STADIILE DEZVOLTARII ONTOGENETICE A PERSONALITATII

n acceptiunea cea mai larga notiunea de peronalitate

deemnea!a "iinta umana luata #n conte$tul relatiilor ale ociale%
deemnea!a indi&idualitatea umana coniderata #n unitatea tructurala i ierar'i!ata a
traaturilor i mani"etarilor pi'ocomportamentale( mani"etari u)ordonate o)tinerii unui
anumit e"ect adaptati&( #n conte$tul #mpre*urarilor i ituatiilor de &iata%
peronalitatea ete o inte!a )io+pi'o+ocial+itorica i culturala( indi&iduali!ata i ierar'i!ata
prin unitate( integralitate( tructuralitate i dinamim% ,-.( pag% /012%
proceul de "ormare a peronalitatii #ncepe de la natere i e dea&3rete #n linii mari #n
perioada tineretii ,/0 de ani2%
de"aurarea acetui proce are un caracter tadial( reali!3ndu+e #n etape uccei&e i
coerente( cu tructura pi'ica unitara( cu pro"il peci"ic re"lectat #ntr+un comportament
caracteritic%
Stadiul ,au tadialitatea2 repre!inta un anam)lu de caracteritici pi'o+"i!ice cu o anumita
ta)ilitate care permit identi"icarea particularitatilor prin care e aeamana u)iectii de aceeai
&3rta au a"lati #ntr+un inter&al apropiat de &3rta%
4% Piaget( de pilda( ocup3ndu+e de dimeniunea cogniti&a a &ietii pi'ice( identi"ica
urmatoarele tadii5
o stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani),
o stadiul preoperational (2-7 ani),
o stadiul operatiilor concrete (7-12 ani),
o stadiul operatiilor formale (12-16(17) ani) (8).
L% 6o'l)erg a)ordea!a pro)lema de!&oltarii pi'ice din perpecti&a moralitatii( cu accent pe
dimeniunea cogniti&a a aceteia i e&identia!a ae tadii( 3, pg. 341-342)5
1. stadiul moralitatii ascultarii
2. stadiul moralitatii !edonismului instrumental nai"
3. stadiul moralitatii #unelor relatii
4. stadiul moralitatii legii si ordin 212#14c ii
$. stadiul moralitatii contractuale si acceptarii democratice a
legii
6. stadiul moralitatii principiilor indi"iduale de conduita.
n literatura noatra de pecialitate +au impu ca principale criterii de periodi!are a
&3rtelor5tipul de acti&itate dominant i dominantele relationale%
7rula c'iopu i Emil Ver!a #n lucrarea 8Pi'ologia &3rtelor8 ,pg% 9/2 identi"ica patru mari
cicluri ale &ietii care u)umea!a mai multe perioade de &3rta au u)tadii( pre!entate
intetic #n :ig%9%-%
Ciclul vietii
Caracteristicile fundamentale Substadiile implicate
Caracteristici privind
modificarea
Prenatal (9
luni)
Formarea organismului,
Nasterea
Perioada embrionara
Perioada fetala precoce
Perioada fetala tardiva
Cel mai intens ritm de crestere
Copilaria si
pubertatea
inclusiv
adolescenta
(0-20 ani)
nsusirea (!nvatarea)
conduitelor de crestere,
autonomia, auto-servirea,
autocontrolul, !nvatarea,
!nsusirea de strategii de
instruire si autoinstruire,
sociali"area conduitei,
integrarea familiala, scolara,
sociala#
- Primul an de viata$
- Prima copilarie (perioada
anteprescolara %-& ani)$
- ' doua copilarie (perioada
prescolara &-( ani)$
- ' treia copilarie
(perioada scolara mica (-%0 ani)$
- Pubertatea (%0-%) ani)$
- 'dolescenta (%)-20 ani)$
- 'dolescenta prelungita (20-
2) ani)
*itm foarte intens de crestere
staturala si ponderala !n
primul an, ritmul creste treptat
cu un puseu !n perioada
prescolara si altul !n perioada
pubertatii#
+a 2) de ani cresterea staturala
!ncetea"a#
,-rstele
adulte
active
(20-(. ani)
Contribuie la viata productiva,
constructia unei familii, deci a
subidentitatilor profesionale,
maritale si parentale
- /ineretea 2.-&. ani$
- ,-rsta adulta precoce
