Noile educatii

Pe langa unele tehnici traditionale care se mentin pentru ca sunt bune si altele care persista datorita unei detestabile
rutine , scoala moderna ofera o infatisare diferita in anumite aspecte fata de cea din trecut. Asistam la o miscare complexa
de o amploare extraordinara, prea puternica pentru a fi o moda trecatoare. Ceea ce exprimam curent prin expresiile :
"scoala activa"; "scoli noi "; educatia progresiva", arata in mod global aceasta miscare. Sunt denumiri mai mul sugestive
decat descriptive, evocand nu numai aspecte generale ale tehnicii educative, ci expresii si anumite principii pedagogice.
iscarea "educatii noi" incepe, practic, de la sfarsitul ultimului secol, ceea ce arata ca ad!ectivul "nou" nu este pe
deplin !ustificat.
Adevaratul precursor a fost ".". #ousseau, atat prin filo$ofia sa naturalista, cat si prin intuitiile sale cu privire la
%evolutia& psihologia evolutiva , la diferenta calitativa dintre adult si copil.
Pestalo$$ si 'robel ( crearea scolilor $ise "noi" a fost prima reali$are concreta.
Scolile $ise "noi" aveau caracteristici comune internate rurale unde munca de educatie se desfasura intr(o
ambianta familiala si dupa metode liberale. )na din scolile noi cele mai bine cunoscute in *uropa este scoala din #odus.
"Noile educatii" sunt noi obiective si noi tipuri de continuturi generate de "problematica lumii contemporane".
*le corespund unor trebuinte de ordin sociopedagogic, fiind integrative si cumulative.+e asemenea ele mai figurea$a ca
fiind cel mai
pertinent si mai util raspuns ale sistemelor educationale generate de problemele lumii contemporane.
"Alternativele educationale" sunt definite ca un ansamblu de obiective, continuturi, modalitati de organi$are, care
coexista cu sistemul traditional de invatamant.
"*ducatiile paralele " sunt considerate educatia formala, nonformala, informala, autoeducatia.
"Noile *ducatii " sunt raspunsuri ale educatiei la cerintele de$voltarii lumii contemporane:
, educatia relativa la mediu
, educatia pentru pace si pentru cooperare
, educatia pentru participare si pentru democratie
,educatia in materie de populatie
, educatia pentru o noua ordine economica internationala
, educatia pentru comunicare si putere mass(media
, educatia pentru schimbare si de$voltare
, educatia nutritionala
, educatia economica si casnica moderna
, educatia pentru timpul liber
*ducatia relativa la mediu( existenta oricarui om este conceputa ca desfasurandu(se intr(un spatiu eterminat % aria
geografica&, intr(un timp dat %epoca istorica& si in cadrul colectivitatii umane specifice%mediu social&. Acesti factori
exercita o anumita influenta asupra intelegerii la vreme a realitatii lumii.Conferinta Natiunilor )nite asupra mediului
incon!urator lansa o importanta chemare in acest sens: " Apararea si ameliorarea : mediul incon!urator pentru generatiile
pre$ente si viitoare a devenit pentru umanitate un obiectiv primordial." Chemarea repre$inta un semnal de alarma in
legatura cu deteriorarea echilibrului natural provocat de om prin interventiile sale.
*ducatia relative la mediu isi propune sa(l conduca pe elev, spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv
asupra realitatii %al carei fundament e relatia om(oameni(mediu&, sa(l incite la participare, devenind constient de viitor.
Scopurile generale ale educatiei relative au fost preci$ate la conferinta interguvernamentala % -.// la 0bilisi,& sub
egida )N*SC1 :" educatia relativa la mediu trebui, inainte de toate , sa urmareasca de$voltarea gradului de constiinta si a
iuresului responsabilitatii tuturor oamenilor fata de mediu si problemele sale. 1amenii trebuie sa dobandeasca
cunostintele, atitudinile , motivatia , anga!area si instrumentele necesare pentru a actiona , individual si in colectiv , in
vederea solutionarii problemelor actuale si prevenirii aparitiei unor noi probleme".
