Sunteți pe pagina 1din 289

SHAMANISMUL POSTMODERN

(cazul Carlos Castaneda)


caietele ECHINOX vol.8/2005


.C!"#O$ C!$%!NE&! $I $%!"I#E !#%E"!%E &E CON$%IIN%!
Corin 'ra(a
$a)an sau sarlatan
In *+8, Carlos Castaneda, -ost student al .niversitatii Cali-ornia din #os !n(eles (.C#!), /u0lica o carte de
etno(ra-ie, %1e %eac1in(s o- &on 2uan3 ! 4a5ui 6a7 o- 8no9led(e, care devine ra/id un 0est:seller. In ea,
Castaneda /ovesteste ca, in *+0, /e vre)ea c;nd, student in antro/olo(ie, -acea cercetari de teren in sudul
$tatelor .nite, a int;lnit un sa)an (dia0lero, 0ru<o) din nea)ul indienilor 4a5ui. &esi sco/ul sau era sa
investi(1eze stiinti-ic /racticile sa)anice, Castaneda )arturiseste a -i -ost in(1itit de siste)ul de credinte /e
care il cerceta, devenind din o0servator un ucenic al =0ene-actorului> sau, 2uan ?atus. Cartea cla)eaza a -i
transcriere relativ -idela a e@/erientelor si a invataturilor /ri)ite de Carlos in acesti ani.
.cenicia va dura /;na in *AB, c;nd 2uan ?atus, ni se s/une, /araseste lu)ea aceasta, iar
relatarea (re)e)orarea) ei va continua de:a lun(ul a inca zece volu)e, ti)/ de treizeci de
ani, /;na in **8, c;nd Castaneda )oare.
Cartile au c;sti(at -oarte re/ede o -ai)a e@traordinara, -iind traduse in /rinci/alele li)0i de
circulatie internationala, in )ilioane de e@e)/lare. Covestite de Carlos, =invataturile> lui don
2uan au devenit un siste) esoteric, care a cucerit )ii de -ani si de ade/ti. I)/reuna cu un
(ru/ de asociati, Castaneda a inte)eiat in ulti)ii ani ai vietii o scoala de =/ase )a(ice>,
e@ercitii )enite a )ani/ula cor/ul ener(etic al /racticantilor. !ctivitatea acestei scoli de
=%ense(ritate> continua si azi, du/a )oartea )aestrului, /ut;nd -i ur)arita inclusiv /e
internet (vezi site:ul 999.castaneda.co)). I)/resia (lo0ala este aceea ca a) asistat la
nasterea unei )iscari reli(ioase, Castaneda -iind un /ro-et care i)/artaseste o invatatura
)ostenita de la o -i(ura de intele/t neolitic, care are insa o co)/le@itate si o so-isticare si)/:
to)atica /entru sensi0ilitatea reli(ioasa Ne9 !(e.
#a -el de ra/id au a/arut si contestarile. Crivite dintr:o /ers/ectiva /ozitivista si scientista
occidentala, te1nicile si /uterile sa)anice /e care Castaneda /retinde a le -i de/rins /arasesc
cate(oria naturalului si a credi0ilului, iesind in su/ranatural si )istic. &aca /ri)ele carti
/u0licate, creditate de /ro-esorii sai dre/t studii etno(ra-ice, i:au adus lui Castaneda titlurile
de )aster si de doctor in antro/olo(ie, desc1iz;ndu:i o cariera universitara, ele au -ost in
cur;nd contestate de catre etnolo(i si istorici ai reli(iilor. Intri(ati de -i(urile lui don 2uan si
ale ucenicului sau, diversi ziaristi au incercat in zadar sa certi-ice e@istenta lui 2uan ?atus si a
ec1i/ei sale de sa)ani. In *AB, %i)es i:a acordat lui Castaneda un nu)ar de revista, in care
re/orterita a avut insa curiozitatea sa veri-ice s/usele intervievatului. !sa a reiesit ca datele
0io(ra-ice /e care Castaneda le dadea des/re sine, /recu) si )ulte alte in-or)atii, sunt in
0una )asura inventate.
!sa s:a nascut scandalul in <urul lui Castaneda. In ti)/ ce /ro-esorii sai de la .C#! au
continuat sa:l crediteze, alti s/ecialisti au cla)at ca e@/erientele sale nu /ot -i adevarate. ". Dordon 6asson a
aratat ca ciu/ercile 1alucino(ene invocate de Carlos nu cresc in locurile indicate de acesta si nici nu sunt
-olosite de indienii 4a5ui ("ic1ard de ?ille, =!lle(or7 is not Et1no0otan73 !nal7zin( CastanedaEs #etter to ".
Dordon 6asson and CarlosEs $/anis1 Field notes>, in "ic1ard de ?ille, *8). Hans $e0ald a de)onstrat
zdro0itor ca desertul $onora unde Carlos /retinde ca a /ri)it o 0una /arte din invataturile )aestrului este
descris co)/let
nerealist, in contradictie cu (eo(ra-ia, -lora, cli)a si conditiile de viata reale de acolo (Hans
$e0ald, "oastin( "a00its in %ulare)ia or %1e #ion, t1e 6itc1 and t1e Horned %oad>, in
?ille, *8). In doua carti de o ironie devastatoare, "ic1ard de ?ille a adunat o cantitate
uriasa de dovezi asu/ra -a/tului ca te@tele lui Castaneda sunt inventate, siste)atiz;ndu:si
dovezile asu/ra sarlataniei in trei cate(orii3 . asa:nu)itele note de teren se contrazic si /ar a
-i )ai de(ra0a ciornele unui ro)anG 2. cartile sunt li/site de detalii convin(atoare, dar sunt
/line de a)anunte i)/lauzi0ileG H. =invataturile> lui 2uan ?atus sunt un a)estec de -olclor
a)erindian, )isticis) oriental si -iloso-ie euro/eana (?ille, *8, 8:*). $ursele /rinci/ale
din care s:ar -i ins/irat Castaneda sunt identi-icate in 4o(i "a)ac1araIa, ?ircea Eliade,
#ud9i( 6itt(enstein, !le@andra &avid:Neel, $uzanne #an(er, E. $a/ir, #aura Dovieda, &.
%. $uzuIi, #ei(1tons, Cetrullo, Cozas, $te9ard, .nder1ill etc. Cartile cele )ai susce/ti0ile a -i
-ost /iratate sau i)itate sunt cele ale lui ?orris Ed9ard O/ler, !n !/ac1e #i-e:6a7. %1e
Econo)ic, $ocial, and "eli(ious Institutions o- t1e C1irica1ua Indians (*B) si !/ac1e
Od7sse73 ! 2ourne7 0et9een t9o 6orlds (*+*) si ale 'ar0arei D. ?7er1o--, %1e &eer:
&aize:Ce7ote Co)/le@ a)on( t1e Huic1ol Indians o- ?e@ico (*+*) si Ce7ote Hunt3 %1e
$acred 2ourne7 o- t1e Huic1ol Indians (*AB). In -inalul volu)ului %1e &on 2uan Ca/ers3
-urt1er Castaneda controversies (*8), "ic1ard de ?ille intoc)este c1iar un =!le(lossar7>
cu o lista de conce/te -olosite de Castaneda care /ar a -i -ost luate din toate aceste surse.
Castaneda si:a /ierdut ast-el ra/id credi0ilitatea stiinti-ica si acade)ica, -ara sa -ie /arasit insa
si de (ru/urile de ad)iratori si de /racticanti ai %ense(ritatii. &esi /e cotorul cartilor sale
/u0licate de CocIet 'ooIs continua sa a/ara indicatia de (en =Non-iction>, du/a ce "ic1ard
de ?ille l:a tratat dre/t =one o- t1e 9orldEs (reat 1oa@ers>, =tricIster:teac1er> si =t1e s1a)an
o- !cade)e> (?ille, *8, 0, H), istorici ai reli(iilor /recu) Ioan Cetru Culianu nu ezita sa:
l cali-ice /e Castaneda dre/t =-iction 9riter> si =ro)ancier> (Culianu, **B, A2). "al/1
%or<an, un -ost disci/ol al lui Castaneda care a -acut un docu)entar cine)ato(ra-ic =Carlos
Castaneda3 Eni()a o- a $orcerer> (200B), desi nu ascunde -a/tul ca disci/olatul a avut un
e-ect /ro-und si 0ene-ic asu/ra sa, de)onstreaza ca 2uan ?atus este o -i(ura -ictiva si ca
invataturile =culese> de la el de catre Carlos sunt ins/irate din 0i0lio(ra-ia (enerala a
sa)anis)ului si a ocultis)ului (vezi &ave 8e1r, in nternational Herald %ri0une, + iunie
200B, /. ).
Ne a-la) asadar in -ata unei dile)e3 ce este Carlos Castaneda, un vra<itor sau un sarlatanJ
Cititorul caruia ii cad in );na cartile sale se vede /us sa o/teze intre a le acce/ta ca atare, cu
naivitate, cu credulitate, sau a le res/in(e cu sce/ticis) si condescendenta. #a o /ri)a
a/ro@i)are, reactia noastra de/inde /rinci/ial de ras/unsul la intre0area3 )ai /ute) crede
neconditionat in su/ranaturalJ ?ai /ute) de/asi educatia noastra scientista si /ozitivista care
ne -ace sa /rivi) cu sus/iciune )a(ia si ezoteris)ul dre/t -or)e de (auto)iluzionareJ
&u/a succesul cartilor lui Castaneda si al scolii de %ense(ritate, se /oate a/recia ca /ost)odernitatea
si cultura Ne9 !(e in s/ecial )ani-esta o dis/oni0ilitate ne0anuita /entru reli(ios, ca ocultis)ul si vra<itoria
sunt actual)ente, du/a cu) arata ?ircea Eliade, adevarate =)ode culturale> care ras/und unor nevoi
/ro-unde, ar1eti/ale, ale -iintei u)ane (Eliade, **Aa). !) /utea /resu/une, in consecinta, ca, in
anu)ite conditii iesite din co)un, trau)atice sau initiatice, in oricare dintre noi s:ar /utea reactiva un -ond
antro/olo(ic care sa treaca /este cenzurile rationale si sa ne cu/leze la un )esa< nu)inos. %otusi, ne )ai
/ute) darui -ara rezerve credintei, )ai are o)ul )odern /osi0ilitatea de a acce/ta in(enuu e@/erienta
reli(ioasa, -ara sa dezvolte o constiinta vinovataJ $ti) 0ine ca
)entalitatea do)inanta tinde sa:i discrediteze /e oa)enii reli(iosi ca /e niste indivizi si)/li
de s/irit sau ca /e niste devianti ce (asesc in reli(ie o co)/ensatie /si1analitica /entru
/ro0le)e si trau)e /ersonale /e care nu au cura<ul sa le in-runte direct. In conditiile in care
reli(ia a -ost acuzata, ince/;nd cu secolul al XKIII:lea, a -i o eroare de rationa)ent sau un
o/iu al /o/oarelor, )ai /ute) acce/ta un )esa< reli(ios cu) este cel al lui Castaneda -ara a
ne sus/iciona /e noi insine ca sunte) sau a) devenit niste =s/irite sla0e> (o/use acelor
es/rits -orts elo(iati de ilu)inisti) care cauta su0stitute -antas)atice /entru /ro/riile o0sesii,
-o0ii, ne/utinte si esecuriJ In cadrul /aradi()ei culturale )oderne, care e@clude din start
su/ranaturalul ca o e@/licatie valida si acce/ta0ila, recursul la )istica i)/lica o -or)a de
)auvaise conscience. In1i0itia /ozitivista a intrat daca nu c1iar in (ena, atunci cel /utin in
-or)atia noastra colectiva, ea nu ()ai) /oate -i i(norata /ur si si)/lu, si orice rearan<are inte:
rioara este o0li(ata sa tina cont de ea.
&e cealalta /arte, ne /ute) la -el de 0ine intre0a ce si c;t se /ierde in )o)entul in care
acce/ta) neconditionat verdictul ratiunii si al 0unului si)t ce constituie nor)a actuala.
!tunci c;nd trateaza cartile lui Castaneda dre/t -ictiune, Culianu si oa)enii de stiinta in
(eneral risca sa /iarda din vedere c1iar /otentialul nu)inos al acestor =-ictiuni>, cel care a
-ascinat at;tea )ilioane de cititori si sute de /racticanti ai /aselor )a(ice. C1iar daca relatarile
lui Castaneda sunt in intre(i)e inventate, ele s:au dovedit ca/a0ile sa activeze credinte si
daruiri, desi(ur in(enue, dar nu )ai /utin reale. Carei /arti din su-letul o)ului actual i se
adreseaza Castaneda, ce anu)e trezeste el din -ondul nostru inconstientJ
"eactiile acestea contradictorii, uneori ve1e)ente, /e care le /rovoaca scrierile lui Castaneda
sunt un revelator /entru un anu)it i)/as in care ne:a adus )odernitatea. Centru a <udeca
ase)enea )ani-estari reli(ioase, (;ndirea di1oto)ica )oderna nu ne lasa la dis/ozitie dec;t
doua ti/uri de ras/unsuri sau reactii3 -ie ne sus/enda) sce/ticis)ul rational si adera)
nediscri)inatoriu la ele, -ac;ndu:ne vinovati, at;t in oc1ii celor din <ur c;t si, )ai (rav /oate,
ai /ro/riului nostru su/ra:eu, de )isticis) naiv si Iitsc1 reli(ios, -ie da) curs sce/ticis)ului
si incredulitatii noastre stiinti-ice, trat;ndu:le dre/t inventie deli0erata (adica sarlatanie) sau :
in cel )ai 0un caz : dre/t delir siste)atizat. $au, du/a cu) -or)uleaza /ro0le)a Conc1a
#a0arta intr:un interviu cu =ec1i/a> de vra<itoare a lui Castaneda, =%endinta noastra este -ie
de a nu crede de-el ase)enea relatari, -ie de a vedea in /rota(onistii lor niste /ersoane
dincolo de 0ine si de rau, care nu sunt atinse de 0oala, 0atr;nete si )oarte>, niste -iinte
)a(ice (a/ud ?as !llL, !/ril I, **A, $/ania). Nu e@ista oare o cale de a evita o ase)enea
dile)a saracitoare si a)/utatoareJ Koi incerca in continuare sa sc1itez o cale de iesire din
aceasta str;)toare stra<uita de $c7lla sce/ticis)ului si de C1ari0da -anatis)ului.
/ri)a su(estie de /rocedura ne este o-erita de teoria rece/tarii. Intr:un eseu des/re
estetica literaturii, DaMtan Cicon -acea distinctia intre cititorul naiv si cititorul avizat. Cititorul
=vir(in> /ractica o lectura identi-icatorie, reaction;nd la o/erele de arta =ca la s/ectacolele
naturii sau ca la eveni)entele vietii>. El se su0stituie /ersona<ului si traieste aventurile
acestuia ca si cu) ar -i /ro/riile sale int;)/lari, cer;nd cartii sa:i dea =iluzia unei vieti care i
s:ar /area e-ectiv e)otionant de trait> (Cicon, *AH, AB:A+). =?idineta>, ca lector naiv
(eneric, este cititoarea care /l;n(e la necazurile /rota(onistilor cartilor ro)antioase, /rintr:un -eno)en
de /roiectie si trans-er a /ro/riile s/erante, idealuri si deza)a(iri. Ea -oloseste cartea ca o a)intire:ecran
sau ca un corelativ e@terior care -ace /osi0ila o =trans/unere in act> (actin( out) a unor tensiuni
a-ective inconstiente. Cu alte cuvinte, cititorul naiv
reactioneaza in -ata -ictiunii ca in -ata realitatii, /erce/e literatura la -el cu) /erce/e viata,
lucrurile, visele. !cesta ar /utea -i si cazul lectorilor =naivi> ai lui Castaneda.
Cititorul avizat, in sc1i)0, este cel care /erce/e di-erenta dintre trairea curenta si trairea
estetica, dintre uza<ul /si1olo(ic al o/erei si e@/erienta ei artistica. &esi(ur, si el are reactii
a-ective la lectura, dar acestea sunt su0li)ate, constiente de distanta dintre si)0olul literar si
continutul /si1olo(ic, dintre arta si e@istenta. %rairea estetica este o traire =in e/ru0eta>, ea
re/roduce intr:un s/atiu ase/tic si /rote<at, al lui ca si cu), tensiunile din e@/erienta de viata,
a<ut;nd in -elul acesta la descarcarea, la constientizarea si eventual la luarea lor su0 control.
Intrea(a teorie a cat1arsisului, de la !ristotel la Freud, /oate -i invocata la acest /unct.
%re0uie insa su0liniat ca, la o /rivire atenta, cititorul avizat nu il inlocuieste /e cititorul naiv,
ci il du0leaza. Ca in )ulte alte ocazii, si in cazul lecturii /ute) vor0i de o dedu0lare a
instantelor interioare3 in -iecare dintre noi vietuieste un lector in(enuu si e)otiv, ale carui
reactii sunt insa sus/endate si relativizate de catre un lector distant si oarecu) deza0uzat.
Cro0le)ele a/ar atunci c;nd, din diverse )otive 0io(ra-ice, -or)ative, te)/era)entale,
caracteriale, /si1analitice etc., cititorul avizat nu se )ultu)este sa:l o0serve si sa:l te)/ereze
/e cel naiv, ci /retinde sa:l inlature cu aro(anta si su-icienta. In cazul lui Castaneda, lectura
=avizata> devine din start o lectura ostila, care cenzureaza si de/reciaza reactiile rece/tarii
/ri)itive, <udecate /rin /ris)a unui su/raeu /ozitivist, )aterialist, sce/tic, eventual ateu.
Calea di-icila care cred ca )erita ur)ata este cea care ne intoarce ina/oi la trairile (enuine
/rovocate de lectura, )entin;nd in acelasi ti)/ treaza ca/acitatea de discri)inare si
detasarea /ozitiei rationale.
.n al doilea s/ri<in /rocedural /e acest dru) ne este o-erit de istoria reli(iilor si de etnolo(ia
actuala. &e un secol si <u)atate incoace, etnolo(ia a su-erit o )utatie )etodolo(ica /ro-unda
(! se vedea .lriIa 6ol-:8nuts, in $7)/osia, 200H). #a s-;rsitul secolului al XIX:lea si
ince/utul secolului XX, etnolo(ia si istoria reli(iilor -aceau cu/lu )etodolo(ic cu
/ozitivis)ul si scientis)ul )odern. &in cauza aceasta, /ozitia cercetatorului era su0)inata
de /ro/ria sa /aradi()a co(nitiva. Investi(;nd sa)anis)ul, -eno)enele de /osesie sau
)a(ia, s/re e@e)/lu, cercetatorul nu se /utea i)/iedica, in ciuda ri(orii si a acuratetii de care
dadea /ro(ra)atic dovada in cule(erea datelor, sa nu )odi-ice calitativ, la nivelul inter/retarii
si al siste)atizarii, aceste date. Fiind conditionat sa nu creada intr:o lu)e a s/iritelor, cerce:
tatorul /ozitivist, atunci c;nd nu e@/edia intrea(a /ro0le)a su0 ter)enul de su/erstitie,
cauta e@/licatii alternative, e@terioare celor -olosite de catre /racticantii reli(iilor res/ective,
cu) ar -i e@/licatiile sociale (&urI1ei), Kan Denne/ etc.) sau cele /si1olo(ice (#ev7:'ru1l,
2un( etc.).
!cest nea<uns a devenit /atent o data cu -or)ularea, in stiintele e@acte, a /rinci/iilor de
incertitudine ale lui Heinse0er(, con-or) carora actul o0servarii )odi-ica starea o0iectului
o0servat. Centru a reduce sau c1iar a evacua sla0iciunea /rocedurala, etnolo(ii au inlocuit
)etoda /ozitivista cu o )etoda -eno)enolo(ica. In )od siste)atic, cercetatori /recu)
Eliade si:au /ro/us sa =/una intre /aranteze> orice /resu/ozitii din a-ara siste)ului cercetat
si sa analizeze, -ara sa <udece sau sa valorizeze, nu)ai in-or)atiile interne siste)ului.
Cercetatorul devine ast-el in )od deli0erat o =ta0ula rasa>, /e care ur)eaza sa -ie asa)0late -eno)enele de
teren in vederea e@tra(erii unor invarianti, a unor /aradi()e. $co/ul )a@i) al unei ase)enea reduceri eidetice
este de(a<area, din totalitatea reli(iilor )ondiale, a )odelului
(eneral u)an al lui =1o)o reli(iosus>.
%otusi, deoarece un cercetator neutru, /recu) z(o)otul al0 din acustica sau ca)era nea(ra
din ter)odina)ica, este o uto/ie )etodolo(ica, antro/olo(ia conte)/orana a dezvoltat o
/ozitie si )ai nuantata. Crinci/iul conducator il constituie asa:nu)itul relativis)
/ost)odern, con-or) caruia toate valorizarile si <udecatile de adevar sunt de/endente de un
consens de (ru/, sunt asadar relative si e(al indre/tatite intre ele. Ed9ard $a/ir vor0este de
=)odurile ar0itrare de inter/retare a realitatii /e care traditia sociala ni le su(ereaza in )od
constant din c1iar )o)entul nasterii> (?ille, *8, B2), de-initie care se va re(asi in
conce/tul de tonal invocat de Castaneda. !l-red $c1utz a de-init si el o realitate =intersu:
0iectiva>, o =lu)e a lui Noi>, constituita /rin sc1i)0ul de in-or)atii intre oa)eni care
locuiesc in acelasi )ediu -izic si social.
Cornind de aici, Harold Dar-inIel a creat asa:nu)ita etno)etodolo(ie, o 1er)eneutica ce
/leaca de la /re)isa ca toate viziunile asu/ra lu)ii sunt su0iective, sau cel /utin =intersu0iec:
tive>, -iind rezultatul consensului unui (ru/ de oa)eni. &isci/olii sai Hu(1 ?e1an si
Houston 6ood au radicalizat a0ordarea, sustin;nd ca nu e@ista o /ozitie /rivile(iata, o
realitate =reala>, ca toate re/rezentarile realitatii sunt la -el de reale si ca nici una nu contine
)ai )ult adevar dec;t alta. %endinta aceasta s/re su0iectivis) a0solut a etno)etodolo(iei a
(asit un su/ort i)/ortant in -iloso-iile =anti:realiste> din ulti)ele decenii (Dood)an,
Cutna), ?aturana etc.), co)0atute la r;ndul lor de =realisti> /recu) 2o1n $earle.
Indi-erent de rezultatul acestei dis/ute -iloso-ice, c;sti(ul /entru etnolo(ie a constat in
acce/tarea -a/tului ca, daca un cercetator nu are cu) sa -aca a0stractie de -or)atia si de
conditionarile sale culturale (uto/ia -eno)enolo(ica), in sc1i)0 el tre0uie sa ai0a luciditatea
si onestitatea de a:si analiza /ro/riile /resu/ozitii, in asa -el inc;t sa le /oata izola /e c;t
/osi0il in /rezentarea /e care o -ace o0iectului de studiu. For)ularea e@e)/lara a acestei
atitudini )etodolo(ice este de (asit in cartea lui I. ?. #e9is, Ecstatic reli(ion (*A, reeditata
200H). Cercet;nd sa)anis)ul si /osesia de catre s/irite, #e9is -ace ur)atoarele /recizari
/reli)inare3 . Cercetatorul nu are voie sa conteste, de /e /ozitia /ro/riei incredulitati
reli(ioase, credintele oa)enilor studiati (=?7 startin( /oint, conse5uentl7, is /recisel7 t1at
lar(e nu)0ers o- /eo/le in )an7 di--erent /arts o- t1e 9orld do 0elieve in (ods and s/irits.
!nd I certainl7 do not /resu)e to contest t1e validit7 o- t1eir 0elie-s, or to i)/l7, as so)e
ant1ro/olo(ists do, t1at suc1 0elie-s are so /atentl7 a0surd t1at t1ose 91o 1old t1e) do not
Nreall7E 0elieve in t1e). ?7 o0<ective is not to e@/lain a9a7 reli(ion>G 2. Cercetatorul nu are
voie sa <udece si sa ierar1izeze, de /e /ozitia /ro/riilor convin(eri, credintele oa)enilor
studiati (=He 1as neit1er t1e sIills nor t1e aut1orit7 to /ronounce u/on t1e a0solute Ntrut1E
o- ecstatic )ani-estations in di--erent cultures. Nor is it its 0usiness to assess 91et1er ot1er
/eo/leEs /erce/tions o- divine trut1 are )ore or less co)/ati0le 9it1 t1ose e)0odied in 1is
o9n reli(ious 1erita(e, 91atever 1e )a7 -eel a0out t1e latter> (#e9is, 200H, 2B).
!se)enea /recautiuni ne /er)it sa distin(e) doua as/ecte ale =scandalului> /rovocat de cartile lui
Castaneda. In acest sens, /si1analista Elsa First distin(e si ea intre doua ti/uri de cititori3 naivi si educati.
!st-el, se /oate vor0i de doua cate(orii de cititori ostili3 sce/ticii naivi, care re-uza eveni)entele
su/ranaturale descrise de Castaneda, si sce/ticii educati, care nu se /ronunta asu/ra su/ranaturalului, dar
in-ir)a credi0ilitatea relatarilor lui Castaneda (a/ud ?ille, *8, H*:B0). (In )od si)etric, s:ar /utea vor0i
si de doua cate(orii de cititori
si)/atetici3 credulii naivi si credulii culti.)
Cri)a clasa de cititori, =sce/ticii naivi>, reactioneaza la scandalul de -ond /rovocat de atacul
/e care =invataturile lui don 2uan> il -or)uleaza la adresa viziunii occidentale des/re lu)e, a
=0unului si)t> co)un de -actura /redo)inant atee. ! te trans-or)a in cor0, a z0ura in
vazdu1 sau a te de/lasa -izic in ti)/ul unui vis dintr:un loc in altul sunt eveni)ente
inacce/ta0ile ca atare /entru occidentalul =standard>. Ca indivizi )ai )ult sau )ai /utin
)aterialisti si /ozitivisti, nu sunte) /re(atiti si nici dis/usi sa acce/ta) ase)enea e@/eriente
dre/t reale.
%in;nd cont de /recautiunile de /ozitionare /e care si le ia etnolo(ul conte)/oran,
ar(u)entul convin(erilor /ersonale asu/ra su/ranaturalului nu )ai /oate intra in discutie.
Eli)inarea /ro(ra)atica a sce/ticis)ului naiv /oate da nastere =credulului educat>, /ozitie
e@e)/li-icata de o re/utata cercetatoare cu) este ?ar7 &ou(las, care ar(u)enteaza
=autenticitatea lui Castaneda> in -elul ur)ator3 =Este /ro0a0il di-icil de <udecat s/iritualitatea
reli(iei revelate in aceasta serie de carti din cauza cliseelor asurzitoare /rin care ea este redata
/rin -orta lucrurilor. &ar este inca si )ai di-icil de a/arat o/inia du/a care -a/tul ca acestea
re-lecta niste /ro0le)atici -iloso-ice conte)/orane ar -i o dovada /entru caracterul lor
inventat. !ceasta deoarece ele sunt coerent i)0inate intr:o atitudine in -ata vietii si a )ortii
si a rationalitatii u)ane a carei coerenta insasi este straina (;ndirii conte)/orane> (?ar7
&ou(las, =%1e !ut1enticit7 o- Castaneda>, in ?ille, *8, H0).
!ici intra insa in <oc sce/ticul educat, care isi deriva neincrederea din c1iar coerenta interna a
scrierilor lui Castaneda, indi-erent de /ro/riile sale convin(eri /rivind /osi0ilitatea lor
ontolo(ica. "ic1ard de ?ille o co)0ate /e ?ar7 &ou(las distin(;nd intre autenticitate si
validitate, in calitate de co)/onente di-erite si in oarecare )asura inde/endente ale
adevarului. Kaliditatea se re-era la =cores/ondenta dintre continutul unui ra/ort stiinti-ic si
un cor/us acce/tat de teorie stiinti-ica si o0servatii acu)ulate. .n ra/ort e considerat valid
atunci c;nd este in acord cu ceea ce crede) ca sti)> (?ille, *8, BB:B5). !ceasta i)/lica
-a/tul ca un sarlatan inteli(ent /oate sa /roduca un te@t valida0il stiinti-ic, -ara sa ai0a o
e@/erienta de teren autentica, dar -olosind corect in-or)atii luate dintr:o 0i0lioteca. Cartile
lui Castaneda sunt, du/a "ic1ard de ?ille, un scandal erudit, o )aniera de a =(ar-inIeliza>,
de a -olosi etno)etodolo(ia intr:o directie /erversa, de a )ani/ula relativis)ul /entru a -ace
o -ictiune sa treaca dre/t etno(ra-ie.
%otusi de)ersul antro/olo(ic de-init de I. ?. #e9is o-era o su/a/a /entru a iesi din i)/asul
at;t al sce/ticis)ului naiv c;t si al celui avizat. In ceea ce /riveste sce/ticis)ul naiv, acesta
/oate -i te)/erat de /e /ozitia relativista a istoriei reli(iilor. In de-initiv, nu ave) nici o
/ro0le)a in a acce/ta studii etnolo(ice des/re sa)anis)ul traditional care enu)era intre
/uterile sa)anului zoo)or-oza, decor/oralizarea si levitatia, 0ilocatia etc. !ceeasi atitudine
/oate -i e@tinsa si asu/ra scrierilor lui Castaneda si atunci =scandalul> rational inceteaza.
Citite ca docu)ente etno(ra-ice, cartile sale nu au nici )ai )ulta nici )ai /utina relevanta dec;t relatarile
etno(ra-ice culese de la un sa)an intors din transa. Ele /ot constitui un )aterial de antro/olo(ie
conte)/orana, /rin care se ur)areste -elul in care este /ro/usa si se instituie o reli(ie neosa)anica in e/oca
Ne9 !(e. In ceea ce /riveste sce/ticis)ul avizat, care sus/ecteaza toc)ai autenticitatea etno(ra-ica a
cartilor lui Castaneda, acuz;ndu:le de sarlatanie, de -ictiune o-erita -raudulos dre/t realitate,
ne /ute) (;ndi ca =invataturile lui don 2uan>, indi-erent daca sunt adevarate sau -ictive, s:au
constituit de<a intr:un siste) ezoteric in care cred si /e care il /ractica un nu)ar se)ni-icativ
de oa)eni. Ele au devenit un -eno)en reli(ios in sine. C1iar daca 2uan ?atus nu a e@istat cu
adevarat ci a -ost inventat in intre(i)e de ucenicul sau, aceasta nu scade intru ni)ic /uterea
de -ascinatie /e care =invataturile> o e@ercita asu/ra unui lar( /u0lic. In acest sens, Caul
"ies)an ar(u)enteaza =O /re)iza de 0aza in cartile lui Castaneda este aceea ca e@/erienta
nu este ceva ce ni se int;)/la /ur si si)/lu, ci ceva /e care il crea) intr:o )asura
cov;rsitoare, c1iar daca in )od o0isnuit nu sunte) constienti de -a/tul ca o crea). C1iar
daca don 2uan nu e@ista cu adevarat, non:e@istenta lui nu insea)na ca a-ir)atia de )ai sus
/oate -i ra/id inlaturata. !ceasta din cauza ca, daca /ro/ozitia este adevarata, atunci insasi
c1estiunea daca don 2uan e@ista devine )ai /utin i)/ortanta, deoarece oricu) ar a/area el in
cartile lui Castaneda, el este /rodusul /erce/tiei cuiva : nu doar a luui Castaneda, ci si a
noastra ca cititori> (Caul "ies)an, =Fictions o- !rt and o- $cience or &oes It ?atter 6et1er
don 2uan "eall7 E@istsJ>, in ?ille, 08, 2).
Centru a sta la 0aza unei e@/eriente reli(ioase, nu este nevoie ca don 2uan sa -ie )ai =real>
dec;t sunt, s/re e@e)/lu, un in(er, un dai)on, un zeu sau un du1. In de-initiv, nici o reli(ie
nu s:a constituit /rintr:o )ani-estare ne)i<locita si continua, )asura0ila -izic, a sacrului in
-ata unei )ase co)/acte de oa)eni, ci inter)ediat, /rin revelatiile avute de un /ro-et sau de
un )esia. Or, cine /oate decide c;t din aceste revelatii sunt viziuni credi0ile ale unei
su/rarealitati e-ective sau sunt 1alucinatii /si1olo(ice si deliruri /si1otro/e, c;t sunt
transcrieri -idele si c;t sunt ada/tari si siste)atizari ulterioare, sau inventii /ureJ $candalul
/rivind e@istenta istorica a lui 2uan ?atus /oate -i de/asit /rin )utarea atentiei asu/ra
siste)ului /e care ucenicul i:l atri0uie si asu/ra -elului in care acest siste) /oate -i rece/tat ca
o revelatie, ca o initiere, ca o =0unavestire> de catre o )asa de oa)eni.
$a recunoaste) insa ca o ase)enea solutie nu este /e de/lin )ultu)itoare /entru toata (a)a
aste/tarilor noastre. Ea nu -ace dec;t sa dele(e nucleul activ, ireducti0il, al /ro0le)ei, s/re
un do)eniu sau o atitudine securizata si securizanta. Crivite /rin telesco/ul antro/olo(ului,
relatarile lui Castaneda devin un o0iect de studiu detasat, -ata de care, con-or) /rinci/iilor
cercetarii actuale, ne:a) sus/endat /arerile si <udecatile, in care nu ne i)/lica) dec;t in
calitate de cercetatori si teoreticieni. #e acce/ta) -iindca intr:o -or)a sau alta le:a) sterilizat,
in<ect;ndu:ne un ser de i)unitate (/ozitia stiinti-ica). Ceea ce insea)na ca in -ond a)
e@/ediat esenta /ro0le)ei, ca ne:a) dezi)/licat u)an, ca indivizi cu /ro/riile s/ai)e de
)oarte si aste/tari o0scure, din /ro0le)a e@istentiala ridicata de aceste carti. !) /roiectat
relatarile lui Castaneda, din s/atiul unei )istici /entru o)ul viu actual, in cel al sa)anis)ului
traditional, izolat de noi /rin 0ariere de ti)/, de (eo(ra-ie si de cultura.
Or, daca vre) sa nu si)/li-ica) discutia, tre0uie sa recunoaste) ca /rovocarea lui Castaneda )er(e in
sensul invers, acela de a (;ndi sa)anis)ul nu ca /e un ca/itol de istoria reli(iilor, ci ca /e o te1nica accesi0ila
noua, astazi, in viata o0isnuita, de zi cu zi. Etnoloa(a 'ar0ara D. ?7er1o--, cole(a cu Castaneda la .C#! in
/erioada c;nd a);ndoi -aceau studii de antro/olo(ie, desi recunoaste ca s:a si)tit inselata, /rostita
=-oolis1>) c;nd a inteles ca /rietenul ei si:a inventat e@/erientele, adau(a =&ar a/oi ):a) (;ndit ca, /rivind
retros/ectiv, a) avut /arte doar de /lacere si a)uza)ent de la Carlos, 0a c1iar, /e ter)en lun(, de
ilu)inare, adica de )ai )ult dec;t /oti /ri)i de la cei )ai )ulti oa)eni. !sa ca a) decis ca este in re(ula sa
te si)ti /rostit> (a/ud ?ille, *8, HH*:HB0). =?inciunile> lui Castaneda au o
densitate )ai )are dec;t si)/la inselaciune, tin;nd cont de e-ectele de ilu)inare /e care le
/roduc c1iar si asu/ra unui /u0lic inalt cali-icat.
Crin c1iar /retentia de =non-iction>, =invataturile> lui don 2uan duc /ro0le)a rece/tarii
dincolo de do)eniul estetic, ridic;nd:o, a) /utea s/une, la /atrat. &istinctiile unui DaMtan
Cicon intre cititorul naiv si cel avizat se li)itau totusi la literatura de -ictiune, in ti)/ ce
cartile lui Castaneda reiau, cu o noua acuitate, discutia asu/ra (enurilor trans-rontaliere de
ti/ul <urnalului sau al literaturii de calatorie.
$ti), s/re e@e)/lu, c;t de (reu s:a constituit constiinta si conventia -ictionalitatii in cadrul
(enului re/rezentat de relatarile de calatorie. "ealul si -ictionalul nu au /utut -i izolate in )od
acce/ta0il dec;t t;rziu, c;nd e)/iris)ul en(lez si noua stiinta )oderna au i)/us criteriul
/ra()atic al veri-icarii e)/irice. C;ta vre)e certi-icarea realitatii unei relatari a de/ins de alte
criterii (autoritatea surselor )ostenite, /resu/ozitii reli(ioase si )eta-izice etc.), o a)0i(uitate
ciudata (din /unctul actual de vedere) a /lutit asu/ra acestor scrieri. 2ean ?andeville, autorul
unei Calatorii i)a(inare in !sia care co)/ileaza intrea(a traditie )edievala des/re )inunile
Orientului, statea la loc de cinste in 0i0lioteca de autoritati a lui Cristo-or Colu)0, servindu:i
dre/t sursa /entru !sia /e care o cauta /rin calatoria sa transatlantica.
Ince/;nd cu a doua <u)atate a secolului al XKII:lea, c;nd s:au /er-ectionat criteriile
e@/eri)entale ale stiintei )oderne, literatura de calatorie a su-erit si ea o decantare, )enita sa
se/are e@/editiile reale de cele -ictive. &ar tot acu), ca o reactie la reactie, scriitorii au
ince/ut la r;ndul lor sa se <oace cu conventia de realitate, introduc;nd indici narativi care
/retind sa certi-ice (eo(ra-ic calatorii in intre(i)e inventate. !sa se -ace ca te@te /recu)
Calatoriile lui Dulliver, care astazi nu /un nici o /ro0le)a de clasi-icare, )ai /uteau -i luate
de unii conte)/orani ai lui $9i-t, )ai /utin =ascutiti> de s/irit, ca av;nd /retentia de
veridicitate, ceea ce ii -acea sa iz0ucneasca in invective i)/otriva unui ase)enea =)incinos>
si =sarlatan>. Crin e-ect invers, aceeasi con-uzie a -acut s/re e@e)/lu ca relatarea unei
e@/editii reale in Oceanul Indian, cea a )icii colonii instalate de FranOois #e(uat in insula
"odri(ue (+*:+*8), sa -ie considerata o /ura -ictiune /;na t;rziu la ince/utul secolului
XX.
Cartile lui Castaneda )izeaza /e <ocul du0lu al (enurilor trans-rontaliere. %i/ul de discurs
(notatia etno(ra-ica, <urnalul, )e)oriile) utilizat de autor -oloseste toate conventiile si
resursele (enului /entru a cautiona realitatea int;)/larilor narate. .n criteriu intrinsec de
decizie asu/ra realitatii sau -ictionalitatii lor este din cauza aceasta -oarte (reu de sta0ilit, si de
aceea =scandalul> a iz0ucnit a0ia c;nd <urnalistii au incercat sa con-ir)e relatarile /rin e@/e:
rienta directa. .na din a0ilitatile narative de necontestat ale lui Castaneda este aceea de a
ster(e toate indiciile asu/ra articulatiilor unde realitatea se /relun(este in -ictiune. Casta este
at;t de o)o(ena, inc;t cititorul se /o)eneste ca a alunecat, -ara sa:si dea sea)a cu), -ara
ru/turi sau discontinuitati, in situatii inacce/ta0ile /entru ratiunea sau /entru 0unul sau si)t.
Cro0le)a de rece/tare ridicata de scrierile =non-iction> ale lui Castaneda in ra/ort cu literatura de
-ictiune nu este doar una de (rad sau de intensitate, de de/asire a /ra(ului esteticii in e@istential, ci
si una de directionare a intentiei cititorului. #iteratura -ictionala i)/lica, in insasi conventia care se
instaleaza intre autor si lector, o =sus/endare deli0erata a neincrederii> (9illin( sus/ension o- dis0elie-, du/a o
0inecunoscuta -or)ula trans-or)ata in
conce/t in teoriile actuale des/re t1e readerEs res/onse). Cititorul acce/ta, /rin /actul
-ictional, sa nu <udece /ovestea res/ectiva du/a criteriile veri-icarii e)/irice, ci sa o
/ri)easca ca si cu) ar -i reala sau /osi0ila. 'as)ul, )itul, literatura -antastica sau de
antici/atie nu sunt res/inse ca )inciuni toc)ai -iindca 0ene-iciaza de conventia sus/endarii
neincrederii de ti/ /ozitivist.
In cazul lui Castaneda, lucrurile se /etrec invers. Fiind indru)at sa citeasca te@tele ca /e
relatarea unor int;)/lari adevarate, cititorul se /o)eneste de la un /unct incolo ca ince/e sa
se indoiasca de realitatea lor. In el se /roduce, daca )i se /er)ite <ocul de cuvinte, un
un9illin( sus/ension o- 0elie-, o sus/endare : cel )ai adesea nedorita si ne/ro(ra)ata : a
increderii. %re/tat sau 0rusc, lectorul inceteaza sa )ai crediteze te@tul dre/t veridic,
arunc;ndu:i, adeseori cu -rustrarea celui escrocat, acuzatia de inselaciune si )inciuna. %otul
se /etrece ca si lectorul ar -i dis/us sa:si sus/ende deli0erat neincrederea nu)ai atunci c;nd e
/re(atit sa citeasca o -ictiuneG atunci c;nd e /re(atit sa citeasca o non:-ictiune, increderea sa
este /er)anent a)enintata, la cea )ai )ica incon(ruitate, de a -i aruncata /este 0ord. Cele
doua /acte de lectura, -ictional si non:-ictional, -unctioneaza in sens diver(ent, in -unctie de
/re)iza -unda)entala /e care o rezu)a indicatia Fiction sau Non-iction, ca si cu) cititorul
ar avea re-le@ul de a -ace intotdeauna o/usul a ceea ce i se cere3 e dis/us sa:si /una intre
/aranteze neincrederea in cazul relatarilor anuntate dre/t -ictive, este circu)s/ect si /re(atit
sa:si retra(a increderea in cazul relatarilor o-erite dre/t adevarate.
!tunci c;nd nu e@ista indici te@tuali s/eci-ici care sa trezeasca )e-ienta cititorului, cauza
sus/endarii nedorite a incredererii se datoreaza unui soc siste)ic3 con-lictul viziunilor sau
con-lictul inter/retarilor. Castaneda autorul /une -ata in -ata doua viziuni diver(ente asu/ra
lu)ii, cea occidentala /ozitivista, al carei /urtator este Carlos /rota(onistul, si cea sa)anic:
ezoterica a lui 2uan ?atus. !der;nd s/ontan la viziunea ucenicului, lectorul este dis/us sa
avanseze in directia celei a )aestrului at;ta vre)e c;t cele doua viziuni /astreaza /uncte
co)une. In )o)entul c;nd /osi0ilitatile de e@/licatie coerenta de care dis/une siste)ul
occidental /entru a asi)ila siste)ul sa)anic se e/uizeaza, lectorul intra intr:o stare de
con-uzie si deruta. #asat -ara re/ere ca/a0ile sa certi-ice lucrurile citite, el devine 0anuitor,
sce/tic, sarcastic si c1iar a(resiv. Inca/acitatea de a coro0ora e@/erientele narate cu e@/lica:
tiile rationale si /ozitive ii creeaza o stare de /anica intelectuala sau /oate e@istentiala, /entru
care solutia cea )ai si)/la este dene(area. Increderea (sau credinta) este solidara cu scenariul
e@/licativ acce/tatG inlocuirea acestuia cu un scenariu e@/licativ di-erit duce la sus/endarea
increderii sau, eventual, la o conversiune, deci la acce/tarea credintei /resu/use de noul
scenariu.
Este adevarat ca, /rin co)/aratie cu alte incercari si)ilare de a <u@ta/une viziunea /ozitivista cu cea
sa)anica, cu) ar -i cartea lui ?ario ?ercier, in s/ecial ulti)ul ei ca/itol (?ercier, **H), Castaneda
reuseste sa creeze o zona ta)/on, o zona de intersectie e@traordinar de lar(a. Dlisarea dins/re o
/aradi()a s/re cealalta este -oarte 0ine a)ena<ata, inc;t cititorul nu a<un(e sa -or)uleze o reactie de
desolidarizare, de ti/ul3 =!sta e i)/osi0il, asta nu o )ai credP>, dec;t -oarte t;rziu, c;nd a -ost de<a /rins
in ca/cana. %oc)ai aceasta os)oza -oarte e@tinsa este cea care ne indea)na, in acest studiu, sa evita)
caderea intr:unul sau altul din cele doua do)enii (ec1ival;nd cu una din cele doua reactii de lectura
invocate la ince/ut, res/in(erea sce/tica sau adeziunea nediscri)inatorie) si sa incerca) sa ne )entine) c;t
)ai )ult in zona inter)ediara, caut;nd /unctul de intersectie al celor doua viziuni, locul (eo:
)etric unde acestea se int;lnesc.
Qona co)una unde e@/erientele sa)anice sunt traduse si asi)ilate conce/telor occidentale
este construita in 0una )asura (ratie unei )etode s/eci-ice etnolo(iei conte)/orane, si
anu)e cercetarea activa sau /artici/ativa (active researc1, rec1erc1e:action etc.). .na din
solutiile /entru a rezolva a/oria ridicata de /rinci/iul de indeter)inare in studiile etnolo(ice
(su0iectul si o0iectul cercetarii se in-luenteaza reci/roc) a -ost recunosterea, e@/unerea si
a/oi instru)entalizarea acestei in-luente. !cce/t;nd ca a -ace a0stractie de con-or)atia
cercetatorului este o iluzie sau o uto/ie stiinti-ica, antro/olo(ia /ost)oderna a de-init
conce/tul de =cercetator i)/licat>, a carui /rezenta devine la -el de i)/ortanta cu cea a
in-or)atorului o0servat. Cercetarile /artici/ative, de la ?ic1ael %aussi( la $usan
Dreen9ood, /un in e(ala )asura accentul /e in-or)atiile /ri)ite si /e /ro/riile reactii la
aceste in-or)atii. ?etoda investi(atiei e@/erientiale (e@/eriential investi(ation) /resu/une ca
etnolo(ul se ia (si) /e sine insusi dre/t su0iect de investi(atie, /lec;nd de la /resu/ozitia ca
analiza co)/orta)entului /ro/riu la contactul cu o cultura straina este tot at;t de revelatorie
c;t studiul acestei culturi (Centru evolutia de la -olcloristica /ozitiv:cantitativa la cea calita:
tiva, a se vedea studiul lui .lriIa 6ol-:8nuts, =FolIloristics, Et1nolo(7 and !nt1ro/olo(7 at
t1e 'e(innin( o- ?illeniu). ! Hundred 4ears o- FolIlore $tudies>, in $7)/osia. Caiete de
etnolo(ie si antro/olo(ie, Craiova, !ius, 200H).
Cu alte cuvinte, )etoda /artici/ativa cere ca, /entru a reda cu c;t )ai )ulta acuratete
-eno)enele investi(ate, cercetatorul sa se identi-ice c;t )ai )ult cu su0iectii sai. Cractica de
=a intra in ca/ul astinasilor> ((ettin( inside t1e nativeEs 1ead), de a deveni un )e)0ru al
culturii lor (ac5uirin( )e)0ers1i/) a /ri)it nu)ele de e)ic studies (in o/ozitie cu et1ic
studies). In studiile e)ice, -eno)enele reli(ioase o0servate sunt clasi-icate in ter)enii
distinctiilor /si1olo(ice -acute in cadrul culturii res/ective, si nu /rin a/aratul conce/tual al
culturii o0servatorului (?ille, *8, 85:8+).
Cunctul de re/er constituit de cercetator 0asculeaza ast-el co)/let3 daca in etnolo(ia
=/ozitivista> cercetatorul isi asu)a si vor0este in nu)ele /ro/riei culturi (si /aradi()e
co(nitive), daca in etnolo(ia =-eno)enolo(ica> cercetatorul isi /ro/une sa devina o ta0ula
rasa, un re/er neutru intre culturi, in etnolo(ia =/ost)oderna> el se scu-unda si incearca sa
asi)ileze /e viu cultura si credintele /o/ulatiei studiate. Cercetatorul i)/licat este un
cercetator i)ers, care se lasa /ro(ra)atic )odi-icat de )ediu, care este inevita0il trans-or)at
de aceste =cross:cultural encounters> si =e@traordinar7 e@/eriences> (4oun( R Doulet, **B).
!ceasta /resu/une, in cazul sa)anis)ului s/re e@e)/lu, ca, in loc sa o0serve si sa descrie
din a-ara transa sa)anica, etno(ra-ul acce/ta sa -ie initiat el insusi in te1nicile care /er)it
contactul cu lu)ea s/iritelor.
Indi-erent cu) ii /erce/e) cartile, dre/t =-iction> sau =non-iction>, Carlos Castaneda este unul dintre
/ionierii si constructorii )etodei /artici/ative. Fara sa o ela0oreze conce/tual, el /ractica concret in relatarile
sale, u)/l;nd:o de su0stanta. Cauza acestei ado/tii
=s/ontane> a )etodei rezida in inca/acitatea arturisita (sau )i)ata) a lui Carlos, studentul
in antro/olo(ie, de a intele(e in ter)eni lo(ici si rationali invataturile> si te1nicile lui don 2uan.
?i);nd o )odestie care /are sa vina )ai de(ra0a din 0unul:si)t co)un dec;t dintr:o decizie deli0erata
de cercetator, Castaneda )arturiseste a -i -ost de/asit si co/lesit de siste)ul de credinte si /ratici
/ro-esat de in-or)atorul si initiatorul sau. Inco)/re1ensiunea
aceasta de/aseste se)ni-icatia /ersonala (li/sa de cultura sau de desc1idere a unui individ),
devenind si)/to)atica /entru li)itele translatarii unei /aradi()e co(nitive intr:alta.
In consecinta, /entru o )a@i)a acuratete si /ro0itate stiinti-ica, in loc sa =e@/lice> (ceea ce ar reveni, in
ter)enii lui #e9is, la un =e@/lain a9a7>) siste)ul /e care nu il intele(e, Castaneda a-ir)a a -i -ost o0li(at
in )od a/roa/e natural sa se )ultu)easca cu si)/la descriere a e@/erientelor sale de ucenic. Cu e@ce/tia
ulti)ului ca/itol din /ri)ul volu), care se doreste =analiza structurala> (destul de )odesta si /licticoasa
de alt-el) a viziunii sa)anice a lui
2uan ?atus, Castaneda nu isi /ro/une sa -aca un studiu siste)ic si conce/tual, ci un =re/or:
ta<> etno(ra-ic (Castaneda, *A, 5).
"e(ulile de constructie a te@tului /e care autorul si le i)/une (sau le )i)eaza) sunt /recizate
c1iar din introducerea /ri)ului volu). Cunctul de /lecare il constituie notitele de teren, luate
-ie c1iar in )o)entul in care don 2uan isi e@/une invataturile, -ie la c;teva ore sau zile du/a
c;te o e@/erienta, cel )ai adesea /si1otro/a, in care ar -i -ost i)/licat Carlos. Cornind de la
aceste notite, Castaneda a-ir)a a:si -i construit ulterior, la )asa de lucru, cartile,
reor(aniz;nd )aterialul, si)/li-ic;nd si condens;nd dialo(uri, introduc;nd a)anunte
re)e)orate intre ti)/, d;nd o anu)ita dina)ica narativa intre(ului (Castaneda, *+8, 25).
&ezvaluind /rocesul de /relucrare, Castaneda devine in -elul acesta vulnera0il la acuzele de
inventie (cititorul avizat /re-er;nd notitele 0rute dre/t o (arantie ceva )ai credi0ila a
autenticitatii), dar in acelasi ti)/ construieste o /arada su0tila (/entru cazul in care cartile
sale sunt -ictiune), o-erindu:i cititorului /osi0ilitatea de a:si )otiva incredulitatea nu /rin
neadevarul e@/erientelor narate, ci /rin nea<unsurile si de-or)arile ela0orarii ulterioare.
Crelucrarea discursiva ar -i cea care da cartilor sale un as/ect narativ, c1iar ro)anesc. Crin
aceasta, Castaneda nu -ace de dec;t sa se inscrie intr:o s/ecie, recent certi-icata si ea, a
etnolo(iei /ost)oderne, asa nu)ita antro/olo(ie narativa.
In ce /riveste /ozitia sa )etodolo(ica, in cartile de ince/ut Castaneda -ace o /ro-esiune de
credinta =-eno)enolo(ica>, sin(ura atitudine care i se /are onesta si acce/ta0ila in conditiile
de /er/le@itate si inco)/re1ensiune /e care i le /rovoaca =invataturile> lui don 2uan3
=$iste)ul /e care il inre(istra) i)i era inco)/re1ensi0il, ast-el inc;t /retentia de a -ace orice
altceva dec;t a re/roduce ar -i inselatoare si i)/ertinenta. In aceasta /rivinta a) ado/tat
)etoda -eno)enolo(ica si ):a) straduit sa tratez vra<itoria strict ca un -eno)en care )i:era
in-atisat. Ca )artor, eu a) inre(istrat ceea ce /erce/ea), iar in )o)entul inre(istrarii ):a)
straduit sa:)i sus/end <udecata> (Castaneda, *A, 5).
Foarte cur;nd, insa, Castaneda )arturiseste ca viziunea vra<itoreasca asu/ra lu)ii (t1e sorcer7
descri/tion o- t1e 9orld, Castaneda, *A2, XIII) a a<uns sa ii co/leseasca /ro/ria viziune occidentala. El
sustine ca a a0andonat orice /retentie de a siste)atiza si a conce/:tualiza in ter)eni stiinti-ici ceea ce il
invata =0ine-acatorul> sau, tre0uind sa se =)ultu:)easca> cu si)/la transcriere e/ica3 =&atorita
stranietatii conce/telor si /racticilor /e care don 2uan dorea sa le intele( si sa le asi)ilez, nu a) alta o/tiune
dec;t de a:i reda invataturile su0 -or)a unei naratiuni, o /ovestire a ceea ce s:a int;)/lat, asa cu) s:a
int;)/lat> (Castaneda, *85, IX). Crin aceasta, el ad)ite ca, /ro-esional, nu inde/lineste conditiile unei
cercetari stiinti-ice, ca, =desi sunt un antro/olo(, aceasta nu este o lucrare strict antro/olo(ica>
(Castaneda, *8, ).
Castaneda sustine ast-el ca a a0andonat neutralitatea /ozitiei -eno)enolo(ice si a ado/tat
/ozitia cercetatorului i)/licat. In ulti)a sa carte, el acce/ta (in s/iritul invataturii lui don
2uan ca un =raz0oinic> tre0uie sa:si asu)e -a/tele sale) a -i suco)0at /ericolului )a<or al
)etodei /artici/ative, acela de a -i in(1itit de o0iectul studiat3 =&edic aceasta carte celor doi
oa)eni care )i:au dat ener(ia si )i<loacele de a -ace )unca de teren antro/olo(ica :
/ro-esorul universitar Cle)ent ?ei(1an si /ro-esorul universitar Harold Dar-inIel.
.r);ndu:le su(estiile, a) ince/ut o cautare /e care nu a) )ai ter)inat:o niciodata. &aca
nu a) reusit sa res/ect s/iritul invataturii lor, i)i /are rau. &ar o -orta )ai )are, /e care
sa)anii o nu)esc in-initate, ):a in(1itit inainte ca eu sa reusesc sa -or)ulez enunturi clare,
de)ne de un o) de stiinta> (Castaneda, " 200H, A). 'ascularea din cultura investi(atorului in
cea a investi(atului devine ast-el ireversi0ila.
2udecata in sine, a-ir)atia de )ai sus a lui Castaneda /oate -i luata at;t ca o recunoastere de
0una credinta a unui esec /ro-esional, c;t si ca o te1nica su0tila de )ani/ulare a cititorului,
deci ca un dis/ozitiv de creare a iluziei realitatii. "enunt;nd la atri0utele de antro/olo(, de
o) de stiinta, Castaneda -ace a/arent un act de u)ilinta, de contrictie. El isi deza)a(este din
start cititorii avizati care aste/tau sa ai0a in );ini niste carti =serioase> de etnolo(ie a sa)a:
nis)ului, cu) sunt cele ale lui Eliade, O/ler sau ?e7er1o--. &ar /rin aceasta el nu -ace dec;t
sa:i recu/ereze, a-is;ndu:si /ro/riile li)ite stiinti-ice, si /e cititorii avizati, cer;ndu:le /arca sa
crediteze )ai de/arte discursul =naiv> al lui Carlos naratorul si sa:si re/ri)e ne)ultu)irea
/entru inco)/etenta lui Castaneda etnolo(ul.
!ve) de a -ace cu un (a)0it su0til, Castaneda sacri-ic;nd res/ecta0ilitatea stiinti-ica a
cartilor sale in -avoarea =autenticitatii> lor e@istentiale. Fiindca, asa cu) a) aratat de<a, )iza
acestor te@te de/aseste at;t cadrele (enului -ictional, c;t si /e cele ale (enului stiinti-ic, cer;nd
cititorului o i)/licare /ersonala, -iintiala. #a o /rivire )ai atenta, Castaneda nu esueaza deloc
antro/olo(ic, c1iar daca isi /ierde credi0ilitatea acade)ica. El -oloseste )etodele etnolo(iei
/ost)oderne (sus/endarea <udecatii, studiile e)ice, o0servatorul i)/licat, antro/olo(ia
narativa etc.) /entru a crea o strate(ie de certi-icare e@istentiala a ceea ce /ovesteste. !ceste
te1nici, neconventionale acu) treizeci de ani, =/luteau insa in aer>, Castaneda e@/loat;nd un
trend /e cale de a se i)/une /entru a le(iti)a stiinti-ic niste relatari /e care /aradi()a
occidentala tinde sa le decarteze. (.nii co)entatori, /recu) $te/1en ?urra7, au a<uns c1iar
sa se intre0e daca volu)ele des/re don 2uan nu sunt un -el de 0reac1in( e@/eri)ent s/eci-ic
etno)etodolo(iei, un de)ers deconstructivist care de)onstreaza inca/acitatea noastra de a
decide intre -ictiune si etno(ra-ie. !/ud ?ille, *8, A). Crin a)/loarea /e care a ca/atat:o
in antro/olo(ia actuala, =cercetarea e@/erientiala> a devenit, /arado@al, /ortita /rin care
cartile lui Castaneda, in cazul in care sunt -ictionale, -orteaza acce/tarea de catre s/iritele
scientiste. Ce /oate -i de )ai 0una credinta dec;t a cla)a ca, de/asit de eveni)ente, renunti
sa le inter/retezi si, )odest, nu -aci dec;t sa le redai ca atareJ
&orinta de a crede si dene(area &ar, in cazul in care totul este inventie, de ce ar -ace Castaneda
toate acesteaJ $i, )ai i)/ortant, de ce se lasa cuceriti sau =inselati> at;t de )ulti cititoriJ E@/licatiile la
inde);na, care tri)it la )otivatiile escrocilor in (eneral (Castaneda a ince/ut sa inventeze /entru a
o0tine titluri stiinti-ice si un statut acade)ic, a/oi /entru -ai)a, /entru a seduce -e)ei din
antura<ul de disci/oli, nu in ulti)ul r;nd /entru 0ani etc.), nu sunt su-iciente, nici din
/ers/ectiva autorului, nici din cea a /u0licului sau. In cazul unui sarlatan oarecare, /u0licul ar
-i reactionat ra/id cu -rustrarea inselatului. Or, in cazul lui Castaneda, este evident ca intre el
si cititorii sai =naivi> s:a sta0ilit un /act nedeclarat, care nu /oate -i e@/licat dec;t /rintr:o
dorinta de a crede, at;t a autorului c;t si a /u0licului.
Oricu) le:a) lua, scrierile lui Castaneda sunt /rea /ro-unde /entru a -i si)/le contra-aceri.
In ele este e@/usa o -iloso-ie de viata care, c1iar daca nu crede) in e@istenta su/ranaturii /e
care o cla)eaza, /oate avea o e-icacitate u)ana, asa cu) au sa s/une) niste tratate de
)orala stoica sau crestina. C1iar daca nu acce/ta) realitatea universului ener(etic /e care il
descrie don 2uan, el are co)/le@itatea si so-isticarea unui siste) )eta-izic, /recu) cel al lui
#ei0niz, al lui $c1o/en1auer sau c1iar al lui Einstein.
?ai )ult, daca ar -i -ost un si)/lu escroc, Castaneda nu si:ar -i trait el insusi, asa cu) a
-acut:o, /ro/riile inventii. Nu a) /utea intele(e de ce Castaneda a a<uns sa:si )odeleze viata
ca si cu) ar -i -ost cu adevarat ucenicul lui don 2uan, /un;nd in /ractica te1nicile s/irituale
e@/use in /ro/riile carti, cu) ar -i =ster(erea istoriei /ersonale> sau =a deveni inaccesi0il
/entru ceilalti>. &e c;nd a ince/ut sa:si scrie cartile, Castaneda a locuit i)ers in /ro/ria lu)e,
si:a )odi-icat e@istenta in -unctie de =inventiile> sale, -a/t care asaza in alta lu)ina si
dezvaluie ca si)/lista acuza de sarlatanie.
Centru a duce )ai de/arte aceasta analiza, du/a ce a) a/elat la teoria rece/tarii si la
etnolo(ia /ost)oderna, a) /utea convoca si /si1analiza. In Cle-s /our lEi)a(inaire ou lEautre
scene, Octave ?annoni /reia si dezvolta un conce/t creat de Freud, cel de Kerleu(nun(,
re-uz, dene(are, a/lic;ndu:l relatiei a)0i(ue /e care o intretine) cu su/ranaturalul. &in
aceasta /ers/ectiva, sce/ticis)ul o)ului )odern in a da crezare -a/telor reli(ioase si )istice
nu a/are ca o si)/la neincredere in i/oteze /erce/ute ca /uerile, ci ca re-uzul si dene(area
unei anu)ite realitati /ro0le)atice de natura -ie e@terioara, -ie interioara. &esi ar -i un
su0iect interesant de a0ordat, desi(ur nu ave) aici s/atiul de a ne intero(a asu/ra cauzelor
care au condus lu)ea )oderna la divortul de reli(ie si la -orcluderea sacrului, dar ceea ce
/ute) -ace este sa cerceta) ur)arile lasate de acest trau)atis) colectiv in co)/orta)entul
indivizilor.
Evoc;nd )icile /ovesti -antastice /e care adultii le insceneaza co/iilor (?os Craciun, Ie/urasul de
Casti, 0arza care aduce co/ii etc.), Octave ?annoni arata ca, dincolo de e@/licatia diacronica con-or)
careia v;rsta co/iilor este in rezonanta cu =co/ilaria> o)enirii, /er)it;nd ast-el /reluarea ca 0as)e a unor
)ituri si credinte reli(ioase, inca/e si o e@/licatie sincronica, con-or) careia co/ilul, in i/ostaza de =-i(ura
e@terioara si /rezenta, /oate <uca rolul, deloc ne(li<a0il, de a asu)a credintele noastre re/udiate> (?annoni,
*+*, 8). Cu alte cuvinte, nu doar co/iii ci si /arintii investesc a-ectiv in -i(ura unui ?os Craciun, dar /e o
cale ocolita, /rin /roiectie. Ne)ai/er)it;ndu:si sa creada ei insisi in ?os Craciun, /arintii /un in scena
s/ectacolul venirii ?osului /entru a se 0ucura de el indirect, /rin reactiile co/ilului. E vor0a de satis-acerea,
/rin su0stitut, a unei 0ucurii ne(ate, interzise, la care a) -ost o0li(ati sa renunta) c;ndva in cursul
)aturizarii> noastre. In ase)enea cazuri se intrezareste con-lictul dintre un su/raeu rational, e)/iric si
/ra()atic, si un eu (sau c1iar un su0eu) in-antil, care (;ndeste in ter)eni )a(ici. O)ul )odern a
ado/tat /ozitia su/raeului sce/tic, care ia in der;dere =credulul i)a(inar>, declas;ndu:l ca
/ri)itiv sau 0olnav )ental. &ar re-ularea nu e@clude /osi0ilitatea intoarcerii eului )a(ic.
Octave ?annoni analizeaza in acest sens o scena din )e)oriile lui Casanova, in care
ilu)inistul cinic (un =es/rit -ort>), care /ozeaza in )a(ician /entru a:si 0ate <oc si a:i e@croca
/e =/rostii> di)/re<urul sau, cade in /ro/ria ca/cana. $ce/tic, Casanova nu crede in
su/ranatural si in diavoli, dar, intr:o noa/te in care isi /ro/usese sa e@ecute intr:o /adure, /e
-urtuna, o incantatie /rin care sa:si i)/resioneze /u0licul credul, a<un(e sa se s/erie el insusi
de anu)ite -eno)ene de =sincronicitate> (cu) ar s/une 2un() si sa o ia la -u(a in(rozit. In
-ata an(oasei /ri)itive, siste)ul rationalist in care se /ozitionase Casanova se s/ul0era in
0ucati.
Centru a teoretiza o ase)enea intoarcere a re-ulatului, Octave ?anoni instru)entalizeaza o
sinta()a3 =2e sais 0ien 5ue., )ais 5uand )e)e.>. Casanova stie -oarte 0ine ca nu e@ista
diavoli, si totusi. &ene(area, cul/a0ilitatea le(ata de ea, /recu) si s/ai)a de revenire a
dene(atului, caracterizeaza intr:o lar(a )asura co)/orta)entul o)ului )odern -ata de
-eno)enele oculte. =$tiu -oarte 0ine ca divinatia sau astrolo(ia sunt i/oteze -alse, si totusi,
a) o str;n(ere de ini)a c;nd ies din casa in di)ineata zilei in care cartile sau zodiacul i)i
anunta un accident>. Ceea ce a) re-uzat rational revine su0 -or)a unei nelinisti3 =$i daca
totusi e adevaratJ> (Nu a) sa intru aici in co)/licatiile i/otezei du/a care insasi a/re1en:
siunea noastra este cea care ne va -ace, involuntar, sa /rovoca) eveni)entul de care ne
te)e).) Int;)/lator sau nu, %ais1a !0elar, una din )e)0rele ec1i/ei de vra<itoare a lui
Castaneda, re/roduce a/roa/e identic -or)ula dene(arii )ai sus citata, cu re-erire la
o/ti)is)ul /ro(ra)atic al sa)anilor in /rivinta reusitei 5uestei lor3 =$tiu ca e inutil, stiu ca
este i)/osi0il, si totusi, si totusi...> (!0elar, **5, H).
=Invataturile> lui don 2uan /rovoaca reactii de aceeasi natura. Cititorul naiv si cititorul avizat
din teoria rece/tarii isi (asesc un cores/ondent in (su0)eul )a(ic si in su/raeul rational.
Cititorii sce/tici sunt cei care se identi-ica su/raeului rational, re-uz;nd din diverse )otive,
nu doar co(nitive si educative, sa dea crezare =-ictiunilor> si =inventiilor> lui Castaneda.
Cititorii naivi renunta din start la /ozitia rationala si se lasa in voia /lacerii -antas)atice de a
crede ca toate cele /ovestite sunt /osi0ile. $inta()a o/erativa =2e sais 0ien 5ue, )ais 5uand
)e)e.> ne /er)ite sa de/asi) antino)ia saracitoare /e care o se)nala) c1iar la ince/utul
studiului, dezvaluind -a/tul ca cele doua /ozitii, credula si sce/tica, nu sunt e@clusive, ci intr:
o interde/endenta dina)ica.