&.- )) ani$
- ,-rsta adulta mi0locie
).-.. ani$
- ,-rsta adulta tardiva
..-(. ani
1c2ilibru si vitalitate
procreere activa#
n v-rsta adulta precoce
usoara deteriorare sen"oriala
(vi"uala) care se e3tinde si spre
alte "one sen"oriale#
,-rstele de
involutie
(. 4 90 ani
5e"anga0are profesionala
adaptare la denucleari"area
familiei
- Perioada de trecere ((-60
ani$
- Perioada primei batr-neti
60-70 ani$
- Perioada celei de-a doua
batr-neti 70-90 ani$
- Perioada marii batr-neti
peste 90 ani#
8soara intensificare a
deteriorarii organice !n
perioada de trecere# *itmuri
foarte inegale de deteriorare a
functiilor si energiei psi2ice !n
celelalte perioade cu deces !n
oricare din ele#
Fig# &#% C9C+8*9+1 ,91:99 (dupa sc2iopu 8# si ,er"a 1#)
Conclu"ii;
Fiecare perioada se caracteri"ea"a prin anumite particularitati care se refera la
o dezvoltarea fizica (cresterea !n !naltime, greutate, de"voltarea generala),
o dezvoltarea psihica (procesele de cunoastere, afective, volitive s#a#)
o dezvoltarea sociala (relatiile sociale)#
ntre perioadele de v-rsta nu e3ista granite fi3e#
9ntrarea individului uman !ntr-o perioada de v-rsta este conditionata de o serie de
factori de natura biologica si social-culturala#
Succesiunea etapelor este !nsa obligatorie, neput-ndu-se sari peste o anumita perioada
de v-rsta#
; J. J. Rousseau (cf# 7, p# (9) ; <nainte de a educa copiii ncepeti prin a-
i cunoaste, caci desigur nu-i cunoasteti. Copilul are felurile lui proprii de
a vedea, de a gndi si de a simti, nimic nu e mai putin ndreptatit dect sa
vrem sa le nlocuim prin ale noastre. Natura cere ca nainte de a fi
oameni, copiii sa fie copii<#
; Cunoasterea particularitatilor fi"ice si psi2o-sociale ale perioadelor
de v-rsta (mai ales a v-rstei scolare) pre"inta pentru educator cel
putin aceeasi importanta pe care o pre"inta cunoasterea de catre
inginer a te2nologiei materialelor cu care lucrea"a#
; Cunostintele !n acest domeniu !l a0uta pe educator sa constate daca
elevii sai evoluea"a normal, sa stie care sunt cerintele educative si care
este traiectoria logica a de"voltarii spre perioada urmatoare, !i
permit sa organi"e"e activitatea elevilor conform cerintelor perioadei
respective si sa pregateasca trecerea lor spre un nou stadiu#
1tapele (stadiile) de v-rsta ale copilariei
%# Primul an de viata#
'ctivitatea copilului p-na la un an este mai ales instinctiva, manifestata prin refle3e
(supt, apucare, miscare), adica prin manifestari ale trebuintelor si emotiilor sale
primare#
Copiii dispun de resurse interne (native) de stimulare si de intrare !n contact,
prin aparatele lor sen"oriale, cu stimulii din mediul !ncon0urator - 2rana, lumina,
caldura etc#
5iferentele individuale !ntre copii se constata !n vioiciunea din starea de veg2e, !n modul
de adormire, somn, tre"ire, !n miscarile spontane !nt-mplatoare, !n reactiile instinctive#
'ltfel spus, ele se manifesta !n cele doua forme de comportament !nnascut;
o explorator, de sesi"are perceptiva a stimulilor, de orientare
spontana spre surse stimulatoare$
o comportamentul manipulativ, de folosire !n mod propriu a
stimulilor, apropiere de corpul mamei (al adultului), de preferinta
pentru asternutul comod, de evitare a frigului, de acceptare sau
evitare a apei !n timpul !mbaierii etc#
+a aceasta v-rsta copiii se caracteri"ea"a prin;
o potentialul activ,
o tendinta de a recepta si comina stimulii,
tendinta de miscare si explorare a mediului.