1biectivele vi$ea$a in egala masura cunostintele , achi$itia de atitudini, clarificarea valorilor si demersul practic.
2n perspectiva scolara, elevul trebuie a!utat sa:
,inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele negative ale actiunilor sale se repercutea$a asupra
lui insusi
,obtina cunostinte de ba$a necesare solutionarii problemelor mediului sau imediat
,!udece responsabilitatile individuale si colective
,de$volte instrumentele de anali$a , reflectie si actiune pentru a intelege , preveni si corecta nea!unsurile
provocate mediului
'ocali$area interventiei pedagogice s(a reali$at pe ba$a optiunii motivate anterior si avandu(se in vedere un set de
principii pe care Claude Sauchon si 3ester 4ro5n le convertesc in caracteristici ale acestei educatii
6 in legatura cu problemelemediului obligatoriu trebuie stabilite interdependentele intre factori si efecte in lant,
mergandu(se pana la o anali$a critica globala.
6educatia relativa la mediu nu(si va atinge scopul daca actiunile pe care le sugerea$a elevului , le induce, ne se
difu$ea$a si in !urul acestuia , in familie, in comunitatea in care creste
6eficienta se poate aprecia numai prin efectele pe termen lung asupra comportamentului viitorului cetatean,
ramanand insa in vigoare si obligatia de a avea o utiliate imediata
Astfel tratam educatia relativa la mediu nu ca pe o disciplina, ci ca pe o comoditaet pedagogica de distrugere a
unor scopuri precise si in acelasi timp ca pe un mi!loc de sporire a eficacitaitii invatamantului.
*ducatia pentru pace(omenirea are nevoie de o constiinta comuna , de promovare a unui nou umanism, ba$at nu
numai pe valorile morale, culturale, ci si pe achi$itiile noii solutii stiintifice si te7urice si pe impactul lor asupra vietii.
2ndividul trebuie format in spiritul solidaritatii cu cei din generatia sa , al respectului pentru cei care l(au precedat si cei
ce(l vor urma, al increderii in destinul umanitatii si al valorilor umane.
+in punct de vedere practic "*d. pentru pace" corespunde sirului de activitati educative, de la simpla
neintentionare in clasa a nivelurilor diferite ale conflictului si ale problemelor internationale, pana la integrarea mai
comprehensiva a cercetarii, predarii activitatii la toate nivelurile procesului educativ, care are drept scop pregatirea
oamenilor in vederea participarii la consolidarea uneilumi mai drepte si a unei ordini sociale in care valenta directa sau
structurala este redusa pe cat posibil"%Stephan .&
"ohan 8altung %unul dintre promovatorii pacii ca disciplina educativa& deosebeste patru aspecte esentiale care
trebuie avute in vedere:
,de$voltare (ofera posibilitatea de a pre$enta valori de ba$a , tendinte esentiale si starea evolutiilor internationale.
,pacea ( ofera posibilitatea de a discuta modul in care de$voltarea si abordarea in mod creator a conflictlui se pot
uni impotriva solutiei obiecte sau structurale
,conflictulul( ofera posibilitatea de a proiecta toate aceste tendinte pe un ecran al viitorului, anali$and tendinte,
facand propuneri pentru actiune
*ducatia pentru pace se constituie ca o educatie a atitudinilor si mentalitatii , a conduitei in societate, scoala,
familie. C finalitate isi propune autoconstienti$area facultatilor si proceselor fiecarui individ , pentru a putea fi utili$ator
apoi in activitatile sale, in afara relatiilor interpersonale din sacoala, familie, societate . 2ntre obiectivele urmarite se
remarca si:
6 respectul fata de om ca valoae sociala suprema;
6 respectul fata de valorile culturale si acceptarea diversitatii culturale;
6 receptivitatea la ideile si sugestiile altora
6 capacitatea de a dobandi contacte satisfacatoare si de a dialoga
6 toleranta, acceptarea unor comportamente diferite
6 descura!area agresivitatii si violentei
6 formarea spiritului critic si autocritic
6 prote!area florei si a faunei
*ducatia pentru pace , presupune cultivarea unor atitudini superioare si formarea oamenilor in vederea uitarii
conflictelor si a promovarii dialogului constructiv, cultivarea receptivitatii si flexibilitatii, a respectului fata de valori si de
aspiratii, fata de sine si de altii, a priceperii de a identifica punctele comune si de a respecta diversitatea situatiilor si
stilurilor de viata. Aceste obiective sunt piatra de incercare in procesul de formare a fiecarei personalitati.
