la dorsoflexia
piciorului (semnul Homans)
- dilatare vene pretibiale (Pratt); impastare molet






- tegumente destinse, lucioase, edem gambier (un diametru al gambei
mai mare cu 2 cm este sugestiv ptr. dg.
- semnul Meyer: durere medal de tibie la 10 cm sub artic. genunchi
- semnul Tschmarke: durere la compresia gambei
- semnul Lowenberg: durere in gamba la compresia de peste 10 mm Hg
- semnul Rielander: durere in regiunea inghinala
- semnul Louvel: durere la tuse la nivelul mb. inf.
- durere in loja muschilor adductori
- agitatie, neliniste

Evolutiv: Sistem venos afectat:
- supraacute - superficiale
- acute - profunde
- subacute
- latente (cronice)
- recidivante




Topografie:
- membru inf. (cea mai frecventa)
- membru superior
- vene viscerale- porta, splenica, renala, pelvine
- tromboflebita migratorie Trousseau (paraneoplazica,
b.Burger,ricketsioze)
Localizare:
- tromboza gambiera (impastarea gambei fara edem important)
- tromboza popliteo-femurala (edem pana la genunchi)
- tromboza ileo-femurala (edem alb al gambei si coapsei- flegmatia alba
dolens); daca drenajul venos este in totalitate afectat se asociaza ische-
mie prin spasm cu teg. cianotice (flegmatia coerulea dolens)
- tromboza extinsa la venele iliace interne (hipogastrice)- dureri etaj abd.
inf., dureri lombare, rectale, disurie, retentie de urina, accentuarea desen
venos superficial deasupra arcadei inghinale.
- tromboza venei cave inferioare (edeme bilat. mb. inf., scaderea TA)


Dg. clinic se pune pe semnele si simptomele descrise, analizate in
contextul in care acestea apar (postoperator, obezitate, disproteinemii).
Tromboflebita profunda- febra progresiva si puls catarator (Mahler)
- asociind durerea locala spontana si la palparea
- semnul Homans
Paraclinic: ecografia doppler, flebografia, scintigrafia cu fibrinogen marcat
cu iod radioactiv.

Complicatii: embolia pulmonara (anxietate extrema aparuta brutal,
asociind dispnee marcata, cianoza, tulburari de ritm card.
dureri toracice, soc.)
:gangrena venoasa
:sdr. posttrombotic (sist. venos profund)
:insuficienta venoasa cronica (sist. venos superf.)



Tratament: Profilactic persoane cu risc crescut trombogen care
urmeaza sa suporte interventii chirurgicale majore sau sunt imobilizati la
pat (corectarea preoperatorie volemic si HE, oxigenare intraoperator,
chirurgie atraumatica, mobilizare postoperatorie precoce)
- operatii lungi, bolnavi obezi- ciorapi elastici sau
bandaje compresive pana la reluarea mobilizarii
- Hgmm. pre si postoperator (Fragmin, Fraxiparin,
Clexan, Clivarin, Inohep)

Curativ - simptomatic (antalg., antisp., antiinflamatorii)
- anticoagulant forme gambiere (heparina 5000 ui
in bolus apoi 500- 1000 ui/ora 7- 10 zile (timp de coagulare tb. sa fie cres-
cut de 2- 3 ori). Se suprapune 2- 3 zile cu anticoag. dicumarinice, care se
dau apoi timp de 3- 6 luni (indicele de protrombina tb. sa scada cu 20- 30%).
- fibrinolitic formele iliofemurale (streptokinaza,
urokinaza, 250000 ui in 30min, apoi 100.000 ui/zi,
apoi heparina si cumarinice). Da reactii alergice
severe (chiar soc anaf.), CI peste 65 ani,
ulcer gdd, operatii recente


Tratamentul chirurgical- in formele iliofemurale se poate face tromb-
ectomie chirurgicala (fogartizare la nivelul venei femurale, bolnavul
executand manevra Valsalva).