5atorita e3perientei sen"orial-perceptive ce se acumulea"a treptat se de"volta functiile
mne"ice, repre"entarile devin active, puternic !ncarcate afectiv#
Cu a0utorul perceptiilor si repre"entarilor se constituie universul primar obiectual, ce
trece de la autocentrism la alocentrism#
Spre sf-rsitul perioadei se folosesc primele cuvinte - propo"itii sau 2olofra"e#
Pentru (formarea) de"voltarea sociala a copilului un rol important !l are relatia mama-
copil, pre"enta stabila a mamei fiind vitala pentru !ntreaga evolutie ulterioara#
,-rsta anteprescolara #
Semnificative pentru aceasta perioada sunt doua evenimente; !nvatarea mersului si
de"voltarea limba0ului#
o =ersul permite cucerirea spatiului apropiat ceea ce accelerea"a
!ntreaga evolutie mintala a copilului#
o +imba0ul !l a0uta la cucerirea <spatiului social<#
Pentru aceasta v-rsta este caracteristica si formarea deprinderilor igienice elementare#
5e asemenea, tendinta de imitare, care apare la sf-rsitul primului an de viata, acum este
foarte intensa ceea ce impune o serie de precautii din partea adultilor#
Se impune deopotriva igiena corporala si cea mintala#
'sa cum remarca psi2ologul france" =# 5ebesse arta educatorului consta !n aceasta
perioada !n a urma pas cu pas procesele maturi"arii organice pentru a reali"a un nivel
optim al de"voltarii psi2ice#
Sarcinile familiei (!n special ale mamei) sunt deosebit de mari si la aceasta v-rsta#
5upa aprecierea pedagogului german ># Fr# ?erbart <o mama una face ct !"" de
profesori#.
# Perioada prescolara
'ceasta perioada repre"inta a doua si cea mai autentica copilarie#
5e"voltarea fi"ica (cresterea taliei si a greutatii) este mai lenta !n comparatie cu
perioada precedenta# 1a este caracteri"ata prin anumite disproportii (!ntre capul relativ
mare si picioarele scurte, ceea ce produce la &-) ani o oarecare instabilitate; !ntre
musc2ii mari - ai m-inilor si picioarelor - si cei mici care se de"volta mai lent, gener-nd
lipsa de preci"ie !n miscari)#
1tapa prescolara se caracteri"ea"a prin;
o sistematizarea si integrarea ailitatilor motorii n diverse tipuri de
activitate,
o cresterea accelerata a ailitatilor lingvistice si a celor cognitive,
o consolidarea comportamentelor sociale,
o precizarea si nuantarea constiintei de sine.
1a se distinge, de asemenea, prin de"voltarea curio"itatii !ndreptate spre !ntelegerea
evenimentelor care !l !ncon0oara# @ mare parte din conversatiile copilului cu adultii !l
ocupa !ntrebarea <de ceA<#
+a v-rsta prescolara se produce o de"voltare accelerata a capacitatilor
intelectuale# Studiile arata ca p-na la ) ani se obtine 0umatate din nivelul capacitatilor
intelectuale dob-ndite p-na la %( ani, iar p-na la ( ani !nca &0B#
/ipul fundamental de activitate este 0ocul care se caracteri"ea"a prin simboli"ari ample
si comple3e#
/ipul de relatii se nuantea"a si se diversifica ca urmare a cuprinderii copilului !n
gradinita unde stabileste numeroase relatii cu v-rstnicii#
5evine foarte activ procesul de formare a comportamentelor implicate !n dob-ndirea
autonomiei, prin organi"area de noi deprinderi si obisnuinte#
Comunicativitatea si sociabilitatea copilului cresc considerabil si se manifesta !n mod
deosebit !n 0oc, care pune !n evidenta e3perienta sociala ac2i"itionata de copil, precum si
capacitatea sa de a interpreta si crea numeroase si variate roluri#
Capacitatea de !nvatare devine activa si este dublata de interese de cunoastere tot mai
largi si diverse#
Programele educative din gradinita contribuie la de"voltarea capacitatii intelectual-
observative a copilului, !l !narmea"a cu abilitati manuale tot mai comple3e, !l
familiari"ea"a cu elemente ale simbolicii repre"entative, !i formea"a obisnuinta si
deprinderea de a se integra si desfasura diverse activitati !n colectiv, de a comunica si
relationa at-t cu adultul c-t si cu cov-rstnicii#
/oate acestea fac ca, !n 0urul v-rstei de (-6 ani, copilul sa fie pregatit at-t sub aspect
fi"ic, intelectual, afectiv, c-t si sub aspect social pentru o etapa calitativ noua !n e3istenta