Ceea ce a) /utea -ace ar -i sa deveni) /ro/riii nostri co0ai, -olosindu:ne dre/t o0iect de studiu /entru
analiza reactiilor /e care ni le /rovoaca lectura cartilor lui Castaneda. =$tiu -oarte 0ine ca invataturile lui
don 2uan sunt inventate>, s/une eul )eu rationalG =si totusi...>, adau(a eul )eu )a(ic, =cu) ar -i daca ar -i
adevarateJ Ce ar inse)na daca Castaneda s/une adevarulJ> !n(oasa /e care o trezeste aceasta si)/la
i/oteza naiva su(ereaza ca in noi (esteaza un nucleu irational /e care su/raeul nostru nu a reusit sa:l
reduca dec;t intr:o )asura /artiala. &aca intelectul nostru /ozitivist nu are at;ta autoritate inc;t sa ne
-aca sa i(nora) din start cartile lui Castaneda, atunci lectura va avansa insotita de o curiozitate
cul/a0ila, de senti)entul unui interzis, de o s/eranta a0surda in /osi0ilitatea ca -eericul sa e@iste. =$tiu ca
nu -ac 0ine renunt;nd la sce/ticis), dar e at;t de /lacut si de e@citant sa:)i dau voie sa cred, /entru o cli/a,
ca lucrurile acestea sunt /osi0ile.> In ti)/ ce su/raeul ne cere sa ne sus/enda) increderea, eul in-antil ne
indea)na, co)/lice, sa ne sus/enda) nein:
crederea. !ceasta dedu0lare ne /er)ite) sa crede) la un )od clivat3 $u/raeul /ozitivist este
convins ca totul este o /acaleala, totusi eul )a(ic vrea sa creada si s/era ca totul ar -i real.
Cartile lui Castaneda sunt o 1;rtie de turnesol /entru -alia sc1izoida care il )acina /e o)ul
)odern. Cauza ulti)a a acestui trau)atis) este /ro0a0il -a/tul ca scientis)ul si /ozitivis)ul
ne:au lasat -ara a/arari in -ata an(oasei )ortii. &in )o)entul in care a (olit transcendenta si
a rene(at lu)ea de a/oi, )odernitatea nu a )ai /utut (asi o rezolvare a-ectiva si si)0olica
acce/ta0ila /entru s/ai)a de neant. Or /ro)isiunea -acuta de vra<itorii lui Castaneda este
aceea a unei transcenderi a )ortii /rin accederea la o stare de 1i/erconstiinta, /rin a/rinderea
=-ocului interior>. Ca toate reli(iile, si sa)anis)ul /ost)odern al lui 2uan ?atus aduce
=0unavestire> a /osi0ilitatii de a evita )oartea.
"a);n;nd in do)eniul /si1analizei, ne:a) /utea intre0a, desi(ur, ce l:a inde)nat /e
Castaneda insusi sa ela0oreze ast-el de -antas)e intr:un siste) at;t de co)/le@J !re autorul
o )otivatie inconstienta din care sa se -i nascut un edi-iciu at;t de so-isticatJ O /si1analiza a
lui Castaneda se dovedeste di-icila, tin;nd cont de -elul in care acesta si:a ascuns si )isti-icat
0io(ra-ia. $/re deose0ire de )ulti autori, care si:au e@/us in <urnale si )e)orii cele )ai
inti)e trairi si eveni)ente ale vietii lor, o-erind un 0o(at )aterial de analiza, Castaneda a /us
in /ractica /e sine insusi unul din /rinci/iile vietii sa)anice reco)andat de 2uan ?atus, cel al
=ster(erii istoriei /ersonale>. =?are )incinos>, un =0ulls1eater> cu) sin(ur (dar cu -alsa )o:
destieJ) se autode-ineste, Castaneda a reusit sa:si incon<oare viata intr:o ceata (roasa, a/roa/e
i)/enetra0ila.
$i totusi, c1iar dorinta de )isti-icare /oate -i citita ca un si)/to). Oric;t de /utine lucruri
a) sti des/re =adevaratul> Castaneda, un lucru este evident, si anu)e ca el insusi nu stie sau
nu vrea sa stie cine e =adevaratul> Castaneda. Cartile sale sunt )arturia unui e-ort
/erseverent de reconstructie identitara. Oricine si oricu) va -i -ost Castaneda /e c;nd era
co/il si adolescent, e li)/ede ca aceasta identitate nu l:a )ultu)it, ca o)ul )atur se vrea si
c1iar devine altcineva. &es/re invatatorul sau, intre0;ndu:se intr:o ulti)a /rivire retros/ec:
tiva asu/ra asocierii lor =61o 9as 2uan ?atus, reall7J>, Carlos a<un(e sa s/una ca este o
-iinta i)/ersonala, =vida>, al carei vid interior =nu re-lecta lu)ea, ci in-initul> (Castaneda,
**8, AH). !sez;ndu:se in /ostura de na(ual, de sa)an )ostenitor al invataturilor )aestrului
sau, Castaneda /oate s/une acelasi lucru des/re sine, ca /rin ucenicia de vra<itor si:a evacuat
0io(ra-ia si istoria, si:a rene(at eul contin(ent, s:a i)/ersonalizat.
Cu toate acestea, in ciuda /iedicilor ridicate de autor, c;teva ur)e ale trau)ei care i:au
/rovocat -u(a din sine /ot -i de/istate c1iar in cartile sale. &u/a cu) reiese din cartile lui
Castaneda, )a)a sa, $usana Castaneda, ar -i )urit /e c;nd 0aiatul avea sase ani, iar tatal sau,
Cesar !rana, 0ar0at t;nar, l:ar -i lasat in (ri<a 0unicilor. In rarele re)e)orari din co/ilarie,
Castaneda /ovesteste intr:adevar ca a crescut intr:o -a)ilie nu)eroasa, cea a 0unicilor sai,
incon<urat de )ulte )atusi si verisori, dar -ara /arintii 0iolo(ici. Este de /resu/us ca aceasta
situatie i:a creat un senti)ent de insecuritate si a0andon, un co)/le@ al co/ilului /arasit.
$ti) din /si1analiza in-antila c;t de i)/ortante sunt -i(urile /arintilor in crearea re/erelor identitare si in
con-i(urarea /ersonalitatii co/ilului. !0senta acestora are cel )ai adesea dre/t e-ect o dezorientare
caracteriala, o nesi(uranta acuta /rivind /ro/ria inte)eiere in lu)e. Fantas)a )a)ei 0;ntuie destul de /utin
volu)ele lui Castaneda. O evocare )e)ora0ila, desi indirecta, se /roduce in volu)ul al doilea, Cealalta
realitate, unde, in cadrul unui )itote
(sedinta sa)anica colectiva cu in(erare de /e7ote), Carlos se aude stri(at de vocea )a)ei si
a/oi are o viziune cu ea. Fantas)ata sau nu, a/aritia are real)ente o incarcatura nu)inoasa,
1i/notica. $enti)entele -iliale /e care i le reveleaza aceasta int;lnire 1alucinatorie sunt
a)estecate si a)0i(ue3 an@ietate si )elancolie, =t1e 1orrendous 0urden o- )7 )ot1erEs love>
si realizarea socanta ca nu ar -i iu0it:o niciodata (Castaneda, *A, 5+). In s/atele acestei
dene(atii /are sa se intrevada o /ro0le)a a-ectiva ra)asa in continuare nerezolvata, );nia si
re/rosul in-antil de a -i -ost a0andonat, -ie si /rin )oarte, de catre )a)a.
Fi(ura tatalui, in sc1i)0 are o /rezenta ceva )ai 0o(ata. $i -ata de acesta autorul /are a avea
de re(lat niste =conturi> vec1i, de e@/ri)at niste re/rosuri si ne)ultu)iri ra)ase din
co/ilarie. In Calatorie la I@tlan, discut;nd cu don 2uan des/re necesitatea de a:ti asu)a
res/onsa0ilitatea /entru /ro/riile decizii, Carlos il aduce dre/t contrae@e)/lu /e tatal sau. In
ti)/ul vacantelor /e care le /etrecea cu 0aiatul sau, Cesar !rana, ni se /ovesteste, -acea
constant /lanul de a )er(e la /iscina di)ineata la ora sase, dar nu reusea niciodata sa se
trezeasca la ti)/. Concluzia /e care Carlos o -or)uleaza =a/roa/e ti/;nd> (trad;nd in -elul
acesta incarcatura a-ectiva a re)e)orarii) este ca =tatal )eu era un o) sla0, si la -el era
lu)ea sa de idealuri /e care nu le /unea niciodata in /ractica> (Castaneda, *8A, B).
&on 2uan sesizeaza i)ediat /roasta (estiune a senti)entelor, intre0;ndu:l /e Carlos de ce nu
i:a s/us niciodata in -ata tatalui sau tot ceea ce avea sa:i re/roseze. O ase)enea co)unicare
eli0eratoare nu va avea loc dec;t t;rziu, si atunci in a0senta tatalui real. In cadrul unui alt
)itote /ovestit in /ri)ul volu), Carlos este con-runtat cu -antas)a tatalui, caruia, /entru
/ri)a oara, reuseste =sa:i s/una lucruri cutre)uratoare des/re senti)entele sale -ata de el,
lucruri /e care nu ar -i -ost niciodata ca/a0il sa le e@/ri)e intr:o situatie o0isnuita>
(Castaneda, *+8, BA). Centru ca in ulti)ul volu) al endecalo(ului, /us -ata in -ata cu
/ers/ectiva teri-ianta a unui univers /redatorial in care oa)enii sunt victi)e, si asu);nd
conditia de lu/tator /e care i:o o-era dre/t )odel don 2uan, Carlos sa reuseasca in s-;rsit sa
arunce o /rivire detasata, intele(atoare si c1iar /lina de co)/asiune asu/ra tatalui3 =?7 /oor
-at1er, t1e )ost considerate 0ein( I Ine9, so tender, so (entle, so 1el/less> (Castaneda,
**8, 2HB). Este un se)n ca e@/erientele, -ie ele reale sau i)a(inare, narate de:a lun(ul celor
uns/rezece volu)e au /arcurs un intre( dru) interior, de la -rustrare la eli0erare, de la
autoco)/ati)ire la acce/tare a /ro/riului destin, de la dis/ret oedi/ian la i)/acarea )atura
cu tatal si cu toate sla0iciunile lui. Intr:o -or)a ciudata, cat1arsisul /e care il traieste Casta:
neda in cadrul uceniciei sale /are o reiterare, in ter)eni a/ro/iati de /si1analiza, a te)ei
=)aladiei sa)anice>. Crin aceasta, relatarile lui Carlos veri-ica o0servatia lui ?ircea Eliade si
a altor etnolo(i ca initierea este o -or)a de tera/ie /entru tul0urarile /si1ice ce anunta
vocatia sa)anica.
E@/licatia aceasta, /lauzi0ila intr:o anu)ita )asura, su-era insa de un )are nea<uns. &aca unii autori
(Harris, *AA, A+) crediteaza auto0io(ra-ia lui Castaneda, altii au aratat ca, in realitate, )a)a lui
Carlos a )urit a0ia c;nd acesta avea douazeci si doi de ani, ceea ce in-ir)a teoria trau)ei in-antile. In acest
caz se ridica intre0area3 &e ce si)tit Carlos nevoia de a:si =ucide> /re)atur )a)a in cartile saleJ I/oteza
cea )ai econo)ica este aceea ca t;narul Castaneda a ra)as ca/tiv intr:un co)/le@ oedi/ian, ca nu a reusit,
du/a cu) s/un /si1analistii, sa:si =rezolve Oedi/ul>. &aca in /ri)a
co/ilarie iu0irea -ata de )a)a este in(enua si necon-lictuala, du/a -aza de latenta, o data cu
dezvoltarea se@uala si intrarea in /u0ertate a 0aiatului, atractia -ata de )a)a, cu ta0uul
incestului si an(oasa castrarii care o insotesc, este o /ulsiune an@io(ena, (eneratoare de
nevroze.
.na din /osi0ilele reactii ale co/ilului /entru a 0loca an(oasa oedi/iana este aceea de a
ado/ta o atitudine re(resiva. El re-uza i)a(inar sa )ai creasca, dorind sa ra);na co/ilul
etern al )a)ei sale si evit;nd in -elul acesta sa devina un -iu incestuos. "e-uzul /ozitiei
)ature, )ai e@act a celei de sot si de tata, este un re-le@ /ro-und ce /oate -i recunoscut at;t
in 0io(ra-ia c;t si in cartile lui Castaneda. "ic1ard de ?ille arata ca venirea lui Castaneda in
$tatele .nite sea)ana cu o -u(a de /aternitate. Carlos ar -i /arasit #i)a, unde era student la
'elle !rte, du/a ce /rietena sa &olores, de ori(ine c1inezo:/eruviana, l:a anuntat ca a ra)as
insarcinata. Ce -iica nascuta din aceasta relatie Castaneda nu o va revedea dec;t /este vreo
douazeci de ani, -ata /arasindu:l ra/id si intorc;ndu:se de-initiv in !)erica #atina. Nici cu
/ri)a sa sotie a)ericana, ?ar(aret, Carlos nu va trai )ai )ult de un an i)/reuna. 'ar0ara
?7er1o--, cole(a sa de -acultate si viitoare antro/oloa(a, /ovesteste socul /e care i l:a /ro:
vocat lui Castaneda atunci c;nd s:a int;lnit cu el -iind insarcinata. Carlos ar -i avut o reactie
de s/ai)a )istica, acuz;nd:o ca, /rin aceasta conce/tie, ea ar -i ra/it sau ca/turat su-letul
sa)anului ei su0iect, "a)Sn ?edina, care -usese ucis cu /utin ti)/ inainte.
!cuza =)a(ica> -or)ulata de Carlos tradeaza o acuta re/ulsie -ata de /rocreatie, ca un re-le@
al co)/le@ului oedi/ian si al an(oasei incestului. "eactia aceasta se va re(asi te)atizata in
=invataturile lui don 2uan>. In !l doilea cerc de /utere, #a Dorda si ceilalti ucenici intr:ale
vra<itoriei ii e@/lica lui Carlos ca orice nastere i)/lica o di)inuare a resurselor ener(etice ale
/arintilor, a/aritia unor /ete ne(re sau (auri in aura lor lu)inoasa, iar redo0;ndirea co):
/letitudinii /resu/une recu/erarea -i0relor lu)inoase de la co/ii. Cro0a0il aceluiasi co)/le@
ii /oate -i su0ordonat si e@traordinarul elo(iu /e care vra<itorii lui Castaneda il aduc
)enstruatiei. &aca )a<oritatea reli(iilor si )iturilor vad in ciclul -e)eiesc o stare de
i)/uritate ce tre0uie /usa in carantina ritualica, 2uan ?atus in sc1i)0 arata ca /erioada
)enstruatiei le a/ro/ie cel )ai )ult /e -e)ei de /ra(ul lu)ii celeilalte, /er)it;ndu:le viziuni
si transcenderi inaccesi0ile 0ar0atilor. Citita /si1analitic, aceasta teorie vra<itoreasca /oate -i
inteleasa ca o /ledoarie i)/otriva /rocreatiei si a sarcinii.
!titudinea re(resiva il )entine /e individ, la un )od su0li)inar, intr:o conditie )entala
in-antila, in ceea ce 2ac5ues #acan nu)este i)a(inarul sau lu)ea )a)ei, in o/ozitie cu
si)0olicul sau lu)ea tatalui. Clacerea de a inventa si a -a0ula a lui Castaneda ar /utea -i
e@/licata /rintr:o )entalitate )a(ica din care adultul a re-uzat sa se des/rinda. #u)ea
=invataturilor> (sau a =)inciunilor>) lui don 2uan s:a constituit intr:un univers i)a(inar
evazionar, unde s/ai)ele in-antile sunt co)/ensate /rin /roiectii (randioase de sine. 'ar0ara
?7er1o-- isi a)inteste cli/ele /etrecute i)/reuna cu Castaneda in anii tul0uri si stresanti ai
-acultatii ca /e un =<oc de co/ii>3 =It 9as as t1ou(1 9e entered a 0u00le o- /retendin( and
/la7-ulness to(et1er. It 9as an inti)ac7 )ade out o- i)/ossi0ilit7 and 9eirdness. !nd it 9as
an esca/e -ro) t1e ordeal 9e 9ere (oin( t1rou(1 T...U %1ere 9as a lot o- /oIin( and (i((lin(.
"o)/in( al)ost. 6e 1ad a Iind o- o)ni/otent, a((randized vie9 o- ourselves, 91ic1 9e also lau(1ed at.
T...U 6e Ie/t tellin( eac1 ot1er 9e 9ere t1e serious, i)/ortant, i)a(inative, /o9er-ul ones, and all t1ose
ot1ers, t1ose idiots 91o 9ere torturin( us, 9ere t1e craz7 ones> (a/ud ?ille, *8, HB2). Este /osi0il ca
volu)ele si succesul e@traordinar al lui Castaneda sa
-ie solutia si ras/unsul acestuia la stresul /rovocat at;t de so)atiile sociale (s/orite desi(ur de
conditia sa de i)i(rant) c;t si de /ro/riile sale an(oaseJ
!tractia re-ulata -ata de )a)a se co)0ina, in co)/le@ul oedi/ian, cu o atitudine
concurentiala, a(resiva, -ata de tata. Ca relatia -antas)atica a lui Castaneda cu tatal sau a -ost
una con-lictuala este cel )ai 0ine su(erat de -a/tul ca -iul se le(iti)eaza cu nu)ele )a)ei
(Castaneda) si nu cu cel al tatalui (!ran1a sau !rana). Castaneda )otiveaza sc1i)0area de
nu)e /rin -a/tul ca, in cultura 1is/ano:latina, nu)ele de -a)ilie al )a)ei se asaza du/a
nu)ele de -a)ilie al tatalui, si ca, la venirea in $tate, a renuntat la nu)ele inter)ediar din
Carlos !ran1a Castaneda (?ille, *8, H2A:H28). #ucrul acesta se veri-ica intr:adevar in )ai
)ulte cazuri, cu) ar -i cel al lui Da0riel DarcVa ?Lr5uez, cunoscut cu /recadere su0 cel de:al
doilea nu)e, /utina lu)e non:1is/anica stiind ca nu)ele sau de -a)ilie /atern este DarcVa si
nu ?Lr5uez. &in /ers/ectiva /si1analitica insa, inlocuirea /atroni)ului cu un )atroni)
tradeaza o revolta -atisa i)/otriva ascendentei /aterne si o rene(are si)0olica a tatalui. Crin
nu)e, Carlos Castaneda se dezice de Carlos !ran1a, caut;ndu:si o noua identitate.
2ac5ues #acan ar dia(nostica intr:o ase)enea situatie o )asiva /ertur0are a -unctiei /e care
/si1analistul -rancez o nu)este =nu)ele:tatalui> (no):du:/ere). !0senta sau decaderea
re/erului /atern din /si1icului co/ilului i)/iedica trecerea acestuia de la =re(istrul i)a(inar>
la =re(istrul si)0olic>, adica cucerirea a0ilitatii, s/eci-ic u)ane, de a discri)ina intre
se)ni-icant si se)ni-icat, intre (;ndire si o0iectele (;ndite, intre -antas)e si re/rezentari. In
li/sa =le(ii> ordonatoare (arantate de catre i)a(oul /atern, arata #acan, co/ilul continua sa
/ercea/a lu)ea in ter)enii )a(ici si -a0ulosi ai =re(istrului i)a(inar>. Crivite din acest un(1i,
cartile lui Castaneda de/un )arturie nu doar /entru o ca/acitate e@traordinara de a -antaza,
dar si /entru inca/acitatea sau li/sa dorintei de a deli)ita intre -antezie si realitate. &aca ar -i
sa cauta) un dia(nostic /si1iatric /entru aceasta con-or)atie, cel )ai a/ro/iat titlu, )acar ca
/utere de su(estie estetica dec;t ca /recizie nosolo(ica, ar -i cel de /seudolo(ia -antastica,
sindro) ce i:ar caracteriza /e 0olnavii )entali ce cred in /ro/riile /ovesti si inventii.
Nevoia unui )odel /arental, care sa asi(ure -unctia a ceea ce Freud nu)este su/raeul, este
con-ir)ata in cazul lui Castaneda de cautarea sa neincetata de oa)eni /e care sa:i ad)ire si
/e care sa:i ur)eze. Fac;nd in reluate r;nduri =reca/itularea> /ro/riei vieti, Carlos
re)e)oreaza )ai )ulte /rietenii si relatii in care, de -iecare data, s:a i)/licat cu devotiune
totala. Fiecare din acesti oa)eni au constituit, la )o)entul res/ectiv, niste )aestri de)ni de
i)itat, oric;t de stranii si 1azardate erau aventurile in care il antrenau. .nul dintre acestia este
!r)ando Kelez, un /rieten care, la v;rsta de zece ani, il atra(e intr:o e@/editie ne0uneasca /e
un r;u su0teran, din care e@istau toate sansele sa nu se )ai intoarca. .n altul este #eandro
!costa, un adult e@centric care il convin(e /e )icul Carlos sa il a<ute sa /rinda un vultur viu
ascunz;ndu:se in /ielea unui )a(ar )ort (Castaneda, **8, 2B2:25H). E (reu de decis daca
cele doua int;)/lari sunt reale sau inventate, dar a);ndoua contin c;te un scenariu initiatic
-oarte /re(nant, un descensus ad in-eros si o (estatie sa)anica in /ielea unui ani)al tote)ic.
?ai se)ni-icativ este insa -a/tul ca naratorul se o/reste asu/ra acestor scene centrate /e
-i(ura unor indivizi ad)irati -ara li)ite si /arasiti 0rusc in )o)entul in care -ascinatia -ata de
ei inceteaza. O atractie deose0ita e@ercita asu/ra lui Castaneda /ro-esorii universitari de la .C#!.
Crototi/ul unei ase)enea relatii ucenic:)aestru investite e@clusiv de ucenic este /ro-esorul
#orca. Cursurile acestuia de -iloso-ie co(nitiva /ar sa ii o-era studentului in antro/olo(ie
ras/unsuri rationale la toate /ro0le)ele de inco)unica0ilitate si inco)/re1ensiune /e care le
traieste /e teren. Carlos ii dedica /ro-esorului un adevarat cult, )er(;nd cu s-intenie la toate
orele sale, sor0indu:i cuvintele si ideile, trec;ndu:i cu vederea ciudateniile, acce/t;nd c1iar
indi-erenta lui. =?:a) dus cu reli(iozitate la ca0inetul sau la orele de consulatii, desi
niciodata nu (asea ti)/ /entru )ine. &ar c1iar daca nu ii /utea) vor0i, il ad)ira)
ne/recu/etit, ):a) consolat c1iar cu ideea ca nu i)i va vor0i niciodata> (Castaneda, **8,
*). !sa cu) este /rezentat, /ro-esorul #orca ar -i /utut constitui )a(istrul /er-ect daca
ad)iratorul sau s:ar -i dedicat cunoasterii intelectuale si vietii acade)ice.
In -a/t, insa, /ro-esorul #orca este si el /arasit de ucenicul in cautare de )aestri, servind
doar ca -i(ura de contrast /entru /rezenta cu adevarat nu)inoasa a lui 2uan ?atus. In ra/ort
cu intele/ciunea si e@/erienta a0isala a lui don 2uan, /ro-esorul #orca -ace -i(uratie de /edant
cara(1ios, ratacit in /ro/ria vor0arie. In ter)enii invataturii sa)anice, /ro-esorul #orca nu
-ace dec;t sa -i@eze tonalul (/erce/tia noastra curenta), in ti)/ ce don 2uan e@/loreaza
)isterele na(ualului, ale realitatilor /aralele care ne incon<oara. =#u/tator:calator>, 2uan
?atus ii desc1ide lui Carlos /ortile s/re lu)ile necunoscute din sine si din univers, si de
aceea el este )aestrul a0solut. !devarul este ca, in toata literatura universala, e (reu de (asit
-i(ura unui )aestru )ai co)/let, )ai /uternic, )ai iradiant. 2uan ?atus este ceea ce 2un(
nu)este o /ersonalitate )ana, un intele/t venind din ad;ncurile vre)ii, cu o )are ener(ie
interioara, cu un control desav;rsit asu/ra su/ranaturalului, cu o /recizie si un stil i)/eca0il
de a:i conduce /e ucenici, cu o caldura u)ana si un si)t al u)orului cuceritor.
&ar a e@istat don 2uan cu adevaratJ "e/orterii si curiosii /orniti sa cutreiere sudul $tatelor
.nite si ?e@icul nu au reusit sa dea de ur)a sa)anului, si ni)eni din cunoscutii lui
Castaneda, cu e@ce/tia celorlalte =ucenice>, nu au /utut con-ir)a e@istenta lui. Nu e )ai
/utin adevarat ca autorul insusi sustine ca 2uan ?atus a /arasit lu)ea aceasta in *AB.
&aca ado/ta) /unctul de vedere al sce/ticilor, du/a care don 2uan este un /ersona< -ictiv,
atunci el ne a/are ca o -or)ida0ila condensare a -antas)elor lui Castaneda insusi. &u/a
a/recierile 'ar0arei ?7er1o--, este /osi0il ca /rietenul ei sa -i dezvoltat in cartile sale o -or)a
de /ersonalitate )ulti/la sau scindata3 =&on 2uan is clearl7 t1e Ot1er -or Carlos. T...U T%1is
inter/retationU a//eals to )e, 0ecause I 1ave a 1ard ti)e reconcilin( t1e Carlos I Ine9, or
t1inI I Ine9, 9it1 t1e one 91o is su//osed to 0e a 1ard0oiled, )ani/ulative deceiver. &on
2uan )a7 0e a su0/ersonalit7, or a /ersoni-ication o- a /art o- Carlos t1at 9as
underdevelo/ed and could 0e develo/ed and )ani-ested in t1e stor7es> (a/ud ?ille, *8,
HBA).
In ter)eni <un(ieni, 2uan ?atus este o /ersoni-icare a unui ar1eti/ colectiv, cel al =0atr;nului intele/t>, sau
/oate c1iar al =sinelui>. &intr:o ase)enea /ers/ectiva, /ute) /resu/une ca, de:a lun(ul volu)elor sale,
Castaneda a construit /ro(resiv o i)a(ine co)/ensatorie, )enita sa su0stituie i)a(oul /atern. El a reusit sa
(estioneze co)/le@ul oedi/ian ela0or;nd ceea ce Freud nu)este un =ro)an -a)ilial>, o -ictiune /rin care,
in locul tatalui real este construita i)a(inea unui tata ideal. &on 2uan este tatal si )aestrul /er-ect, cel /e care
Carlos l:a dorit si visat. El intruc1i/eaza toate acele trasaturi de intele/ciune, si(uranta si control de sine, dar si
de i)/linire )istica, de care co/ilul nu a avut /arte. Este ca si cu) Castaneda s:ar -i (re)construit /e
sine d;ndu:si un )odel -antas)at, invent;nd un /ersona< care )aterializeaza
i)a(inea /ri)ordiala a 0atr;nului intele/t, de-init de 2un( ca o /ersoni-icare a e@/erientei
ancestrale a rasei. Castaneda si:a o-erit un (1id /entru evolutia sa interioara, a construit o
i)a(ine /aterna care sa:i dea o =le(e a tatalui> si sa:l indru)e s/re autototalizare si realizarea
sinelui. !ceasta e@/lica at;t i)/ortanta detinuta de don 2uan in ec1ili0rul interior al lui
Castaneda (/entru care, c1iar daca nu are o realitate -izica, are o realitate /si1ica /lina de
i)/licatii si consecinte), c;t si -ascinatia nu)inoasa, de /ersonalitate )ana, /e care o e@ercita
asu/ra cititorilor.
?ut;nd discutia de la nivelul autorului la cel al cititorului, se /oate s/une ca 2uan ?atus este -i(ura care
/ersoni-ica un ar1eti/ sau un co)/le@ al o)ului (/ost))odern. Castaneda
aduce la zi si ada/teaza, /entru sensi0ilitatea si orizontul de aste/tare al societatii occidentale
conte)/orane, o -i(ura recurenta in istoria )ondiala a reli(iilor si civilizatiilor, cea a
indru)atorului )istic, a s-;ntului, a (uru:ului, a )aestrului reli(ios. In acest sens, don 2uan si
Carlos -unctioneaza ca niste inte)eietori de reli(ie (sau )istica), desi(ur o reli(ie de -actura
Ne9 !(e. =Invataturile> lui don 2uan vor0esc in ter)eni, daca nu credi0ili -a/tic, cel /utin
/lini de o reala incarcatura -antas)atica si a-ectiva, des/re o cale alternativa de realizare
interioara. Carlos Castaneda -ace, se /oate s/une, o o-erta reli(ioasa care ras/unde
aste/tarilor inconstiente ale culturii noastre deza0uzate si dezvra<ite, ce si:a re-ulat
dis/oni0ilitatile de credinta. El se insereaza in intervalul )a(ic /e care il desc1ide ezitarea si
constiinta vinovata cu/rinsa in -or)ula3 =$tiu -oarte 0ine ca don 2uan e un /ersona< inventat,
si totusi...>
&ar /oate ca este cazul sa inversa) c1iar aceasta e@/resie a dene(arii. $a nu ne concentra)
doar asu/ra aste/tarilor re-ulate si a /;l/;irilor de (;ndire )a(ica care -or-otesc in u)0ra
intredesc1isa a lui =si totusi.>, ci asu/ra si(urantei aro(ante cu care -or)ula) <udecata, 0ine
sustinuta e)/iric si rational, ca 2uan ?atus si invataturile sale sunt o si)/la -ictiune. Or <ude:
cata aceasta a/arent ire-uta0ila ridica niste /ro0le)e. &aca totul este /ura inventie, ne /ute)
(;ndi ca ave) de:a -ace -ie cu o -ictiune lucida, construita ludic sau /oate c1iar cinic, -ie cu o
-antas)a traita 1alucinatoriu de autor. In /ri)ul caz, ne /ute) intre0a in ce )asura un
sarlatan a<un(e sa traiasca at;t de )ult inselatoria inc;t sa o trans-or)e intr:o -iloso-ie de
viata, sa o /una in /ractica de:a lun(ul a a/roa/e /atruzeci de ani. Ce sarlatan are )otivatia si
/uterea de a a/lica te1nici s/irituale /recu) ster(erea istoriei /ersonale, izolarea de ceilalti,
care /resu/un un e-ort de vointa continuu si, )ai )ult, un sens al /ro/riului destinJ
inventie care are /uterea de a da o orientare teleolo(ica unei vieti are nea/arat niste
radacini inconstiente -oarte /ro-unde. &ar in acest caz ar tre0ui sa ne i)a(ina) un
Castaneda su-erind de o -or)a oarecare de delir siste)atizat, eventual de /seudolo(ia
-antastica. Felul in care el se identi-ica si isi traieste -antas)ele ar tre0ui sa ne -aca sa vede)
in cartile sale un docu)ent /si1otic. =! deveni inaccesi0il /entru cei din <ur> devine, dintr:o
te1nica s/irituala, o conce/tualizare a caderii in autis)ul /ro/riului univers i)a(inar. Istoria
culturii ne o-era )ai )ulte e@e)/le de )ari autori care s:au scu-undat in sc1izo-renie si delir
las;nd, /rin ulti)ele lor scrieri, niste docu)ente e@traordinare /entru dru)ul acesta s/re
tene0re. &ar intr:o ase)enea i/oteza se ridica o intre0are tul0uratoare3 !cce/t;nd ca
scrierile lui Castaneda stau /e un nucleu isteric sau /si1otic, oare asa arata scrierile unui
=ne0un>J Cu) este /osi0il ca ele sa contina at;ta intele/ciune, so-isticare, coerenta, u)or, c;nd de o0icei
/rocesul )aladiv este invers, ur);nd ur)eaza traseul saracirii si dezor(anitarii ideatice, i)a(inare si
e@/resiveJ
Inc;t ne /ute) intre0a, la r;ndu:ne, daca e@/licatia /e care a) sc1itat:o )ai sus, con-or)
careia )aestrul 7a5ui este o /roiectie a -antas)ei /aterne a lui Carlos, nu este ea insasi o
-or)a de re-uz linistor /entru constiinta noastra de oa)eni )oderniJ Nu este c1iar recursul
la /si1analiza o )odalitate de a evita con-runtarea cu )aterialul inconstient activat de
CastanedaJ Fac;nd din 2uan ?atus un i)a(o colectiv iar din Castaneda un nevrotic cu talent
literar, nu izola), inca o data, ceva )ai su0til e adevarat, un nucleul -iintial radioactiv in
s/atiul de carantina al 0unului si)t co)unJ Nu e@/edie) in -antas)atic un continut care
)erita cercetat ca o -iinta vie, si nu ca o )u)ie /rinsa in c1i1li)0arul lo(iciiJ
(Csi1)analiz;ndu:l /e Castaneda, ne securiza) /e noi, oa)enii occidentali e)/irici si atei,
c;nd de -a/t )ai onest ar -i sa ne -ace) noua insine un /roces de intentie si sa ne intre0a)
de ce si)ti) nevoia e@/licatiei /si1analitice.
&ar /oate ca nici nu este nevoie sa a/ela) la i/oteza unor dere(lari /si1otice sau nevrotice.
$tudiile recente asu/ra teatralitatii si a <ocului ne o-era inter/retari ne)edicale si deci
ne/eiorative /entru =/re-acatoria> (/retendin() si <ocul de roluri in societate. !st-el,
co)ent;nd s/ectacolele (/er-or)ances) din viata de zi cu zi, "ic1ard $c1ec1ner distin(e
doua -unctii ale re/rezentarilor3 to )aIe 0elieve (a:i -ace, a:i deter)ina /e altii sa creada) si
to )aIe 0elie- (a -ace, a crea credinta in realitatea a ceva) ($c1ec1ner, 2002, H5). !st-el,
<ocurile de co/ii sau rolurile actoricesti din teatru si din cine)ato(ra-ie sunt s/ectacole
=)aIe:0elieve>, in care /artici/antii stiu ca se =/re-ac> si anunta acest lucru celor din <ur /rin
diverse se)nale si conventii. "olurile /ro-esionale, de (en sau de rasa, in sc1i)0, sunt
s/ectacole =)aIe:0elie->, in care distanta dintre realitate si -ictiune, dintre actor si /ersona<, a
-ost stearsa. Fi(urile /u0lice, de la lideri /olitici la -or)atori de o/inie si indru)atori reli(iosi,
=insceneaza> situatii si re/rezentatii in care se convin( in acelasi ti)/ /e ei si /e /u0licul lor
de seriozitatea )esa<ului trans)is. Or, c1iar acesta este si cazul lui Carlos Castaneda, devenit,
dincolo de )otivatiile sale /ersonale, o -i(ura /u0lica (/rezenta -izica nu este o conditie sine
5ua non a )ediatizarii), un /ro-et reli(ios intr:o e/oca in care /;na si revelatiile sunt o0li(ate
sa -oloseasca )i<loacele si canalele )ass:)edia.
Intr:o lu)e in care -ictiunea devine un instru)ent de constructie a realitatii, c1iar -ictive
-iind te@tele lui Castaneda au /uterea de a i)/une o realitate. !utorul insusi isi de-ineste
cartile dre/t cercetare si ale(orie, ceea ce l:a -acut /e "ic1ard de ?ille sa nu)easca de)ersul
lui Castaneda =etno)etodale(orie>. Cartizan inversunat al se/ararii celor doua ti/uri de
discurs, ?ille )arseaza desi(ur doar /e distanta dintre sensul literal (care ar tre0ui sa redea
veridic o realitate adevarata) si sensul ale(oric (care isi /er)ite sa ru/a cordonul veracitatii cu
lu)ea).
&in aceasta /ers/ectiva, c1iar daca nu sunt literal adevarate, cartile lui Castaneda ar /utea -i ale(oric
adevarate. $au, )er(;nd si )ai in ad;nc, s:ar /utea s/une ca, c1iar daca este -alsa ()inciuna sau -ictiune)
in ra/ort cu lu)ea =reala>, ale(oria sa este adevarata in ra/ort cu lu)ea noastra /si1olo(ica. 'ar0ara
?7er1o-- a sur/rins -oarte e@act -a/tul ca /uterea de seductie a lui Castaneda consta in concretetea
i)a(inara a relatarilor sale3 =.nul din )otivele /entru care oa)enii se su/ara at;t de tare c;nd le arati ca el
TCastanedaU este un e@croc se datoreaza -a/tului ca el isi e@/une invatatura intr:o -or)a concreta, c1iar
daca ale(orica. Covestea lui li se adreseaza ca o e@/erienta concreta. Qa/P Ii loveste, si ei stiu ca este
adevarata. T...U !sa inc;t il ataci nu doar /e el, ci si /ro/ria lor e@/erienta /rivata, care are
valoare de adevar /entru ei> (?ille, *8, HB5). Ne a-la) in situatia in care relatarea -ictiva
ve1iculeaza un adevar /si1olo(ic, iar /uterea de re/rezentare i)a(inara surclaseaza re/erele
de certi-icare a realitatii e@terioare.
$tarile anar1eti/ice de constiinta Centru a /atrunde c;t )ai )oale in universul lui Castaneda, in asa -el
inc;t sa di)inua) /e
c;t /osi0il e-ectele de de-or)are statuate de /rinci/iile de incertitudine ale lui Heisen0er(,
este asadar nevoie de o lectura /artici/ativa atenta la /ro/riile /rocese i)a(inare.
Instru)entul cel )ai /otrivit in acest sens este =atentia li0er -lotanta> de-inita de
/si1analistul Ileinian 6il-red ". 'ion ('ion, **H). Centru a sur/rinde /uterea de -ascinans a
cartilor lui Castaneda, /entru a reconstitui invataturile lui 2uan ?atus, -ie ele reale sau
inventate, cititorul, cel avizat in /ri)ul r;nd, tre0uie sa vina cu c;t )ai /utine aste/tari si
/re<udecati (asa cu) o cere etnolo(ia actuala), =-ara )e)orie si dorinti> (cu) /retinde 'ion).
Ca o )asura /reli)inara, vo) ado/ta o conventie -olosita de<a de cercetatori =educati> ai
volu)elor castanediene, aceea de a distin(e intre autorul Castaneda si /ersona<ul Carlos. In
sea)a autorului cad /ro0le)ele de credi0ilitate /rivind relatia universului te@tual cu cel real,
in ti)/ ce /ersona<ul tre0uie luat ca un /rota(onist intern al universului te@tual, indi-erent
daca acesta este -ictiune sau non:-ictiune.
$a re)arca) in treacat ca )etoda cercetarii /artici/ative /e care o -oloseste Carlos nu este
doar o si)/la atitudine e/iste)olo(ica si o /ractica de lucru, ci si un dis/ozitiv co)/le@ de
seductie a cititorului lui Castaneda. ?etoda anuntata de cercetator induce )odul de
/ozitionare a /u0licului -ata de o0iectul cercetarii, su(er;nd o )odalitate de lectura e)/atica.
!sa cu) /rota(onistul nu /oate sa <udece si sa siste)atizeze o invatatura inco)ensura0ila si
ireducti0ila lo(ic, la -el lectorul este invitat sa /artici/e la cele /ovestite sus/end;ndu:si, la
r;ndul sau, neincrederea si conditionarile co(nitive.
&in /ers/ectiva lo(osului occidental, e@/erientele lui Carlos au intr:adevar un aer 1aotic si
i)/revizi0il. Fiecare noua =lectie> a lui don 2uan reuseste nu doar sa distru(a c;te un alt 0loc
de conce/te al /aradi()ei rationaliste, dar si sa adau(e, intr:o s/irala (eo)etrica, noi
ele)ente ale unei cunoasteri non:aristotelice si non:siste)ice. Este adevarat ca, in a doua
/arte a seriei de volu)e castanediene, ince/;nd cu Focul launtric, se decanteaza in s-;rsit un
siste), cu o ontolo(ie, o antro/olo(ie si o (noseolo(ie de sine statatoare, dar acesta se va
dovedi in cur;nd, in !rta visatului s/re e@e)/lu, doar o 0aza de lansare s/re noi lu)i,
co)/let i)/redicti0ile, (eneratoare de noutate s/ontana. Cu) o arata si titlul ulti)ului
volu), /re(atirea sa)anica descrisa de Carlos este doar o /oarta s/re o in-initate activa, de
dincolo de toate sc1e)ele si siste)ele e@/licative.
Centru a da sea)a de aceasta (a/arenta li/sa de) structura a unei initieri conectate la o sursa ce de0ordeaza in
)od constant cunoscutul, voi a/ela la doua conce/te /e care le:a) creat /entru a e@/lica toc)ai ase)enea
situatii, cele de anar1eti/ si de esc1ati/ (Kezi Corin 'ra(a, =!nar1eti/ul si s-;rsitul /ost)odernitatii>,
O0servator cultural, nr. +5:++ si +A / 200H, si =!r1eti/, anar1eti/, esc1ati/>, $teaua, nr. :2/ 200B). &aca
structurile ar1eti/ale se re-era la acele scenarii care au o natura coerenta, centrata, ierar1ica si
rezu)a0ila intr:un lo(os, cor/usurile de te@te anar1eti/ice sunt incoerente,
descentrate, 1aotice si i)/osi0il de redus la un scenariu e@/licativ unic. !) distins ar1eti/ul
de anar1eti/ cu a<utorul unei )eta-ore =cos)olo(ice>, si anu)e co)/ar;nd un siste) solar
or(anizat /ita(oreic in <urul unui soare central cu un nor de /ra- (alactic -ie de dinaintea
acretiei /ul0erii de /articule intr:un siste) solar, -ie de du/a e@/lozia catastro-ala a unei
su/ernove ce a distrus siste)ul din care -acea /arte. E@ista o/ere care se construiesc /e un
/attern vizi0il sau invizi0il, /ree@istent sau e)anat c1iar in cursul dezvoltarii te@tului, ce le da
un sens totalizator si le o-era o coloana verte0rala, si o/ere care /ar sa se dezvolte anar1ic,
-ara control si directie teleolo(ica, ca un or(anis) neverte0rat 0olnav de acro)e(alie,
/recu) rizo)ii in co)/aratie cu o radacina invocati de Dilles &eleuze.
Centru cititorul care astea/ta o siste)atizare si un sens ordonator, cartile lui Castaneda, )ai
ales du/a esecul =!nalizei structurale> cu care se inc1eie /ri)ul volu), se dezvolta a0erant,
de:a dre/tul 0ro9nian, -ac;nd i)/osi0ile incercarile de orientare si de /reviziune. In )ai
)ulte r;nduri, Carlos )arturiseste a -i in inca/acitatea de a construi un sens ordonator la ce i
se int;)/la. %oate e@/erientele si revelatiile ii a/ar ca /iesele unui (i(antic <oc de /uzzle,
care, /rin acu)ulare, au ciudata insusire de a nu la)uri de-el i)a(inea (lo0ala, ci de a o -ace
)ai co)/le@a si )ai (reu de inteles (Castaneda, *80, *).
In istoria literaturii si a culturii universale, te@tele anar1eti/ice au -ost in (eneral e@/licate ca
esecuri si accidente, ca ratari ale nor)ei. !ceasta a si deter)inat declasarea lor, e@cluderea
din )arele canon sau canoane care (aranteaza acce/tarea si valoarea unei o/ere. !utorii unor
ase)enea te@te au -ost ta@ati dre/t e/i(oni si creatori de );na a doua, inca/a0ili de a:si
structura viziunea si de a:si inc1ide o/era ca un cos)oid. E@ista insa adevarate cor/usuri de
o/ere in care deverte0rarea este siste)ica, /recu) in ro)anele =ale@andrine> ale !ntic1itatii
t;rzii, in ro)anele cavaleresti din secolele XKI:XKII, in =calatoriile e@traordinare> din
secolele XKIII:XIX sau intr:un nu)ar de o/ere ale secolului XX, )oderne si /ost)oderne,
de la #e9is Carroll si Croust la 'oris Kian si %1o)as C7nc1on. In cazul lor, in locul unor
<udecati ostile (cu) a -acut Dide cu In cautarea ti)/ului /ierdut), sunt /re-era0ile analizele
neutre, care sa sc1i)0e )etodolo(ia si criteriile de valorizare, care sa nu vada in ele esecul in
a res/ecta nor)a ar1eti/ala, ci sa le acce/te in natura lor de co)/ozitii anar1eti/ice.
Care este sursa si sensul destructurarilor anar1eti/aleJ Claton de-inea lu)ea contin(enta ca o
co/ie a unui siste) ar)onios de ar1eti/uri, (asind in s/atele -iecarui individ /articular
/atternul unei Idei. Cel )ai )are cos)ar al -iloso-iei sale este i/oteza unei realitati
contin(ente non:)i)etice, care /roli-ereaza (ener;nd 1aotic si stocastic -iinte
nease)anatoare si ire/eta0ile. "ealitatea 1ic et nunc /oate constitui asadar, in cadrul unor
-iloso-ii ne:ar1eti/ale, cel )ai )are si ine/uiza0il rezervor de inovatie. Ce de alta /arte, daca
de/lasa) discutia, o data cu -iloso-iile criticiste, de /e lucrul in sine /e su0iectul cunoscator,
atunci rezervorul de i)/revizi0il il constituie -acultatile irationale ale individului u)an.
&esi(ur, )ostenind nostal(ia idealului rationalist, c1iar si /si1olo(ia ad;ncurilor, de la 2un( la
#acan, a incercat sa con-ere inconstientului o structura ar1eti/ala sau lin(vistica. &ar aceasta
nu e@clude, din nou, ca un cos)ar al /si1iatrilor, i/oteza unui inconstient 0ro9nian incon:
trola0il. !);ndoua aceste scandaluri ale (;ndirii rationaliste, i/otezele unei realitati si/sau ale unui
/si1ic anar1eti/ic, /ot -i invocate in cazul cartilor lui Castaneda. Ca ucenic )ai )ult sau )ai
/utin voluntar al sa)anului 2uan ?atus, Carlos cla)eaza /er)anent ca e@/erientele la care
este su/us de/asesc /uterea sa de intele(ere si de e@/licare si ca sin(urul lucru /e care il
/oate -ace este sa relateze onest si e@act ceea ce i se int;)/la. Or, din intrea(a literatura
reli(ioasa a o)enirii, cea sa)anica este, /oate, la o a/ro@i)are -oarte lar(a, cea )ai direct
conectata la e@/erienta (enuina, la sursa /ri)a de eveni)ente.
!) -or)ulat aceasta a-ir)atie /ornind de la e@traordinara analiza /e care o -ace "o0erte
Ha)a7on sa)anis)ului si0erian (Ha)a7on, **0). Cercet;nd doua /o/ulatii de 0uriati, din
trans0aiIalia si din cis0aiIalia, cu doua -or)e de econo)ie di-erite, Ha)a7on distin(e intre
un sa)anis) de v;natoare si cules, )ai =/ri)itiv>, si un sa)anis) de /astorit, )ai =evoluat>.
In sa)anis)ul de v;natoare, sa)anul este /ersona<ul /rinci/al al colectivitatii, deoarece el
inter)ediaza intre lu)ea oa)enilor si lu)ea ani)alelor, intre natura si su/ranatura, intre vii
si )orti, asi(ur;nd 0unul ec1ili0ru intre aceste re(nuri. Kiata (ru/ului de/inde, intr:o viziune
(lo0ala )a(ica, de activitatea sa)anului. !st-el, do0;ndirea v;natului /resu/une doua eta/e3
intr:o /ri)a eta/a, sa)anul /leaca intr:o =v;natoare de su-lete>, in cadrul careia o0tine, de la
"e(ele /adurii, un nu)ar de su-lete de ani)ale /entru clanG a0ia intr:o a doua eta/a,
v;natorii (ru/ului /leaca sa ucida ani)alele -izice res/ective, in locurile indicate de sa)an.
Centru a -ace ase)enea e@/editii in su/ranatura, la "e(ele ani)alelor si la -iica acestuia, sau
la stra)osi si in satul )ortilor, sa)anii si0erieni intra in stare de transa, /rovocata /rin
diverse )i<loace, de la /lante si su0stante 1alucino(ene, la -u), )uzica, dans, crize
e/ile/toide etc. $/iritul lor se decor/oralizeaza si, lu;nd uneori -or)a de ani)al (ceea ce
a)erindienii nu)esc 0us1:soul, su-let de <un(la), intra in dialo( cu entitati care, la r;ndul lor,
au o con-or)atie cel )ai adesea zoo)or-a. $a)anul vor0este asadar cu ei li)0a ani)alelor,
/e care cei care /artici/a la sedinta de sa)anizat o aud ca o serie de ti/ete, (ro1aituri, )u(ete
si alte z(o)ote ani)aliere. !0ia la intoarcerea din calatoria sa e@tatica sa)anul va /ovesti ce
a trait traduc;ndu:si i)/resiile in cuvinte u)ane.
In colectivitatea crescatorilor de ani)ale, in sc1i)0, sa)anul decade din rolul sau de
)ediator si (arant al su/ravietuirii (ru/ului. Cu) e@istenta tri0ului nu )ai de/inde de
ani)alele v;nate, ci de tur)ele /astorite, -unctia conducatoare ii revine se-ului )ilitar al
tri0ului, care ras/unde de 0unastarea -izica, in ti)/ ce sa)anul ra);ne sa ras/unda doar de
0unastarea /si1ica si s/irituala (0oli, )oarte etc.). Centru aceasta, /artenerul sau de dialo(
su/ranatural nu )ai este "e(ele /adurii, entitate zoo)or-a, ci $tra)osii, entitati u)ane. Con:
vor0irile sale in lu)ea s/iritelor se vor des-asura /rin ur)are in li)0a< u)an.
In /lus, du/a "o0erte Ha)a7on, trecerea de la econo)ia de v;natoare la cea de /astorit sc1i)0a si
su/rastructura sociala si cultural:reli(ioasa. In locul unei relatii de alianta, sta0ilita intre tatal socru si (inere,
ca/ata /redo)inanta relatia de descendenta -iliala (/atriar1at), a carei /rinci/ala )iza este trans)iterea
/rin )ostenire a tur)ei -a)iliale. "elatiile de alianta =orizontala> din sa)anis)ul de v;natoare sunt
inlocuite de relatiile de trans)itere =verticala>, din tata in -iu, in sa)anis)ul de crescatori de ani)ale.
!ceasta se ras-r;n(e si asu/ra =)eseriei> de sa)an, care devine tot )ai )ult, dintr:o recrutare electiva,
o -unctie trans)isi0ila ereditar. $a)anul nu )ai este ales de s/irite, ci isi )osteneste /ozitia de la tatal
sau de la 0unicul sau. El nu )ai este initiat in stare de transa, de catre du1urile /adurii, ci isi insuseste stiinta
de la /redecesorul sau (Kezi si &ela07, 2002, B0). Or necesitatea de trans)itere din (eneratie in
(eneratie a unui cor/us de invataturi i)/lica o codi-icare tot )ai
ela0orata a )aterialului trans)is, or(anizarea lui intr:un siste), a/aritia unor )ne)ote1nici
si stereoti/ii etc.
!) re/rodus aceasta de)onstratie /entru a accentua -a/tul ca, la un )od si)/li-icator
vor0ind, in cazul sa)anis)ului de v;natoare sa)anul intra intr:un contact direct cu lu)ea
su/ranaturala, in ti)/ ce in sa)anis)ul de /astorit invatatura sa)anica tinde sa -ie trans)isa
ereditar, la a doua, a treia, a n:a (ura. Centru a:si inde/lini -unctia, /ri)ul ti/ de sa)an
tre0uie o0li(atoriu sa /ractice transa, in ti)/ ce al doilea /oate, in /rinci/iu, se a/eleze doar
la intele/ciunea invatata. &esi(ur, in realitate, lucrurile nu se transeaza deloc at;t de li)/ede
(/ri)ii sa)ani /ut;nd doar sa =)i)eze> transa in unele cazuri, iar cei de:ai doilea sa o
/ractice e-ectiv in anu)ite situatii), dar ele contureaza totusi anu)ite tendinte evolutive, care
se accentueaza cu trecerea la alte -or)e de reli(ie.
Or sensul )are al unei ase)enea evolutii este cel al inde/artarii de e@/erienta )istica directa.
In /racticile reli(ioase sa)anice /ri)itive, =s/ecialistii sacrului> isi e@ercita -unctia /rintr:un
contact direct, sedinta de sedinta, Ia)lenie de Ia)lenie, cu du1urile /adurii, cu stra)osii, cu
)ortii. Nu discut aici (si nici nu o voi -ace, in s/iritul /recautiilor )etodolo(ice enuntate de
I. ?. #e9is) daca e@/erientele acestea de transa si /osesie au o realitate ontolo(ica sau una
/si1olo(ica, daca sunt =adevarate> sau 1alucinate. &ar in a)0ele cazuri ele sunt s/ontane, au
i)/revizi0ilitatea relatiei cu un necunoscut (-ie el )eta-izic sau )eta/si1ic) inde/endent de
su0iecti. Ele sunt anar1eti/ice /entru ca, in /rinci/iu, sunt non:)i)etice, descriu niste
e@/eriente /aranor)ale traite /e viu, in cursul transei.
In cazul reli(iilor de -actura )itolo(ica sau teolo(ica, /oliteiste, )onoteiste etc., s/ecialistii
sacrului, de la /ro-eti la druizi, de la 0ra1)ani la /reoti, nu )ai intretin in )od o0li(atoriu o
relatie (enuina si ne)ediata cu sacrul. Ei -ac sacri-icii, ei inter/reteaza se)ne, ei inde/linesc
ritualuri si cere)onii, dar /entru aceasta nu )ai este indis/ensa0il sa intre in contact e@tatic
cu zeii sau &u)nezeul lor. &esi(ur, toate aceste reli(ii dis/un si de (ru/uri de =ins/irati>,
/7t1ii si 7o(1ini, asceti si )istici, dar de o0icei nu acestia constituie clasa care re(leaza
-unctionarea institutiei reli(ioase, 0a c1iar sunt /riviti adeseori cu retincenta de nor)atorii
reli(iilor res/ective. Cu alte cuvinte, in aceste reli(ii invatatura trans)isa, traditia )ostenita,
cuv;ntul scris, au /rioritate asu/ra e@/erientei e@tatice sau de /osesie. Codi-icarea culturala si
institutionala -ace ca doctrinele si do()ele reli(iilor actuale sa ai0a un caracter ar1eti/al, ceea
ce e@/lica )e-ienta lor -ata de )ani-estarile anar1eti/ice si necanonice, deci /otential eretice,
ale vizionarilor si )isticilor.
Cornind de la aceasta i/oteza, se /oate acce/ta ca dezvoltarea la0irintica a =siste)ului> lui Castaneda ar
-i o dovada nu a inca/acitatii de or(anizare a )aterialului de catre ra/ortor ci a autenticitatii relatarii unor
e@/eriente (enuine, ce nu se su0ordoneaza unor le(e co)une sau unor -or)ae )entis cunoscute. In orice caz,
nu i se /oate re/rosa lui Castaneda, in acelasi ti)/, at;t -a/tul ca ar inventa ceea ce /ovesteste, c;t si
-a/tul ca nu are ca/acitatea de siste)atizare ceruta unui cercetator. &aca inventeaza totul, atunci tre0uie
ad)irat -a/tul ca reuseste sa )entina at;t de indelun( =sus/ensul> desco/eririi continue, ca isi sus/enda si
isi a);na tentatia conce/tualizarii, a si)/li-icarii teoretice, care il /;ndeste /e cel ce se <oaca in a0stract -ara
sa -ie ali)entat de e@/eriente /line, /urtatoare de sensuri noi si i)/revizi0ile. #i/sa conce/tualizarii
tre0uie vazuta ca un (a)0it, /rin care Castaneda isi sacri-ica credi:0ilitatea acade)ica, titlul de savant,
/entru a s/ori credi0ilitatea u)ana a relatarilor sale. Ea
este un dis/ozitiv -oarte e-icace de inducere a i)/resiei de autenticitate, recunoasterea
esecului de a controla notional o e@/erienta -iind, in oc1ii /u0licului occidental o0isnuit cu
/retentia scientis)ului de a /utea sa e@/lice totul, o (arantie )ai /uternica /entru realitatea
ireducti0ila a acestei e@/erientei dec;t orice e@/licatie lo(ica.
O structura ar1eti/ala, centrata, or(anizatoare de sens, /oate -i in (eneral corelata cu /ozitia
eului, vazut ca un centru al constiintei si al /si1icului (enerator de ordine. E@/erientele si
scrierile anar1eti/ice tri)it, di)/otriva, la stari de dezor(anizare a constiintei, de descentrare
sau de )ulti/licare a centrilor do)inanti. In conte@tul actual al (lo0alizarii si al )ondializarii,
se vor0este tot )ai )ult de identitati )ulti/le, adica de ansa)0luri in care culturile de (ru/
coe@ista =de)ocratic>, -ara sa )ai de/inda de si sa se su0ordoneze unei culturi de re-erinta,
canonizatoare si totalitara. #a nivelul /si1icului individual se /oate vor0i, /rin analo(ie, de
/ersonalitate )ulti/la, sau /entru a evita conotatia /si1iatrica /eiorativa, de su0iect )ulti/lu.
2un( a de-init eurile alternative si concurente dre/t co)/le@e autono)e sau ar1eti/uri,
arat;nd ca (o /arte din) dezec1ili0rele )entale constau in luarea in /osesie a eului de catre
diverse -or)atiuni inconstiente (u)0ra, ani)a, /ersona etc.). Ne0unia ar /utea -i asadar
vazuta ca o destructurare anar1eti/ica a ierar1iei /si1ice av;nd in v;r- eul.
Cores/ondentul /si1olo(ic al te@telor anar1eti/ice sunt starile alterate de constiinta.
Castaneda le nu)este =stari de realitate neo0isnuita> (states o- nonordinar7 realit7)
(Castaneda, *+8, 2, AH) si le asaza la 0aza invataturilor lui don 2uan. Cercetarea
/artici/ativa /e care /retinde ca o intre/rinde asu/ra vra<itoriei 7a5ui consta, in esenta ei,
intr:o i)ersiune totala in /erce/tiile alterate si 1alucinatorii /e care i le /rovoaca )aestrul
sau. Ca etnolo(, Castaneda este un e@/lorator nu at;t al unei alte culturi -olclorice, c;t al
unor alte stari de constiinte dec;t cele /rivile(iate de )odul de viata occidental. El este, cu un
conce/t -or)ulat, ni se s/une, de /ro-esorul #orca, un =o) de stiinta in vizita intr:un alt
univers co(nitiv> (scientist:vizitor to anot1er co(nitive 9orld) (Castaneda, **8, 2H).
&e:a lun(ul volu)elor, Castaneda ela0oreaza )ai )ulte /erec1i de conce/te care o/un
starea nor)ala de constiinta si starile alterate. Cele doua )e)orii, inelele de /utere, tonalul si
na(ualul, constiinta /artii dre/te si constiinta /artii st;n(i, constienta o0isnuita si constienta
ridicata, cele trei ti/uri de atentie, cele doua )inti, sunt izoto/ii ale aceleiasi o/ozitii
-unda)entale, ad;ncita si /er-ectionata succesiv. Este (reu de decis, /ornind strict de la
indicii interni de certi-icare a realitatii /e care ii (eneraza cartile lui Castaneda, daca evolutia
uneori aleatorie si -rustranta a acestor conce/te se datoreaza evolutiei lui Carlos ucenicul,
care a<un(e sa intelea(a tot )ai 0ine =invataturile> lui don 2uan, sau evolutiei lui Castaneda
autorul, care isi /er-ectioneaza /ro(resiv ideile. ?ult )ai si)/lu /entru cititor, o0isnuit cu
co)oditatea /ozitivista a lucrurilor 0ine (;ndite si clar s/use, ar -i -ost ca aceste notiune sa
-ie teoretizate din start, o data /entru totdeauna. Insa asa, c1iar /rocesualitatea devine un
)ecanis) de validare interna a autenticitatii, su(er;nd nararea unei e@/eriente traite,
i)/revizi0ile, care se des-asoara din )ers.
In Calatorie la I@tlan, la o0servatia )irata a lui Carlos ca, desi a/arent nu )ai are nici un interes teoretic
(acade)ic) in relatia sa de ucenic cu don 2uan, el continua sa se si)ta atras si c1iar sa /ro(reseze la un )od
o0scur, 2uan ?atus -ace o /ri)a distinctie, intre co)/re1ensiunea rationala si o invatare =cor/orala>.
Invataturile sa)anice nu se adreseaza inteli(entei cere0rale, ci unei inteli(ente a tru/ului, care -unctioneaza
in a-ara )intii si uneori
i)/otriva acesteia. =?otivul /entru care continui sa vii sa )a vezi este -oarte si)/luG de
-iecare data c;nd ai venit sa )a vezi, cor/ul tau a invatat anu)ite lucruri, c1iar i)/otriva
dorintei sale. $i ai a<uns acu) sa si)ti ca, /entru a a-la si )ai )ulte, cor/ul tau are nevoie sa
se intoarca.> (Castaneda, 200H, 2B). Invataturile lui don 2uan sunt (reu de inteles, /entru ca
ele nu se adreseaza luciditatii si intele(erii, ci intuitilor si re-le@elor. Ceea ce ur)areste
=0ine-acatorul> este sa creeze anu)ite situatii /entru ucenic ast-el inc;t acesta sa asi)ileze
niste sc1e)e de co)/orta)ent -izic de dincolo sau de dinaintea re/rezentarilor rationale3
=C;nd -aci ceva cu oa)enii, s/use el, (ri<a ta tre0uie sa -ie doar aceea de a /rezenta cazul
res/ectiv cor/urilor lor. !sta a) incercat sa -ac tot ti)/ul cu tine, sa:ti las cor/ul sa stie. Ce
cine intereseaza daca intele(i sau nuJ> (Castaneda, 200H, 2H).
I)/ortanta si )ari)ea invatarii =cor/orale> ca/ata o di)ensiune dra)atica du/a /lecarea
din lu)ea a lui don 2uan si incetarea uceniciei, adica ince/;nd cu al cincilea volu), !l doilea
inel de /utere. "eint;lnirea lui Carlos cu )e)0rii /ro/riei sale ec1i/e de vra<itori, care
-usesera antrenati se/arat, este /rile<ul unor con-runtari dinainte /revazute si aran<ate de don
2uan, in care toti, dar in /ri)ul r;nd naratorul, sunt o0li(ati sa reactioneze de la un nivel )ai
de(ra0a inconstient. !tacat /rin )anevre de /utere, Carlos se /o)eneste ras/unz;nd cu (es:
turi neaste/tate si incredi0ile, ine@/lica0ile /entru el insusi, ca in vis, in care /are sa stie )ult
)ai )ulte lucruri dec;t isi a)inteste sa -i invatat vreodata de la don 2uan.
Interactiunea declanseaza in toti ucenicii o serie de re)e)orari s/ectaculoase ale unor
eveni)ente traite cu ani in ur)a si uitate in c1i/ ine@/lica0il. In re/etate r;nduri, Carlos are
i)/resia ca este victi)a unei uriase a)nezii, care i:a lasat /ete )oarte /e )e)orie. $i el si
cole(ii sai sunt con-runtati cu -ul(erari si scli/iri de a)intiri care /ar sa vina dintr:o alta lu)e,
/este care s:a lasat o ceata i)/enetra0ila. Este ca si cu) Carlos ar -i trait, in ti)/ul uceniciei
cu don 2uan, o viata /aralela, din care nu)ai acu) ince/ sa e)ear(a insule -ra()entate si
a/oi continente intre(i de viata. C;tiva ani 0uni, /;na va reusi sa reconstituie 1arta al0a a
unui trecut o0nu0ilat, el va trai senzatia teri-ianta a unui 0olnav )ental care desco/era ca
luciditatea sa a -ost ciuruita de (oluri, de 0lacI:out:uri si de ru/eri ale -il)ului constiintei.
2uan ?atus va nu)i locul de stocare al acestor a)intiri /arado@ale )e)oria secunda sau
)e)oria /artii st;n(i, in o/ozitie cu )e)oria /ri)a sau )e)oria /artii dre/te. #a o /ri)a
enuntare, s:ar /utea crede ca este vor0a de distinctia din neurolo(ia conte)/orana intre
e)is-era cere0rala st;n(a si cea drea/ta, intr:o dis/ozitie rasturnata (tin;nd cont de -a/tul ca
e)is-era drea/ta controleaza de -a/t /artea st;n(a a cor/ului si invers). &ar st;n(a si drea/ta,
in acord cu o si)0olistica )a(ica si )itica ancestrala, denu)esc la don 2uan nu doua
co)/onente anato)ice (e)is-erele cere0rale), ci doua zone din structura ener(etica a -iintei
u)ane. Fiecare din aceste zone stoc1eaza a)intiri de intensitati si structuri di-erite, care nu
/ot -i /ur si si)/lu =traduse> unele in altele si de aceea nu se a)esteca intr:o )e)orie unica
si nedi-erentiata.
Invatarea )entala si invatarea cor/orala, )e)oria /artii dre/te si )e)oria /artii st;n(i a<un( sa de-ineasca
doua stari de constiinta di-erite ca natura si intensitate, constienta (a9areness) /artii dre/te si constienta /artii
st;n(i. Cele doua se deose0esc /rin (rade di-erite de ener(ie /si1ica, /ri)a, )ai scazuta, este i)/artasita de
toti oa)enii, cea de:a doua, )ai ridicata, necesit;nd diverse te1nici s/irituale de crestere si stocare a /uterii,
-iind accesi0ila doar sa)a:nilor. Ea este nu)ita de don 2uan =stare de constienta s/orita>, asi(ur;nd o
intele(ere si o
/utere de concentrare necunoscute o)ului neantrenat. $tarile alterate de constiinta, sau
starile de =non:ordinar7 realit7>, cu) le de-inise Castaneda intr:o /ri)a instanta, in /erioada
in care don 2uan il /unea sa consu)e su0stante 1alucino(ene, sunt ast-el ridicate si
inno0ilate de la conditia de stari 1alucinatorii deviante la cea de stari su/erioare luciditatii
curente.
$tarea de constienta s/orita are o alta =viteza> dec;t constiinta nor)ala. Carlos si ceilalti
ucenici au di-icultati in a de-ini in ce anu)e consta aceasta =viteza>, dar resi)t sc1i)0area la
un )od -izic, /rintr:un /ocnet la 0aza (;tului si o senzatie de caldura /e cerul (urii si in
urec1i (Castaneda, *AA, 8H). !ceeasi trecere /oate -i /rovocata si /rintr:o =/asa )a(ica>,
nu)ita =lovitura na(ualului>, /e care )aestrul i:o ad)inistreaza ucenicului in s/ate, undeva
deasu/ra o)o/latilor. =$c1i)0area de viteza> i)/lica un alt )od de /erce/tie, re/rezentare
si (;ndire, in care ucenicul ca/ata o claritate e@traordinara a )intii, intele(;nd la un )od
intuitiv si direct, dincolo de cuvinte, ceea ce ii e@/lica =0ene-actorul>. !t;ta doar ca la iesirea
din starea de constiinta ridicata, ucenicul uita co)/let tot ceea ce s:a int;)/lat in intervalul
res/ectiv. Carlos nu isi va reca/ata a)intirile dec;t atunci c;nd va rea<un(e, /rin /uteri
/ro/rii, la /ra(ul de ener(ie /e care i:l indusese don 2uan. Invataturile =/artii dre/te>,
/ovestite de Castaneda in /ri)ele /atru volu)e, sunt ast-el du0late de invataturi ale =/artii
st;n(i>, e@/use in stari ridicate de constiinta si uitate in viata nor)ala. .r)atoarele volu)e
re/rezinta /rocesul reaccesarii acestor int;)/lari de /e =-ata intunecata a lunii>, Castaneda
a-ir);nd ca a avut nevoie de a/roa/e zece ani /entru a reconstitui ceea ce il invatase don
2uan in stari de constienta s/orita (Castaneda, *85, IX:X).
&istinctia cea )ai /uternica intre cele doua )odalitati sau stari de constiinta este -acuta de
don 2uan cu a<utorul conce/telor =vra<itoresti> de =tonal> si =na(ual>. In literatura etno(ra-ica
a ?e@icului, arata Castaneda, ter)enii sunt cunoscuti ca dese)n;nd doua ti/uri de du1uri
ani)aliere sau tote)ice, tonalul : un s/irit /azitor care se ataseaza unui o) inca de la nastere,
si na(ualul : ani)alul in care se trans-or)a sa)anul in cadrul calatoriilor sale e@tatice
(Castaneda, *AB, *). "ic1ard de ?ille, care intoc)este un =ale(losar> T(losar de ter)eni
=ale(orici>U cu ter)enii =/iratati> de Castaneda din 0i0lio(ra-ia de s/ecialitate, re(aseste intr:
adevar acesti ter)eni la !da)s si "u0el (*AH). %onalul este un ani)al insotitor sau c1iar
destinul unui o), ce /oate -i -urat si este res/onsa0il de i)0olnavirile acestuiaG iar na(ualul
este o trans-or)are s/eci-ica a unui o) intr:un ani)al, ter)enul -iind -olosit /entru a
dese)na vra<itoarele (?ille, *8, BHH, B20).