Tratamentul complicatiilor:
- embolie pulmonara std 1 (simpt. redusa)- heparina/ cumarinice
(O2, analgezie) - std 2 (anxietate, tahipnee)- strepto/urokin,
(miofilin) embolectomie/ Trendelemburg sau cu
circulatie extracorporeala
- std 3 (dispnee+ colaps)- angiografie de urg
firinoliza sau embolectomie chir.
- std 4 (soc cardiogen si dispnee accentuata)
toracotomie/ arteriotomie
- std 5 (soc si resp Cheyne- Stockes)
Radiologia interventionala- prin sistemul cav se ajunge in cordul
drept si a pulmonara aspirand cheagul sau distrugandu-l prin liza
sau laser
-tratament sindrom posttrombotic



Forme particulare de tromboflebita
- Tromboflebita migratorie- interesare alternaiva (recidivant) vene superf.
- infectii de focar (dentale, sinusale, apendic.etc)
- sdr. paraneoplazic (Trousseau), colagenoze
- trat: etiologic, patogenic (anticoag., antiinfl.)
- Tromboflebita mb. sup - vene axilare, subclaviculare
(Paget Schroeter) - primitiva (tineri- efort fizic imp)
- tumora, adenopatie, cicatrice axilara, etc.
- edem mb sup, teg. marmorate, dureri
- trat: etiol, patog (a.c.,a.i, fibrinoliza, trombect)
- Troboflebita v. porte - la nou nascut (trombofl. septica v. ombilicala)
(pileflebita) - HT portala, proces septic abd., b. hematol.
- dureri abd., febra, ileus, infarct intest.
- Tromboza v. suprahep. - hepatomeg, IH, ascita
(sdr. Budd- Chiari) - stenoze cong, hipercoag (policitemia vera)
- deriv. portocave, angioplastii- stentare
- Tromboflebita pelvina - procese septice pelvine (anexite, avort sptic,
endometrite), tum uteroanexiale, vez.prostat.


Sindromul posttrombotic
- 50% din tromboflebitele profunde se complica tardiv cu lez. trofice
avansate (sdr. posttromb.): edem, celulita indurativa, dermatita ocra, ulcer
de gamba, toate acestea ducand la insuf. venoasa cronica
- fiziopatologic: peristenta obstructiei vasculare- extravazare in spatiul
interstitial lichide, prot. si hematii (hemosiderina- bruna)
: recanalizarea cu afectarea valvulelor venoasa
Mersul- creste pres. venoasa de la 100 la 140 mmHg (distal- perimaleolar,
gambier inf)- ischemie si durere la mers (claudicatie venoasa)
Dg- clinic
- ecografie doppler, flebografie
Trat- permanent
- ciorapi elastici ziua pentru edem
- evitare ortostatism/ mers prelungit
- ridicare mb inf deasupra niv. cord de 2- 3 ori/ zi 30- 60 min.
- Vit. E, Tarosin, Detralex, antiinfl. la nevoie
- chirurgical: suprimare reflux/ extirpare vene nefunct, int. reconstruct


Limfedemul
Sistemul limfatic preia din matricea tisulara interstitiala tot ce nu este
preluat de catre circulatia de intoarcere venoasa (excesul de apa, electroliti,
celule, macromolecule). Cantitatea de limfa preluata si deversata in circulatia
sanguina in 24 ore echivaleaza cantitativ cu plasma existenta in corp).
Capilarele limfatice sunt compuse dintr-un singur strat de celule
endoteliale; transporta centripet limfa spre vase colectoare valvulate si cu
structura musculara, actiune facilitata de activitatea musculara si respiratorie.
Vasele limfatice sunt absente in cornee, SNC, cartilaje, tendoane si epiderm.
Nodulii limfatici interpusi pe traiectul vaselor actioneaza ca filtre mecanice/
imunitare.
Limfedemul reprezinta edemele de natura limfatica si este clasificat in:
- limfedeme primare (absenta leziunilor dobindite care sa le justifice aparitia,
(agenezia, hipoplazia, obstuctia vaselor limfatice); F/B= 3/1
- lymfoedema congenita (daca sunt si ereditare= b. Milroy)
- lymfoedema praecoce (adolescenta)
- lymfoedema tarda (tardive, dupa 35 ani)
- limfedeme secundare- traumatisme, plagi, limfangite (streptoc beta hem,
stafilococ, filarioza) radiatii, boli maligne- evidare ganglionara axilara pentru
cancer de sin cu edem membru superior, radioterapie

