ROLUL ERGOTERAPIEI IN

REABILITAREA BOLILOR
CARDIO-VASCULARE
ORGANISME INTERNATIONALE IMPLICATE; parteneriat si platforme
pentru preventie:

-SOCIETATEA EUROPEANA DE CARDIOLOGIE- ESC
-JOINT TASK FORCE A SOC. EUROPENE
-JOINT PREVENTION COMMITTEE
-SOCIETATEA EUROPEANA DE ATEROSCLEROZA
-ASOCIATIA EUROPEANA PENTRU STUDIUL DIABETULUI
-FEDERATIA INTERNATIONALA A DIABETULUI-EUROPA
-RETEAUA EUROPEANA A INIMII (EUROPEAN HEART
NETWORK)
ASPECTE EPIDEMIOLOGICE

Bolile inimii si ale vaselor sanguine= problema de sanatate majora.
HTAE intereseaza 20% din populatia adulta.

ATS coronariana genereaza majoritatea deceselor (1,5 mil. atacuri
de cord/an cu 1 mil. decese din totalul de 60 mil. bolnavi cardio-
vasculari inregistrati in USA).

Morbiditatea prin boli cardiovasculare nu este in scadere.

Mortalitatea din ultimii ani se mentine relativ scazuta (25%).

Numarul mare de supravietuitori dupa un eveniment cardiac justifica
implementarea programelor de reabilitare (peste 700 programe
incluzand 550. 000 pacienti supravetuitori dupa un infarct miocardic
si peste 100.000 bolnavi cu by-pass coronarian din care 1/3 sunt
inclusi in programe recuperatorii).
GHIDURI DE PREVENTIE SI
TRATAMENT (ESC; 2003)

-consens intre toti partenerii implicati in
diagnosticul si tratamentul HTA
-o baza de educatie si de instruire profesionala
-elaborarea de sabloane pentru ghidurile
societatilor nationale
-un punct de referinta bazat pe dovezi stiintifice
in identificarea mijloacelor pentru controlul TA
-atingerea unor scopuri economico-sanitare
OBIECTIVE SI STRATEGII TERAPEUTICE

-SCADEREA TA ; sub 140/90 mmHg, la diabetici sub 130/80mmHg : ar trebuie
atinsa/propusa si la cei cu istoric de boala cerebro-vasculara, boala coronariana ischemica.

-MODIFICAREA STILULUI DE VIATA: activitate /miscare, evitarea sedentarismului.

-INCETAREA FUMATULUI :creste TA si FC pe o durata > 15 min dupa fumarea unei tigarete
prin stimularea SN simpatic central si a terminatiilor nervoase cu cresterea catecolaminelor
plasmatice). NB!- atentie la fumatul pasiv

-REDUCEREA GREUTATII CORPORALE :scaderea in greutate infl. + scaderea TA si a
factorilor de risc: rezistenta la insulina, hiperlipidemia, diabetul, HVS, apneea de somn). O
scadere medie de 5,1kg a dus la scaderea TA de 4,4/3,6mmHg.

-MODERATIE IN CONSUMUL DE ALCOOL :se propune reducerea pana la max.20-30 g de
etanol/zi la barbati si 10-20g/zi la femei.

-REDUCEREA APORTULUI DE SARE :scaderea consumului zilnic de la 10,5 g/zi la 4,7-
5,8g/zi NaCl, scade TA cu 4-6mmHg., permite reducerea dozelor si a numarului de
medicamente antihipertensive. Aportul zilnic recomandat este de 65 mmol/zi= 3,8gsare/zi sau
sub 5 g/zi.

-CRESTEREA APORTULUI DE FRUCTE SI LEGUME CU SCADEREA APORTULUI DE
GRASIMI SATURATE SI TOTALE:se recomanda dieta bogata in K, acizi grasi omega 3
polinesaturati;ulei de peste,suplimentarea calciului si a magneziului alimentar.
DEFINITIA REABILITARII:

-PROCES DE RESTAURARE A PERSOANELOR CU BOLI
CARDIACE, PENTRU DOBANDIREA SI MENTINEREA UNUI
STATUS OPTIMAL : PSIHOLOGIC, PSIHOSOCIAL,
OCUPATIONAL, EDUCATIONAL.

OBIECTIVELE REABILITARII ;

-tratament pentru indepartarea simptomelor si semnelor bolii

-obtinerea celui mai bun grad de confort pentru fiecare bolnav

-modificarea stilului de viata si indepartarea factorilor de risc

-readaptarea la efortul fizic
CARACTERUL PROGRAMELOR DE
REABILITARE:

1.PROGRAM LONGITUDINAL:
- boli c-v sunt de durata, majoritatea ireversibile, au potential de progresie
-anumite faze din program trebuie continuate indefinit

2. PROGRAM PARTICIPATIV;
-rol activ al pacientului in activitatea de ingrijre proprie
-autoresponsabilizare in gestionarea bolii
-cooperare cu staff-ul programului

3. PROGRAM EMINAMENTE PREVENTIV;
-activitati dirijate spre prevenirea repetarii evenimentelor c-v acute
-prevenirea complicatiilor bolii

4. PROGRAM INDIVIDUALIZAT (PERSONALIZAT);
-se stabileste profilul fiecarui pacient (factori de risc, sechele
psihologice, aspecte profesionale, circumstante emotionale si personale
subsecvente bolii)
-activitatile din program sunt adaptate fiecarui caz
PRINCIPII GENERALE IN
APLICAREA ERGOTERAPIEI LA
BOLNAVI CARDIOVASCULARI
-probele de efort permit aprecierea corecta a restantului functional (a
capacitatii de efort individuale)

-programul de reantrenare trebuie stabilit precoce si aplicat fara pericole
pentru pacient (anticiparea si evitarea complicatiilor).

