CURS 1:

Ontogeneza= dezvoltarea de la celula ou pana la individul

adult.
Etapa de embriogeneza-> pana in saptamana a 9 VIU
Etapa de oragnogeneza
Nou nascut 1 luna
Sugar 1 an
Copil 1-13ani
Pubertate : femei 11-14 ani
barbati 13-16 ani
Adolsecenta 16-19 ani
Adult 20-60 ani
Senescenta 60+
maximul de dezvoltare 35-40 de ani
Ontogeneza repeta flogeneza-> legea recapitulatiei
Ontogeneza pargurge etape care amintesc de cele ale flogenezei.
Gametii: sunt celule sexuale;
- originea lor e din endoderm, din elementele sacului vitelin
- celulele germinale primordiale emigreaza prin radacina
mezenterului dorsal pana in creasta prenatala unde patrund in masa
coarnelor sexuale
- in creasta prenatala, celulele prolifereaza pana in luna 3-4 apoi se
opreste pana la pubertate
- (la femei) divizunea reductionala incepe in luna 3 si se opreste
inainte de nastere;de la pubertate in fecare luna, un ovul isi
defnitiveaza profaza. De-a lungul vietii sexuale, ovuulul care isi
defnitiveaza profaza prezinta un risc de dezvoltare a anomaliilor
datorita perioadelor lungi in care au stat in profaza suspendata.
Celulele sexuale sufera meioza. Are o faza reductionala si o faza
ecuatonala in care celulele cu 23 de cromozomi se impart in 2 de 23
de cromozomi.
1
- existenta fenomenului de profaza suspendata duce la lipsa
implicatiei dupa varsta de 45 de ani
Gametogeneza masculina:
1. Spermatogeneza: spermatogonie-> spermatida
Spermatogonia 44xy sufera mitoze si devine spermatocit de ordin I.
Acesta se imparte in 2 spermatocite de ordin II (22x si 22y). Acestea
sufera o faza reductionala si se imparte in spermatide 22x, 22y
2. Spermiogeneza: spermatida isi defnitiveaza maturarea celulara si
devine spermatozoid
- Isi defnitiveaza mecanismul motor
- Sufera transformari:
- Nucleul devine mobil
- Citoplasma se alungeste
- Aparatul golgi se dispune la polul superior si devine acrozom
- Au centriol-> la polul bazal celalalt se imparte in doua si formeaza
butoane si nervul terminal. Intre buton si inel se gaseste vagina.
Evolutia cordoanelor genitale
Aceste cordoane din creasta prenatala devin cordoane testiculare.
Pana la 8-10 ani nu au lumen si se tunelizeaza pana la 12-14 ani. La
sfarsitul tunelizarii cordoanele devin tubi seminiferi avand o
membrana bazala cu un epiteliu germinativ
In structura testiculului:
- celule nediferentiate de origine mezodermala in epiteliul germinativ
care sunt celule de sustinere Sertoli
- intre tubi-> celule Leydig care contin testosteron
- in tubi-> sprmatogonii fnale
- in epiteliul germinativ-> spermatogonie A, spermatogonie B,
spermatocit I si II, spermatozoid cu coada, celule Sertoli
-> de la membrana bazala aceste celule se diferentiaza in 2 luni
Exista mai multe cicluri alternative si procesul de formare dureaza de
la pubertate pana la 70 ani.
2
In interiorul tubului seminifer nu sunt capilare sangvine.
Nutritia se face prin membrana bazala.
Bariera hemotesticulara:
Endoteliu capilar
Membrana bazala capilara
Interstitiu
Membrana bazala a tubului seminifer
Celulele sertoli au si rol de a sintetiza proteine si de a transforma
hormonii androgeni spre spermatogonii si spermatocite.
- puterea fecundanta: 24 h
- diametrul: 1-3 micrometrii
- nu supravietuieste la diferentieri osmotice
- traieste pana la 8 zile in tractul feminin
- viteza de inaintare in tractul feminin e de 2mm/min
- ajunge in treimea externa in 45 min
- cantitatea de sperma eliminata la o ejaculare 3,5 ml
in medie: 500000000 spermatozoizi/ml
< 20000000 => infertilitate
- daca unii spermatozoizi eliminati sunt atipici atunci se poate vorbi
de sterilitate.
CURS 2:
Ovogeneza=celulele primordiale de origine endotermala
migreaza pana in creasta prenatala, unde devin ovogonii(sau
celule sua)
In creasta prenatala se divid mitotic si devin ovocite primare. Ele sunt
rapid inconjurate de un rand de celule formand astfel foliculul
3
primordial. Urmeaza meioza cu profaza suspendata si la pubertate, in
fecare luna, un ovocit primar isi defnitiveaza meioza si se transforma
intr-un ovocit matur.
La femeie sunt in jur de 1,2 milioane de ovociti primari la nastere,
dupa care la pubertate sunt circa 400000 si din acestia vor ajunge la
maturare doar 400. (e nevoie de o populatie mare de ovociti pentru
ca foliculii acestora sustin secretia hormonala de baza).
Incepand cu pubertatea, ovarul sufera modifcari ciclice ce formeaza
ciclul ovogenetic. Acest ciclu este sub infuenta endocrina si
determina un ciclu al sanilor, un ciclu vaginal, un ciclu endometrial
sau menstrual si un ciclu al afectivitatii.
Ciclul folicular este o parte a ciclulu ovarian si presupune evolutia
unui folicul, ruperea lui si ovulatia => formarea corpului galben.
Foliculul evolueaza de la foliculul primordial la cel matur. Acesta se
apropie de suprafata ovarului, atingand 10-12 mm in diametru.
Ciclul ovogenetic
Ovocitul secundar, atunci cand ajunge in metafaza diviziunii
ecuationale a meiozei,este expulzat din ovar. In circa 2 minute este
captat de trompa, si cand ajunge in treimea externa a trompei uterine,
este in pozitia optima pentru a f fecundat. Daca se intalneste cu
spermatozoidul, acesta patrunde in citoplasma, ovocitul isi termina
diviziunea ecuationala si devine ovul, se elimina si al globul polar.
Prin unirea nucleilor gametilor se formeaza oul.
Daca nu are loc menstruatia, ovocitul fe se resoarbe, fe se elimina
odata cu menstruatia. Ei vor degenera.
Ovulatia
Ruperea folicului ovarian, matur, si expulzarea ovocitului secundar
impreuna cu zona pellucida, corona radiata si cumullus ooforus.
4
La om,ovulatia este spontana si se desfasara ritmic la 28 zile( in a 14-
a zi a ciclului menstrual). Ovulul expulzat poate f fecundat 12h. La
iepuroaica, ovulatia se face sub imperiul emotiilor sexuale. Si la niste
doamne, ca atavism, ovulatia poate sa apara sub imperiul emotiilor
sexuale.In perioada ovulatiei, la suprafata ovulului, prezenta unui
folicul matur este insotita de apartia stigmei( zona proeminenta,
palida in centru si inconjurata de o zona hiperemiata). Ruptura
stigmei, teorii:
1. Teoria osmolaritatii.
2. Teoria modifcarii endocrine
3. Teoria enzimatica( ruperea stigmei e pusa pe seama
hialuronidazei.