Clinic: edemul se instaleaza lent, nedureros, este insotit de ingrosarea
tegumentelor si de duritatea tesutului celular subcutanat; dimensiunile segmentului
afectat creste cu fiecare puseu de limfangita, stare de discomfort local. Initial
edem moale, godeu prezent distal, pielea este alba, intinsa si subtire. Noaptea
edemul scade dar nu total. Staza lichidelor si a metabolitilor in spatiul interstitial
duce in timp la orgarnizarea fibroasa si astfel constituirea edemului dur, lemonos
(fara godeu), pielea ramane alba dar devine scleroasa si ingrosata (ireversibil).
Forma particulara: elefantiazisul- boala tropicala avind ca vector tintarii ce
transmit filarioza (infectie cu Wuchereria malaysii). Membrele inferioare
prezinta edem gigant, leziuni verucoase si hipercheratoza.
Dg. clinic
- limfografie/ limfoscintigrama (injectare sc de coloid marcat cu I
sau technetiu in tes. deistale) evidentiaza agenezii sau mega-
limfatice (insuficienta valvulara)
- ecografia abdominala/ pelvina, CT- neoplazii
- albumina in lichid interstitial- nivele peste 1,5 g%.
Dg. diferential edeme cardiace, renale, hepatice, endocrine, hipopro-
teice, lipodistrofii.
- lipodistrofia mb inf. (bilateral, fara modif. posturale,
fara afectare picior si articulatie, albumina in lichid interstitial sub 1g%)


Tratament: Conservator- reducerea cantitatii de fluid interstitial
(ciorapi elastici compresivi ziua si membrele
inferioare tinute deasupra niv cord noaptea)
- minimalizare risc de infectie
- etiologic (dietilcarbamazina in filarioza)
Tratament chirurgical excizii tegumentare si tesut celular limfede-
matos, urmate de grefe de piele (modif.
ireversibile in tes. subcutanate)
- limitare edem, mentinere integritate teg,
prevenire celulita si limfangita
- drenaj postural, exercitii fizice, cirapi elast.
- scadere ponderala, restrictie hidrosalina
- (nu se admin. diuretice)
- AB ther ptr infect, cortizon local ptr eczema
- interventii de drenaj limfatic (limfedem vol)
(excizii teg/ grefe, anast. limfo-ven).



Troboflebita



Troboza venoasa
profunda



Limfedemul



Limfedemul



Limfedemul






Limfedemul
Boala varicoasa
Este o afeciune cronica definita printr-un proces de degenerare a
peretelui venos caracterizata prin apariia unor dilataii si alungiri
venoase.

Drenaj venos al membrelor inferioare:
- sistemul venos profund ce dreneaz in vena femurala (cava
inferioara)
- sistemul venos superficial dreneaz in cele doua vene safene
(interna, externa), tributare reelei profunde.

Cele doua sisteme sunt unite prin vase comunicante care, ca si
reeaua superficiala prezint valvule ce mpiedica refluxul dinspre sist.
profund spre cel superficial.



Cauze: varice congenitale disembrioplazice

: varice eseniale - ortostatism prelungit (profesional)
(hidrostatice) - ereditate
- sex feminin (asociate ndeosebi sarcinii:
cretere presiune abdominala, congestie
venoasa, factori endocrini)
- obezitate
varice secundare - simptomatice (tumori pelvine, ascita)
- posttrombotice (afectare ax venos profund)
- posttraumatice/ cicatrici vicioase
- retractii scleroase postradioterapie
Din punct de vedere fiziopatologic, tulburrile hemodinamice ce provoac
in final boala varicoasa sunt provocate de insuficienta valvulei ostiale a safenei
interne.
Refularea sngelui din sistemul venos profund in cel superficial provoac o
cretere a presiunii in acesta din urma. Permanentizarea acestei hiperpresiuni
ncarc excesiv circulaia profunda drennd in sens invers sngele, ceea ce cu
timpul face ca si valvulele comunicantelor sa fie afectate. Astfel se ajunge in final
la situaia de suprancrcare a sistemului superficial (prin insuficienta valvulara att
ostiala cit si a comunicantelor) care, in asociere cu afectrile peretelui venos duce
la apariia varicelor.

