Betablocante adrenergice

Descriere
Sus
De la introducerea beta-blocantelorin practica terapeutica curenta, utilizarea lor
s-a extins cuprinzandnoi indicatii terapeutice, alaturi de utilizarea lor ca:
- antiaritmice,
- antianginoase,
- antihipertensive,
- cardiomiopatia hipertensiva,
- tireotoxicoza,
- sindrom hiperkinetic cardiac,
- tremor esential,
- migrena,
- glaucom.
Distributia si functia receptorilor beta adrenergici:
1. eceptorii!1:
- inima - efect inotrop, cronotrop, batmotrop - pozitiv"
- ochi - stimuleaza producerea umorii apoase"
- rinichi - stimuleaza secretia de renina plasmatica.
#. eceptorii !#:
- muschi netezi - determina relaxare $bronhii, vase sanguine, intestine, uter%"
- muschi scheletici - determina glicogenoliza"
- &cat - determina glicogenoliza si gluconeogeneza.
'. eceptorii !':
- tesut adipos - determina lipoliza.
(rima generatie de beta-blocante reprezentata de compusi de tipul
propranololului blocheaza neselectiv ambele tipuri de receptori $ !1 si !#%.
)eneratia a doua, de tipul atenololului si metoprololului sunt relativ selectivi
blocanti pentru receptorii !1. )eneratia a treia au proprietati vasodilatatoare, in
special consecutiv activitatii intrinseci de tip !# adrenergice $activitate agonista
partiala%.
*ompusii hidrosolubili $atenolol, nadolol% sunt excretati nemodi&cati pe cale
renala, in timp ce compusii liposolubili sunt metabolizati si eliminati hepatic.
+ proprietate farmacodinamica putin relevanta la dozele terapeutice este
stabilizarea de membrana, proprietate ce poate deveni periculoasa in
supradozare $cazul propranololului%.
*uprins articol
Descriere
,fecte
-ntoxicatia acuta
(araclinic
.nalize de laborator
/ratamentul intoxicatiei acute
,fecte
Sus
Blocarea receptorilor beta-adrenergici postsinaptici, ca urmare a ocuparii lor
competitive, impiedica realizarea efectelor catecolaminelor asupra sistemului
cardiovascular, respirator, renal, S0*, etc.
1a nivel miocardic determina:
- bradicardie prin inhibarea nodului sinoatrial, B.2 prin inhibarea conducerii la
nivelul nodului atrioventricular"
- alterarea contractilitatii miocardice - efect inotrop negativ - datorita impiedicarii
cuplarii excitatie-contractie ce determina contractilitate miocardica scazuta si
duce la scaderea debitului cardiac.
1a nivelul vascularizatiei periferice determina:
- scaderea tonusului de repaus ce duce la vasodilatatie.
1a nivelul sistemului nervos central:
- antagonistii beta-adrenergici, in special cei care sunt lipo&li, pot determina
sedare si convulsii.
1a nivelul aparatului respirator:
- antagonistii beta-adrenergici determina bronhospasm prin cresterea tonusului
musculaturii netede bronsice.
1a nivelul metabolismului:
- blocarea receptorilor !# adrenergici se soldeaza cu hipoglicemie prin blocarea
lipolizei, a glicogenolizei si gluconeogenezei. *onsecutiv blocarii receptorilor !1
scade secretia de renina. + alta consecinta poate &hiperpotasemia.
-ntoxicatia acuta
Sus
/oxicitatea acuta a beta-blocantelor este relativ redusa, datorita indexului
terapeutic mare al acestui grup farmaceutic. Dozele toxice pot & considerate, cu
estimatie, urmatoarele:
- acebutol - doza letala in 3ur de 4 g"
- alprenolol - doza letala in 3ur de 1#.5 g"
- metoprolol - poate avea efecte letale la 6,7 g, dar sunt mentionate cazuri care
au supravietuit la 78 g.
9anifestari clinice
-n intoxicatia cu beta-blocante apar cel putin trei simptome in diferite asocieri, in
raport de gravitatea intoxicatiei, si anume hipotensiune, bradicardie si tulburari
de conducere.