Nu exista semne externe ale ovulatiei
Temperatura rectala creste cu 1 grad in momentul ovulatiei.
Ruperea foliculului se numeste pont foliculara.
Evolutia folicului ovarian:
Imediat dupa ovulatie, peretii foliculari se cuteaza, iar celulele
foliculare se incarca cu un pigment galben, se maresc si devin celule
luteotrope, iar foliculul se transforma in corp galben, care secreta
progesteron. Daca nu are loc fecundatia, corpul galben evolueaza in
8-10 zile => corpul alb ( cu aspect de cicatrice). Daca are loc
fecundatia, corpul galben se mareste, devine corp galben de sarcina
si produce progesteron pana in luna a 4-a, cand functia este preluata
de placenta.
Factori de selectie a gametilor masculini in tractul genital feminin:
- pH-ul vaginal : ginospermiile (22x) au talie mare si coada scurta,
sunt favorizate de mediul acid
5
androspermiile(22y) au capul mic si coada lunga si
sunt mai favorizate de mediul alcalin.
- Secretia colului uterin este mai alcalin in ziua 14 si mai acid cu o zi
inainte si o zi dupa momentul ovulatiei
- Spermiie pot f stocate in mucusul din colul uterin si eliberate treptat
in uter, crescand sansele fecundatiei in asteptarea momentului
ovulatiei.
- Mucoasa uterina are chemotactizi pozitivi pentru spermii si
aglutineaza(distruge) spermiile putin mobile.
- Miscarile cililor din trompa uterina sunt orientate spre uter, deci
spermatozoidul trebuie sa mearga contracurent (mijloc de selectie
pentru cei capabili), fenomen ce poarta numele de reotaxie.
- Lichidul folicular formeaza timp de 20 min o bariera ce poate f
depasita numai de cei capabili.
Exista si factori favorizanti pentru spermatozoizi:
- Prostaglandinele continute in lichidul seminal determina miscarile de
suctiune uterovaginale.
Ex: La liliac, insamantarea se face toamna, gametii sunt pastrati in
capsule gelatinoase, in uter, si se topesc primavara si nasterea are
loc vara.
Capacitatia spermiilor= totalitatea transformarilor pe care le sufera
spermia cand trece prin tractul genital feminin si favorizeaza
fecundatia; glicoproteinele de pe capul spermiei dispar => oxigenarea
spermiei e mai buna, creste metabolismul si viteza de deplasare.
Capacitatia deschide drumul reactiei acrozomale: cand spermia
strabate corona radiata, membrana acrozomala se uneste in cateva
puncte cu membrana capului spermiei. Prin aceste puncte sunt
6
eliminate enzimele acrozomale de tipul hialuronidazei cu care
spermia trece de zona pellucida si de corona radiata.
CURS 3:
Fecundatia. Superfetatia. Superfecundatia, segmentatia oului,
nidatia, decidualizarea mucoasei uterine
Fecundatia: procesul prin care spermia patrunde in interiorul ovulului
si are loc fuzionarea materialului genetic.
Scopul: refacerea numarului diploid de cromozomi; stabilirea sexului;
transmiterea caracterelor la descendenti.
Ca sa poata fecunda spermia trebuie sa depaseasca niste bariere
- zona pellucida
- corona radiata
- membrana ovulului
Primele 2 bariere sunt traversate de spermiile capacitate si cu reactie
acrozomala care produce proteinaza. Aceasta reactie se numeste
reactie zonala si asigura monospermia fziologica. Altfel intra 2
spermatozoizi, oul are 69 e cromozomi producandu-se poliploidie(ou
neviabil). Traversarea membranei plasmatice e incomplet cunoscuta
dar , in principiu, membrana celor 2 gameti fuzioneaza: capul
spermiei+ centriol proximal+ flament axial intra in citoplasma ovulului.
Acesta isi termina ultima divizune, cei 2 nuclei se maresc devenind
pronuclei femela si mascul. Acestia fuzioneaza si se reface garnitura
de 46 de cromozomi. Practic, fecundatia s-a terminat in 30 de ore.
Abateri:
Superfetatia:
Femeile pot sa mai aiba o ovulatie la 1 luna sau 2 dupa prima
ovulatie. Vor f gemeni cu diferenta de varsta de 1 luna.
Superfecundatia:
7
In aceiasi luna o femeie poate avea mai multe fecundatii si sa fe
fecundate mai multe ovule; gemenii pot f univitelini. Un ou se imparte
in 2 blastomere ce se separa, fecare poarta acelasi mesaj genetic si
se vor naste 2 gemeni identici.
Gemenii bivitelini provin din fecundarea in timpuri diferite, fe in
acelasi act sexual,fe in acte sexuale diferite.
Segmentarea oului:
Incepe imediat dupa fecundatie cand oul se imparte in doua
blastomere. Impartirea e totala si subegala. Urmeaza stadiul de patru
blastomere pana in ziua cand sunt 12 si oul e la orifciul uterin al
trompei(morula). In ziua 5-6 ajunge in cavitatea uterina. Aici se
diferentiaza: blastomerele mici se dispun la periferie si se vor numi
micromere, formand trofoblasul. Macromerele centrale migreaza la
unul dintre poli unde vor forma butonul embrionar. Structura are o
cavitate denumita blastocel.
Nidatia este procesul prin care oul adera si se fxeaza in
mucoasa uterina. Are loc in ziua 7 cand micromerele trofoblastului
iau contact cu endometru, se diferentiaza in 2 straturi:
Intern: citotrofoblast intens proliferativ
Extern: sincitiotrofoblastul (masa citoplasmatica in care se pierd linile
intercelulare si exista mai multi nuclei. Sincitiotrofoblastul emite
prelungiri ce patrund in mucoasa uterina. Stratul cel mai profund->
hipoblast-> endoderm primitiv.
Oul patrunde in profunzimea endometrului si mucoasa se face
deasupra. Patrunderea presupune erodarea mucoasei. In ziua 7
femeia are o mica hemoragie uterina ce poate f confundata cu
menstruatia si poate induce in eroare cu privire la fxarea datei
nasterii. De obicei nidatia se face pe peretele anterior sau posterior al
uterului.
Nidatia sau fecundatia in zona colului-> placenta previa(placenta
acopera colul uterin determinand hemoragii masive). In ziua 7 se
8
poate face diagnostic pozitiv de sarcina prin dozarea
gonadotropinelor.
Decidualizarea mucoasei uterine:
Dupa ce endometrul vine in raport cu oul se uneste si se transforma
in decidua.
- decidua:
capsulara
bazala(intre ou si muschi)
vera
In aceasta etapa nutritia se face pe seama capsulei pe care oul s-a
fxat(nutritie histiotrofa) deoarece decidua e bine incarcata cu oxigen.