Profesorul Stefan 4arsavescu propune constituirea unei "pedagogii a pacii" care trebuie sa urmareasca:
, ed. copiilor a.i. acestia sa se debarase$e de impulsuri agresive,si de comportamente ostile,
, formarea tinerilor in spiritul ideilor de intelegere mutuala, cooperare , toleranta;
, ed. tinerilor in ideea unei conceptii despre lume, care sa le permita sa se entu$iasme$e de valorile spirituale ale
omenirii
2n conceptia acestei pedagogii isi gaseste loc ideea ca disputele se solutionea$a prindiscutii, argumentari,
demonstratii, iar apelul la ratiune implica increderea in capacitatea omului de a invata sa(si exercite spiritul de intelegere
mutuala.
*ducatia pentru participare si democratie( prin participare se intelege nu numai posibiliatatea de a desfasur o
activitate creeatoare, care face apel la capacitatea tortala a individului si care este socialmente utila , ci semnifica si sansa
oferita tinerilor de a(si defini si delimita aspiratiile si nevoile, de a inova, de a dobandi capacitatea de autossugestie. Prin
participare, tinerii isi pot exprima optiunile in domeniul educatie, culturii, productiei, timpului liber , sportului , pot
deveni coparticipanti la propria formare. 0ineretul nu este numai un receptor de informatii si un consumator de produse
% materiale spirituale&, ci si un participant activ la faurirea istoriei natiunilor carei ii apartine . Prin participare, el se
integrea$a in societate, dar in acelasi timp actionea$a si ca subiect integrator . *l este un subiect activ al actiunii sociale,
un factor si o resursa de progres spiritual, si moral, orientarile, valorile si optiunile fundamentale ale tinerei generatii se
regasesc in comportamente afective in diferite domenii ale muncii si vietii tinerilor.
Participarea dse manifesta prin actiuni de cooperare, prin dialoguri si prin fu$iune moral(afectiva, creea$a
solidaritate in spatiu, de$volta dorinta de a deveni partener, de a racorda la valori , de a invoca.
2n procesul instructiv(educativ, incura!area comportamentului participativ, inseamna "pasul de achi$itie pasiva si
confirmista , la actiune transformatoare, prin interventia profunda a modului de a fi , interactionare a individului ." +e la
" a invata" la "a invata sa fii si sa devii ", adica pregatirea pentru a face fata situatiilor, pentru a le crea, dobandind dorinta
de anga!are si actiune , de a interactiona satisfcator, iata finalitatile educatiei pentru participare si demonstratie % Neculae
A.&
2nvatarea participativa inseamna, prin urmare , nu numai incercarea individului cu cunostinte si mai ales cu
atitudini, cu comportamente si modele actionale in situatii sociale , insemnand optiunea pentru acceptere si solidaritate .
Participarea corelea$a po$itia cu coe$iunea , increderea reciproca, respectul fata de om si reali$are.