2uan ?atus insa, /retinde Castaneda, -oloseste ter)enii intr:un sens co)/let di-erit, )ult
)ai ar1aic (asa cu) deduce) ca vor -i -ost -olositi de sa)anii tolteci) si in orice caz esoteric.
Fiecare -iinta o)eneasca ar -i alcatuita din doua laturi, din doua =entitati se/arate>, care coe@ista la
nastere, na(ualul si tonalul. Na(ualul sau latura st;n(a ii /er)ite co/ilului racordarea ne)i<locita la
univers, cu ceea ce Castaneda va nu)i )ai t;rziu =in-initatea> sau =)area intunecata a constientei> (t1e
darI sea o- a9areness). Cerce/tia na(ualica este insa /ro(resiv 0locata si sus/endata de catre educatia
/ri)ita de la cei din <ur. Cers/ectiva aceasta colectiva, i)/artasita de catre toti oa)enii o0isnuiti si
i)/usa /ro(resiv co/ilului, este nu)ita de 2uan ?atus tonal. %onalul ar -i su)a re/rezentarilor colective
consensuale, care -ace ca realitatea sa ai0a /entru noi toti aceeasi in-atisare. El este =or(anizatorul
lu)ii>, /atternul care ne -ace sa vede) universul asa (cu) crede)) ca este (Castaneda, *AB, 20:
2).
Invataturile lui don 2uan (sau atri0uite de Castaneda lui don 2uan) se desc1id asadar s/re
)area te)a )itica si )eta-izica a lu)ii ca re/rezentare. !r -i -astidios sa trece) in revista
toate avatarele ei reli(ioase si -iloso-ice, de la valul ?a7a din 1induis) si te)a stoica a vietii
ca s/ectacol si ca vis (din !ntic1itate /;na in 'aroc), la cate(oriile a/riorice Iantiene si la
=lu)ea ca vointa si re/rezentare> sc1o/en1aueriana. ?ai a/roa/e de noi, Castaneda este in
siner(ie (si /oate c1iar sa -i ins/irat intr:o anu)ita )asura) -iloso-iile antirealiste ale unor
Hilar7 Cutna), Nelson Dood)an sau Hu)0erto ?aturana. Oric;t ar /area de straniu,
neosa)anis)ul /rezentat de Castaneda este in rezonanta cu teoriile -oarte actuale asu/ra
realitatilor virtuale si a lu)ilor -ictionale /rile<uite de evolutia ci0erneticii si a i)a(inilor de
sinteza /e ordinator. !rcul acesta de ti)/ care uneste o viziune din cele )ai (/retins) ar1aice
cu o viziune 1i/erconte)/orana este si)/to)atic /entru )entalitatea /ost)oderna, )ai ales
/entru ceea ce, in alta /arte, a) tratat dre/t o =intoarcere a re-ulatului> )ondial ('ra(a, ***,
222:228).
%otusi, siste)ul /rezentat (sau i)a(inat) de Castaneda nu se incadreaza in curentul
antirealis)ului. C1iar daca /une un accent -unda)ental /e relativis)ul (noseolo(ic, /e
su0iectivis)ul e/iste)olo(ic, Castaneda nu nea(a realitatea lu)ii e@terioare, ci doar validi:
tatea re/rezentarii ei. Kiziunea o0isnuita, sau tonalul, nu este dec;t una din )odalitatile de
/erce/tie a lu)ii, c;nd in -a/t =t1e 9orld at lar(e> su/orta )ult )ai )ulte re/rezentari, co):
/let di-erite si inco)ensura0ile cu ceea ce cunoste). %otalitatea acestor as/ecte necunoscute
ale universului este nu)ita de 2uan ?atus si de disci/olii sai na(ual.
Centru a su(era relatia dintre tonal si na(ual, don 2uan creeaza la un )o)ent dat o )eta-ora
vizuala, /un;ndu:si invataceii sa care o )asa si un sac de o0iecte in )i<locul unei vai
desertice. ?asa si arte-actele u)ane in(ra)adite /e ea cores/und =insulei tonalului>, in ti)/
ce valea di)/re<ur, cu natura ei ne:u)ana, cores/und =oceanului na(ualui> (Castaneda, *AA,
2*:2*H). %oate re/rezentarile, toate (;ndurile, toate notiunile si conce/tele /rin care ne
re/rezenta) lu)ea, inclusiv ter)enii de tonal si na(ual, nu sunt, du/a 2uan ?atus, dec;t
o0iectele care ne /o/uleaza si ne alcatuiesc tonalul. Insulele -iecarui tonal individual se a-la
/e acceasi lun(i)e de unda, cre;nd, /rin coro0orare, =tonalul ti)/ului> sau =)odalitatea
e/ocii> (Castaneda, *8A, *:0), adica viziunea asu/ra lu)ii a unui (ru/ sau intre(i /o/ulatii.
Con5uista !)ericii a inse)nat, sustine don 2uan, nu doar o cucerire )ilitara, ci si o
distru(ere a tonalului colectiv al !)erindienilor (Castaneda, *AB, H8:H*).
Na(ualul, in sc1i)0, este -ondul a tot ceea ce e@ista si sursa din care se ali)enteaza insulele
tonalului. Ince/;nd cu )o)entul nasterii, -iecare individ este invatat de cei din <ur sa isi
creeze /ro/riul tonal, si aceasta )odalitate de /erce/tie a lu)ii il va insoti /;na la )oarte,
c;nd, intr:o ulti)a -ractiune de secunda, inainte de a -i in(1itit in na(ual, o)ul va avea din
nou o revelatie (lo0ala a acestuia. =%onalul ince/e la nastere si s-;rseste la )oarte, dar
na(ualul nu se s-;rseste niciodata. Na(ualul nu are li)ite> (Castaneda, *AB, B0). Na(ualul
este oceanul e@istential /e care /lutesc =0arcile> -iecarui individ. El este ire/rezenta0il,
-iindca toate instru)entele co(nitive co)une a/artin tonalului si nu /ot s/ar(e li)itele
acestuia. !ceasta nu insea)na ca na(ualul este de neatins, ase)eni unei esente transcendente sau
=lu)ii in sine> Iantiene. &istanta dintre tonal si na(ual nu este de natura ontolo(ica,
/resu/un;nd o ru/tura de nivel intre /rinci/iu si e)anatii sau intre creator si creatura, ca in
)isticile lui Clotin ori a lui Cseudo &ionisie !reo/a(itul, ci una de natura (noselo(ica.
Oa)enii, ca toate celelalte -a/turi, se i)/artasesc -iintial si ener(etic din acelasi -ond cos)ic,
/artici/a la in-initatea na(ualui, dar, /entru a:l /erce/e ca atare, tre0uie sa s/ar(a =t1e 0u00le
o- /erce/tion>. ?ai e@act, tre0uie sa:si curete =0alonul /erce/tiei> de re/rezentarile tonalului
care il a(lo)ereaza si il satureaza si sa -aca loc /entru un alt -el de /erce/tii, sa)anice, care
conecteaza direct la na(ual (Castaneda, *AB, 25B). =Invataturile> lui don 2uan ur)aresc
re-acerea relatiei ne)i<locite cu -orta universala, relatie care, sustine 2uan ?atus, era
-unctionala /entru oa)enii din e/oci ancestrale, dar a -ost o0nu0ilata si /aralizata de directia
in care a evoluat o)enirea. Kra<itoria, asa cu) o vede el, ar /utea -i de-inita dre/t un =/roce:
deu de /uri-icare a veri(ii de le(atura cu intentia> (na(ualul) (Castaneda, *8A, 2).
%onalul si na(ualul nu sunt insa zone sau di)ensiuni se/arate ale universului, ter)enii
dese)neaza )ai de(ra0a doua )oduri di-erite de or(anizare /erce/tiva a lu)ii. Ince/;nd cu
Calatorie la I@tlan, a/oi in Covestiri des/re /utere si in !l doilea cerc de /utere, Castaneda
introduce un nou ter)en /entru a dese)na -unctia care structureaza i)a(inea lu)ii, cel de
inel de /utere. &u/a cu) a) vazut, /erce/tia si (;ndirea alcatuiesc o sin(ura unitate, care are
doua )oduri sau do)enii de a/licare3 tonalul si na(ualul. Cunoasterea sau atentia a/licata
tonalului alcatuieste /ri)ul inel de /utere, care (enereaza i)a(inea lu)ii o0isnuite.
Cunoasterea sau atentia a/licata na(ualului se )ani-esta ca al doilea inel de /utere, inel ce ii
/er)ite sa)anului sa se concentreze asu/ra lu)ilor neo0isnuite (nonordinar7 9orlds, sau
nonordinar7 realities) (Castaneda, *AA, 2AB:2A5). Inelele de /utere sunt surse de ordine si
/atternuri de or(anizare a =0alonului /erce/tiei> din interiorul caruia cunoaste) universul
incon<urator.
Inelele de /utere sunt (enerate de anu)ite -unctii distincte ale su-letului sau /si1icului. In
Covestiri des/re /utere, don 2uan ii /rezinta lui Carlos un -el /si1o(ra)a, o dia(ra)a a
=/unctelor> de concentrare de /e cor/ul ener(etic al o)ului, care nu cores/und dec;t /artial
cu sensul acestor ter)eni din /si1olo(ia occidentala. Fiinta u)ana ar avea doua e/icentre si
alte sase /uncte ener(etice, care alcatuiesc totalitatea individului (t1e totalit7 o- onesel-)3
ratiunea (reason), vor0irea (talIin(), visatul (drea)in(), si)tirea (-eelin(), vederea (seein(),
vointa (9ill), tonalul si na(ualul. Cri)ul e/icentru, situat cel )ai sus, este ratiunea, si el este
conectat cu celelalte /rin inter)ediul vor0irii. $u0 vor0ire se a-la alte trei /uncte /aralele,
visatul, si)tirea si vederea, conectate, su0 ele, la al doilea e/icentru, vointa. !ceasta, la r;ndul
ei, este su0conectata la ulti)ele doua /uncte, tonalul /e drea/ta si na(ualul /e st;n(a.
"atiunea si vor0irea e)ana /ri)ul inel de /utere, care (enereaza i)a(inea lu)ii asa cu) o
vede o)ul o0isnuit. Kointa, i)/reuna cu visatul, si)tirea si vederea, -or)eaza al doilea inel
de /utere, care /roiecteaza i)a(inea lu)ii asa cu) o vede vra<itorul. Cornind de la a@io)a ca
lu)ea este un -eno)en de /erce/tie, sc1i)0area de viziune /resu/une dezactivarea /ri)elor
doua -unctii, ratiunea si vor0irea, si activarea celorlalte -unctii (Castaneda, *AB, *5:*8).
In &arul vulturului este dezvoltata o teorie /erce/tiva si )ai ela0orata. &on 2uan -ace /entru ucenicii sai
distinctia intre trei )oduri de concentrare a atentiei. Cri)a atentie, sau atentia tonalului, are aria (sau
inelul sau s-era) cea )ai in(usta, si ea ne /er)ite sa vede) lu)ea asa cu) o cunoaste). &in /ers/ectiva ei,
universul are un as/ect -izic, )aterial, iar o)ul a/are ca o -iinta cor/orala. !cesta este c;)/ul de
e@istenta al o)ului o0isnuit. Cea de:a doua atentie, sau atentia na(ualului, are o s-era )ult )ai lar(a,
/er)it;nd cunoasterea unor
di)ensiuni ne0anuite ale lu)ii. &in /ers/ectiva ei, universul a/are ca un -lu@ de ener(ii si
e)anatii, iar o)ul are as/ectul unui ou lu)inos. !cestea sunt s/atiile in care isi des-asoara
activitatea vra<itorul. In s-;rsit, e@ista si o a treia atentie, cea )ai a)/la, de necu/rins si de
nedescris, in care sa)anii /atrund /rintr:un (est -inal, eli0erator (Castaneda, *8, A:8).
&u/a cu) se vede, =invataturile> lui don 2uan ela0oreaza sa)anis)ul traditional in directia
unei adevarate antro/oso-ii si teorii a cunoasterii. Ceea ce tre0uie su0liniat in /ri)ul r;nd
/entru a caracteriza aceasta (noselo(ie )istica sau esoterica, /retins sa)anica, este -a/tul ca
ea /une accentul /e cunoasterea senzoriala si nu /e cea intelectuala. =!devarata c1estiune a
vra<itoriei o re/rezinta /erce/tia> (Castaneda, *AA, 208), sustine don 2uan, )ut;nd /ro:
0le)a cunoasterii de la nivelul ratiunii si (;ndirii la cel al senzatiilor si i)a(inilor /erce/tive.
$a)anul nu ela0oreaza noi )odele teoretice ale universului, nu construieste siste)e
conce/tuale alternative, ci isi altereaza si distorsioneaza si)turile /;na c;nd, sustine
Castaneda, a<un(e sa inc1e(e noi viziuni ale lu)ii.
!ntrena)entul sa)anilor consta in e@ercitii de -i@are a atentiei, sau a inelului de /utere, /e
)oduri alternative de /erce/tie, care duc la asa)0larea altor re/rezentari ale realitatii. !tentia
tonalului este cea -i@eaza universul in i)a(inea cu care sunte) o0isnuiti. #u)ea asa cu) o
sti) este rezultatul antrena)entului la care a) -ost su/usi, inca de la nastere, de a o vedea
intr:un anu)e -el. Coerenta si constanta acestei i)a(ini se datoreaza unui consens colectiv
inconstient, unei educatii su0li)inare )enite sa coro0oreze /erce/tiile senzoriale ale
)e)0rilor (ru/ului. In ter)enii lui don 2uan, o)ul -ace lu)ea, o asa)0leaza intr:o i)a(ine
ti/izata, a-lata in acord cu i)a(inile celorlalti oa)enii care i)/artasesc aceeasi re/rezentare.
Inelul de /utere al -iecarui individ, in rezonanta cu inelele celorlalti, aduce lu)ea in e@istenta
(to s/in t1e 9orld into 0ein(). Cri)a atentie este o actiune, o -a/ta (doin() care or(anizeaza
universul ca tonal (Castaneda, *A2, 2:22).
! doua atentie, in sc1i)0, tre0uie sa incea/a /rintr:o dizlocare a /ri)ei atentii. =Centru un
vra<itor, realitatea, sau lu)ea /e care o sti) cu totii, este doar o descriere>, sustine don 2uan.
%e1nicile sa)anice ur)aresc sa des:-aca lu)ea, sa dere(leze si)turile /entru a deconstrui
i)a(inea tonalului si a -ace /osi0ila instalarea i)a(inii na(ualului. .n conce/t central al
=invataturilor> lui don 2uan este cel de non:actiune, de non:-a/tuire (not:doin(), de
sus/endare a actiunilor re/rezentationale ale /ri)ului inel de /utere, /entru a /er)ite
activarea celui de:al doilea inel. !tunci c;nd constiinta /artii dre/te este inlocuita cu
constiinta /artii st;n(i, c;nd atentia se de-ocalizeaza de /e o0iectele tonalului si se
re-ocalizeaza /e entitatile na(ualui, sa)anul reuseste sa =des:-aca lu)ea> (to undo t1e 9orld),
sa =o/reasca lu)ea> (to sto/ t1e 9orld) (Castaneda, *A, 2*). ! =o/ri lu)ea> insea)na a
cola/sa i)a(inea lu)ii, a sc1i)0a ideea /e care o ave) des/re univers (Castaneda, *A2,
22).
!ccentul /us /e /erce/tie o-era /ro0a0il c1eia )a<ora /entru a e@/lica )ecanis)ele de convin(ere si
seductie /use la lucru de cartile lui Castaneda. &esi(ur, cercetatorii sa)anis)ului traditional, de la
?ircea Eliade la I. ?. #e9is, au su0liniat de<a -a/tul ca esenta acestui ti/ de reli(ie consta in e@/erientele de
transa, e@taz si /osesie, adica in alterarea starii de constiinta. In /lus insa -ata de tratatele etnolo(ice, care
ra);n /rin -orta lucrurilor e@te:rioare -eno)enelor /si1ice /e care le a0ordeaza, Castaneda isi /ro/une
sa descrie din interior, /artici/ativ, aceste -eno)ene.
Ideea de a relata e@/erientele /si1otro/e nu este nici ea noua, !ldous Hu@le7 o /unea de<a in /ractica in
Cortile /erce/tiei, not;nd )i(alos alterarile senzoriale /e care i le /rovoaca )escalina (Hu@le7, *AA),
iar ?ic1ael Harner o a/lica si el sa)anis)ului conte)/oran (Harner, *80). Carlos Castaneda -oloseste
insa /si1olo(ia ca o cale re(ala /entru a introduce reli(ia in orizontul /ozitivist, )aterialist, sce/tic si ateu al
o)ului conte)/oran. El realizeaza /seudo)or-oza scientista a )isticii, =traduc;nd> intr:un discurs
/si1olo(ic, relativ
acce/ta0il du/a cu) a de)onstrat:o vo(a /si1analizei, un discurs )eta-izic /e care lu)ea
actuala nu )ai este dis/usa sa:l crediteze. Castaneda -ace un u/(rade, o aducere la zi a sa)a:
nis)ului, trans/un;nd o reli(ie a /reistoriei si a =/ri)itivilor> intr:o /ractica accesi0ila si
acce/ta0ila de catre individul zilelor noastre, asa cu) OQN:urile si e@traterestii sunt o
ada/tare scientista )oderna a )iturilor cu dai)oni, in(eri si alte -a/turi su/ranaturale din
civilizatiile antice si /re)oderne.
$tarile alterate de constiinta sunt -olosite de Castaneda ca un dis/ozitiv de autenti-icare a
=invataturilor> lui don 2uan. Ele sunt utilizate ca o inter-ata ca/a0ila sa -aca racordul intre
=e@/licatia vra<itorilor> si e@/licatia occidentala asu/ra lu)ii, =ontolo(ia -unda)entala> a
o)ului )odern, cu) o nu)este 2o1n $earle ($earle, 2000, 8:*). In acord cu viziunea
sa)anica traditionala, don 2uan trateaza -eno)enele su/ranaturale si s/irituale dre/t reale, in
ti)/ ce o)ul occidental le considera si)/le iluzii si 1alucinatii. Carlos, ucenicul, este
insarcinat de Castaneda, autorul, cu rolul de re/rezentant al /unctului de vedere occidental,
incredul si /ozitivist, ceea ce deter)ina aderenta cititorilor care i)/artasesc aceasta
/ers/ectiva. ?ai )ult, uneori, in volu)ele al doilea si al treilea )ai ales, Carlos /are e@cesiv
de =incuiat> si inc1istat, c1iar si /entru un occidental, ceea ce trezeste o )ica revolta a
lectorului care se si)te )ai iute de )inte si )ai desc1is in a intele(e =invataturile> lui don
2uan. In i/oteza in care Castaneda a inventat toata ucenicia cu 2uan ?atus, tre0uie sa
recunoaste) ca de/recierea naratorului /entru validarea )esa<ului este o strate(ie -oarte
su0tila (/rocedeu a/licat, s/re e@e)/lu, de un 2. $9i-t la al sau #e)uel Dulliver).
?ai concret, Castaneda su0stituie /lauzi0ilitatea =reala>, ontolo(ica, a su/ranaturalului, di-icil
de acce/tat de catre o)ul conte)/oran, cu veridicitatea /si1olo(ica, su0iectiva, acce/ta0ila
in /rinci/iu -ara /ro0le)e. $a lua) un e@e)/lu /entru aceste /rocedee de autenti-icare. In
/ri)ul volu), Carlos relateaza o e@/erienta in care don 2uan il invata sa se un(a /e /artea
in-erioara a tru/ului cu o /asta /re/arata dintr:o /lanta nu)ita radacina dracului (datura).
Cre/aratul, in1alat ca )iros si resor0it /rin /iele, are un e-ect 1alucino(en3 Carlos are
senzatia ca /icioarele ii devin elastice, ca -ace /asi tot )ai )ari si a/oi ca isi ia z0orul si ca
/luteste indelun( /rin aerul no/tii. C;nd isi revine, desco/era ca se a-la, (ol, /e un c;)/ la
un Iilo)etru de/artare de casa lui don 2uan. &esi =0ene-actorul> sau sustine ca a z0urat cu
adevarat, Carlos nu isi /oate e@/lica int;)/larea dec;t ca o 1alucinatie /si1otro/a, /ri)ind
/rin aceasta s/ontan adeziunea cititorilor sai occidentali.
?ai )ult, el convoaca tot -elul de criterii, care tin de )etoda de veri-icare e)/irica din (;ndirea
stiinti-ica )oderna, /rin care sa distin(a 1alucinatia de realitate. Crinci/alul criteriu al realitatii z0orului ar -i
cor/oralitatea lui. In re/etate r;nduri, Carlos il intrea0a /e don 2uan daca a z0urat =cu adevarat>, adica -izic, la
-el cu o /asareJG daca nu a z0urat -izic, atunci unde i:a -ost tru/ul in ti)/ ce el se a-la in transa si cu) a a<uns
/e c;)/JG daca ar -i -ost /rivit de /rieteni de:ai lui, ce ar -i vazut acestia, un tru/ in transa sau un cor/ care
z0oaraJG in s-;rsit,
daca s:ar -i le(at cu un lant de un 0olovan, ar )ai -i z0urat si in aceste conditiiJ "as/unsurile
lui don 2uan sunt a)0i(ue, acesta sustine ca z0orul a -ost real, dar nu in conditia -izica
nor)ala, ci intr:una s/eci-ica celor care au luat /lante 1alucino(ene (Castaneda, *+8, 2+:
H0). E@/licatia va deveni li)/ede a0ia )ult )ai t;rziu, /este c;teva volu)e, c;nd va -i
introdus conce/tul de cor/ ener(etic.
Crin incredulitatea sa, Carlos se -ace /urtatorul de cuv;nt al incredulitatii o)ului occidental,
c;sti(;nd increderea s/ontana a acestuia, ca )e)0ru ale unei =co)unitati> ce i)/artaseste
aceeasi viziune. Crocesul de =sus/endare a increderii> /rovocat de incon(ruenta dintre
=e@/licatia vra<itorilor> si e@/licatia )aterialista este disociat intre /lanul ontolo(ic si cel
/si1olo(ic, /lanuri care -unctioneaza autono). $a ne analiza) /ro/riile reactii3 Carlos
/ovesteste ca, lu;nd iar0a dracului, a z0urat. $au ca, /ractic;nd arta visatului, a z0urat. .nde
se -ocalizeaza incredulitatea noastraJ Este o )are di-erenta intre a ras/unde cu un =Nu cred
ca a z0uratP> sau cu un =Nu cred ca a visat ca a z0uratP> Ne(area /osi0ilitatii ontolo(ice a
z0orului nu este identica cu ne(area /osi0ilitatii ca z0orul sa -i avut loc in stare de transa sau
in vis. &aca si)tul co)un ne o0li(a sa res/in(e) /ri)a /osi0ilitate, a doua devine /er-ect
acce/ta0ila atunci c;nd este introdusa in e/ru0eta iluzoriului.
Centru a nu trezi sus/iciunea cititorului, Castaneda ra);ne )ult ti)/, /;na la volu)ul al
saselea, asadar de:a lun(ul tuturor =invataturilor> /ri)ite /entru =/artea sa drea/ta>, la -el de
incredul ca oricare dintre cititorii sai sce/tici, 0aricad;ndu:se in s/atele e@/licatiei
/si1olo(ice, con-or) careia starile de =realitate neo0isnuita> sunt 1alucinatii si delir.
!utenti-icarea /si1olo(ica ii serveste ca o /ista de decolare, /e care el ruleaza cu o ra0dare
e@traordinara, /oate c1iar e@cesiv de indelun(, inainte de a:si /er)ite sa -aca saltul in
su/ranatural. $a lua) dre/t contrae@e)/lu cartea lui ?ario ?ercier, $a)anis) si sa)ani, in
care autorul, du/a o e@/unere a sa)anis)ului traditional, corecta din /unct de vedere
etnolo(ic, in a doua /arte nareaza o /retinsa e@/erienta /ersonala de calatorie in lu)ea
du1urilor. "elatarea este introdusa at;t de 0rusc inc;t trezeste i)ediat si ire)edia0il
neincrederea cititorului (?ercier, **H). Castaneda, in sc1i)0, a);na /er)anent a-ir)area
realitatii e@/erientelor sale su/ranaturale, /rote<;nd si )ena<;nd eul rationalist al /u0licului
occidental.
$/re deose0ire de neincrederea /e care o /rovoaca di)ensiunea su/ranaturala a e@/e:
rientelor lui Carlos, invalidarea lor /si1olo(ica necesita niste criterii )ult )ai co)/le@e, care
intra )ai (reu si )ai t;rziu in actiune, du/a acu)ularea unei )ase critice )ult )ai )ari.
!st-el de se)ne de intre0are /rivind autenticitatea /si1olo(ica a cartilor lui Castaneda sunt
s/re e@e)/lu c1iar =/rostia> lui Carlos, naratorul, sau so-isticarea e@tre)a a =invataturilor>
lui don 2uan, care /are sa -i a0solvit doua:trei -acultati.
In totul, )edierea su/ranaturalului /rin /si1olo(ie este o /seudo)or-oza scientista, in acord cu Qeit(eistul
o)ului )odern, care -ace /osi0ila un ti)/ )ult )ai indelun(at =sus/endarea neincrederii> cititorului
sce/tic. !0ia du/a aceasta co)/le@a /re(atire, Carlos insusi va a-ir)a ca a a<uns la un /unct -ara de
intoarcere, unde /ro/ria sa viziune rationalista asu/ra lu)ii nu se )ai /oate sustine. C1eia de 0olta va
consta in reuni-icarea e@/erientelor de realitate neo0isnuita, a<unse la )o)entul declansarii unei reactii
in lant, intr:o e@/licatie di-erita de cea /ozitiva, cea sa)anica, sin(ura ca/a0ila a )ai da un sens coerent
avalansei de int;)/lari ine@/lica0ile cu care ucenicul, si cititorii sai, au -ost saturati.
Carlos Castaneda (re)valori-ica starile alterate de constiinta, /e care o/inia curenta tinde sa le
discrediteze si sa le inlature ca si)/le accidente si dere(lari senzoriale, dre/t instru)ente de
co(nitie alternativa. In -ond, ase)enea e@/eriente ne sunt tuturor la inde);na, cu totii a)
avut /arte intr:o -or)a sau alta de 1alucinatii )edica)entoase, de /erce/tii stranii -u(itive
sau de visuri socante. $u0tilitatea lui Castaneda consta in a trans-or)a aceste e/i-eno)ene
/si1olo(ice in =/orti> ale cunoasterii vra<itoresti, o-erind un -el de sa)anis) trait din
interior. C;nd vor0i) de su/ranatural, tinde) sa ni:l re/rezenta) ca /e o lu)e /aralela /e
care a) dori sa o certi-ica) du/a aceleasi criterii ca cele -olosite /entru lu)ea noastra. In
literatura sau in -il)ul -antastic curent, lu)ea cealalta are de o0icei aceeasi =consistenta> cu
lu)ea de aici. Castaneda su(ereaza ca (rila /erce/tiva si sa0lonul )etric al acestei lu)i nu
tre0uie trans/use asu/ra lu)ilor vra<itoresti, ca e-ortul initierii consta in re-acerea siste)ului
nostru re/rezentational -olosind ca /uncte de /lecare nu /erce/tiile distincte si cuanti-ica0ile
din care asa)0la) i)a(inea lu)ii o0isnuite, ci /erce/tiile con-uze si ne0uloase /e care
o0isnui) sa le i(nora).
Centru alterarea starii de constiinta care =-ace> lu)ea nor)ala si reasa)0larea /erce/tiilor
1alucinatorii sa)anice intr:o alta =sinta@a>, cea a vra<itorilor, /entru trecerea cu alte cuvinte
din tonal in na(ual, don 2uan il initiaza /e Carlos in trei te1nici3 utilizarea /lantelor
1alucino(ene, arta =1aiturii> (stalIin() si arta visatului (drea)in().
Clantele /si1edelice
&ro(urile sunt unul din )i<loacele de a crea =realitati neo0isnuite> care, dintre toate te1nicile
)istice, a e@ercitat /ro0a0il cea )ai )are -ascinatie asu/ra o)ului )odern. In sintonie cu
)iscarile contraculturale din deceniile + si A, Carlos Castaneda acorda, in /ri)ele volu)e ale
endecalo(iei sale, un loc i)/ortant /lantelor /si1otro/e si 1alucinatiilor /rovocate de ele.
$a)anis)ul a)erindian traditional -oloseste intr:adevar diverse su0stante 1alucino(ene
/entru a /rovoca starile de transa necesare contactului cu s/iritele. Kra<itorul =7a5ui> 2uan
?atus se incadreaza in aceasta traditie, -iindu:i reco)andat studentului Carlos, in cautare de
in-or)atori, dre/t un 0un cunoscator al =ier0urilor>. &e:a lun(ul asocierii lor, don 2uan ii va
o-eri ucenicului s/re in(estie diverse /re/arate din trei ti/uri de /lante /si1otro/e3 )u(uri de
cactus /e7ote, radacina dracului (datura) si o ciu/erca din (enul /s7loci0e.
Fiecare din aceste 1alucino(ene, unele /re(atite in )oduri -oarte ela0orate, ii /rovoaca lui
Carlos trairi din cele )ai ciudate, /e care ucenicul le noteaza cu s;r(uinta de cercetator.
Concretetea si /re(nanta descrierilor este at;t de )are, inc;t /ractic cititorul nu dis/une de
nici un criteriu intern de validare sau invalidare a e@/erientelor. Ele dau i)/resia de /erce/tii
a0erante, 1alucinatorii desi(ur, dar autentice ca e@/erienta /si1ica. Nu sunt cu ni)ic )ai
/utin credi0ile dec;t, sa s/une), relatarile lui !ldous Hu@le7 din %1e &oors o- Cerce/tion.
Crecizia notatiei, c1iar daca este vor0a de viziuni neo0isnuite si neveri-ica0ile, devine un )ecanis) de
certi-icare a veracitatii. Crezent;nd aceste viziuni dre/t eveni)ente su0iective si nu ca realitati ontolo(ice,
Castaneda sus/enda neincrederea cititorului )aterialist si ateu. Ce ar(u)ente s:ar /utea invoca /entru a
sustine ca aceste deliruri /si1otro/e nu sunt adevarate, ca nu ar -i -ost traite ca atare de naratorJ Fiecare din
/lante induce un anu)it ti/ de e@/erienta. !st-el, )u(urii de /e7ote /rovoaca o transa in care vra<itorul se
int;lneste cu un s/irit initiator (un =/rotector>) nu)it ?escalito.
Intr:o /ri)a sedinta 1alucino(ena, Carlos se <oaca cu un c;ine /e care il vede ca /e o -iinta
trans/arenta (in care /oate ur)ari cu) /atrunde a/a in(1itita /rin intestine si vene) si care,
co)enteaza don 2uan, este o i/ostaza ani)aliera a lui ?escalito. In alte doua sedinte,
=/rotectorul> ii a/are lui Carlos su0 c1i/ul unui o) a-lat in )i<locul unui c;)/, care ii da
s-aturi intr:un li)0a< nonver0al, )ental, si care /are sa:i ras/unda la intre0ari -ac;ndu:l sa
1alucineze diverse scene (cu) e cea in care vor0este cu tatal sau sau cea in care este =di(erat>
de o al(a de )are). Cerce/tiile de -undal sunt la -el de e@traordinare, Carlos desco/era ast-el
ca vede lu)ea -ara sa desc1ida oc1ii sau ca /oseda un -el de =vedere de noa/te> (ni(1t
vision) care ii /er)ite sa distin(a (sau sa:si i)a(ineze ca distin(e) o0iecte in intuneric. Fiecare
ast-el de viziune este -oarte su0til si convin(ator corelata cu o /erce/tie 1alucinatorie, vede:
rea nocturna deriv;nd din sc1i)0arile alternative de lu)inozitate (zi / noa/te) /e care
ucenicul le si)te in oc1i in -unctie de 0ataile ini)ii (Castaneda, *+8, B0:BH, *+:02, B5:
B*).
"adacina dracului (datura) /rovoaca 1alucinatii vizionare /e care stiintele /aranor)ale
)oderne le:ar trata dre/t clarviziune. &on 2uan il invata /e Carlos cu) sa cultive si sa
/re/are, din diverse co)/onente ale /lantei, niste un(uente )entolate cu e-ect 1alucino(en.
.nsa /e t;)/le si /e -runte, /asta /rovoaca, in co)0inatie cu utilizarea 0izara a unor so/;rle
cu (ura sau cu oc1ii cusuti, niste viziuni in care vra<itorul vede scene dre/t ras/uns la di-erite
nedu)eriri (cine a -urat cutare lucru) (Castaneda, *+8, H:A). E@ista in aceste e/isoade o
rezonanta i)/recisa dar evocatoare cu te1nici vra<itoresti /ri)itive. Este ca si cu) Castaneda
ne:ar /rezenta cealalta -ata, cea interioara, /si1olo(ica, a sa)anis)ului traditional, cu care
noi, occidentalii, sunte) o0isnuiti doar din /ers/ectiva e@terioara, a relatarilor etno(ra-ice.
$unt cutre)uratoare si revelatorii cone@iunile /e care le -ac e@/lorarile sale in starile alterate,
s/re e@e)/lu constatarea, -or)ulata de don 2uan, ca ceea ce Carlos /erce/e dre/t o calatorie
1alucinatorie /rin diverse decoruri, din care la un )o)ent dat nu )ai stie cu) sa se intoarca,
ar coincide, /rivita din e@terior, cu o cadere /si1otica intr:o stare de disociere si catale/sa, in
ne0unie (Castaneda, *+8, 5H:5A).
Ciu/erca din (enul /s7loci0e, in a)estec cu alte /lante uscate, /re/arata ca un tutun de
-u)at dintr:o /i/a s/eciala, sa)anica, /rovoaca 1alucinatii de /ierdere sau dis/aritie a
cor/ului. Fu);nd a)estecul -acut de don 2uan, Carlos are o senzatie de a)orteala care il
/aralizeaza la sol, /entru ca a/oi sa ai0a 0rusc i)/resia ca s:ar -i ridicat /rintr:un si)/lu act
de vointa si ca, in starea aceasta, /oate trece /rin st;l/i, /rin ziduri si c1iar /oate intra in don
2uan. #a o alta sedinta, don 2uan il indru)a cu) sa isi trans-or)e =cor/ul> u)an intr:un
cor/ de cor0, si a/oi sa =z0oare> si sa vada lu)ea ca un cor0 (Castaneda, *+8, HB:H8,
+5:+*). &in nou, a/el;nd la re)iniscentele noastre des/re /raticile vra<itoresti, Castaneda
creeaza -oarte su0til in cititor senzatia ca nu -ace dec;t sa e@/eri)enteze, in re(istrul
delirurilor /si1otro/e, ceea ce in sa)anis)ul traditional a/are ca )eta)or-oza ani)aliera, ca
asu)are a in-atisarii ani)alului tote)ic /rotector al sa)anului.
.nul din cele )ai concluzive e@e)/le /entru )aniera in care /lantele 1alucino(ene de-or)eaza
/erce/tiile curente si /rovoaca stari de realitate neo0isnuita este int;lnirea lui Carlos cu =/aznicul
celeilalte lu)i>. Intr:o noua serie de sedinte cu /s7loci0e, Carlos intra in stare de a)orteala si, /rivind
de-ocalizat salteaua /e care sta culcat, vede cu) 0rusc un t;ntar se trans-or)a intr:un ani)al )onstruos, cu
oc1i 1ol0ati si 0ot lun(, cu cor/ ne(ru /lin de tu-e de /ar, cu ari/i. Intr:o /ri)a instanta, ucenicul incearca sa
e@/lice viziunea ca o =distor:
siune> vizuala, ca si cu) ar /rivi un t;ntar la )icrosco/, a/oi isi da sea)a ca insasi natura
vederii sale este alterata, ca vede ca si cu) ar /rivi co)/onentele se/arate ale unui ta0lou
acu)ulate intr:o su)a de i)a(ini conco)itente (Castaneda, *A, +:*,28:H).
?onstruoasa -a/tura se releva a -i un =(ardian> -iindca, z0ur;nd i)/re<ul lui Carlos, s-;rseste
/rin a:l ataca -rontal, /rovoc;ndu:i o ciudata durere in locul /e care in )od nor)al l:ar nu)i
=oc1i>, si arat;ndu:i /rin aceasta ca nu este /re(atit sa intre in =cealalta realitate>. Cute)
s/ecula, dintr:o /ers/ectiva occidentala, ca acest /aznic al lu)ii vra<itorilor este o in1i0itie
sau un /ra( al /erce/tiei care tre0uie de/asit /entru a inainta in starea de constiinta alterata.
!)0i(uitatea dintre realitate si 1alucinatie (&aca este o 1alucinatie, cu) /oate /aznicul sa
/rovoace o durere -izicaJ $au este o durere 1alucinataJ $au este o durere reala, /rodusa de un
si)/lu t;ntar, dar distorsionata de dro(J) creeaza, din nou, i)/resia ca ni se /rezinta o
/seudo)or-oza /si1olo(ica a -antasticului vra<itoresc.
C;ta vre)e e/isoadele uceniciei sunt /use su0 se)nul /lantelor /si1otro/e, neincrederea
cititorului este )ena<ata, acesta av;nd )ereu recursul la e@/licatia du/a care int;)/larile
neverosi)ile sunt un si)/lu delir. Ince/;nd insa cu Calatorie la I@tlan, Castaneda
a0andoneaza te)a 1alucino(enelor si ince/e sa /rezinte alte te1nici de alterare a starii de
constiinta utilizate de don 2uan. $e /oate /resu/une ca asista) la un /as ina/oi al lui
Castaneda, care, du/a =/aradisul arti-icial> al anilor 1i//7, in deceniul ur)ator se /liaza si el
la reactia o-iciala si /u0lica tot )ai dura la adresa consu)ului de dro(uri. E@/licatia narato:
rului este ca =invataturile> lui don 2uan nu a/eleaza la /si1edelice dec;t ca la un sti)ulant
/entru dezarticularea 0rutala a siste)ului /erce/tiv si ca, din )o)entul in care ucenicul
invata sa:si induca sin(ur starile de realitate neo0isnuita, el nu )ai are nevoie de /lante. C1iar
daca ar -i inventata retroactiv, sa recunoaste) ca e@/licatia este un in(enios dis/ozitiv e/ic,
care ii /er)ite lui Castaneda sa se reintoarca la /ri)ii ani de ucenicie, /e care ii e/uizase de<a,
si sa reia de la ca/at /ovestirea dintr:un alt un(1i, al unor =invataturi> alternative /e care in
)o)entele res/ective, o0sedat strict de 1alucino(ene, le i(norase sau le su0creditase.
$talIin(
!l doilea set de te1nici ca/a0ile sa altereze starea o0isnuita de constiinta este arta
=v;natului> sau =1aiturii> (stalIin(). Ea cu/rinde o serie de /rocedee ce se a/lica tonalului
/entru a:l eli0era de o0iectele )entale ((;nduri, i)a(ini, senti)ente etc.) ce il satureaza si ii
consu)a toata ener(ia /erce/tiva. !ceste te1nici s/irituale sunt in consonanta cu o serie de
/rece/te ascetice din diverse alte reli(ii, de la 0udd1is) la crestinis). $/re deose0ire insa de
invataturile ana1oretilor si ale s-intilor, ele nu au o coloratura )orala, ci una /ra()atic:s/iri:
tuala. $co/ul lor nu este 'inele, Fru)osul, !devarul, &u)nezeu, si alte idealuri )istice (/e
care de alt-el don 2uan le trateaza dre/t si)/le o0iecte ale tonalului), ci este strict ener(etic3
acela de a dezinvesti atentia si a-ectul din o0iectele si -iintele acestei lu)i. &atorita -a/tului ca
nu iu0irea, co)/asiunea, 0l;ndetea, credinta etc. sunt )otorul lor inti), ele /ot /area uneori
stranii, a)orale sau crude.
%e1nicile s/irituale sa)anice e@/use de don 2uan /resu/un sc1i)0area )odului curent de viata, -a/t care
trezeste o serie de rezistente din /artea ucenicului, si /ro0a0il i)/licit din /artea cititorilor. .na dintre
ele este =ster(erea istoriei /ersonale>. &on 2uan ii cere ucenicului sa isi /araseasca /rietenii si
cunoscutii, sa se retra(a din )ediile unde este
cunoscut, sa creeze un -el de ceata i)/re<urul sau, /;na c;nd ni)eni nu )ai stie cine este si
ce -ace. "elatiile sociale, in toate -or)ele lor, nu sunt dec;t -or)e de a te le(a de ceilalti, de a
-i la dis/ozitia lor, de a iti lasa consu)ate ener(iile in /roiecte e@terioare. $talIin( este,
/rintre altele, arta de a trece neo0servat /rin lu)e (to 0eco)e unnoticea0le), de a iesi din
lu)ina scenei sociale, /entru a te darui sco/urilor na(ualului (Castaneda, *AA, 205).
Kra<itorul tre0uie sa devina inacessi0il /entru so)atiile din a-ara, sa inceteze sa )ai -ie dis/o:
ni0il (to 0e unavaila0le) /entru cei din <urul sau, adica sa evite sa se e/uizeze (e@1aust) /e
sine insusi si /e ceilalti (Castaneda, *A2, ++:A0).
=Eu /ersonal, a-ir)a don 2uan, iu0esc li0ertatea totala de a -i necunoscut> (Castaneda, *A2,
5). Ce e dre/t, s/re deose0ire de )a<oritatea -or)elor de asceza, don 2uan nu cere izolarea
-izica de lu)e, retra(erea in c1ilie sau in desert, ci doar iesirea din siste)ul de roluri si -unctii
colective. !ceasta nu insea)na insa ca inde)nul la desocializare nu ataca niste )ecanis)e
de-ensive si securizante, ca nu sus/enda senti)entul de /rotectie /e care il o-era viata in
co)un. %otusi, in ciuda an@ietatii, Carlos, naratorul, va sustine ca a s-;rsit /rin a a/lica
te1nica si, intr:un )od ciudat, lucrul acesta este /ro0at de ne0uloasa 0io(ra-ica in care s:a
ascuns Castaneda insusi, autorul sarlatan si )incinos, =t1e 0ulls1eeter>.
! iesi din /lasa i)a(inii si aste/tarilor /e care le au ceilalti -ata de tine se co)0ina cu
eli0erarea de su0 do)inatia i)a(inii /e care ti:o -aci des/re tine insuti. &on 2uan nu)este
aceasta atitudine =/ierdere a i)/ortantei de sine> (losin( sel-:i)/ortance) si, in nenu)arate
r;nduri ia in der;dere or(oliul si vanitatea ucenicului sau. I)/ortanta de sine este, in
e@/licatia lui don 2uan, o -orta (enerata de i)a(inea de sine. !ceasta i)a(ine este cea care
-i@eaza /ri)a atentie /e o0iectele tonalului, )entin;nd o)ul o0isnuit intr:o /lasa de relatii
de de/endenta cu tot ceea ce il incon<oara. Nevoia de a:ti )entine i)a(inea de sine la un
nivel c;t )ai inalt at;t in oc1ii celorlati c;t si in /ro/riii tai oc1i ar deriva, in analizele
caracteriale -acute de vra<itori, din uriasa cantitate de autoco)/ati)ire (sel-:/it7) si co)/la:
cere in /ro/ria sla0iciune (indul(in() (Castaneda, *8A, A0:A).
?i<locul cel )ai radical de a dizloca i)/ortanta de sine este invocarea conditiei noastre
)uritoare. &on 2uan dia(nostic1eaza ca vanitatea si li/sa de u)ilinta /rovin din cea )ai
)are eroare de atitudine a rasei u)ane, si anu)e din i)/resia (securizanta desi(ur) ca a) -i
ne)uritori. ?ai e@act, sustine 2uan ?atus, oa)enii se co)/orta ires/onsa0il -iindca isi
i)a(ineaza ca dis/un de ti)/ su-icient, neli)itat, /entru a re/ara tot ce strica, /entru a
i)/lini tot ceea ce a);na etc. .nicul )i<loc de a se se/ara lucrurile -utile de cele cu adevarat
i)/ortante, de a da e-icacitate si -inalitate (esturilor noastre, este de a ne /urta ca si cu)
aceasta ar -i =ulti)a noastra zi /e /a);nt> (Castaneda, **8, 25:2A). &oar constiinta
)ortii, -olosita ca un )i<loc restrictiv si nu ca un nou /rile< de autoco)/ati)ire si
co)/lacere in )or0iditate, /oate da decizie si so0rietate -a/telor, inlatur;nd toate investirile
si /reocu/arile sterile dar )ari consu)atoare de ener(ie. $in(ur in -ata in-initului, lu/tatorul
stie ca tre0uie sa =asu)e res/onsa0ilitatea> (assu)in( res/onsa0ilit7) -a/telor sale, ca reusita
sau esecul de/ind doar de el insusi (Castaneda, *A2, H+:BA).
Crestinis)ul de -actura stoica a -olosit si el, s/re e@e)/lu la s-;rsitul "enasterii, du/a Conciliul din
%rento si in e/oca 'arocului, te1nica lui )e)ento )ori /entru a in1i0a elanurile /ro-ane /rea a/lecate
s/re /lacerile secolului. !tunci c;nd 2uan ?atus evoca e@e)/lul sclavului /us sa:i so/teasca la urec1e
(eneralului ro)an in ti)/ul /aradelor
triu)-ale ca este )uritor, el invoca =)oartea ca s-atuitor in-aili0il> nu ca /e un s-at sau
/redica )orala, ci la un )od -oarte concret. ?oartea, arata )aestrul, ne insoteste tot ti)/ul,
este un co)/anion nedes/artit al o)ului, ne ur)areste -ara sa o sti), asa cu) noi /rivi) o
insecta care nu e constienta de /rezenta noastra (Castaneda, *A2, 2B*). $i totusi, cei
avertizati o /ot intrezari -oarte concret, cu coltul oc1iului, ca o u)0ra -u(itiva, daca intorc
0rusc ca/ul s/re st;n(a (Castaneda, *A2, HH). In )ai )ulte r;ndul, 0ene-actorul il con-runta
/e ucenic cu -eno)ene ine@/lica0ile, cu) ar -i -arurile unei )asini care /are sa ii ur)areasca
/e o sosea si a/oi dis/ar ine@/lica0il, /rezent;ndu:le ca o a/aritie a )ortii (Castaneda, *A,
B8:B*).
Ideea )ortii, sustine don 2uan, este sin(ura ca/a0ila sa il -aca /e o) sa se detaseze de tot
ceea ce il incon<oara, sa nu se )ai a0andoneze nici unor atractii si le(aturi e@terioare. #i/sit
de /ro/tele, =lu/tatorul> (9arrior) este o0li(at sa se 0azeze e@clusiv /e /ro/riile sale decizii,
sa devina =sta/;nul /ro/riilor sale ale(eri>. $tiind ca /ro@i)itatea )ortii -ace ca o/tiunile sale
sa -ie -inale, el isi traieste viata intr:un )od strate(ic si de/lin, -ara sa:si )ai /er)ita lu@ul de
a avea re(rete, de a de/l;n(e trecutul, de a:i invinovati /e altii si de a se recri)ina /e sine
(Castaneda, *A, 5). Crivite cu oc1ii vra<itorului, si nu cu cei ai o)ului o0isnuit,
eveni)entele cele )ai tra(ice, cu) ar -i )oartea unei rude (don 2uan /ovesteste, tul0urator,
)oartea -iului sau din a)0ele un(1iuri de vedere, al tonalului si al na(ualui) sau /ro/ria
)oarte, se relativizeaza, isi /ierd i)/ortanta, devin int;)/lari i)/ersonale.
!rta stalIin(ului /resu/une atin(erea unui =/unct al li/sei de co)/asiune> sau al li/sei de
)ila (/lace o- no /it7). Constiinta ca sunte) -iinte in-i)e si e-e)ere intr:un urias univers /e
care nu:l vo) /utea niciodata intele(e con-era so0rietate, u)ilinta si i)/acare. Centru
educarea unui co/il o0raznic si )o-turos, don 2uan reco)anda, a/arent cu cruzi)e, un
trata)ent radical3 /unerea co/ilului in -ata unui cadavru, care sa:i induca s/ai)a si constiinta
)ortii. Centru ucenicul sau el insceneaza o -oarte ela0orata scena, in care se /re-ace a -i un
0atr;n indian senil <e-uit de un a)erican aro(ant, /;na c;nd, ur)arit de oa)eni si de /olitie,
con-uz si ins/ai);ntat, Carlos intra intr:o stare de s/irit noua, in care se si)te =/uternic,
rece, e-icient, tacut>. &on 2uan nu)este aceasta stare =neindu/lecare>, =neindurare>
(rut1lessness), consider;nd:o a0solut necesara /entru calea lu/tatorului. Neindu/lecarea nu
insea)na insa cruzi)e sau rautate (lu/tatorul nu )ai are )otive de a invidia sau uri /e
ni)eni si ni)ic), ci detasare si dezi)/licare, ce /er)it o acu)ulare de ener(ie vizi0ila intr:o
stralucire s/eciala a oc1ilor (Castaneda, *8A, BB:+B).
Conce/tul care rezu)a aceasta )aniera so0ra de viata, din care aste/tarile si nelinistile, sla0iciunile si
s/erantele, te)erile si )o)entele de ne1otar;re sunt inlaturate ca investiri inutile, este cel de
i)/eca0ilitate. ! -i i)/eca0il insea)na, du/a don 2uan, a -ace ceea ce tre0uie sa -aci, cu dedicatie si
detasare, indi-erent de rezultatul -inal, de reusita sau de esec, deoarce ceea ce conteaza este dru)ul
insusi iar c;sti(ul consta in )aniera in care iti (estionezi /uterile si in -elul in care iti con-i(urezi -iinta
ener(etica. In relatia dintre )aestru si ucenic, s/re e@e)/lu, i)/eca0ilitatea lui don 2uan consta in a -ace ceea
ce ii cere =$/iritul> sa -aca, sa:l indru)e si sa:l invete /e Carlos, indi-erent c;t de =)esc1in, risi/itor,
inca/at;nat, autoritar, irasci0il, increzut, /osac, /licticos si in(rat este acesta> (Castaneda, *8A, HB). #a
-el cu neindu/lecarea si toate celelalte atitudini sa)anice, nici i)/eca0ilitatea nu este un conce/t
)oral, ci unul s/iritual, don 2uan de-inind:o dre/t =-olosirea corecta a ener(iei> (t1e /ro/er use o- ener(7)
(Castaneda, *85, 5).
Neindu/lecarea si i)/eca0ilitatea sunt atitudinea de -ond, tonusul a-ectiv al lu/tatorului, dar
ele la r;ndul lor tre0uie -acute neo0serva0ile in lu)ea curenta. &esi sa)anul de-init de don
2uan este condus de o vointa neindu/lecata (un0endin( intent) care il diri<eaza nea0atut s/re
sco/ul sau )eta-izic, -ara ezitari, dorinte si con-licte (Castaneda, *8A, 2B0:2B), el ascunde
aceasta deter)inare si raceala su0 di-erite )asti. &on 2uan )arturiseste ca )asca sa este
rationalitatea (as/ectul sau de invatator intele(ator), iar a lui Carlos (in ciuda /rotestelor
acestuia), (enerozitatea (co)/orta)entul de /rieten (ri<uliu si darnic). =$unte) a);ndoi
niste /re-acuti. !) /er-ectionat arta de a ca)u-la -a/tul ca nu si)ti) nici un -el de )ila>.
Kra<itorii sunt alunecosi, inselatori, i)/osi0il de sesizat, -olosind insa aceasta =)ascarada> nu
/entru a:i /acali si e@croca /e oa)eni, ci /entru a le intinde ca/cane initiatice (tricIs)
ucenicilor inca/at;nati si li)itati (Castaneda, *8A, 5:5H, 8H).
#u/tatorul se co)/orta in lu)e ca si cu) ar -i interesat de aceasta, ca si cu) i:ar /asa de
ceea ce le /asa celorlalti oa)eni, ca si cu) s:ar 0ucura sau s:ar intrista la -el cu se)enii sai,
desi in realitate ni)ic nu il atin(e sau )isca. Cu un ter)en su(estiv, don 2uan nu)este acest
co)/orta)ent =ne0unie controlata> (controlled -oll7). Cri)ul /rinci/iu al artei =1aituirii>
(stalIin() este acela de a nu te lua in serios, de a r;de de tine insuti, de a:ti su0)ina e(o)ania
si e(olatria (Castaneda, *8, 2*). %ot ceea ce -ace vra<itorul in lu)ea aceasta este (ratuit si
e(al in i)/ortanta si se)ni-icatie, de aceea el /oate ale(e s/re e@e)/lu sa -ie un o) vesel si
desc1is sau unul )orocanos si su)0ru, -ara ca aceasta sa )odi-ice tonusul /ro-und al
e@istentei sale. !ceasta nu insea)na ca actele sale sunt ires/onsa0ile, teatrale sau )incinoase,
ci doar ca nu sunt investite a-ectiv. Centru Carlos, crescut intr:o )orala crestina care /une
accent /e co)/asiune, iu0irea a/roa/elui, i)/licare, dezvaluirile )aestrului sunt socante si
revoltatoare, )ai ales c;nd don 2uan ii s/une ca nu ii /asa de ni)eni, nici de Carlos insusi,
nici de -iul sau )ort (Castaneda, *A, A8:A*, *0:*).
In ciuda a/arentelor, etica sa)anica e@/usa de 2uan ?atus nu este deloc cinica, )ai de(ra0a
ea /ro0le)atizeaza )orala curenta, c1estion;nd si de)asc;nd resorturile /ersonale si
)otivele o0scure, c1iar /si1analitice, ale (esturilor =(eneroase> si ale (ri<ii -ata de ceilalti.
&esi isi a-ir)a indi-erenta -ata de destinul ucenicului, sau /oate toc)ai de aceea, don 2uan
este )aestrul /er-ect, care -ace totul /entru invatacelul sau, -ara sa ceara ras/lata sau recu:
nostinta, -ara sa -or)uleze s/erante si /retentii. Neindu/lecat si c1iar e@tenuant, antre:
na)entul sau este in acelasi ti)/ li/sit de toate co)/licatiile )esc1ine ale trans-erului si
contratrans-erului a-ectiv, las;ndu:i ucenicului o li0ertate de o/tiune co)/leta. C1iar
(ratuitatea este cea care da )asura )a@i)a a =(enerozitatii> (-ie aceasta ne0unie controlata)
invataturilor lui don 2uan.
I)/asi0ilitatea, ne/asarea, dezinvestirea din /reocu/arile curente, ne0unia controlata /racticata in lu)ea
tonalului ii /er)it sa)anului sa acu)uleze cantitati neaste/tate de ener(ie /si1o:)entala. %e1nica s/irituala
cea )ai e-icace /entru recu/erarea si revitalizarea ener(iilor irosite este =reca/itularea>. Crin reca/itulare,
don 2uan si co)/anionii sai dese)neaza o -or)a de re)e)orare controlata, in care ucenicul isi
aran<eaza a)intirile intr:un =al0u) s/ecial>, intr:o =colectie de int;)/lari )e)ora0ile>. $co/ul
reca/itularii este de a recu/era ener(iile interioare care au -ost dizlocate si i)/inse in a-ara controlului
nostru de catre circu)stantele vietii de zi cu zi (Castaneda, **8, ). O)ul nor)al este, du/a don
2uan, inca/a0il de a:si e@ercita vointa deoarece este u)/lut /;na la re-uz cu a)intiri, s/erante,
te)eri, e)otii (rele, a/asatoare, incarcate. "eca/itularea eli0ereaza aceste ener(ii 0locate si
-ace /osi0ila redistri0uirea, rea)/lasarea (rede/lo7)ent) lor in vederea activitatilor sa)anice
(Castaneda, E **H, B8). "ealocarea /ro/riilor ener(ii da nastere unui =/od> sau unei
=/lat-or)e> ener(etice /e unde are loc =trecerea vra<itorilor> din tonal in na(ual (!0elar,
**2, :H).
"eca/itularea este un e@ercitiu /e care tre0uie sa:l -aca toti vra<itorii la un )o)ent al
uceniciei lor. Ea /resu/une c;teva conditii si ritualuri insotitoare. Centru a )icsora /resiunea
realitatii incon<uratoare si a -acilita co0or;rea in )e)orie, ucenicul tre0uie sa se izoleze intr:o
incinta inc1isa. Florinda, o )e)0ra a ec1i/ei de sa)ani a lui don 2uan, /ovesteste ca a stat
inc1isa intr:un cos )are, dona $oledad, )e)0ra a /ri)ei ec1i/e a lui Carlos, ca a -acut o
reca/itulare de cinci ani tot intr:un cos, %ais1a !0elar, )e)0ra a celei de:a doua ec1i/e a lui
Carlos, ca a reca/itulat izolata intr:o (rota. &e ase)enea, reca/itularea tre0uie insotita cu o
anu)ita rit)ica res/iratorie si de anu)ite =/ase )a(ice>3 e@/iratii lun(i in care ca/ul este
)iscat incet de la drea/ta la st;n(a si ins/iratii la -el de lente in care ca/ul este adus ina/oi de
la st;n(a la drea/ta. In calitate de ve1icol )a(ic al -ortei vitale, res/iratia /er)ite e@/ulzarea
ener(iilor lasate in individ de int;)/lari si de alte /ersoane si recu/erarea ener(iilor lasate de
individ in ceilalti (Castaneda, *8, 28*G Castaneda, **H, B*).
"eca/itularea ince/e cu alcatuirea unei liste sau a unui catalo( al int;)/larilor si al
/ersoanelor care au <ucat un rol in viata vra<itorului. .cenicul tre0uie a/oi sa se concentreze
r;nd /e r;nd asu/ra acestor su0iecte, incerc;nd sa reconstituie toate i)/licatiile si detaliile
se)ni-icative. Nu toate e/isoadele trecutului sunt insa i)/ortante, doar acelea care au o
natura =i)/ersonala>, care /rovoaca o revelatie ce nu vizeaza e(oul, ci e)ana de la =$/irit>.
!)intirile sunt declansate de catre o =calauza>, un desc1izator de dru) (us1er), si anu)e o
/ri)a re)e)orare cu o )are -orta de i)/act si de antrenare (Castaneda, **8, B*). In
ter)eni /si1analitici, reca/itularea descrisa de Castaneda nu este o si)/la trecere teoretica in
revista a trecutului, ci )ai de(ra0a o suita de trans/uneri in act (actin(:out) si de cat1arsisuri
ale li0idoului investit in diverse /ersoane si int;)/lari.
"eca/itularea este o te1nica i)/ortanta in /ri)ul r;nd /entru arta stalIin(ului, adica /entru
activitatile /rin care sa)anul se des/rinde de tonal. E@ista insa si un al doilea -el de
reca/itulare, necesar /entru arta visatului si /entru e@/lorarile in na(ual. #a un )o)ent dat,
c;nd e@ercitiile sale de visare intra in i)/as, Carlos este indru)at de don 2uan sa -aca o a
doua reca/itulare, du/a un nou /attern. &aca /ri)a data isi or(anizase a)intirile intr:un
)od siste)atic, /e /rinci/iul listei cronolo(ice, acu) i se cere sa se lasa in voia asocierilor
li0ere, /e /rinci/iul /uzzle:ului. Cri)a )odalitate sta su0 se)nul -or)alis)ului si al ri(idi:
tatii, a doua su0 cel al -luiditatii. $i in ciuda te)erii lui Carlos ca a)intirile ii vor sca/a de su0
control si se vor des-asura 1aotic, el desco/era ra/id ca o -orta a/arent inde/endenta ii
or(anizeaza re)e)orarile intr:o con-i(uratie -oarte e-icienta, care ii /er)ite accesul la
=i))ensities o- loaded e)otions 1idden so dee/l7 inside )e as to 0e virtuall7 inaccessi0le>
(Castaneda, **H, 5).
&rea)in(
$ter(erea istoriei /ersonale, /ierderea i)/ortantei de sine, asu)area res/onsa0ilitatii,
-olosirea )ortii ca s-atuitor, reca/itularea, neindu/lecare si i)/eca0ilitatea sunt te1nici si
atitudini ce alcatuiesc arta stalIin(ului. !laturi de a doua reca/itulare, e@ista si un set de
te1nici s/irituale care -aciliteaza cealalta arta sa)anica, cea a visatului. !cestea sunt
=intreru/erea sa0loanelor vietii> (disru/tin( t1e routines o- li-e), =)ersul /uterii> ((ait o-
/o9er), =non:actiunea> (not:doin(), /rivirea de-ocalizata ((azin() si, ca o incununare a toate,
=o/rirea dialo(ului interior> (sto//in( t1e internal dialo(ue) sau =/uterea tacerii>. #a -el cu
/ri)ele, si acestea ur)aresc deconstructia starii de constiinta o0isnuita si /roducerea unor
stari alterate de constiinta.
&istru(erea rutinelor sau intreru/erea sa0loanelor vietii este o te1nica /e care don 2uan o
=/reda> -olosind )eta-ora v;natorii. Invat;ndu:l /e Carlos sa /una curse si sa devina
v;nator, )aestrul ii arata ucenicului ca v;natul /oate -i /rins deoarece are anu)ite /atternuri
de co)/orta)ent care il -ac /revizi0il. In )od si)ilar, si oa)enii sunt o /rada /entru un
v;nator teri-iant, )oartea insasi, care ne v;neaza /ro-it;nd de rutinele in care ne inc1ide)
viata. $olutia /entru a sca/a din ca/cana /ro/riilor stereoti/ii care ne duc =le(ati> in ciocul
devorator al Kulturului ()eta-ora /entru sursa ener(iei universale) este aceea de a distru(e
toate ta0ieturile si auto)atis)ele care ne re(leaza e@istenta. Centru aceasta, don 2uan il /une
/e Carlos sa /ractice tot -elul de =rutine -ara sens> (senselles routines), activitati (ratuite, -ara
sco/ sau lo(ica din /ers/ectiva lu)ii o0isnuite, care caricaturizeaza si i)/iedica rutinele
curente (Castaneda, *A+, 2H8).
Inlatur;nd sa0loanele care ii scandeaza viata, sa)anul devine un o) li0er, -luid, i)/revizi0il,
care nu /oate -i sur/rins de ni)ic si isi controleaza /er-ect destinul (Castaneda, *A2, A5).
C;ta vre)e se a-la in tonal, el este un v;nat /entru -orte su/erioare, dar daca intra in na(ual
el devine la r;ndul sau un v;nator, invulnera0il ase)eni ani)alelor )a(ice (cer0ul int;lnit de
don 2uan, coiotul care ii a/are lui Carlos) ce nu /ot -i /rinse niciodata. In descendenta sa)a:
nului traditional, care este un =v;nator de su-lete> ce il /recede /e v;natorul -izic (Ha)a7on,
**0), sa)anul descris de don 2uan este un =v;nator de /utere>, care nu v;neaza /razi
e@terioare, ci se v;neaza /e sine insusi si isi 1aituieste /ro/ria ener(ie. !ceasta intoarcere
asu/ra lui insusi, trans-or)area in /ro/ria /rada, -ace din v;nator (1unter) un 1aituitor
(stalIer) in sensul vra<itoresc dat de 2uan ?atus acestor ter)eni (Castaneda, *80, 22A). In
ur)a a/arent catastro-alei si teri-iantei int;lniri cu )e)0rii ec1i/ei sale sa)anice, care il ataca
r;nd /e r;nd cu te1nici vra<itoresti a)enint;ndu:i insasi viata, Carlos a<un(e sa intelea(a ca
dona $oledad, =surorile> si c1iar ucenicii lui Denaro nu il a(reseaza /ur si si)/lu, ci, du/a
/lanul )a(istral al lui don 2uan, il =1atuiesc> ca sa il o0li(e sa:si rea)inteasca invataturile din
=/artea st;n(a> si sa il -aca sa isi convoace si asu)e /ro/ria /utere (to clai) 1is /o9er)
(Castaneda, *80, 2+).
O alta te1nica este =)ersul /uterii> (t1e (ait o- /o9er), o )aniera ciudata de a )er(e si a -u(i /e care don
2uan i:o =/reda> lui Carlos. Ea este o =/asa )a(ica> dina)ica, const;nd in a aler(a, usor a/lecat in -ata
dar cu coloana verte0rala drea/ta, ridic;nd la -iecare /as (enunc1ii /;na la /ie/t. In ciuda sce/ticis)ului lui
Carlos, )ersul acesta ii o-era, desco/era ucenicul, /osi0ilitatea de aler(a /e intuneric. El activeaza o
-or)a de atentie secunda, care /er)ite, ase)eni )ersului =nin<a>, evitarea instinctiva a o0stacolelor si
(ro/ilor, )ersul /e ti)/ul no/tii (Castaneda, *A2, +*). $co/ul /racticarii sale este insa )ult )ai
=a0stract> (2uan ?atus atri0uie cali-icativul de a0stract na(ualului, /entru a su(era totala li/sa de
-inalitati
curente a actelor vra<itoresti), )ersul in (eneral -iind, du/a don 2uan, o )odalitate de a
=satura> cu senzatii tonalul si a de0loca in -elul acesta, /rin 1i/ersti)ulare, /ri)a atentie.
Intr:adevar, ucenicul va avea in )ai )ulte r;nduri ocazia de a constata ca, e@ecut;nd =)ersul
/uterii>, Denaro, unul din co)/anionii lui don 2uan, ii =-ura> literal)ente atentia si il
/lon<eaza intr:o stare de =realitate neo0isnuita>.
In s-;rsit, una din cele )ai 0izare te1nici de a deconstrui i)a(inea realitatii este =non:ac:
tiunea> (not:doin(). &u/a cu) a) aratat, vra<itoria este, in de-initia lui 2uan ?atus, o
c1estiune de /erce/tie, intr:un -el de Iantianis) ada/tat unui sa)anis) /ost)odern. %ot
ceea ce ne incon<oara arata asa cu) arata -iindca il =-ace)> sa arate asa, ii i)/une) o
anu)ita re/rezentare (e adevarat, aceasta re/rezentare nu este conventionala sau aleatorie, ci
de/inde de con-i(uratia ener(etica a individului, de /ozitia =atentiei> sale). E@ercitiile de non:
actiune constau intr:o anu)ita =deran<are> a /ers/ectivei, care -avorizeaza /erce/tii neo0is:
nuite. Kiziunea nor)ala este in acest -el alterata, /;na c;nd are loc =o/rirea lu)ii> (sto//in(
t1e 9orld), cola/sul tonalului.
In )ai )ulte r;nduri, don 2uan ii indica lui Carlos diverse )oduri de dere(lare siste)atica a
si)turilor. Cel )ai i)/ortant, viz;nd /rivirea, consta in incrucisarea oc1ilor /;na c;nd
i)a(inea o0iectelor isi /ierde unitatea si se des-ace in doua i)a(ini se/arate, care /er)it
sesizarea unor sc1i)0ari colaterale din /eisa<, insesiza0ile /entru o /rivire -ocalizata. In -elul
acesta Carlos invata sa distin(a /e /a);nt culori di-erite, care indica ener(ia lor /ozitiva sau
ne(ativa (Castaneda, *A2, B*). Crivind, la indicatia )asetrului sau, ne-ocalizat, str;)0,
crucis, ucenicul e@/eri)enteaza di-erite distorsiuni si iluzii vizuale, lu;nd s/re e@e)/lu o
crean(a de tu-is 0atuta de v;nt dre/t un ie/ure )onstruos sau o c;r/a at;rnata de un cactus
dre/t o /ata de ener(ie (al0ena /e )untii de la orizont. &e -iecare data, Carlos ru/e vra<a in
)o)entul in care, sc1i)0;nd /ozitia, /rivind din alt un(1i, s-;rseste /rin a recunoaste
o0iectul =adevarat> /e care il luase dre/t altceva. In )od se)ni-icativ, el descrie clari-icarea
in ter)eni /recu) =si a/oi ceva din )ine a aran<at lu)ea> sau =0rusc a) rearan<at totul intr:
o /ers/ectiva corecta> (Castaneda, *A2, 0H, 8+), se)n ca, /ret de c;teva )o)ente, lu)ea
-usese =deran<ata>, des:-acuta din articulatia ei vizuala.