CURS 4:
Saptamana a 2-a de ViU. Gastrulatia. Formarea discului
embrionar si evolutia trofoblastului
In stadiul in care oul e nidat, mucoasa uterina s-a decidualizat si
trofoblastul s-a impartit in sincitiotrofoblast si citotrofoblast.
Butonul embrionar
1)incepand cu ziua a opt-a butonul sufera o diferentiere si celulele
sale se impart in doua straturi: ectoblast si endoblast. In consecinta,
se formeaza astfel discul embrionar didermic. Procesul de
transformare intr-o struct startifcata se numeste gastrulatie. Se
produce in ziua a 8-a.
2)formarea cavitatii amiotice
Citotrofoblastul prolifereza intens. Intre celulele sale se formeaza
spatii care se unesc formand cavitatea amiotica
9
Dosar de trofoblast: cavitatea e tapetata de amioblaste
Jonctiunea amiotrofoblastica va deveni inel ombilical
3)formarea veziculei viteline primitive
Celulele citotrofoblastului din partea anterioara a discului se
diferentiaza si formeaza membrana heuser. Din acest moment
blastocelul dispare si cavitatea devine vezicula vitelina primitiva
4)formarea mezenhimului extra embrionar si a celomului (cavitate)
extraembrionar
Citotrofoblastul prolifereaza intens si da nastere unui strat celular
numit mezenhim extraembrionar. Datorita proliferarii intense in partea
opusa cavitatii amiotice, mezenhimul delamineaza si formeaza o
cavitate numita celom extraembrionar. Prezenta lui imparte
mezenhimul in 3 regiuni:
-splahnopleura care tapeteaza vezicula vitelina
-somatopleura spre periferie
-pediculul de fxatie care le uneste si care va forma cordonul
ombilical.
5)formarea veziculei viteline defnitive
Endoblastul prolifereaza intens, ocupa tot spatiul veziculei viteline
primitive, membrana heuser involueaza si in masa trofoblastica apare
o noua cavitate denumita vezicula vitelina defnitiva
6)formarea placii procordale
Spre una dintre extremitatiile discului celulele ectoblastului si
endoblastului fuzioneaza si se diferentiaza incat zona are un aspect
condensat si se numeste placa procordala. Odata cu aparitia acesteia
se determina extremitatea cefalica si discul s-a polarizat.
Evolutia trofoblastului
In tot timpul in care a evoluat discul evolueaza si trofoblastul
consolidand relatia cu mucoasa uterina. Cele mai importante
modifcari se vor face spre butonul embrionar de unde se va forma
10
cordonul ombilical si placenta. Procesul se numeste placentatie.
Etape:
- stadiul lacunar: sincitiotrofoblastul se dezvolta prolifereaza, iar in
masa sa apar spatii denumite lacune care dau si numele etapei. In
vecinatea sincitiotrofoblastului in decidua vasele mucoasei uterine
sunt congestionate
- stadiul trabecular: sincitiotrofoblastul se organizeaza in trabecule
adica prelungiri radiare pe suprafata oului care erodeaza mucoasa
uterina partunzand adanc in ea. Corespunzator, in mucoasa uterina,
apar artere helicine ca urmare a stabiliri unor anastomoze arterio
venoase
- stadiul vilozitatilor coriale primare: are loc la sfarsitul saptamanii a
doua cand citotrofoblastul trimite prelungiri in axul vilozitatilor
- stadiul vilozitatilor secundare: somatopleura intra in axul
citotrofoblastic
Prin angiogeneza locala in ziua 21 in somatopleura locala se
formeaza vase. Acestea vor intra pe deoparte in contact cu lacunele
si pe de alta parte cu corpul embrionar. Toate vasele trec de la
embrion spre placenta prin pediculul de fxatie care va deveni cordon
ombilical. Spre mucoasa uterina arterele helicine se deschid in
lacune
Totalitatea vilozitatiilor coriale formeaza corion. Spre decidua
capsulara vilozitatiile involueaza. Corionul devine neted(corion
leaveae). In partea opusa, spre butonul embrionar, vilozitatile cresc
iar corionul se numeste frondosum(corionul revoltat). Pe seama
acestuia se va forma placenta.
CURS 5:
Saptamana a treia de dezvoltare
11
In aceasta saptamana procesul de gastrulatie atinge maximul prin
dezvotarea celui de-al 3-lea strat(mezoblast). Tot acum celulele se
maresc si apare notocordul. Embrionul se alungeste, extremitatea cu
placa procordala se lateste si embrionul capata forma piriforma.
Formarea liniei primitive si a mezoblastului. Pe fata dorsala a
embrionului apare o formatiune mediala numita linie primitiva.
Aceasta se intinde intre nodulul primitiv(are foseta primitiva) si
membrana cloacala. Anterior de nodul e placa procordala. La nivelul
liniei primitive celulele ectoblastice migreaza intre cele doua foite si
dau nastere celui de-al 3-lea strat, mezoblastul. Defapt sunt doua
directii de migrare:
- cele care formeaza mezoblastul
- cele care vor forma mezenhimul
Alt grup de celule ectoblastice migreaza in masa embrionara formand
un grup de celule mezenhimale(pluripotente). La nivelul placii
procordale si membranei cloacale nu exista mezoblast. Din aceasta
cauza zonele se vor resorbi.
Formarea notocordului:
De la nivelul fosetei si nodulului primitiv se formeaza un cordon
celular plin spre profunzimea discului si spre anterior. Acesta se
numeste proest notocordal. Ulterior se tunelizeaza si peretele sau
inferior dispare partial. Se formeaza astfel canalul neurenteric.Intr-o
ultima etapa canalul se reobtureaza si devine notocord defnitiv si va
ramane captiv in axul mezoblastului. In jurul sau se va forma coloana
vertebrala. Din el raman la adult numai nucleii pulposi ai discurilor
intervertebrale. Notocordul e axul simetriei bilaterale.
Formarea canalului alantoidian
In ziua 16 peretele inferior al veziculei viteline emite o prelungire in
deget de manusa in mezenhimul pediculului de fxatie . Aceasta
prelungire este canalul alantoidian. Partea sa inferioara va forma
12
vezica urinara iar partea superioara va deveni uracha (cordon fbros
ce leaga varful vezicii urinare de ombilic). Se gaseste pe fata
posterioara a peretelui abdominal. In peretele sau se vor forma si
elementele fgurate ale sangelui.
Formarea placii neurale(neurulatie):
Notocordul determina prin mesaj chimic proliferarea celulelor
ectodermale de pe linia mediana. Se formeaza astfel placa neurala(in
regiunea craniana a discului). Aceasta placa se infunda pe linia
mediana formand un sant cu buze inalte numit santul neural al carui
margini se vor alipi formand tubul neural. Tubul e deschis anterior si
posterior prin neurocorul anterior si neurocorul posterior. Acestia se
inchid in zilele 25-27. La limita dintre placa neurala si ectoderm se
gasesc jonctiunile neuro ectodermale. Pe parcursul formarii tubului
neural aceste jonctiuni migreaza in mezoderm si formeaza crestele
neurale. In regiunea craniana plicile neurale, marginile santului,
formeaza plici cerebrale.
