Poezia a dat numele primului volum de versuri al lui Bacovia, aparut in 1916.

Urmarind celelalte patru

volume care i-au urmat, se poate ajunge la concluzia ca poezia Plumb poate i considerata e!presia
concentrata a creatiei bacoviene, si o adevarata deinitie poetica a originalitatii lirismului celui mai mare
poet simbolist al literaturii romane. "orma de monolog tragic din aceasta elegie sporeste drama lumii
interioare a eului liric. #a se consuma numai in doua catrene, cate compun poezia. $ntreaga stare de
spirit se concentreaza in semniicatiile celor trei cuvinte-c%eie& plumb-cavou-singur. Prete!tul
sentimentului elegiac apartine realitatii e!terioare si este moartea. 'ealtel, multe din cuvintele olosite in
poezie ac parte din aria semantica a acestei notiuni& sicrie, unerar, cavou, mort, plumb. Printr-o
simetrie perecta a structurii compozitionale, datele lumii e!terioare devin simboluri ale vietii suletesti,
ravasita de durere& cavoul poate i casa sau orasul in care locuieste poetul( sau poate mediul, lumea
mesc%ina( daca nu cumva si propriul trup in care salasluieste un sulet de plumb. )ceeasi metaora poate
sugera, deasemenea, imposibilitatea iesirii poetului dintr-un spatiu inc%is, in care i se reuza posibilitatea
realizarii aspiratiilor sale spirituale. *otivul singuratatii, al izolarii totale, e!presie poetica a stariii de spirit
a tuturor poetilor simbolisti, este liantul conesiunii lirice. Prin repetarea, la inceputul versului al +-lea al
iecarei stroe a constructiei& ,tam singur-, precum si prin recventa persoanei $, inclusa in desinenta
verbelor& stam, am inceput, sa.-l/ strig, sporeste emotia poetica, materializand lumea abstracta a
simbolurilor. 0ensiunea dramatica se adanceste treptat, urmand o linie ascendenta. $maginea statica de
la inceput, sugerata de semniicatia verbului dormeam, apoi una dinamica, sustinuta de eectele
auditive si onomatopeice ale cuvintelor& scartaiau, sa strig sporesc emotia suleteasca. "iind
concentrat asupra starii sale depresive, poetul ampliica decorul prin paralelismul intre starea naturii, a
lumii e!terioare si lumea suletului sau ravasit de durere& si era vant .-/ si era rig. $n structura
poeziei, cuvantul plumb staruie obsesiv, iind repetat de cate trei ori in iecare stroa si asezat c%iar in
rima versului intai cu al patrulea. #l devine mataora-simbol, care sintetizeaza, prin variate conotatii,
semniicatiile intregului sistem de organizare a elementelor compozitionale. )stel, plumbul poate sugera
apasare suleteasca sasietoare .prin greutate/, monotonie si plictis .prin culoarea cenusie/, precum si
impresia de cadere grea, ara ecou, catre un abis al suletului - cavoul. 'eterminant al substantivului
concret, in trei situatii .sicriele de plumb, coroanele de plumb, lori de plumb/ cuvantul dezvaluie o
realitate obiectiva austera si dezolanta, care copleseste suletul, condamnandu-l la solitudine perpetua.
$nsotind substantivul abstract, in doua cazuri .amor de plumb, aripile de plumb/ simbolul conera
versului sensurile unei meditatii prounde asupra conditiei umane, a unei imposibilitati in comunicarea cu
universul de aara.
*ai mult& %ttp&11222.ebacalaureat.ro1c131641541617eorge-Bacovia--Plumb8i!zz+#j69:lu6