O -or)a siste)atica de deconstructie a /erce/tiei este /rivitul lun( ((azin() la di-erite lucruri.
Carlos a-la ca don 2uan i:a /re(atit /e -iecare din ucenicii sai sa /riveasca de-ocalizat la
o0iecte s/eci-ice, care constituie =s/ecialitatea> -iecaruia dintre ei. #idia se concentreaza /e
/rivirea u)0relor si a de/artarilor, "osa a co/acilor, 2ose-ina a norilor, #a Dorda a /loii,
Ca0lito a st;ncilor, Nestor a /loii si a /lantelor, iar 'eni(no a de/artarilor. Crivirea
de-ocalizata duce la o alterare a viziunii lu)ii si induce o stare si)ilara visatului. $co/ul
ciudatei concentrari /rin deconcentrare este de a:l aduce /e vra<itor in situatia de a /rivi
acelasi lucru at;t in stare treaza c;t si in visare, deci de a ster(e li)itele dintre trezie si so)n,
de a crea o stare de so)n /arado@al si de trezie /arado@ala (Castaneda, *AA, H05:H0*).
In aceasta stare, atentia sau constiinta vra<itorului este =-urata> de o0iectele /rivite. Carlos are o ciudata
e@/erienta conte)/l;nd a/a unui r;u /;na c;nd o vede ca/at;nd -or)a unor s-ere verzi care il iau cu ele.
Centru a:l readuce ina/oi, don 2uan tre0uie sa:l =ur)areasca> /e traseul acesta /si1oid si sa:l o0li(e
sa:si readuca atentia in locul de /lecare. I)/licatia /si1olo(ica a unor ase)enea e@/eri)ente este
tul0uratoare3 =calatoria> ucenicului /oate -i citita ca un salt al v;r-ului activ al constiintei sale in zone
/si1ice inconstiente, nee@/lorate
/;na atunci. ?aestrul:sa)an <oaca rolul unui /si1analist care il (1ideaza /e ucenic in acest
descensus ad in-eros /ericulos, d;ndu:i re/ere si (1ida<e in li/sa carora calatorul ar ra);ne
/rizonierul unor tinuturi non:u)ane, nu s:ar )ai /utea intoarce la nor)alitate din ne0unia
cos)ica in care a /lon<at.
&ar si )ai tul0uratoare este a-ir)atia lui don 2uan ca aceste calatorii /si1ice sunt si)ultan si
calatorii in s/atiul -izic (du/a cu) vo) vedea, e@/licatia sa)anica va -i aceea ca de/lasarea
atentiei /e oul lu)inos al individului deter)ina =asa)0larea> unor lu)i di-erite de cea
o0isnuita). Kec1i )ituri sa)anice, cu) ar -i cea a vra<itorului calator /e -ul(er, ca/ata ast-el o
/ercutanta e@/licatie /si1o:ontolo(ica. &on 2uan atri0uie vec1ilor vra<itori, =%oltecilor>,
cunoasterea si dezvoltarea unor te1nici de (azin( siste)atic, asu/ra /a);ntului si u)0relor,
a -ocului si a/ei, a <osului si susului, a z(o)otului si tacerii, a )iscarii si i)o0ilitatii, toate
aceste ele)ente -iind -olosite /entru dizlocarea atentiei din /ozitia ei o0isnuita si trans/ortul
ei in lu)i /aralele (Castaneda, E *85, 80:8). !ceste calatorii nu sunt li/site de /ericole, cel
)ai )are, i)/utat de =noii> vra<itori din stir/ea lui don 2uan =vec1ilor> vra<itori din
antic1itate, -iind acela de a:ti -i@a )or0id cea de:a doua atentie asu/ra celorlalte realitati si de
a ra);ne /rizonier in acestea.
!se)enea -eno)ene de tul0urare si dezorientare a /erce/tiei ne sunt accesi0ile tuturor,
oricine /oate invoca oric;nd <ocuri cu distorsiuni si 1alucinatii senzoriale. In cazul in care
cartile sale sunt /ura inventie, Castaneda are (enialitatea de a -olosi /erce/tiile alterate dre/t
0aza /entru descrierea sa)anica a lu)ii. #a -el cu delirurile /si1otro/e, iluziile senzoriale
servesc ca )i<loc de certi-icare a autenticitatii, /entru ca ni)eni nu ar /utea ne(a realitatea lor
/si1olo(ica. $u/ranaturalul, lu)ile /aralele, su(ereaza Castaneda, nu se a-la intr:o di)en:
siune se/arata si e(al de consistenta /erce/tiv cu lu)ea =nor)ala>, ele sunt conco)itente cu
lu)ea noastra, iar calea de a le sesiza sunt senzatiile -u(are si 0izare /e care o0isnui) sa le
inlatura) ca nese)ni-icative.
In ti)/ ce i)a(inatia curenta, de la 0as)e si literatura -antastica la -il)e si 0enzi desenate,
re/rezinta su/ranaturalul ca o lu)e co(nosci0ila la acelasi nivel de claritate cu lu)ea noastra,
Castaneda /laseaza lu)ea cealalta in ne0ulosul starilor alterate de constiinta. Cerce/tiile
dere(late, de:aran<ate, sunt calea re(ala /entru a accede la )istica. Este adevarat, si /si1olo(ia
conte)/orana se -oloseste de iluziile /erce/tive /entru a analiza un )aterial transcendent
care se e@/ri)a /rin ele, ca in cazul desenelor "orsc1arc1 o-erite s/re inter/retare /acientilor
/entru a le devoala -antas)ele si o0sesiile. &eose0irea dintre inter/retarea /si1analitica si cea
(neo)sa)anica /e care o /roduce 2uan ?atus este ca =realitatea neo0isnuita> la care se a<un(e
/rin dere(larea si)turilor nu are o di)ensiune /si1olo(ica, nu este inc1isa in inconstientul
individului, ci are o di)ensiune ontolo(ica, are aceeasi realitate cu lu)ea noastra.
#u)ea o0isnuita este uni-or)a si constanta datorita coro0orarii re/rezentarilor sau, in
ter)enii lui 2uan ?atus, coordonarii inelelor de /utere /rin care oa)enii =-ac> tonalul.
.cenicul vra<itor /oate incerca sa:si dere(leze sin(ur /ri)ul inel de /utere, ca in cazul
e@ercitiului dat lui Carlos de a:si -ocaliza /rivirea nu asu/ra unei /ietre, ci a u)0rei /ietrei
(u)0rele, ni se s/une, sunt niste non:actiuni, niste /orti catre na(ual) (Castaneda, *A2, *5).
&on 2uan -ace o de)onstratie a /osi0ilitatii sa)anului de a distru(e consensul /ri)elor inele de /utere ale
unui (ru/ de ucenici, arat;ndu:se in -ata acestora su0 o in-atisare stranie, care se dovedeste a -i -ost di-erita
/entru -iecare dintre ei (Carlos il vede i)0racat ca un /irat, dar
ceilalti il vad ca un calu(ar, ca un cersetor sau ca un co9:0o7) (Castaneda, *A2, 20+:20).
.n sa)an /uternic, sustine 2uan ?atus, /oate sc1i)0a re/rezentarile unor (ru/uri intre(i de
oa)eni, ca in cazul vra<itorilor care -ac asa nu)itele o/eratii c1irur(icale cu );inile (oale.
Kiziunea oa)enilor o0isnuiti este insa inlocuita cu viziunea vra<itorilor atunci c;nd )ai )ulti
sa)ani isi acordeaza inelele secunde de /utere. Carlos trece /rintr:o e@/erienta 0ulversanta
c;nd don 2uan si don Denaro -ac sa ii dis/ara /ur si si)/lu auto)o0ilul din -ata casei. Ca de
o0icei, solidar /unctului de vedere /ozitivist, Castaneda incearca sa e@/lice situatia in toate
)odurile lo(ice /osi0ile3 )asina i:a -ost s/arta si -urata, don 2uan ii insceneaza totul -olosind
)ai )ulti acoliti care au dus )asina /e sus, cei doi 0ene-actori il 1i/notizeaza, sau i:au dat
-ara sa stie 1alucino(ene. &ar a/oi este cu/rins de o stare de con-uzie si a0senta, /alaria lui
Denaro aruncata in aer cade /e auto)o0ilul rea/arut din neant, ca si cu) c1iar /alaria s:ar -i
trans-or)at in )asina, iar Carlos are senti)entul ca ceva este /e cale sa iasa la su/ra-ata in el.
In acel )o)ent, don 2uan ii cere sa =o/reasca lu)ea>, toata e@/erienta revel;ndu:se a -i un
e@ercitiu de alterare a constiintei /rin /ertur0area /ri)ului inel de /utere al ucenicului de
catre inelele secunde de /utere ale )aestrilor sai (Castaneda, *A2, 2H+:255).
$a)anii din trecut, e@/lica 2uan ?atus, stiau sa:si coro0oreze cel de:al doilea inel de /utere si
sa altereze i)a(inea lu)ii /entru (ru/uri intre(i de oa)eni. Intr:o e@/licatie care evoca )ai
de(ra0a ar1eolo(ia si istoria )isterioso-ica la )oda in zilele noastre (cu) e s/re e@e)/lu
cartea lui "ic1ard #u@ton si Ca0lo 'ala), *8+, du/a care (li-ele )aiase ar -i o =scriere noc:
turna>, se)ne (ra-ice care transcriu viziuni sa)anice), dar care sta /e un nucleu de sens
o0scur si revelatoriu in acelasi ti)/, don 2uan sustine ca /ira)idele din ?e@ico, cele din %ula
s/re e@e)/lu, sunt niste constructii sa)anice, niste uriase =non:actiuni> )enite sa
de-ocalizeze atentia /rivitorilor si sa /er)ita concentrarea vra<itorilor (Castaneda, *8, A).
E adevarat, -i@area celei de:a doua atentii /oate -i la -el de daunatoare ca si a /ri)ei atentii,
cu deose0ire ca atunci (ru/urile de oa)enii =-ac> o alta lu)e, la -el de consistenta ca si lu)ea
noastra. Co/ulatii intre(i, sustine don 2uan, ar -i dis/arut conduse din tonal in na(ual, d;nd,
iata, o e@/licatie (neo)sa)anica )isterului istoric al stin(erii 0ruste si ne)otivate a unor serii
de civilizatii a)erindiene.
C;nd initierea a<un(e la stadii avansate, $ilvio ?anuel, un alt sa)an din ec1i/a lui don 2uan,
il invata /e Carlos o serie de e@ercitii siste)atice de =non:actiune>. E vor0a de e@ercitii in
doi, /e care Castaneda le /ractica i)/reuna cu o vra<itoare din /ro/ria sa ec1i/a, #a Dorda.
Cri)ul dintre ele /resu/une izolarea celor doi intr:un cos de le)n si ra);nerea in stare de
trezie vi(ilenta intrea(a noa/te. !l doilea consta in a sta culcati /e o /arte, intr:o /ozitie
-etala, cu oc1ii inc1isi si auzul treaz. !l treilea rezida in sus/endarea ucenicilor in niste
1a)acuri aeriene. .n al doilea set de non:actiuni sunt )ult )ai co)/le@e, ur)arind
vizualizarea si traversarea unui zid de ceata (un -el de 0ariera intre tonal si na(ual)
(Castaneda, *8, 2HB:2B). &u/a cu) se /oate vedea, aceste e@ercitii de stalIin( constau in
/rovocarea unor stari de de/rivare senzoriala, de sus/endare a sti)ulilor e@terni in care,
du/a cu) a aratat si /si1olo(ia e@/eri)entala occidentala, caderea /ra(urilor /erce/tive
/er)ite activarea si constelarea a diverse -antas)e su0li)inale. !cesta ar -i )ecanis)ul /rin
care diverse te1nici )istice, de la incu0atia antica la ana1oretii crestini, /rovoaca viziuni si
revelatii. %e1nica ce incununeaza toate /racticile s/irituale /redate de 2uan ?atus este =o/rirea
dialo(ului interior>. %oate celelalte nu ar -i dec;t s/ri<ine si )odalitati /entru a atin(e starea
de =cunoastere tacuta>. &ialo(ul interior este un conce/t de /si1olo(ie intuitiva si
autosco/ica, care a -ost de-init, intr:o -or)a sau alta, at;t de )isticile traditionale c;t si de
/si1olo(i si -eno)enolo(i actuali cu) ar -i Husserl sau "icoeur. In acce/tia lui Castaneda,
atri0uita lui 2uan ?atus, dialo(ul interior re/rezinta )odalitatea discursiv:te)/orala de
e@istenta a constiintei. K;r-ul activ al constiintei, sau int;ia atentie cu) il nu)este don 2uan,
se ra/orteaza la lu)e /rintr:un continuu dialo( sau vor0ire cu sine insasi, in care nu)este si
des-asoara intr:o serie lo(ica, =nu)ara0ila>, -iintele si o0iectele incon<uratoare. #u)ea este
=-acuta> si -i@ata intr:o anu)ita viziune datorita acestei nu)iri continue. In dia(ra)a /unc:
telor /si1ice e@/usa de 2uan ?atus, /ri)ul inel de /utere este, du/a cu) a) vazut, constituit
de interactiunea dintre =ratiune> si =vor0ire>. ! o/ri dialo(ul interior /resu/une a sto/a
)ecanis)ul /si1olo(ic care creeaza si )entine i)a(inea lu)ii, deci a =o/ri lu)ea>.
Intr:o -or)a sau alta, toate te1nicile de alterare a constiintei ur)aresc 0locarea vor0irii cu
tine insuti. 4o(a si alte te1nici 1induse si 0udd1iste reco)anda )editatia =cu> sau =-ara
su/ort> (sa)/ra<nata sau asa)/ra<nata sa)ad1i), adica /reluarea su0 control a -lu@ului
constiintei -ie /rin -ocalizarea /e o i)a(ine unica, -ie /rin eli)inarea tuturor i)a(inilor si
(;ndurilor. Isi1as)ul dizloca discursul eului cu sine insusi /rin =ru(aciunea in ini)a>, re/e:
tare 1i/notica a aceleiasi ru(aciuni /;na c;nd toate celelalte (;nduri sunt reduse la tacere.
In cazul in care inventeaza totul, Castaneda are din nou (eniul de a -ace sa decoleze siste)ul
sau )istic /ornind de la o autoo0servatie /si1olo(ica su0tila si revelatoare, dar accesi0ila
tuturor. C1iar daca este (reu a:l sur/rinde /rintr:un conce/t /si1iatric ri(uros, dialo(ul
interior este usor de intuit si de constientizat, iar te1nicile de a:l controla indicate de don
2uan se 0azeaza /e senzatii co)une, 0anale. !st-el, o/rirea dialo(ului nu este un act de
decizie teoretica, ci unul /ractic intuitiv. Centru a o -ace, ucenicul tre0uie sa:si i)/una niste
sarcini /ractice, care sa:i ca/teze atentia. Foarte e-icace este un ti/ s/ecial de )ers (t1e ri(1t
9a7 o- 9alIin(), cu de(etele indoite si cu oc1ii /rivind de-ocalizat si /eri-eric intre( orizon:
tul, care ineaca atentia cu in-or)atii, si /rin aceasta satureaza tonalul (Castaneda, *A+, 2H+:
2HA). ?ulte din actiunile a/arent -ara sens /e care don 2uan il o0li(a /e ucenicul sau sa le
inde/lineasca nu au un sco/ /ro/riu:zis, ci sunt )enite sa:i sus/ende dialo(ul interior.
!tunci c;nd reuseste sa intre intr:o ase)enea stare, Carlos are intr:o /ri)a instanta i)/resia
de lar(ire a /la<ei de /erce/tii3 =$i)tea) ca sunt sus/endat. .rec1ile /areau sa )i se -i
in-undat si auzea) o )ultitudine de z(o)ote din tu-isuri. Erau at;t de )ulte inc;t nu
/utea) sa le distin( individual> (Castaneda, **5c, 25). In ter)enii unui /si1analist ca ". 6.
'ion, Castaneda /ractica o =atentie li0er -lotanta>, desc1isa la toti sti)ulii. In e@/licatia lui
2uan ?atus, Carlos devine ca/a0il sa distin(a lucruri : de natura s/irituala, care tin de alte
/la<e de /erce/tie, deci de realitati se/arate : /e care atentia o0isnuita le i(nora si inlatura,
toc)ai -iindca nu se /otrivesc descrierii lu)ii /roduse de dialo(ul interior. Fac;nd sa se
/ra0useasca tonalul, vra<itorul isi desc1ide /erce/tia catre di)ensiunile ascunse ale
na(ualului, catre =cunoasterea tacuta> din noi insine, catre =oceanul intunecat al constientei>
cos)ice (Castaneda, *8A, +B).
$caderea /ra(urilor de in1i0itie a /erce/tiilor, sau desc1iderea /ortilor /erce/tiei, cu) le nu)este
Hu@le7, se 0azeaza /e cresterea nivelului de ener(ie /si1ica. %oate te1nicile s/irituale descrise de don
2uan ur)aresc econo)isirea si acu)ularea de /utere. O)ul are o cantitate li)itata de ener(ie, care de
o0icei este investita in intre(i)e in tonalul. Centru a
deveni vra<itor, o)ul tre0uie sa:si ordoneze si sa:si curete tonalul, inc;t ener(ia eli0erata /rin
/ierderea i)/ortantei de sine, /rin ster(erea istoriei /ersonale, /rin dezi)/licarea din relatiile
sociale, -a)iliale si inti)e, /rin castitate si a0stinenta (ener(ia se@uala tre0uie econo)isita
/entru visare) (Castaneda, *8A, 55), /rin reca/itularea trecutului, /rin starea de
=inaccesi0ilitate>, /rin o/rirea (;ndurilor si a dialo(ului interior, sa /oata -i realocata
na(ualului. Centru a /erce/e, a intele(e si a )ani/ula =realitatile neo0isnuite>, sa)anul
tre0uie sa acu)uleze cantitati neo0isnuite de ener(ie (Castaneda, E *8A, +A).
%oate studiile etno(ra-ice si etnolo(ice asu/ra sa)anis)ului traditional vor0esc de 0oala
sa)anica, ca o -or)a de dere(lare /si1olo(ica si -iziolo(ica, caracteriala si a-ectiva, care
anunta electiunea viitorului sa)an si insoteste initierea sa (Eliade, **A0, HA:B5G &ela07,
2002, 5:25). Castaneda o-era o varianta )odernizata a te)ei, su(er;ndu:ne o /osi0ila
traducere a ei in ter)enii unei /si1olo(ii ener(etice in rezonanta cu conce/te /recu) durata
lui 'er(son sau cu li0idoul lui Freud si 2un(. .cenicul vra<itor, arata don 2uan, =/e )asura ce
continua sa realizeze actiuni i)/osi0ile, sau /e )asura ce i se int;)/la lucruri i)/osi0ile,
devine constient ca a/are un nou ti/ de /utere. O /utere care:i iese din cor/, /e )asura ce
/ro(reseaza /e dru)ul cunoasterii. #a ince/ut este ca o );ncari)e in 0uric, sau un /unct
cald, care nu /oate -i linistitG a/oi a/are o durere, o <ena /ro-unda. .neori, durerea si <ena
sunt at;t de )ari, inc;t lu/tatorul are convulsii luni intre(i, iar cu c;t )ai severe sunt
convulsiile, cu at;t )ai 0ine /entru el. O /utere )inunata este intotdeauna insotita de o
durere )are.> (Castaneda, **5a, *A).
?ulte din e@/erientele 0izare traite de Carlos au re)arca0ila calitate de a /utea -i citite at;t ca
int;)/lari su/ranaturale e@terioare c;t si ca eveni)ente /si1olo(ice interioare. !-lat
i)/reuna cu 0ene-actorul sau in )unti, ucenicul asista la o -urtuna ciudata, cu -ul(ere
0razd;nd un nor de ceata, /e care don 2uan o e@/lica ca o 0atalie de ener(ii (Castaneda,
*A2, 25:2*). Cu) Carlos su-era in acelasi ti)/ -eno)ene de dezorientare si alterare a
constiintei, su(estia tul0uratoare este ca in-runtarea ele)entelor descrie de -a/t /rocese
ener(etice ce au loc in /si1icul ucenicului. In )od si)ilar, ca/turarea unui =aliat>, o -iinta
constienta anor(anica in e@/licatiile lui don 2uan, este /rezentata de don Denaro ca o serie de
eveni)ente (contact, soc, senzatie de inv;rtire si z0or, ceata etc.) ce /ot -i inter/retate si ca
un s/as) ener(etic trait de vra<itor, ca o trezire a =sar/elui Iundalini> sa s/une), din )istica
1indusa (Castaneda, *A2, 25*:2+0). Cosi0ilitatea de a inter/reta aceste int;)/lari dre/t /ro:
iectii ale unor trairi /si1olo(ice este unul din )ecanis)ele de autenti-icare, )enite sa )entina
increderea cititorului, /use la lucru de cartile lui Castaneda.
Conce/tul vra<itoresc /rin care don 2uan descrie de/asirea /ra(ului de ener(ie care se/ara tonalul de
na(ual este cel de /ierdere a =-or)ei u)ane>. =For)a u)ana> ar -i ener(ia s/eci-ica o)ului care
)entine indivizii o0isnuiti la /ozitia /ri)ei atentii, iar /ierderea ei consta intr:o ru/ere a acestei -i@atii
(0reaIin( t1e -i@ation o- t1e -irst attention). Cu alte cuvinte, -or)a u)ana este cea care =asa)0leaza>
lu)ea nor)ala, care =-ace> (doin() lu)ea sau re/rezentarea lu)ii asa cu) o sti). Crin cresterea nivelului de
ener(ie /ersonala, atentia sau vointa (in sens vra<itoresc) sa)anului se eli0ereaza din (roa/a de
/otential a /ozitiei tonalului si /oate /atrunde in /ozitiile na(ualului. Cierderea -or)ei u)ane
constituie un cli)a@ al =0olii sa)anice>, )ani-est;ndu:se )ai )ult sau )ai /utin violent, ase)anator cu un
atac cardiac in cazul Dordei (Castaneda, *AA, 55:5*), sau cu o -e0ra care co0oara de la ca/ s/re /icioare in
cazul lui Carlos (Castaneda, *8, 2*:H0, :2).
Cresterea tonusului /rodusa de e@ercitiile s/irituale are e-ecte di-erite in -unctie de eta/a in
care se a-la ucenicul. C;ta vre)e nu si:a /ierdut -or)a u)ana, vra<itorul devine
su/ratensionat, irasci0il, cu =toane>, =sarit de /e -i@>. %oti tovarasii lui Carlos din /ri)a sa
ec1i/a sunt sc1i)0atori si i)/revizi0ili3 =#idia -ace /e -e)eia dura care /oate zdro0i /e
oricine cu o /rivire. 2ose-ina este cea ne0una, in care ni)eni nu /oate avea incredere. "osa
este -ata nesta/;nita, care )an;nca t;ntarii care o )usca> (Castaneda, **A, 22*). &u/a /ier:
derea -or)ei u)ane, vra<itorul intra intr:o -or)a de indi-erenta si detasare -ata de tre0urile
curente, stare care nu se datoreaza unei li/se, ci unui sur/lus de tonus, investit insa in alte
interese, inc;t lu)ea o0isnuita /are nei)/ortanta, -anto)atica. In s-;rsit, /e )asura ce
cucereste tot )ai )ult control, /recu) don 2uan si sa)anii din ec1i/a sa, vra<itorul devine
un intele/t ()an o- Ino9led(e) a carui ener(ie de0ordanta se e@teriorizeaza /rintr:o 0una
dis/ozitie /er)anenta si /rin crize /anta(ruelice de r;s. Crivind lu)ea noastra din
/ers/ectiva =celeilalte realitati>, don 2uan si don Denaro ii sur/rind toate inconsistentele si
incon(ruentele, a)uz;ndu:se co/ios /e sea)a ucenicilor, dar -ara nici o rautate.
=%acerea interioara> este ve1icolul /entru )arele voia< /rin =)area intunecata a constientei>.
&u/a s/usele lui 2uan ?atus, calatoria are doua eta/e. Cri)a este /ierderea -or)ei u)ane,
=)o)entul in care )esc1inaria u)ana dis/are ca si cu) ar -i -ost un nor de ceata /lutind
a)enintator deasu/ra noastra, care se i)/rastie tre/tat>. !l doilea este do0;ndirea =vederii
clare> (clear vie9) sau a clarviziunii, adica a a0ilitatii de a /erce/e lu)ea dincolo de i)a(inea
asa)0lata de /ri)ul cerc de /utere, de a sesiza universul ca -or)e de ener(ie /ura
(Castaneda, 200H, 25).
2uan ?atus -oloseste doua ver0e sinoni)e in vor0irea curenta /entru a -ace o distinctie
esentiala intre cele doua )oduri de /erce/tie, intre tonal si na(ual3 a /rivi (to looI) si a vedea
(to see). =E! /riviE se re-erea la )odalitatea o0isnuita de a /erce/e lu)ea, in ti)/ ce Na vedeaE
/resu/unea un /roces -oarte co)/le@, in virtutea caruia un o) al cunoasterii /utea /erce/e
NesentaE lucrurilor din lu)e> (Castaneda, **5a, A). Kederea nu este sin(ura cale de acces la
realitatile neo0isnuite, vra<itorii /ot =cunoaste> si /rin alte te1nici s/irituale cu) ar -i dansul
(e cazul vra<itorului Qacateca), dar ea este =/redilectia> lui don 2uan si a liniei sale de sa)ani.
In -a/t, vederea este un /roces care duce dincolo de vra<itorie. In =invataturile> lui 2uan
?atus, toate re/rezentarile asu/ra lu)ii sunt ec1ivalente intre ele, ast-el inc;t =e@/licatia>
vra<itorilor are aceeasi indre/tatire cu =e@/licatia> curenta a universului. Ceea ce se sc1i)0a
nu sunt lucrurile, ci )odul in care le /rivi), -iecare o0iect /ut;nd -i vazut su0 un as/ect
di-erit in -unctie de /ozitia atentiei noastre. %otusi, e@ista o viziune constanta, dincolo at;t de
/rivirea oa)enilor o0isnuiti c;t si de cea a vra<itorilor, in care o0iectele a/ar dre/t ceea ce
sunt cu adevarat, noduri de ener(ie. In )o)entul in care invata sa vada, sa)anul inceteaza sa
)ai -ie un vra<itor si un lu/tator, devine un =intele/t> ()an o- Ino9led(e), care nu )ai este
i)/licat in nici una din lu)i, nici in cea de aici, nici in cele se/arate. =Kederea este o/usa
vra<itoriei. Kederea te -ace sa vezi li/sa de i)/ortanta a tuturor lucrurilor> (Castaneda, *A,
BA, 5H, +8). !sa cu) o)ul nor)al =-ace> i)a(inea curenta lu)ii, la -el vra<itorul =-ace> o i)a(ine
vra<itoreasca a lu)ii. Crivirea este asadar o actiune (doin() care asa)0leaza o re/rezentare, -ie
ea o0isnuita sau neo0isnuita. Kederea, in sc1i)0, este o non:actiune (not:doin(), )ai e@act
este non:actiunea /rivirii. #a -el cu te1nicile ascetice 1induse, care conduc la o stare total
necontradictorie, vederea sa)anica descrisa de 2uan ?atus de/aseste dualitatea si contra:
dictia, care tin de actiune. !lternativa adevarat/-als a/are datorita diversitatii /rivirilor, )ulte
din e@/eriente cre;ndu:i lui Carlos reactii o/use. $/re e@e)/lu, int;lnind, intr:o stare alterata
de constiinta, un coiot care /are sa ii co)unice ceva, ucenicul este con-runtat cu o du0la
o/tiune3 un o) nor)al, a-lat in /ri)a atentie, va sustine ca un ani)al nu /oate sa vor0easca,
in ti)/ ce un vra<itor va a-ir)a ca ani)alul a vor0it intr:adevar. Kederea de/aseste acest
con-lict al inte/retarilor -iindca nu asa)0leaza nici o lu)e, iar coiotul devine =o -iinta -luida,
lic1ida, lu)inoasa>, =o -iinta iridiscenta de neuitat> (Castaneda, *A2, 88:*, 25).
#a o /ri)a a/ro@i)are, /rivirea este cea care construieste tonalul, in ti)/ ce vederea
dezvaluie na(ualul. =Crin ur)are, daca un lu/tator o0serva lu)ea ca o -iinta u)ana, el
/riveste, iar daca o o0serva ca un vra<itor, el NvedeE, iar ceea ce NvedeE tre0uie denu)it, in )od
corect, na(ual> (Castaneda, **A, 28). Cu toate acestea, /rin /ris)a e@/licatiei de )ai sus,
du/a care tonalul, ca )od de re/rezentare a lu)ii de catre o)ul o0isnuit, este ec1ivalent cu
viziunea asu/ra lu)ii /e care o are vra<itorul, rezulta ca na(ualul nu este o alta re/rezentare a
lu)ii, un -el de =tonal al vra<itorilor>, ci este realitatea ener(etica a-lata in s/atele tuturor
acestor re/rezentari. ?ai corect este asadar a s/une ca tonalul este rezultatul unei actiuni
(doin() : /rivirea, in ti)/ ce la na(ual se a<un(e /rin non:actiune (not:doin() : vederea.
Crivirea -ace /arte din co)/le@ul de -unctii al /ri)ului cerc de /utere, ea e)ana de la
/ri)ele doua /uncte din dia(ra)a /si1ica desenata de 2uan ?atus, ratiune (reason) si vor0ire
(talIin(). ?ai e@act, /rivirea se con<u(a cu dialo(ul interior si din cauza aceasta o/rirea
acestuia sus/enda si actiunea /rivirii. Kederea, in sc1i)0, este unul din /unctele alternative
ale dia(ra)ei, alaturi de si)tire (-eelin() si visare (drea)in(). %oate acestea trei sunt
su0ordonate /unctului care (enereaza cel de:al doilea cerc de /utere, vointa (9ill).
(Castaneda, *A+, *5). &e aceea, vederea este controlata de instante /recu) vointa si
intentia, /e care don 2uan le descrie dre/t structuri ener(etice ale -iintelor vii /rin care
acestea se conecteaza la lu)ea incon<uratoare (Castaneda, *A+, H+). In clari-icari si )ai
ela0orate, vederea va -i de-inita ca o anu)ita )odalitate de -ocalizare a /rivirii /e intentie si
de de/lasare a acesteia de /e o0iectele tonalului (oa)enii /riviti ca tru/uri -izice) /e cele ale
na(ualului (oa)enii vazuti ca s-ere de ener(ie) (Castaneda, *8, H08).
&esi /are a -i o =/rivire clara>, vederea nu este un si)t vizual, ci o /erce/tie (lo0ala, care i)/lica intrea(a
-iinta a vra<itorului. !tunci c;nd =vor0este> cu coiotul, Carlos nu il =aude> scot;nd sunete -izice, ci )ai
de(ra0a are si)ta);ntul (-eelin() ca ani)alul ii vor0este )ental, oarecu) tele/atic. In di-erite stari de
constiinta alterata, /rovocate de dro(uri sau de e@ercitii de dere(lare a /erce/tiilor, Carlos constata ca /oate sa
vada c1iar daca are oc1ii inc1isi sau daca nu isi si)te tru/ul. &e ase)enea, vederea sa are calitati
neo0isnuite, ne-iind li)itata -izic, de o0stacole, de un(1iul oc1ilor etc. In acest sens, vederea
(neo)sa)anica este un conce/t cu o 0o(ata ascendenta, toate reli(iile si )isticile, antice si )oderne,
vor0ind de oc1iul lui $1iva si de al saselea si)t, de dar clarvizionar si de /erce/tii e@trasenzoriale. .na din
a-ir)atiile su0tile ale lui Castaneda este aceea ca si)tul (-eelin() si vederea nu sunt )odalitati de /erce/tie
nedezvoltate, a-late in latenta sau aste/tare, ci sunt /e de/lin active la
toti oa)enii. Ceea ce -ace antrena)entul sa)anic nu este sa activeze niste si)turi
neantrenate, ci sa atra(a atentia asu/ra unor /erce/tii /e care, din cauza -i@atiei atentiei, le
trece) cu vederea sau le uita). &e aceea vederea /resu/une o rea)intire a =/artii st;n(i>, ea
tine de =li0ertatea de a:ti a)inti sinele> (t1e -reedo) to re)e)0er t1e sel-) (Castaneda, *8,
+0). .na din cele )ai 0izare e@/eriente ale lui Carlos este /rile<uita de =de)onstratiile> /e
care i le -ac =surorile>, -etele din /ro/ria sa ec1i/a de sa)ani. =Crivindu:le>, Carlos are
i)/resia ca asista la niste trucuri de )a(ie sau 1i/noza3 #idia /are sa -u(a /e /ereti, "osa sa
at;rne ca un /endul in aer, iar 2ose/1ina sa dis/ara ascunz;ndu:se in s/atele /ro/riei );ini.
&u/a o vre)e insa, c;nd niste /ocnete si 0;z;ituri in cea-a si in urec1i il /revin ca a intrat
intr:o stare alterata de constiinta, Carlos isi a)inteste ca le:a vazut /e -iecare din =surori>
-olosind -i0rele de ener(ie ale na(ualului /entru a )er(e vertical, a at;rna in aer, res/ectiv a
se =ascunde> /rivirii (Castaneda, *80, 2A2:2AH). $u0stituirea /rivirii cu vederea i)/lica o
=intoarcere a re-ulatului>, /rin care Carlos =da dru)ul> la /erce/tiile /e care le cenzurase in
)o)entul de)onstratiei.
&u/a inc1eierea uceniciei si /lecarea lui don 2uan, Carlos va avea nevoie de )ai )ulti ani
/entru a:si rea)inti ceea ce a vazut in ti)/ul lectiilor cu 0ene-actorii sai, dar nu a inteles si a
uitat /entru ca nu avea su-icienta ener(ie ca sa:si -ocalizeze a doua atentie. %oate
de)onstratiile stranii /e care i le -acusera don 2uan si don Denaro au acest du0lu as/ect3
/rivite, sunt actiuni ine@/lica0ile, a0erante, cu) ar -i salturile incredi0ile /este o cascada,
statul vertical /e trunc1iul unui co/ac, sau /lanarile /rin aer ale lui DenaroG vazute, a/ar ca
)odalitati ale cor/ului de lu)ina al sa)anului de a interactiona cu -i0rele ener(etice ale
universului. ?ai )ult, Carlos isi va rea)inti c1iar e@ercitii co)/le@e de vedere, cu) ar -i
vazutul i)/reuna /e care don 2uan il invatase sa:l /ractice cu #a Dorda (Castaneda, *8, BH,
220).
!l treilea /unct din dia(ra)a /si1ica su0ordonat vointei, alaturi de vedere si si)tire, este
visarea (drea)in(). !laturi de =arta 1aiturii> (stalIin(), =arta visatului> cu/rinde un alt (ru/
de te1nici s/irituale care /er)it e@/lorarea celorlalte realitati. Castaneda /leaca de la /re)isa
ca vra<itorii se i)/art in doua )ari ti/olo(ii, in -unctie de =arta> care li se /otriveste )ai 0ine,
in stalIeri si drea)eri. In ti)/ ce stalIin(ul cu/rinde invataturi /entru =/artea drea/ta>,
)enite sa /rovoace =o/rirea lu)ii> si decolarea in na(ual, drea)in(ul e@/loateaza e@/eriente
de derealizare si accedere in =/artea st;n(a> /e care o)ul nor)al le traieste in )od s/ontan.
.nele din visele noastre, dar nu toate, sunt, du/a don 2uan, adevarate /orti de iesire din
tonal, /e care insa o)ul o0isnuit le i(nora sau le re-uleaza, la -el cu) -ace si cu /erce/tiile
0izare din ti)/ul zilei. &rea)in( este arta de a controla visele, asa cu) stalIin( este arta de a
controla co)/orta)entul diurn (Castaneda, *8A, +).
&in nou, ar -i -astidios sa trece) in revista -unctia reli(ioasa si )eta-izica a viselor, de la sa)anis)ul
traditional si riturile de incu0atie si oniro)antie din reli(iile antice la ro)antis) sau su/rarealis) si
/si1analiza. I)/ortant de su0liniat )i se /are -a/tul ca si visele, la -el cu 1alucinatiile /si1otro/e si cu
/erce/tiile alterate /rovocate de te1nicile s/irituale, alcatuiesc un (ru/ de e@/eriente accesi0ile tuturor, /e
care Castaneda le revalorizeaza intr:un sens reli(ios. $a)anis)ul lui 2uan ?atus devine ast-el o te1nica =la
inde);na>, -iindca se 0azeaza /e int;)/lari /si1ice i)/artasite de oricine. $u0tilitatea revelatorie a siste)ului
lui Castaneda este de a sustine ca vra<itoria consta nu in /roducerea de eveni)ente si lu)i a0solut noi, ci in
)utarea acentului co(nitiv (a /erce/tiei) de /e -eno)enele /si1olo(ice considerate /rinci/ale
/e cele secundare. Crin aceasta de)ersul sau se inscrie in tendinta (eneral /ost)oderna de
relativizare a canonicului (se /oate vor0i de un canon si in /si1olo(ie, antro/olo(ie si
-iloso-ie) si o valorizare a secundarului necanonic din viata de zi cu zi.
Centru a trans-or)a visele in instru)ente sa)anice o/erative, este nevoie insa de o
rese)ni-icare si /ra()atizare a lor. &esi /ot -i clarvizionare, visele nu au nici o consecinta
/entru o)ul o0isnuit, -iindca acesta nu stie sa le -oloseasca, la -el cu) nu /oate controla nici
delirurile /si1otro/e si nici /erce/tiile alterate. In -a/t, o)ul o0isnuit -oloseste visele in
acelasi -el cu dialo(ul interior, si anu)e /entru a =-ace> lu)ea, /entru a -i@a tonalul. &e
aceea, asa cu) re/rezentarea treaza a lu)ii tre0uie -acuta sa se /ra0useasca, si re/rezentarea
onirica o0isnuita tre0uie cola/sata. Kisarea (drea)in( scris in cursive) este non:actiunea
visului (drea)in( scris nor)al) sau non:actiunea so)nului, asa cu) vederea este non:
actiunea /rivirii (Castaneda, *A2, *8:**G Castaneda, *8, 2H).
Ideea su0iacenta =invataturilor> lui don 2uan este ca visarea este la -el de reala ca trezia, )ai
e@act ca vederea. ?ai )ult, du/a /ierderea =-or)ei u)ane> si atin(erea unui anu)it nivel de
ener(ie /ersonala, vra<itorul nu )ai are nevoie sa adoar)a ca sa /ractice visarea, el /oate
intra in visat direct din trezie. &on 2uan arata ca )odul acesta de a /atrunde in )area
intunecata a constientei (t1e darI sea o- a9areness) a -ost nu)it de vra<itorii din vec1i)e
visare:treaza (drea)in( a9aIe) (Castaneda, **8, 8). $a)anul care si:a /arasit -or)a
u)ana vede in -ata sa, de -iecare data c;nd inc1ide oc1ii, un )are oc1i 1i/na(o(ic.
Concentr;ndu:se asu/ra lui el /oate sa:si declanseze visarea, atunci c;nd oc1iul este )ic visul
-iind -oarte /recis si -ocalizat, iar c;nd este )are visul -iind neclar si (eneral, ca o i)a(ine din
avion (Castaneda, E *80, 5*:+). Csi1olo(ic vor0ind, este ca si cu) sa)anul si:ar -i creat
re-le@ul )ental de a:si induce o stare de so)n /arado@al, oc1iul 1i/na(o(ic -iind un indiciu
al caracteristicilor starii onirice.
Cu o )are /recizie autosco/ica, Castaneda distin(e /atru eta/e in declansarea visarii. Eta/a
/reli)inara este cea de =ve(1e linistita>, in care =si)turile devin latente, si totusi, esti
constient>. ! doua este =ve(1ea dina)ica>, in care visatorul vede o i)a(ine, o scena, un
ta0lou tridi)ensional, -oarte /recis conturat, dar static. ! treia este =asistarea /asiva> (/assive
9itnessin(), in care visatorul =nu )ai vede un -ra()ent de lu)e in(1etat, ci este )artor
ocular al unui eveni)ent /e )asura ce acesta se des-asoara> In s-;rsit, in cea de:a /atra,
=initiativa dina)ica>, visatorul se i)/lica si ince/e sa ia /arte activ la /eri/etiile visatului
(Castaneda, **8, H2).
Ce c;t de ela0orate sunt /racticile stalIin(ului, /e at;t de so-isticate si co)/le@e sunt cele ale
visarii. ! /re(ati sau a declansa visatul (to set u/ drea)in() consta intr:o serie de e@ercitii
)enite a trezi o anu)ita -or)a de luciditate in cadrul viselor, a deveni constient intr:un
anu)e )od de -a/tul ca visezi. Cri)a sarcina /e care don 2uan i:o da lui Carlos este aceea de
a:si visa );inile, sau de a:si /rivi );inile in vis. Ciedica /rinci/ala /e care tre0uie s:o invin(a
ucenicul, si care il 0loc1eaza un ti)/ indelun(at, nu este le(ata de /osi0ilitatea de a:ti visa
);inile, c;t de a:ti a)inti in ti)/ul visului de aceasta dorinta -or)ulata in stare de trezie.
Csi1olo(ic, asadar, /ro0le)a consta in trans-erul intentiei din constiinta diurna in cea nocturna.
Crocedura /ractica su(erata de don 2uan este de a ale(e i)a(inea sau scena /e care doresti s:o visezi si de a o
)entine deli0erat in )inte si)ultan cu o/rirea dialo(ului interior (Castaneda, *A+, :2).
Kisarea /resu/une do0;ndirea unui =control concis si /ra()atic asu/ra situatiei (enerale
dintr:un vis> (Castaneda, 200H, 2H), ase)anator controlului /e care il ave) asu/ra unei
situatii diurne. Kisatorul este ca/a0il sa diri<eze evolutia visului, ast-el inc;t scenele sa nu se
succeada 1aotic, sa nu il arunce dintr:o /arte in alta, ci sa ra);na -i@e at;t c;t doreste. Centru
a o/ri cur(erea si sc1i)0area -or)elor, visatorul tre0uie sa invete sa:si -ocalizeze atentia
asu/ra o0iectelor din vis. ?;inile servesc dre/t /unct de re/er, ucenicul -iind indru)at sa:si
-i@eze visul asu/ra lor, a/oi sa arunce /riviri scurte asu/ra o0iectelor di)/re<ur si, de -iecare
data c;nd i)a(inile ince/ sa:i sca/e de su0 control, sa revina la i)a(inea );inilor. &u/a
-i@area scenelor din vis, ur)atorul /as este do0;ndirea a0ilitatii de a calatori in vis, adica de a
controla locul si ti)/ul unde doresti sa a<un(i (Castaneda, *A2, 2:H), Carlos reusind in
-elul acesta sa:si viseze orasul co/ilariei cu o /recizie a detaliilor caracteristica /entru o
calatorie -izica (Castaneda, **H, 2A:28).
noua -aza a visatului ince/e cu ceea ce in literatura /si1iatrica se c1ea)a =1alucinatii
autosco/ice>, /erce/tii co)/le@e care ii dau individului i)/resia ca isi vede cor/ul intr:un
=c;)/ vizual e@terior>. In i/oteza ca volu)ele lui Castaneda sunt =-iction>, /ute) /resu/une
ca autorul a /reluat din literatura /ara/si1olo(ica o noua te)a, aceea a visurilor in care te
vezi dor)ind, si a reto/it:o in /ro/riul siste) cu o inteli(enta si /utere de asi)ilare
e@traordinare. &u/a s/usele lui don 2uan, visele in care visatorul isi vede nu doar o /arte a
cor/ului cu) sunt );inile, ci se vede /e sine insusi vis;nd, re/rezinta un /ra( i)/ortant in
/reluarea su0 control a visatului. In sco/ /eda(o(ic, don Denaro ii /ovesteste lui Carlos seria
viselor autosco/ice /rin care isi ince/use el insusi initierea in visare.
Feno)enele de autosco/ie onirica le /er)it 0ene-actorilor lui Carlos sa introduca un
conce/t esential in aceasta vra<itorie cu culoare de stiinta /aranor)ala )oderna3 cel de du0lu.
=Kisul in care cineva se /riveste dor)ind este ti)/ul du0lului>G =du0lul isi are ori(inea in
vis>, e@/lica don Denaro, relu;nd invatatura /e care o /ri)ise el insusi de la /ro/riul sau
0ene-actor (Castaneda, *A+, +, +5). Cornind de la o stare alterata de constiinta in care
Carlos se vede si)ultan dor)ind in casa lui don 2uan si )er(;nd intr:un loc de /utere din
desert, don 2uan si don Denaro e@/lica di-erenta dintre visator si visat ca o di-erenta intre
du0lu si sine. Kisatorul sau du0lul este constiinta din vis a celui care viseaza, iar visatul este
i)a(inea autosco/ica /e care o are des/re sine cel care viseaza. %rezirea coincide cu
reinte(rarea visatorului in visat, cu reintrarea s/iritului in tru/, a du0lului in sine.
=&u0lul> sau =celalalt> este de-init de don 2uan dre/t un cor/ de vis. %e)a este co)una sa)anis)ului
traditional, unde se vor0este de diverse ti/uri de su-lete (su-let de viata, su-let de <un(la, su-let de vis etc.),
dar este din nou ada/tata Qeit(eistului conte)/oran, /rin descrierea sa in ter)eni de ener(ie. I)it;nd
)odul de -unctionare al /ri)ei atentii, care ne re/rezinta /e noi insine dre/t un cor/ -izic, cea de:a doua
atentie, activata in ti)/ul visarii, ne vizualizeaza su0 -or)a unei =re/lici /er-ecte a cor/ului visatorului>, a
unui cor/ de vis (drea)in( 0od7) (Castaneda, *8, 2H). !se)eni cor/ului astral din /ara/si1olo(ia
conte)/orana, du0lul sa)anic are o natura ener(etica si se /oate de/lasa oriunde si oric;nd, -ara sa -ie
i)/iedicat de o0stacole -izice. &e(a<area cor/ului de vis este /unctul -orte al drea)erilor, asa cu)
reca/itularea si ne0unia controlata (controlled -oll7) sunt realizarea esentiala a stalIerilor (Castaneda,
*8, 20*, 28A).
Cornind de la un )o)ent initial in care se viseaza /rivindu:se ador)it, Carlos invata sa isi
controleze )ersul in vis. &e/lasarea si interactiune cu o0iectele si -iintele din vis, constata el,
nu de/inde de (esturi -izice, cu) ar -i )iscatul /icioarelor, ci de vointa, care il -ace sa
alunece sau sa leviteze /rin locurile vizitate si sa:si )aterializeze instantaneu intentiile
(Castaneda, *8, 50:5H). In -elul acesta, la -el cu sa)anul traditional care intra in stare de
transa /entru a se decor/oraliza si a vizita lu)ea s/iritelor, ucenicul vra<itor care se /retinde
a -i Castaneda -ace si el calatorii din cele )ai stranii, in lu)i -a)iliare si in acelasi ti)/
necunoscute. Cro(resiv, Carlos invata tot -elul de su0tilitati ale visarii, cu) ar -i /atrunderea
in alte ti)/uri si contactarea unor -a/turi care nu )ai e@ista (ti(rii:cu:dinti:sa0ie s/re
e@e)/lu), ceea ce se c1ea)a =visat -anto)a> ((1ost drea)in(), sau int;lnirea in vis cu du0lul
unui alt visator (s/re e@e)/lu la Dorda), nu)it =visat i)/reuna> (drea)in( to(et1er) (Casta:
neda, *8, 5B, 2A:H2), sau /osi0ilitatea de -ace din vise, /rin asa nu)ita =/ozitie (ea)ana>
(t9in:/osition, a te culca si in realitate si in vis in aceeasi /ozitie), niste realitati la -el de
consistente si co)/lete ca lu)ea nor)ala (Castaneda, **H, 22*:2H2).
!curatetea si su0tilitatea notatiilor /si1olo(ice asu/ra viselor constituie, si in acest caz, un
dis/ozitiv de certi-icare a =non:-ictionalitatii> cartilor. Ca si 1alucinatiile /si1otro/e,
e@/erientele onirice devin de la un /unct incolo at;t de co)/le@e inc;t cititorul a<un(e sa se
intre0e daca descrierile acestea /ot -i intr:adevar inventate. !utoo0servatia este at;t de
)inutioasa si co)/le@a inc;t su(ereaza ca nu /oate -i dec;t traita. Iar /entru a i)/iedica c;t
)ai )ult ti)/ sus/endarea increderii cititorului, Castaneda invoca /er)anent /ro/ria sa
neincredere in realitatea viselor sale. ?ai )ult, e@ercitiile insele i se /ar niste a0eratii, /e care
don 2uan i le i)/une /entru a:i /rovoca ne0unia, deza(re(area )entala (Castaneda, *A2,
H). $ce/ticis)ul si an(oasa lui Carlos sunt un -el /unte /e care increderea cititorului este
condusa incredi0il de ad;nc in lu)ea viselor sa)anice.
$i totusi, c;t de )ult /oate -i a);nata a/aritia neincrederii, care este )o)entul in care
dis/oni0ilitatile de credulitate ale cititorului occidental ince/ sa se /ra0useascaJ Castaneda
este inataca0il c;ta vre)e e@/erientele sale ra);n cantonate in do)eniul visului, inteles ca
1alucinatie nocturna. Ca si in cazul delirurilor /si1otro/e, ar(u)entul starii onirice, /e care
si:l a/lica Carlos insusi, ca)u-leaza /ro0le)a realitatii e-ective a visului res/ectiv, desi don
2uan si don Denaro sustin ca visarea si du0lul sunt la -el de reale ca lu)ea o0isnuita, c1iar
daca au o alta co)/ostura re/rezentationala dec;t aceasta (Castaneda, *A+, +). C;ta vre)e
e@/erientele lui Carlos sunt reducti0ile la niste -oarte so-isticate 1alucinatii onirice, =0unul
si)t co)un> al cititorului este )ena<at. !ceasta ar /utea c1iar )er(e )ai de/arte si acce/ta
/osi0ilitatea ca anu)ite viziuni avute in drea)in( sa ai0a o valoare /re)onitorie sau
clarvizionara, sa:i /er)ita asadar ucenicului vra<itor sa antici/eze sau sa (1iceasca, /rin canale
intuitive, lucruri /etrecute in alta /arte sau in alt ti)/ /e care rational nu ar avea cu) sa le
cunoasca.
$ituatia e@/lodeaza insa atunci c;nd visarea /roduce rezultate in lu)ea -izica. Cea )ai teri-ianta, desi
in /er-ect acord lo(ic cu /re)isele intre(ii invataturi, este a-ir)atia lui don 2uan ca vra<itorul /oate la
un )o)ent dat sa inverseze relatia dintre visat si visator, dintre sine si du0lu3 =O data ce a invatat sa viseze
du0lul, sinele a<un(e la o ciudata rascruce, si vine un )o)ent c;nd iti dai sea)a ca du0lul este cel care
viseaza sinele> (Castaneda, *A+, AA).
Cus in )ai )ulte situatii de visare in care oscileaza vaz;ndu:se alternativ c;nd din /unctul de
vedere al du0lului (se vede /e sine ra)as ador)it /e o 0anca), c;nd din cel al sinelui (se vede
/e sine de/art;ndu:se de res/ectiva 0anca din /arc), Carlos traieste )o)entul in care nu )ai
/oate distin(e care este adevaratul sau eu, cel care viseaza sau cel care actioneaza in vis.
$tarea de con-uzie, care /oate se)ana cu /lon<area in ne0unie, este accentuata de e@ercitii si
)ai ala)0icate, cu) sunt acelea de a te trezi in vis, de a avea un vis in vis, de a te culca in vis
in aceeasi /ozitie in care esti culcat in realitate etc.
%rans-erul constiintei din visat in visator, din sine in du0lu, /oate /roduce, a-ir)a don 2uan,
e-ectul socant al trezirii visatorului nu in locul unde doar)e sinele sau, ci in locul unde se
viseaza du0lul sau. &on Denaro nareaza c;teva e@/eriente in acest sens, iar Carlos a<un(e el
insusi sa:si induca un vis, asistat de don 2uan undeva in ?e@ic, in care viseaza ca o viziteaza
/e Carol %i((s, vra<itoare din /ro/ria sa ec1i/a, in casa ei din !rizona, si ca, atunci c;nd
doreste sa se trezeasca, desco/era ca nu se )ai a-la cu don 2uan intr:un oras )e@ican ci in
orasul lui Carol (Castaneda, *85, 2AA:280). E@/licatiile /e care si le o-era, siesi si cititorilor,
ca a -ost 1i/notizat, ca a -ost trans/ortat in stare de letar(ie, ca are cola/suri de )e)orie etc.,
/ar )ai de(ra0a niste /rotectii i)/otriva ideii, cutre)uratoare, inne0unitoare, ca ase)enea
e@/eriente ar /utea -i intr:adevar /osi0ile.
Or don 2uan este cate(oric, trans-erul a avut loc in )od real, c1iar daca a -olosit dre/t
ve1icul starea onirica, visarea. &u0lul este as/ectul individului din /ers/ectiva celei de a doua
atentii, a e@/licatiei vra<itorului, asa cu) cor/ul -izic este as/ectul o)ului din /ers/ectiva
/ri)ei atentii, a tonalului. In visare, vra<itorul se =co)uta> in du0lul sau, se de/laseaza unde
doreste, iar a/oi revine in sine, trezindu:se in locul unde a calatorit. $i )ai ins/ai);ntatoare,
at;t /entru Carlos ca /ersona<, dar si /entru cititorii aventurilor sale, con-runtati cu insidioasa
indoiala =$tiu -oarte 0ine ca Castaneda inventeaza, si totusi...>, este revelatia lui don 2uan ca,
in )a<oritatea int;lnirilor ucenicului cu don Denaro, acesta din ur)a nu era sinele, ci du0lul
(Castaneda, *A+, A+). !sa s:ar e@/lica nu doar a/aritiile din senin, ci si seriile de
de)onstratii anor)ale -acute de don Denaro, i)/osi0ile /entru cor/ul -izic, dar /osi0ile
/entru cor/ul de vis.
Kolu)ul !rta visatului duce aceste /re)ise la dezvoltari accelerate, (eo)etrice, de
/ro-unzi)i tot )ai a)etitoare. !sa cu) Hu@le7 vor0ise de /orti ale /erce/tiei, 2uan ?atus
a-ir)a ca e@ista sa/te /orti ale visatului. &esi il va introduce /e Carlos doar /rin /ri)ele
/atru, acestea atin( co)/le@itati e@/onentiale. Cri)a /oarta este trecuta atunci c;nd
vra<itorul, /rin e@ercitii cu) ar -i vizualizarea );inilor in vis, invata sa isi controleze
des-asurarea visului si sa ai0a vise =adevarate>, vise in care /oate o0serva o0iectele si
decorurile la -el cu) ar -ace in stare de trezie. Conditia /entru a trece acest /ra( este aceea de
a deveni constient, in )o)entul ador)irii, de -a/tul ca esti /e cale de a ador)i. !ceasta,
sustine don 2uan, /er)ite =atin(erea> sau trezirea cor/ului de vis si inzestrarea lui cu ca/a:
citatea de a /erce/e (Castaneda, **H, 20:HB).
! doua /oarta a visatului este trecuta atunci c;nd vra<itorul invata sa se trezeasca dintr:un vis intr:altul sau sa
sc1i)0e visele de o )aniera deli0erata. Kisatorul devine ca/a0il sa se trezeasca ina/oi la lu)ea sa
doar atunci c;nd o doreste, don 2uan e@/lic;nd ca )ulti dintre vec1ii sa)ani au ales sa nu se )ai trezeasca
niciodata in lu)ea noastra. In visele acestea, Carlos e@/loreaza lu)i /aralele, stranii, in care intra in
contact cu -a/turi ener(etice /e care don 2uan le nu)este aliati si le descrie dre/t -iinte anor(anice
constiente. !cestea interac:
tioneaza cu cor/ul ener(etic al ucenicului si ii /un la dis/ozitie ener(ia necesara /entru a se
de/lasa /rin lu)ilor lor. Nea<unsul este ca, /rin )anevre /si1olo(ice a0sconse, aliatii tind sa
ii -aca /rizonieri /e vizitatori si sa nu le )ai /er)ita trezirea. Crivita din a-ara, o ase)enea
int;)/lare evoca /ericolul /e care sa)anis)ul traditional il cali-ica dre/t /ierdere sau ra/t al
su-letului, iar )edicina dre/t o cadere /si1otica sau intrare in co)a /ro-unda.
! treia /oarta este atinsa atunci c;nd vra<itorul isi /rovoaca vise autosco/ice, adica se vede
dor)ind. !cesta este se)nul ca el si:a =co)/letat> cor/ul ener(etic si ca de acu) inainte nu
)ai este la c1ere)ul ener(iilor straine, ci se /oate de/lasa si actiona in vis du/a /ro/ria
vointa. &u0lul invata nu doar sa /riveasca, ci si sa vada in vis, ceea ce ii /er)ite sa distin(a
intre visele -alse sau -anto)atice, si cele reale, sau ener(etice. #a -el ca in lu)ea o0isnuita, si
in visele reale vederea distin(e -i0rele de ener(ie ale universului, ceea ce insea)na ca
realitatile /aralele sunt ec1ivalente tonalului. !ceasta i)/lica -a/tul ca, /rin visare, du0lul sau
cor/ul de vis este ca/a0il sa se )iste cu e(ala usurinta at;t in lu)ile din vis c;t si in lu)ea
diurna. Cu alte cuvinte, arata don 2uan, vra<itorul =ince/e sa a)estece in )od deli0erat
realitatea visata cu realitatea lu)ii de cu zi> (Castaneda, **H, B2).
! /atra /oarta /resu/une cucerirea ca/acitatii de a calatori cu cor/ul ener(etic si de a te trezi
in locurile sau lu)ile visate. Cor/ul -izic este =dezasa)0lat> in lu)ea =o/rita> /rin visare,
este =trans/ortat> de catre du0lu si =reasa)0latE in lu)ea =-acuta> la trezire. E@ista trei )ari
clase de destinatii /entru de/lasarile /rin visare3 sa)anul /oate calatori intre doua locuri din
lu)ea noastra, /oate calatori din lu)ea noastra intr:o lu)e visata, ener(etic reala, si /oate
calatori din lu)ea noastra intr:o lu)e visata sau intentionata de un alt visator, ener(etic
nereala dar nu )ai /utin /al/a0ila (Castaneda, E **H, 200). .lti)ele aventuri ale lui Carlos
din !rta visatului, in care este )ani/ulat de un sa)an din ti)/uri stravec1i /oreclit
Cro/rietarul (t1e %enant), sunt de o co)/le@itate care il de/aseste /;na si /e don 2uan,
ne-a)iliarizat cu /racticile vec1ilor vra<itori de )aterializare a viselor, desc1iz;nd adevarate
vorte@uri de /ers/ective.
$u0iectul )ulti/lu
Clantele 1alucino(ene, te1nicile de dere(lare a si)turilor si visarea sunt )odalitati de a =o/ri
lu)ea>. &eran<area viziunii lu)ii /resu/une sur/area /rinci/iului realitatii si dezor(anizarea
eului. Intrarea in stari de realitate neo0isnuita este conditionata de e)er(enta unor co)/le@e
autono)e sau euri alternative, care /rovoaca o deza(re(are a /ersonalitatii. Kor0ind de
co)/ozitia anar1eti/ica a cartilor lui Castaneda, s/unea) ca aceasta este in sintonie cu
/si1olo(ia anar1ica a starilor alterate de constiinta /e care le e@/loreaza Carlos. !nar1eti/ul,
ca )od de (de)structurare a realitatii, isi (aseste un cores/ondent in doua conce/te, in cel
/si1iatric, in 0una )asura /eiorativ, dese)n;nd o )aladie )entala, de /ersonalitate )ulti/la
()ulti/le /ersonalit7 disorder) si in cel /si1olo(ic si -iloso-ic, neutru, de su0iect )ulti/lu.
In re/etate r;nduri, )ai e@act c;ta vre)e <udeca e@/erientele /rin care trece din /ers/ectiva o)ului
occidental, Carlos i se /l;n(e lui don 2uan ca si)te ca nu )ai intele(e ce i se int;)/la, ca isi iese din
)inti, )ai )ult, il 0anuieste /e 0ene-actorul sau ca ur)areste in )od deli0erat sa:l -aca sa inne0uneasca.
Crivit insa din /ers/ectiva =e@/licatiei vra<itoresti>, in acord cu teoria etnolo(ica actuala du/a care
)aladia sa)anica este doar o /re(atire /entru cucerirea unei luciditati su/erioare, dia(nosticul de
/ersonalitate )ulti/la care il s/erie /e
Carlos tre0uie inlocuit cu cel de su0iect )ulti/lu, /rin care se descrie o noua -or)a de
structurare a /ersonalitatii.
In ter)enii =invataturilor> lui don 2uan, )ulti/licarea su0iectului consta intr:o se/arare a
tonalului de na(ual, a celor doua atentii, a /artii dre/te de /artea st;n(a. Conlucrarea dintre
don 2uan si don Denaro este e@/licata ca o necesitate =/eda(o(ica>3 don 2uan <oaca rolul
unui invatator, a carui sarcina este de a reor(aniza =insula tonalului> ucenicului, in ti)/ ce
don Denaro este un 0ene-actor )enit sa:l i)/in(a in =)area intunecata> a na(ualului. &aca
-iinta u)ana este descrisa ca un =0alon al /erce/tiei>, rolul invatatorului este de a desc1ide
acest 0alon din interior, din tonal, /rin rearan<area o0iectelor cunoasterii rationale, in ti)/ ce
acela al 0ene-actorului este de a:l desc1ide dins/re e@terior, /rin -a)iliarizarea cu o0iectele
cunoasterii vra<itoresti (Castaneda, *A+, 25H:255).
Conventional, tonalul re/rezinta /artea drea/ta, iar na(ualul /artea st;n(a a =0alonului
/erce/tiei>. E@ercitiile sa)anice i)/use de don 2uan /rovoaca o se/arare a celor doua /arti,
/roces /e care /si1olo(ia occidentala l:ar caracteriza dre/t s/lit /ersonalit7. Castaneda
relateaza c;teva e@/eriente an(oasante, in care don 2uan si don Denaro ii so/tesc si)ultan in
urec1ea drea/ta si in urec1ea st;n(a co)enzi di-erite3 =E-ectul acestui duet so/tit era de:a
dre/tul e@traordinar. Era ca si cu) sunetul cuvintelor lor individuale ):ar -i i)/artit in doua.
In cele din ur)a, a0isul dintre cele doua urec1i ale )ele a devenit at;t de )are, inc;t )i:a)
/ierdut si)tul unitatii. Era) -ara indoiala eu, dar nu era) solid. Era) )ai de(ra0a ca o ceata
stralucitoare, o ceata (al0uie, ceva care avea senti)ente> (Castaneda, **5c, 222).
!ceasta stare, nu)ita de don 2uan insusi disociere, -ace /osi0ila /erce/erea si)ultana a doua
lu)i di-erite, cea nor)ala, de zi cu zi, si una 1alucinatorie, su/rai)/ri)ata /este /ri)a, in
care lu)ea a/are ca o retea de ener(ii. =Cutea) vedea doua lu)i se/arateG una era cea care
trecea de )ine si cealalta care se a/ro/ia de )ine. Nu a) conce/ut asta asa cu) -ace cineva
in )od nor)alG adica, n:a) devenit constient de asta ca de ceva care nu:)i -usese dezvaluit
/;na atunci. ?ai de(ra0a a) avut doua realizari -ara concluzia uni-icatoare> (Castaneda,
**5c, 22H).
Constiinta ucenicului este o0li(ata in -elul acesta sa intre in stari nonlineare si noncontradictorii. &on
2uan ii o-era lui Carlos o e@/licatie so-isticata, in acord )ai de(ra0a cu /rinci/iile de incertitudine ale lui
Heisen0er( si cu )ate)atica nonaristotelica a lui 8or07zIi dec;t cu /re(atirea unui vra<itor. Cerce/tia
u)ana este or(anizata /e o a@a, nu)ita =aici si acolo>, care /rivile(iaza /e =aici>, sin(urul ele)ent /erce/ut
co)/let, instantaneu si direct, si il lasa /e =acolo> in ceata intrezaritului, a /resu/usului, a )ediatului. &u0la
viziune a sa)anului ii /er)ite in sc1i)0 sa /ercea/a =aici si aici>, ca si cu) s:ar a-la in )ai )ulte
locuri deodata si le:ar analiza cu e(ala claritate /e toate. &in cauza aceasta, lu)ea oa)enilor o0isnuiti este
=0idi)ensionala>, ierar1iz;nd totul /e a@e de (enul aici si acolo, sus si <os, 0ine si rau etc., in ti)/ ce
lu)ea vra<itorilor este tridi)ensionala, deoarece sa)anul are un =al treilea /unct de re-erinta> care
con-era =ad;nci)e>. !cest al treilea /unct de re-erinta, ec1ivala0il cu a treia atentie>, este atins atunci
c;nd ucenicul este ca/a0il sa /ercea/a doua locuri in acelasi ti)/ (Castaneda, *8A, 2B:2BH). $tarile de
realitate neo0isnuita, starile de constienta ridicata, viziunea na(ualica nu se su/un lo(icii aristotelice a
cuanti-ica0ilului si a tertului e@clus. &u/a cu) a) aratat, in 1ei(1tened
a9areness vra<itorul are i)/resia unei =sc1i)0ari de viteza>, care ii /er)ite sa inre(istreze
si)ultan se)nale si senzatii -u(itive a-late in )od nor)al su0 /ra(ul sau /erce/tiv. &e
-iecare data c;nd don 2uan ii a/lica =lovitura na(ualului>, ridic;ndu:i ener(ia )entala, Carlos
este cu/rins de =o claritate e@traordinara>, in care toate lucrurile ies )ai 0ine in relie-. ?ai
e@act, ucenicul devine ca/a0il sa sesizeze conco)itent /erce/tii de (rade di-erite care, in
conditii nor)ale, se e@clud reci/roc, unele (cele care =-ac> tonalul) i)/in(;ndu:le /e celelalte
(cele care vizeaza na(ualul) in inconstienta sau uitare. =!ccelerarea> constiintei aduce o
=0o(atie inco)/ara0ila in interactiunile /ersonale>, ca/acitatea de =a /rinde intelesul
lucrurilor cu /recizie si in )od direct. Fiecare -ateta a activitatii era eli0erata de /reli)inarii si
introduceri> (Castaneda, **8, +8:A0).
Initial, constat;nd ina/lica0ilitatea cate(oriilor co(nitive o0isnuite la starile alterate de
constiinta, Castaneda isi de-ineste viziunile dre/t 0locuri conce/tuale sau =unitati de sens>
(units o- )eanin() (ru/ate intr:un )od di-erit, care dau nastere unei alte =inter/retari
senzoriale> a lu)ii. !ceste unitati de sens sunt =con(lo)eratele de 0aza de date senzoriale si
inter/retarile lor /e care sunt construite sensurile )ai co)/le@e> (Castaneda, *A, *).
