Patru eseuri despre libertate

Isaiah Berlin, istoric si scriitor britanic, cunoscut pentru scrierile sale de filozofie politica,
a emigrat din Uniunea Sovietica in Anglia, impreuna cu familia sa, in anul 192! A studiat St!
Paul"s School, in #ondra, apoi la $%ford, unde a facut parte dintr&un celebru cerc de filosofi din
$%ford, alaturi de Stuart 'ampshire , Alfred A(er, )!#! Austin s!a!
*artea ,,Patru eseuri despre libertate+ , prezinta patru eseuri care analizeaza diferite
aspect ale libertatii! Primul eseu analizeaza vicisitudinile libertatii individuale in timpul luptelor
ideologice ale secolului ,,! Al doilea, semnificatia pe care o capata notiunea in scrierile
istorice, al treilea importanta a doua conceptii asupra libertatii si ultimul idealul libertatii si
conceptia lui )ohn Stuart -ill!
I.,,Idei politice in secolul al XX-lea
Una dintre ideile cele mai des intalnite in secolul ,, este aceea a e%istentei unei singure
e%plicatii pentru ordinea si atributele persoanelor, ale lucrurilor si evenimentelor! .a ofera
istoricului sentimental unic al certitudinii! Atat aceasta idee cat si cea contrara, ca nu e%ista decat
fapte brute, a caror evident se impune de la sine sunt considerate ireale!
/iferentele ideilor in functie de perioada trebuie constientizate pentru a intelege atat
perioada trecuta cat si pe cea prezenta!
Individualismul umanist si nationalismul romantic au fost cele doua mari miscari politice
ale secolului al ,,&lea! Ideea ca orice problema a societatii poate fi rezolvata prin moralitate
0dominarea ignorantei si a rautatii1 le era comuna!
2iecare scoala de gandire aducea propria solutie in rezolvarea problemelor! /e e%emplu,
liberalii credeau in puterea nelimitata a educatiei iar socialistii doreau o transformare in
distributia si controlul resurselor economice! *onservatorii si socialistii considerau puterea si
autoritatea institutiilor ca garantii necesare in timp ce anarhistii si radicalii le considerau
obstacole in realizarea societatii libere!
/eosebirile intre miscarile politice ale secolului al ,I,&lea si cele ale secolului al ,,&lea
sunt profunde datorita ,,barierei+ e%istente intre ceea ce apartine trecutului si ceea ce
particularizeaza prezentul secolului ,,!
3oate ideile si miscarile politice caracteristice secolului ,, pot fi mai bine intelese ca
dezvoltari natural ale tendintelor conturate in secolul al ,I,&lea!
Socialistii afirmau ca singurul limba4 inteligibil oamenilor este cel care priveste
necesitatile, interesele si idealurile de care sunt constienti!
Secolul al ,,&lea aduce cu el, pentru prima data in istorie , ideea ca cea mai eficienta
metoda de a raspunde intrebarilor si de a rezolva problemele este efortul de a le face sa dispara!
Astfel persoana care se confrunta cu numeroase probleme va suferi ,,un tratament+ in urma
careia problemele vor disparea din constiinta lui! Se urmareste de fapt modificarea viziunii care a
facut posibila aparitia problemei!
Aceasta politica de diminuare a problemelor creeaza o viata in iluzie!
1
II. ,, Necesitatea istorica
In istorie ca si in alte domenii in procesul cunoasterii se foloseste metoda avansarii de la
cunoscut la necunoscut!
Istoria are un rol important in analiza activitatii oamenilor! Se analizeaza cum a aparut o
anumita situatie si cine este responsabil de producerea ei!
.%ista teorii care afirma ca diferite indivizi au marcat istoria si teorii care considera ca tot
ceea ce se intampla apare ca rezultat al dorintelor si obiectivelor unui numar mare de personae!
Istoricii determina cati oameni au respins sau sustinut un scop anume, cine si ce a dorit si
cum au influentat faptele acestora!
In functie de directia in care evolueaza, fiecare generatie are propria sa viziune asupra
trecutului si a viitorului!
Berlin este de parere ca multi dintre deterministi pun in practica rareori sau chiar
niciodata ceea ce sustin!
Ideea ca toate evenimentele sunt in totalitate determinate de alte evenimente si ca oameni
sunt liberi sa aleaga intre cel putin doua variante de actiune este prezentata ca o contradictie!
.venimentele trecutului trebuie analizate, descries insa nu 4udecate dupa criteria personale!
Pentru intelegerea unui act omenesc din istorie este necesar sa se analizeze de ce
individual respectiv a fost nevoit sa actioneze intr&un anume fel si nu sa fie criticat! Analiza
difera de la un ganditor la altul!
Istoricii trebuie sa determine si sa aprecieze ce anume conteaza si in ce masura!
3oate tentativele de a crea concepte si tehnici speciale specifice istoriei s&au dovedit
nefolositoare! .rau fie prea schematice, fie nu raspundeau intrebarilor!
5elativismul si determinismul domina gandirea contemporana! 5elativismul se bazeaza
pe o interpretare eronataa e%perientei iar determinismul infatiseaza intregul univers ca o
inchisoare!