Aparitia somitelor
De o parte si de alta a notocordului mezodermul se organizeaza in
trei grupe:
- paraaxial, va forma somitele. Acestea sunt segmente (42-44) care
apar succesiv din regiunea occipitala pana in regiunea coccigiana.
Primele si ultimele dispar. In centrul somitelor apare o cavitate numita
miocel. Dezvoltarea somitelor poarta denumirea de metamerie
initiala. Din somite se vor dezvolta muschii trunchiului si membrelor si
dermul;
- intermediar, va da nastere nefrotoamelor
- lateral, cliveaza si va forma somatopleura care se continua cu
somatopleura extraembrionara si splahnopleura care se continua cu
splahnopleura extraembrionara. Linia de clivaj se adanceste in masa
mezodermului lateral si formeaza o cavitate umita celomul
intraembrionar. Acesta comunica larg cu celomul extraembrionar.
13
CURS 6:
Evolutia. Derivatele foitelor embrionare. Saptamanile patru-opt.
Evolutia ectodermului
La sfarsitul saptamanii trei din ectoderm s-a format deja tubul neural.
La extremitatea sa cefalica apar trei vezicule:
-prozencefal:
Telencefal
Diencefal
-mezencefal
-rombencefal
Metencefal
Puntea si cerebelul
Mielencefal : bulbul
Restul tubului neural formeaza maduva
Crestele neurale formeaza (structuri ce se credeau din mezoderm) o
multime de organe, cartilajele laringelui, o parte din materialul pentru
mugurii fetei, dentina, ganglionii senzitivi ai nervilor spinali si cranieni
(inervatia senzitiva) (material din crestele neurale migreaza in
parenhimul viscerelor):
-Celulele sistemului APUD
-Parenhimul glandelor endocrine
-Glomusul carotic si ganglionii din plexurile Meissner si Auerbach din
peretele tubului digestiv.
Din ectoderm deriva: pielea, parul si unghiile, epiteliul cavitatiilor
bucala nazala si sinusale, epiteliul senzorial al analizatorilor,
meningele, epiteliul canalului anal. Zone de jonctiune intre epitelii de
origini diferite sunt zone cu risc crescut de cancer!: jonctiunea
esogastrica, linia pectinata din canalul anal si extremitatea inferioara
a tracturilor urinar si genital si limita intre rosu si alb la buze.
14
Evolutia endodermului
Se afa pe fata inferioara a discului embrionar deasupra vezicii
viteline. Prin cudarea transversala a embrionului pe linia mediana se
creaza santul intestinal si apoi tubul intestinal primitiv. Acest tub:
-in regiunea lui mijlocie pastreaza prin canalul vitelin legatura cu
sacul vitelin(1/3mijlocie)
-la extremitatea cefalica tubul e delimitat de membrana orofaringiala
si membrana cloacala care se resorb (meconiu ajunge in lichidul
amniotic care e reinghitit in circuit).
Tubul digestiv primitiv are trei parti:
- proenteronul:stomac si partea superioara;
- mezenteronul:tubul digestiv pana in partea stanga a tubului
transvers;
- metenteron: restul tubului digestiv. Numai epiteliul aparatului digestiv
si respirator, parenhimul amigdalelor, parenhimul pancreatic si
hepatic, epiteliul vezicii urinare si al rectului.
Evolutia mezodermului
Trece prin doua etape:
1.Presomitica zilele 15-20
Mezodermul se organizeaza in:
Paraxial
Intermediar
Lateral(somatopleura, splahnopleura intre care se delimiteaza
celomul intraembrionar)
2.Somitica
Mezodermul paraxial se imparte de sus in jos in segmente
paraxiale denumite somite(ultimele apar in sapt a 6-a)
O somita are doi pereti:
-ventromedial: formeaza sclerotomul acesta va da nastere tesutului
conjunctiv, cartilaginos si osos
-peretele dorsolateral formeaza dermomiotomul:
15
-partea dorsala a acesteia e dermatom(dermatomer): va forma
pielea dorsolaterala ai trunchiului
-in partea ventrala e miotomul(miomer) care va forma muschii
trunchiului. Formarea miotoamelor induce metameria(segmentarea)
axului neural. Din fecare neuromer iau nastere nervii pentru
dermatomer, mielomer si visceromer. Muschiul cheama nervul, in
dezvoltare.
Pentru fecare dintre neuromere exista un visceromer, dermatomer,
mielomer cu aceeasi denumire.
Mezodermul intermediar va forma cordoane nefrogene care vor f
pronefros, mezonefros si petanefros.
Mezodermul lateral:
- din somatopleura se va forma foita parietala a seroaselor,
musculatura si dermul membrelor.
- din splahnopleura se formeaza foita viscerala a seroaselor si tunica
medie si externa a tubului digestiv. Din splahnopleura se mai
formeaza ceulele angioformatoare.
Cranial de placa procordala, din mezodermul cardiogen se va forma
inima.
CURS 7:
Perioada fetala(sfarsitul saptamanii a 9-a pana la nastere)
In aceasta perioada fatul capata aspect uman, nu mai apar organe
noi, iar cele deja formate cresc si se diferentiaza. Data aproximativa a
16
nasterii se calculeaza: prima zi a ultimei menstruatii+14 zile+ 9 luni.
Durata e de 40 saptamani. varsta fatului se poate determina ecografc
prin determinarea diametrului sagital al craniului(exista un algoritm
care in functie de acest diametru indica varsta).
Lungimea vertex calcai:
3 luni 7 cm
5 luni 23 cm
7 luni 35 cm
9 luni 50 cm
Greutatea
7 luni 1300 gr
9 luni 3200 gr
In luna treia capul reprezinta jumatatea din corp in timp ce la adult e o
optime.
La sfarsitul saptamanii 12 organele genitale sunt evidentiate si se
poate face diagnosticul de sex. Cel mai bun moment e la 14-15
saptamani.
Primele miscari ale fatului sunt percepute de mama la 4 luni si
jumatate. Fatul este acoperit de o substanta alba cu aspect grasos
numit vernis cazerosa.
Corpul fatului e acoperit cu fre de par lungi si subtiri si friabile numite
Lanuco.
Surfactantul incepe sa se secrete in saptamana 24 si fatul e viabil din
saptamana 26-28. Practic prematurul are sanse de supravietuire
dupa momentul in care se secreta surfactant. La nastere cel mai
mare diametru e diametrul sagital al craniului si acesta arata daca
femeia poate sa nasca pe cai naturale.