.lterior, /e )asura ce e@/erientele se in)ultesc, Castaneda constata ca accentul cade nu at;t
/e inter/retarea di-erita a senzatiilor, c;t /e )odul de constituire si de or(anizare al acestor
senzatii. %er)enul cel )ai /otrivit /e care il (aseste /entru a de-ini natura lor calitativ di-erita
este cel de =intensitate>, sau ca/acitatea de a /erce/e totul dintr:o data, ca =0locuri, ca )ase
volu)inoase de detalii ine@trica0ile> (Castaneda, *8, +5).
Cerce/tiile nor)ale sunt cuanti-icate, izolate si or(anizate liniar in ti)/ si s/atiu. Cerce/tiile
sa)anului sunt (lo0ale si inte(rante, -iecare viziune /rezent;ndu:se co)/act, cu toate
co)/onentele si)ultan si e(al dis/use in )intea vazatorului. Carlos a<un(e sa intelea(a ca
inca/acitatea sa de a:si a)inti ceea ce a trait in starile de constienta s/orita induse de don
2uan tine de )odul di-erit de or(anizare )entala a acelor stari3 =era in realitate o inca/acitate
de a /une )e)oria /erce/tiei noastre /e o 0aza liniara. Nu ne /utea) lua e@/erientele una
c;te una si sa le aran<a) intr:o ordine secventiala. E@/erientele ne erau accesi0ile, dar in
acelasi ti)/ era i)/osi0il sa le re-ace), /entru ca erau 0locate de un zid de intensitate>
(Castaneda, **8, A0).
$arcina re)e)orarii nu este asadar un si)/lu /roces de aducere la su/ra-ata a unor a)intiri
cu un (rad scazut de ener(ie, ci de crestere a ener(iei /si1ice a ucenicului /;na c;nd acesta
reatin(e =viteza> si =intensitatea> starilor de =realitate neo0isnuita>. Orice incercare de a
traduce in conce/te si notiuni descrierile )eta-orice -olosite de vra<itori este sortita esecului,
din cauza inco)ensura0ilitatii celor doua descrieri. =Cunoasterea tacuta> (silent Ino9led(e)
nu se lasa tradusa in li)0a<, =in cazul cuvintelor, /ro0le)a este ca orice tentativa de a
clari-ica descrierile vra<itorilor nu reuseste dec;t sa le -aca si )ai derutante> (Castaneda,
2000a, 2H).
Crin de)iterea ratiunii si a li)0a<ului, /rin =o/rirea dialo(ului interior> care construieste sensul (lo0al
al e@/erientei, viziunile sa)anice narate de Castaneda devin anar1eti/ice. Ele nu )ai au un lo(os, o
coloana verte0rala care sa le des-asoare intr:un scenariu ordonat si centri/et. Fiecare viziune este totala si
autosu-icienta (atunci c;nd /erce/e )ai )ulti oa)eni ca oua de ener(ie, Carlos -ace o0servatia ca nu ii
vede =unul l;n(a altul>, ci are i)a(ini se/arate, )onadice, /entru -iecare. Castaneda, **H, 5), si
-iecare co)/onenta a -iecarei
viziuni este co/rezenta si e(al de i)/ortanta cu toate celelalte. !nar1eti/urile /erce/tive
/rovocate de 2uan ?atus a)intesc de de-initiile )istice ale -iintei divine3 sunt niste 0locuri
de i)a(ini nonierar1ice si noncontradictorii, al caror centru ocu/a intre( ansa)0lul. In 0aza
structurii lor sintetice, a)intirile stocate de ucenic in =/artea st;n(a> revin concentric si
cuantic, ceea ce ar e@/lica dezvoltarea anar1eti/ica, nonliniara, /rin acu)ulari iterative, a
volu)elor lui Castaneda.
Co)utarea viziunii /artii dre/te in viziunea /artii st;n(i este insotita de un -eno)en de
autosco/ie, adica, in ter)enii lui don 2uan, cu de(a<area du0lului sau a cor/ului de vis
(drea)in( 0od7). ?anevra -inala /e care tre0uie sa o realizeze cu/lul de )aestri alcatuit din
invatator (teac1er) si 0ine-acator (0ene-actor) este ru/tura ucenicului in doua (s/littin( o- a
)an) (Castaneda, *AB, *2). O scena e@traordinara este cea in care don Denaro ii cere lui
Carlos sa il aco)/anieze intr:un dans o0scen cu )iscari rit)ice ale /u0isului. 'rusc, ucenicul
are i)/resia ca s:a detasat de cor/ul care danseaza alaturi de don Denaro si ca se /riveste,
rusinat, st;nd l;n(a don 2uan. !/oi i)ediat are si i)/resia inversa ca, in ti)/ ce danseaza cu
don Denaro, se vede /e sine st;nd alaturi de don 2uan. Cu o va(a nuanta /si1analitica, don
2uan ii va e@/lica lui Carlos ca don Denaro i:a e@/loatat /udoarea sau /udi0onderia /entru a:
i /rovoca dedu0larea intre na(ual (dansatorul) si tonal (/rivitorul), /un;ndu:l sa -aca (esturi
o0scene de care sa:i -ie rusine (Castaneda, *85, 2A2:2A5).
Co(nitia si)ultana de ti/ul =aici si aici> isi are asadar su/ortul antro/olo(ic in si)ul:
taneizarea cor/ului -izic si a cor/ului de vis nu ca =eu si celalalt>, ci ca =eu si eu>. Inversarea
rolurilor dintre visator si visat din arta visarii, care /er)ite de/lasari )a(ice /rin trezirea nu
la locul de culcare ci la =/ozitia visului> (drea)in( /osition), /resu/une atin(erea unui al
=treilea /unct de re-erinta>, din /ers/ectiva caruia cor/ul -izic si cor/ul de vis devin
ec1ivalente. In acest sens, 2uan ?atus sustine ca noile (eneratii de sa)ani au de/asit conditia
vec1ilor sa)ani. In ti)/ ce vra<itorii din vec1i)e au -ost interesati e@clusiv de a doua atentie,
trans-or);nd /ozitia vra<itorilor intr:o lu)e la -el de consistenta si de aca/aratoare cu cea
/rodusa de /ri)a atentie, noii vra<itori vad lu)ea nor)ala si cea vra<toreasca dre/t doua
viziuni ec1ivalente intre ele. Centru ei, =e@/licatia o)ului o0isnuit> si =e@/licatia vra<itorilor>,
cu cele doua lu)i /e care le asa)0leaza -iecare din ele, sunt doi =aici si aici> la care se ra/or:
teaza de /e /ozitia 0inoculara a celei de a treia atentii.
=Cartea st;n(a> care e)er(e de su0 tonalul e(ocentric si autoritar al lui Carlos este na(ualul sau. &u/a ce,
/rintr:o co)/licata /unere in scena, don 2uan il aduce /e ucenic la =/unctul li/sei de )ila> (/lace o- no
/it7), acesta are, /entru /ri)a oara, =viziunea clara a dualis)ului -iintei )ele. Fiinta )ea era co)/usa din
doua /arti vizi0il se/arate. .na era e@tre) de v;rst:nica, de cal)a si indi-erenta. Era (reoaie, intunecata si
le(ata de tot ce se a-la in <ur. Era acea /arte din )ine careia nu:i /asa, /entru ca era e(ala cu toate. $e
0ucura de lucruri, -ara sa antici/eze. Cealalta /arte era usoara, noua, z0uciu)ata, a(itata. Nervoasa, (ra0ita.
Ii /asa de ea insasi -iindca era nesi(ura si nu se 0ucura de ni)ic, /ur si si)/lu -iindca ii li/sea ca/aci:
tatea de a se conecta la orice. Era sin(ura, su/er-iciala, vulnera0ila. !ceasta era /artea cu care /rivea) lu)ea>
(Castaneda, 2000a, B8). Cro0a -inala la care don 2uan il su/une /e Carlos /entru a de-initiva se/ararea
na(ualului de tonal este un incredi0il salt intr:o /ra/astie. In -inalul Calatoriei la I@tlan, Carlos si Ca0lito
sunt inde)nati sa se arunce /ur si si)/lu de /e v;r-ul unei st;nci, du/a care -iecare se
re(aseste, du/a un interval oarecare de ti)/, si cu un evident (ol de )e)orie, la casele lor.
Cer/le@ in /rivinta a ceea ce i s:a int;)/lat si a /osi0ilitatii insasi de a -i su/ravietuit unei
ase)enea caderi -izice, Castaneda revine de )ai )ulte ori, in volu)e di-erite, asu/ra intre(ii
e@/eriente, /e )asura ce noi a)intiri din =/artea st;n(a> ii clari-ica tot )ai )ult sensul
int;)/larii.
In Covestiri des/re /utere el isi a)inteste ast-el de =antrena)entul> /reli)inar la care il
su/usesera don 2uan si don Denaro, intr:o stare de constiinta ridicata. #a -el ca in alte dati,
invatatorul si 0ene-actorul ince/ /rin a:i vor0i si)ultan ucenicului in cele doua urec1i,
/rovoc;ndu:i o i)/resie de disociere. Carlos ince/e sa vada e)anatiile de /utere ale lu)ii,
iar don Denaro il =arunca> in /ra/astie de:a lun(ul unei -i0re ener(etice /ornind din oul sau
lu)inos. .cenicul /ovesteste a -i avut o /erce/tie 1alucinatorie sc1izoida, ase)anatoare cu
cea din e@/erientele de dedu0lare anterioare3 o /arte din el co0oara in -undul /ra/astiei si
o0serva linistit /ietrele si tu-isurile de aici, iar alta ra);ne /e )ar(inea /ra/astiei, intre don
2uan si don Denaro (Castaneda, *A+, 258:2+0). Concluzia este ca cel care a sarit este du0lul
sau cor/ul de vis al lui Carlos, des/rins de cor/ul sau -izic.
In s-;rsit, in &arul vulturului, e@/licatia este si )ai ra-inata. In ti)/ul saltului -izic /ro/riu:
zis, su0 a)enintarea )ortii, Carlos a -ost o0li(at sa:si /rovoace sin(ur trecerea in =celalalt
sine> (Castaneda, *8, HH), sa intre asadar in cor/ul de vis si sa se trezeasca la o alta /ozitie
de vis, ne/ri)e<dioasa, si(ura, alta dec;t cea de /lecare. &istanta dintre cele doua locuri ale
tonalului, cel de /lecare ()ar(inea /ra/astiei) si cel de sosire (locuinta sa din #os !n(eles)
este stra0atuta /rin =(aura de vier)e> a na(ualului. In ti)/ul acestei traversari, Carlos are
senzatia ca este s-;siat, ca se dez)e)0reaza si -inal)ente ca e@/lodeaza intr:o )ie de 0ucati,
-iecare dotata cu constiinta, /entru ca a/oi eul sau se reco)/una ca un intre(.
&eza(re(area /ersonalitatii descrisa de Castaneda convine /er-ect de-initiei unui anar1eti/ si
a unui su0iect )ulti/lu dus la cea )ai a)/la e@tensiune3 =Nu )ai e@ista acea unitate scu)/a
)ie /e care o denu)ea) NeuE. Nu )ai era ni)ic si totusi acel ni)ic era /lin. Nu era lu)ina
sau intuneric, rece sau cald, /lacut sau ne/lacut. Nu era) nici in )iscare, nici nu /lutea) sau
stationa), nici nu era) o unitate sin(ulara, un eu, asa cu) sunt o0isnuit sa -iu. Era) un
)illiard de euri care erau toate NeuE, o colonie de unitati se/arate care aveau o le(atura
s/eciala una cu alta si se uneau inevita0il ca sa alcatuiasca o sin(ura constiinta, constiinta )ea
u)ana> (Castaneda, **5c, HA:H8). $iste)ul solar al unei /ersonalitati (ravit;nd in <urul
eului a e@/lodat intr:un nor de -ra()ente autono)e de constiinta.
&esi a)intesc de conce/te /recu) cele de /ersonalitate )ulti/la sau scindata, de co)/le@ autono), de u)0ra
<un(iana etc., ter)enii de du0lu sau de celalalt -olositi de 2uan ?atus (Castaneda, *85, 2A2) nu au nici o
conotatie )aladiva, nici una strict /si1olo(ica. $cindarea /ersonalitatii este inteleasa ca un /roces ener(etic de
e)anci/are a cor/ului de vis si asadar de a)/li-icare a constiintei in vederea cunoasterii unor di)ensiuni
necunoscute ale univer:sului. Crin aceasta, -iloso-ia lui Castaneda de/aseste s/ai)a /e care o )ani-esta o)ul
)odern -ata de s/ar(erea unitatii eului, tea)a de sc1izo-renie si alte )aladii )entale, si valori-ica
starea de )ulti/licare a /ersonalitatii ca un /roces /ozitiv, de i)0o(atire a -iintei u)ane. W Esc1ati/ul
castanedian Co)/ozitia tur0ionara si aluvionara a cartilor lui Castaneda, care re/arcur( aceeasi s/irala
concentrica )ereu i)0o(atita, re/roduce s/ontaneitatea anar1eti/ica a starilor alterate de
constiinta in care evolueaza Carlos. Nu este )ai /utin adevarat ca ne0uloasa de e@/eriente,
a/arent i)/osi0il de ordonat intr:un siste), s-;rseste tre/tat /rin a se decanta intr:un
scenariu )ai )ult sau )ai /utin coerent, si anu)e in =e@/licatia> vra<itorilor sau =cealalta
sinta@a>. $:ar /utea s/une ca volu)ele lui Castaneda re-ac, in )ic, /rocesul /rin care a trecut
insusi sa)anis)ul traditional. Con-or) analizelor lui "o0erte Ha)a7on, trecerea de la
v;natoare la /astorit a sc1i)0at si -unctia co)unitara a sa)anului, care nu )ai /ovesteste
s/ontan, =la /ri)a );na>, int;)/larile /rin care a trecut in stare de transa, ci re/roduce
invataturi /ree@istente, )ostenite de la stra)osi si retrans)ise de sa)anii anteriori. !ceasta
dezan(a<are a invataturii reli(ioase din e@/erienta e@tatica (enuina /er)ite codi-icarea si
siste)atizarea ei.
=Invataturile> lui 2uan ?atus trec /rintr:o decantare si ordonare si)ilara, /e )asura ce
ucenicul care le re/roduce acu)uleaza e@/eriente si e@/licatii. &aca ne0uloasa starilor
alterate de constiinta constituie un anar1eti/, siste)ul vra<itoresc care e)er(e tre/tat si este
-i@at in volu)ul al sa/telea din serie, Focul launtric, alcatuiesc ceea ce a) nu)it, cu un
ter)en si)etric celui de ar1eti/, un esc1ati/. !sa cu) o su(ereaza si nu)ele, daca ar1eti/ul
este ti/ul /ri), ori(inar, esc1ati/ul este un ti/ ulti), -inal, care ia nastere in cadrul unui
cor/us de scrieri /e )asura ce autorul sau autorii succesivi /ro(reseaza in or(anizarea
)aterialului intr:un scenariu e@/licativ uni-icator si centralizat.
&u/a cu) arata), unul din dis/ozitivele de autenti-icare a cartilor inteli(ent -olosit de
Castaneda este neincrederea siste)atica a lui Carlos, care da (las neincrederii cititorului si
-unctioneaza ca un disclai)er /entru =invataturile> lui don 2uan. Insidios, insa, cartile ne duc
s/re un /unct unde e@/licatia /rin delir si alterare a constiintei nu se )ai sustine, -iind nevoie
de introducerea unei noi coerente. E@/licatia rationala, occidentala, e@/lodeaza la s-;rsitul
volu)ului !l doilea cerc de /utere, c;nd Carlos nu )ai (aseste s/ri<in si nu )ai /oate sustine
viziunea eului lucid3 =#u)ea cealalta, la care don 2uan se re-erea /ractic din )o)entul in care
ne:a) int;lnit, -usese intotdeauna o )eta-ora, un )od o0scur de a etic1eta o anu)ita
distorsiune /erce/tuala, sau cel )ult un )od de a vor0i des/re o anu)ita stare nede-inita de
a -i. Cu toate ca don 2uan )a -acuse sa /erce/ trasaturi indescri/ti0ile ale lu)ii, eu
considerase) e@/erientele )ele ca -iind ceva )ai )ult dec;t un <oc al /erce/tiei )ele, un
)ira< /e care el )a -acuse sa:l su/ort, ori cu a<utorul /lantelor /si1otro/e, ori cu )i<loace /e
care nu le /utea) deduce in )od rational. &e -iecare data c;nd se int;)/lase, )a /rote<ase)
cu (;ndul ca unitatea NeuluiE /e care il cunostea) si cu care era) -a)iliar -usese de/lasata
te)/orar. In )od inevita0il, i)ediat ce acea unitate se re-acea, lu)ea devenea iar sanctuarul
eului )eu rational si inviola0il> (Castaneda, **A, HB:H5).
Folosirea starilor alterate de constiinta ca ve1icol de transcendere a 6eltansc1auun(ului curent
/resu/une nu doar )odi-icarea /erce/tiilor si a /ra(urilor de sti)ulare, ci si reasa)0larea acestora in
noi unitati co(nitive, di-erite de cele cantitativ:lo(ice. In a-ara unui =siste)> or(anizator, sustine don 2uan,
viziunile sa)anice ar ra);ne 1aotice si inutiliza0ile, asa cu) se int;)/la cu revelatiile /oetilor si c1iar ale
)isticilor. !cesta siste) este =e@/licatia vra<itorilor> sau =cealalta sinta@a>, care -unctioneaza ca o alternativa
la e@/licatia sau sinta@a curenta. Centru a alterna sinta@ele tre0uie sc1i)0ata =0aza sociala a /erce/tiei>,
ter)en atri0uit de Castaneda lui don 2uan. "elu;nd conce/tul lui Ed9ard $a/ir de =ar0itrar7 )odes
o- inter/retation t1at social tradition is constantl7 su((estin( to us -ro) t1e ver7 )o)ent o-
ur 0irt1>, =invatatura> lui 2uan ?atus il lar(este de la di)ensiunea ideilor, a inter/retarilor, la
cea a /erce/tiilor si re/rezentarilor. Crin educatia continua care ince/e de la nastere, co/ilul
/ri)este nu doar /atternuri de (;ndire si de co)/orta)ent social, ci si anu)ite =lun(i)i de
unda> /e care sa isi acordeze /erce/tiile. Kiziunea o0isnuita a lu)ii, tonalul, este uni-or)a
deoarece atentia tuturor )e)0rilor societatii este -i@ata /e aceeasi /ozitie si (enereaza
aceleasi re/rezentari (Castaneda, **H, H, A+:AA).
!rta vra<itorilor ar consta in o0tinerea unei uni-or)itati si coeziuni de /erce/tie /entru
/ozitii ale atentiei din a-ara re/rezentarilor o0isnuite. In ter)enii lui don 2uan, aceasta
/resu/une activarea celui de:al doilea =inel de /utere> si =coro0orarea> lui cu =inelele>
celorlalti sa)ani. O de)onstratie e@traordinara a acestor lucruri este o-erita de don 2uan
ucenicilor vra<itori int;lniti in desert. ?aestrul le a/are invataceilor su0 un as/ect ciudat,
-iecare vaz;ndu:l in alt -el, ca un cersetor, ca un do)n in costu), ca un taran indian, ca un
co90o7. &on 2uan sustine ca le:a alterat /erce/tiile 0ruindu:le inelele de /utere. Fiind sin(ur,
el nu a avut su-icienta /utere /entru a le i)/une o i)a(ine unica, de aceea -iecare a /erce/ut
di-erit, in -unctie de /ro/riile sale /redilectii (Castaneda, *A, 2 si *A+, 255).
$co/ul invataturilor vra<itoresti este coro0orarea /erce/tiilor. $a)anul care isi instruieste
ucenicii tre0uie nu doar sa le /rovoace acestora /ertur0ari /erce/tive si stari alterate de
constiinta, ci si sa le o-ere re/ere si c1ei /entru atri0uirea de sensuri acestor =1alucinatii>. &e
aceea, in(erarea de dro(uri sau diversele transe /si1edelice sunt curata sinucidere in li/sa
unui sa)an indru)ator, care sa cunoasca )odul de a controla delirul /si1otro/ si de a <uca
rolul unui (1id /rin la0irintul celeilalte lu)i. In li/sa rese)ni-icarii consensuale sa)anice,
ucenicul ar ra);ne /rizonier in =realitatile neo0isnuite>, intr:un -el de ne0unie
auto/rovocata. $a)anul este cel care ordoneaza e@/erientele 1alucino(ene si -antas)ele
ucenicului, le con-era un sens si o -inalitate, introduce noi =unitati de inteles> (units o-
)eanin() (Castaneda, *A, 5).
In nenu)arate r;nduri, Carlos are de -acut -ata unui con-lict al inter/retarilor. Centru a:si
e@/lica, in ter)enii =sinta@ei> occidentale, ce i se int;)/la, el construieste scenarii si sc1e)e.
.r);nd sa ia /arte la un )itote, el vine inar)at cu o teorie, cea a =conducatorului ascuns>
(covert leader), /rin care crede ca /oate e@/lica -a/tul ca, -ara sa co)unice intre ei,
/artici/antii se co)/orta ca si cu) ar asista la aceleasi eveni)ente su/ranaturale. Cu) datele
de teren nu:i veri-ica sc1e)a, Carlos a-ir)a ca nu )ai are la dis/ozitie dec;t =e@/licatia vra<i:
torilor>, cea du/a care /artici/antii au vazut int;lnirea cu s/iritul (Castaneda, *A, BB).
Concurenta )odelelor e/iste)olo(ice /oate -i /usa in evidenta in varii situatii in care
ucenicul are /erce/tii contradictorii asu/ra aceluiasi -eno)en sau ani)al, care din
/ers/ectiva tonalului ii /oate a/area ca un t;ntar sau un coiot, iar din cea a na(ualului ca un
(ardian sau un aliat (Castaneda, *A, +:2B, 250), ca un salt -izic intr:o /ra/astie sau ca o
intrare in na(ual.
"ese)ni-icarea consensuala sau coro0orarea sa)anica s-;rseste /rin a or(aniza intr:un siste) o )asa
anar1eti/ica de /erce/tii si viziuni in care ucenicul /area de-initiv in(1itit si ratacit. Con-lictul
inter/retarilor nu duce doar la =o/rirea lu)ii> o0isnuite, ci si la =asa)0larea> unor alte lu)i. In
"ealitatea ca /roiect social, 2o1n $earle a e@/us un -el de =vul(ata> a ontolo(iei -unda)entale /e
care o i)/artasesc oa)enii )oderni ($earle, 2000,
8:*). Castaneda /ara-razeaza /ole)ic un ase)enea de)ers, asez;nd in desc1iderea
ulti)ului sau volu), #atura activa a in-initatii, un -el de /oe)e -iloso-ice, din care /ri)ul
constituie =sinta@a> o)ului o0isnuit, iar celalalt este =cealalta sinta@a>, cea a vra<itorilor. E
adevarat, in acord at;t cu /ro/ria teorie a /unctului de re/er e@terior re/rezentat de a treia
atentie c;t si cu relativis)ul /ost)odern, nici una din Nsinta@e> nu este /rivile(iata, a)0ele
e@/licatii -iind considerate ec1ivalente.
E@/unerea siste)atica a =ontolo(iei> atri0uite lui 2uan ?atus este -acuta in Introducerea
volu)ului Cuterea tacerii (Castaneda, *8A, 5:+). O voi ur)a in cele ce ur)eaza /entru a
rezu)a conce/tia ar1itecturala care incununeaza esc1ati/ic =invataturile> lui don 2uan,
conce/tie la care /ute) /resu/une ca a<un(e -ie Carlos /e )asura ce intele(e lectiile
)aestrului sau (in i/oteza =non:-iction>), -ie Castaneda /e )asura ce isi ela0oreaza viziunea
si isi scrie cartile (in i/oteza =-iction>).
&aca -izica )oderna asaza la 0aza lu)ii niste entitati tratate dre/t /articule ele)entare,
av;nd o natura du0la, in /arte )ateriala, in /arte ener(etica (cele0rul dualis) unda:
cor/uscul), viziunea sa)anica e@/usa de 2uan ?atus sustine ca universul este alcatuit dintr:o
)ultitudine in-inita de -i0re incandescente i)/rastiate in toate directiile, -ara sa se incalece
sau sa se res/in(a. C;nd invata sa vada, Carlos desco/era ca lu)ea di)/re<ur, de su0 /eisa<ul
o0isnuit, ii a/are ca o /lasa de -ila)ente lu)inoase, care au /ro/rietatea re)arca0ila de a
a/area -iecare se/arat, intr:o /erce/tie non:aristotelica, unde nu -unctioneaza /rinci/iul
e@cluziunii. %rasatura lor cea )ai deose0ita, insa, este -a/tul de a -i =constiente de ele insele
in )oduri i)/osi0il de inteles /entru )intea u)ana> (Castaneda, **H, 5). Ontolo(ia lui
2uan ?atus este o noolo(ie, o /anso/1ie in care entitatile ele)entare sunt inzestrate cu o
-or)a de constiinta indescri/ti0ila.
!ceste c;)/uri ener(etice constiente sunt nu)ite =e)anatiile Kulturului>, /entru ca deriva
dintr:o sursa cos)ica de /ro/ortii in-inite, /e care vec1ii sa)ani au nu)it:o )eta-oric
=Kulturul>. Kulturul este cel care (enereaza -i0rele de lu)ina si da viata tuturor -iintelor din
univers. $co/ul e@istentei este s/orirea constiintei, -iecare =-iinta si)titoare> (sentient 0ein()
traind /entru a:si i)0o(ati cantitea si intensitatea e@/erientelor. #a )oarte, -ila)entele sau
e)anatiile tuturor -iintelor sunt resor0ite, sunt =devorate> de catre Kultur, care le consu)a
constiinta (a9areness) (Castaneda, *85, H*). Ontolo(ia aceasta are o di)ensiune /ulsatorie
(cel /utin din /ers/ectiva -iintelor individuale), care a)inteste de sc1e)a e)anatista a lui
Clotin, in care .nul, cel care e@ista in sine, se revarsa ina-ara, =/leaca> din sine (/ro1odos),
d;nd nastere lu)ii, si a/oi se resoar0e, se =intoarce> ina/oi in sine (e/istro-X).
!st-el in-atisat, universul lui Castaneda are si un as/ect /redatorial, a/roa/e teri-iant, dar in acord cu
viziunea des/re lu)e a sa)anis)ului de v;natoare. I)a(inea Kulturului reia un si)0ol sa)anic ar1aic,
cel al =/asarii de -ier 8ori> (&ela07, 2002, 2H), sau al =?a)ei:Casare:de:Crada>, /asare uriasa, cu
ca/ de vultur, cu cioc si /ene de -ier, care =cloceste> su-letele sa)anilor iar la )oarte le devoreaza
(Eliade, **A0, B*:50). &on 2uan atra(e insa atentia ca este vor0a de o i)a(ine conventionala,
antro/o)or-izanta, /rin care vec1ii vra<itori doreau sa -aca inteli(i0ile viziunile a0stracte, indescri/ti0ile,
intraducti0ile /e care le aveau asu/ra acestei surse ne(re in-inite cu dun(i al0e si straluciri -ul(eratoare
(Castaneda, *8, A2:AH).
In ceea ce il /riveste, in locul i)a(inii )onstruoase si (rotesti a unui Kultur care se 1raneste
cu su-lete, i)a(ine ce nu -ace dec;t sa releveze coloratura )or0ida a /racticilor vec1ilor
sa)ani, 2uan ?atus /re-era o descriere )ai neutra. $ursa e)anatiilor ii a/are ca o -orta care
e@ercita o /resiune dezinte(ranta asu/ra tuturor -iintelor si, la )oarte, ase)eni unui )a(net,
le atra(e constiintele (Castaneda, *85, B2). Noii sa)ani, arata don 2uan, nu)esc universul
e)anatiilor cu ter)eni /recu) =in-initul>, =s/iritul>, =)area intunecata a constiintei>, iar
Kulturul : =latura activa a in-initatii> sau =intentia in-initatii> (Castaneda, **8, A2).
E)anatiile Kulturului sunt (ru/ate in =ciorc1ini>, roiuri (clusters) sau =)ari 0enzi de
e)anatii>. Ciorc1inii ener(etici au as/ecte si insusiri di-erite3 ase)eni unor co/aci sau unei
vite:de:vie, unii /roduc =0oa0e> sau =0ule> dotate cu constiinta, adica -iinte vii, altii /roduc
doar =or(anizare>, -or)e:cadru de e@istenta. $/re sur/rinderea lui Carlos si in (eneral a
(;ndirii occidentale, don 2uan de-ineste viata nu /rin calitatea de or(anis) 0iolo(ic, ci /rin
aceea de constiinta. ! -i viu insea)na a -i constient (to 0e alive )eans to 0e a9are),
indi-erent de natura -izica, or(anica sau anor(anica, a entitatii res/ective (Castaneda, *85,
8). !st-el, du/a )aestrul lui Carlos, e@ista -iinte or(anice si -iinte anor(anice, dotate in e(ala
)asura cu di-erite -or)e de constiinta. Ca);ntul, lu)ea in care trai), s:ar intinde /e
a)/litudinea a /atruzeci si o/t de )ari 0enzi de e)anatii, dintre care /atruzeci ar -i co)/use
din ener(ie inani)ata, iar o/t din ener(ie ani)ata, din care sa/te cores/und unor -a/turi
anor(anice si doar una -iintelor or(anice (Castaneda, *85, 5A:5*).
Fiecare din s/eciile vii, -ie or(anice -ie anor(anice, are o anu)ita )atrice sau ti/ar ()old),
conce/t vra<itoresc care aduce sus/ect de /uternic a)inte de cel /latonician de eidos sau
idee, sau de cel aristotelic de entelec1ie sau -or)a. &on 2uan descrie ti/arul u)an dre/t =o
structura de ener(ie care serveste la /lasarea calitatilor u)anitatii /e o )asa a)or-a de
ener(ie 0iolo(ica>, ase)anatoare cu =o )atrita uriasa care -or)eaza la nes-;rsit -iintele
u)ane, ca si c;nd ar veni /e 0anda> (Castaneda, ***, 2A*). !cest =ti/ /ri)> (adica ar1e:ti/)
-unctioneaza ca un -el de stanta care, la nasterea unui o), inca/suleaza un anu)it nu)ar din
e)anatiile li0ere ale Kulturului intr:un ou sau cocon de ener(ie (Castaneda, *80, 55:5+).
=%i/arul u)an> /oate -i vazut de catre vra<itori, -ie ca ener(ie /ura, atunci c;nd vra<itorii si:
au /ierdut =-or)a u)ana> si nu )ai sunt conditionati de /erce/tiile tonalului, -ie ca o
-a/tura antro/o)or-a, in acord cu o0isnuintele de re/rezentare ale /ri)ei atentii. Carlos are
/rile<ul sa vada =)atricea u)ana> in visare, viziune care ii /roduce o revelatie, -iindca, du/a
e@/licatiile lui don 2uan, )isticii care reusesc sa o intrevada o considera a -i &u)nezeu, Isus,
sau vreun zeu. #a -el ca in alte cazuri si)ilare, e@/licatia vra<itorilor /retinde sa surclaseze
revelatiile din alte reli(ii, sa le e@/lice ca )oduri con-uze si inco)/lete de a /erce/e ceea ce
sa)anii vad in )od deli0erat si /ra()atic. &esi ii /roduce lui Carlos un senti)ent
e@traordinar de iu0ire si devotiune )istica, =)atricea u)ana> nu are, in invatatura lui 2uan
?atus, o natura /ersonala, care sa o -aca un interlocutor sau un /atron al oa)enilor
(Castaneda, *85, 2+2:2A0).
Kazuti ca niste naturi ener(etice, oa)enii au -or)a unor oua sau 0aloane lu)inoase, de di)ensiunile
unui individ cu );inile intinse in lateral. For)a, as/ectul si culoarea cor/ului ener(etic al -iintelor vii,
or(anice sau anor(anice, variaza de la s/ecie la s/ecie, si /oate evolua in ti)/ in cadrul aceleiasi
s/ecii. Fiintele anor(anice au diverse -or)e, de tu0, de
ceasca, de )in(e, de clo/ot, de -lacara de lu);nare etc (Castaneda, **H, ). Ener(ia
-iintelor anor(anice are un as/ect s-;r;itor, 0ol0orositor si culori /recu) roz, rosu sau oran<
stralucitor, in ti)/ ce ener(ia -iintelor or(anice valureste, /;l/;ie sau sc;nteiaza, iar culoarea
ei este (al0en /al, )ai (al0ena la ani)ale. Ener(ia oa)enilor avea in trecut culoare de
c1i1li)0ar sau a)0ra, dar a/oi a involuat la culoarea lic1iorului (c1artreuse) si in /rezent la
al0 (Castaneda, **H, A5:A*). Crin e@ercitiile sa)anice, vra<itorii reusesc, in sc1i)0, sa:si
restaureze ener(ia, revenind la culoare c1i1li)0arie, c1iar verzuie la vra<itoarele -oarte
/uternice, si la -or)a ener(etica a unor /ietre de )or);nt rotun<ite la ca/ete, /e care o
aveau oa)enii din vec1i)e (Castaneda, *80, 2B0).
E)anatiile li0ere din univers e@ercita o /resiune continua asu/ra e)anatiilor inc1ise in
coconul lu)inos al -iintelor vii. In e@/licatia vra<itorilor, /otrivirea dintre vi0ratiile -ila:
)entelor lu)inoase interne cu cele e@terne da nastere /erce/tiei si cunoasterii (Castaneda,
*85, B5:B+). !linierea e)anatiilor este realizata de un centru ener(etic de /e oul de lu)ina
nu)it /unct de asa)0lare (asse)0la(e /oint), care selecteaza o /la<a de vi0ratii e@terioare si
o /une in le(atura cu (a)a cores/unzatoare de vi0ratii interioare. Cunctul de asa)0lare este
)o0il, el se /oate de/lasa /e coconul ener(etic, realiz;nd noi si noi cone@iuni. Fiecare din
aceste alinieri da nastere unei anu)ite i)a(ini asu/ra lu)ii (Castaneda, *85, 08).
In -unctie de zonele accesi0ile /unctului de asa)0lare, 2uan ?atus distin(e trei )ari cate(orii
ale cunoasterii sa)anice3 cunoscutul, necunoscutul si inco(nosci0ilul. Cunoscutul (t1e
Ino9n), adica lu)ea asa cu) o sti), este viziunea asa)0lata atunci c;nd /unctul se a-la /e
/ozitia sa o0isnuita, co)una )a<oritatii oa)enilor. Necunoscutul (t1e unIno9n) re/rezinta
lu)ile asa)0late atunci c;nd /unctul se de/laseaza in zone inde/artate de /e oul lu)inos, /e
care le /ot atin(e doar vra<itorii. Inco(nosci0ilul (t1e unIno9a0le) este alcatuit din toate
0enzile de e)anatii li0ere care nu au un cores/ondent in interiorul oului lu)inos si nu /ot -i
asadar aliniate /entru cunoastere. E@/lorarea necunoscutului este tonica, ener(izanta, in ti)/
ce incercarea de cunoastere a inco(nosci0ilului inne0uneste si dreneaza vra<itorul de ener(ie.
Con-uzia intre cele doua do)enii, arata don 2uan, ar -i -ost -atala vec1ilor (eneratii de
sa)ani, care au s-;rsit /rin a se /ierde in univers sau a -i ani1ilati, s/re deose0ire de noile
(eneratii, care au invatat sa -aca o a/reciere so0ra a /ro/riilor li)ite (Castaneda, *85, *,
HH:H5, BH).
In )od curent, /unctul de asa)0lare al oa)enilor este -i@at intr:un loc /recis de /e oul ener(etic, in
/artea drea/ta, la trei s-erturi din inalti)ea -ata de 0aza. Ea /er)ite alinierea unui nu)ar restr;ns de
e)anatii, care alcatuiesc tonalul, sau lu)ea o0isnuita, -izica. #a nastere, /unctul de asa)0lare are o )ai
)are li0ertate de )iscare, d;nd nastere /erce/tiilor in-antile )a(ice, dar, -oarte cur;nd, el este 0locat /e
/ozitia /ri)ei atentii, /rin e@e)/lul continuu o-erit de catre adulti. Fa/tul ca ave) o i)a(ine co)una
asu/ra lu)ii se datoreaza nu doar coro0orarii /ri)elor inele de /utere ale )e)0rilor co)unitatii u)ane, ci
)ai ales -i@arii /unctelor lor de asa)0lare in aceeasi /ozitie de /e oul lu)inos, care /roduce
re/rezentari si)ilare. Forta care deter)ina situarea /unctului de asa)0lare /e aceasta /ozitie i)/artasita de
toti oa)enii, d;nd identitatea s/eciei u)ane, este asa nu)ita =-or)a u)ana> (Castaneda, *85, 222:22H).
Cunctul de asa)0lare /oate iesi accidental din /ozitia /ri)ei atentii, in vise, in stari )istice sau in )o)ente
de /ri)e<die, dar revelatiile acestea nu sunt sustinute si in (eneral sunt
desconsiderate si re-ulate. $co/ul =invataturilor> lui don 2uan, cul)in;nd cu =/ierderea
-or)ei u)ane>, consta in /reluarea su0 control si de/lasarea diri<ata a /unctului de
asa)0lare in zone nee@/lorate ale oului ener(etic. ?etoda cea )ai ra/ida de a dizloca
/unctul din /ozitia tonalului este =lovitura na(ualului>, o /asa )a(ica, resi)tita ca o lovitura
/e o)o/latul dre/t, /rin care )aestrul il arunca /e ucenic intr:o stare de constienta ridicata
(Castaneda, *85, 0). Clantele /si1otro/e si te1nicile stalIin(ului si drea)in(ului, in
sc1i)0, ur)aresc acu)ularea de catre ucenic a unei cantitati de ener(ie /ersonala care sa:i
/er)ita sa:si )ute sin(ur /unctul de asa)0lare.
Cunctul de asa)0lare este asadar un conce/t de /si1olo(ie (neo)sa)anica (in varianta 2uan
?atus) ce dese)neaza v;r-ul activ al constiintei, nucleul care da identitatea -iintei si /ozitia
de sine in ra/ort cu universul. El este -lancat de alte trei notiuni, care nuanteaza antro/olo(ia
ener(etica /rezentata de Castaneda. Cri)a este cea de atentie, /rin care este de-inita
ra/ortarea t1etica (in ter)enii lui $artre) sau /ozitionala a constiintei de sine -ata de lu)e.
Cri)a, a doua si a treia atentie /o)enite anterior se dovedesc a -i nu trei -unctii /si1ice
distincte, ci /ozitionari ale /unctului de asa)0lare in di-erite zone ale oului lu)inos. Cri)a
atentie consta in alinierea -ila)entelor interioare cu e)anatiile /a);ntului (inteles ca un
cluster de e)anatii), cea de:a doua cu e)anatiile universului, insa din /la<a de -recventa
u)ana, iar ce:a de:a treia cu e)anatii ale universului din -recvente non:u)ane (Castaneda,
*8, 2+2).
! doua este cea de vointa (9ill). &aca intr:o /ri)a instanta, Castaneda dese)na /rin vointa
)ai de(ra0a o /ozitie a /unctului de asa)0lare de /e =dia(ra)a /si1ica> (i)a(ine care la
r;ndul ei o /re)er(e /e cea de ou ener(etic) o/usa ratiunii si vor0irii, intr:o a doua instanta,
du/a ce antro/olo(ia sa ca/ata coerenta, el de-ineste /rin vointa ener(ia care /er)ite
de/lasarea /unctului de asa)0lare si alinierea e)anatiilor, adica /roducerea starilor de
realitate -ie o0isnuita -ie neo0isnuita. &e ase)enea, actele de vointa sunt cele care -ac
/osi0ila )iscarea du0lului sau a cor/ului de vis, /recu) si controlul -i0relor sau -ila)entelor
sale ener(etice ce /leaca din zona o)0ilicului si -aciliteaza interactiunea cu universul e)ana:
tiilor (Castaneda, *8, B2). In s-;rsit, intr:o de-initie si )ai ra-inata, vointa este ener(ia care
=a/rinde> -ila)entele din interiorul oului lu)inos atunci c;nd sunt aliniate cu e)anatiile din
a-ara, /rovoc;nd actul de cunoastere, starea de constiinta (a9areness) (Castaneda, *8A, 22).
! treia este cea de intentie (intent). &aca vointa este o e@/lozie de ener(ie /ura, oar0a,
necontrolata, continua, intentia re/rezinta diri<area deli0erata (/ur/ose-ul (uidin() a vointei.
Kointa este o -orta i)/ersonala, in ti)/ ce intentia este o -orta /ersonalizata, a-lata la dis/ozitia
individului (Castaneda, *85, A0:A, 28). &eoarece controleaza de/lasarea /unctul de asa)0lare, se
/oate s/une ca intentia asa)0leaza lu)ea. Intentii di-erite asa)0leaza lu)i di-erite. Fiecare (est si
actiune, -iecare o0iect sau -iinta de/inde de o anu)ita intentie a celui care il in-a/tuieste sau
re/rezinta. &aca tru/ul -izic cunoaste s/re e@e)/lu intentia );ncatului dar nu /e cea a z0orului, cor/ul de
vis in sc1i)0 nu cunoaste intentiile -unctiilor -izice dar /oate z0ura. $a)anii sunt cu at;t )ai /uternici cu c;t
cunosc intentia )ai )ultor lucruri si )ai )ultor lu)i, /e care le /ot invoca, /e care le /ot /roduce si
/e care le /ot )ani/ula in -elul acesta. &on 2uan, ni se s/une, nu cunoaste /ozitiile dec;t a c;torva zeci de
intentii, dar unul din co)/anionii sai, $ilvio ?anuel, este cu adevarat =)aes:trul intentiei>, deoarece cunoaste
intentiile a tot ce e@ista (Castaneda, *8, B*).
Care este statutul dat de Castaneda conce/tului de intentie3 unul /si1olo(ic, ca )atrice sau
/attern al re/rezentarii si cunoasterii, sau unul ontolo(ic, de ratiune se)inala sau ar1eti/
/latonicianJ In Intentionalit7. !n Essa7 in t1e C1iloso/17 o- ?ind (*8H), 2o1n $earle
a ela0orat conce/tul de intentionalitate u)ana, /e care il reia a/oi in %1e Construction o-
$ocial "ealit7 (**5), din /ers/ectiva coro0orarii intentiilor necesara atri0uirii colective de
-unctii si constituirii realitatilor sociale. In de-initia lui $earle, intentionalitatea colectiva care
construieste realitatile sociale este o -unctie a individului u)an, si nu a unei constiinte
co)une sau unui s/iritus )undi 1e(elian care transcende individul ($earle, 2000, HH).
Carlos Castaneda, in sc1i)0, trateaza vointa si intentia nu doar ca instante sau ener(ii ale
individului, ci ca -orte e@terioare, inde/edente de o), asa cu) $c1o/en1auer -acea din
vointa /rinci/iul /ri) al lu)ii. ?ai e@act, vointa si intentia sunt insasi acea -orta cos)ica /e
care sa)anii lui Castaneda o nu)esc Kulturul. &ar aceasta nu insea)na ca sa)anis)ul lui
don 2uan nea(a realitatea si autono)ia lu)ii e@terioare, su0ordon;nd:o /erce/tiei u)ane.
$iste)ul sau nu este unul antirealist, deoarece el su0ordoneaza relativis)ului /erce/tiv doar
re/rezentarea sau in-atisarea o0iectelor, nu e@istenta lor. Centru 2uan ?atus, e)anatiile
Kulturului au o realitate a0soluta si ele stau la 0aza a tot ceea ce e@ista. Orice o0iect sau -iinta
este alcatuit dintr:o cantitate de -ila)ente lu)inoase, ce /ot -i vazute ca atare de catre sa)an.
I)a(inile lor curente, in sc1i)0, de/ind de circu)stantele /ozitiei /unctului de asa)0lareG
s/re e@e)/lu, ceea ce, din /ers/ectiva /ri)ei atentii, ii a/are lui Carlos ca un t;ntar, din
/ers/ectiva celei de:a doua atentii, trezite cu a<utorul /lantelor 1alucino(ene, i se releva a -i
un )onstruos =(ardian> al lu)ii celeilalte (Castaneda, *80, H2B).
!)0i(uitatea intre /si1olo(ie si ontolo(ie /e care o cultiva insa siste)atic =invataturile> lui
don 2uan se datoreaza conce/tiei /anso-ice sau noolo(ice ce sta la 0aza lor. Kulturul si
e)anatiile sale sunt dotate cu constiinta, de-initia vietii -iind, du/a cu) a) vazut, constienta.
Kointa si intentia sunt asadar nu doar atri0ute sau ener(ii ale individului, ele alcatuiesc
su0stratul ener(etic al universului, din care individul se i)/artaseste. In acest sens, don 2uan
il invata /e Carlos )odul in care intentia sau =co)enzile> Kulturului /ot -i interiorizate, /ot
deveni intentia sau =co)enzile> o)ului (Castaneda, *85, H). Inte(r;ndu:se in intentia
universala, sa)anul o /oate -olosi /entru a intentiona la r;ndul sau. .cenicia vra<itorului
consta in =curatarea le(aturii> /ersonale cu intentia universala (Castaneda, *8A, 2). ! asa):
0la o lu)e /rin intentie nu insea)na doar a construi o si)/la re/rezentare a unei realitati
ener(etice i)ua0ile a-lata in -undal, ci a (enera noi realitati /e 0aza /atternului ener(etic care
le (uverneaza. In !rta visatului, Carlos este de/rins de catre Cro/rietar cu te1nici ins/ai);n:
tatoare ale intentionarii, cu) ar -i aceea de a crea /rin drea)in( lu)i la -el de consistente cu
lu)ea noastra, sau aceea, inco)/re1ensi0ila, de a o =intentiona in viitor> /e Carol %i((s,
intr:o )onstruoasa si)0ioza cu Cro/rietarul insusi.
Cunctul de asa)0lare este )entinut /e /ozitia tonalului de catre dialo(ul interior. &izlocarea lui cu a<utorul
di-eritelor te1nici de alterare a /ri)ei atentii duce la =o/rirea lu)ii>, la cola/sarea re/rezentarii
deter)inate de o anu)ita aliniere a -ila)entelor interioare cu e)anatiile e@terioare. &on 2uan distin(e
intr:o doua ti/uri )ari de de/lasari ale /unctului de asa)0lare3 )utari (s1i-ts) si )iscari ()ove)ents).
?utarile sunt de/lasari ale /unctului de asa)0lare /e su/ra-ata sau in interiorul oului lu)inos, care
ra);n asadar in /la<a de -recvente ale -ila)entelor /e care o)ul le are in co)un cu -i0rele
universlui, adica in
do)eniul necunoscutului (unIno9n) u)an. ?iscarile sunt de/lasari ale /unctului de asa):
0lare in a-ara oului lu)inos, in zona unor e)anatii straine o)ului, adica in do)eniul
necunoscutului nonu)an (Castaneda, **H, *). ?utarile aduc /unctul de asa)0lare in /ozitii
ale celei de:a doua atentii, in ti)/ ce )iscarile il arunca in /ozitii ale celei de:a treia atentii.
In -unctie de directia in care se de/laseaza /e oul sau in interiorul oului lu)inos, )utarile
/unctului de asa)0lare /ot -i clasi-icate in )ai )ulte cate(orii. Cor/ul ener(etic este alcatuit
din )ai )ulte straturi, /recu) -oile unei ce/e. .nul din aceste straturi este tonalul, adica
0anda in care /unctul de asa)0lare construieste i)a(inea lu)ii asa cu) o sti). &in /ozitia
tonalului, lu)ea a/are ca o lu)e de o0iecte )ateriale iar oa)enii ca niste -iinte -izice,
cor/orale. In ra/ort cu /ozitia curenta a /unctului de asa)0lare, un /ri) set de de/lasari
/osi0ile sunt )utarile laterale (lateral s1i-ts), /e orizontala, s/re drea/ta si s/re st;n(a, in
0anda u)ana de e)anatii. C;nd )utarile sunt )ini)e, /erce/tiile rezultate sunt inter/retate
ca -antezii si reverii, c;nd sunt )ari sunt tratate dre/t 1alucinatii si delir. &e/lasarile s/re
drea/ta /roduc viziuni de activitate -izica, violenta, cri)a, senzualitate, in ti)/ ce cele s/re
st;n(a dau nastere la viziuni s/irituale, reli(ioase, )istice (Castaneda, *85, HB:H5).
.n al doilea set de de/lasari /osi0ile sunt cele /e verticala. !cestea ies din 0anda e)anatiilor
u)ane, dar ra);n in 0anda )ai lar(a a e)anatiilor or(anice. !ceste )utari in /ozitii
in-erioare de /e oul lu)inos (t1e s1i-t 0ello9) conduc vra<itorul in lu)ea ani)ala si ve(etala.
Fiecare ani)al si /lanta are, la -el cu o)ul, o /ozitie s/eci-ica a /unctului de asa)0lare, care
da =-or)a> s/eciei res/ective. Co0or;nd /unctul de asa)0lare, sa)anul =intentioneaza>
/ozitii non:u)ane, /ut;nd lua -or)a unui ani)al (cu) se int;)/la atunci c;nd Carlos se
=trans-or)a> in cor0) sau, s/re e@e)/lu, a unui co/ac (al carui /unct de asa)0lare este situat
si)etric -ata de cel u)an, la un s-ert din inalti)e de la 0aza cor/ului sau ener(etic. Cu
a<utorul Catalinei, o vra<itoare din (eneratia anterioara lui don 2uan, Carlos are senzatia
1alucinanta de a se )eta)or-oza intr:un ani)al )onstruos, ine@istent, intre re/tila, insecta si
/asare /aroasa) (Castaneda, *85, H5:H+, 50). Castaneda o-era ast-el o inter/retare
s/eculativa 1i/erso-isticata a te)ei trans-or)arii sa)anului in ani)al tote)ic (@ar(i in
$i0eria sau na(ual in !)erica centrala) din etnolo(ia traditionala (c-. Eliade, **A0, 55:5+G &ela07, 2002,
5A).
.n al treilea set de de/lasari /osi0ile sunt cele catre interior. Cea )ai curenta )utare este cea /rovocata de
=lovitura na(ualului>, /e care don 2uan o -oloseste in )od constant /entru a:l /une /e ucenicul sau in =stari de
constiinta ridicata> in care ii da invataturile /entru =/artea st;n(a>. &atorita -a/tului ca de/lasarea /unctului
catre centrul oului lu)inos da i)/resia ca s:ar -ace catre st;n(a, )utarea de /e 0anda tonalului /e
0enzile na(ualului ar -i -ost conventional sau eronat nu)ita si trecerea din /artea drea/ta in /artea
st;n(a (Castaneda, *85, 22). In ase)enea stari non:rationale si non:ver0ale, 2uan ?atus il su/une /e
Carlos unor e@/eriente care, in )o)entul revenirii /unctului de asa)0lare in /ozitia tonalului, vor -i uitate.
"ea)intirea lor va necesita readucerea /unctului de asa)0lare in /ozitiile atinse /rin alterarea constiintei,
-iecare =a)intire> sa)anica -iind /ractic stocata in /ozitia res/ectiva din oul lu)inos si -iind eli0erata doar
c;nd -ila)entele res/ective sunt =rea/rinse> de vointa. C;nd sunt su-icient de /uternice, de/lasarile catre
interior /ot iesi din 0anda u)ana, s/re alte clustere de e)anatii. Intre con-i(uratia ener(etica a -iintei u)ane si
cea a universului e@ista o
o)olo(ie3 asa cu) oul lu)inos este alcatuit dintr:o serie de straturi sau invelisuri, la -el
universul are structura unei /a/usi rusesti cu un nu)ar in-init de s-ere ce se in(lo0eaza.
=E@ista si alte lu)iP> a-ir)a don 2uan. =Ele sunt in-asurate una intr:alta, /recu) co<ile unei
ce/e. #u)ea in care e@ista) este doar una din aceste co<i> (Castaneda, **H, A*, 80). &e
aceea, /unctul de asa)0lare -unctioneaza ca un -el de co)utator, aliniind sau sincroniz;nd
oul lu)inos al vra<itorului cu lu)ea cores/unzatoare 0enzii de e)anatii in care se -i@eaza. Fie
/rintr:o )utare ad;nca in interior, -ie /rintr:o )iscare /uternica in a-ara oului lu)inos,
sa)anul asa)0leaza sau =-ace> lu)i noi, co)/lete si autono)e, atotcu/rinzatoare (all:
inclusive), la -el de reale si de =/osesive> ca lu)ea o0isnuita.
Ca -eno)en su0iectiv, /e care Carlos il inter/reteaza /er)anent ca /e o 1alucinatie, iesirea
/unctului de asa)0lare din 0anda u)ana in ur)atoare 0anda de e)anatii este /erce/uta ca
/atrunderea intr:un tinut de nisi/uri rosii 0atut de v;nturi, care soar0e ener(iile si ii
/aralizeaza /e vra<itorii ince/atori. 'arierea dintre 0enzi este /erce/uta de ucenicii a-lati in
stari alterate de constiinta ca un =zid de ceata> care i)/arte lu)ea in doua, in drea/ta si in
st;n(a, si se roteste o data cu individul. %e1nica s/irituala necesara vra<itorului /entru a intra
in na(ual consta in a o/ri rotatia zidului si a se intoarce cu -ata catre el, /entru a:l traversa
/rintr:o )iscare a/arent -izica (Castaneda, *8, 5B, 2HA:2H8). =Qidul de ceata> este o
)eta-ora, arata don 2uan, -olosita de vec1ii vra<itori /entru a dese)na )o)entul de con-uzie
si vid /erce/tiv care se creeaza c;nd /unctul de asa)0lare inceteaza sa alinieze -ila)entele
lu)ii o0isnuite si =a/rinde> noi e)anatii, neactivate /;na atunci (Castaneda, *85, 25A).
&u/a cu) sustine 2uan ?atus, tonalul sau lu)ea o0isnuita este cea asa)0lata de vointa
atunci c;nd este aliniata cu doua din cele /atruzeci si o/t de 0enzi care sunt accesi0ile
o)ului, o 0anda care o-era =structura> si o 0anda cu constiinta or(anica, de care de/ind
-iintele or(anice. Crin )utarea /unctului de asa)0lare, sa)anul se /oate de/lasa in toate
directiile s/atio:te)/orale ale lu)ii noastre. Crin visare, s/re e@e)/lu, Carlos calatoreste, sau
)ai de(ra0a se =tele/orteaza>, intre locuri di-erite de /e /a);nt, ca atunci c;nd adoar)e in
?e@ic si se trezeste la Carol %i((s in !rizona, sau intre )o)ente di-erite ale istoriei, ca
atunci c;nd isi viziteaza orasul din co/ilarie. Cu alta ocazie, don 2uan ii a/lica o =lovitura a
na(ualului> care il arunca /e Carlos, /rin 0iroul unei a(entii de voia<, la c;teva cvartaluri
de/artare si intr:un alt )o)ent te)/oral al orasului )e@ican unde se a-la (Castaneda, *A+,
BA:5).
&incolo de 0anda or(anica, -iecare din celelalte sa/te 0enzi, care contin e)anatii cu
constiinta anor(anica, alcatuiesc c;te o lu)e co)/leta alinia0ila de catre vra<itori (Castaneda,
*85, +H). %recerea dintr:o lu)e intr:alta se -ace /rin di-erite /uncte de /utere (/o9er
s/ots) sau =/orti>, /rin =oc1iul visarii>, /rin =s/arturi> (cracIs 0et9een t1e 9orlds) de ti/ul
/odului )a(ic sau al (rotesc:ins/ai);ntatorului =va(in cos)ic> dezvaluit de vra<itorii din
ec1i/a lui don 2uan (Castaneda, *80, BA, ++:+8, 28+), care sunt cores/ondentul -izic sau
re/rezentarea e@terioara a /rocesului /si1ic de )utare a /unctului de asa)0lare /e o noua
/ozitie a cor/ului ener(etic. $altul /unctului de /e 0anda or(anica (tonalul) /e o alta 0anda
(na(ualul) este nu)ita =trecerea liniilor /aralele> (Castaneda, *8, 2B0:2BH, H0H), traversarea
din /artea drea/ta in /artea st;n(a si intrarea in =celalalt sine> i)/lic;nd si)ultan asa)0larea
unei alte lu)i. Ce )asura ce acu)uleaza tot )ai )ulta e@/erienta si ener(ie, Carlos -ace tot )ai des salturi
in lu)i /aralele. Cea )ai a/ro/iata de lu)ea noastra, a-lata /e o 0anda conti(ua din oul
lu)inos al o)ului, res/ectiv /e o =coa<a> conti(ua din =universul:cea/a>, este o =lu)e
nea(ra>, -ara lu)ina sau stralucire, cu sol s/on(ios si /u-os, unde toate o0iectele, inclusiv
cerul, sunt ne(re /recu) car0unele. O alta este o =lu)e al0a>, cu o lu)ina stralucitoare
di-uza, unde Carlos vizualizeaza un do) urias si unde /oate -i vazuta =)atricea u)ana>
()old o- )an). #a -el ca in le(endele celtice irlandeze des/re insulele )a(ice de dincolo de
ocean, lu)ile acestea au te)/oralitati di-erite de a noastra, cea nea(ra are o durata )ai densa,
i)0atr;nindu:i /e cei care o viziteaza, cea al0a o durata )ai va/oroasa, o scurta /erioada
/etrecuta acolo ec1ival;nd cu ani trecuti in lu)ea noastra. Ec1ivalentul reli(ios /e care,
-oarte in(enios, Castaneda il o-era acestor lu)i sa)anice sunt iadul si raiul, autorul
intre0;ndu:se daca viziunile in-ernale sau /aradisiace ale )isticilor nu sunt )oduri crestine
de inter/retare ale unor realitati /aralele (Castaneda, *85, 2:25, 2*0:2*B).
!ceste lu)i sunt /o/ulate de -iinte constiente anor(anice, cu care sa)anul /oate intra in
dialo( si cola0orare, nu)ite din cauza aceasta aliati. !ve) desi(ur de:a -ace cu o ada/tare a
unei alte te)e din sa)anis)ul traditional, cea a s/iritelor au@iliare si tutelare (c-. &ela07,
2002, +*:A+). 2uan ?atus /rezinta aliatii ca /e niste -iinte cu naturi ener(etice, -or)e
lu)inoase si rit)uri de e@istenta di-erite de cele ale oa)enilor, dar dotate cu inteli(enta,
intele(ere si -or)e ciudate de a-ectivitate. #a -el cu sa)anii din vec1i)e, 2uan ?atus si
Denaro dis/un de aliati /ersonali, /e care ii lasa )ostenire ucenicilor. Criviti in )od nor)al,
aliatii au -or)e neclare si cel )ai adesea )onstruoase, Carlos vizualiz;ndu:si nedorita
=)ostenire> su0 -or)a unui <a(uar cu oc1i stralucitori, a unui coiot -os-orescent, a unui o)
inalt c1el si a unei usi u)0latoare (Castaneda, *80, BA). Kazuti insa in )od sa)anic, aliatii
a/ar ca structuri de ener(ie /ura, ase)anatoare cu ouale de lu)ina ale oa)enilor, dar cu
-or)e si culori di-erite.
!liatii /ot -i c1e)ati din lu)ea lor in lu)ea noastra, /recu) in 1alucinanta scena in care don
2uan si Carlos tin o o(linda scu-undata la o /al)a ad;nci)e in a/a unui r;u, /;na c;nd, in
i)a(inea re-lectata, alaturi de c1i/urile celor doi, a/are o a treia -i(ura ce /are sa incerce sa
urce a-ara din ad;ncul o(linzii (Castaneda, *85, 88). #u)ea noastra este 0;ntuita de
cercetasi (scouts) din alte lu)i, /e care insa oa)enii o0isnuiti nu ii /erce/. Kra<itorii, in
sc1i)0, invata sa ii distin(a /rin visare si /rin vedere. !liatii la r;ndul lor ii indru)a sau ii
atra( /e vra<itori in lu)ea lor, uneori la un )od -atal, cu) i se int;)/la lui Carlos, care
tre0uie salvat de catre intrea(a ec1i/a a lui don 2uan din lu)ea ca un -a(ure de tunele
intunecate a -iintelor anor(anice de /e cea )ai a/ro/iata 0anda de e)anatii (Castaneda,
**H, 8A). In inter/retarea lui don 2uan, a te lasa ca/turat de catre aliati, -ie c1iar si /entru a
o0tine diverse -or)e de i)ortalitate, este un adevarat =/act cu diavolul>, /rin care sa)anii
din vec1i)e )ai ales si:au /ierdut li0ertatea de vointa si au dis/arut in lu)i necunoscute
(Castaneda, **H, AH).
&intre toate -iintele anor(anice, cele )ai teri-iante sunt =u)0rele de noroi> ()ud s1ado9s)
sau =z0uratorii> (-l7ers), nu)iti asa datorita -a/tului ca se de/laseaza -ac;nd salturi lun(i /rin
aer. &on 2uan il a<uta /e Carlos sa vada ase)enea u)0re uriase, i)/enetra0ile si intunecate,
care trec /ri)/re<urul lor ateriz;nd cu 0u-nituri inaudi0ile care ii /roduc rau in sto)ac.
Keniti din ad;ncul universului, z0uratorii sunt niste /redatori care se 1ranesc cu ener(ia oa)enilor.
Foarte concret, e@/lica don 2uan, z0uratorii consu)a /er)anent un 1alou de ener(ie nu)it =)antaua
lu)inoasa a constientizarii> ((lo9in( coat o- a9areness) cu care se naste -iecare co/il, dar din care oa)enii
)aturi nu )ai au dec;t o -;sie in(usta la nivelul solu:
lui, care le /er)ite strict sa su/ravietuiasca. In antro/oso-ia lui Castaneda, z0uratorii sunt o
veri(a su/erioara a lantului tro-ic universal, care ii =cultiva> /e oa)eni ca intr:o crescatorie
/entru a se 1rani cu aura lor.
?odul in care oa)enii sunt )entinuti in aceasta =sclavie ener(etica> nu este unul -izic sau
violent, ci -ace /arte dintr:o strate(ie su0tila si /erversa. ?intea noastra, /reocu/arile,
(;ndurile, ideile si credintele noastre, a-ir)a 2uan ?atus, sunt o =instalatie straina> (-orei(n
installation) care ne:a -ost indusa /entru a ne deturna in /er)anenta atentia si a ne i)/iedica
sa ne concentra) asu/ra noastra insine. ?intea cu care (;ndi) este de -a/t )intea
z0uratorilor, iar s/erantele, aste/tarile, visurile de succes, an(oasele de esec, invidia, laco)ia,
lasitatea, sunt (;nduri /rin care /redatorii ne dizloca constiinta si o -ac consu)a0ila. $in(ura
)aniera de a sca/a din aceasta ca/cana este renuntarea la =instalatia straina>, adica la
constiinta /artii dre/te, si activarea /artii st;n(i, a celuilalt sine, e)er(enta )intii adevarate.
%oate te1nicile ascetice ale artei stalIin(ului, de la /ierderea i)/ortantei de sine la o/rirea
dialo(ului interior, a/ar din aceasta /ers/ectiva ca niste )odalitati de a izola si alun(a )intea
/redatorilor, )o)ent in care ener(ia vra<itorului devine neco)esti0ila /entru z0uratori si se
/oate re(enera reaco/erind oul lu)inos (Castaneda, **8, 25:2HB).
Crin aceasta revelatie, -acuta a0ia in ulti)ul volu) din serie, in #atura activa a in-initatii,
Castaneda o-era un -el de c1eie de 0olta sau de inc1idere a =e@/licatiei> vra<itorilor. Ea da
insa o coloratura re/u(nanta, in-ricosatoare si a/ocali/tica =invataturilor> lui don 2uan.
Evolutia rasei u)ane, a-ir)a 2uan ?atus, ar -i -ost la un )o)ent dat deturnata de /e calea ei
de a/aritia acestor /redatori (Castaneda, **8, 202). $c1i)0area -or)ei si a culorii oului
ener(etic al o)ului actual nu ar tine de o evolutie naturala, ci de o decadere /rovocata din
a-ara. Fi(ura =u)0relor de noroi> concentreaza tot ceea ce etica traditionala si crestina /unea
su0 se)nul /acatului si al raului. Este ca si cu), in z0uratori, Castaneda ar )aterializa u)0ra
colectiva a societatii u)ane, or(oliul, vanitatea si e(ocentris)ul, )esc1inatatea, toate
co)/onentele ne(ative si re-ulate ale caracterului. Coate -i vazuta conce/tia lui Castaneda ca
o )odalitate de a dele(a res/onsa0ilitatea )orala a indivizilor, /rin /roiectia si cliva<ul raului
in niste -iinte din a-ara oa)enilorJ
Ce de alta /arte, =u)0rele de noroi>, asa cu) sunt in-atisate de 2uan ?atus, sunt niste
=c1allen(eri> ai conditiei noastre de -iinte constiente. In universul sa)anic al lui Castaneda,
z0uratorii, vazuti ca niste -iinte la -el de teri-iante /e c;t erau de)onii crestini, sunt un -el de
ulti)a /rovocare, care ii o0li(a /e vra<itori, si intrea(a u)anitate du/a acestia, sa evolueze /e
calea s/iritualizarii si a autototalizarii ener(etice, su0 /resiunea )onstruoasa a aneantizarii
/rin devorare. Oricu) ar -i, luat in sine, siste)ul lui Castaneda este /oate cel )ai virulent
atac la adresa e(oului, a rationalitatii si a conditiei intelectuale a o)ului )odern, /e care le
cliveaza /ur si si)/lu de natura u)ana si le atri0uie unei colonizari /si1ice a u)anitatii de
catre s/ecii straine.
Conce/tul de z0urator se inte(reaza de alt-el -oarte 0ine in s/iritul sa)anis)ului de v;natoare
traditional, in care oa)enii, ani)alele si -iintele su/ranaturale ruleaza intr:un ciclu /er)anent al sc1i)0ului
de -orta de viata. Kra<itorii devin =/razi din )o)entul in care se aventureaza in acest univers /redatorial>
(Castaneda, **H, 0). &in aceasta /ers/ectiva, /radatorul su/re) cu care este con-runtata o)enirea nu
sunt =u)0rele de noroi>, ci insusi Kulturul, sursa e)anatiilor si a tuturor e@istentelor. &aca z0uratorii se
1ranesc /arazitar cu
aura oa)enilor, Kulturul devoreaza insasi su0stanta lor, -ila)entele lu)inoase inc1ise in
coconul ener(etic. Nu este si Kulturul un urias =cultivator> care -oloseste universul ca un -el
de -er)a, unde -iintele vii au )enirea sa s/oreasca constiinta e)anatiilor si sa:l =1raneasca>
/e creatorul lorJ &aca in -i(ura z0uratorilor este /roiectata si clivata conditia noastra
intelectuala de-icienta, in cea a Kulturului este /roiectata insasi conditia noastra -izica de
)uritori.
In =invataturile> lui 2uan ?atus, oa)enii, /recu) toate -iintele vii, )or deoarece constiinta
lor s-;rseste /rin a -i consu)ata de Kultur sau, intr:o i)a(ine )ai /utin antro/o)or-a, /rin a
-i resor0ita in =oceanul intunecat al constientei>, in =in-init> (Castaneda, **8, *).
Ke1icolul /rin care Kulturul distri0uie si recu/ereaza constienta (a9areness) este asa nu)ita
=-orta de rosto(olire> (rollin( -orce) sau =conveior> (tu)0ler). !tunci c;nd invata sa vada,
Carlos are /osi0ilitatea de a conte)/la /rivelistea ener(etica a unei suite nes-;rsite de cercuri
sau s-ere de -oc care stra0at /er)anent universul si lovesc cor/urile lu)inoase ale tuturor
-iintelor vii. !ceste s-ere, e)an;nd dins/re Kultur, au un du0lu as/ect si e-ect3 un as/ect
=circular>, care are -unctia de a intretine viata si constiinta -iintelor, d;ndu:le /utere, directie
si i)/linire, si un as/ect =rosto(olitor>, const;nd intr:o /er)anenta /resiune e@ercitata
asu/ra -iintelor, /;na la zdro0irea si trans/ortul lor ina/oi la sursa (Castaneda, *85, 228:
22*).