sa - scolari"area#
# ,-rsta scolara mica
$recerea de la %oc la nvatatura (ca activitate dominanta) marc2ea"a obtinerea unor
progrese constante !n toate compartimentele de"voltarii copilului#
&ezvoltarea fizica se caracteri"ea"a prin;
o fortificarea generala a organismului
o osificarea sc2eletului nu este terminata, ceea ce impune gri0a
deosebita privind po"itia corecta a copilului, pentru a evita
deformarile#
o de"voltarea mai intensa a musc2ilor lungi face ca miscarea
generala a copilului, alergarea, spre e3emplu, sa se manifeste ca o
necesitate deosebita, !n timp ce miscarile fine, scurte, solicita si
obosesc foarte mult copilul#
&ezvoltarea psihica
o au loc restructurari la nivelul cognitiei, sunt antrenate si e3ercitate capacitatile
sen"orial-perceptive care devin mai eficiente#
< se de"volta sensibilitatea discriminativa, capacitatea de
orientare spatiala, mai ales la nivelul spatiului mic (foaia
de 2-rtie) dar si !n privinta spatiului geografic#
< repre"entarile se !mbogatesc si c-stiga !n preci"ie#
o !n planul g-ndirii se reali"ea"a un progres evident, concreti"at !n aparitia
operatiilor logice
< treptat se trece de la g-ndirea intuitiva la g-ndirea operativa care
permite procesarea informatiei pentru a trece dincolo de ceea ce
ofera cunoasterea intuitiva#
< se surprinde invarianta materiei (6-7 ani), greutatii (9
ani), volumului (%%-%2 ani)#
< totusi operatiile g-ndirii, desi se desfasoara pe plan mintal, sunt !n
continuare legate de obiecte, ceea ce face ca g-ndirea sa aiba un
caracter concret#
o Progrese evidente se !nregistrea"a si !n planul memoriei, contur-ndu-se
diferite tipuri de memorie(vi"uala, auditiva, c2ineste"ica)#
o 9maginatia, desi este cen"urata de un spirit critic mai pronuntat, se manifesta !n
compuneri, desen, 0ocuri#
o Copilul !ncepe sa !nteleaga cau"alitatile de tip stiintific, sa-si elabore"e notiuni
fundamentale (de numar, de timp, spatiu, miscare etc#), c2iar daca g-ndirea ram-ne
predominant concreta#
5imensiunea afectiva se !mbogateste, trairile afective fiind puternic influentate
de re"onanta sociala a activitatii scolare#
5e asemenea, se manifesta primele aptitudini generale care treptat se
diferentia"a sub influenta activitatilor desfasurate cu predilectie de elevi# Cel mai
frecvent se afirma aptitudinile mu"icale, apoi cele mecanice, sub forma unor !ndem-nari
te2nice, a placerii de a m-nui uneltele etc# 're loc un proces de apropiere a intereselor
de aptitudini, acestea fiind intuite ca atare de copil prin caracterul valoric mai !nalt al
produselor activitatii sale (%&)#
'iata sociala este si ea mai intensa# 1ste <v-rsta prieteniei<, c-nd apare nevoia
de a trai si activa !n colectiv# scolarul mic se familiari"ea"a treptat cu cerintele vietii
sociale, cu regulile de conduita individuala si colectiva, !n functie de care !si reglea"a
atitudinile si relatiile fata de alte persoane#
,-rsta scolara mi0locie (preadolescenta) (%0C%% ani-%)C%. ani)
este o perioada de tran"itie !ntre copilarie si adolescenta
se caracteri"ea"a prin de"voltare accentuata, at-t din punct de vedere fi"ic si psi2ic,
c-t si al relatiilor si atitudinilor sociale#
activitatea dominanta este !nvatatura
de"voltarea fi"ica !n preadolescenta este foarte intensa#
o Cresterea !n !naltime atinge (-6 cm, iar !n greutate .-( Dg pe an$
se fortifica mult forta fi"ica (musculara)#
o 5e"voltarea fi"ica este !nsa inegala# Cresc mai mult membrele si mai putin corpul
(cutia toracica) ceea ce duce la o !nfatisare disproportionata, apare st-ngacia !n miscari#
o 9nima creste aproape de doua ori iar vasele sanguine mai putin, ceea ce provoaca
tensiune arteriala, dereglari !n ritmul inimii, palpitatii#
o Creierul, nefiind suficient irigat, generea"a fenomene de oboseala la efort prea
mare, somnolenta s#a# Creierul se de"volta mai ales sub aspectul structurii interne a
activitatii functionale$ creste numarul fibrelor, se diferentia"a numarul
circumvolutiunilor#
o Scoarta cerebrala devine capabila de procese fine de anali"a si sinte"a, ceea ce vine