- ergoterapia asociaza / completeaza o munca de durata pe bicicleta
ergometrica si exercitiile de gimnastica orientate spre antrenarea
musculara si a respiratiei.

-readaptarea cardio-respiratorie la munci generale cu efort sustinut si
constante, nu este similara cu reluarea unor activitati usoare, discontinue,
bimanuale, necesare vietii cotidiene.

-eforturile statice crescute ( cu mentinerea posturii de lucru) si eforturile
dinamice intense, cresc frecventa cardiaca si pot favoriza aparitia
tulburarilor de ritm cardiac.

- in faza precoce, activitatile selectionate pentru bolnavii cardiaci (in
general munci bimanuale, tehnici artizanale), trebuie sa fie motivate,
apropiate de gesturile vietii cotidiene, diversificate
ACTIVITATEA FIZICA

Lipsa antrnamentului fizic este predictor puternic de mortalitate CV.

Antrenamentul de rezistenta aerobica dinamica scade TA sistolica si
diastolica de repaus cu 3,0/2,4 mmHg si TA ambulatorie cu 3,3/3,5 mmhg.

Nivele moderate de exercitiu scad TA, greutatea corporala, grasimea
corporala, circumferinta taliei si cresc sensibilitatea la insulina.

Pacientii sedentari trebuie sa desfasoare exercitii de intensitate moderata
in mod regulat; 35-45 min./zi (activitate fizica de anduranta: mers,
jogging, inot).

NB!: exercitiul izometric intens (ex. ridicarea de greutati) trebuie evitat
(efect presor marcat).

Adaptarea circulatorie la efort permite:
Cresterea cantitatii de oxigen la nivelul muschilor in activitate
Eliminarea excesului de caldura
Pastrarea unei circulatii functionale (cresterea debitului cardiac,
vasodilatatie intensa cu cresterea extractiei oxigenului la nivel tisular,
modificarea repartitiei debitului sanguin in diferite teritorii).
ATELIERUL DE ERGOTERAPIE /
TERAPIE OCUPATIONALA
-alegerea activitatilor /locurilor de munca : in functie de
adaptarea cardiaca, tipul si stadiul bolii cardiace, varsta,
tratamentul urmat.
- se impune instruirea (pedagogia bolnavului) cu privire la
munca efectiv desfasurata
-invatarea dozarii gesturilor si corijarea modului de
efectuare
-ritm de lucru liber, cu progresie controlata a complexitatii
muncii
-pauze suficiente recuperatorii in timpul muncii.
-invatarea autocontrolului frecventei cardiace
-evaluarea morfo-functionala anterioara(si de etapa) si
discutiile cu bolnavul, orienteaza asupra deprinderilor
anterioare si asupra nevoilor imediate (activitati cotidiene,
activitate profesionala).

ALEGEREA ACTIVITATILOR DE
TERAPIE OCUPATIONALA SI DE
ERGOTERAPIE
FAZA I (prima luna): ET in spital -salon
Sinonim cu recuperarea precoce
Se aplica mijloacele terapeutice
farmacologice, repausul, alimentatia .

Contextul clinic dimensioneaza:

Un program limitat de antrenament bazat pe:
-mobilizare progresiva
-exercitii de nivel scazut
-educarea bolnavului si a familiei
-evaluare initiala vocationala, psihosociala
-alte interventii specifice.
FAZA II
Din saptamana a doua dupa externarea din spital- luna a doua.

- programe precoce post spitalizare (sinonim cu recuperarea
secundara- sau in convalescenta):

-necesita supraveghere permanenta medicala (echipa)

-exercitii progresive, cu functii c-v monitorizate telemetric

-FC reprezinta cheia monitorizarii

-este faza cea mai costisitoare (1500-2500 dolari pentru 12 sapt
de program: 3 ori/sap x 1 h cu 5-10 min. de incalzire)

-se introduc exercitii care permit dobandirea conditiei pentru
reluarea activitatii casnice, menajere, deplasari,

-consiliere si pregatire pentru adoptarea unui nou stil de viata
Activitati ergoterapeutice in F II
lucru in pozitie sezand sau munci usoare in
ortostatism
-desen artistic
-decoratiuni pe sticla
-mica tamplarie
-marochinarie
-cartonaj
-tesut
-impletituri
-croitorie
PROGRESIA/COMPLEXAREA ET
Activitati in pozitie sezand mai
sustinute, apoi activitati in picioare,
in ambianta/regim normal de atelier;
-tamplarie cu folosirea unor locuri de
munca mai exigente (forta, postura)
-deplasari cu manipulare de
materiale, transport de greutati mici.
-feronerie
FAZA III (dupa luna a treia);

-programe orientate spre activitati relaxante (in
timpul liber, activitati cotidiene)
-activitati de interior: pictura, tapiterie, mica
tamplarie, electronica,
-activitati menajere:bucatarie, spalat, menaj
cotidian
-mica gradinarie
Program orientat spre:
-actvitati profesionale
-activitati relaxante de timp liber cu caracter fizic
-activitati gospodaresti
Exemple de activitati ET in F III

-activitati exterioare:
terasament, zidarie, gradinarit
complet, deplasari de materiale grele
(cu roaba, purtare de greutati in
spate)
-menaj complex.