Fatul are niste organe anexe numite anexe fetale. Ele participa la
dezvoltarea fatului:
cavitatea amniotica: in saptamana 2 pe fata dorsala a discului,
celulele care o tapeteaza spre interior se numesc amnioblaste;
peretele cavitatii impreuna cu mezenhimul extraembrionar care o
17
tapeteaza formeaza amniosul. Acesta are un plex nervos si fbre
musculare netede ce pot realiza cca 10 contractii/minut. Jonctiunile
amioectodermale, prin cudarea transversala a discului, ajung pe fata
ventrala si limiteaza pediculul ombilical. Fatul pluteste in lichidul
amniotic. Lichidul amniotic e produs de amnioblaste si excretat renal
de fat. In luna 5 fatul inghite, elimina si inspira lichid amniotic. Rata de
schimb a lichidului amniotic e de circa trei ore. Lichidul contine 99%
apa si celule descuamate, sarururi, proteine, glucide, lipide, pigmenti
si hormoni. Are rol metabolic, de protectie(pentru socurile mici si
mijlocii). Lichidul amniotic a aparut in flogeneza la trecerea din
mediul acvatic in cel terestru. Fatul practic inoata, inghite si inspira
lichid. E obisnuit cu mediul acvatic si nasterea se poate produce in
mediu acvatic. La nastere exista cca 1 litru de lichid amniotic. Limita
patologicului e la 2-2,5 litri si net patologic 10-12 litri. Poate avea un
blocaj in tubul digestiv si sa aiba loc numai producere. Proces numit
hidramnius. Sau se mai poate produce prin anencefalie. Situatia cand
e prea putin lichid(450 ml) se numeste oligamnios. Apar suferinte
placentare, sau lipsa hipofzei. Rolul lichidului in mecanica nasterii:
amniosul proemina prin colul uterin formand punga apelor. Ruperea
acesteia este semnalul de incepere a travaliului si a declansarii
nasterii. Fluxul de lichid eliminat antreneaza capul fatului in
stramtoarea pelvina. Alte roluri: permite dezvoltarea simetrica si
mentine constanta temperatura.
cavitatea vietlina
alantoida: in mezodermul ventral de la baza sacului vitelin apare prin
clivare un spatiu alungit numit vezicula alantoidiana. Varful acestei
vezicule patrunde in cordonul ombilical. Din baza ei se va forma
vezica urinara. Participa la formarea elementelor fgurate ale
sangelui. Intre varful vezici urinare si ombilic ramane un cordon fbros
pe peretele abdominal denumit uraca.(ce ramane la adult din anexe?)
cordonul ombilical: leaga corpul fetal de placenta. Un cordon normal
are 50-60 cm lungime si prezinta noduri false(proeminente). Un
18
cordon scurt risca smulgerea placentei la nastere si hemoragie
consecutiva. Un cordon lung favorizeaza:
-nodurile adevarate
-circularele de cordon in jurul gatului, umerelor sau bratelor.
Insertia cordonului pe placenta depinde de tipul de implantare a
oului:
insertie centrala cand implantarea se face cu colul embrionar;
insertie marginala cand implantarea se face cu alta regiune;
insertie velamentoasa
Cordonul contine:
gelatina wharton provenita prin mezenhimul pediculului de fxatie;
doua artere ombilicale care pleaca din artera iliaca interna si se
indreapta spre ombilic(transporta sange neoxigenat si din ele raman
la adult numai ligamentele ombilicale mediale;
vena ombilicala care se formeaza la placenta, trece prin cordonul
ombilical si din care ramane la adult numai ligamentul cordonului
hepatic.
Arterele ombilicale se oblitereaza si se fbrozeaza rapid dupa nastere.
Dupa legarea cordonului ombilical, cei 10 cm de cordon ce formeaza
montul se mortifca(se fbrozeaza in 1-2 saptamani dupa nastere) si
ramane cicatricea ombilicala.
placenta
Vezicula ombilicala participa la formarea tubului digestiv cu care
comunica in treimea mijlocie pana in saptamana a cincea. In peretii
vezicii apar si ceulele germinale primordiale.
Din vezicula vitelina ramane numai diverticulul Meckel la 80 de cm
de cec pe ileonul terminal. Infamarea lui necesita diagnostic
diferential cu apendicita acuta.
19
CURS 8:
Articulatii
Tipul de articulatie
Fetele articulare
Mijloacele de unire
Biomecanica
Clasifcare articulatiilor
Fibroase
Cartilaginoase
Sinoviale
Capsula articulara: membrana conjunctiva ce inveleste articulatia.
Articulatia sinoviala:
E o mebrana conjunctiva care are doua foite intre care se va gasi
lichidul sinovial.
Lichidul sinovial:
Are o anumita vascozitate care se modifca in functie depresiunea
exercitata
Limiteaza frecarile
E format din 95 % apa si e produs de membrana sinoviala. E
limpede si opalescent.
Are rol de nutritie pentru cartilaj.
Miscarile:
De translatie(Alunecare): art genunchi
De rostogolire: art genunchi
De rotatie: art sferoidale(scapulo-humerala)
Axele dupa care se desfasoara miscarile:
Antero posterior: adductie, abductie
Transversal: extensie fexie
Inferior superior rotatie mediala si laterala
Articulatia sternoclaviculara
20
Tip: in forma de a
Poate exista disc articular ce se poate fbroza
Suprafetele articulare: incizura claviculara(concava frontal si sagital);
clavicula: suprafata pt coasta unu si pt manubriu
Sunt acoperite de carilaj
Mijloace de unire:
Capsula articulara
Ligamente: costoclavicular, sterno clavicular anterior, sterno
clavicular posterior, interclavicular: are fbre scurte(incizura jugularis)
si lungi(clavicula contralaterala)
Rol: sa uneasca articulatia si sa limiteze anumite miscari.