!n spri0inul activitatii intelectuale#
o 9ntra !n functiune noi glande endocrine, unele din ele cu actiune dominanta -
glandele se3uale#
o ncepe procesul maturi"arii se3uale, apar caractere secundare (sc2imbarea vocii,
glandele mamare, cresterea parului a3ial)# =aturi"area se3uala (care se manifesta la fete
cu doi ani mai devreme) influentea"a e3citabilitatea scoartei cerebrale# 1levii devin
impulsivi, neast-mparati$ apare atractia pentru se3ul opus, de aici preocupari pentru
tinuta vestimentara$ apar sc2imbari !n limba0 si comportare#
o /oate acestea impun pregatirea din timp a preadolescentilor (prin orele educative
cu caracter sanitar) pentru maturi"area se3uala$ li se vor e3plica cerintele ce decurg de
aici sub aspect fi"iologic, al igienei corporale si al relatiilor sociale#
&ezvoltarea psihica a preadolescentilor marc2ea"a mutatii importante#
o Sub influenta activitatii scolare mai intense, perceptia din predominant globala
(cum se pre"inta la v-rsta scolara mica) devine treptat predominant analitica,
o atentia este mai stabila, memoria din predominant mecanica devine logica, se
de"volta g-ndirea abstracta, critica, logica#
o 1levii sunt capabili sa faca anali"a, sinte"a, generali"ari, abstracti"ari#
o Se de"volta operatiile formale, capacitatea de a rationa ipotetico-deductiv#
o +imba0ul se de"volta at-t cantitativ (creste vocabularul stiintific ca urmare a
studiului sistematic a disciplinelor scolare) c-t si calitativ - este mai bine stap-nita
structura gramaticala# 1levii pot surprinde relatii comple3e !ntre obiecte, cau"e,
conditii, consecinte#
,iata sociala si afectiva devine mai bogata si mai variata#
Se de"volta sentimentele intelectuale (dorinta de a sti), estetice, sociale, sentimentul
datoriei, colectivismului, patriotismului#
Sentimentul prieteniei ia o forma noua; preadolescentul !si cauta un prieten adevarat,
sincer, unic, caruia sa i se destainuie#
9nteresele devin mai stabile, mai bine orientate spre un obiect de !nvatam-nt sau altul
sau spre un domeniu !n afara disciplinelor studiate !n scoala#
Relatiile sociale se diversifica;
'par diferentieri subtile !ntre fete si baieti, o discreta distantare si o competitie care
!mbraca uneori forma rivalitatii (9)#
+a %) ani preadolescentul primeste buletinul de identitate ceea ce semnifica sc2imbarea
statutului lui social#
,iata sociala a preadolescentului este marcata de etapa specifica acestei v-rste - trecerea
de la copilarie la maturitate#
5e aceea psi2ologia si conduita lui este %umatate de copil si %umatate de adult$ mai ales !n
prima perioada (cl , - ,9) comportamentele lui sunt impregnate de atitudini copilaresti,
cerinte de protectie, cu tendinte spre autonomie si independenta#
Preadolescentului !i place sa fie considerat adult, !si atribuie mai multa e3perienta,
pricepere, maturitate dec-t are !n realitate# 1l cauta sa dea dovada de cura0, !i plac
situatiile prime0dioase, pline de riscuri# 'ceasta impune sa se !ncredinte"e elevilor unele
sarcini individuale, antrenarea lor la actiuni colective, de creatie, obstesti, sociale#
Preadolescentii manifesta atitudine critica fata de parinti si profesor pe care !i aprecia"a
!n functie de pregatire si calitatile lor reale#
5orinta spre independenta se materiali"ea"a !n tendinta de a petrece tot mai mult
timpul cu cei de v-rsta lor, de a nu mai participa la micile iesiri cu familia# *efu"ul
acesta se poate manifesta pasiv (se face ca nu aude) sau activ (prete3tea"a ca are ceva de
facut) sau refu"-nd "gomotos#
Sub aspect afectiv preadolescentul dovedeste o mare sensiilitate, remarc-ndu-se prin
treceri succesive de la o stare la alta, prin numeroase fluctuatii !n dispo"itiile si trairile
psi2ice# Nu rareori, se manifesta lipsa de concordanta dintre dorinte, aspiratii si
capacitatile de care dispune# /ransformarile fi"ice si psi2ice profunde la v-rsta
preadolescentului influentea"a si ele reactiile emotionale#
Procesul de interiori"are se manifesta prin tendinta mai evidenta de !ntoarcere spre sine,