Varice esentiale- modif fibre de colagen si elastina (asociere varice cu hernii,
hemoroizi, picior plat.
Boala varicoasa sau sindromul posttrombotic- insuficientei venoase cronice
(consecutiva); are implicaii in special asupra zonei capilare. Afectarea
microcirculatiei duce in principal la apariia edemului. In timp acesta conduce la
apariia unei celulite indurative. Edemul, celulita si fibroza afecteaz si vasele
limfatice, toate acestea conducnd la apariia dermatitelor, iar in final la ulcer
varicos.
Anatomopatologic, leziunile cele mai intense sunt ntlnite la nivelul sistemului
venos superficial, varicele interesnd cel mai frecvent traiectul safenei interne si
mai rar cel al safenei externe. Microscopic se remarca fleboscleroza, cu disparitie
tesut conjuctiv si alterare miocite contractile. Fibroza invadeaz progresiv toate
straturile peretelui ajungnd la intima unde se produc procese de endoflebita ce
predispun la tromboze.
Simptomatologie- debuteaz mult nainte de apariia vizibila a varicelor,
evolund cu simptome polimorfe si nespecifice:
-etapa prevaricoasa- jena la nivelul moletului, mai des in ortostatism prelungit
greutate in gamba la ortostatism, dureri, edem perima-
leolar sau gambier acentuat vesperal (cedeaza in clinostat)
-etapa v. constituite- dilatatii venoase sinuoase superf.
-etapa complicatiilor- dermatita ocra, ulcer trofic, flebita varicoasa, rupturi


Varicele constituite se prezint ca pachete varicoase, vermiculare,
dilatate, neregulate, cuprinznd de obicei traiectul safenei interne (iniial la
nivelul gambei si apoi la coapsa) si mai rar traiectul safenei externe.
Coexistenta si ntreptrunderea celor doua dau aspectul de varice
nesistematizate.
Palparea varicelor determina golirea digitala si reumplerea lor rapida la
depresiune; pot de asemenea sa apar sub forma de cordoane dure.
Edemul premaleolar este de asemenea prezent (seara iniial si apoi
cvasipermanent la instalarea insuficientei venoase cronice). Modificrile
tegumentare de vecintate (ngroate, hiperpigmentate) apar in stadii
tardive.
Clasificare insuficienta vena safena mare (Hach):
- gradul 1: reflux numai la nivelul valvulei ostiale a v. safene mari care
este dilatata in triunghiul Scarpa
- gradul 2: dilatare safena pana la nivelul genunchiului
- gradul 3: dilatare safena mare si la nivelul genunchiului
- gradul 4: dilatare dincolo de maleola interna
Clasificarea clinica varice:
- clasa 0- fara semne la inspectie si palpare
1- telangectazii sau vene reticulare
2- vene varicoase prezente
3- apare edemul
4- modificari cutanate (dermatita ocra, lipodermatoscleroza)
5- prezenta cicatricilor de vindecare ulcer varicos
6- ulcer varicos prezent
Examinarea clinica a sistemului arterial este obligatorie pentru a exclude
o arteriopatie asociata (interventia chir. poate precipita o criza de ischemie
acuta)
Diagnostic
- anamneza: existenta factor ereditar
: fixare debut afeciune (copilrie, adolescenta, sarcina)
: precizare factori de mediu (ortostatism prelungit)
: antecedente de tromboflebita profunda la membrul
respectiv (varice secundare in care circulaia superficiala
este de supleere, aspect important in trat. chirurgical)


Examenul clinic- sistem venos superficial
- proba Sicard: tusea la bolnavul in decubit dorsal provoac o unda vizibila la nivelul
safenei interne (insuficienta ostiala).
- proba Schwartz: percuia in ortostatism a crosei safenei este simita ca o unda de
palma examinatorului poziionata pe traiectul vasului, in treimea medie a coapsei.
- sistem venos profund
- proba Perthes: se monteaz in decubit dorsal o faa elastica de la picior pn sub
genunchi fr a comprima circulaia profunda. Apariia durerii in mers indica afectarea
sistemului profund.
- proba Delbet Macquot: se instaleaz un garou sub genunchi fr stnjenirea
circulaiei profunde. Daca varicele se reduc in mers aceasta indica o insuficienta ostiala
izolata, cu ax profund funcional si vene comunicante integre; meninerea la fel a varicelor
indica pe ling insuficienta ostiala si pe cea a comuicantelor, accentuarea varicelor si durerea
indica afectarea axului profund.
- proba Trendelemburg- Brodie: se goleste sist. venos superficial (dec. dorsal cu
ridicare mb. inf.) si se pune un garou in 1/3 superioara a coapsei si se ridica bolnavul in
ortostatism. Normal umplerea sist. ven. superf. ia mai mult de 30 sec. Daca se umplu imediat
in ortostat. atunci exista o insuf. a venelor perforante sau comunicante. Daca in cateva sec.
venele nu se umplu cu sange se scoate garoul- umplere rapida= valvula ostiala incontinenta
- proba celor trei garouri (Mahomer- Ochsner): se monteaz cu membrul pelvin ridicat
(axul venos superficial golit) trei garouri in ordine: rdcina coapsei (sub vrsarea safenei in
femurala), deasupra genunchiului si dedesubtul sau.
Modificrile pot fi astfel:
- cu toate garourile pe loc varicele de la nivelul gambei se umplu in mai
puin de 30 secunde: vene comunicante gambiere insuficiente
- se scoate garoul de sub genunchi: umplerea safenei externe indica
insuficienta venelor gambiere.
- se ridica garoul de deasupra genunchiului: umplerea varicelor in mai
puin de 30 secunde nseamn insuficienta comunicantelor din treimea
inferioara a coapsei
- se ridica garoul de la baza coapsei: umplerea rapida de sus in jos
indica o insuficienta ostiala a safenei interne