Miscari: in sus si in jos, ridicare umarului(mobilizarea claviculei
superior sau inferior), anterior sau posterior, miscarea de
circumductie(face toate miscarile posibile)
Ridicarea umarului:
Se opune ligamentul costoclavicular
Muschi: trapez(fb descendente), levator scapulae,
sternocleidomastoidian,
Coborarea umarului:
Se opune ligamentul interclavicular
Muschi: pectoral mic, subclavicular
Aducere a umarului anterior
Se opune sternoclavicular posterior
Muschi: pectoralul mic,
Aducerea umarului posterior
Se opune sternoclavicular anterior
Muschi: trapez(fb orizontale)
Articulatia acromioclaviculara
Tip: plana
Suprafete articulare
Claviculara: ovoidala, plana
21
Acromiala: ovoidala, plana
Axul lung e orientat anteroposterior
Sunt acoperite de tesut hialin
Mijloace de alcatuire
Capsula articulara
Ligament:
Acromioclavicular
Coracoclavicular: ligament trapezoid si conoid(ant si post)
Ligament transvers superior
Ligament transvers anterior
Miscari:
Adductie
Abductie
Muschi
(desen p1)
Articulatie scapulohumerala
Tip: sferoidala
Fetele articulare:
Capul humerusului
Cavitatea glenoida
Labrum: de jur imprejurul cavitatii glenoide(forma triunghiulara in
sectiune)
Mijloace de unire:
Capsula articulara: se prinde pe colul anatomic superior si inferior
pe colul chirurgical; tuberculii humerali sunt extracapsulari; capsula
sare peste santul intertubercular iar tendonul capatului lung biceps e
intra capsular
Ligamente:
Coracohumeral: trece superior de articulatie(ii limiteaza fexia)
Trei ligamente hlenohumerale:
22
Superior: se prinde pe tuberculul mic; se delimiteaza fereastra
ovala intre superior si mijlociu
Mijlociu:
Inferior
Limiteaza extensia
Axe:
Ax sagital
Abductie: deltoid si supraspinos
Adductie: latissimus dorsi, rotund mare, pectoral mare
Ax transversal
Flexie: capul scurt al bicepsului, deltoid fbrele anterioare,
coracobrahial
Extensie: deltoid fbre posterioare, capatul lung al tricepsului,
latissimus dorsi
Ax longitudinal
Rotatie mediala: pectoralul mare, rotund mare, latissimus
Rotatie laterala: infraspinos, rotundul mic
Articulatia este cu conducere musculara
Particularitati: mai multe puncte sinoviale:
1. Subacromiala
2. Subdeltoidiana
3. Subscapulara: ajunge in dreptul procesului coracoid
Supraspinos: Bursita scapulohumerala
Articulatia cotului(trohlee ginglim)
Suprafete articulare:
Humerus:
Capitum humeral
Trohlee: are un sant spiral si medial de trohlee
Foseta coronoida
Fosa olecraniana
Foseta radiala
23
Radius:
Cap
Circumferinta capului radiusului
Ulna:
Incizura trohleara
Incizura radiala a ulnei
Toate, in afara de fosete sunt acoperite de cartilaj
Mijloace de unire:
Capsula articulara: se prinde deasupra fosetelor sau foselor
humerale, se prinde pe colul radiusului, se prinde pe ulna normal
Ligamente:
Colateral lateral(radial)
Colateral medial
Inelar: sa tina capul radial in articulatia cu ulna
Patrat: se gaseste la 1cm inferior de inelar; leaga radiusul de ulna
Miscari:
Flexie: biceps, brahial, muschi epicondilieni; limitatori fexie: proces
coronoid, muschi, foseta radiala cu capul radiusului
Extensie: biceps, anconeu; limitator extensie: olecran
Ax transversal
Articulatia radioulnara
Tip: articulatie a
Suprafete articulare:
Incizura ulnara radius
Circumferinta capului ulnar
Mijloace de unire:
Capsula articulara
Ax longitudinal
Rotatie mediala: patrat pronator, rotund pronator; limitare: torsiunea
muschilor fexori
24
Supinatie: supinator, brahioradial, muschii extensori, biceps;
limitatori: membrana interosoasa
Articulatia radiocarpiana
Tip:
Fete articulare:
Scafoid semilunar si piramidal
Radius
Mijloace de unire:
Capsula articulara
Ligamente:
Anterioare:-se insera pe scafoid piramidal capitat
Radiocarpian
Ulnocarpiane
Posterior: se insera pe SCP
Colaterale:
Colaterala laterala(Radial): stiloida radiusului-scafoid
Colaterala medial: stiloida ulnei-piramidal si pisiform
Miscari:
anterioare: limit extensia
Posterioare:limiteaza fexia
Colateral lateral:limiteaza adductia
Colateral medial: limiteaza abductia
Extensie: muschii extensori
Flexie: muschii fexori
Adductie: fexor ulnar al carpului
Abductie: brahioradial, fexor lung police, fexor radial al carpului
Circumductie
CURS 9:
25
Placenta
Relatia dintre produsul de conceptie si uter are trei mari etape:
Nidatia
Lacunara
Placentara
Placenta e o anexa fetala, un organ discoidal de cca 12 cm diametru,
cca 500 gr greutate. Parcurge in diferentierea sa trei etape: lacunara,
cu vilozitati primare, cu vilozitati secundare si tertiare
Evolutia deciduei:
- decidua capsulara se apropie treptat de decidua vera si in fnal
fuzioneaza cu ea. Drept urmare cavitatea vietelina dispare
- membrana amiotica fuzioneaza cu membrana coriala si formeaza
membrana amiocoriolica. Drept urmare cavitatea corionica dispare
- decidua capsulara se necrozeaza si dispare in sapt 22 drept urmare
membrana amiocoriolica fuzioneaza cu decidua vera. Situatia e
prezenta pana la nastere
- mucoasa colului nu se decidualizeaza. Ea produce un mucus dens
ce formeaza un dop de mucus in col protejand cavitatea uterina pe
timpul nasterii. Dopul se elimina la nastere.
Daca nu se face o decidualizare corecta, oul patrunde in miometru si
va rezulta placenta cretata care nu se elimina la nastere si e
necesara histerectomie(scoatea uterului).
In prima etapa a nidatiei nutritia e histiotrofa. In etapa lacunara
nutritia e hemotrofa. In etapa placentara e hemocoriala.
Corionul pastreaza vilozitati numai spre zona in care s-a facut nidatia
in rest devine corion neted.
Vilozitatile coriale realizeaza in decidua bazala niste spatii numite
lacune. In lacune se deschid artere si vene provenite de la mama si
pentru prima data sangele matern vine in apropierea unei structuri
fetale. Aceasta structura fetala va evolua sub forma vilozitatilor
secundare si tertiare. Numai vilozitatea tertiara este capabila sa
26
realizeze schimburi sufciente materno-fetale. In axul acestei vilozitati
se formeaza vase ce intra in legatura cu circulatia fetala.
Unele vilozitati coriale fuzioneaza cu decidua bazala si se numesc
vilozitati crampon. Ele delimiteaza un spatiu numit lacuna placentara.
In lacuna:
- se deschid o artera si o vena de la mama(prin care vine si pleaca
sangele matern)
- se gasesc septuri intercotiledonare care nu ating partea fetala
- pluteste o vilozitate tertiara. In axul acesteia se gasesc: mezenhim
si o retea capilara care dreneaza un ram din artera ombilicala si din
care pleaca sangele printr-o ramura din vena ombilicala. Schimburile
materno-fetale se fac prin bariera hemocoriala: sinciiotrofoblast,
citotrofoblast, mezenhim vilozitar, membrana bazala capilara,
endoteliu capilar.
Orice afectare patologica a unui element din bariera afecteaza
schimbul.
!sincitiotrofoblastul e degenrat sub forma unei membrane fbrinoide.
!citotrofoblastul formeaza "coaja citotrofoblastica".
In mod evident sangele matern nu se amesteca cu sangele fetal.
Schimburile se fac prin bariera.
La nastere placenta se elimina prin formarea unui hematom intre cele
doua componente.
Structural placenta are:
o fata fetala:
- in centru e acoperita de amnios, e fbroasa
- din centru pleaca cordonul ombilical
o placa obturanta materna(bazala): cu aspect catifelat formata din
circa 60 de lobi numiti cotiledoane. Intre lobi se gasesc santuri ce
corespund septurilor intercotiledonare. Intr-un cotiledon se gasesc 1-
6 sisteme tambur. Un sistem tambur e reprezentat de intreaga
ramifcare a unei vilozitati tertiare.
27
Debitul sanguin in spatiul lacunar e de 50ml pe minut la varsta de 10
saptamani. La nastere e de 600ml pe minut. La nastere capacitatea
venelor uterine trebuie sa creasca de 6 ori.