=Forta de rosto(olire> iz0este continuu oul lu)inos /;na c;nd /rovoaca s/ar(erea acestuia.
In )od nor)al, oa)enii au un -el de scuturi ener(etice /rotectoare, care deviaza sau
a)ortizeaza i)/actul s-erelor circulare, dar acestea se su0tiaza si dis/ar in )o)ente de
tul0urare, sla0iciune, 0oala. C1iar si in cazul celor )ai /uternici sa)ani, 0atr;netea s-;rseste
inevita0il /rin a le sla0i vointa, cea care tine adunate la un loc straturile coconului lu)inos
(Castaneda, *A, *8). Kra<itorii care /arasesc /ozitia securizanta a tonalului sunt in )od
deose0it vulnera0ili la loviturile =conveiorului>, in s/ecial atunci c;nd ince/ sa:l vada si se
desc1id direct catre el. Cresiunea =-ortei de rosto(olire> /rovoaca des-acerea straturilor sau
0enzilor oului lu)inos, inc;t o)ul )uri0und /are sa se desco<easca ase)eni unei ce/e
(Castaneda, *80, 2*0:2*). ?oartea unui o) le a/are celor care vad ca eli0erarea, din
coconul ener(etic s/art, a unui nor de )uste de -oc, )ii de -lacari )ici care sunt su/te de
catre Kultur.
Cunctul vulnera0il de unde ince/e -isurarea oului lu)inos al oa)enilor este o (aura ((a/)
situata in zona sau la inalti)ea o)0ilicului. !tunci c;nd vede s-erele =-ortei de rosto(olire>,
Carlos are i)/resia ca /ri)este lovituri )oi in sto)ac si e cu/rins de o senzatie de (reata.
Cu c;t oa)enii sunt )ai li/siti de /utere, )ai drenati de vitalitate, cu at;t cor/ul lor lu)inos
are o (aura centrala )ai intinsa. #a Dorda /ovesteste ca, atunci c;nd il cunoscuse /e don
2uan, avea o i)ensa (aura nea(ra /e coconul lu)inos, iar Carlos, la r;ndul sau, are de lu/tat
cu o /ata intunecata ur;ta care nu ii /er)ite sa in-a/tuiasca diverse actiuni ale cor/ului de
vis. !ceste (auri tre0uie inc1ise tre/tat cu a<utorul te1nicilor sa)anice /;na c;nd ucenicii isi
reca/ata inte(ritatea ener(etica (Castenda, *80, *, 2B0:2B).
Crin -a/tul ca /reseaza in /er)anenta asu/ra o)ului si ca este de neinlaturat, )oartea /oate -i nu doar un
dus)an, ci si un =s-atuitor> al vra<itorului. .na din te1nicile cele )ai ciudate si a/arent /erverse, de:a dre/tul
)azoc1iste, -olosite de sa)anii lui Castaneda /entru a e@ersa arta stalIin(ului este relatia cu )ici tirani
(/ett7 t7rants), /ersoane cu /utere de viata si de
)oarte asu/ra su/usilor lor (/recu) con5uistadorii !)ericii), care ii o0li(a /e vra<itori sa isi
controleze /er-ect toate actiunile /entru a su/ravietui. Or, din acest un(1i de vedere, cel )ai
)are =tiran>, tiranul a0solut, este Kulturul insusi (Castaneda, *85, A). Constientizarea
)ortii inevita0ile este, du/a 2uan ?atus, sin(ura ca/a0ila sa dea so0rietate si sco/ e@istentei
vra<itorului. Cut;nd -i /er)anent vazuta ca o u)0ra nea(ra in dre/tul u)arului st;n(, u)0ra
ce creste )ai )are dec;t o)ul c;nd acesta este /e cale de a )uri, cu) se int;)/lase cu don
2ulian, )aestrul lui 2uan ?atus, /e c;nd -usese (asit de don Elias, /ro/riul sau )aestru
(Castaneda, *8A, HA:H*), )oartea este cel )ai 0un =s-atuitor> /entru sa)anii care vor sa
evite destinul oa)enilor de r;nd.
Cartile lui Castaneda a<un( ast-el sa a0ordeze si )area te)a, o0li(atorie /entru un orice
siste) reli(ios, a )ortii si ne)uririi. &esi la ince/ut don 2uan insista in s/ecial asu/ra
conditiei noastre )uritoare, toc)ai /entru ca an(oasa )ortii sa /rovoace in ucenicul sau
reculul necesar des/rinderii din so)atiile aca/aratoare ale tonalului, de:a lun(ul volu)elor
e)er(e tre/tat o doctrina re-eritoare la o/tiunile sa)anului de a evita )oartea. ?ani/ularea
constienta si deli0erata a /ro/riului cor/ ener(etic /er)ite anu)ite /arade de evitare a
eroziunii /rovocate de i)/actul /er)anent al =-ortei de rosto(olire>. Incu0atiile /rin
in(ro/are in /a);nt, s/re e@e)/lu, au e-ectul de a devia loviturile =conveiorului>, ca si alte
atacuri ener(etice asu/ra oului lu)inos, -orti-ic;ndu:l si -ac;ndu:l )ai dura0il.
!t;t don Elias, )aestrul lui don 2ulian, c;t si don 2ulian, )aestrul lui don 2uan, isi int;lnesc
ucenicii intr:un )o)ent c;nd acestia sunt in co)a, intr:o criza de tu0erculoza /ri)ul, ranit
de un (lont al doilea. &on Elias reuseste sa sto/eze )oartea viitorului sau ucenic cu a<utorul
unei =/ase )a(ice>, o =lovitura a na(ualului> care de/laseaza /unctul de asa)0lare al
)uri0undului /e o =/ozitie unde )oartea nu )ai conteaza> (Castaneda, *8A, B). &e/la:
sarile /unctului de asa)0lare /er)it )odi-icari ale cor/ului ener(etic, /rin care sa)anii
ado/ta -or)e non:u)ane ale unor s/ecii or(anice, cu) sunt co/acii, sau non:or(anice, cu)
sunt aliatii, cu durate de viata )ult )ai lun(a dec;t cea a o)ului. !st-el, /rin =)iscarea in
a-ara>, /unctul de asa)0lare de-or)eaza oul lu)inos d;ndu:i -or)a de /i/a sau de linie.
%in;nd cont de de-initia universului ca o creatie a intentiei sau a vointei, vra<itorul /oate =intentiona
inde/artarea )ortii> (to intend deat1 a9a7), construindu:si o con-i(uratie ener(etica )ult )ai rezistenta
dec;t cea u)ana. Fiintele anor(anice sunt )ult )ai lon(evive dec;t oa)enii deoarece cor/ul lor lu)inos
are o -or)a alun(ita, -ara desc1izaturi, -ac;nd )ult )ai 0ine -ata loviturilor /er)anente ale =-ortei de
rosto(olire>. O0serv;ndu:i /e aliati, arata don 2uan, vra<itorii au invatat sa le i)ite -or)a si sa:si
/relun(easca in -elul acesta in )od inde-init e@istenta. &on 2uan si don Denaro ii o-era lui Carlos /rile<ul,
intr:o e@/erienta terorizanta /entru ucenic, de a vedea un (ru/ de vra<itori din vec1i)e, care su/ravietuiesc de
)ii de ani, in(ro/ati in /a);nt. Int;lnirea este 1alucinanta, deoarece, in acord cu siste)ul lui Castaneda,
vra<itorii acestia nu traiesc in lu)ea tonalului (nu sunt asadar niste zo)0i sau alta s/ecie de -a/turi )aca0re),
ci sunt aliniati cu lu)i /aralele si au asadar as/ectul -anto)atic al aliatilor, )ai e@act s:au trans-or)at si ei,
/rin )iscarea /unctului de asa)0lare in a-ara 0enzii u)ane, in aliati (Castaneda, *85, 2HH:2B5). $ta/;nii
acestor te1nici de su/ravietuire sunt nu)iti de 2uan ?atus =s-idatorii )ortii> (deat1 de-iers). Cel )ai
s/ectaculos si )ai inco)/re1ensi0il caz este cel al Cro/rietarului (t1e 6ard,
t1e %enant, el In5uilino), un sa)an din alte vre)uri care isi /relun(este inde-init viata
inc1iz;ndu:si /eriodic (aura ((a/) din oul lu)inos, in )o)entul c;nd aceasta este /e cale sa
cedeze si sa /rovoace s/ar(erea coconului. Centru aceasta, Cro/rietarul a -acut o intele(ere
cu linia de sa)ani a lui don 2uan, /ri)ind de la -iecare nou conducator (na(ual) de ec1i/a
cantitatea de ener(ie necesara, in sc1i)0ul unor =daruri de /utere> ((i-ts o- /o9er), adica al
revelarii unor noi /ozitii ale /unctului de asa)0lare si deci a unor noi lu)i (Castaneda, *8A,
AA:A8).
In calitate de succesor al lui don 2uan, Carlos tre0uie sa contacteze si el Cro/rietarul,
int;lnirea, narata in -inalul !rtei visatului, -iind /oate cea -antastica, a0sconsa si
in-ricosatoare din toate e/isoadele castanediene. In sc1i)0ul unei donatii li0ere de ener(ie,
s-idatorul )ortii (el desa-iante de la )uerte) ii arata lui Carlos o serie de secrete ale /unctului
de asa)0lare. !st-el, /rin intoarcerea /unctului cu -ata s/re s/ate, vra<itorul se /oate
trans-or)a din 0ar0at in -e)eie, Cro/rietarul av;nd in-atisarea unei -e)ei (trans/ar la
Castaneda c;teva din o0sesiile o)ului /ost)odern le(ate de relativis)ul si /osi0ilitatile de
sc1i)0are nu doar a rolurilor de (en, ci si a se@ului or(anic). #a -el, Cro/rietarul il duce /e
Carlos in lu)i -ara realitate ener(etica dar consistente, asa)0late /rin visare, si il invata sa
=intentioneze in cea de:a doua atentie> (cu) este inco)/re1ensi0ilul e/isod al intentionarii
lui Carol %i((s). &arul cel )ai )are /e care i:l -ace insa Cro/rietarul este /osi0ilitatea de =a
z0ura /e ari/ile intentiei>, adica /osi0ilitatea de a -ace sa (liseze neli)itat /unctul de
asa)0lare, de =a se )isca inainte si ina/oi /e ener(ia aici:si:acu) a universului> (Castaneda,
**H, 2B*, 25*).
Cu toate acestea, te1nicile vec1ilor sa)ani de a:si /relun(i e@istenta i se /ar lui don 2uan
)or0ide, res/in(atoare, contra naturii, /recu) si /rovizorii, deoarece nu rezolva de-initiv
/ro0le)a )ortalitatii. Oric;t ar trai de )ult, at;t -iintele anor(anice c;t si vra<itorii care le
ado/ta -or)a, tot sunt o0li(ate intr:un -inal sa )oara. Or iata ca, undeva in istorie, cu )ult
inainte de venirea euro/enilor, arata 2uan ?atus, sa)anis)ul a)erindian ar -i trecut /rintr:o
revolutie si o re-or)ulare. O noua (eneratie de clarvazatori (seers, videntes) ar -i re/us in
discutie si ar -i a0andonat o )are /arte din /racticile vec1ilor sa)ani, inclusiv cele /rivind
sus/endarea )ortii. Noii sa)ani, sustine don 2uan, au desco/erit o =o/tiune ascunsa> /entru
a evita neantizarea (Castaneda, **8, *2).
$/re deose0ire de vec1ii vra<itori, care voiau sa )entina cu orice /ret inte(ritatea oului lu)inos, noii
vra<itori au desco/erit ca, /entru a o0tine i)ortalitatea, oul lu)inos tre0uie a0andonat. Este adevarat ca
s/ar(erea coconului re/rezinta, /entru o)ul o0isnuit, )oartea, dar noii vizionari au (asit o )aniera de a:si
=desc1ide /ro/riii coconi, ast-el inc;t -orta sa ii inunde in loc sa:i rosto(oleasca ca /e o /losnita> (Castaneda,
*85, 22A, 2H0). In loc sa duca la dis/ersarea -ila)entelor din interiorul oului si la in(1itirea lor de catre
Kultur, aceasta ra:cordare la e)anatiile universului ii /er)ite sa)anului sa intre in eternitate. Cosi0ilitatea
ca o)ul sa nu -ie devorat este un =dar al Kulturului>, care se =)ultu)este> cu un suro(at, si
anu)e cu e@/erientele de viata (intelese ca ener(ie acu)ulata in -i0re constiente) ale individului,
eli0erate de acesta /rintr:o reca/itulare /ro-unda (Castaneda, *8, 220, 28A). ?i<locul de a s/ar(e coconul
lu)inos este nu)it =-ocul interior> (t1e -ire -ro) 9it1in).
#u)ina, caldura, -ocul )istic sunt te)e int;lnite at;t in sa)anis)ul traditional, c;t si in alte
reli(ii cu) este tantris)ul, sa)anul -iind considerat =sta/;nul -ocului> (Eliade, **A0, BH2:
BH5). Castaneda o-era o varianta s/iritualista a te)ei, in acord cu o0sesiile contraculturii din
e/oca 1i//7, re(asi0ile la un 2i) ?orrison. Focul interior /er)ite eli0erarea nu doar din
li)itarile tonalului, care cores/unde unei /ozitii -i@e de /e oul lu)inos, ci din li)itarile
i)/use de oul lu)inos ca totalitate, cu toate /ozitiile sale. #i0ertatea totala /resu/une alinie:
rea la e)anatii ale Kulturului necu/rinse in coconi lu)inosi si in consecinta activarea unor
-ila)ente de constiinta de dincolo de /osi0ilitatile u)ane. &e aceea, concluzia /anso-ica a lui
2uan ?atus este3 =#i0ertatea totala insea)na constiinta totala> (Castaneda, *85, 2**).
In )od /ractic, declansarea -ocului interior consta in trecerea din a doua in a treia atentie.
Cri)a atentie re/rezinta -i@area /unctului de asa)0lare /e 0anda u)ana din coconul lu)inos
si alinierea, in consecinta, a lu)ii asa cu) o sti), a tonalului. Cea de:a doua atentie se
activeaza /rin de/lasarea /unctului de asa)0lare /e una din 0enzile non:u)ane din coconul
lu)inos si alinierea uneia din cele sa/te lu)i accesi0ile vra<itorilor. !ceste lu)i /aralele si
si)ultane sunt la -el de consistente cu lu)ea noastra si din cauza aceasta, c1iar atunci c;nd
au o te)/oralitate alterata, ce -ace /osi0ila /relun(irea nede-inita a e@istentei, ele nu o-era o
solutie radicala /ro0le)ei )ortii. Kra<itorii din vec1i)e, arata don 2uan, au ra)as 0locati in
0enzi si in lu)i /aralele, care s:au dovedit in -elul acesta niste ca/cane la -el de a0sor0ante /e
c;t este lu)ea nor)ala /entru o)ul o0isnuit.
Noii vra<itori au desco/erit insa ca este /osi0il sa alinieze nu doar c;te o sin(ura 0anda de
e)anatii, ci )ai )ulte 0enzi si)ultan. !ntrenarea ucenicilor consta in aruncarea lor in /ozitii
c;t )ai diverse si de/artate ale /unctului de asa)0lare, aco/erind /e c;t se /oate intre( oul
lu)inos. Fiecare e@/erienta este =stocata> in -ila)entele /ozitiei res/ective si este uitata
atunci c;nd /unctul de asa)0lare se de/laseaza in alte /ozitii (Castaneda, **H, B5:BA).
"ea)intirea eveni)entelor uitate ale uceniciei, care /entru Carlos dureaza inca zece ani de la
/lecarea lui don 2uan, consta in revenirea /unctului de asa)0lare la /ozitia cores/unzatoare
si rea/rinderea -ila)entelor di)/re<urul acesteia (Castaneda, *85, 5H, 8H).
Intrarea in cea de:a treia atentie este o )anevra -inala, /osi0ila atunci c;nd sa)anul a vizitat
su-icient de )ulte /uncte din cele a/ro@i)ativ sase sute de /ozitii ale oului lu)inos si a
cucerit un control /er-ect asu/ra de/lasarilor vointei sau intentiei sale. In acel )o)ent, el isi
de/laseaza -ul(erator /unctul de asa)0lare /rin toate /ozitiile vizitate anterior si aliniaza
si)ultan toate 0enzile din coconul sau lu)inos. !ceasta declanseaza un total recall al tuturor
e@/erientelor traite (si)ilar /anora)elor vietii /e care le traiesc )uri0unzii) si o total a9are:
ness (Castaneda, *85, +A, 2**). !/rinderea tuturor -ila)entelor s/ar(e oul ener(etic al
sa)anului, intr:un -eno)en care, din /ers/ectiva o)ului o0isnuit, a/are ca o co)0ustie
s/ontana. In -inalul uceniciei sale, Carlos si co)/anionii sai asista, ni se s/une, la
autoco)0ustia, e@/lozia de ener(ie si dis/aritia in in-init a lui don 2uan cu intrea(a sa ec1i/a
de vra<itori (Castaneda, *8, H2H:HB).
Cei care atin( a treia atentie si intra in =)area intunecata a constientei> detin un alt -el de control
asu/ra ti)/ului si a destinului. .na din cele )ai a0sconse si )eta-izice e@/licatii date de don 2uan asu/ra
naturii universului este cea a =rotii ti)/ului> (t1e 91eel o- ti)e). Centru vazatori, ti)/ul tine de natura
constienta a e)anatiilor Kulturului si /oate -i vazut ca un tunel care vine asu/ra tuturor -iintelor. !cest
tunel este alcatuit dintr:o in-initate de =nise laterale>, -iecare de natura in-inita si ec1ival;nd cu c;te o
lu)e, /e care -iintele le /rivesc
co)/ulsiv, /e )asura ce acestea se inde/arteaza, ra);n;nd ca/tive in ele. .na din )anevrele
sa)anice, o/erate de 0ene-actori asu/ra tru/ului ener(etic al ucenicilor, este de a le =sc1i)0a
directia ca/ului>, ast-el inc;t viitorii sa)ani sa nu )ai /riveasca ti)/ul inde/art;ndu:se, ci in
-ata, /e )asura ce vine. !ceasta sc1i)0are a directiei atentiei dins/re trecut s/re viitor le
/er)ite vra<itorilor sa iasa din c;)/ul de atractie al =niselor> si sa =inv;rteasca roata
ti)/ului>, adica sa se de/laseze li0er /e 0enzile de e)anatii (Castaneda, *8, 2*B, H05:H0+).
!) vazut ca /osi0ilitatea sa)anilor de a evita )oartea, adica a0sor0tia constiintei in sursa
tuturor e)anatiilor, este nu)ita de 2uan ?atus =darul> /e care Kulturul il -ace tuturor
-iintelor, or(anice sau anor(anice, acela de a o-eri in locul -ortei de viata (li-e -orce) doar
e@/erienta lor de viata (li-e e@/erience), eli0erata /rin reca/itulare (Castaneda, **8, B8). In
-a/t, Castaneda relateaza sau creeaza un intre( )it, a)intind intr:o anu)ita )asura )iturile
a)erindiene asu/ra zeilor ori(inari (Yuetzalcoatl, Huitzilo/oc1tli, %ezcatli/oca etc.)
(#e1)ann, **5) dar )ult )ai s/eculativ si a0stract, care e@/lica -i(urativ si dra)atic, dre/t
acte ale Kulturului, /atternul initierii sa)anice /e care il ur)eaza don 2uan.
Centru a o-eri un (1id s/re /asa<ul secret ce /er)ite =eli0erarea>, Kulturul ar -i creat in
cadrul -iecarei s/ecii c;te o -iinta s/eciala, nu)ita na(ual, un leader )enit sa conduca c;te o
ec1i/a de vra<itori (ter)enul na(ual, ca viziune sa)anica a lu)ii, o/us tonalului, /ri)este
ast-el o noua incarcatura se)antica, aceea de /ersoana care controleaza necunoscutul din
univers). !tunci c;nd sunt vazuti, oa)enii a/ar ca niste s-ere de lu)ina cu doua
co)/arti)ente, unul cores/unz;nd cor/ului -izic (=/artea drea/ta>), celalalt cor/ului
ener(etic (=/artea st;n(a>) sau cor/ului de vis (drea)in( 0od7). Na(ualii, in sc1i)0, sunt
niste -iinte =du0le>, ei a/ar ca doua s-ere de lu)ina su/ra/use si au in consecinta /atru
co)/arti)ente (Castaneda, **8, H, A0:A, 25). In /lus -ata de ceilalti vra<itori, care au de<a
un du0lu sau un celalalt re/rezentat de cor/ul de vis, na(ualii dis/un de o =-or)a> (s1a/e)
su/li)entara, de doua ori )ai )are dec;t cor/ul lor -izic, care le da /osi0ilitatea sa -ie si)ul:
tan /rezenti in lu)ea tonalului si in cea a na(ualului (in celalalt sens al ter)enului) (Castenda,
*80, *8:**).
&u0la natura le con-era na(ualilor un sur/lus de ener(ie, care le /er)ite actiuni iesite din
co)un si in /ri)ul r;nd conducerea unei intre(i ec1i/e de vra<itori s/re eli0erarea /rin -ocul
interior (Castaneda, **H, 0). &on 2uan /ovesteste ca l:a ales /e Carlos dre/t ucenic in
)o)entul in care i:a vazut du0lul cocon lu)inos. %otusi, Carlos nu reuseste sa devina
na(ualul unei noi ec1i/e de vra<itori deoarece, du/a cu) desco/era du/a o vre)e
0ene-actorul sau, el are o structura ener(etica a/arte, aceea de =na(ual cu trei /rotu0erante>
sau trei co)/arti)ente (Castaneda, *8, 2H:2H2). &e aceea, in int;)/larile /ovestite in !l
doilea cerc de /utere si in &arul Kulturului, Carlos va tre0ui sa se des/arta de /ri)a ec1i/a
care -usese /re(atita /entru el si sa aste/te -or)area unei alte ec1i/e de vra<itori.
?itul etiolo(ic /rezentat de 2uan ?atus dre/t =re(ula> (rule) sa)anilor continua cu crearea de catre Kultur a
ec1i/ei na(ualului. !laturi de 0ar0atul:na(ual e@ista o -e)eie:na(ual, cei doi -iind un -el de -iinte (e)ene,
co)/le)entare, uniti /rintr:o le(atura ener(etica. Kulturul duce -e)eia:na(ual in lu)ea cealalta, in asa
-el inc;t ea sa constituie un -el de ca/ de /od care sa:l atra(a /e 0ar0atul:na(ual si ec1i/a sa s/re
/asa<ul secret catre in-init. Ec1i/a na(ualului cu/rinde )ai )ulte serii de c;te /atru oa)eni, care
cores/und ener(etic si te)/era)ental celor /atru directii cardinale, nordul, estul, sudul si vestul. O /ri)a
serie este
co)/usa din 0ar0atul:na(ual si alti trei 0ar0ati, un )aestru al stalIin(ului, unul al visatului si
unul al intentiei. In cazul ec1i/ei lui don 2uan, acestia sunt don Kicente, don Denaro si $ivio
?anuel. !lte doua serii, una de stalIeri si alta de drea)eri, sunt co)/use din c;te /atru
-e)ei, doua c;te doua /entru -iecare /unct cardinal3 Quleica si Qoila /entru Kest, Cecilia si
&elia /entru $ud, Car)ela si Her)elinda /entru Est si Nelida si Florinda /entru Nord. In
s-;rsit, la acestia se adau(a /atru =curieri> sau cercetasi care e@/loreaza necunoscutul
desc1iz;nd dru)ul intre(ii ec1i/e.
Inainte de a /utea /leca in calatoria de-initiva, un na(ual tre0uie sa instruiasca o noua ec1i/a
de ucenici care sa le succeada si sa trans)ita )ai de/arte =re(ula>. In -elul acesta, Carlos este
ales dre/t na(ualul sau conducatorul unui nou =ciclu>, din care -ac /arte -e)eia:na(ual Carol
%i((s, a/oi Ca0lito, 'eni(no, Nestor si Eli(io (acesta /arasind lu)ea i)/reuna cu ec1i/a lui
don 2uan), si in s-;rsit Elena sau #a Dorda (Drasana), 2ose-ina, #idia si "osa. C1iar asa
restr;nsa cu) este, ec1i/a lui Carlos se dovedeste a -i ne-unctionala, din cauza -a/tului ca
/resu/usul ei conducator este un na(ual cu trei /rotu0erante sau co)/arti)ente, ceea ce
-ace cola0orarea intre ei a/roa/e i)/osi0ila. Centru a iesi din acest i)/as, care a)eninta sa ii
lase -ara succesori, co)/anionii lui don 2uan reunesc /entru Carlos o noua ec1i/a, )ult )ai
)ica, /otrivita naturii sale, alcatuita din Carol %i((s (-e)eia:na(ual), %ais1a !0elar (stalIer)
si Florinda &onner:Drau (drea)er).
O /ro0le)a -oarte ciudata le(ata de aceste trei vra<itoare din =ciclul lui Carlos> este aceea ca,
s/re deose0ire de #a Dorda, Ca0lito, Nestor etc., ele nu sunt si)/le -a/turi de 1;rtie, /erso:
na<e /entru a caror autenticitate (aranteaza doar cartile lui Castaneda, ci -e)ei reale, care /ot
-i int;lnite, scriu carti, dau interviuri, conduc scoala de %ense(ritate du/a )oartea =noului
na(ual>. &es/re Carol %i((s, care in !rta visatului se arata ca dis/aruse in in-init in ti)/ul
ciudatelor e@/eriente ale lui Carlos cu =$-idatorul )ortii>, a-la), dintr:un interviu luat de
catre Conc1a #a0arta celor trei -e)ei:vra<itoare (/u0licat in ?as !lla, $/ania, **A, reluat de
#au(an Croductions **A:200H), ca s:a reintors in lu)ea noastra in *85. %ais1a !0elar si
Florinda &onner:Drau au /u0licat carti, %1e $orcerersE Crossin( (%recerea vra<itorilor,
**5), res/ectiv $1a0ono and %1e 6itc1Es &rea). O/inion o- ?anu -ro) Colorado si
'ein(:In:&rea)in(, in care relateaza initierea lor de catre 2uan ?atus. Ce se int;)/laJ !ve)
de a -ace cu o dovada e@terioara ca relatarile lui Carlos sunt autentice, sau asista) la un
-eno)en de conta)inare, din )otive (reu de deslusit (intrare intr:o -ictiune colectiva,
sarlatanie literara in lant, etc.), /rin care reli(ia lui Castaneda c;sti(a nu doar ade/ti ci si noi
/reotiJ
"evenind la )itul etiolo(ic e@/us de don 2uan, crearea ec1i/ei na(ualului de catre Kultur are dre/t sco/
-acilitarea unor )anevre )a(ice care nu ar /utea -i inde/linite de un vra<itor sin(ur sau i:ar -i -atale.
Cola0orarea lui Carlos cu #a Dorda sau cu Carol %i((s, in e@ercitii de =vedere:i)/reuna> (sein(:to(et1er) si
de =visare:i)/reuna> (drea)in(:to(et1er) le /er)ite de/lasari ale /unctelor de asa)0lare si in consecinta
e@/eriente de transcendere si calatorii in lu)i necunoscute. Kazutul in ec1i/a, arata don 2uan, este sin(ura
/osi0ilitate de a vedea di:rect Kulturul si =-orta sa de rosto(olire> -ara a -i zdro0it de aceasta (Castaneda, *85,
8). &intre -or)ele de lucru in ec1i/a descrise de Castaneda, cele )ai ela0orate sunt =-or)atia
toltecului> si =-or)atia sar/elui>. =For)atia toltecului> este alcatuita din na(ual si /atru
vra<itoare li/ite de el in -ata si in s/ate, in drea/ta si in st;n(a, re/rezent;nd cele /atru directii
cardinale. Co)0inarea ener(iilor lor, constata Carlos, -ace /osi0ila salturi in in-init /rin care
cei cinci se to/esc din tonal, ca o ceata, si a/oi redevin solizi, se re)aterializeaza su0 /rivirile
stu/e-iate ale lui Ca0lito, Nestor si 'eni(no (Castaneda, *80, H5:H2). =For)atia sar/elui>
este cea )ai co)/le@a, cu/rinz;nd intrea(a ec1i/a a na(ualului, dis/usa /e /erec1i, in sir,
su0 -or)a de sar/e. !ceasta este, se /are, /ozitia su0 care (ru/ul de vra<itori -ace saltul in
in-init3 in -inalul &arului Kulturului, Carlos /ovesteste ca a vazut ec1i/a lui don 2uan arz;nd
cu =-ocul interior>, su0 -or)a unui sir de lu)ini /e cer, a)intind de i)a(inea )itica a lui
Yuetzalcoatl, =$ar/ele cu /ene> (Castaneda, *8, ++:+A, HB).
="e(ula> i)/usa de Kultur /entru a acorda =darul> i)ortalitatii -a/turilor constiente are
as/ectul unui )it sau al unei le(ende care o-era, in ter)enii lui Eliade, un =)odel e@e)/lar>,
un scenariu /etrecut in illo te)/ore si reiterat de catre descendentii -iintelor ori(inare.
%otusi, sustine don 2uan, =a -i i)/licat in re(ula /oate -i descris ca a trai un )it. &on 2uan
traia un )it, un )it care il luase in sta/;nire si -acuse din el un Na(ual> (Castaneda, *8,
A2). Kra<itorii lui Castaneda nu /er-or)eaza s/ectacular si nu insceneaza dra)atic o /oveste
ori(inara, ci (re)/arcur( o initiere /ersonala, o cale ener(etica ce duce la trans-or)are si in
-inal la transcendere. In )ai )ulte r;nduri, don 2uan su0liniaza ca =re(ula este o 1arta>, adica
un (1id -oarte /ra()atic si e)/iric, care /er)ite orientarea de/lasarilor /unctului de
asa)0lare /e oul lu)inos si, si)ultan, a calatoriilor sa)anului /rin 0enzile de e)anatii si
lu)ile aliniate de /unctul de asa)0lare (Castaneda, *8, A*:80).
Intr:un -inal, oric;t de 1aotice si anar1ice -usesera e@/erientele si i)/resiile lui Carlos de:a
lun(ul anilor de ucenicie narati in /ri)ele volu)e, in Focul interior =invataturile> lui don
2uan s-;rsesc /rin a se rezu)a intr:un scenariu e@/licativ coerent. $iste)atizat c1iar /e noua
/uncte in Introducerea la Cuterea tacerii, aceasta =alta sinta@a> /retinde sa ai0a aceeasi
indre/tatire si validitate cu sinta@a care da descrierea curenta, vul(ata lu)ii o0isnuite. In -elul
acesta, constructia viziunii vra<itoresti a lui Castaneda /are a re/eta in )ic /rocesul istoric
/rin care transele si viziunile sa)anilor din societatile de v;natoare au a<uns sa se constituie
/ro(resiv, esc1ati/ic, intr:o traditie -i@ata si intr:un cor/us de invataturi.
$i totusi, -or)ula -inala care ar /utea de-ini cel )ai 0ine structura de ansa)0lu a volu)elor
lui Castaneda nu este esc1ati/ul, ci ra);ne anar1eti/ul. !ceasta deoarece =e@/licatia
vra<itorilor>, in ciuda rotun<irii sale, nu in(1eata intr:un siste) inc1is, nu are (ne)sansa de a se
trans-or)a intr:o do()a si)/li-icata, ci se constituie intr:o ra)/a de lansare /entru noi
aventuri cu )ult )ai derutante si so-isticate. &ecolarea lui Carlos s/re orizonturi co)/let
necunoscute si in-init )ai 1alucinante dec;t tot ce i se int;)/lase in cadrul uceniciei sale are
loc in -inalul /enulti)ului volu), !rta visatului, /rin int;lnirea cu =$-idatorul )ortii>, care il
/oarta nu doar intr:o serie de e@/eriente si lu)i necunoscute lui don 2uan, dar ii o-era noului
na(ual =darul> de a =z0ura /e ari/ile intentiei>, adica de a asa)0la si intentiona realitati
nes-;rsite.
!/el;nd la o )eta-ora )ate)atica, as s/une ca lu)ile /e care le e@/loreaza Castaneda /ot -i ierar1izate
-olosind cardinalele (nu)erele de ordine) ale )ulti)ilor trans-inite din teoria lui Deor( Cantor. #u)ea
o0isnuita, cea /e care Carlos o i)/arte cu noi, cititorii sai, adica tonalul, lu)e asa)0lata de /ri)a
atentie, are cardinalul !le/1 0, adica /uterea nu)ara0ilului.
&esi este in-inita, o0iectele ei /ot -i or(anizate linear, cuanti-icate, nu)arate, ordonate,
a/re1endate lo(ic. #u)ea vra<itorului, /e care Carlos invata sa o vada, asa)0lata de catre a
doua atentie, are cardinalul !le/1 , adica /uterea continuului. Ea este in-init )ai intensa
dec;t lu)ea o)ului o0isnuit, asa cu) nu)arul de /uncte din intervalul 0 si este cu o clasa
de in-init )ai dens dec;t )ulti)ea nu)erelor naturale. Centru a /erce/e aceasta intensitate,
/erce/tia sa)anului tre0uie sa o/ereze cu calitati necuanti-ica0ile, cu 0locuri de senzatii,
re/rezentari si idei, ce nu /ot -i aran<ate liniar si co)unicate ver0al. #a r;ndul ei, a doua
atentie, cu o clasa de in-init )ai densa dec;t /ri)a atentie, este si ea o si)/la conditie si
trea/ta /entru saltul in a treia atentie. &ensitatea si nu)arul lu)ilor ce se desc1id in aceasta
noua di)ensiune (sau ciorc1ine de di)ensiuni) au cardinalul !le/1 2, sau !le/1 la /uterea
!le/1 , cardinal /rin care se de-ineste s/re e@e)/lu )ulti)ea -unctiilor ce /ot -i construite
/e intervalul )ulti)ii continue 0:.
In )o)entul in care reuseste, du/a e-orturi de )ai 0ine de treizeci de ani, sa ordoneze
=invataturile> lui don 2uan intr:un esc1ati/, Carlos desco/era ca /rin aceasta nu a -acut dec;t
sa desc1ida /oarta s/re =latura activa a in-initatii>, s/re o ad;nci)e inco)/ara0il )ai
co)/le@a a universului, unde 2uan ?atus si ec1i/a sa au /atruns de<a arz;nd cu -ocul
interior, si in care, atunci c;nd ince/e sa se aventureze la r;ndul sau, constata ca este la -el de
nea<utorat, dar la alt nivel, ca la /ri)a int;lnire cu )aestrul sau. &in /acate, sa(a lui
Castaneda nu -ace dec;t sa intredesc1ida, in /enulti)ul volu),>/ortile visatului> si sa ne
o-ere c;teva intrezariri si scli/iri din in-initul la /uterea a treia aliniat de a treia atentie. &ar ar
)ai -i -ost nara0il sau i)a(ina0il acest universJ Nu are el, cel /utin din /ers/ectiva (;ndirii si
intele(erii noastre nor)ale, o te@tura radical anar1eti/ica, inevita0il ine@trica0ila si
inco)/re1ensi0ilaJ
$crisul sa)anic si lu)ile -ictionale
Castaneda si ec1i/a sau ec1i/ele sale sunt, arata 2uan ?atus, ulti)ii dintr:o lun(a traditie a
sa)anis)ului a)erindian. 'ulvers;nd in-or)atiile ar1eolo(ice asu/ra /o/ulatiilor ce au
locuit !)erica centrala, don 2uan in-atiseaza o istorie =din interior> a vra<itoriei, 0azata,
sustine el, /e o )arturie de /ri)a );na. Este vor0a de in-or)atiile -urnizate de catre
Cro/rietar, un =s-idator al )ortii> care, /rin )anevrari a0sconse ale /unctului de asa)0lare,
ar -i reusit sa su/ravietuiasca din vre)uri i)e)oriale.
$a)anii, nu)iti cu un ter)en (eneric %olteci (-ara le(atura directa cu etnia si civilizatia a)erindiana
/urt;nd acest nu)e) si:ar -i -acut a/aritia in !)erica centrala in ur)a cu a/ro@i)ativ zece )ii de ani.
Ei ar -i do)inat viata continentului ti)/ de /atru )ii de ani, de acu) sa/te )ii /;na acu) trei )ii ani, c;nd ar
-i dis/arut sau ar -i -ost inlocuiti cu o noua serie de sa)ani (Castaneda, **H, 5*:+0). Cri)a serie de
sa)ani, =vec1ii %olteci>, sunt caracterizati de don 2uan ca =vra<itori>, s/ecialisti ai celei de a doua
atentii. O0sedati de lu)ile /aralele /e care le asa)0lau, ei s:ar -i s/ecializat in te1nici si ritualuri
e@tre) de co)/licate si in acelasi ti)/ )or0ide. Insistenta )ali(na asu/ra lu)ilor si a -iintelor
anor(anice ar -i devenit la un )o)ent dat o ca/cana evolutiva, care a dus intrea(a casta de %olteci intr:un
i)/as. ! doua lor atentie ar -i -ost 0locata in 0enzi de e)anatii non:u)ane, care i:ar -i in(1itit, individual sau
colectiv, duc;nd cu ei /o/ulatii intre(i. &u/a aceasta catastro-a in ecolo(ia s/iritului, o noua serie de %olteci ar
-i ince/ut o serioasa e@a)inare a /racticilor vra<itoresti. Ei ar -i re-or)ulat sco/urile vra<itoriei, a0andon;nd
)ulte
din te1nicile si din o0iectele au@iliare ale /redecesorilor, cu) ar -i s/re e@e)/lu /ira)idele
din %ula, descrise de don 2uan ca niste uriase =non:actiuni> )enite sa -aca /rizoniera
=atentia> /rivitorilor, -i@;ndu:le /unctul de asa)0lare /e /ozitii din 0enzi /aralele. Evit;nd
alinierea cu vreuna din cele o/t lu)i alternative, -ie cea o0isnuita -ie cele vra<itoresti, noii
%olteci s:ar -i concentrat in sc1i)0 /e cea de a treia atentie si /e li0ertatea o-erita de aceasta.
In loc sa caute )odalitati de a:si /relun(i e@istenta /rin ado/tarea unor -or)e ener(etice
s/eci-ice aliatilor si lu)ilor anor(anice, ei au desco/erit /osi0ilitatea de autototalizare /rin
a/rinderea =-ocului interior>. &e aceea, ei nu se )ai considera vra<itori ci intele/ti si vazatori
(seers, videntes) (Castaneda, *85, 5:+).
Con5uista !)ericilor ar -i e@ter)inat cea )ai )are /arte din noii sa)ani, dar a constituit si
un 0un /rile< de ra-inare a te1nicilor stalIin(ului de catre cei ra)asi in viata. Centru a
su/ravietui =tiranilor>, %oltecii din noul ciclu ar -i incetat sa isi e@ercite /u0lic artele si s:au
i)/artit in =-a)ilii> si descendente (linea(es) se/arate, -ara le(aturi intre ele. #inia lui don
2uan, /ornita si ea din vre)urile Con5uistei, ar nu)ara /ais/rezece na(uali si o suta douazeci
si sase de vazatori. .lti)ii sase na(uali sunt $e0astian, $antieste0an, #u<an, "osendo, Elias si
2ulian, lor ur);ndu:le 2uan ?atus si, -inal)ente, Castaneda insusi.
Intre /ri)ii o/t si ulti)ii na(uali linia ar -i su-erit o ru/tura i)/ortanta in A2H, c;nd
na(ualul $e0astian a -ost contactat de catre Cro/rietar. !cesta a /ro/us o -or)a de
=cola0orare>, /rin care -iecare na(ual ii cedeaza o cantitate de ener(ie necesara a:si /relun(i
e@istenta, iar el ii -ace c;te un =cadou de /utere>. !ceste cadouri constau in dezvaluirea unor
/ozitii necunoscute ale /unctului de asa)0lare, cu lu)ile ce le cores/und. In total, celor
sa/te na(uali, don 2uan inclusiv, le:ar -i -ost revelate nouazeci si cinci de /ozitii (Castaneda,
**H, 28). Nu)arul )a@i) de /ozitii ale /unctului de asa)0lare, ce aliniaza lu)i di-erite
totale, -iind de a/ro@i)ativ sase sute (Castaneda, **8, 80), 2uan ?atus isi e@/ri)a in(ri<o:
rarea ca int;lnirea lui Carlos cu =s-idatorul )ortii> ar /utea de0alansa ec1ili0rul intre(ii lor
linii, i)/in(;nd:o ina/oi in at)os-era vec1ilor %olteci.
&u/a cu) a) vazut, Carlos /ri)este de la Cro/rietar nu un nu)ar oarecare de /ozitii
/articulare, ci /osi0ilitatea de )iscari neli)itate ale /unctului de asa)0lare, sau =z0orul /e
ari/ile intentiei>. !v;nd si o structura ener(etica a/arte, el este oricu) un na(ual ati/ic, care
il -ace /e don 2uan sa ia in considerare /osi0ilitatile ca, /rin ucenicul sau, -ie intrea(a sa linie
sa esueze, sa dis/ara, -ie sa -ie =inc1isa cu o c1eie de aur> (Castaneda, **8, 2*).
Cosi0ilitatea esecului devine evidenta din )o)entul in care don 2uan desco/era natura de
na(ual cu trei co)/arti)ente a lui Carlos si deci inca/acitatea acestuia de a conduce ec1i/a
care -usese antrenata /entru el. %ot atunci, don 2uan si ec1i/a sa ince/ sa investi(1eze =s/i:
ritul> /entru a desco/eri care este =adevarata sarcina> a lui Carlos, iar $ilvio ?anuel are c1iar
viziunea unui )aster /lan /entru aceasta (Castaneda, *8, 2B5, 2**:H0B).
Castaneda nu va revela niciodata care este =adevarata sa sarcina>, /relun(ind strate(ic a)0i(uitatea si
arunc;nd noi )re<e /entru curiozitatea cititorului, te1nica /e care o -oloseste cu )aiestrie de:a lun(ul tuturor
volu)elor din ciclu, scrise circular, /rin reluari si a)/li-icari succesive. Incerc;nd insa a deslusi s/iritul si
directia intre(ii sa(a, se /ot -ace c;teva /resu/uneri asu/ra rolului care ii revine ucenicului (sau a
rolului /e care Castaneda si:l atri0uie ca /ersona<) in evolutia liniei de sa)ani a lui 2uan ?atus.
Fiecare sa)an si -iecare linie, arata don 2uan, are o anu)ita =/redilectie>, o anu)ita
/redis/ozitie ener(etica /entru o anu)ita cale si -or)a de vra<itorie. Noii vazatori
reco)anda in /ri)ul r;nd artele stalIin(ului, visarii si intentiei, ca )odalitati de cunoastere a
necunoscutului, dar e@ista si alte te1nici de relationare la e)anatiile Kulturului, cu) ar -i
dansul, )edicina si vindecarile (curin(), vra<itul (0e9itc1in(), vor0itul etc. (Castaneda, *85,
+). Qacateca, s/re e@e)/lu, un vra<itor /e care Carlos il int;lneste la ince/utul uceniciei, isi
de/laseaza /unctul de asa)0lare si se conecteaza la /utere /rin dans.
Care este /redilectia lui CarlosJ #ucrul /e care el il -ace cel )ai consecvent, las;ndu:i
stu/e-iati at;t /e don 2uan si co)/anionii sai, c;t si /e ucenicii din /ro/ria sa ec1i/a, este sa
scrie. &e la 0un ince/ut, Carlos i se /rezinta 0ene-actorului sau ca un student in
antro/olo(ie, interesat sa str;n(a date de teren. Intr:adevar, cu asiduitate si )i(ala, ucenicul
antro/olo( si vra<itor isi /ro/une in /er)anenta sa noteze si sa transcrie tot ceea ce traieste
si ceea ce i se s/une, (ener;nd nu de /utine ori situatii cara(1ioase si /un;ndu:se in /osturi
ridicole -ata de ceilalti sa)ani si ucenici, in )are )asura indieni, deci -ara /re<udecatile si
a/erce/tiile occidentale asu/ra scrisului. E adevarat ca, in i/oteza ca volu)ele lui Castaneda
/ovestesc o istorie adevarata, atunci e@istenta lor se datoreaza in e@clusivitate inca/at;narii
sau re-le@ului ucenicului de a lua notite.
Carerea lui don 2uan des/re cartile lui Castaneda o a-la) de la 0un ince/ut, c;nd
0ene-actorul reco)anda o destinatie ireverentioasa /ri)ului volu) /roas/at /u0licat /e care
ucenicul i:l /rezinta cu );ndrie. &on Denaro va crea nenu)arate scene 1ilare i)it;ndu:l /e
Carlos scriind in /lina lectie de vra<itorie. &u/a cu) nu este (reu de dedus, din /ers/ectiva
=sinta@ei> vra<itorilor, scrisul tine de activitatile tonalului si, la -el cu dialo(ul interior, -i@eaza
/unctul de asa)0lare /e aceasta lu)e. %otusi, in ciuda a ceea ce ne:a) /utea aste/ta, don
2uan nu interzice luarea de notite, ca /e o /iedica /entru intrarea in cea de:a doua atentie.
?ai de(ra0a, a/reciind corect i)/ortanta scrisului /entru ec1ili0rul /si1ic al lui Carlos, el
a<un(e sa il -oloseasca /entru a /rovoca reec1ili0rarea acestuia atunci c;nd salturile /rea
0ruste in alte lu)i risca sa il dreneze si sa il ucida. In )ai )ulte r;nduri, c;nd Carlos este /e
cale sa suco)0e terorii sau altor stari /ericuloase, don 2uan il indea)na sa scrie /entru a
=rearan<a tonalul> si a crea un =scut> (s1ield) ener(etic /rotector (Castaneda, *A+, A, 2+, AH).
In volu)ul al doilea, Cealalta realitate, don 2uan concede c1iar ca -iecare invata sa vada in -elul sau si ca
ucenicul sau /oate avea /ro/ria sa =cale ciudata> de a o -ace (Castaneda, *A, 25). &e aceea, si el si don
Denaro ince/ sa ii reco)ande e@ercitii ciudate de scris, /e care )ulta vre)e Carlos le considera si)/le
(lu)e si 0ataie de <oc. !st-el, don 2uan ii su(ereaza sa scrie -ara sa /riveasca, sa scrie /e intuneric sau sa
scrie -ara sa se concentreze, iar don Denaro sa =scrie cu de(etul> si nu cu stiloul (Castaneda, *A+, B, 8A,
200, 2H0). ?ai t;rziu, Carlos va intele(e ca )aestrii sai ii /ro/un diverse -or)e de =non:actiune> a
scrisului, asa cu) vederea este non:actiunea /rivirii iar visarea este non:actiunea visului. &aca scrisul
nor)al /oate realiza -i@area celei dint;i atentii si asadar sta0ilizarea tonalului, =scrisul cu de(etul> este
o )aniera de a indica celei de a doua atentii eveni)entele /e care vra<itorul doreste sa se concentreze
(Castaneda, *8, 2). $crisul intra in -elul acesta in r;ndul te1nicilor s/irituale de acu)ulare de ener(ie si
/reluare su0 control a )iscarilor /unctului de asa)0lare. =$crisul cu de(etul> se re-era la inre(istrarea
e@/erientelor in di-eritele )anunc1iuri de -ila)ente din oul lu)inos a/rinse de catre /unctul
de asa)0lare, inc;t citirea si recitirea /ovestirii /ot deter)ina o revenire a atentiei autorului
(dar si a cititoruluiP) la /ozitia res/ectiva (Castaneda, *8A, 2+H:2+B). In )asura in care
ener(iile int;)/larilor de viata sunt stocate in locuri s/eci-ice ale coconului de lu)ina, scrisul
devine o -oarte e-icienta varianta de reca/itulare. In sensul acesta, don 2uan il indea)na /e
Carlos sa scrie si sa /u0lice /entru a colecta eveni)entele eului si a/oi a se eli0era de ele,
arunc;ndu:le in lu)e (Castaneda, *8, 2:22). !sa cu) le intele(e 2uan ?atus, at;t
reca/itularea c;t si scrisul sunt inrudite cu /racticile /si1analitice, )enite sa de0loc1eze, /rin
inter)ediul asocierilor si)0olice li0ere, li0idoul investit in co)/le@e nevrotice.
&ar scrisul nu este doar o te1nica de =curatire a tonalului>, de dezinvestire a atentiei din
o0iectele acestei lu)i, ci si una de e@ersare a intentiei. Centru a co)/leta -unctia
reca/itulativa a scrisului, don 2uan ii reco)anda lui Carlos sa /ractice scrisul ca visare, )ai
e@act sa vizualizeze in ti)/ul visatului ceea ce scrie. =Centru tine, scrisul nu tre0uie sa -ie un
e@ercitiu literar, ci )ai de(ra0a un e@ercitiu de vra<itorie> (Castaneda, *8A, B). !sa cu),
du/a ce trece /rin cea de:a /atra /oarta a visarii, vra<itorul devine ca/a0il sa alinieze e)anatii
si -ila)ente care )aterializeaza viziuni si visuri -ara realitate ener(etica, la -el sa)anul:scriitor
tre0uie sa invete sa intentioneze lu)i ine@istente. Ne-iind un scriitor /ro/riu:zis, du/a cu)
sin(ur o recunoaste, Castaneda a-ir)a ca, la inde)nul lui don 2uan, isi scrie cartile ca un
vra<itor.
Celor doua variante de a:i <udeca volu)ele, ca discurs stiinti-ic (relatare etno(ra-ica) si ca
discurs artistic (-ictiune ro)anesca), Castaneda le o/une ast-el o a treia varianta, discursul
sa)anic. $criitura sa)anica nu este interesata, evident, nici de re/roducerea )i)etica a
realitatii sau de ordonarea ei rationala, -iindca aceasta nu ar -ace dec;t sa intareasca /ozitia
tonalului, si nici de -antas)a(oriile /oetice, de inventiile estetice, de stilul -ru)os, desi
literatura (don 2uan este /rezentat ca un )are a)ator de /oezieP) /oate o-eri intuitii si viziuni
din /ozitia na(ualului. $criitura sa)anica este )ai de(ra0a cores/ondentul sau rezultatul
intrarii in stari alterate de constiinta, ea /ut;nd -i at;t un instru)ent de dere(lare a /erce/tiei
si de o/rire a lu)ii, c;t si unul de redare a noilor lu)i aliniate in aceste stari. Ener(ia
acu)ulata /rin tacerea interioara s-;rseste /rin a =e@/loda in cele din ur)a in (;nduri sau
viziuni sau, in cazul unui o) de cultura, in cuvinte scriseG vra<itorii -ie vad viziuni, aud
(;nduri rostite su0 -or)a de cuvinte sau citesc r;nduri scrise, (enerate de ener(ia lor>
(Castaneda, 200H, 205).
$crisul devine o )etoda de a crea sa)anic. Crin scris, Castaneda isi /oate intentiona o alta identitate, o noua
0io(ra-ie, si asta nu intr:un sens sla0, )eta-oric, ci intr:unul tare, ontolo(ic, /rin recon-i(urare ener(etica.
=Non:actiunea vietii tale /ersonale, ii s/une o vra<itoare din ec1i/a lui don 2uan, este de a s/une
nenu)arate /ovesti, dar nici una des/re sinele tau adevarat> (Castaneda, *8, 2+*). 2udecate din a-ara,
cartile lui Castaneda tind sa -ie /rivite ca inventie si sarlatanieG <udecate e)ic, din interiorul siste)ului, ele se
inte(reaza in te1nicile de ster(ere a istoriei /ersonale, de retra(ere din lu)ea curenta si de e@ercitare a
=ne0uniei controlate>. Castaneda se asaza ast-el intr:o su0tila varianta a /arado@ului )incinosului3 daca
ceea ce /ovesteste s:a int;)/lat cu adevarat si el este un ucenic care /une in /ractica invataturile lui
don 2uan, atunci relatarile sale nu au voie sa -ie strict adevarate, ele sunt o0li(ate sa inventeze, adica sa
intentioneze realitati alternative.
$a -ie scrisul sa)anic =adevarata sarcina> a lui Castaneda, cea /e care ec1i/a lui don 2uan o
scoate la lu)ina du/a esecul lui Carlos ca na(ual o0isnuitJ Centru a duce )ai de/arte
)ostenirea sa)anica a celor cins/rezece na(uali care i:au /recedat, Castaneda ar -i tre0uit sa
devina, ase)eni )aestrului sau, un 0ene-actor /entru o noua ec1i/a, lucru care insa nu s:a
int;)/lat. Cele trei -e)ei din a doua sa ec1i/a con-ir)a lucrul acesta3 ='atr;nul na(ual T2uan
?atusU era interesat de /er/etuarea liniei sale. Cre(atindu:ne /ersonal, el a ur)arit sa ne in:
culce /re)isele vra<itoriei care ne:ar -i /er)is sa:i continua) linia. El se aste/ta ca intr:o
0una zi sa ne vina r;ndul sa -ace) acelasi lucru. Circu)stante din a-ara vointei noastre, sau a
lui, au cons/irat /entru a i)/iedica continuarea liniei sale. !v;nd in vedere ca nu /ute)
inde/lini -unctia traditionala de a continua o linie de vra<itori, dori) sa /une) la dis/ozitia
tuturor aceasta cunoastere. &in )o)ent ce /racticantii tense(ritatii nu tre0uie sa /er/etueze
vreo traditie sa)anica, ei au /osi0ilitatea de a realiza ceea ce a) realizat si noi, dar /e o cale
di-erita> (in ?as !lla, $/ania, **A, reluat de #au(an Croductions **A:200H).
Intr:un alt interviu, Castaneda a-ir)a la r;ndul sau ca decizia de a -ace /u0lice =invataturile>
lui don 2uan este nu doar o -or)a de a cinsti )e)oria )aestrului, ci si de a:i duce )ai
de/arte )ostenirea3 =!) discutat indelun( intre noi Tcu cele trei )e)0re ale ec1i/ei saleU
care ar -i calea cea )ai /otrivita de ales. $a ra);ne) anoni)i, asa cu) ne /ro/usese don
2uanJ !ceasta o/tiune nu era acce/ta0ila. Cealalta cale dis/oni0ila era cea de a dise)ina
ideile lui don 2uan3 o o/tiune in-init )ai /ericuloasa si e/uizanta, dar sin(ura, crede), care
are de)nitatea cu care don 2uan isi i)/re(nase invataturile> (Navi(atin( into t1e .nIno9n,
an Intervie9 9it1 Carlos Castaneda, 07 %ru<illo "ivas, in .no ?is)o, C1ile si !r(entina,
-e0ruarie **A).
#a o /ri)a vedere, ave) de:a -ace din nou cu un dis/ozitiv so-isticat de =sus/endare a
neincrederii> /u0licului si de certi-icare a realitatii intre(ii sa(a sa)anice. Eventual cu o
-or)a de a trai )ai ad;nc, )ai de/arte, colectiv, o inventie de:o viata, o -antas)a tentaculara
din care Castaneda nu a vrut sau nu a )ai /utut sa iasa. &ar acest )ecanis) /oetic coincide
cu ceea ce don 2uan dia(nosticase a -i =/redilectia> vra<itoreasca a lui Carlos3 scrisul. =!i ince:
/ut dru)ul cunoasterii scriind si o sa ter)ini in acelasi )od>, ii /ro-etise )aestrul, lucru care
se veri-ica /;na la )oartea ucenicului (Castaneda, **5c, HHH). &in aceasta /ers/ectiva, in ce
sens ar re/rezenta cartile lui Castaneda =c1eia de aur> cu care 2uan ?atus si:a inc1is liniaJ
$a -ace) o scurta co)/aratie3 cu) /reda 2uan ?atus vra<itoria si cu) o /reda Carlos
CastanedaJ !cce/t;nd /entru o cli/a dre/t autentice relatarile ucenicului, il vede) /e don
2uan /ractic;nd o serie de rituri /entru a altera /erce/tia si certitudinea realitatii lui Carlos.
Clantele 1alucino(ene, e@ercitiile de dere(lare senzoriala, visele si toate celelalte s-;rsesc /rin a =o/ri lu)ea>,
adica a /rovoca un cola/s al re/rezentarii o0isnuite a universului. !ceste /ractici sunt in acord cu
ceea ce sti) des/re sa)anis)ul traditional, care si el -oloseste transa, e@tazul, delirul 1alucino(en sau
)otor, /entru a:l introduce /e sa)an in lu)ea s/iritelor. Cu alte cuvinte, 2uan ?atus ii induce
ucenicului sau in )od concret, =/e teren>, viziuni /si1edelice care relativizeaza si sur/a criteriile acestuia de
veri-icare a realitatii. In ceea ce il /riveste, cu e@ce/tia a/ro/iatilor sai, eventual a cercului )ai lar( al
/racticantilor tense(ritatii, Castaneda nu )ai trans)ite invatatura direct, de la o) la o), ci )ediat, /rin
cartile sale. ?ai reuseste el sa /roduca aceleasi e-ecte, sa ai0a aceeasi e-icacitateJ "as/unsul
care se i)/une de la sine este, evident, ne(ativ. !ceasta /entru ca o e@/erienta traita nu este
totuna cu una relatata, ca oric;t de )inutioase ar -i transcrierile si de reusite ar -i naratiunile
lui Carlos, ele nu au un e-ect ener(etic (du/a cu) o s/une don 2uan insusi) asu/ra cititorilor.
C1iar daca este sti)ulatoare si incita la e)ulatie, lectura unui te@t des/re o initiere /si1ica nu
/oate inlocui initierea /ro/riu:zisa, cu tre/tele si eveni)entele ei concrete.
&ar daca e-ectul scontat de carti nu ar tine de ceea ce /ovestesc ele, ci de reactia /e care o
/rovoacaJ In acest caz, dile)a cu care a) ince/ut toata aceasta analiza, aceea daca volu)ele
lui Castaneda sunt relatari 0ona -ide sau -ictiuni vinovate, si:ar /ierde relevanta, deoarece
e-ectele /ot -i reale c1iar daca naratiunea care le /rovoaca este -alsa.
Oric;t a) -i de sce/tici, nu /ute) sa nu o0serva) ca naratorul o0tine de la cititorii sai
acelasi e-ect /e care )aestrul il creeaza la elevii sai3 distru(erea re/erelor realitatii,
inca/acitatea de a s/une ce este adevarat sau nu. 2uan ?atus, ca sa)an traditional, su0)i:
neaza viziunea des/re lu)e a ucenicilor -olosind /lante 1alucino(ene si alte te1nici
/si1otro/eG Carlos Castaneda, ca sa)an /ost)odern, 0ruieaza /erce/tia cititorilor sai
-olosind te1nici narative si te@tuale de )ani/ulare /si1olo(ica. Ceea ce 0atr;nul na(ual ni se
/ovesteste ca -ace in )od i)ediat, nou na(ual realizeaza )ediat, scriind ceea ce -ace vec1iul
na(ual. C1iar inventate, ro)anele lui Castaneda au reusit /er-or)anta de a ster(e, /entru
)ilioane de cititori, li)itele dintre realitate si -ictiune, dintre natural si su/ranatural, dintre
adevarat si -als, i)/un;nd ca sin(ura creatoare de adevar intentia autorului. Carlos, ca viitor
na(ual, dia(nosticase don 2uan, are un te)/era)ent /osesiv, el tinde sa si:i su0ordoneze /e
ceilalti, sa ii =-aca /rizonieri> (Castaneda, *80, 5B si *8, 05)G or, iata, Castaneda, ca
scriitor:sa)an, )ani-esta aceeasi a0ilitate de a /une sta/;nire /e s/irite /rin -ascinatie si
-eno)ene o0scure de trans-er si satis-actie -antas)atica.
&esi(ur, cititorul /ozitivist si e)/iric, doritor de realitate tare, nu /oate -i dec;t ne)ultu)it
de o ase)enea dele(are a /ro0le)ei si alunecare a discutiei s/re o realitate sla0a, a/roa/e
)eta-orica. $i totusi, /ro0le)a realitatilor virtuale nu este, in lu)ea actuala, strict )eta-orica,
ea este o te)a -iloso-ica acuta si o o0sesie i)a(inara /ersistenta. Este cunoscut -elul in care
-iloso-ii /ost)odernis)ului, de la "ic1ard "ort7 si Nelson Dood)an la Hilar7 Cutna) si
Hu)0erto ?aturana, au deconstruit, /rin conce/tiile lor radical relativiste si /luraliste,
certitudinea ca a) /utea avea o re/rezentare corecta, univoca si adevarata a lu)ii. C1iar daca
irealis)ul sau antirealis)ul lor nu tre0uie i)/ins /;na la soli/sis), adica la ne(area oricarei
ontolo(ii, asa cu) ar(u)enteaza 2o1n $earle, nu se /oate ne(a -a/tul ca o)ul actual a
/ierdut iluzia unui scenariu e@/licativ unic si incontroversa0il al ontolo(iei.
Criza realitatii a -ost acutizata in ulti)ele doua decenii de evolutia ci0erneticii si a conce/tului de realitate
virtuala. Cosi0ilitatea de a construi re/rezentari /erce/tive ale realitatii la -el de convin(atoare cu cea
o0isnuita a devenit o te)a -ascinanta, daca nu de:a dre/tul )aladiva, e@/loatata de -il)e /recu) ciclul
?atri@, E@istenQ, Fi-teent1 Floor, &arI Cit7, Kanilla $I7 etc. ?i<loacele de sti)ulare in-or)ationala a
creierului si de (enerare ci0ernetica a unor lu)i virtuale ur)aresc, in ulti)a analiza, sa /roduca aceleasi
stari alterate de constiinta ca si /lantele /si1otro/e sau te1nicile )istice traditionale. .n adevarat )otiv de
/anica /entru cititor este -a/tul ca, desi situatiile care i se /rezinta /ar de neacce/tat rational si /ra()atic,
Castaneda le deduce, -ara -isura lo(ica, din /re)ise
acce/ta0ile e)/iric (1alucinatii /rovocate de dro(uri, dere(lari senzoriale, vise). El se <oaca
)a(istral cu )intea cititorului atunci c;nd or(anizeaza starile alterate de constiinta in
e@/licatii coerente, ce inlocuiesc e@/licatia o0isnuita. Ca/cana /e care Castaneda o intinde
cititorilor consta in -a/tul ca int;)/larile narate, acce/tate ca -or)e de delir, nu )ai /ot
ca/ata un sens (lo0al dec;t /rin =e@/licatia vra<itorilor>, adica daca sunt acce/tate ca
adevarate. Nevoia cititorului de a (asi un sens a<un(e sa inlature e@i(enta sa de autenticitate
e)/irica, iar coerenta siste)ului sa surclaseze nevoia de veri-icare /ractica sau de certi-icare
/rin 0unul:si)t.
Cu si(uranta ca aceste a-ir)atii sunt e@a(erate din /ers/ectiva e@istentei noastre curente, a
viziunii o0isnuite asu/ra lu)ii. &ar ele sunt in acord cu evolutia -iloso-iei actuale, in care
sce/ticis)ul )odernist, cel care a =desvra<it> lu)ea /entru a:si i)/une /ro/riile criterii, a
s-;rsit in /ost)odernis) /rin a se intoarce asu/ra lui insusi, /rin a:si decons/ira /retentiile.
&esvra<ita in /rivinta /ro/riilor ei /uteri, ratiunea /ost)oderna s:a sa0ordat /e sine insasi,
arunc;nd certitudinea lu)ii in aer. Castaneda duce aceasta evolutie )ai de/arte, /ovestind o
initiere in care 2uan ?atus sa0ordeaza nu doar lo(ica ci si si)turile ucenicului sau. Nu sti)
daca intr:adevar Carlos a trait cu adevarat realitatile neo0isnuite /e care le descrie, dar rela:
tivis)ul rational /ost)odern ne o0li(a sa recunoaste) ca e@/licatia noastra asu/ra lu)ii nu
este de-initiva si unica, deci ca ele sunt in /rinci/iu /osi0ile.
&in aceasta /ers/ectiva, cartile lui Carlos Castaneda constituie o -or)a de sa)anis) ada/tat
la e/oca /ost)oderna. ?ani/ul;nd conventiile narative si dis/ozitivele /oetice de creare a
realitatii te@tuale, neo:sa)anis)ul sau trans(reseaza li)itele securizate ale literaturii si
invadeaza realitatea curenta, (ener;nd -eno)ene de con-uzie si indecizie in cititori.
$/ecul;nd /actul de lectura, )ecanis)ele de =sus/endare deli0erata a neincrederii> dar si de
=sus/endare nedorita a increderii>, el tul0ura (ranitele dintre actual si /osi0il, dintre
int;)/lat si inventat. Inlocuind criteriile de veri-icare si i)/unere a adevarului -olosite de
constiinta nor)ala cu cele s/eci-ice starilor alterate de constiinta, el creeaza o noua )istica,
in care calea re(ala s/re transcendere nu trece /rin ontolo(ic ci /rin /si1olo(ic. El este un
=9orld)aIer> (Nelson Dood)an), un creator de lu)i -ictionale (%o)a Cavel) nu doar intr:
un sens -i(urat, inc1is in do)eniul artei, ci intr:unul literal, ca/a0il sa a-ecteze convin(erile a
)ilioane de cititori. C1iar daca ceea ce /ovesteste Carlos este -ictiv (-iction), e-ectul /si1olo:
(ic asu/ra /u0licului este unul real, ne-ictiv (non:-iction).
Neosa)anis)ul lui Castaneda este un 0un 0aro)etru /entru ree)er(enta reli(iosului in
e/oca /ost)oderna. "e-ulat de )entalitatea /ozitivista, rationalista si atee, sacrul se intoarce
/rin reli(ii Ne9 !(e in care /lantele 1alucino(ene si cercetarile asu/ra a/aratului cere0ral
contri0uie in e(ala )asura la decons/irarea certitudinii realitatii, in care lu)ile virtuale
concureaza tot )ai )ult lu)ea /rezenta, in care eurile )ulti/le si starile alterate de constiinta
isi cer, daca nu inde/endenta, atunci dre/tul la coa0itare de)ocratica cu eul rationalist )o:
no)an. Castaneda este un sa)an /ost)odern, a carui =adevarata sarcina> este de a inlocui
riturile s/irituale si )istice traditionale cu te1nicile, derealizante si constructive in acelasi
ti)/, ale -ictionalizarii.
2.&E$C"E &I$C."$, C.%E"EZ$I I?!DIN!" "E#IDIO$
&aiana &ra(us
Este 0ine cunoscuta teoria lui ?ic1el Foucault cu /rivire la relatia intrinseca dintre discurs si
/utere. In viziunea lui Foucault, realitatea i)ediata inceteaza a )ai -i ra/ortata la date
o0iective, universal veri-ica0ile, e@terioare su0iectului, si devine )odela0ila, autore-le@iva,
ca/a0ila sa se construiasca /e sine intr:un /roces de continua re(enerare. ?ecanis)ul de
autodeter)inare este con-erit de discursul care rezoneaza la nivel de constiinta individuala,
su/ra/un;ndu:se /este ceea ce este identi-ica0il ca nor)a. Cuterea este le(iti)ata de &iscurs,
iar &iscursul este a/ana<ul Cuterii. Intr:o lu)e a /luralitatii si a relativis)elor, cu) este cea in
care trai) astazi, -unctionalitatea discursului este de/lina. O)ul (/ost))odern, in calitatea sa
de =/oli(lot =, este asaltat in /er)anenta de o )ultitudine de =li)0a<e> (in sens lar(, de
=coduri>) si in continua cautare a lor. "ealitatea sa devine /olise)antica.