refugiu !n lumea propriilor trairi, !nsotite de i"bucniri violente, de nesupunere si
neascultare etc#
Concluzii(
/oate acestea !i determina pe unii cercetatori sa considere preadolescenta ca o <perioada
de cri"a<#
=anifestarile afectiv-comportamentale sunt !n relatie cu mediul !n care traieste elevul#
Printr-o educatie corespun"atoare, reactiile negative ale preadolescentului pot fi
prevenite sau cel putin atenuate#
Nu trebuie sa uitam ca inegalitatea trairilor afective, ca si actele negative de conduita au
de regula o gene"a comple3a#
ncercarea de a le !nlatura prin pedepse, interdictii, stridente, generea"a conflicte !ntre
parinti, educatori si elevi#
Si la aceasta v-rsta este valabil adevarul potrivit caruia fiinta umana este <mai degraba
fle3ibila dec-t docila<#
,-rsta scolara mare - 'dolescenta
&ezvoltarea fizica
o se !ncetineste,
o dispar treptat disproportiile e3istente !n preadolescenta !n
de"voltarea fi"ica#
o se mareste volumul pieptului,
o creste forta musculara si capacitatea de munca,
o se ec2ilibrea"a functiile cardiovasculare$
o structura celulara a scoartei, emisferele creierului se apropie de
cea caracteristica a adultului#
o se continua maturi"area se3uala care durea"a p-na la 22-2) de
ani#
o are loc conturarea tipului de masculinitate si feminitate#
&ezvoltarea psihica
o are loc perfectionarea si maturi"area perceptiei, spiritului de
observatie, atentiei, memoriei#
o g-ndirea, devenind logica, creea"a posibilitatea de sistemati"are si
generali"are a cunostintelor, atitudine critica, argumente logice#
o adolescentul nu accepta dec-t ceea ce este !ntemeiat logic#
o dimensiunea intelectuala evoluea"a !n directia ad-ncirii si
speciali"arii operatiilor formale, se de"volta g-ndirea cau"ala,
capacitatea de a opera asupra posibilului, posibilitatea de a !ntrevede
alternative#
o se poate aprecia ca, !n linii generale, acum se conturea"a
instrumentele intelectului uman#
o se desav-rseste conceptia despre lume#
o se de"volta interesele, care devin mai profunde si mai stabile#
o la aceasta v-rsta se de"volta imaginatia creatoare$ ea se manifesta !n
lucrari literare (mai ales poe"ii), artistice si te2nice#
5efinitorii pentru adolescenti sunt trei parametri;
o de"voltarea constiintei de sine$
o afirmarea propriei personalitati$
o integrarea !n viata sociala#
Conclu"ii;
Privita !n ansamblu, adolescenta (etapa !ntre %2-%9 ani) repre"inta una din cele mai
importante perioade din viata si evolutia personalitatii umane#
1a se distinge nu numai prin transformari de natura biologica (!mplinirea procesului
cresterii, maturi"arii neuroendocrine, sc2eletice, musculare s#a# care, dupa aprecierea
unor cercetatori, !nainte ca ele sa se produca adolescentul era un copil, iar dupa ce s-au
produs, adolescentul poate avea copii), ci si prin continutul de"voltarii
psi2ocomportamentale#
1i !i revine partea cea mai semnificativa din transformarile si ac2i"itiile care formea"a
structura si profilul personalitatii#
+a sf-rsitul ei, din punct de vedere psi2ologic, profilul de ba"a al personalitatii apare
pregnant cristali"at si definit#
Spre deosebire de v-rstele precedente !n care de"voltarea fiintei umane se ba"a !n
primul r-nd pe influentele educative e3terne, !ncep-nd cu adolescenta formarea
personalitatii se completea"a cu mecanismul autoeducatiei, adolescentul devenind
treptat autorul propriei peronalitati%
5aca prima ei etapa - preadolescenta - se distinge prin abundenta manifestarilor
e3centrice, contradictorii, socante, negativiste, teribiliste, adolescenta propriu-"isa se
desfasoara sub semnul pudorii, timiditatii, al autorefle3iei si autoanali"ei#
Consolidarea structurilor superioare ale g-ndirii fac posibila interpretarea critica a
realitatii, constienti"area problemelor de importanta ma0ora din diferite sfere ale
activitatii sociale, formularea unor !ntrebari nodale vi"-nd locul si menirea pe lume a
propriei persoane#
Sensul principal al autoanali"ei este definirea continutului imaginii si opiniei despre