*ducatia economica si casnica moderna, initierea in teoria si practica favori$ea$a dobandirea constiintei si
conduitei economice ca temei al unei vieti echilibrate si cu o buna integrare in planul vietii sociale . Cunoasterea si
intelegerea faptelor economice in substratul lor cau$al a!uta la cresterea caliatii productiei de bunuri si prin aceasta la
imbunatatirea calitatii vietii. Aveau in vedere atitudinea fata de bunri, spiritul de cooperare si respect fata de munca ,
capacitatea de particire directa la infaptuirea proiectelor economice ale socitetii.
+aca unele din noile educatii sunt destul de bine conturate , altele fac obiectul unor discutii in vederea preci$arii
si delimitarii lor; oricum , abordarea noilor educatii sau a noilor continuturi ramane o problema deschisa.
Pentru introducerea noilor tipuri de continuturi , s(au conturat de!a doua strategii . Prima strategie vi$ea$a
promovarea unor noi modele consacrate diferitelor educatii , iar in unele ca$uri chiar a unor noi discipline . 0ot aici
includem si incercrile de a grupa cateva discipline noi, intr(o disciplina corespun$atoare: " educatia cetateneasca ",
educatiaglobala"; " educatia internationala".
2n multe tari ca si in tara noastra , se recurge la o a doua strategie sin ce in ce mai mult, si anume la ceea ce in
programele ).N.*.S.C.1. este denumit cu expresia approche infuionelle , adica o infu$ie de elmente noi in cadrul
continuturilor trditionale. Aceasta modalitate are amanunte indiscutabile: nu se aduc modificari importante structurii
planului de invatamant, nu se supune formarea acestora. Noile continuturi nu se dispun de o coordonbare si astfel se pot
pierde in masa cunostintelor specifice diferitelor materii.
Procesul de invatamant a devenit in epoca noastra o actiune pe ba$a unor elemente anticipative, respectiv de
prospectare a starii lucruri in care urmea$a sa se desfasoare activitatea seriilor, de absolventi dupa terminarea scolii. *xista
in pre$ent , o literatura referitoare la ceea ce este cunoscut sub denumirea de educatie permanenta.
"4ogata literatura pedagogica publicata pe aceasta tema in toate tarile lumii ca si faptul ca in ultimul timp
responsabilii educatiei solicita studii de prospectia educatiei , concepandu(si actiunile deci fondate in functie de orientarile
si tendintele care intrunesc sufragiile specialistilor, constituie argumente puternice pentru promovarea acestei categorii de
cercetatori si pentru initierea unor cursuri de prospectia educatiei in beneficiul educatorilor si al cercetatorilor acestui
domeniu"%9ardeanu 8.&
2n acest context, prospectivistii vor trebui sa se intrebe in ce consta specificul stiintific, tehnologic si economic
care va solicita omul in timpul ce urmea$a spre a deslusi in imperativele acestuia liniile de perspectiva cadrul si continutul
procesului formarii.
*ducatia pemanenta ( educatia incepe odata cu nasterea fiintei umane si devine o aliniere a existentei sale pe
parcursul intregii vieti: "ea implica un sistem comple , coerent si integrat , oferind mi!loace proprii de a raspu:nde
aspiratiilor de ordin educativ si cultural ale fiecarui individ, potrivit facultatilor sale;ea este destinata sa permita fiecaruia
sa(si de$volte personalitatea pe durata intregii vieti prin numirea sa sau prin activiatile sale"%dave , #.;. -./<&
2mpunerea acestui principiu se datorea$a unei serii de conditii
4ibliografie:
(Alvin 0offler(Al 222(lea val
(Pedagogia pentru examenele de deefinitivare si grade didactice, *d. Polirom
(Coord( Cerghit Cucos
(Scoala si pedagogia in secolul ==
(2on 8;. Stanciu, ed Polirom , 4uc. -.><, pag <?>...
(Alvin 0offler(Socul viitorului
(Pedagogia scolara contemporana, *mile Planchard, *d Polirom, #.A. 4uc., -..?
(Alvin toffler(Al saselea val