Functiile placentei:
1. Bariera de aparare(0,002 mm). E strabatuta cu usurinta de
majoritatea substantelor. Trec greu moleculele mari.
2. Metabolica: in primele stagii produce glicogen si acizi grasi cu rol
nutritiv
3. Organ de schimb: gaze, metaboliti, este si organ excretor. Deci
mama va avea un supliment de metaboliti de excretat. Schimburile se
realizeaza prin zone ale vilozitatilor lipsite de citotrofoblast numite
zone alfa. Restul peretelui vilozitar produce hormoni. Foarte rar noduli
de sinciiotrofoblast pot scapa in circulatia materna producand embolii
la mama(astuparea unor artere). Uneori in travaliile complicate, prin
rupturi placentare, hematiile fetale pot trece in circulatia materna
producand izoimunizarea anti Rh.
4. Rol imunologic pentru ca permite transferul tuturor anticorpilor de
la mama la fat, inclusiv cei anti Rh. In consecinta fatul va f protejat
fata de boliile infectioase pentru care mama are anticorpi. Aceasta
dureaza cca 7-9 luni.
!medicamenetele trec foarte usor bariera si se supradozeaza la fat.
5. Secretie hormonala: placenta secreta progesteron din luna 4
inlocuind corpul galben; secreta estrogen. Acesta scade cantitativ
spre momentul nasterii, pregatind travaliul. Gonadotropina coriolica
are maximul in saptamana 3-8 si dupaia scade. Se dozeaza in urina
in saptamana 3 pentru testul de sarcina. Mai secreta o somatotropina
care e un lactogen placentar determinand o frumoasa crestere a
sanilor.
CURS 10:
28
Articulatiile membrului inferior
Articulatiile membrului inferior liber
Articulatia soldului
Articulatie triaxiala sub conducere ligamentara
Articulatiile se formeaza intre capul femural si cavitatea acetabulara
Fete articulare:
Capul femural :
Doua treimi dintr-o sfera; el continuandu-se lateral cu colul
femural(anatomic)
Prezinta in centru foseta capului femural unde se insera ligamentul
capului femural
Cavitatea acetabulara
Este o cavitate hemisferica(1/2) situata pe fata laterala a coxalului
Fata lunata se situeaza la periferia acetabulului si se articuleaza cu
capul femural
Centrul cavitatii este nearticular
Deoarece acetabulul masoara o jumatate dintr-o sfera iar capul
femural 2/3 dintr-o sfera, in jurul acetabulului se afa un fbro cartilaj
inelar numit labrum acetabular
Labrul acetabular are forma triunghiulara pe sectiune. Trece ca o
punte peste incizura acetabulara formand ligamentul transvers al
acetabulului. Ligamentul transforma incizura intr-un orifciu pe unde
trec vasele capului femural.
Mijloace de unire
- Capsula articulara
Are forma unui trunchi de con cu baza mare la circumferinta
acetabulara, iar baza mica se insera:
Anterior, pe linia intertrohanterica
Posterior, pe colul femural si nu pe creasta intertrohanterica(se
opreste la 1-2 cm medial de creasta)
Trohanterul mare si trohanterul mic raman extracapsulari
- Ligamentul iliofemural
29
Este ceal mai puternic ligament din organism, sustine o greutate de
300-3500 kg
E situat pe fata anterioara a articulatiei
Are forma triunghiulara cu varful pe spina iliaca anteroinferioara si
baza pe linia intertrohanterica
E format din doua fascicule cu directie diferita
Unul oblic ce se insera pe marginea anterioara a trohanterului
mare(ligament iliopretrohanterian)
Unul vertical ce se insera anterior de trohanterul mic
Limiteaza abductie si rotatie laterala
- Ligamentul pubo femural
Este situat anterior
Insertia lui mediala este mai ampla facandu-se pe eminenta
iliopectinee
Inseria laterala se face anterior de trohanterul mic
Aceste doua ligamente formeaza un N ligamentar numit si ligament
Welcker
- Ligamentul ischiofemural
Situata pe fata anterioara a articulatiei
Se insera pe partea posterioara a marginii acetabulare dar si in fosa
trohanterica
Limiteaza rotatie mediala si adductie
- Zona orbicuara (ligamentul ineal Weber)
Condensare a fbrelor circulare profunde ale capsulei
Solidarizeaza cele trei ligamente si contribuie la mentinerea capului
femural in acetabul
- Ligamentul capului femural
Este un ligament intraarticular(acoperit de capsula si sinoviale)
Se insera cu un capat pe foseta capului femural, iar cu celalalt prin
trei fascicule pe:
- ligamentul transvers acetabul
- fata anterioara incizura
30
- fata posterioara incizura
El contine vasele capului femural
Rolul sau este mai mult nutritiv decat a mentine capul femural
Fractura mortii: lezarea vaselor circumfexe
Sinoviala captuseste capsula articulara invelind capul ligamentului
femural
Miscarile articulatiei:
Flexie
Gradul de fexie depinde de pozitia genunchiului. Daca gamba e in
fexie amplitudinea este de 130 de grade. Muschiul ilipsoas e cel mai
mare fexor
Extensie
Cu gamba in extensie amplitudinea e de 90 de grad. Extensia are
115 grade amplitudine
Abductie
Are grade diferite in functie de fexia si extensia coapsei. In fexie 140
de grade, iar in extensie de 80 de grade
Adductie
Are un grad redus(10 grade)
Rotatie laterala
Este de 15 grade cu coapsa extinsa si 100 cu coapsa fexata
Rotatie mediala
Este de 35 de grade la maximul cu coapsa extinsa
Flexia si extensia sunt insotite de un grad de rotatie mediala
respectiv laterala
Articulatia genunchiului
Cea mai mare articulatie din corp
E un troho ginglim
Fete articulare
Epifza distala femur
31
Participa prin cei doi condili care insa difera ca aspect si dimensiuni.
Cel medial coboara mai mult si e mai voluminos. Astfel femurul
creeaza cu tibia un unghi obtuz de 175 de grade spre lateral. Aceasta
situatie se numeste genuvalgum (picioare in x). O caracteristica a
condililor e curbura suprafetei articulare.
Anterior femurul se articuleaza cu patela find acoperita de cartilaj
hialin
Epifza proximala tibie
Participa prin fetele superioare ale condililor.
Intre cei doi condili se afa eminenta intercondiliana care e formata
din 2 tuberculi:
Lateral
Medial
Anterior si posterior de eminenta se afa ariile intercondiliene
Meniscuri intraarticulare
Sunt doua formatiuni fbrocartilaginoase mediala si laterala.
Pe sectiune frontala meniscurile au o forma triunghiulara cu
marginea superioara concava ce corespunde condililor, marginea
inferioara plana ce corespunde platoului tibial, iar baza adera la
capsula articulara.
Vazuta de sus au forma literei C in special cel medial.
Prezinta doua extremitatti, ant si post, ce se insera in ariile
intercondiliene.