sine# 5eterminarea propriei valori se face printr-o permanenta raportare si comparare
cu altii, prin insistenta cautare de modele#
'dolescentul devine critic si intransigent fata de conduita adultilor, fata de discrepantele
dintre vorbele si faptelor acestora, reclam-nd !nlocuirea autoritatii <impuse<, cu
autoritatea de valoare recunoscuta#
/oate acestea impun multa atentie si tact pedagogic !n munca cu elevii de aceasta v-rsta#
Profilul psi2ologic individual
Profilul psi2ologic releva gradul de"voltarii mintale si comportamentale pentru o
anumita v-rsta si pentru fiecare individ#
Profilul psi2ologic individual cuprinde totalitatea trasaturilor si caracteristicilor unui
individ prin care aceasta se deosebeste de ceilalti indivi"i de aceeasi v-rsta# Profilul psi2ologic
individual nu repre"inta simpla !nsumare a particularitatilor de v-rsta, ci o sinte"a a nuantelor
prin care se manifesta !ntr-un ca" individual# (.)# 5iferentele individuale se regasesc !n toate
stadiile de"voltarii personalitatii si se manifesta !n toate dimensiunile acesteia (pe planul
de"voltarii fi"ice, psi2ice si sociale)# 13istenta lor determina necesitatea tratarii diferentiate a
elevilor !n procesul instructiv-educativ# 'ceste diferente se datorea"a !ndeosebi celor trei factori
care contribuie la formarea personalitatii - ereditate, mediu si educatie#
F9S' 51 C'*'C/1*9E'*1 PS9?@P15'F@F9CG ' 8N89 1+1,
A% Date generale depre ele&
a) 5ate biografice; numele elevului, clasa (anul), data si locul nasterii, la ce v-rsta a
intrat la scoala primara, ruta profesionala (ce scoli a absolvit - inclusiv gradinita - si !n ce
localitati), starea civila (daca este ca"ul), situatia militara (daca este ca"ul), domiciliul actual
(adresa) - la parinti, la internat sau la ga"da#
b) 5ate privind familia; domiciliu parintilor, ocupatia si locul de munca al parintilor,
relatiile de familie, atitudinea parintilor fata de elev si activitatea lui scolara si e3trascolara,
fratii (ocupatia lor si relatiile elevului cu acestia), locul copilului !n familie, conditiile de viata si
de !nvatatura !n care s-a de"voltat si se de"volta elevul, relatiile familiei cu scoala#
c) 5ate medicale; de"voltarea fi"ica generala a elevului; (e3#; de"voltarea buna, !n
limitele normalului$ tendinta spre de"voltare fi"ica e3agerata$ stagnarea !n de"voltarea fi"ica,
anumite boli de care sufera si de care trebuie sa se tina seama !n activitatea educativa etc#)
=% Apecte generale ale acti&itatii i conduitei ele&ului
a) 'ctivitatea elevului Situatia scolara din anii anteriori (promovat - mediile generale
si notele la purtare - corigent, repetent, re"ultatele actuale la !nvatatura si activitatile
e3trascolare precum si cau"ele care le-au generat)$ activitatea desfasurata !n cadrul diferitelor
cercuri scolare sau !n afara scolii (domeniul !n care activea"a si re"ultatele obtinute)$ activitatile
!n afara de clasa si de scoala desfasurate de elev si re"ultatele !nregistrate#
b) Conduita elevului; masura !n care manifesta interes, este atent si participa la lectii,
activitati e3tradidactice, social-obstesti (organi"at, sistemati"at, activ, atitudine !naintata fata de
munca, daruire, spontaneitate, munca ritmica sau !n salturi, initiativa sau delasare etc#)$ modul
!n care se !ncadrea"a !n disciplina scolara (punctual, linistit sau nelinistit, respectuos, supus, plin
de initiativa etc#)$ atitudine fata de colectivul familial, scolar etc# (raporturi de colaborare si
respect reciproc, comportare civili"ata, autoritar, supus, cu spirit de initiativa, de
responsabilitate etc#), modul cum este apreciat de membrii colectivului, de colegi#
C% Proceele pi'ice de cunoatere( priceperile i deprinderile de munca intelectuala ale ele&ului%
a) Procesele si functiile psi2ice implicate !n cognitie, spiritul de observatie; gradul de
retinere si reproducere a cunostintelor, daca elevul retine !n mod mecanic sau pe ba"a !ntelegerii
celor !nvatate, daca uita repede sau dimpotriva$ imaginatia elevului (realist-stiintifica, creativa