/eterminismul social este strans legat de idealurile sociologiei!
/esi libertatea individuala a avut importanta eu sociala ea este totusi o iluzie!
III. ,,Dou concepte despre libertate
Isaiah Berlin fiind con6tient de faptul c7 o libertate f7r7 limit7ri nu poate fi dezirabila
8ncearc7 s7 traseze ni6te limite 8n care individul s7&6i poat7 manifesta inten9iile 6i s7&6i poat7
urm7rii propriul scop f7r7 a le afecta celorlal9i propria libertate!
A constr:nge un om 8nseamn7 a&l 8mpiedica s7 fie liber&dar liber fa97 de ce anume;
Aproape to9ii morali6tii au f7cut de&a lungul istoriei omene6ti elogiul libert79ii! I! Berlin 86i
propune 8n <Patru eseuri despre libertate+ s7 reduc7 la e%aminare dou7 dintre sutele de accep9iuni
ale cuv:ntului libertate= libertate negativ 6i libertatepozitiv!
Suntem liberi 8n m7sura 8n care nici un individ sau grup de indivizi nu intervine 8n sfera
noastra de activitate! In acest 8n9eles, libertatea politic7 nu este dec:t spa9iul 8n interiorul c7ruia
un om poate ac9iona f7r7 ca al9ii s7&l 8mpiedice! /ac7 al9ii ne 8mpiedica s7 facem ceea ce am fi
2
putut face, nu suntem 8n 8ntregime liberi> iar dac7 aceast7 arie este restr:ns7 sub o anumit7 limit7,
se poate spune c7 suntem constr:n6i, sau chiar aservi9i!
*onstr:ngerea implic7 interven9ia deliberat7 a altor fiin9e umane din interiorul spa9iului
8n care am putea s7 ac9ion7m! Putem spune c7 suntem lipsi9i de libertate politic7 doar atunci c:nd
suntem 8mpiedica9i de c7tre al9i indivizi s7 atingem un anumit scop! Simpla incapacitate de a
atinge un scop nu constituie o lips7 de libertate politic7! Acest lucru este eviden9iat 6i de
utilizarea unor concepte moderne precum <libertate economic7+ 6i contrariul sau <sclavia
economic7+!
2ilozofii politici englezi clasici 8ntelegeau altfel conceptul de libertate! Aveau p7reri
8mp7r9ite 8n ceea ce prive6te amploarea pe care aceast7 arie putea sau trebuia s7 o aib7! 3o9i
plecau de la premisa c7, lucrurile fiind a6a cum sunt, ea nu poate fi nelimitat7 pentru c7, dac7 ar
fi astfel, ar genera o stare 8n care to9i oamenii ar putea, f7r7 nici o restric9ie, s7 intervin7 8n
treburile altora, iar acest tip de libertate <natural7+ ar conduce la un haos social 8n care nevoile
umane elementare n&ar mai fi satisfacute, unde libert79ile celor slabi ar fi suprimate de c7tre cei
puternici! .i erau dispu6i s7 restr:ng7 libertatea 8n interesul altor valori 6i, la urma urmelor, al
libert79ii 8nse6i! *u toate c7 ace6tia a4unsesera la conluzia c7 spa9iul de libertate al fiec7ruia
trebuie limitat prin lege, #oc?e 6i -ill acceptau c7 trebuie s7 e%iste o arie minim7 de libertate
personal7 care sa nu poate fi violat7! /e 8ndata ce ea ar fi 8nc7lcata, individul s&ar vedea limitat la
o arie prea str:mt7 pentru minima dezvoltare a facult79ilor sale naturale!
#iberalii occidentali credeau c7 dac7 libertatea individuala este un scop ultim al fiin9elor
umane, atunci nimeni nu ar trebui s7 fie privat de ea de c7tre altcineva, 6i, cu at:t mai mult,
nimeni nu ar trebui s7 uzeze de ea 8n detrimentiul celorlal9i!
#oc?e, Adam Smith 6i, c:teodat7, 6i -ill, erau convin6i c7 armonia social7 6i progresul
sunt compatibile cu un spa9iu larg rezervat vie9ii private pe care nici statul nici o alt7 autoritate
nu au dreptul s6&l 8ncalce!
57spunsul la intrebarea <*ine m7 guverneaz7;+ este logic distinct de r7spunsul la
8ntrebarea <P:n7 unde se amestec7 guvernul 8n treburile mele;+! /e fapt, 8n aceast7 diferen97
const7, marele contrast dintre cele dou7 concepte ale libert79ii, cel negativ 6i cel pozitiv!
In9elesul <pozitiv+ al cuv:ntului <libertate+ deriv7 din dorin9a fiec7rui individ de a fi
propriul s7u st7p:n!
#ibertatea care const7 8n a fi propriul t7u st7p:n 6i aceea ce const7 8n a nu fi 8mpiedicat 8n
alegerile tale de c7tre al9ii pot s7 apar7 dou7 concepte nu prea departate logic unul de altul! *ele
dou7 concepte de libertate au avut o dezvoltare istoric7 divergent7 p:n7 c:nd ele au intrat 8n
conflict deschis!