&aca acce/ta) teoria lui 2.:Fr. #7otard /entru o discutie asu/ra =structurii de ad;nci)e>, in
ter)eni c1o)sIieni, a ti)/urilor noastre, si nu nea/arat /entru a /leda in -avoarea uneia sau
alteia dintre teoriile care sustin esenta -ie a /ost:)odernitatii, -ie a )odernitatii t;rzii a
acestora, conditia /ost)oderna /resu/une dis/aritia =)arilor naratiuni>, care /;na acu)
con-ereau un sens teleolo(ic traseului u)anitatii, /las;nd /rezentul intre =un trecut 0ine
de-init si un viitor /redicti0il>.
=$i)/li-ic;nd la )a@i)u), considera) ca [ /ost)oderna \ neincrederea in )eta/ovestiri.
Ea este -ara indoiala un e-ect al /ro(resului stiintelor, dar acest /ro(res o /resu/une la r;ndul
sau. Caderii in desuetudine a dis/ozitivului )etanarativ de le(iti)are ii cores/unde )ai ales
criza -iloso-iei )eta-izice si cea a institutiei universitare care de/inde de ea. Functia narativa
isi /ierde -unctorii, )arele erou, )arile /ri)e<dii, )arile aventuri si )arele sco/. Ea se
dis/erseaza intr:o /uzderie de ele)ente lin(vistice narative, dar si denotative, /rescri/tive,
descri/tive etc., toate /urt;nd cu ele valente /ra()atice sui:(eneris. Fiecare dintre noi
traieste la rascrucea unor ast-el de ele)ente. Noi nu -or)a) co)0inatii lin(vistice sta0ile in
)od necesar, iar /ro/rietatile celor /e care le -or)a) nu sunt cu necesitate co)unica0ile>
(#7otard, 200H,).
&ar /luralitatea de inter/retari asu/ra vietii trezeste, intr:o )asura ec1ivalenta, nevoia unei
cunoasteri =autentice>, =veridice>. Funda)entarea unei e/iste)e in sensul clasic, de cadru
deli)itat vizi0il /rin coordonate (eneral:vala0ile, nu )ai are /ertinenta in acest conte@t, dar
asta nu anuleaza incercarile de a contura o ast-el de e/iste)a.
Cartile lui Carlos Castaneda des/re revelatiile sale cu /rivire la adevarata natura a realitatii si a sensului vietii,
)i<locite de invataturile unui indian 7a5ui, 2uan ?atus, care:i devine )aestru (sau =0ine-actor>, in ter)enii
traducerii ro);nesti de la "!O), /ot -i /rivite ca o incercare de reinstaurare e/iste)olo(ica. Cunctul de
/lecare al acestei tentative nu:l constituie nea/arat consideratiile -ilozo-ice, ci cele /ractice. =!devarul> ei
nu este construit in <urul unor deductii in /lanul lo(icii, ci este resi)tit ne)ediat in ur)a unor e@/eriente
relativ /al/a0ile, concrete, ase)anatoare cu cele )istice. (&u/a cu) o arata titlul cartii sale, $a)anul,
-izicianul si )isticul, CatricI &rouot este unul dintre sustinatorii acestei ec1ivalente.) Cro0le)a su/ravietuirii
reli(iei (in sens (eneric) in conditiile )or-olo(iei societatii actuale a -ost des dez0atuta. Ceter 'er(er si
&aniel 'ell -ac /arte dintre sociolo(ii conte)/orani care
identi-ica (/ost))odernitatea cu /erioada /ro(resului /rin e@celenta, dar si cu ad;ncirea unei
crize culturale rezultate toc)ai din -inalizarea secularizarii la nivelul intre(ului a/arat social.
!ceasta criza si:ar avea ori(inea nu intr:o )odernizare insu-icienta sau (resit -or)ulata, ci in
insasi notiunea de )odernizare culturala, care ar introduce o etica in /ri)ul r;nd a s/iritului
critic, a individualis)ului si a e(alitaris)ului deloc 0ene-ice /entru o a-ir)are de ti/ s/iritual.
Ceea ce /ro/un 'er(er si 'ell nu este o (re)constructie /e 0aze rationale a unei societati
-unctionale, ci o renastere in /lan reli(ios, sin(ura care ar antrena o renastere si in /lan socio:
cultural (!le@ander R $eid)an, **5). !ceste re/rezentari de ti/ )ilenarist si a/ocali/tic ale
)odernitatii -unctioneaza ca un )etacadru /entru discutia noastra asu/ra /osi0ilitatii de
i)/unere a unei reli(ii de ti/ sa)anic in lu)ea actuala.
Intre0area care se ridica in acest /unct este daca societatea conte)/orana se 0azeaza, la un
nivel /ro-und, /e o ordine secularizata sau, din contra, /e una sacra J $ecolele al XKIII:lea si
al XIX:lea au -or)ulat teza declinului inevita0il al reli(iei. !utorii e/ocii invocau o
/ers/ectiva evolutionista in care reli(ia era vazuta ca o eta/a de tranzitie a dezvoltarii u)aneG
stiinta este cea care are sa /reia de acu) incolo -unctia reli(iei de a o-eri lu)ii un su/ort
ontolo(ic, iar o )orala de ti/ secular ar i)/une de acu) inainte standardele de
co)/orta)ent. (O cultura seculara nu /resu/une in )od necesar a0olirea reli(iei, dar o va
re/rezenta ca /e un an(a<a)ent de natura strict /ersonala si voluntara.). "eli(ia ar /ierde
ast-el ocazia de a )ai -i centrul iradiant al &iscursului.
Ioan Cetru Culianu este unul dintre cei care au -or)ulat teoria /ierderii de catre reli(ie a
oricarei -or)e de control si de i)/unere nor)ativa3 =.sarcina traditionala a reli(iei>, a-ir)a
el, =a -ost aceea de a -urniza o arie rituala /entru i)/linirea /uterii individului in conditii
social)ente tolera0ile. (.) $tatul a ince/ut, /utin c;te /utin, sa ia asu/ra sa sarcini care, in
)od traditional, erau rezervate reli(iei. (.) %otusi $tatul, a carui -unctie sociala si /si1olo(ica
este di-erita de cea a reli(iei, nu a /utut sa:si asu)e o0li(atia de a o-eri s/atii /otrivite /entru
des-asurarea co)/leta a /uterii individului> (Culianu, **+, 22A:228).
.lti)a a-ir)atie devine i)/ortanta in cazul de -ata, -iindca ea desc1ide calea unei inter/retari
in ter)eni de i)a(inar, -ara a le eluda /e cele de ordin s/iritual sau /si1olo(ic, a succesului
de care se 0ucura astazi reinvierea unor vec1i -or)e de e@/erienta revelatorie, ca de e@e)/lu
cele sa)anice. !sa cu) il de-ineste ?ircea Eliade, =sa)anis)ul stricto sensu este un
-eno)en reli(ios si0erian si central:asiatic, /rin e@celenta>, el =(.) este toc)ai una din te1ni:
cile ar1aice ale e@tazului, )istica, )a(ie si [ reli(ie \ in sens lar(> (Eliade, **+, *, B).
!dres;ndu:se individului si /ro/un;nd e@/eriente inti)e ale sacrului, sa)anis)ul o-era un
ti/ de discurs le(iti)ator, circu)scris ariei de e@/resie reli(ioasa si )istica, care vine in
int;)/inarea tuturor celor ne)ultu)iti de ideolo(ia colectiva.
&iscursul reli(ios /are a nu )ai detine astazi /;r(1iile e-ective care sa:i asi(ure su/re)atia in /lan social:
/olitic, asa cu) se int;)/la odata, desi -ascinatia /uterii s:a /astrat. Cu toate acestea un ast-el de
=li)0a<> care )ani/uleaza ele)ente ce tin de e@/eriente revelatorii continua sa in-luenteze individul la
nivel sau cel )ai inti). C1iar daca acesta s:a retras din s-era /u0lica in cea /rivata (sinta()a ii a/artine
lui Ceter 'er(er in $ursele sociale ale secularizarii, c-. !le@ander R $eid)an, **5, A*), )utatia
aceasta a antrenat doar o sc1i)0are a/arenta. #a nivel i)a(inar, -or)ele de e@/resie reli(ioasa se 0ucura in
continuare de autoritate si)0olica.
O)ul (/ost))odern occidental se dovedeste a -i intr:adevar un =/oli(lot> si in cadrul s-erei
reli(ioase, nu doar la nivel )acrosocial, intruc;t el este ca/a0il sa <on(leze cu usurinta cu
discursuri =e@otice> de natura s/irituala (=e@otice>, din )o)ent ce c1iar si in /erioada
"enasterii, cu e@/lozia -ilozo-iilor oculte, ast-el de discursuri se a-lau oarecu) in ra)ura
under(round a discursului o-icial crestin). .na dintre e@/licatiile acestei situatii, dincolo de
a/etenta /entru nou si necunoscut, este toc)ai -a/tul ca aceste =li)0a<e> se s/ri<ina /e inde:
lun(ata traditie a autoritatii discursului )istic.
ast-el de e@/licatie in ter)eni de i)a(inar a succesului inre(istrat de cartile lui Carlos
Castaneda /oate -i cu usurinta veri-icata din /ers/ectiva discursului asu)at de acesta, un
discurs /reluat din viziunea sa)anica ori(inala. $tructura universului in conce/tia sa)anica,
asa cu) e ea =tradusa> de Castaneda, contine doua /aliere de -iintare3 tonalul, cel in care ne
)ani-esta) concret, ca e@istente /al/a0ile, /erce/ti0ile cor/oral, si na(ualul, in care ceea ce
e@ista cu adevarat nu este cor/ul -izic, ci esenta noastra ener(etica.
&ualis)ul din re/rezentarea sa)anica a universului rezoneaza cu o dualitate ontolo(ica
de-inita in ter)eni ase)anatori de crestinis), /entru care e@ista o lu)e a )ateriei (si a
)aterialului), si o lu)e a )ani-estarilor s/irituale. In /lus, in a-ara de aceasta cores/ondenta
structurala intre cele doua discursuri, e@ista si un /aralelis) de su0stanta, in sensul in care
a)0ele -or)e de e@/resie reli(ioasa /ro/un un siste) ase)anator de valorizare a celor doua
ti/uri de e@istenta3 tot ceea ce tine de do)eniul /a);ntesc isi /ierde valoarea in -ata -iintarii
=reale> a s/iritului, a esentei, -ie ea de natura ener(etica sau s/irituala. !)0ele discursuri, si
cel crestin si cel sa)anic, sustin su/erioritatea si natura revelatorie a universului i)aterial. Fie
ca este vor0a des/re e@/erientele in stare de transa /rin (ratie divina ale )isticilor crestini, -ie
de cele )i<locite de in(erarea unor su0stante /si1edelice sau de autosu(estie ale sa)anilor,
ave) de:a -ace, in a)0ele cazuri, cu )arturii ale unor e@/eriente ca dovezi =/al/a0ile>, deci
le(iti)atoare, /entru coe@istenta inti)a a celor doua =lu)i>, nu doar la nivel individual,
restrictiv, ci =o0iectiv>, )acrocos)ic.
%oate aceste si)etrii de structura ale discursului le(iti)ator de e@/resie reli(ioasa au
deter)inat intr:o )asura inconstienta atractia /e care o ast-el de scriere a e@ercitat:o nu at;t
asu/ra )ediului acade)ic, destul de reticent in ceea ce /riveste validitatea celor a-ir)ate in
cartile sale de Castaneda, ci asu/ra /u0licului lar( care a -acut din acest scriitor /retins
antro/olo( un autor de 0est:seller:uri. !cordul care s:a realizat intre discursul lui Castaneda
si structura /ro-unda cu care acesta a rezonat la nivelul inconstientului unei /arti i)/ortante
a cititorilor e@/lica intruc;tva si de ce darea in vilea( a unor a)anunte -alsi-icate de
Castaneda din 0io(ra-ia sa reala nu au in-luentat )a<or )odalitatea de rece/tare a o/erei sale.
=(.) ziaristii de la %i)es>, /recizeaza Ioan Cetru Culianu, =au desco/erit ca doctorul Castaneda daduse
in )od deli0erat date -alse des/re /ro/ria:i e@istenta3 se nascuse in Ceru, nu in 'razilia, in *25, nu in *H5,
dintr:un tata 0i<utier, nu /ro-esor de literatura. ?a)a lui a )urit c;nd Carlos avea +, nu 2B de ani si, /e
deasu/ra, antro/olo(ul a/roa/e cincua(enar studiase artele /lastice la #i)a, nu la ?ilano, cu)
sustinea>. Culianu continua sa arunce se)ne de intre0are asu/ra activitatii /resu/us stiinti-ice /e care
o des-asura Castaneda3 =?ulta vre)e nu s:a stiut daca o/erele lui Castaneda au -ost doar o inventie
renta0ila a autorului sau o adevarata anc1eta antro/olo(ica /rivind stiinta si /uterile unui sa)an 7a5ui,
nu)it &on 2uan, /e care nu l:a vazut ni)eni vreodata, in a-ara disci/olului sau> (Culianu,
**+, *2:*H).
'ineinteles aceste neconcordante de natura 0io(ra-ica nu au totusi o relevanta se)ni-icativa
in conte@tul iscutiei le(ate de continutul /ro/riu:zis al scrierilor saleG ele nu s/un ni)ic nici
des/re veridicitatea e@/erientelor traite, nici des/re se)ni-icatia autentica a acestoraG dar
arunca o u)0ra de indoiala asu/ra )oralitatii lui Castaneda ca /ersoana, /recu) si a
credi0ilitatii sale ca cercetator:antro/olo(.
Castaneda nu este evident sin(urul autor de ast-el de =tratate> de antro/olo(ie. %raducerea
care a a/arut recent la Editura Hu)anitas a cartii lui CatricI &rouot, $a)anul, -izicianul si
)isticul, trateaza e@/eriente, din nou /ersonale, intr:o )aniera ce:si (aseste /uncte de
tan(enta cu cea /e care o ale(e Castaneda /entru /ro/riile sale relatari. Ceea ce ii di-erentiaza
totusi se)ni-icativ /e cei doi este inclinatia )ai /ronuntata a lui &rouot catre (auto)analiza,
incercarea de a ec1ili0ra descrierile e-ective ale =aventurilor> sale cu o /ers/ectiva oarecu)
critica.
"e-erindu:se la ceea ce in o/inia sa re/rezinta o /iedica in acce/tarea totala a se)ni-icatiei
e@/erientelor reli(ioase, )istice, de ti/ul celor sa)anice, &rouot conc1ide3 =&i-icultatea
esentiala consta in o0li(atia i)/licita care:i revine sa)anului de a vor0i in = li)0a = noastra.
Or, acestuia ii este a/roa/e i)/osi0il sa traduca sacrul in ter)eni /e care un /ro-an sa:i
/oata intele(e. IaIutii din $i0eria -olosesc un li)0a< /oetic alcatuit din cel /utin doua:
s/rezece )ii de cuvinte : un occidental )ediu /oseda un voca0ular de a/ro@i)ativ trei )ii
de cuvinte. In /lus, )ulti /ro-eti au -ost neintelesi de conte)/oranii lor, -iind necesare
uneori )ai )ulte secole /entru desci-rarea unui )esa< sacru : este, de e@e)/lu, cazul
calendarului )a7a si al ta0letelor "on(o:"on(o din Insula Castelui, care au ra)as in
continuare nedesci-rate. $a)anii tre0uie, in co)/ensatie, sa rezolve /ro0le)e /ractice
curente si deci sa (aseasca )odul de a se -ace intelesi de catre clientii lor conte)/orani>
(&rouot, 200H, H5).
Ceea ce /une in lu)ina de -a/t CatricI &rouot este inco)/ati0ilitatea de discurs intre doua
e/oci, cea ar1aica si cea actuala, (/ost))oderna, inco)/ati0ilitate rezolva0ila, in oc1ii
acestuia, doar /rintr:un considera0il e-ort de ada/tare a universului sa)anic la constructia
culturii occidentale care ar -unctiona in /rinci/al /e 0aze rationale. Inte(rarea oricarei -or)e
de e@/resie (deci si a uneia reli(ioase) in )ediul in care aceasta a/are si doreste sa se dezvolte
este evident o conditie sine 5ua non /entru i)/unerea ei in conte@tul cultural dat. Cred insa
ca =li)0a> sa)anului, /entru a /relua ter)enul lui &rouot, nu e total inco)/re1ensi0ila
s/iritului occidental, din )o)ent ce ve1iculeaza acelasi ti/ de structuri le(iti)atoare cu
i)/act la nivel de constiinta, individuala si/sau colectiva, ca si traditia crestina.
=O noua )aniera de a0ordare a sa)anis)ului necesita un li)0a< nou>, e de /arere &rouot.
=C;)/urile se)antice ate)/orale ale inconstientului /ot -avoriza o noua intele(ere a -eno)enelor
sa)anice, cu conditia ca acestea sa -ie traite> (&rouot, 200H, *0). &rouot ia in calcul ar(u)entul e@istentei
unei structuri de /ro-unzi)e care ar /utea realiza le(atura via0ila intre discursul sa)anic si discursul
culturii occidentale actuale, dar si:o re/rezinta ca -iind activata doar de e@/eriente sin(ulare, traite inti),
de -iecare dintre indivizi. Insa succesul de care se 0ucura =li)0a<ul> care revitalizeaza ast-el de -eno)ene
reli(ioase nu se inre(istreaza
doar in r;ndul /racticantilor activiG din contra, as s/une ca )a<oritatea dintre acestia isi
doresc aceasta calitate nu)ai du/a ce au i)0ratisat acest siste) de se)ne. $tructura de
/ro-unzi)e realizeaza intr:adevar le(atura celor doua discursuri )entionate )ai sus, dar asta
/entru ca ea serveste dre/t )ediu in care anu)ite ele)ente isi a-la a/artenenta la un anu)it
ti/ de i)a(inar si ast-el se le(iti)eaza.
I/oteza noastra este asadar aceea ca, in societatea (/ost))oderna, o -or)a de e@/resie
reli(ioasa -ara o traditie acce/tata de cultura o-iciala isi /oate do0;ndi le(iti)itatea, isi /oate
construi si)0olic o -or)ula identitara care sa:i con-ere de)nitate si veridicitate, daca
ele)entele sale esentiale se /liaza, la nivelul i)a(inarului, /e o structura recunoscuta ca o
autoritate, cu) este cea crestina. &in acest /unct de vedere, si relatia reli(ie:/utere se sc1i):
0a. &esi o/inia do)inanta este, du/a cu) a) vazut, ca trai) intr:o e/oca /ro-und secula:
rizata care a restr;ns considera0il c;)/ul de )ani-estare a )entalitatii si sensi0ilitatii u)ane,
l:a conditionat in /er)anenta de e@istenta unor <usti-icari de natura o0iectiva, la nivelul
/ractic, al co)/orta)entui social, s/iritual etc., ra);ne inca evidenta o anu)ita -or)a de
interconditionare intre discursul reli(ios si /utere. Interconditionarea aceasta a -ost asu)ata
in trecut /e de/lin, in sensul in care e@ista o ec1ivalare nu doar de /rinci/iu, si)0olica, intre
cele doua, dar )ai ales o su/ra/unere consecventa si de lun(a durata in /lan e-ectiv.
!utoritatea de care se 0ucura astazi discursul reli(ios nu )ai este a-ir)ata si nici vizi0ila /e
cai o-iciale. "etra(erea acestuia in s-era zonei /rivate des/re care vor0ea C. 'er(er a coincis
insa cu a-ir)area unei alt-el de /uteri, cea care, )ani-estata in zona latenta a i)a(inarului,
reuseste sa conditioneze co)/orta)ente si /erce/tii identitare.

H.&E #! ]KI!%! C! KI$> #! KI$.# C! KI!%!
Mihaela Hasu
Carlos Castaneda. sarlatanul ce vinde =/ovesti des/re /utere> unui lar( /u0lic cu (usturi
ie-tineP Iata o o/inie careia a) incercat sa:i intele( cauza aciditatii si /e care, in ur)a unei
lecturi -oarte /ersonale : daca )a /ot e@/ri)a asa : as vrea sa o /un su0 se)nul intre0arii.
&e la sa)anis) traditional la un sa)anis) Ne9 !(e este o cale la -el de lun(a ca de la o
(;ndire e@tre) rationalizata ca cea occidentala la una )itica si si)0olica. Insa daca /ri)ul
=dru)> ar /utea -i recu/erat, cel de:al doilea /are a -i de nere/erat. $i asta deoarece at;t
reli(iile traditionale c;t si cele )oderne vizeaza un anu)it ti/ de ra/ortare la lu)e, /e c;nd
intre (;ndirea e@/licativa si rationalizata si cea si)0olica si )isterioasa se casca un a0is
reduta0il. D;ndirea rationala a o)ului )odern, te1nolo(izat, i:a trans-or)at e@istenta intr:o
cur(ere lineara, unidi)ensionala si unidirectionala. D;ndirea si)0olica /resu/une o
desc1idere s/re )it, s/re intele(erea unor lucruri ce distru( re/rezentarea -inita, senzoriala a
lu)ii. C. D. 2un( dese)na si)0olului -unctia de recu/erator al lucrurilor ce =se situeaza
dincolo de li)itele intele(erii u)ane> intruc;t, s/une acelasi /si1analist, =si)turile o)ului ii
li)iteaza /erce/tia sa des/re lu)ea care il incon<oara> (2un(, **8, 2B).
O)ul ar1aic, reli(ios, se inte(ra unei lu)i in-inite si necunoscute, /rin si)0ol, )it si
credinta. El traia intens intr:o lu)e /e care nu o controla, res/ect;nd si inc1in;ndu:se
atot/uterniciei ei. Fiind rece/tiv la se)nalele /e care -orte necunoscute i le tri)iteau, in vis,
transa sau ve(1e, o)ul ar1aic a reusit sa sta0ileasca un /unct de contact cu =cealalta realitate>
(ter)enul lui Carlos Castaneda). !cest /unct de contact a -ost reli(ia. "eli(ia utilizeaza
si)0olul si i)a(inile ca -or)e de e@/resie ale unor realitati su0: sau su/ra: u)ane. Ea
incearca ast-el sa trans)ita )esa<e ca3 =/riveste, totul este scris in -ata ta> (&rouot, 200H, AA).
D;ndind /rin si)0oluri, o)ul si:a creat )ituri ce l:au a<utat intruc;tva sa:si a/ro/ie -ortele
necunoscute ce nu de /utine ori il terorizau.
$a)anis)ul, ca =-or)a /ri)itiva de reli(ie> (&rouot, 200H, 28), este o te1nica a e@tazului
(Eliade, **A0, 20). Crin di-erite /ractici, sa)anul desco/era esenta lu)ii, intr;nd in relatie
constienta cu !0solutul. %ransa ii )odi-ica starea de constiinta, iar aceasta noua constiinta ii
/er)ite sa)anului sa vada =lu)ea cea ascunsa in s/atele lu)ii> du/a cu) s/une un neo:
sa)an : Craz7 Horse : citat de C. &rouot (200H, A8). In aceasta stare alterata de constiinta,
sa)anul =o/ereaza un ritual activ al resurselor )entale la care noi nu )ai ave) acces din
cauza de/endentei noastre de (;ndirea lo(ica si rationala> (I0ide), AH). Calea sa)anica,
s/une CatricI &rouot, necesita at;t o an(a<are in disolutia -iintei, c;t si /atrunderea, de
)aniera constinenta, in 1aos (I0ide), H). ?ircea Eliade, analiz;nd sa)anis)ul din
/ers/ectiva istoriei reli(iilor, reuseste sa intre(easca o i)a(ine coerenta a acestui
-eno)en.Kiitorului sa)an i se revela e@tatic =ale(erea divina> (sa)anii sunt alesi, initiati)
=/rin distru(erea tuturor structurilor anterioare3 alesul devine un altul3 el se si)te nu nu)ai )ort si inviat, ci
nascut /entru o alta e@istenta care (.) se inte)eiaza /e alte di)ensiuni e@istentiale> (Eliade, **8, 8*).
!ceasta noua sensi0ilitate ii con-era sa)anului /uteri de /erce/tie e@trasenzoriale, sco/ul /racticilor
sa)anice traditionale -iind =anularea li)itelor /ro-ane ale sensi0ilitatii> (I0ide), *H) /entru a se reinte(ra
=conditiei o)ului /ri)ordial des:/re care ne vor0esc )iturile /aradisiace. E@tazul reactualizeaza rovizoriu
starea initiala a u)anitatii intre(i> (I0ide), 0B).
$tarea de constiinta elevata ii desc1ide initiatului i)a(inea lu)ii asa cu) este ea, ne-iltrata
/rin nici un -el de conventie3 universul este alcatuit din vi0ratii si unde ener(eticeG in realitate
nu e@ista nici ti)/, nici s/atiu care sa i)/iedice in-or)atia sa circule. $a)anul /oate ast-el,
/rin inter)ediul acestor stari /rovizorii, sa vada tot ce e@ista. Clarviziunea este o =ac1izitie>
sa)anica. $a)anul =vede de/arte in -ata lui (.) ca si cu) /a);ntul n:ar -i dec;t o intinsa
c;)/ie si oc1ii lui zaresc )ar(inile /a);ntului. Ni)ic nu i se )ai /oate ascunde> (Eliade,
**8, *0).
Cunoasterea totala ce -ace din sa)an un atotstiutor se o0tine doar /rin aceste stari e@tatice.
E@tazul intervine in ur)a in(erarii unor 1alocino(ene, (ratie unor conditii s/eciale de )ediu
sau datorita starii s/irituale a initiatului (o anu)ita inclinare s/re )editatie, visare, /atolo(ic).
Initierea candidatului constituie un ritual sacru ce consta in )oartea si renasterea si)0olica.
%ru/ul neo-itului zace un anu)it ti)/, in ti)/ ce s/iritul calatoreste in Cer si in In-ern
/entru a /ri)i cunoasterea sa)anica. ?oartea consta in s-;rtecarea tru/ului de c;tre s/irite si
a/oi in investirea cu un nou tru/, cel initiat si cunoscator (vezi Eliade, **A0, Ca/ IK).
%ransa sa)anica este ase)anatoare catale/siei, iar ve1iculul care ii /er)ite s/iritului sa
traverseze din lu)ea senzoriala in cea e@trasenzoriala este visul. In =&ictionarul de
si)0oluri> se arata ca visul re/rezinta la indienii din !)erica de Nord =sensul ulti) si decisiv
al e@/erientei (.) Kisele sunt la ori(inea litur(1iilor, ele deter)ina ale(erea /reotilor si con-era
calitatea de sa)an> (C1evalier R D1eer0rant, **5, vol. H, B5B). In ti)/ ce cor/ul sa)anului
/are )ort, su-letul e)er(e intr:o di)ensiune eterica ce se di-erentiaza de cea -izica, accesi0ila
tuturor, /rin -recventa sau intensitate. &u0lura ener(etica a sa)anului este cea care
intre/rinde toate -a/tele lui neo0isnuite3 vindecari, aducerea altor su-lete din lu)ea
su0terana, o0tinerea invataturii sa)anice de la )arele zeu etc. CatricI &rouot s/une ca =nu
este /osi0il sa vezi lu)ea si sa intri in interactiune cu ea dec;t intreru/;nd dialo(ul )ental,
renunt;nd la conce/tualizare> (&rouot, 200H, 88). %endinta rationala de a de-ini totul,
s/eci-ica o)ului )odern, )ecanicist, este valul ?a7ei, care in:valuie adevarata esenta a lu)ii.
%eorii )oderne au a<uns la ideea ca un i)ens 0a(a< de cunostinte si cultura ne este re-uzat
/rin te1nolo(izarea e@cesiva. In e/oca actuala se incearca o recu/erare a acelei di)ensiuni
co(nitive ar1aice, acu) )itice, care sa dez:valuie lu)ea adevarata. Cracticile sa)anice se
dovedesc a -i )ult )ai )ult dec;t si)/le a0eratii )istice /e care sa le /rivi) cu o indul(enta
0as)ica. CatricI &rouot, in lucrarea sa $a)anul, -izicianul si )isticul, )arturiseste3 =Nu sunt
dec;t un neo-it /e aceasta cale a constiintei sa)anice, dar a) avut in re/etate r;nduri
senzatia ca sunt recu/eratorul unor cunostinte uitate> (&rouot, 200H, *). Intr:un de)ers
rational, desi ar /area o@i)oronic, autorul reuseste sa ridice c;teva se)ne de intre0are si sa
ras/unda intr:un )od relativ -izicist la ele. El vor0este des/re continuitatea traditiei sa)anice
/;na in ziua de azi =s-id;nd ti)/ul si -rontierele culturale> si =/astr;ndu:si at;t )etoda, c;t si
i)a(inea> (I0ide), H2). !stazi ii int;lni) /e sa)ani at;t in tri0uri (!)azon, zona arctica,
$i0eria, !)erica de Nord), c;t si in centrele ur0ane (6allace 'lacI ElI locuieste in #os
!n(eles). Neo:sa)anis)ul a/artine 0uc1etului de reli(ii Ne9 !(e, care incearca sa reinvie unele
traditii ar1aice. El se ancoreaza in societatea occidentala, in s/ecial in !)erica de Nord,
ince/;nd cu anii NA0 c;nd conce/tia asu/ra sa)anis)ului (datorita si studiilor acade)ice)
de/aseste /re<udecata de =0oala )intala>, iar sa)anul devine =un s/ecialist cali-icat in
do)enii diverse>, re/rezent;nd totodata =un creator de ordine> (I0ide), H0). Interesul
/entru e@tazul sa)anic se dezvolta in aceasta e/oca /ost:traditionala intruc;t o)ul a a<uns la
concluzia ca reli(iile si -iloso-iile au )otive inte)eiate /entru a dis/retui co)/lacerea
individului in conce/tia con-or) careia lu)ea noastra este sin(ura lu)e adevarata. C;na si
cea )ai co)erciala -or)a a (;ndirii si)0olice, -il)ul, a (asit )etode de e@/resie /entru
arti-icialitatea si su/er-icialitatea /erce/tiei noastre3 ?atri@, !l treis/rezecelea eta<, E@istenQ.
%oate invita la dezvaluirea oc1iului aco/erit de certitudinile te1nolo(iei : o si(uranta -alsa si
)incinoasa.
&aca )esa<ul 0i0lic =Cine are oc1i, sa vada> era si este /erce/ut si)0olic, sa)anis)ul Ne9
!(e /rovoaca la o citire si intele(ere literala si totodata /ro-und asu)ata3 &esc1ide oc1ii,
distru(e conventia rationala si discursiva, o/reste lu)ea si vezi liniile .niversuluiP
$u-letul u)an, s/une CatricI &rouot, nu are zone /recise, ansa)0lul continutului sau
-or)eaza un continuu) de niveluri si di)ensiuni )ulti/le (I0ide), BA). #i)itarea lui la o
sin(ura di)ensiune : cea -izica, re/rezinta uciderea lui lenta. "eli(ia intretine oarecu) o a
doua di)ensiune : cea )istica, insa realul ci)enteaza in )aterialitate orice i)/uls
su/rasenzorial. $e stie ca e@ista in creier doua zone3 zona le(ata de lo0ul cere0ral st;n(, cel
rational si analitic, si zona lo0ului cere0ral dre/t, a carui activitate e)er(e din inconstient
(I0ide), 25*). Creierul lucreaza la nivel al-a, li/sit de ad;nci)e, c;nd actvitatea cere0rala se
centreaza in lo0ul cere0ral st;n(. Insa e@ista /osi0ilitatea ca activitatea inconstientului sa iasa
la su/ra-ata, ca in cazul starilor de constiinta sa)anica. Calea cel )ai des aleasa este cea a
1alocino(enelor. "elatari traditional sa)anice ale e@/erientelor e@tatice s:au /astrat in
variante )itice, insa e@/erientele neo:sa)anice /roduc o reactie )ult )ai credi0ila /rintre
sce/ticii rationali. !se)enea e@/eriente relateaza ?. Eliade (cu o0servatia ca Eliade le
noteaza din /ers/ectiva istoriei reli(iilor), C. &rouot sau C. Castaneda. C. &rouot re/roduce
re/lica unui indian din !)erica de Nord, Craz7 Horse3 =!) vazut lu)ea cea ascunsa in
s/atele lu)ii> (&rouot, 200H, A8). !utorul declara3 =nu sunt nici tera/eut, nici ta)aduitor,
)a straduiesc doar sa intele( structura (lo0ala a o)ului ca s/ecie> (I0ide), 2+2). %otusi, el
relateaza cu) a reusit sa vindece un 0olnav de 1e/atita ' /rin construirea unui nou -icat
ener(etic /e care l:a su/ra/us -icatului -izic3 =(.) cinci )inute )ai t;rziu, cor/ul )eu eteric a
ince/ut sa se (olesca de ener(ie. &u/a un s-ert de ora, si)tea) de<a -or)a ener(etica a
-icatului in );ini dar in a-ara zonei s/atio:te)/orale co)une (.)> (I0ide), 250).
Ideea de cor/ du0lu, unul -izic si unul ener(etic, este re(asi0ila la )ulti autori, de la, sa s/une), !.
$c1o/en1auer la I. C Culianu. In Kisele si cultura (2000, 2), ?ona ?a)ulea /rezinta ideea lui
$c1o/en1auer con-or) careia =O)ul ne a/are dotat cu doua or(anis)e distincte, cu a<utorul carora
/erce/e) doua realitati distincte>. In Hes/erus, Culianu i)a(ineaza ca =Horton reusise sa desco/ere
intre(ul siste) 0ioelectric u)an, /e care:l denu)ise cor/ su0til (.) acest al doilea cor/ invizi0il (.)>
(Culianu, **8, +5). =Cor/ul eteric este o verita0ila /lat-or)a 1olo(ra-ica su/ra/usa cor/ului -izic>
sustine CatricI (&rouot, 200H, 255). #a r;ndul sau, Castaneda a-ir)a ca =Noi toti, ca -iinte lu)inoase
ave) c;te o du0lura (.) #u/tatorul invata sa -ie constient de ea> (Castaneda, **5c, A0). !) re/rodus aceste
-ra()ente /entru a su(era ca /ro0le)a constiintei u)ane consta in nevoia de e@/licare rationalist:
-izicista a ine@/lica0ilului. O)ul )odern, civilizat de o cultura
rationala, cauzala, nu este /re(atit sa acce/te )ai )ult dec;t a -ost invatat. ?ircea Eliade, ca
istoric al reli(iilor, a analizat -eno)ene sa)anice )oderne, /recu) societatile =D1ost &ance
"eli(ion> sau =?edicine "ite>, insa e@/erientele relatate ra);n la un nivel )istic, /e c;nd o
relatare ne)i<locita e@/licata de stiinta are o /utere )ai )are asu/ra /si1icului o)ului
)odern. CatricI &rouot relateaza o e@/erienta din /adurea a)azoniana3 =!ceasta stare
disociativa To0tinuta in ur)a in(erarii unor 0auturi 1alocino(ene, -acuta din /lanta a7a1uasca
din zona !)azonuluiU i)i /er)ite sa -unctionez /e doua niveluri de constiinta di-erita, care
se intre/atrund si se co)/leteaza (.) Ndesi era) asezata Tnareaza insotitoarea luiU, avea)
i)/resia ca stau in /icioare. Kad /adurea si nu)eroasele ei lu)i /rin doua laturi ale -iintei
)ele3 cea -izica, cu rece/torii ei senzoriali e@tre) de activi, si du0lul )eu s/iritual, dotat cu
alte or(ane de /erce/tieE = (&rouot, 200H, AA:A*).
In cunoasterea sa)anica, initierea vizeaza du0lura ener(etica a o)ului. Castaneda descrie la
un )o)ent dat cu) tru/ul sau era -acut 0ucati si el asista la =adunarea> 0ucatilor /entru
alcatuirea unui tru/ nou. .)orul descrierii ca)u-leaza intruc;tva adevarata valoare a actului
: cea de initiere in s/irit traditional sa)anic3 &on Denaro =a re/etat de )ai )ulte ori ca era)
0ucati si ca tre0uia sa )a adun iarasi (.). I)i s/unea (.) ca era) i)/rastiat /este tot si ca el va
tre0ui sa -oloseasca o )atura, ca sa adune toate 0ucatile laolalta (.) I)i venea sa r;d si a)
avut cea )ai neo0isnuita senzatie. Cor/ul )eu era dez)e)0ratP (.) &ez)e)0rarea era o
scena /e care o ur)area) din /unctul de vedere al o0servatorului> (Castaneda, **5c, 8+).
Kisul si du0lul
&u0lura s/irituala, ener(etica, de vis, a cor/ului u)an, are in literatura un ec1ivalent in
u)0ra3 cu u)0ra calatoreste &ionis in s-era cereasca /rin inter)ediul visului. Conce/tul de
calatorie cu du0lul cor/ului in vis are o lun(a traditie in istoria literaturii si -iloso-iei. Evolutia
ideii de vis /rezinta trei )o)ente interesante si la)uritoare /entru de)ersul nostru3 ideea
ro)antica de =viata ca vis>, )odi-icarea ei in =viata in vis> in /roza lui I. C. Culianu
(Hes/erus), si trans-or)area visului in =visat> in /roza lui Carlos Castaneda.
In &ictionarul de si)0oluri, visul este conotat ca ve1icul si creator de si)0oluriG Freud il
acce/ta ca e@/resia i)/linirii unei dorinte re-ulate. "olul visului este, in cuvintele lui 2un(,
acela =de a incerca sa resta0ileasca ec1ili0rul nostru /si1olo(ic cu a<utorul unui )aterial
oniric care (.) reconstituie ec1ili0rul total al intre(ului nostru /si1ic> (2un(, **8, +H). %ot
2un( considera visul =un )unte de irationalitate si de a/arente incoerente care (.) vine sa
s-ideze rationalitatea noastra (.) /lon<;ndu:ne de -iecare data (.) intr:o lu)e de irational>
(I0ide), 0+). "o)antis)ul /rivea i)a(inatia ca )i<loc esential de a atin(e esenta adevarului
si a realitatii. Novalis era convins ca, /rin /uterea credintei si a i)a(inatiei, /utea trans-or)a
lu)ea3 =Kisul ne arata in c1i/ ciudat usurinta cu care su-letul nostru /atrunde in orice o0iect.
(.) Kisul are ceva )ai adevarat si )ai /ro-und ca realitatea> (a/ud O. &ri)0a, ***, 5A).
Kisul ro)antic era o /lacuta evadare din realitatea )ar(inita cu care s/iritele (eniale nu se
/uteau con-or)a. Insa, desi -aceau a/el la narcotice (o/iu)), aceste s/irite razvratite nu
reuseau sa scoata visul din i)a(inatie sau sa:i creeze o realitate inde/endenta de i)a(inar si
reverie. "everia ro)antica, -oarte serios teoretizata, a ra)as la nivelul i)a(inarului, sti)ulat de
o/iu) si de o -rustrare ontolo(ica. Evolutia i)a(inarului catre o (;ndire stiinti-ico:-antastica
a );nat si visul intr:o directie scientista3 i)a(inarul, i)/licit visul, loveste tot )ai /uternic
realul, ur)arind evadarea de la nivel /si1ic si intruziunea intr:un ordin -izic. $/iritul te1no:
lo(ic al o)ului /ost:istoric incearca sa =)ono/olizeze> nivelurile de constiinta, iar
inconstientul, terenul visului ii a/are ca o a)enintare. &e aceea incearca traducerea lui in
di)ensiune constienta si e@/licativa. O o/era literara ce se a-la la con-luenta -antasticului cu
$F:ul este ro)anul lui I. C. Culianu, Hes/erus. Nu)it de ?. Eliade o =calatorie -iloso-ica
intr:o lu)e /aralela> (a/ud !da)eI, 2002, HB), ro)anul utilizeaza )or-olo(ia visului intr:o
acce/tie -iloso-ico:)itolo(ica3 =O)ul este -iinta care as/ira catre !rta /rin vis. .nica si
ulti)a lui i)/linire este aceea de a i se /er)ite sa traiasca inlauntrul /ro/iului sau vis>
(Culianu, **8, 55). Kisul erei te1nolo(ice era /aradisul li0ertatii -ara e-ort. Insa rezultatul a
-ost caricatural, =li0ertatea -ara e-ort si eterna lor tinerete -iind inse)nele unui tra(ic
/rizonierat> (!da)eI, 2002, H5).
#i0ertatea adevarata se atin(e /rin vis, aceasta const;nd in ca/acitatea utilizarii co)/lete =a
/osi0ilitatilor latente ale creierului u)an, ceea ce in(aduie anularea tuturor -ictiunilor cu care
sunte) o0isnuiti3 s/atiul, ti)/ul, cauzalitatea naturala, co)/ozitia -izico:c1i)ica a
universului> (Culianu, **8, A2). "ealitatea isi va arata atunci esenta3 inteli(enta u)ana, iar cel
a<uns la o ase)enea constientizare va /utea =co)/une o in-initate de universuri care asculta
de alte le(i (.) nici unul (.) )ai real dec;t altul> (I0ide), 82).
!se)anarea acestor idei =-iloso-ico:literare> ale lui I. C. Culianu cu )ulte dintre conce/tele
=sarlataniste> ale lui C. Castaneda este iz0itoare. !);ndoi /ro/un aceeasi =lu)inare> a
o)ului s/re o e@istenta adevarata si creatoare, di-erenta const;nd in )etoda ado/tata /entru
a -ace inteli(i0ila =!rta %rans-or)arii> (ter)enul lui Culianu) sau =starea de constiinta totala>
(ter)enul lui Castaneda).
Kisul /e care il i)a(ineaza I. C. Culianu este, in econo)ia unei (;ndiri stiinti-ico:-antastice
sau )itico:scientiste, unul dezira0il ca -or)a de e@istenta intr:o alta di)ensiune : cea onirica.
Oa)enii -ericiti sunt cei care au -ost acce/tati de visele lor cele )ai inti)e si traiesc intr:o
lu)e /ro/rie. Kiata in visul /ro/riu se distanteaza de =viata ca vis> a ro)anticilor /rin (radul
de realizare a acestor as/iratii. Culianu reuseste sa creeze o noua atitudine -ata de vis in
con-or)itate cu atitudinea ontolo(ica a o)ului /ost:istoric. &u/a esecul te1nolo(iei,
o)enirea se intoarce s/re virtualitatile e@istentiale /e care le o-era i)/er-ectiunea u)ana.
Kisul devine as/iratie e@istentiala.
Kisul se trans-or)a la Carlos Castaneda in =visat>, re/rezent;nd calea /rin care individul care si:a accesat
/osi0ilitatile latente si si:a )odi-icat nivelul de constiinta isi creeaza /ro/ria realitate. Fac;nd o )ica
/aranteza, Nic1ita $tanescu s/unea3 =Kiseaza:te /e tine insuti ca sa /oti sa -ii c;nd te trezesti>, idee ce /oate -i
ec1ivalata cu -or)ula =intentioneaza:)a in viitor> invocata de Castaneda. &isci/lin;ndu:si starea de vis (ca
o/usa starii de ve(1e), Castaneda reuseste sa:si aduca in realitatea -izica du0lul lu)inos in acelasi -el cu)
/oate duce in visat cor/ul -izic. Kisatul devine o alta realitate, nu )ai /utin reala de alt-el. Coerenta
acestei te1nici i)/lica un )ecanis) co)/le@ ce va -i sc1itat in continuare. "o)anele ce vor constitui o0iectul
atentiei noastre sunt3 Invataturile lui &on 2uan, Covestiri des/re /utere, !l doilea cerc de /utere, &arul
vulturului, Focul launtric, !rta de a visa si
#atura activa a in-initatii. Kaloarea lor literara sau antro/olo(ica este )ai /utin i)/ortanta,
de)ersul nostru ur)arind doar coerenta conce/tului de =visat> in econo)ia unei (;ndiri
neo:sa)anice, =o-erita> de un /resu/us indian 7a5ui din ?e@ic, !)erica de Nord, /e nu)e
2uan ?atus. Cuterea acestuia de a =vedea> ener(ia universului i:l indica /e Carlos ca /otential
ur)as al (ru/ului sau de =vra<itori>, acesta -iind introdus intr:o e@istenta neo:sa)anica din
care nu li/sesc rituri de initiere, )etode de intrare in contact cu s/iritele, disci/lina necesara
/entru atin(erea constiintei elevate etc.
!laturi de ?ic1ael Harner, Castaneda este a)intit de C. &rouot in conte@tul neo:
sa)anis)ului, cei doi desc1iz;nd =constiinta indivizilor dornici de dezvoltare /ersonala si
s/irituala s/re ideile, credintele, ins/iratiile si e@/erientele directe ale sa)anilor. (&rouot,
200H, 28) In studiul Cuterile s/iritului, !dela si !nir ?ar(us arata, i)/otriva ideii de
sarlatanis), ca =!/ro/ierea de universul reli(ios al sa)anilor este cu at;t a)ai veridica cu c;t
Castaneda /orneste in initiere cu o )entalitate ti/ic occidentala, sce/tica si atee, /ozitivista si
rationalista, o/aca la -eno)enele ine-a0ile ale s/iritului> (!dela R !nir ?ar(us, **+, +H).
!rta de a visa este de-inita de Castaneda dre/t =ca/acitatea cuiva de a utiliza visele o0isnuite
si a le trans-or)a intr:o constienta controlata> (Castaneda, **8, 0), nu)ita =a doua
atentie>. &i-erenta intre un vis o0isnuit si visat consta in -a/tul ca in visat /ersoana
res/ectiva vede ener(ia. Kederea ener(iei certi-ica /erce/erea unei lu)i reale, intruc;t
=universul este co)/us dintr:un nu)ar in-init de c;)/uri ener(etice care e@ista in
)acrounivers ca niste -i0re lu)inoase> (Castaneda, 200H, H*). Kederea este declansata de a
doua atentie, const;nd in =alinierea e)anatiilor care nu sunt -olosite in )od o0isnuit>
(Castaneda, ***, A2). Cerce/tia, in sc1i)0, rezida in racordarea e)anatiilor dina-ara cu cele
dinauntrul cor/ului lu)inos, -olosite in )od curent si co)une tuturor oa)enilor. !ceasta
aliniere construieste lu)ea /e care o cunoaste).
$iste)ul e/iste)olo(ic /e care il /ro/une Castaneda este unul co)/le@ ce are o coerenta
interna 0ine articulata. &i-icultatea discursului nostru intervine atunci c;nd, incerc;nd o
descriere inteli(i0ila a /ers/ectivei lui Castaneda, iese la su/ra-ata -ie i)a(inatia /roli-ica a
scriitorului, -ie lu)ea din s/atele lu)ii.
In acest sens, don 2uan s/une3 =e@ista )ai )ulte lu)i su/ra/use, c1iar acu) in -ata noastra> (Castaneda,
200B). &u0lul ener(etic al cor/ului )aterial este re/rezentat aici ca un ou lu)inos. !ccesul la /erce/tia
lu)inozitatii ener(etice se realizeaza /rin disci/linarea atentiei si atin(erea celei de:a doua atentii. !ceasta
atentie )odi-icata se acu)uleaza /rin visat. $e a<un(e la ea /rin actul volitional de a o/ri dialo(ul interior.
In acest )o)ent lu)ea cunoscuta cola/seaza, /unctul de asa)0lare se de/laseaza, sc1i)0;nd nivelurile
de atentie. %acerea interioara /ro/ulseaza constiinta s/re a doua atentie in care valul conventiei se ridica,
-ac;nd vizi0ila ener(ia universului3 =!vea) )ereu senzatia ca )i se ridicase un val de /e oc1i (.) iar
acu) /utea) sa vad> (Castaneda, ***, 0). Kederea re/rezinta nivelul de constiinta in care -iinta u)ana isi
/oate )ari c;)/ul de /erce/tie /;na c;nd e ca/a0ila sa evalueze nu nu)ai a/arentele e@terioare, ci si esenta
tuturor lucrurilor (I0ide), 8). !ceasta actiune este indis/ensa0ila initiatului, ea st;nd la 0aza tuturor
actiunilor sale neo0isnuite. ! vedea ener(ia ii con-ir)a acestuia ca si:a sc1i)0at nivelurile de atentie, iar
acu) totul este /osi0il, o)ul /osed;nd =in-inite resurse interioare in stare latenta, inca nedesco/erite si
ne-ructi-icate de catre el> (I0ide), 2H).
In )o)entul sc1i)0arii nivelurilor de constiinta, /e oul lu)inos are loc de/lasarea /unctului
de asa)0lare care -ace ca ceea ce /erce/e) sa etic1eta) dre/t realitate. &e/lasarea lui
i)/lica si )odi-icarea realitatii. CatricI &rouot /reciza3 =&aca iti )odi-ici )odul de
/erce/ere al realitatii, iti )odi-ici de -a/t /ro/ria realitate> (&rouot, 200H, A*). $co/ul
vra<itorilor descrisi de Castaneda este de a cunoaste c;t )ai )ulte realitati, de a de/lasa
/unctul de asa)0lare in /ozitii c;t )ai di-erite. Insa ei sunt atenti sa /rovoace /rin
de/lasarea aceasta doar o =concavitate> te)/orara, care lasa /osi0ila intoarcerea la
nor)alitate. !lt-el, daca /roduc o =cra/atura> ireversi0ila, ei de/laseaza /unctul de-initiv, iar
rezultatul consta in -i@area /unctului in /ozitia res/ectiva si )aterializarea in lu)ea aceea.
!cesti vra<itori sunt niste lu/tatori:calatori. Centru a realiza -a/tele lor inaccesi0ile celorlalti,
ei se lu/ta cu /ro/riile /re<udecati, /ro/ria lene si indisci/linaG ei lu/ta sa acu)uleze /utere
/entru a /utea -ace =saltul in a0is> : sinta()a ce evidentiaza atin(erea unui nivel elevat de
constiinta si /utere. Cuterea se o0tine /rin di-erite )ani-estari active ale constiintei (sin(ura
realitate i)ua0ila -iind )intea u)ana : idee re(asita si la I. C. Culianu) /rintre care se nu)ara
si visatul.
Centru a )anevra arta visatului, tre0uie ur)ati c;tiva /asi, anu)ite eta/e care intensi-ica
/ro(resiv (radul de constientizare. #u/t;nd /entru constienta in vis, se aluneca in visat.
#e(at cu) este de (;ndirea sa conce/tualizanta, Carlos tre0uie /acalit /rin inducerea starii de
constiinta elevata in )od neaste/tat si -ara /osi0ilitatea a)intirii ulterioare i)ediate. !st-el,
la ince/ut don 2uan ii de/laseaza /unctul de asa)0lare /rin =lovitura na(ualului> (data doar
de un sa)an care are /uterea de a )uta /unctul si care vede /ozitia acestuia), caci Carlos nu
este dis/us sa invete.
C;nd reuseste sa o/reasca lu)ea (sa:si sus/ende <udecata) /rin tacerea interioara, Carlos
a<un(e sa -aca lucruri incredi0ile. Intr:adevar, din tacerea interioara nu se nasc vise, se nasc
realitati, di-erite -atete ale lu)ii reale. Kisatul are ca/acitatea de a trans/orta s/iritul in s/atiu
si ti)/. Crin arta visatului =visele o0isnuite /uteau -i trans-or)ate in /orti care se desc1ideau
catre alte lu)i de /erce/tie> (I0ide), 20) sau /uteau trans/orta tru/ul -izic. &ezvolt;ndu:si
intentia, noii vizionari (vra<itorii) isi /ot intentiona /ro/ria lu)e /rin visat. Intentia /resu:
/une un act volitional /rin care este e@/ri)ata dorinta de a intentiona ceva ce /;na atunci se
a-lase intr:o -or)a latenta. ?atricile virtualitatilor se (asesc in stare latenta in univers, de
aceea este nevoie de intentionarea lor /entru a deveni )ani-este. !rta visatului este cu at;t
)ai i)/ortanta /entru o)ul de cunoastere cu c;t ea constituie un )od /retios de a -olosi
intentia cu care acesta isi creeaza lu)ea /ro/rie in care sa traiasca du/a ce atin(e constiinta
totala, alunec;nd in in-initate. Intentia este latura activa a in-initatii.
Casii ce se i)/un a -i /arcursi /entru a a<un(e in visat /resu/un un act volitional. E@ercitiul
consta in concentrarea atentiei /e =(asirea );inilor in viseG a/oi e@ercitiul de a acorda atentie
a -ost /relun(it la (asirea de o0iecte, cautarea de trasaturi concrete, ca de e@e)/lu cladiri,
strazi si altele. &e acolo, saltul a -ost la visatul anu)itor locuri in anu)ite )o)ente ale zilei.
Casul -inal a -ost atra(erea atentiei na(ualului asu/ra eului total, (.) un vis (.) in care te /rivesti dor)ind in /at.
(.) &in acel )o)ent va e@ista o -isura, o anu)ita diviziune in /ersonalitatea alt-el uni-icata> (Castaneda,
**A, 2+*). Kointa alaturata atentiei este cea care -ace /osi0ila intrarea in visat. Ea re/rezinta =controlul
)a@i) al lu)inozitatii cor/ului ca un c;)/ de
ener(ie (.). Ea este si)tita ca o -orta care radiaza din /artea )i<locie a cor/ului, /recedata de
un )o)ent de cea )ai /ro-unda tristete> (Castaneda, **8, B+).
Eta/ele visatului sunt descrise ca /atru stari3 ) ve(1ea linistita, in care si)turile devin latente
si, totusi, esti constientG 2) ve(1ea dina)ica, c;nd /rivesti o scena, un ta0lou oarecare, care
este staticG H) asistarea /asiva, in care visatorul este )artor ocular al unui eveni)ent /e
)asura ce acesta se des-asoaraG B) initiativa dina)ica3 in ea esti constr;ns sa actionezi
(Castaneda, **8, H2). Esential /entru )entinerea controlului in visat este actiunea de a nu
te -ocaliza asu/ra unui anu)it lucru, ci de a arunca doar =oc1eade scurte> (I0ide), B5).
Centru a );nui arta visatului, visatorul tre0uie sa traverseze sa/te /orti ale visatului. Casta:
neda descrie /atru dintre ele /e care, se /resu/une, le:a desc1is si el. #a /ri)a /oarta,
visatorul, a-lat in /ri)a atentie, se concentreaza sa vada o0iectele din vis cu aceeasi claritate
ca in =lu)ea reala> (cunoscuta). %rec;nd de aceasta /oarta, a<un(e la cor/ul ener(etic. !
doua /oarta /resu/une trezirea in vis si conte)/larea /ro/riului cor/ care doar)e. !ici
a/are vocea e)isarului visatului care il s-atuieste /e visator si ii ras/unde la orice intre0are.
Crin aceasta /oarta se intra in lu)ea -iintelor anor(anice, lu)ea u)0relor. E@ista aici
/ericolul ca ener(ia va<itorului sa:i -ie luata de aceste -a/turi daca ra);ne /rea )ult acolo,
caz;nd /rizonierul lor. Centru a desc1ide /oarta a treia, visatorul tre0uie sa:si )ai -aca o
reca/itulare a vietii /entru a eli0era =ener(ia 0locata inauntrul nostru> (Castaneda, 2000,
8H), de0aras;ndu:se de e)otiile si senti)entele care:l tin in tonal. !ceasta reca/itulare
ec1ivaleaza cu o (olire de contin(ent si, in acelasi ti)/, o u)/lere de ener(ie, de in-initate.
Coarta a /atra /er)ite intentionarea unei lu)i /ro/rii, cor/oralizarea acesteia. !ici Carlos se
int;lneste cu $-idatorul )ortii, care ii daruieste /uterea =de a z0ura /e ari/ile intentiei>
(Castaneda, 2000, H5). !cest dar ii o-era lui Carlos /osi0ilitatea creatoare de a intentiona
orice.
Crin aceasta /utere, Carlos si:ar /utea /relun(i e@istenta intr:o lu)e intentionata de el.
Cuvintele lui Carol =Intentioneaza:)a in viitorP> sunt cuvintele unui du0lu eu3 cel al lui Carol
si cel al $-idatoruluiP Intentionarea in viitor se /roduce /rin actiunea de a se visa /e sine
insusi3 =Ne visa) /e noi insine> s/une Carol (I0ide), H2). (Intr:o /aranteza -ie s/us,
viziunile lui Nic1ita $tanescu /ot -i recitite dintr:o ase)enea /ers/ectiva neo:sa)anica3
viseaza:te /e tine insuti, ca sa /oti sa -ii c;nd te trezesti in lu)ea /e care ai intentionat:o.)
Cu) insa $-idatorul )ortii nu ar -i avut ocazia de a e-ectua =visatul i)/reuna> cu Carlos, el
se su/ra/une /este eul lui Carol si, ast-el, Carlos ii intentioneaza /e a);ndoi in viitor, intr:o
lu)e in care va ur)a sa traiasca si el.
!ceasta lu)e viitoare va deveni )ani-esta in )o)entul atin(erii constiintei totale, =vazuta ca
iz0ucnire de incandescenta in intre(ul ou lu)inos. Este o e@/lozie de lu)ina de o
ase)enea )a(nitudine, inc;t )ar(inile invelisului inainteaza si e)anatiile interioare se e@tind
dincolo de orice li)ita> (Castaneda, ***, HH). &i-erenta intre starea de constiinta elevata,
care a/area =ca o lu)ina stralucind in interiorul coconului> (I0ide), +8), si cea de constiinta
totala este ca cea din ur)a ec1ivaleaza cu -ocul launtric ce /rovoaca autoco)0ustia cor/ului
-izic, s/iritul -uzion;nd cu e)anatiile li0ere si alunec;nd in eternitate (I0ide), HB). $co/ul
ulti) al acestor vizionari este de a invin(e )oartea s/iritului inca din viata. .n o) de r;nd a<un(e la
constiinta totala in cli/a )ortii, insa aceasta dureaza doar o cli/a, ener(ia sa -iind in(1itita de =-orta
indescri/ti0ila care se a-la la ori(inea tuturor -iintelor senzitive> (I0ide), 55).
?oartea noilor vizionari re/rezinta ast-el trecerea intr:o alta di)ensiune, in esenta adevarata
a universului, ne)i<locita de nici o conventie. Castaneda s/unea la un )o)ent dat intr:un
articol3 =?oartea este cea )ai )are /lacere, de aceea o /astra) /entru s-;rsit>. In acelasi
ro)an Hes/erus, I. C. Culianu conce/e )oartea ca o dezinte(rare, insa, =/rin ea, e@istenta
nu inceteaza, e nu)ai sus/endata intr:o alta di)ensiune> (Culianu, **8, +). ?oartea este
invinsa in a)0ele /ers/ective 1es/eriene3 /rin re(enerarea celulelor de catre Horton si /rin
inc1iderea in /ro/riul vis /rin -olosirea !rtei %rans-or)arii. &e cealalta /arte se
a-la noii )isionari castanedieni care au dizolvat )oartea /rin atin(erea starii de constiinta
totala. Insa, in ti)/ ce in universul 1es/erian /relun(irea e@istentei re/rezinta un /rizonierat
al unor carcase de oa)eni devitalizate sau trairea visului inti) intr:un /aradis inc1is si
/ersonal, )odelul /ro/us de Castaneda are o licarire de ine-a0il3 a /artici/a activ la
)ani-estarea In-initatii /rin latura sa activa : intentia. #i0ertatea noilor vizionari este intre(ita
de o cunoastere inti)a a ener(iei creatoare.
$tructura interna a ro)anelor lui Castaneda /ro/une, a) /utea zice, o initiere a cititorului,
daca nu in /racticile sa)anice, cel /utin intr:o (;ndire )ult di-erita de cea occidentala.
Castaneda /ro/ovaduieste cola/sarea lo(icii rationale du/a care ne conduce) anost si inutil
vietile.
Ce:ar -i sa renunta) /entru o cli/a doar la ratiunea at;t de dra(a nouaP Ce s:ar int;)/laJ !)
reactiona violent ca Neo (?atri@) sau stu/id /recu) CarlosJ !) acce/ta ca este /osi0il sa
)er(i orizontal /e un co/acJ $au sa ador)i intr:un loc si sa te trezesti intr:altul cu cor/ul
-izicJ !) acce/ta ca visul treaz iti desc1ide /orti s/re alte -atete ale unei lu)i in-asurate ca
-oile de cea/aJ Coate ca nu. I)a(inea noastra des/re lu)e este /rea /uternic inradacinata in
constiinta noastra ador)ita si lenesa. ! acce/ta ca e@/erientele lui Castaneda ar avea un (rad
de /osi0ilitate, c1iar insotit de )ulti =daca>, ar inse)na /ra0usirea <udecatii care da coerenta
si continuitate vietii. Cineva s/unea ca discontinuitatea -ace ca )uzica sa nu -ie doar z(o)ot.
Ce:ar inse)na discontinuitatea la nivel ontolo(icJ "as/unsul /oate l:a dat Castaneda, dar ne
este /rea -rica sa:l auzi). "atiunea ne s/une3 $tiu -oarte 0ine ca nu se /oate, dar Castaneda
ne arunca /rovocarea3 =$i daca tot ceea ce s/une este adevaratJ> (Castaneda, 200H, 2+).




B.EXC#IC!%I! K"!2I%O"I#O"
Cristian Mag
E@/licatia vra<itorilor este o /ro)isiune a cunoasterii. Orice cunoastere )ediata are o
e@/licatie si intele(ere rationala, dar e@/erienta )isterului si certitudinea cunoasterii nascute
dintr:o intuitie a su-letului, cu) vor -i ele e@/licateJ !ri/ile /erce/tiei s/irituale 0at /este
a0isurile in-ricosatoare ale )isteruluiG cine le va asculta )irarea si s/ai)a de a trece dincolo
de o)J &ar o)ul e -iinta care z0oara )ereu catre sine, ar s/une =e@/licatia vra<itorilor> :
caut;nd totalitatea eului, -iinta intre(ita cu toate tainele ei. Cunoasterea e i)/linire si vid in
care se dizolva eul in constiinta /ura a lu)inii si vietii care sunte) noi, sinele adevarat.
Cunoasterea adevarata e initiere in adevarul -iintei care /astreaza doar unitatea constiintei
-ara si)tul ori iluzia unui eu distinct de -lu@ul etern al ener(iei cos)ice. &e aceea, =e@/licatia
vra<itorilor e letala>, dar da viata, cunoastere si /ro)ite /utere, /uterea de a -i, celui care se
intele(e /e sine. !st-el, /uterea de a -i tu insuti este =/uterea /ersonala> de care ai nevoie
/entru a cauta =e@/licatia vra<itorilor>3
=: Cu) /ot sa a<un( la e@/licatia vra<itorilorJ
!cu)ul;nd /utere /ersonala. Cuterea /ersonala te -ace sa /erce/i cu )are usurinta
e@/licatia vra<itorilor. E@/licatia asta nu e ceea ce nu)esti tu : e@/licatieG totusi, ea -ace ca
lu)ea si )isterele ei sa -ie daca nu )ai clare, )acar )ai /utin ciudate. !sta ar tre0ui sa -ie
esenta e@/licatiei, dar nu e ceea ce cauti tu. %u cauti niste re-le@ii ale ideilor tale> (Castaneda,
**5, 5).
In conce/tia =oa)enilor cunoasterii> din traditia vra<itorilor descrisi de Castaneda, -iinta
u)ana este re/rezentata /rintr:o s-era a /erce/tiei in care se re-lecta viziunea noastra des/re
lu)e (enerata de descrierea ei, data noua inca de la nastere si trans-or)ata a/oi in /ro/ria
vedere a lu)ii. #u)ea /are o descriere, doar o viziune asu/ra lu)ii, c;nd in -ata noastra
e@ista o in-initate de lu)i si o sin(ura viata care /al/ita in roata ti)/ului cos)ic. Iar vra<a
in-initatii este sin(ura vra<a care ade)eneste un o) al cunoasterii, intruc1i/at in carte de
na(ualul don 2oan. .n vra<itor devine un =o) al cunoasterii> c;nd cauta, cu toata /uterea
-iintei, li0ertatea si cunosc;nd =darul vulturului>, se cauta /e sine in in-init. =Centru in-initate,
sin(urul lucru care conteaza /entru un raz0oinic este li0ertatea. Orice altceva este ne/er)is>
(Castaneda, 200H, H+). #u/tatorul cauta totalitatea eului si, control;ndu:se /e sine, el sta/;:
neste lu)ea. Invin(e lu)ea ca iluzie si se lu/ta cu sine /entru =a vedea> adevarata lu)e in
care nu )ai )oare, /entru ca viata e vi0ratia eterna a $/iritului, ince/utul si s-;rsitul a toate.
Evolutia lui Carlos )arc1eaza o cale a do0;ndirii /uterii /ersonale necesara intele(erii -inale a =e@/licatiei
vra<itorilor>. In /ri)ul r;nd, /uterea este un dat al -iintei, dar o)ul invata sa activeze ener(iile ascunse
ale su-letului si ado/ta atitudinea =lu/tatorului> a carui viata i)/eca0ila re/rezinta o lu/ta /entru /utere.
.n lu/tator adevarat nu se lasa invins nici de )oarte, de aceea -iecare cli/a e i)/ortanta /entru a
aduna in el -orta vietii si a realiza de/linatatea -iintei. Calea este una )a(ica, de control asu/ra starilor de
constiinta si a /ute:rilor necunoscute cu care lu/tatorul intra in contact. &ar realizarea esentiala tine de
trans-or)area interioara /rin care trece cel care lu/ta, in /ri)ul r;nd, cu sine insusi. .n lu/tator cauta
/er-ectiunea s/iritului si ca atare, /entru transcenderea /ersoanei si revelarea sinelui, este u)il si isi /ierde
i)/ortanta de sine, isi uita voit istoria /ersonala, invata sa -ie
detasat si inaccesi0il, acce/ta )oartea ca s-etnic si isi asu)a de/lin res/onsa0ilitatea
actiunilor sale. Este ire/rosa0ila actiunea in care lu/tatorul se i)/lica detasat, dar /lin de
ener(ie /entru a trai constient orice cli/a ca si cu) ar -i ulti)a. O)ul traieste cli/e ale -a/tei,
=actiunile noastre au /utere>, )arturisind viata noastra in -ata )ortii. Ceea ce invata /ri)a
oara lu/tatorul este 0ucuria si)/la de a -i, de aceea el traieste -iecare cli/a ca si c;nd ar -i
ulti)a3 =E@ista o -ericire ciudata si )istuitoare in a actiona in de/lina cunostinta de cauza ca
tot ceea ce -aci /oate -i -oarte 0ine ulti)a ta -a/ta /e /a);nt> (Castaneda, **5, A). Orice
actiune tre0uie int;)/inata cu) ar -i =ulti)a 0atalie /e /a);nt> in care lu/tatorul da tot ce
are )ai 0un3 =Fericirea lor consta in -a/tul ca stiu ca actioneaza in de/lina cunostinta de
cauza, de aceea, actiunea lor are o /utere s/eciala, actiunile lor au un sens anu)e>
(Castaneda, **5, A). E@istenta u)ana a/are valorizata si /otentata in sensul revelarii
0ucuriilor si)/le ale vietii care co)unica ui)irea si )inunea de a -i3 =%re0uie sa:ti asu)i
res/onsa0ilitatea ca esti aici, in aceasta lu)e )inunata, in acest desert )inunat, in acest ti)/
)inunat. !) vrut sa te convin( ca tre0uie sa inveti sa -aci sa conteze -iecare actiune, o data
ce esti aici /entru un ti)/ -oarte scurt ca sa -ii )artor la toate )inunatiile ei> (Castaneda,
**5, B).
I)/linirea caii s/irituale se /une ast-el in ter)enii do0;ndirii /uterii /ersonale de a -i li0er si
-ericit, ado/t;nd )odul de viata si atitudinea unui lu/tator care as/ira la cunoastere3 =.n
lu/tator este un v;nator i)aculat, care v;neaza /utere> se s/une in Calatorie la I@tlan. O
viata traita i)/eca0il trezeste -ortele necunoscute ale s/iritului si ca/acitatea clarviziunii.
=#u)ea este un )ister. Ceea ce /rivi) noi acu) nu este totul. E@ista )ult )ai )ult in lu)e,
de -a/t, at;t de )ult, inc;t este nes-;rsit.> (Castaneda, **5, 8). Centru a cunoaste totul,
tre0uie sa iti a/ro/ii lu)ea intr;nd ast-el intr:o lu)e a /uterii.