-n formele medii de intoxicatii, presiunea sistolica se situeaza in 3urul valorii de 58
mm :g iar alura ventriculara este sub ;8 batai<minut. 1a acestea se pot adauga
tulburarile de conducere atrio-ventriculare cu alungirea intervalului ( sau blocuri
de grad inalt, cat si blocurile intraventriculare cu largirea =S.
-n formele severe, care apar in special dupa ingestia de propranolol, se produc
tulburari circulatorii in cateva ore, cu instalarea comei cu colaps si puls
nedecelabil.
(ot aparea convulsiile in interval de 1# ore de la ingestia propranololului sau a
altor beta-blocante. efectul stabilizant de membrana se manifesta prin largirea
complexului =S si tulburari de repolarizare ventriculara $alungirea intervalului
=/%. Se admite ca efectul stabilizant de membrana este semni&cativ implicat in
producerea mortalitatii.
Dintre manifestarile extracardiace mentionam:
- coma,
- midriaza,
- deprimarea respiratorie,
- bronhospasmul,
- apneea,
- convulsiile.
(araclinic
Sus
.nalize de laborator
Sus
-ntoxicatul cu beta-blocante poate prezenta:
- hipoglicemie,
- hiperpotasemie,
- cresterea creatininei sanguine,
- cresterea transaminazelor.
Betaa-blocantele pot & dozate in sange, dar nu exista o corelatie clara intre
concentratia lor sanguina si toxicitate.
/ratamentul intoxicatiei acute
Sus
Scopul principal al tratamentului este prevenirea si corectarea hipotensiunii
datorate inotropismului negativ si vasodilatatiei periferice.
Se administreaza >uide i.v.
Decontaminarea digestiva - siropul de ipeca este contraindicat, datorita
potentialului de deteriorare rapida. Spalatura gastrica este indicata in cazul
ingestiei masive sau la pacientii in stare foarte grava. (reparatele cu eliberare
retard sunt adesea prea mari ca sa intre in tubul de spalatura. Carbunele
activat este indicat tuturor pacientilor, indiferent de timpul ce s-a scurs de la
ingerare. Dozele multiple de carbune activat pot & indicate la pacientii care au
inghitit preparate cu eliberare retard.
/ratamentul medicamentos vizeaza ameliorarea simptomelor de insu&cienta
coronariana, edemul pulmonar, restaurarea perfuzei renale cu mentinerea
>uxului urinar, ameliorarea insu&cientei circulatorii cerebrale.
.tropina poate & utila in tratamentul bradicardiei. Doza totala poate a3unge la '
mg. (oate avea efect limitat in tratamentul hipotensiunii, deoarece aceasta se
datoreaza in principal deprimarii miocardice globale si nu tonusului vagal crescut.
Dintre antidoturi cel mai e&cient este glucagonul. .cesta scurtcircuiteaza
receptorul catecolaminelor si activeaza adenilat ciclaza. Doza pentru adult este
initial de #-7 mg in bolus i.v. lent, doza ce poate & repetata dupa 7-18 minute
pana la o doza totala de 18 mg. Bolusul este urmat de o perfuzie continua,
datorita timpului de in3umatatire redus $#8-'8 minute%. 2iteza de perfuzie uzuala
este de #-7 mg<ora. (relungirea perfuziei cu glucagon poate necesita un
supliment de glucoza administrata i.v. pentru a obtine un efect clinic continuu.
Doza pediatrica este de 78-188?g<kg initial, urmata de o perfuzie de 78 ?g<kg<ora
pana la doza maxima pentru adult. ,fectul clinic ar trebui sa se observe in cateva
minute. ,fectele secundare sunt voma siintoleranta la glucoza.
*atecolamine - se incearca antagonizarea competitiva a beta@blocantelor la
nivelul receptorilor sau cresterea a.9(-ului si stimularea in>uxului de *a prin alte
canale. 0u exista date convingatoare ca un agent este mai bun decat celalalt.
.mrinona - inhiba fosfodiesteraza care metabolizeaza c.9(-ul. /rbuie utilizata
impreuna cu un alt suport vasopresor deoarece adesea poate surveni
hipotensiunea. Doza initiala este de 8.67 mg<kg i.v., urmata de o perfuzie de 7-18
mg<kg<minut.
,ste indicata cardiostimularea $pacemaker% temporara sau permanenta in cazul
ine&cientei celorlalte terapii