#ibertatea pozitiv7 este 8n9eleas7 de Berlin ca fiind absen9a unei voin9ei arbitrare care se
impune, adic7 individul trebuie s7 fie propriul s7u st7p:n!
3
#ibertatea pozitiv7 rezult7 din egoismul uman 6i din dorin9a de a fi propriul st7p:n& de a
hot7r: singur ce e bine pentru el, 8ntr&un cuv:nt de a fi autonom!
Suntem 8nzestra9i cu ra9iune 6i voin9a> concepem obiective 6i dorim s7 le atingem> dar
dac7 suntem 8mpiedica9i s7 facem asta nu ne mai sim9im st7p:ni pe situa9ie! Putem fi 8mpiedica9i
de legi ale naturii, de accidente, de activitatea oamenilor! . vorba de for9e pe care nu le putem
8nfrunta!
Singura metod7 adev7rata de a atinge libertatea este de a face uz de ra9iunea critic7, de a
8n9elege ce este necesar 6i ce este contingent!
'erder, 'egel 6i -ar% au subtituit vechilor modele mecanice ale vie9ii sociale propriile
lor modele vitaliste> dar ei credeau c7 a 8ntelege lumea 8nseamn7 a accede la libertate! Analogia
cu matematica sau fizica nu era suficienta pentru a 8n9elege via9a social7! .ra nevoie 6i de o
8ntelegere a istoriei, adic7 a legilor particulare ale dezvolt7rii continue, legi care guverneaz7 via9a
indivizilor 6i a grupurilor 8n interac9iunile acestora sau 8n rela9ia lor cu natura!
#ibertatea unui individ sau a unui popor de a decide s7 tr7iasc7 a6a cum dore6te trebuie
pus7 8n balan97 cu e%igen9ele multor altor valori dintre care egalitatea, dreptatea, fericirea,
securitatea sau ordinea publica nu sunt probabil dec:t cele mai evidente!
IV. ,,John tuart !ill "i #inalit$ile vie$ii
)!S!-ill @ autorul eseului <Despre libertate+ este fondatorul liberalismului modern
8nlocuind formul7rile anterioare ale pledoariilor 8n favoarea individualismului 6i a toleran9ei!
-ill a sus9inut c7 fericirea era singurul 9el al e%isten9ei umane, dar concep9ia sa despre
ceea ce contribuia la atingerea ei s&a 8ndep7rtat foarte mult de tezele mentorilor s7i, c7ci ce el
pre9uia cel mai mult nu era nici ra9ionalitatea 6i nici satisfac9ia, ci diversitatea, mobilitatea 6i
boga9ia vietii @ apari9ia ine%plicabil7 a geniului, spontaneitatea 6i unicitatea fiec7rui individ, grup
sau civiliza9ie! -ill considera c7 ceea ce deosebe6te fundamental omul de animal nu era
capacitatea de a ra9iona sau de a inventa unelte 6i metode, ci faptul c7 era o fiin9a capabil7 de
alegere! .l crede profund 8n dreptate!
#ui -ill ii pl7ceau controversa, independen9a de spirit, g:nditorii solitari, cei ce sfidau
ordinea stabilit7! Problemele care l&au preocupat pe -ill vizau e%tinderea libert79ii individuale 6i,
8n special, a libert79ii de e%presie! .l nu s&a opus interven9iei statului ca atare> el chiar o aproba 8n
educa9ie sau 8n legisla9ia muncii 6i pentru c7, de6i restr:ngea unora posibilit79ile de alegere, ea le
l7rge6te 8n cazul marii ma4orit79i a oamenilor!
Au de pu9ine ori, -ill a ap7rat libertatea sus9in:nd c7, f7r7 ea, adevarul nu ar putea fi
descoperit! #ibertatea ar fi valoroas7 ca mi4loc 6i nu ca finalitate!
-ill pleda pentru ra9iune 6i toleran97 cu orice pre9! Au trebuie s7 suprimam sau s7
8n7bu6im alte puncte de vedere c7ci asta 8nseamn7 a distruge r7ul 6i binele, ceea ce duce la o
sinucidere colectiv7, 6i moral7 6i intelectual7!
4
-ill credea c7 omul este o fiin97 spontan7, c7 dispune de o libertate de alegere, c7 86i
modeleaz7 singur caracterul, c7 din rela9iile sale cu al9i oameni 6i cu natura ceva nou apare f7r7
8ncetare, 6i c7 tocmai aceasta noutate este elementul cel mai caracteristic 6i mai uman 8n el!
-ill considera c7 libertatea 6i toleran9a religioas7 reprezentau protec9ia indispensabil7 a
oric7rei religii adevarate, iar distinc9ia f7cut7 de Biserica 8ntre domeniul temporal 6i cel spiritual
era una din cele mai mari realiz7ri ale cre6tin7t79ii prin faptul c7 a f7cut posibil7 libertatea de
opinie!
-ill a fost mentorul unei 8ntregi genera9ii, al unei na9iuni 6i f7r7 a fi original, el a
modificat structura cunoa6terii umane din vremea sa!
5