Examenul paraclinic- Echo Doppler (continua, pulsatila, Doppler duplex)
- flebografie

Complicaii: - inflamat- tromboflebita varicoasa (poate evol. catre tr. prf.)
- traumatice (fistula vasculara)
- trofice (dermatita hiperpigmentara, dermite micotice
sau microbiene, leziuni hipodermice tip celulita indurativ,
ulcerul varicos)
- degenerative- carcinom ulcer varicos cronic



Diagnostic diferenial

In etapa prevaricoas: - afeciuni reumatice (durere)
- afeciuni neurologice (polinevrite)
- afeciuni arteriale (arteriopatii cronice)
In etapa de varice evidente:
- hernia femurala
- adenopatii inghinale
- anevrisme si fistule arteriovenoase
- edeme (cardiace, renale etc.)
- leziuni dermatitice
- ulcere dermatologice (malul perforant)

Profilaxia varicelor: - ereditate (urmrire consecventa, consiliere profesionala, sportiva,
urmrirea si tratarea bolilor ce pot precipita apariia varicelor)
- evitare ortostatism prelungit, sedentarism, obezitate, constipatie
Tratament paleativ: - masuri generale (evitare ortostatism)
- tratament medicamentos (tonice venoase- venoruton, troxevazin,
tarosin, vasoprotectoare, Vit. E/ complexe polivitaminice)
- masuri locale (metode de compresiune pentru suprimare reflux
sanguin/ coirapi elastici)
Tratament curativ: - fleboscleroza (moruatul de sodiu, polietilenetoxisclerol, sol. Lugol,
substane iritante care suprima refluxul sanguin)
prezint o rata crescuta a recidivelor
Tratament chirurgical:- extirpare in ntregime vena safena mare prin ligat la nivelul crosei
pina la niv. premaleolar intern (stripping). Pachetele varicoase
nesistematizate se excizeaza daca sunt trombozate sau se sclero-
zeaza prin trecerea transcutanata a unui fir de catgut.

Inainte de trat. chir. trebuie verificata de starea circulatiei arteriale (puls la pedioase, echo),
altfel operatia de varice poate precipita o ischemie acuta periferica, se mai verifica si starea
sistemului venos profund care va prelua integral intoarcerea venoasa.
Varicocelul
Definiie: Boala cu etiologie si patogenie bine conturata, in care se
produc tulburri de ordin funcional in drenajul sngelui venos de la nivelul
testiculului (99% testicul sting) care duc la staza in plexurile venoase
spermatice ce se dilata.

Varicocel primitiv - intre 15 si 35 ani, 90% pe partea stg. (v sperm.
stanga este avalvulata si se varsa in unghi dr. in
vena ren. stg langa vena suprarenala stg.- catecolamine;
v sperm. dr. se varsa in unghi ascutit in VCI

Varicocel simptomatic- secundar unor obstacole ce intereseaza venele
spermatice (adenopatii iliace, tum. renale, retro-
peritoneale, etc.)

Etiologie: staza venoasa cronica
Teorii anatomice unghi drept de vrsare al venei spermatice in
vena renala sting
- lungime mare vena spermatica stnga
- compresiune colon descendent si sigmoid plin
cu materii fecale solide
- traiect spiralat artera spermatica stnga in jurul
venei omonime

- trecere vena spermatica prin inele si formaiuni
fibroase (canal inghinal)
- artere polare cu rol in comprimarea vena spermatica stnga
- malformaii vena renala stnga