etc#)$ principalele aspecte ale g-ndirii elevului, capacitatea de !ntelegere, de a re"olva probleme,
de a aprecia critic, capacitatea creativa - de a gasi noi solutii, originale, !n re"olvarea
problemelor teoretice si practice, capacitatea de sistemati"are, generali"are si abstracti"are etc#$
modul de e3primare(frumos, usor, greoi, saracacios, corect sau nu)$ masura !n care reuseste sa-si
concentre"e atentia asupra e3plicatiilor profesorului sau asupra activitatii ce o desfasoara,
capacitatea de distributivitate a atentiei, stabilitatea atentiei s#a#
b) Priceperile si deprinderile intelectuale si practice ale elevului; priceperea de a
calcula, de a e3ecuta desenul te2nic, de a !ntocmi planul si re"umatul lecturilor$ modul cum !si
organi"ea"a activitatea de !nvatare independenta, deprinderi te2nice, cum !si planifica si cum
e3ecuta activitatile practice, operatiile si fa"ele de lucru !n atelierul si laboratorul scoala etc#
D% >oti&ele( intereele i a"ecti&itatea ele&ului
=otivatia succeselor si a insucceselor scolare ale elevului, a preferintei sau
nonpreferintei unor obiecte de !nvatam-nt$ motivele unor acte comportamentale negative s#a#$
interesele dominante ale elevului; pentru !nvatatura, pentru activitatile cu caracter practic,
interese de cunoastere, organi"atorice, te2nice etc, capacitatea afectiva a elevului si sentimentele
predominante#
E% Principalele #nuiri pi'ologice ale peronalitatii ele&ului
a) 'ptitudinile; intelectuale, te2nice, artistice, sportive s#a#
b) /emperamentul; re"istenta la greutati, re"istenta !n activitatea intelectuala si fi"ica,
capacitatea de munca, adaptabilitatea la situatii noi, rapiditatea si usurinta formarii si
transformarii deprinderilor, mobilitatea verbo-motrica, intensitatea reactiilor, ec2ilibrul dintre
activitate si in2ibitie, gradul stap-nirii de sine, conduita !n situatii neasteptate, caracterul
manifestarilor emotive (energic, vioi, vesel, optimist, !ncre"ator !n sine, calm, sensibil, emotiv,
tendinta spre i"olare, rigid, irascibil, imperturbabil, introvertit sau e3travertit etc#)
c) /rasaturile de vointa si caracter; 2otar-rea, cura0ul, initiativa, perseverenta,
autocontrolul, spiritul de discernam-nt, promptitudinea si responsabilitatea !n luarea deci"iilor,
spiritul de disciplina, atitudinea fata de munca sa si a altora (s-rguinta, e3igenta, simtul datoriei
s#a#), gri0a fata de avutul obstesc, spiritul critic si autocritic, tact !n relatiile cu ceilalti, delicatete,
politete, combativitate, corectitudine, !ncredere !n sine sau !ncredere !n fortele proprii etc#
:% Aprecieri i recomandari educati&e "inale( cu caracter prognotic ,pentru coala( "amilie i ele&2
H9H+9@F*'F91;
%# Hontas, 9#, (coordonator) <ndrumar de metodica si practica pedagogica<, 9#P#H#, Huc#, %97)#
2# Cioata, Simion, <Stadiile de"voltarii ontogenetice a personalitatii, !n Pedagogie
(pentru !nvatam-ntul superior te2nic)<, 1#5#P#, Hucuresti, %97)#
&# 5ebesse, =#, <1tapele educatiei<, Hucuresti, %97%#
)# Cioata, Simion, <Stadiile de"voltarii ontogenetice a personalitatii, !n pedagogie
(pentru !nvatam-ntul superior te2nic)<, 1#5#P#, Hucuresti, %97)#
.# Nicola, 9#, Farcas, 5#, <Pedagogie generala (manual pentru scoli normale)<, 1#5#P#,
Hucuresti, %990#
(# Pevelcu, ,#, <Cunoasterea de sine si cunoasterea personalitatii<, 1#5#P#,
Hucuresti, %972#
6# Piaget, >#, <Psi2ologia inteligentei<, 1#5#P#, Hucuresti, %967#
7# Planc2ard, 1mile, <Pedagogie scolara contemporana<, 1#5#P#, Hucuresti, %992#
9# Piaget, >#,9n2elder, H#, <Psi2ologia copilului<, 1#5#P#, Hucuresti, %960#
%0# Popescu Neveanu, P#, <Psi2ologia scolara<, 1#5#P#, Hucuresti, %97%#
Elate, =#, Cretu, /# (subredactia)
%%# *adu, 9#, <1levul-obiect si subiect al educatiei <, !n <Pedagogie<, 1#5#P#,
Hucuresti, %969#
%2# sc2iopu, 8#, ,er"a, 1#, <Psi2ologia v-rstelor<, 1#5#P#, Hucuresti, %97%#
%&# sc2iopu, 8#, <Psi2ologia si eficienta educatiei !n psi2ologia contemporana< !n
<*evista de psi2ologie<, nr# 2C%97.#
%)#/ucicov-Hogdan, 'na, <Principiul continuitatii !n educatia copiilor<, !n <*evista de
pedagogie<, nr# 9C%97(#