Anterior cele doua meniscuri sunt unite prin ligamentul transvers al
genunchiului.
Mijloace de unire
Capsula articulara
Se insera superior pe femur si inferior pe tibie.
Linia de insertie nu cuprinde cei doi epicondili si articulatia
tibiofbulara.
Prezinta doua mari orifcii, unul anterior pentru patela si unul
posterior pentru ligamentele incrucisate
32
Ligament rotulian
Formatiune fbroasa situata pe fata anterioara a articulatiei.
Continua inferior tendonul muschiului cvadriceps.
Are forma triunghiulara cu baza la rotula si varful la tuberozitatea
tibiei
Ligament popliteu oblic
Reprezinta o expansiune a tendonului muschiului semimembranos
ce se indreapta catre condilul femural lateral
Ligament popliteu arcuat
Este situat sub cel oblic si se intinde intre condilul femural lateral si
aria intercondiliana posterioara
Ligament colateral fbular
Este situat intre condilul lateral si capul fbulei
Nu adera la capsula
Stabilizeaza genunchiul in extensie
Ligament colateral tibial
Este situat intre condilul medial si capul tibiei
Nu adera la capsula
Stabilizeaza genuchiul in extensie
Ligamente incrucisate anterior si posterior
Se gasesc posterior in fosa intercondiliana posterioara
Desi sunt profund situate sunt extracapsulare
Cel anterior in aria intercondiliana anterioara
Cel posterior in aria intercondiliana posterioara
Stabilizeaza articulatia genunchiului in fexie
- Miscari:
Flexie
Faza de rostogolire(180-160 de grade)
Faza de alunecare(160-50 de grade)
Extensie
Rotatie laterala
Rotatie mediala
33
Inclinare
CURS 11:
Dezvoltarea membrelor
Incepe in saptamana a patra prin aparitia pe laturile embrionului a
unor proeminente denumite crestele membrelor. Acestea sunt initial
perpendiculare apoi coboara. Aceste proeminente se alungesc si sunt
impartite de aparitia unor santuri in segmente. Santul
gleznei(pumnului) si santul cotului sunt acestea. Spre Extremitatea
distala a proeminetelor apar proeminentele digitale (sapt 7). Pana
atunci ele cresc si sunt unite prin membrana interdigitala. Acestea
dispar la sfarsitul saptamanii a opta. De obicei evolutia membrelor
superioare e cu o zi inainte a celor inferioare. Axul proeminentelor
membrelor e penetrat de mezodermul lateral al somatopleurei si
acesta formeaza o masa mezodermala pluripotenta din care se vor
dezvolta muschii si oasele membrelor. Muschiul isi cheama nervul si
vasele se formeaza prin angiogeneza locala.
Malformatiile
Amelia: Lipsa membrelor
Micromelia: Subdezvoltarea membrelor
Focomelia: Lipseste partea proximala a membrului
Hemimelia: Lipseste partea distala a membrului
Sirenomelia: Membrele inferioare sunt lipite
Eleuteromelia: Genunchii au suferit o rotatie inversa
Sindactilia: Nu se mai resoarbe membrana interdigitala rezultand
unirea degetelor. Pot f unite prin membrane sau pot fuziona oasele
Adactilia: Lipsa degetelor
34
Luxatia congenitala de sold: lipsa sprancenei acetabulare(dezvoltarea
tarzie a), iar capul femural iese din acetabul. Luxatia de cap se
formeaza atunci cand copilul incepe sa mearga. Are si cauza
genetice.
Articulatii:
Fete, mijloace de unire, mijloace de alunecare.(ce trebuie sa stii la
examen)
Fetele articulare
Fetele articulare care se potrivesc si complementare care forma sunt
congruente. Cand nu se potrivesc, sunt incongruente. Despre
meniscurile care fac fetele articulare sa se potriveasca spunem ca
refac congruenta.
Cartilajul hialin are o adaptare structurala pentru a micsora frecarea.
Cartilajul are pe suprafata un aspect poros cu mici cavitati care
formeaza la suprafata sa un flm lichidian. Grosimea cartilajului nu
este uniforma si este mai mare acolo unde fortele de presiune sunt
mai mari. Cartilajul nu are vase, se hraneste prin imbibitie din lichidul
sinovial. In schimb cartilajul rupt nu cicatrizeaza. De asemenea nu e
inervat senzitiv deci nu doare. Responsabile de durerea articulara
sunt:
- capsula si ligamentele (acestea pot f comprimate, supra intinse,
rupte sau comprimate din interior prin acumularea de lichid sinovial).
Labrul e un cartilaj circular care mareste contentia unei cavitati.
Marginea sa libera trece dincolo de ecuatorul capului femural/humeral
fapt ce participa la marirea contentiei. In luxatii labrul se scurge si se
deplaseaza odata cu osul luxat.
Insertia capsulei se face la eriferia suprafetelor articulare si inserita
este importanta deoarece fracturile intracasulare se opereaza
obligatoriu pentru evacuarea hematomului. In timp ce cele
extracapsulare pot f tratate cu imobilizare gipsala.
Trohanteri si epicondilii raman extracapsulari.
35
Membrana sinoviala captuseste capsula la exterior si nu tapeteaza
cartilajul. Nu are capacitate de secretie deoarece nu are glande. Ea
produce lichidul sinovial prin transudare. Lichidul sinovial contine
glucide, lipide, celule descuamate, mucina(mucopolizaharide:
condroidinsulfati si acizi hialuronici. Lichidul curata, lubrifaza si
hraneste cartilajul.
Lichidul sinovial e un lichid ne newtonian=devine mai fuid pe masura
ce se incalzeste.
Sinovialele trimit prelungiri prin orifcii ale capsulei. Bursle sunt
prelungiri in fund de sac ale membranei sinoviale prin orifcii
preexistentebale capsulei. Ele favorizarea alunecarii. Infamarea lor
se numeste bursita. Bursele au un col care trebuie ligaturat in caz de
excizie chirurgicala. Uneori bursele(subscapulara si subcvadricitala)
sunt folosite pentru punctii medicamentoase.ex: punctia bursei
subscapulare: se palpeaza varful proceului coracoid si imediat inferior
si lateral de ei se introduce acul perpendicuar si se introduce
substanta medicamentoase ce ajunge in articulatie.
In mecanisumul e decelerare brutala axisl se comporta solidarbcu
coloana vertebrala, iar atlasul solidar cu craniul. Trunchiul se opreste,
craniul isi continua miscrea, dintele axisului rupe ligamentul transvers
si rupe maduva.
La discul intervertebral... Are parte perferica formata din lamele
conjunctivofbroase concentrice si o parte centrala reprezentata de
nucleul pulpos. Are aspect mucoid si este incompresibil dar cu
precizarea ca isi pate modifca forma mentinand volumul. In cazul in
care se rupe inelul periferic, nucleul pulpos poate migra psterior si
comprima maduva sau poate migra lateral si comprima radaciniile
nervilor spinali sau poatenpatrunde in corpurile vertebrale sau poate
migra anterior.
36