Teorii funcionale absenta/ insuficienta valvei ostiale de la
jonciunea de vrsare a venei spermatice stg.
in vena renala stnga
- lipsa valvulelor in vena spermatica stg
- absenta pompei musculo- venoase pe traseul
venei spermatice stingi
- alterare tonicitate perete venos
- prezenta stenozei venei renale stg.
- reflux prin venele anastomotice spermatice din
plexul uro- genital
- factori favorizani (presa abdominala,
ortostatism prelungit, congestie pelvin)
Teorii constitutionale- tisulare
- perete venos slab calitativ
- fibroscleroza localizata
- pareza nveliurilor scrotale
Teorii ereditare- endocrino- metabolice
- predispoziie constituional ereditara
- creterea secreiei suprarenaliene cu activitatea sexuala
- cataboliti renali si hormonali suprarenalieni refulai in vena
spermatica

Patogenie: consecina a factorilor prezentai este refluxul venos reno-
spermatic sting, cu implicaii asupra
axelor venoase ale testiculului sting (distensie mecanica,
dilataie varicoasa atona fleboscleroza varicoasa)
- cailor de derivaie venoasa colaterala ale sistemului
venos genito- renal stg.
- nveliurilor scrotale (pierdere elasticitate dartos,
umidifiere piele prin transsudaie cu favorizarea
micozelor)
- funciilor gonadelor, att genitale (infertilitate,
subfebrilitate) cit si sexuale (alterri glande interstiiale
rspunztoare de secreia de testosteron)

Anatomie patologica
Macroscopic: - varicozitati ale plexului venos spermatic stg. anterior
(turgescente vizibile in ortostatism si depresibile digital,
redevenind turgide dup ridicarea compresiunii)
- scdere consistenta testicul (moale, depresibil)
Histologic: - modificri att ale esutului propriu cit si ale produsului
seminal (calitati fertilizante)

Clinic- stadializare: 1.Tumora varicoasa ce nu depaseste volumul
testiculului (consistenta normala, funcie genitala/
sexuala normala, indicaie operatorie profilactica)
2. Tumora depaseste dimensiunile testiculului (consis-
tenta normala, funcie genitala/ sexuala normala,
indicaie operatorie profilactica)
3. Tumora voluminoasa uni sau bilaterala (testicul
hipotrofic, funcie genitala/ sexuala variabil afectata,
recuperabil prin tratament chirurgical)


4. tumora voluminoasa bilateral (testicul hipotrofic, con-
stant deficit genital/ sexual, recuperare variabila dup
tratamentul chirurgical
5. tumora voluminoasa bilateral (testicul atrofic, funcie
genitala abolita/ sexuala serios alterata, irecuperabil
operator);

Examen subiectiv: - senzaie de greutate in scrot, in special in
ortostatism prelungit sau dup eforturi fizice
- durere testiculara (frecvent localizata in testicul stg
dar si lombar stg, de la jena pn la durere continua
sau colicativ). Apare dup ortostatism prelungit sau
dup raport sexual ducnd chiar la abstinenta.
- umiditate crescuta a pielii scrotului
- tulburri sexuale si psiho- nevrotice
Examen obiectiv: - declivitate/ volum crescut hemiscrot stg.
- tonicitate sczuta esuturi scrotale
- temperatura crescuta intrascrotal (termometru introdus
prin trocar- temperatura egala sau superioara celei
intrarectale)
- varicozitati caracteristice turgescente ale plexurilor
venoase testiculare si funiculare- nedureroase,
dispar in clinostatism in timp ce varicocelul secundar
proceselor tumorale compresive pe vena renala cresc
in dimensiuni in clinostatism)
- dilataii venoase colaterale plex venos spermatic (vena
ruinoasa exterioara superficiala, vena dorsala a
septului interscrotal, vene scrotale subcutanate)
- asociere varice, hemoroizi
Diagnostic pozitiv: - tumora varicoasa la nivelul hemiscrotului stg cu
elementele descrise anterior,
- tusea sau m. Valsalva accentueaza dilat. varicoase
Diagnostic diferenial: - varicocel secundar, hernie inghinoscrotal, chist de
cordon spermatic, chist epididimar, orhiepididimit, deferentit, hematomul
scrotal, torsiunea de testicul, tumori intrascrotale.

Tratament - A. Medical: suspensor la bolnavii care nu accepta intervenia
sau care prezint contraindicaii generale operatorii
: suspensor postoperator (1- 2 luni) pentru a favoriza
retracia excesului restant cutanat

- B. Chirurgical- ligatura nalt a venei spermatice in traiectul
iliac (Ivanissevich)
- rezectia pachet. varic. dilatate (Kocher, Young)
- tratarea cauzelor in varicocelul secundar




























Varicocel