O ast-el de lu)e este =cealalta realitate> descrisa de vra<itorii lui Castaneda. Carlos se initiaza
in viziunile ei lu;nd =/lante de /utere> de natura 1alucino(ena al caror s/irit, se s/une, inalta
su-letul sa)anului in =lu)ea vra<itorilor>3 =&on 2uan e@/lica aceste /lante ca -iind ve1icule
care conduceau o)ul s/re -orte i)/ersonale sau =/uteri>, iar starile /roduse de ele ca -iind
=int;lnirile> /e care le are vra<itorul cu acele /uteri /entru a c;sti(a controlul asu/ra lor>
(Castaneda, **5, B).
&on 2uan denu)este /uterea care locuieste in cactusul /eiote ?escalito, un s/irit care ii invata /e
oa)eni =adevaratul )od de a trai>. Cartici/;nd la un )itote, -ara sa consu)e /lante 1alucino(ene,
Carlos /erce/e lu)ina radiind /e -etele indienilor care c;ntau si luau /eiote, a/oi devine constient de
/rezenta vie a )a)ei in a)intire, a carei voce /arca o aude l;n(a el. ?ai t;rziu, don 2uan ii va s/une ca
?escalito /lanase deasu/ra lui tot ti)/ul ritualului. Necunoscuta lu)e a /uterii se incarca cu e)ni-icatiile
)ortii si renasterii /entru cel care ur)eaza calea initiatica a trezirii la =cealalta realitate>. O e@/erienta
s/irituala ne dezvaluie ceea ce sunte) cu adevarat, iar initierea in lu)ea )a(ica, int;lnirea cu /uterea,
reveleaza cealalta -ata a -iintei u)ane, c1i/ul launtric care ascunde )enirea su-letului si /uterea de a:
si i)/lini as/iratia catre lu)ina. !st-el Eli(io, un alt disci/ol al lui don 2uan, c;nd ia /entru /ri)a oara
/eiote, invata intr:o viziune )iscarile unui dans sacru si)0oliz;nd (esturile eli0erarii. ?escalito este un aliat.
In e@/licatiile lui don 2uan, aliatul re/rezinta )ani-estarea unor -orte din lu)ea necunoscutului, iar in ur)a
int;lnirii si relatiei )a(ice cu ast-el de =s/irite>
nonu)ane, vra<itorul /oate do0;ndi cunoastere si /utere. !st-el, s/iritul aliat care =/azeste>
intrarea in necunoscut ii a/are lui Carlos, dro(at, dre/t un t;ntar i)ens si in-ricosator. &on
2uan il /revine de alt-el3 =Caznicul celeilalte lu)i este un t;ntar> (Castaneda, **5, 5A),
re-erindu:se la -a/tul ca a/aritia ins/ai);ntatoare a aliatului re/rezinta doar un o0stacol care
/oate -i invins daca tot ce a/are in viziunea s/irituala este trans-or)at in =ni)ic>, vidul
/ri)ordial al celeilalte lu)i in care se /oate /atrunde in starea -ara (;nduri.
!ltadata, Carlos se int;lneste cu un aliat du/a ce -u)eaza din /i/a vra<itorilor si devine
ca/a0il sa vada -lu@ul de lu)ina al -iintei lui &on 2uan. O alta =int;lnire cu cunoasterea>,
du/a ce invata sa vada in lu)ea )a(ica, are loc c;nd Carlos si)te c1e)area =)oliei> /urt;nd
/e ari/i =/ra-ul de aur al eternitatii>. =!cest /ra- este /ra-ul cunoasterii> (Castaneda, **5,
B0), iar cunoasterea daruita de c;ntecul si /uterea aliatului ii a/are lui Carlos in viziune =ca o
/loaie cu -ire de aur>. Fiecare s-era de lu)ina care z0oara catre el in viziune /oate evoca un
as/ect al cunoasterii asu/ra caruia se concentreaza ucenicul vra<itor. Carlos isi int;lneste
aliatul ca /e o -iinta de lu)ina care il /oate atin(e si ii vor0este in (;nd3 =Coiotul era o -iinta
lu)inoasa, -luida si lic1ida> (Castaneda, **5, H2*). =%otul se o/rise> in )o)entul int;lnirii,
inc;t Carlos reuseste sa vada liniile de lu)ina ale lu)ii.
Int;lnirea cu necunoscutul /oate re/rezenta o e@/erienta de-initiva in care viziunea asu/ra
lu)ii se sc1i)0a total. &on Denaro /ovesteste ca, du/a ce si:a int;lnit aliatul si s:a lu/tat cu
el, nu s:a )ai /utut intoarce niciodata in locul de unde /lecase, /entru ca noua lu)e era de
nerecunoscut, iar lu)ea /e care o stia /ierise3 =Ni)ic nu )ai e la -el>.
C;nd /erce/tia se trans-or)a si =atentia> constientizeaza cea de:a doua vedere, a lu)ii
)a(ice, intrea(a viziune asu/ra lu)ii se sc1i)0a si o)ul traieste inte(ral di)ensiunile
s/irituale ale e@istentei. =! /rivi> descrie actiunea o0isnuita de /erce/ere a lu)ii ca o ordine
de o0iecte si -eno)ene /e care ratiunea le analizeaza si a-ectul le si)te ca distincte. "ealitatea
e@ista /rin inter/retarea /e care i:o da) noi, iar descrierea ei este sustinuta /rin (;ndurile
noastre des/re noi si lu)ea resi)tita /rin inter)ediul senzatiilor3 =&ialo(ul interior este cel
care ne tine le(ati de /a);nt. #u)ea e asa si asa, asa si /e dincolo, doar /entru ca discuta)
cu noi insine des/re ea ca -iind asa> (Castaneda, **5, 2H). Ce de alta /arte, =a vedea>
e@/ri)a ca/acitatea -iintei u)ane de a -i constienta, /rintr:o /erce/tie su0tila, de realitatea
ascunsa, )ai =adevarata> si /ro-unda a lu)ii. =! vedea> -ace /osi0ila revelarea esentei vietii
si lu)inii care constituie /rinci/iul lu)ii si al creatiei cos)ice. =! vedea> insea)na
cunoastere de sine si e@/lorarea nes-;rsita, /rin clarviziune, a tainelor lu)ii. Calea cunoasterii
este dezvaluita de lu)ina launtrica, iar lu/tatorul o ur)eaza cu s/iritul i)/eca0il, cu )intea
si ini)a li)/ezi de orice tul0urare3 =.n lu/tator -luid nu )ai /oate /rivi lu)ea cronolo(ic.
Iar /entru el lu)ea si el insusi nu )ai sunt o0iecte. El e o -iinta lu)inoasa care e@ista intr:o
lu)e lu)inoasa> (Castaneda, **5, 58).
#u/ta o)ului cunoasterii re/rezinta o cautare netar)uita a lu)inii adevarului si a 0ucuriei
vietii traite din /lin in -iecare cli/a. Iar sensul lucrurilor si inter/retarea lu)ii se sc1i)0a c;nd
o)ul =vede> cealalta realitate dincolo de a/arente3 =de c;te ori sunt )artor la ceva care in
)od nor)al ):ar -ace sa -iu trist, eu /ur si si)/lu i)i sc1i)0 oc1ii si vad in loc sa /rivesc.
&ar atunci c;nd int;lnesc ceva 1azliu, /rivesc si r;d> (Castaneda, **5, 0*). Cea )ai )are /utere e /uterea
de a -i -ericit. .n o) al cunoasterii este -iinta care desco/era in -iecare cli/a
0ucuria de a trai. =!devarata e@/erienta e sa -ii o) (...) viata este un )iracol /e care il -ace)
acu)> (Castaneda, **5, +A).
%rai) intr:un univers al /erce/tiei, iar =lu)ea este o senzatie> (Castaneda, **5, 225).
Kiziunea asu/ra lu)ii este deter)inata de un =inel al /uterii> /rin inter)ediul caruia o)ul
interactioneaza cu )ediul din <ur si se (;ndeste /e sine ca su0iect al cunoasterii. &ar =lu)ea
este un )ister> si adevarata cunoastere cauta sa dezvaluie esenta lucrurilor si lu)ii vii, care
trans/are in clarviziunea s/irituala3 =Ceea ce /rivi) noi acu) nu este totul. E@ista )ult )ai
)ult in lu)e, de -a/t, at;t de )ult, inc;t este nes-;rsit> (Castaneda, **5, 8). &e aceea, un
o) al cunoasterii dezvolta un alt inel al /uterii, =inelul nonactiunii>, /rin care =tese o alta
lu)e>3 =#u)ea este lu)e, -iindca tu stii =actiunea> necesara /entru a o -ace asa. &aca nu i:ai
cunoaste actiunea, lu)ea ar -i alt-el> (Castaneda, **5, 2B*). &e aceea, /entru =a o/ri lu)ea>
tre0uie sa o/resti =actiunea> care o recreeaza du/a cate(oriile /erce/tiei o0isnuite. !st-el,
=un o) al cunoasterii stie ca /iatra asta este /iatra datorita =actiunii>G daca el nu vrea ca
/iatra sa -ie /iatra, tot ce are de -acut e nonactiunea> (Castaneda, **5, 2B8), si)ilara cu
=vederea> esentei lucrurilor si a le(aturii vii dintre -iinte si univers. $a cunosti -iinta din tine
insea)na sa realizezi =nonactiunea sinelui>3 =#u/tatorul are vesnic /rivirea orientata s/re
interior si isi dedica e@istenta unei neo0osite si totale cercetari a sinelui> (Castaneda, ***,
H*).
#u)ea cunoscuta, necunoscutul si inco(nosci0ilul re/rezinta di)esiunile e@istentei si
none@istentei intre care se intind ari/ile /erce/tiei u)ane. &aca inco(nosci0ilul re/rezinta
)isterul care nu se va dezvalui niciodata, =totusi vesnic /rezent, a)etitor de -ru)os si
ins/ai);ntator in acelasi ti)/ /rin in-inititatea sa> (Castaneda, ***, B*), necunoscutul
re/rezinta lu)ea tainica, cealalta realitate, care /oate -i cunoscuta /rin =vedere>.
=! vedea insea)na sa dezvalui esenta a tot ce e@ista, sa -ii )artor al necunoscutului si sa
/rinzi cu coada oc1iului o licarire a inco(nici0ilului> (Castaneda, ***, A). E@/ri);nd
cunoasterea adevarata, =vederea> este o revelatie a lu)inii -iintei. &u/a ce sa)anul /ierde
-or)a u)ana, in aura ii a/are un =oc1i> /rin care s/iritul vazator /erce/e =cealalta realitate>
si lu)ile visului. #a Dorda /oate desc1ide =oc1iul> ca /e o usa catre alta lu)e si,
identi-ic;ndu:se cu el, /oate z0ura. &u/a don 2uan si don Denaro =oc1iul> este o lu)ina
solara, /ortocalie. =$unte) 0ucati de soare. &e aceea sunte) -iinte lu)inoase> (Castaneda,
**5, H5), s/une #a Dorda.
In viziunea initiatilor, universul este co)/us dintr:un nu)ar in-init de c;)/uri ener(etice
care e@ista in )acrocos)os ca niste -i0re lu)inoase. Fiintele vii trans-or)a aceste c;)/uri
ener(etice in in-or)atie senzoriala a carei inter/retare alcatuieste siste)ul nostru co(nitiv.
#u)ea este o descriere, )aterialitatea ei este o si)/la inter/retare, in ti)/ ce /entru vizionari lu)ea
are o a/arenta -luida si lu)inoasa. !lcatuirea universului se re(aseste in con-i(uratia )icrocos)osului
-iintei u)ane vazut ca un ou cu )iri-ice -i0re de lu)ina. Crin inter)ediul acestora, constiinta interactioneaza
cu structura ener(etica a universului /e di-erite nivele de /erce/tie. Kederea vra<itorilor ca/ata se)ni-icatia
cunoasterii esentiale a le:(aturii dintre creatie si in-initate3 =ceea ce:i -acea /e oa)eni vra<itori era ca/acitatea
lor de a vedea direct, ne)i<locit, cu) cur(e ener(ia in univers> (Castaneda, 200H, 8A). Centru a deveni oa)eni
ai cunoasterii, =as/iratia vra<itorilor era aceea de a atin(e in-initatea.
Contactul cu =latura activa a in-initatii> (Castaneda, 200H, 8+) este resi)tit ca o =con-runtare>
in care telul lu/tatorului este constientizarea vi0ratiilor lu)inoase ale /rinci/iului vietii din
univers3 =Ceea ce e@ista cu adevarat in e@terior sunt e)anatiile vulturului, -luidul in continua
)iscare, si totusi nesc1i)0at, etern> (Castaneda, ***, 5B). !ceste e)anatii =ca niste
-ascicule lu)inoase>, =constiente de e@istenta lor, vii si vi0rante>, care =contin -iecare o
eternitate in sine>, constituie )ani-estarea unui /rinci/iu i)ua0il al vietii cos)ice. =Kulturul>
este ast-el denu)irea si i)a(inea si)0olica a unui /rinci/iu al vointei care (uverneaza viata si
destinul tuturor -iintelor, a/ar;nd vizionarului sa)an =ca un vultur inco)ensura0il, ne(ru ca
taciunele, st;nd dre/t, asa cu) sta un vultur, inalti)ea lui atin(;nd in-initul> (Castaneda,
***, A+).
#u)inozitatea u)ana este data de e)anatiile Kulturului, cu/rinse in oul stralucitor care
alcatuieste cor/ul ener(etic al individului3 =! /erce/e insea)na a ar)oniza e)anatiile
continute in interiorul coconului cu cele care se a-la in a-ara lui> (Castaneda, ***, +H).
=Cunctul de asa)0lare> selecteaza e)anatiile e@terne si interne /entru a le ar)oniza intr:o
viziune a lu)ii, con-or) 0enzii de e)anatii s/eci-ice o)ului. &e/lasarea /unctului de
asa)0lare in alte centre ener(etice din aura noastra deter)ina viziuni neo0isnuite asu/ra
lu)ii /erce/ute in cadrul altor 0enzi de e)anatieG =-orta acestei alinieri -ace lu)ea sa
dis/ara> (Castaneda, **5, 2H5). Constiinta, stralucind in aura -iintei ca o lu)ina de culoarea
c1i1li)0arului, =inter/reteaza e)anatiile Kulturului, asa cu) un 1ar/ist inter/reteaza o
)elodie /e coardele 1ar/ei sale>. In ceea ce /riveste controlul asu/ra starilor de constiinta,
=arta 0atr;nilor vizionari consta in de/lasarea lu)inii de la locul sau ori(inar> (Castaneda,
**5, +8).
Kec1ilor initiati tolteci, sustine don 2uan, li s:a revelat =o viziune a Kulturului si a e)anatiilor
Kulturului> ca o inter/retare s/irituala a unui /rinci/iu transcendent3 =In realitate insa, nu
e@ista nici Kultur, nici e)anatii ale Kulturului, e@/lica )aestrul lui Carlos. Ceea ce e@ista
acolo este ceva ce nu /oate intele(e nici o -iinta vie> (Castaneda, ***, 5A). Fiecare vizionar
inter/reteaza realitatea transcendenta du/a /ro/riile /uteri de a intele(e si con-or)
trasaturilor culturale care i:au i)/re(nat )entalitatea. !st-el, traditia s/irituala a vec1ilor
tolteci isi s/une cuv;ntul in inter/retarea lu)ii )a(ice con-i(ur;nd o =e@/licatie a vra<i:
torilor> /entru a descrie revelatiile vizionarilor. E)anatiile Kulturului erau nu)ite de sa)anii
indieni =/orunci> si Kulturul ca atare nu e@/ri)a dec;t o /roiectie in inco(nosci0il ale unor
trasaturi ale cunoscutului /entru a su(era o intuitie3 =?ult )ai i)/ortant dec;t vederea in
sine este ceea ce -ac vizionarii cu ceea ce vad> (Castaneda, ***, 5A), s/une don 2uan.
!sa cu) -or)a de )olie atri0uita /uterii nu era nea/arat adevarata, cu at;t )ai /utin este
veridica silueta vazuta de Carlos la =int;lnirea cu cunoasterea>G -or)a antro/o)or-a este o
inter/retare con-or)a =vederii>, ada/tata e@/ri)arii /rin cuvinte si intele(erii u)ane.
Int;lnindu:se cu =/uterea cunoasterii>, care =/rivita> a/area dre/t o =)olie>, Carlos =vede> silueta unui o)
/entru ca i)a(inea sa -ie con-or)a cu ideile lui des/re lu)e. %ot ast-el, el =vor0este> cu aliatul su0 -or)a
de coiot, la -el cu) don 2uan =vor0ise> cu o ca/rioara3 =C;nd e@/licatia vra<itorilor )i:a devenit clara, era /rea
t;rziu sa a-lu ce )i:a -acut ca/rioara. !) s/us ca )i:a vor0it, dar n:a -ost asa (...). !) vor0it toata
viata, la -el ca tine, de aceea o0isnuintele )ele do)inau si au -ost e@tinse si asu/ra ca/rioarei> (Castaneda,
**5, HH). =E@/licatia vra<itorilor> este dincolo de cuvinte si cu/rinde inter/retarea revelatiilor
/ersonaleG de aceea ea /rezinta doar o intuitie a e@/erientei adevarului, o su(estie a realitatilor
s/irituale, si necesita =/utere /ersonala> /entru a -i inteleasa. !st-el, e@/lica don 2uan, =tot ce
-ace), tot ce sunte), sta in /uterea noastra /ersonala. &aca ave) destula un sin(ur cuv;nt
dezvaluit ar -i su-icient /entru a ne sc1i)0a viata. &ar daca nu ave) destula /utere
/ersonala, ne /ot -i dezvaluite si cele )ai )inunate /arti de intele/ciune, dar revelatia nu va
avea nici cea )ai )ica i)/ortanta> (Castaneda, **5, A). "evelatia /e care o trans)ite don
2uan este cea a o)ni/rezentei eternului constientizata in cli/a in care o)ul atin(e totalitatea
sinelui3 =daca ai -i avut destula /utere, doar cuvintele )ele ar -i -ost de a<uns ca sa:ti aduni tot
sinele si sa scoti /artea esentiala a lui din (ranitele in care se se a-la> (Castaneda, **5, 8).
=$unte) -iinte lu)inoase>, s/une don 2uan. =E@/licatia vra<itorilor> consta in a intele(e
lu)ina interioara, dar ni)eni nu ar /utea intele(e )inunea lu)inii -ara sa o vada.
$-era /erce/tiei u)ane -inite este i)/artita in doua3 o /arte, a constiintei elevate, care
re-lecta necunoscutul, si cealalta /arte, a constiintei rationale, care re-lecteaza asu/ra
cunoscutului. Cunoscutul re/rezinta =tonalul>, =tot ce cunoaste) des/re noi insine si des/re
lu)ea noastra se a-la /e insula tonalului (.) %onalul -or)eaza le(ile du/a care el intele(e
lu)ea. Cu alte cuvinte, el creeaza lu)ea> (Castaneda, **5, 5). Necunoscutul il re/rezinta
=na(ualul>3 =Na(ualul este /artea din noi /entru care nu e@ista descriere, nu e@ista cuvinte,
nu)e, senti)ente, cunoastere> (Castaneda, **5, 52).
&in )o)entul in care ne naste), /arasi) constiinta na(ualului /entru a ne -or)a -iinta
ada/tata e@istentei, dar eul tonalului aca/areaza senti)entul realului, iar o)ul resi)te duali:
tatea inerenta ca /e o li/sa a intre(ului. =%onalul ince/e de la nastere si se s-;rseste la )oarte,
dar na(ualul nu se s-;rseste niciodata> (Castaneda, **5, A0). Na(ualul re/rezinta /rinci/iul
i)ua0il al constiintei /ure, i)/ersonale, e@istenta ori(inara in care se intorc ele)entele
tonalului care cunosc viata si )oartea. C;nd -orta vitala /araseste cor/ul, in cazul )ortii
o)ului, ele)entele constiintei /ersonale se dezinte(reaza in na(ual, dar in cazul calatoriei
lu/tatorului in na(ual, =)anunc1iul de senti)ente nu se dezinte(reaza, ci doar se
ras/;ndeste, -ara a:si /ierde unitatea> (Castaneda, **5, H22). $co/ul cunoasterii sa)anice il
re/rezinta /re(atirea /entru cli/a eterna a )ortiiG de vre)e ce o)ul cunoasterii =vede>
vi0ratiile de lu)ina ale vietii, viata lui /atrunde dincolo de )oarte ca lu)ina a constiintei.
!tentia na(ualului /oate =a/rinde> e)anatiile din aura -iintei )istuita de -ocul launtric. O)ul
e lu)ina eterna, daca se vede ast-elG -iinta e vointa de a -i3 =E@/licatia vra<itorilor s/une ca
-iecare dintre noi are un centru din care /oate -i si)tit na(ualul, vointa> (Castaneda, **5,
H22).
Na(ualul este indescri/ti0il, =na(ualul este doar /entru a -i )artor la el =. &ar daca o /arte a
lu)ii este )isterul insusi, ni)ic nu /oate -i e@/licat cu adevarat, -iindca totul -iinteaza in
)ister3 ="atiunea /oate sa -ie )artora la e-ectele tonalului, dar nu va reusi niciodata sa:l
intelea(a, sau sa:l dezvaluie (.) %onalul -iecaruia dintre noi nu este dec;t o re-le@ie a acelui
indescri/ti0il necunoscut, care este /lin de ordineG na(ualul -iecaruia dintre noi nu este dec;t
o re-le@ie a acelui indescri/ti0il vid care contine totul> (Castaneda, **5, H2A:H28).
%onalul se re-lecta /e sine in ratiunea care intele(e lu)eaG c;nd o(lindeste na(ualul in con:stiinta, o)ul
atin(e totalitatea -iintei. !tunci ni)ic nu /oate -i e@/licat, /entru ca totul /oarta intelesul -iintei. =$ecretul unui
vra<itor este -a/tul ca el stie sa a<un(a la na(ual, dar o data ce a a<uns acolo si tu si el /uteti inter/reta ceea ce
se int;)/la in orice )aniera /osi0ila> (Casta:neda, **5, 2B).
=.un sin(ur cuv;nt dezvaluit ar -i su-icient /entru a ne sc1i)0a viata>. =E@/licatia
vra<itorilor> este doar un cuv;nt, cuv;ntul ulti) al vra<itorului care a uitat de cuvinte3 =Eu
sunt 2uan ?atus. !cesta este nu)ele )eu si il rostesc /entru a crea un /od /e care tu sa:l
treci si sa a<un(i la )ine> (Castaneda, 200H, *). O)ul cunoasterii a inteles cuv;ntul tacut al
-iintei. Insa =ur)asii lui cauta inca, si nu vor )ai (asi in veci cuv;ntul care sa cu/rinda
universul> ('or(es, *8H, A0).
#a un )o)ent dat, &on 2uan ii s/une lui Carlos inainte de a sari in a0isul )isterului3 =!i
ince/ut dru)ul cunoasterii scriind si o sa ter)ini in acelasi )od> (Castaneda, **5, HHH).
.r);nd =dru)ul cunoasterii scriind>, ne /ute) intre0a daca a =sarit> vreodata Carlos din
universul i)a(inar creat /rin =scris>J ! e@istat vreodata in lu)ea reala acel =Carlito>, cu) il
alintau vra<itorii, des/re care a scris Carlos CastanedaJ Centru cititori, =dru)ul cunoasterii
scriind> al lui Carlos re/rezinta initierea /rin cuv;nt intr:un univers si)0olic al -ictiunii.
Coate ca =lu)ea vra<itorilor> nu e altceva dec;t vra<a cuvintelor. .neori, -ictiunea este )ai
adevarata dec;t realitatea. Fictiunea este lu)ea care ia in sta/;nire =cealalta realitate>G caut;nd
o =e@/licatie a vra<itorilor>, a<un(e) sa e@ista) c1iar noi in cuv;nt.












5.I$%O"I$I"I &IN #.?E! &E &INCO#O
Anca Buciuman
=Ka e@ista )ereu o di)ensiune care duce s/re necunoscut, -ie ea aceea a )itului, a /atra sau a n:a
di)ensiune...>
I. P. Culianu
&in cele )ai vec1i ti)/uri, oa)enii au acordat o )are i)/ortanta calatoriilor in lu)ea de
dincolo. Noi, cei de astazi, ne /une) )ereu intre0ari des/re veridicitatea acestor =lu)i>3
unde se duceau acei oa)eni care /retindeau ca ar -i calatorit in alta lu)eJ ?ai )ult, e@ista
ceva dincolo de lu)ea noastra incon<uratoareJ "as/unsul /oate -i /ozitiv sau ne(ativ. &aca
acce/ta) /ri)a varianta de ras/uns, indoiala /ersista in a ne )acina3 aceste universuri /e
care unii le:ar -i vizitat, sunt ele /arti ale universului nostru -izicJ $unt universuri /aralele sau
universuri )entaleJ $i, in oricare dintre i/oteze, cu) au reusit oa)enii sa a<un(a la eleJ
In ulti)ul sau interviu, acordat Da0rielei !da)esteanu, I. C. Culianu -ace o re)arca s/eciala
cu /rivire la (;ndirea -iloso-ica conte)/orana. !ceasta n:ar )ai /rivile(ia )arile te)e
1eide((eriene des/re -iinta (=Ce este ceea ce esteJ>) si -iinta:s/re:)oarte ($ein:zu):%ode) ci
s:ar orienta s/re /ro0le)e co(nitive si s/re lu)ile alternative. Filozo-ul, )ate)aticianul si
teolo(ul Deor(e 'erIel7 a-ir)a in Crinci/les o- Hu)an 8no9led(e (A0)3 =.nele adevaruri
sunt at;t de a/ro/iate si evidente /entru s/irit, inc;t o)ul tre0uie doar sa:si desc1ida oc1ii
/entru a le vedea...>
#u)ile /si1analizei, ale istoriei reli(iilor, ale $F:ului, ale stiintei ato)ice sunt toate out o- t1is
9orld. Nu)itorul co)un al nu)eroaselor a0ordari ale /ro0le)ei calatoriei in alte lu)i se
a@eaza /e -a/tul ca universurile e@/lorate nu sunt altceva dec;t universuri )entale, cu alte
cuvinte ca realitatea lor este in )intea e@/loratorului. &in ne-ericire, nici un studiu a)anuntit
asu/ra /ro0le)ei nu /are a ne elucida )isterul des/re ceea ce este )intea u)ana, 0a )ai
)ult, des/re ce este s/atiul nostru )ental.
&u/a )ai 0ine de doua secole intunecate de /ozitivis) ce au /us totul /e sea)a -ictiunii,
cele doua /ro0le)e revin la su/ra-ata o data cu a/aritia ci0erneticii si a co)/uterelor.
$unte) tentati sa ad)ite) ca s/atiul nostru )ental este neli)itat. #as;ndu:ne (1idati de tot
ce insea)na i)a(inatie, /atrunde) in alte universuri care /ar, la o /ri)a vedere,
necunoscute. $ce/tici, /si1olo(ii a-ir)a ca toate e@/eri)entele ne sunt relationate -ie cu
e@/erienta /ersonala, -ie cu ceea ce e@ista de<a in )intea noastra. !st-el, de la ince/ut este
inlaturata /re)isa lui 2. #ocIe /otrivit careia )intea noastra ar -i o ta0ula rasa.
Incerc;nd sa intele(e) s/atiul )ental, recur(e) deseori la solutia de a:l considera ca -iind unul /aralel cu
lu)ea noastra, insa lucrurile nu sunt asa de usoare. #u)ea e@terioara in-luenteaza lu)ea noastra
interioara si invers. "elatia dintre =universul )ental> sau =lu)ea interioara> si realitatea -izica a suscitat
intotdeauna interesul )eta-izicii, stiintei, reli(iei si c1iar noua te1nolo(ie. ?a<oritatea cercetatorilor au
res/ins ideea /aralelis)ului celor doua lu)i. .nii au considerat lu)ea e@terioara un construct al lu)ii
interioare. !ltii au -ost de /arere ca cele doua universuri inter-ereaza. Centru acestia din ur)a, )isterul
este le(at de -a/tul ca nu sti) niciodata ince/utul si s-;rsitul vreunuia.
I. C. Culianu o0serva -a/tul ca deoca)data nici )acar nu ne:a) elucidat /e de/lin asu/ra a
ceea ce nu)i) =s/atiu>. %eza lui Culianu este ca lu)ea noastra interioara )odeleaza lu)ea
e@terioara. &esi lu)ea e@terioara /are a -i una si aceeasi /entru toti, ea nu este asa. E@e)/lul
clasic este cel al sticlei /e <u)atate /lina. O/ti)istul, s/une Culianu, o va vedea /lina /e
<u)atate, in vre)e ce /esi)istul o va vedea (oala /e <u)atate. O0serva) ca, in -elul lor,
-iecare are dre/tate. %oti au dre/tate, du/a cu), =-iecare 1ulitor cu 0leste)ul lui, -iecare
calu(ar cu ru(aciunea lui> (Culianu, Cer(a)entul dia-an).
Incerca) )ereu sa sonda) necunoscutul, -ie acesta o alta lu)e /e care ne:o i)a(ina), -ie
realitatea care ne:ncon<oara. ?iturile, /oezia, uto/iile, e@tazele, visele si viziunile ne desc1id
/orti s/re alte lu)i.
$a)anis)ul este o te1nica a e@tazului al carei /unct -inal este calatoria in lu)ea de dincolo.
%raditia sa)anica /resu/une intrarea sa)anului in transa /entru a eli0era un su-let ce:a -ost
luat de du1urile necurate. "as/;ndit in aria culturala asiatica, )odelul sa)anic este
re)arca0il /rin o)o(enitatea sa sle-uita de:a lun(ul )ileniilor in re(iuni inde/artate cu) ar
-i !ustralia a0ori(ena, !)erica de Nord si de $ud, !sia Centrala si $i0eria, Euro/a de Nord
si de Est, !-rica. !nu)ite te@te literare ale Dreciei !ntice su(ereaza ca sa)anis)ul ar -i
e@istat si in antic1itatea )editeraneana.
Cotrivit lui ?. Eliade sa)anul este =)aestrul e@tazului>. Conce/tul de e@taz are )ai )ulte
se)ni-icatii3 In vec1ea Drecie ter)enul era utilizat /entru denu)irea unor e@/eriente -acute
de /racticantii cultului dion7siacG du/a alti autori, acest ter)en este sinoni) cu =transa> si ar
dese)na niste te1nici care au in co)un o stare de =disociatie )entala> (I. ?. #e9is). Cotrivit
lui 2. &. C. 'olton ter)enul este -olosit in trei situatii3 =...aceea de /osesiune, c;nd su0iectul e
/rada uneia sau )ai )ultor activitati insoliteG aceea de transa 1i/notica sau )ediu)nica, in
care su0iectul e cal), dar viu in )od concretG si aceea de catale/sie, c;nd su0iectul e intr:
at;ta /rivat de toate -acultatile sale, /;na la o/rirea res/iratiei si a /ulsului, inc;t are a/arenta
unui )ort, cu toate ca, du/a ce se reintoarce la viata, e ca/a0il sa:si /ovesteasca /erce/tiile si
cunostintele do0;ndite in s/irit>.
E@/licatia ter)enului =e@taz> o (asi) )ult )ai 0ine relie-ata la ori(ine3 ver0ul (recesc =e@:
istano> (e@istao, e@isteni) din care /rovine su0stantivul e@:statis, indica )ai int;i actiunea de
a se de/lasa, a se duce in a-ara, a sc1i)0a ceva sau o stare de lucruriG sau a iesi, a /arasi, a se
inde/arta, a a0andona. $u0stantivul e@:statis va se)ni-ica deci de/lasare, deviere, alunecare,
tul0urare, delir, stu/oare, e@citatie /rovocata de 0auturi a)etitoare. C;)/ul se)antic al
cuv;ntului este destul de vast si se ra/orteaza la ideea de dis<unctie, =de a iesi din cadrele ce
re(le)enteaza, in i)/re<urari istorice date, criteriile nor)alitatii> (Culianu, **8).
In Drecia, inca inainte de secolul al K:lea se vor0ea de )ai )ulte cate(orii de e@/erinte ce
intrau in s-era notiunii de =e@taz>. O /ri)a clasa era re/rezentata de dion7sis), cult ce
/resu/unea un (ru/ alcatuit din su0iecti /osedati involuntar (de )ania e)anata de Qeu).
!ctorii ritualului dion7siac erau )a<oritatea -e)ei, ale caror )ani-estari erau dansul, consu)ul unor
0auturi a)etitoare ce se soldau nu de /utine ori cu va(a0onda<ul in )unti sal0atici (orei0asia). ! doua
clasa de e@tatici erau in contrast cu cea dint;i si erau /usi in relatie cu zeul !/ollon din H7/er0oreea.
Cotrivit lui E. ". &odds, re/rezentatii acestei clase
/ot -i nu)iti sa)ani. Nietzsc1e a teoretizat in sco/uri /ro/rii aceasta o/ozitie intre
=a/ollonic> si =dion7siac>.
In -unctia de sa)an, traditia (reaca aduce in discutie un /ersona< a/arte3 iatro)antul, un
)edecine:)an (rec. Iatro)antii erau )edici (iatroi) si (1icitori ()anteis), /uri-icatori
(cat1artes) si tau)atur(i. Ei aveau ca/acitatea de a calatori in =s/irit>, in s/atii di-erite, dar si
in ti)/. &aca -oloseau /lante 1alucino(ene sau nu, /ro0le)a nu a -ost rezolvata. Cert este
ca aceste /ersoane au -ost sursa de ins/iratie /entru ceea ce )edicina noastra nu)este
=sindro) de a0stinenta>, -iindca evitau );ncarea si, /ro0a0il, ra/orturile se@uale.
!sadar, sa)anul avea rolul at;t al unui )edic, c;t si al unui intercesor, le(at at;t de lu)ea
)undana, c;t si de cea su/ranaturala. Calatoria este rezultatul unei cautari3 /entru a avea
viziunii e@taticul se duce intr:un loc eu-oric, necro)antul evoca tar;)ul )ortilor, s-;ntul
Cavel : cerul, sa)anul : o alta lu)e, cu alte cuvinte, un =dincolo> de ceea ce e@ista in
realitate. Clatonicienii vor0eau de trans)i(rarea su-letului dintr:un cor/ intr:altul.
Credinciosul crestin stie, inca de la iz(onirea din "ai, ca e@ista o alta lu)e )ai 0una dec;t a
noastra.
%ot o alta lu)e incearca sa:i dezvaluie vra<itorul )e@ican indian 2uan ?atus eroului nostru,
Carlos Castaneda. Conce/tele si /racticile vra<itoresti ii sunt cu totul straine lui Carlos, inc;t
ra0darea si )aniera su0 care i le /rezinta )aestrul sau nu -ac dec;t sa suscite interesul
cititorilor, la -el de dezorientati /e c;t este si naratorul.
Int;i de toate sunte) stu/e-iati, o data cu /ersona<ul nostru, Carlos, de revelatia con-or)
careia conce/tia noastra des/re lu)e nu este de-initiva, ci doar o inter/retare dintr:o
)ultitudine de inter/retari descriind o )ultitudine de lu)i alternative. #a ince/ut, /entru a:i
/roduce ucenicului sau =niveluri de /erce/tie /articulare>, don 2uan -oloseste trei /lante
1alucino(ene3 /e7otl, datura ino@ia si o /s7loci0e. %ot cea ce stia Carlos des/re lu)e se
dovedeste a -i ine-icient si intre0arile /e care i le /une )aestrului sunt, in )area lor
)a<oritate, de:a dre/tul in-antile.
Il vede) /e Carlos ca un =strain> caruia tot ce:nsea)na cunoastere des/re lu)e ii /are a -i
inco)/re1ensi0il. %i)/ de H ani, in calitatea de /ro-esor, 2uan ?atus, indian 7a5ui, incearca
sa:i dezvaluie novicelui Carlos lu)ea co(nitiva a sa)anilor din ?e@ic din ti)/urile stravec1i.
?etoda lui don 2uan este una s/eciala, care ascunde esenta si i)/ortanta )etodelor su0
a/arenta cotidianului.
$a)anii din vec1iul ?e@ic, asa cu) ii in-atiseaza Castaneda, vor0eau de o ener(ie ascunsa inauntrul sinelui.
Centru ei, totul este ener(ie, c1iar si /lantele din natura sunt alcatuite din ener(ie, tre0uie doar sa inveti =sa
vezi>, sa atin(i esenta lucrurilor. Centru sa)ani, sco/ul cunoasterii este /re(atirea /entru calatoria -inala,
calatorie /e care -iecare o) tre0uia s:o -aca la s-;rsitul vietii. Centru ei, starea va(a si idealizata /e care
noi o nu)i) =viata de du/a )oarte>, este un s/atiu c;t se /oate de concret si /lin de lucruri
/ractice, cu -unctii ase)anatoare celor din viata de zi cu zi. 2uan ?atus nu)este acest s/atiu unde
/atrund vra<itorii du/a )oarte latura activa a in-initatii. Centru a /atrunde in lu)ile /aralele este nevoie sa
s/ar(i 0arierele /erce/tiei, sa:ti )uti atentia de /e tonal /e na(ual, adica sa te aliniezi unei alte 0enzi de
e)anatii. Ce /arcursul
de/lasarii, calatorul int;)/ina un zid, ca un -el de o/acitate /erce/tuala. Kec1ii vizionari au
nu)it acel )o)ent zidul de ceata. !cestei )utatii in alta lu)e i s:au con-erit )ai )ulte
e@/licatii. ?ircea Eliade o0serva ca e@tazul in /racticile sa)anice /resu/une la un )o)ent
dat o trecere /ri)e<dioasa. Odinioara se vor0ea de o /unte ce -acea le(atura intre Cer si
Ca);nt si le /er)itea oa)enilor sa co)unice usor cu zeii. .na dintre e@/licatiile care i s:au
dat /untii a -ost aceea de si)0ol al =/ortii str;)te> sau al =trecerii /arado@ale>, /entru ca o
data cu intreru/erea co)unicarii dintre Cer si Ca);nt nu s:a )ai /utut traversa /untea dec;t
in =)inte>, adica in )oarte sau in e@taz. &e acest /rivile(iu nu se =0ucura> oricine, /entru ca
/untea este /azita de de)oni sau )onstri care a)eninta sa devore su-letul.
Crin e@taz, sa)anii /ot traversa aceasta /unte. $i)0olic, /ute) inscrie aceasta trecere in s-era
)iturilor de initiere ce /resu/un re-acerea unitatii /ri)ordiale dintre Cer si Ca);nt. $a)anii
lui Castaneda vad acest lucru ca o a0olire a ru/turii ce e@ista in coconul ener(etic al -iecaruia
dintre noi. Clenitudinea oului nostru lu)inos, a-ir)a don 2uan, con-era /osi0ilitatea de:a te
de/lasa usor intre di-eritele 0enzi de e)anatii ale universului.
In )itul cos)olo(ic construit de Castaneda, -iinta u)ana, i)/reuna cu tot ceea ce e@ista,
este e)anatia unei /asari inco)/re1ensi0ile, )eta-izice, Kulturul3 =%i/arul u)an este acea
/ortiune din e)anatiile Kulturului, /e care vizionarii /ot s:o vada direct...> (Castaneda, *85,
2AA).
Cartea e(i/teana a )ortilor vedea )oartea ca /e un soi) care isi ia z0orul, iar in
?eso/ota)ia ra/osatii sunt in-atisati su0 -or)a unor /asari. In le(endele des/re /asarea
cos)ica, 0uriatii /ovestesc ca la ince/ut nu au e@istat dec;t zeii la a/us si s/iritele rele la
rasarit. C;nd zeii l:au creat /e o), s/iritele rele au incercat sa:l distru(a /rin 0oala si )oarte.
Insa zeii au luat /artea oa)enilor, tri)it;nd un aliat care sa lu/te i)/otriva s/iritelor. !liatul
a a/arut )ai int;i su0 -or)a unei !cvile. Centru ca nu stia li)0a oa)enilor, !cvila a cerut
a<utorul zeilor. Corunca a -ost de a se i)/reuna cu /ri)a -iinta /entru a o trans-or)a in
sa)an. #e(enda s/une ca !cvila s:a i)/reunat cu o -e)eie care a nascut un co/il care ar -i
devenit sa)an. &u/a altii, insasi -e)eia s:ar -i trans-or)at in sa)an. Cert este insa ca
Kulturul este inter/retat ca un si)0ol sa)anic. !ceasta /asare tote)ica, un -el de stra)os
/ri)ordial, su/rave(1eaza toata lu)e3 =...tot ce ne incon<oara... e@ista undeva si ne conduce
vietile> (Castaneda, **8, 8*:*0).
In -ond, ceea ce incearca sa realizeze don 2uan cu ucenicul sau nu consta in a:l ridica din
lu)ea rationalului, ci a:i arata ca /rintr:un e@ercitiu )ental ()ai ales /rin vis) /oti distru(e
0arierele lu)ii /erce/ute in )od curent. Carlos a-la ca -iinta u)ana, o data ce invata sa:si
de/laseze /unctul de asa)0lare, iese din lu)ea noastra si /oate =naveta> /rin sa/te ale lu)i
sau di)ensiuni. Crintr:un e@ercitiu s/eci-ic de )iscare a oc1ilor, vra<itorul -ace ca /unctul de
asa)0lare sa se )iste si sa se ancoreze intr:o alta 0anda de e)anatii. In vis se realizeaza cel
)ai 0ine aceasta trecere. E ca un -el de trecere intre di-eritele nivele de constiinta, ca o
trecere /rin co<ile unei ce/e. ! a<un(e in alte 0enzi /resu/une o )iscare din interior s/re
e@terior, o )iscare a /unctului de asa)0lare din interiorul oului lu)inos s/re e@teriorul
acestuia. In vis, Carlos este invatat sa calatoreasca in lu)i inde/artate. !) -i tentati sa crede) ca e
vor0a de o de/lasare a cor/ului -izic, insa sa)anii vor0eau de un =cor/ din vis>, de un du0lu,
un celalalt. =Cu) are loc ase)enea calatorieJ Intrea0a Carlos. : Nu /oti sti cu) se /etrece...
e)otii /uternice sau o atentie intransi(enta, sau un )are interes /ot servi dre/t (1idG a/oi
/unctul de asa)0lare se -i@eaza /uternic in /ozitia de visat, ... ca sa tra(a acolo toate
e)anatiile din interiorul coconului.> (Castaneda, *85, 2**).
$tarile alternative descrise de Castaneda, -ie ele -ictive sau reale, lucrul acesta e irelevant,
ridica niste /ro0le)e )a<ore. =$tarile de realitate neo0isnuita>, du/a cu) el insusi le
nu)este, e@/eriente de iesire in a-ara cor/ului, )ai )ult, e@/eriente la li)ita )ortii (v.
)o)entul aruncarii in /ra/astie, Castaneda, *85, H08), re/rezinta o calatorie intr:o alta
di)ensiune. I. C. Culianu a-ir)a ca actual)ente aceste calatorii in alte lu)i sunt desc1ise de
catre stiintele e@acte, ca -izica si )ate)atica sunt in )are )asura res/onsa0ile de revenirea
interesului /entru caile )istice de cunoastere. Ele au desc1is noi /ers/ective, a-ir);nd ca
universul nostru nu este dec;t o conventie 0azata /e i)a(inile /e care le ave) des/re lu)e.
&aca acce/ta) aceasta i/oteza, intele(e) )ai usor asertiunea lui don 2uan con-or) careia3
=de/lasarea /unctului de asa)0lare dincolo de linia )ediana a coconului o)ului -ace
intrea(a lu)e /e care o cunoaste) sa dis/ara intr:o cli/a, ca si cu) ar -i stearsa...>
(Castaneda, *85, H00). #u)ea noastra e@ista doar /entru ca noi, e)anatiile =nu:stiu:cui>, -ie
el Kultur sau &u)nezeu, ne:a) sta0ilit /unctul de asa)0lare in acest loc.
I)a(inata initial in secolul al XIX:lea, di)ensiunea a /atra a -ost o i/oteza noua, care a
su(erat o e@/licatie /entru )ai )ulte -eno)ene )isterioase, asociate de re(ula )a(iei sau
reli(iei. &esi nu ave) un or(an /entru /erce/erea celei de:a /atra di)ensiuni, trai) intr:o
lu)e tridi)ensionala in care nu toate lucrurile sunt /e de/lin clare3 de e@e)/lu ti)/ul.
Crin /ro/rietatea lor de:a /rovoca stari alterate de constiinta, su0stantele 1alucino(ene
re/rezinta o /ri)a )odalitate de:a trece 0arierele /erce/tiei. %rans-or)area cuiva in /ro/ria
sa i)a(ine din o(linda su(ereaza sin(urul s/atiu in care acest -eno)en ar -i /osi0il. E/isodul
relatat de #e9is Carroll in Casa o(linzilor se /liaza -oarte 0ine unui ast-el de s/atiu. !lice
vede /rin o(linda ca inca/erea din o(linda este e@act ca salonul din casa ei, dar inversata. =Eu
/ot sa vad totul, c;nd )a urc /e un scaun : totul, a-ara de /ortiunea dindaratul ca)inului. O,
c;t as vrea sa /ot vedea si aceasta /arteP !/oi, cartile sea)ana cu ale noastre, dar cuvintele
sunt scrise de:andoaselea>.
=Cealalta realitate> /e care ne:o /ro/une Castaneda nu este altceva dec;t viziunea )intii
noastre, rezultatul i)a(inilor /e care le duce) cu noi in alta lu)e, o data cu )utarea acelui
/unct de asa)0lare /rin care 2uan ?atus denu)este atentia noastra.
&e )ulte ori oa)enii, c;nd vor0esc de o trecere, o asociaza )ortii. $i astazi se s/une ca inainte de a
)er(e /e =ulti)ul dru)> tre0uie sa:ti =re(lezi conturile> cu aceasta lu)e. &on 2uan il s-atuieste /e Carlos
ca, inainte de calatoria -inala, inteleasa ca o incununare a invataturilor sale, sa se eli0ereze de tot ceea ce
insea)na #e(enda /ersonala, de relatiile cu cei din <ur, si sa se scu-unde in /ro/riului sau sine. "etra(erea in
sine /resu/une un e@ercitiu /e care don 2uan il nu)este reca/itulare, alcatuirea unui -el de al0u) cu
eveni)entele i)/ortante din viata. O sin(ura int;)/lare, o a)intire
=(rea>, este su-icienta /entru a declansa acest /roces, -unction;nd ca o calauza, un -ar care
=ilu)ineaza totul in cadrul reca/itularii>.
Or, constata Carlos, =/e )asura ce reca/itula), toate (unoaiele ies la su/ra-ata> (Castaneda,
*85, A+). Centru noi, 0alastul care ne incarca )e)oria si e@istenta este usor de e@/licat, dar
=invatatura> lui don 2uan este de:a dre/tul ui)itoare si socanta. Castaneda /rovoaca intrea(a
noastra cunoastere des/re lu)e, sustin;nd ca a) avea doua )inti3 una adevarata, care este
ascunsa in o0scuritate, si o )inte su/er-iciala, /e care o -olosi) zilnic si care este, stu/oare, o
=instalatie straina>, un i)/lant -acut de niste -iinte s/irituale /entru a ne controla.
!ceasta =instalatie straina> ne /rovoaca con-licte, a)0itii, deznade<deG este, a) /utea s/une
noi, latura dion7siaca, -renetica, din -iecare dintre noi, constructiva si distructiva in acelasi
ti)/. ?intea adevarata este vocea so/tita ce ne aduce intotdeauna ordine, claritate, este
latura a/ollinica, cal)a a vietii noastre (Castaneda, *85, 20:2). !devaratele a)intiri, adica
lucrurile cu adevarat consistente, sustine don 2uan, /rovin din )intea noastra adevarata.
I.C.Culianu sustine ca )intea noastra ar -i un =-ra()ent dintr:un /uzzle universal>. Ce este
)inteaJ Freud de e@e)/lu o asocia unui s/atiu de re/ri)are a dorintelor si i)/ulsurilor
se@uale /ersonale, 2un( vor0ea de =inconstientul colectiv>. Culianu asociaza )intea cu sa1ul
deoarece acesta /resu/une o in-initate de variante de co)0inatii 0azate /e un lot redus de
/iese si un set de re(uli 0ine /recizate. #a -el -unctioneaza si )intea o)eneasca. Nu)ai ca,
s/re deose0ire de sa1, =<ocurile )intii sunt <ocuri care nu /ot -i c;sti(ate, deoarece nu e@ista
nici o /rocedura de sa1 )at>. Cartida se /oate <uca la in-init. ?otanul 'e1e)ot1 s:ar distra
de )inune la aceasta /artidaG nici c1iar &iavolul in rol de <udecator nu l:ar )ai /utea o/ri.
&ar /oate ca si el este rezultatul unor co)0inatii 0inare si atunci... ne /ute) intre0a si noi ca
si autorul /ovestii des/re !lice3 =Koi ce credeti ca a -ostJ> (un vis sau o realitateJ).
!stazi, )ai )ult ca oric;nd, este necesar sa ne cunoaste) /ro/ria noastra )inte, dar si
creatiile ei /entru a /utea -i )artorii unor universuri necunoscute. Centru a ne /li)0a /rin
Ere91on:uri ave) nevoie de li0ertate in s/atiul nostru )ental. ! -i li0er nu insea)na a te
)ani-esta 1aotic in lu)e, ci a /utea selecta din )ultitudinea de /osi0ilitati /e care viata le
o-era acea cale care /oate duce la desav;rsire. =! vedea>, asa cu) sustin sa)anii lui
Castaneda, insea)na a acorda atentie lucrurilor /e l;n(a care inainte doar treceai in -u(a,
insea)na de -a/t o intele(ere in /ro-unzi)e a s/atiului din <urul nostru. !cest s/atiu,
Culianu il nu)este =s/atiul Hil0ert>, un s/atiu )ate)atic cu un nu)ar in-init de di)ensiuniG
iar viata noastra o0isnuita o nu)este un =-ractal>, o =ra)i-icatie in-inita care se con-or)eaza
unei anu)ite re(uli>. "e(ula creeaza un univers si in acesta ale(erea noastra =intre> si =intre>
da nastere la noi ra)i-icatii ale altui univers, ast-el inc;t trai) intr:o )ultitudine de universuri
de ti/ -ractal.
&u/a 2uan ?atus, li0ertatea este )arele dar -acut oa)enilor de catre Kultur, este ca/acitate de a )uta /unctul
de asa)0lare in universuri noi. Kec1ii sa)ani nu (;ndeau lu)ea in -unctie de ti)/ si s/atiu, ci in -unctie de
(radul de constientizare. $a)anul este in )od -recvent un s/ecialist in vise. #u)ea s/iritelor /e care o
/arcur(e in ti)/ul calatoriilor este asi)ila0ila unei lu)i onirice. ?aestrul intru calatorii v;neaza incercarile
de iesire din o0isnuit, din 0anal. Carlos se arunca in a0is, insa, /arado@al, se trezeste in /atul sau din #os
!n(eles. Intre0area /e care si:o /une este daca nu cu)va )urise si inviase, /entru ca alt-el nu:si /oate
e@/lica
cu) stra0atuse distanta dintre ?e@ic si #.!. in nici 0 ore (I0ide), H08). Castaneda e@/lica
ca acest salt a -ost /osi0il /rin )utarea /unctului de asa)0lare intr:o alta /ozitie, i)/lic;nd
niste c;)/uri de ener(ie care de o0icei sunt situate la /eri-eria constientizarii.
%e)a universurilor alternative este astazi in )are vo(a, (ratie, /rintre altele, lu)ilor virtuale
create /e calculator. Internetul <oaca in acest sens un rol )a<or. .na dintre -unctiile
Internetului este si aceea de a crea lu)i virtuale sau i)a(inare. Ce este realitate virtualaJ In
)od o0isnuit, ea re/rezinta o lu)e /osi0ila, alternativa -ata de lu)ea noastra o0isnuita,
creata /rin inselarea si)turilor u)ane3 auzul, vazul si si)tul tactil. ?ai e@ista insa o realitate
virtuala conce/tuala. Ea cu/rinde i)a(inile si re/rezentarile unor e@/ozitii in c70ers/atiu sau
ale unor orase virtuale. Oricare dintre noi /oate crea =realitatea> sa virtuala.
#u)ea virtuala a calculatorului inlatura toate 0arierele le(ate de ti)/, s/atiu sau de o0oselile
si s/ai)ele calatoriei /ro/riu:zise. Iti /er)ite, de e@e)/lu sa te =0ronzezi> /e /la<ele insorite
ale Coastei de !zur, sa traiesti viata sal0atica a unor insule /ustii sau sa te inclini la te)/lul
lui 'udd1a. E@ista c1iar /osi0ilitatea de a:ti crea un oras al tau dotat cu tot ce tine de ur0ani:
tate3 /arc, Cri)arie, 'i0lioteca, )etrou etc.
?re<ele in care te /oti /rinde nu sunt insa reale, sunt si)/le virtualitati create de i)a(inatia
)intii u)ane. $i totusi, cu) iti dai sea)a ca totul nu este dec;t o viziuneJ

+.C!$%!NE&! $I $H!?!NI$?.# %"!&I%ION!#
Cos)ina 'erindei
Cri)a reactie a cititorului lui Carlos Castaneda, avertizat ca are in );na o carte care nu este
-ictiune (cele uns/rezece volu)e au a/arut in colectia /ocIet non:-ictionP) este de a o aseza
ina/oi in ra-tul 0i0liotecii, )ai de(ra0a dec;t de a ince/e o analiza asu/ra teoriilor lui. &u/a
ce va -i citit D. Frazer, #. #Xv7:'ru1l, Cl. #Xvi:$trauss, ?. Eliade sau I. C. Culianu, cartile lui
Castaneda ii /ar oricui niste erezii. Ceea ce:l inco)odeaza /e cititorul )ai )ult sau )ai /utin
avizat este atitudinea socratica, a-isata neintreru/t de catre Carlos, t;narul student de la
.niversitatea Cali-ornia, /ornit in calatorie cu sco/ul de a cunoaste /lantele )edicinale
-olosite de catre indienii din zona ?e@icului de sud:vest si nord, care:l int;lneste insa /e don
2uan ?atus si ince/e alaturi de acesta initierea in tainele sa)anis)ului. Kolu)ele sale vor -i
/ovestea acestei initieri ale carei sco/ ulti) ar -i realizarea calatoriei -inale, ec1ivalenta cu o
trecere discreta s/re in-initate, /rivile(iu al celor initiati, s/re deose0ire de neantizarea la care
vor -i su/usi ceilalti care vor -i a0sor0iti de catre Kultur (Castaneda, 200H, B).
Oric;ta ostilitate s:ar a-isa -ata de scrierile lui Castaneda, adevarul este ca in ele se articuleaza
un siste) e@tre) de consistent, care are surse dintre cele )ai diverse3 /osi0ile si)ilitudini
/ot -i sta0ilite intre acest siste) si (nosticis), 1induis), crestinis), ocultis) si, evident,
sa)anis).
!v;nd in );na un volu) al lui Castaneda : si )a re-er aici )ai ales la /ri)ele /atruP :
cititorului ii incoltesc in )inte, volens nolens, aceleasi intre0ari /e care insusi autorul le
-or)uleaza, des/re autenticitatea trairilor sale. $itu;ndu:ne /e /ozitia relativis)ului
/ost)odern care nea(a /osi0ilitatea -or)ularii unor adevaruri ulti)e, sco/ul cercetarii
noastre nu este acela de a -or)ula /osi0ile i/oteze le(ate de veridicitatea relatarilor, ci de a
co)/ara sa)anis)ul traditional cu siste)ul ela0orat de catre Castaneda, ur)arind, /rin
inter)eniul initierii lui Carlos, diversele ele)ente de sa)anis) care a/ar, /rivind -unctiile
sa)anului, sta/;nirea s/iritelor au@iliare, te1nicile si accesoriile -olosite de el si universul sau
de )ani-estare.
$a)anis)ul este o -or)a reli(ioasa /ri)itiva, ras/;ndita la tri0urile de /e toate continentele,
av;nd in centru -i(ura sa)anului, /reotul:vra<itor tri0al, o-iciant de cult, =)are s/ecialist al
su-letului o)enesc>, /e care nu)ai el il /oate vedea -iindca:i cunoaste -or)a si -unctiile
(8ern0ac1, **5, 558:55*G Eliade, **A0, 2H0). Ce /arcursul volu)elor lui Castaneda,
niciodata nu:l vede) /e 2uan ?atus in relatie cu )e)0rii co)unitatii, o-iciind /entru acestia.
Ceea ce -ace el este sa:i initieze /e )e)0rii ec1i/ei sale intr:o noua -or)a de vra<itorie,
di-erita de cea /e care o /racticau vec1ii sa)ani.
In =invataturile> lui don 2uan, vra<itorii din ti)/urile stravec1i ar -i -ost /ri)ii care au constatat ca
lu)ea este alcatuita, in /ri)ul r;nd, din ener(ie si a0ia a/oi din o0iecte (Castaneda, 2000, 5).
Dreseala lor ar -i constat in aceea ca au atri0uit acestei -or)e de ener(ie i)/ersonala caracteristici
u)ane si au crezut ca o /uteau controla si i)0l;nzi, neintele(;nd ca, -iind ener(ie /ura, aceasta nu
avea ca/acitatea sa sustina vreun e-ort (Castaneda, 200H, 2HH). Kra<itoria este de-inita in siste)ul lui
Castaneda ca -iind =)ani/ularea /unctului de asa)0lare /entru a:i sc1i)0a -ocarul de contact cu )area
intunecata a constientizarii, -ac;nd ast-el
/osi0ila /erce/tia altor lu)i> (Castaneda, 200H, 2HH). &aca in vec1ea vra<itorie se )iza )ult
/e )ister, la Castaneda acesta este inlocuit cu teoria des/re ener(ie, /rin care se e@/lica totul.
!ccesul la cunoasterea acesteia se realizeaza insa /rin /ro/ria e@/erienta3 =s/lendoarea
vra<itoriei consta in -a/tul ca -iecare vra<itor tre0uie sa /ro0eze totul /rin /ro/ria e@/erienta>
(Castaneda, 2000, 25), ceea ce a)inteste de /ro0ele initiatice din sa)anis)ul traditional, /rin
care neo-itul tre0uia sa ia contact ne)i<locit cu lu)ea s/iritelor /entru a deveni sa)an.
Functia sa)anului traditional se dovedeste de neinlocuit la orice cere)onie le(ata de
e@/erientele su-letului o)enesc =ca unitate /si1ica /recara, (ata sa /araseasca tru/ul si ca
/rada usoara /entru de)oni si vra<itori> (Eliade, **A0, AA). 2uan ?atus este si el un )edic,
invataturile /e care i le da lui Carlos sunt le(ate de -elul in care el va deveni ca/a0il sa -aca
-ata solicitarilor lu)ii vra<itoresti3 =Kra<itorii intele( disci/lina : su(ereaza don 2uan : dre/t
ca/acitatea de a te con-runta cu seninatate cu situatii care nu si:au (asit locul intre aste/tarile
noastre> (Castaneda, 200H, 2+2). #a un alt nivel al realitatii, a) /utea s/une ca disci/olul care
va ur)a invataturile lui don 2uan va deveni un o) ca/a0il sa -aca -ata /rovocarilor /e care
societatea /ostindustriala, cu toate i)/licatiile sale in /lan social, le -or)uleaza individului.
&aca sa)anul este res/onsa0il de sanatatea )orala si -izica a clanului sau, o -unctie si)ilara
isi asu)a si don 2uan, invat;ndu:l /e neo-it o strate(ie de a deveni /uternic. Este un /ro-il
/si1olo(ic identic cu cel /e care !lvin %o--ler, in $ocul viitorului, il sta0ilea /entru o)ul care
va reusi sa -aca -ata su/rasolicitarilor societatii viitorului. Ceea ce tre0uie sa invete oa)enii
viitorului /entru a /utea su/ravietui este sa -ie /uternici si sa se i)/lice c;t )ai /utin /osi0il
a-ectiv in activitatile lor, -iindca societatea care va veni va sta su0 se)nul e-e)erului3 oa)enii
vor avea )ai /utini /rieteni, vor -i )ai sin(uri, vor -i nevoiti )ereu sa renunte la lucruri,
o0iecte, oa)eni, vor trai asadar intr:o inalta tranzienta (%o--ler, *AH). =?isiunea cea )ai
i)/ortanta a vra<itorilor : su0linia don 2uan : este de a /ro)ova ideea ca, /entru a /utea
evolua, oa)enii tre0uie )ai int;i sa:si eli0ereze constiinta de le(aturile de su0ordonare -ata
de ordinea sociala> (Castaneda, 2000, 25). $iste)ul /e care:l /ro)oveaza don 2uan este,
/rin ur)are, unul care o-era o alternativa /entru senti)entul de neantizare /e care Occiden:
tul continua sa il traiasca. O)ul tre0uie sa:si canalizeze ener(ia /entru a eli)ina din el /artile
ne-olositoare. Centru a deveni un =lu/tator i)/eca0il> el are nevoie de vi(oare, ener(ie si
/utere. Kra<itoria /e care o invata Carlos de la don 2uan nu este o -or)a de =-olosire a
-ortelor su/ranaturale asu/ra celorlalti sau de invocare a s/iritelor /rin -ar)ece, desc;ntece
ori ritualuri /entru a /roduce e-ecte su/ranaturale. Centru don 2uan, vra<itoria inse)na
actiune de concretizare a unor /rinci/ii s/eci-ice teoretice si /ractice, /rivind natura si rolul
/erce/tiei in )odelarea universului ce ne incon<oara> (Castaneda, 2000, *).
.niversul are, in conce/tia lui don 2uan, structura unui 0ul0 de cea/a, -iecare dintre -oi cores/unz;nd
unui nivel de ener(ie. O lu)e reala, s/re deose0ire de una -antas)atica, este o lu)e in care se (enereaza
ener(ie. Fiecare -iinta /oseda, de ase)enea, un cor/ ener(etic, oul lu)inos, in care se a-la /unctul de
asa)0lare, /rin )utarea caruia este /osi0ila de/lasarea /rin lu)ile /aralele. $/re deose0ire de sa)anis)ul
traditional, in care aceste de/lasari stau su0 se)nul )isterului, aici in-a/tuirea lor este e@/licata /rin
e@istenta -ila)entelor de ener(ie. #ucrurile devin reale doar daca ai invatat sa -ii de acord cu realitatea lor,
/recizeaza don 2uan, su(er;nd ca initierea in /erce/erea altor -or)e de ener(ie este esenta accederii la
aceste lu)i, care e@ista in nu)ar in-init. In conce/tia sa)anis)ului traditional e@ista trei lu)i3 lu)ea
in-erioara, lu)ea de )i<loc si lu)ea su/erioara, sa)anul /ut;nd trece, in transa, dintr:o lu)e in alta. #a
Carlos Castaneda
e@ista e@/licatii de ordin te1nic /entru aceste e@/editii /rin alte lu)i. Ele sunt /osi0ile dat
-iind ca in lu)ea reala, (eneratoare de ener(ii, se sc1i)0a /ozitia /unctului de asa)0lare /e
alte -ila)ente de ener(ie, in acest )od -iind /osi0ila /li)0area /rin lu)ile ener(etice
(Castaneda, 2000, 8). !ceasta sc1i)0are se e-ectueaza de catre vra<itor /rin inter)ediul
vointei sale, care este )ult )ai /uternica dec;t ratiunea, /e care se 0azeaza oa)enii o0isnuiti.
$i sa)anul traditional a/eleaza tot la vointa, cea care:l a<uta sa se de/laseze, in ti)/ul transei,
s/re lu)ea in-erioara sau s/re lu)ea su/erioara.
%recerea in alte lu)i este /osi0ila ca un dar -acut oa)enilor de catre Kultur. Kulturul este o
/ersoni-icare a /uterii, o )eta-ora )ostenita de la vec1ii sa)ani, care dese)neaza lu)ea
e)anatiilor ener(etice ce alcatuiesc universul3 =Kulturul, desi nu este )iscat de situatia unei
-iinte vii, a -acut un cadou -iecareia dintre ele. In -elul sau /ro/riu si corect, oricare dintre ele,
daca asa doreste, are /uterea de a /astra -la)a constiintei, /uterea de a se o/une c1e)arii de
a )uri si de a -i consu)ata. Fiecare -iinta vie a -ost daruita cu /utere, daca doreste a cauta o
desc1idere s/re li0ertate si a trece /rin ea. Este evident /entru vazatorul care vede acea
desc1idere si /entru creaturile care trec /rin ea ca vulturul a -acut acest cadou /entru a
/er/etua constiinta> (Castaneda, **8, AA). Centru a -ace /osi0ila instructia acelora care
doresc sa o0tina li0ertatea, Kulturul a creat Na(ualul, =o -iinta du0la careia i:a -ost dezvaluita
re(ula.> ="e(ula> este )itul inte)eietor al invata)intelor lui don 2uan, ec1ivalent cu
/ovestea des/re nasterea clanului /e care sa)anul tri0ului o i)/artasea neo-itului in -inalul
actului de initiere.
O te)a /rezenta at;t in sa)anis)ul traditional c;t si in siste)ul lui Castaneda este cea a 0olii
initiatice. 'olile, visele si e@tazele constituie, /rin ele insele, o initiere. Ele -ac ca o)ul /ro-an,
cel de dinainte de electie, sa se trans-or)e intr:un s/ecialist al sacrului (Eliade, **A0, 0+:
0A). ?escalina sau /eiotl, cred unii, /oate /rovoca e/ile/sieG don 2uan, insa, a-ir)a ca
acestea te -ac =sa te 0ucuri )ai )ult de viata> (Castaneda, **5a, 8A). !t;t ?ircea Eliade c;t
si #aurence &ela07 /recizeaza ca 0oala /si1ica constituie un -actor declansator al vocatiei. In
cazul lui Carlos, /;na in )o)entul in care consu)a )escalina nu se o0serva nici un se)n de
alterare a starii sale de constiintaG du/a ce ince/e initierea, Carlos are i)/resia ca isi /ierde
)intile, iar in -inal a<un(e la ca/acitatea de a:si controla ne0unia.
Initierea lui Carlos se realizeaza du/a )odelul sa)anis)ul traditional, /resu/un;nd o du0la
instruire3 /ri)a, de ordin e@tatic, realizata /rin transe 1alucino(ene, /recu) int;lnirea cu
?escalito, a doua, de ordin rational, const;nd intr:o instruire teoretica si /ractica asu/ra
te1nicilor visatului, stalIin(:ului sau artei de =a vedea.> &u/a sc1e)a traditionala, initierea
sa)anului /resu/une ca neo-itul sa se de/rinda cu te1nicile )istice insusindu:si traditia
reli(ioasa si )itica a tri0ului (Eliade, **A0, +). In siste)ul descris de Castaneda, ceea ce:si
va insusi neo-itul este teoria des/re e)anatiile vulturului, e)anatii ener(etice, care aici tin
locul unei traditii reli(ioase sau )itolo(ice.
tri)itere la o traditie etnica e@ista si la Castaneda. &on 2uan se revendica de la vec1ea
civilizatie tolteca, din care ar -i -acut /arte vec1ii vizionari, care au lasat )ostenire -or)ule
)a(ice, incantatii, /rocedee la0orioase /entru sta/;nirea unei -orte )isterioase (Castaneda, ***, **).
%otusi, desi don 2uan se considera un descendent al culturii toltecilor (Castaneda, **8, /assi)), el si
ec1i/a sa se ra/orteaza cu detasare la aceasta )ostenire. !st-el, se su0liniaza ca vec1ii tolteci
considerau acea -orta ener(etica e@tre) de )isterioasa si o -aceau
)ai ins/ai);ntatoare dec;t este ea in realitate3 =!cea -orta )isterioasa a -ost desci-rata de
catre noii vizionari care au denu)it:o vointa, vointa Kulturului> (Castaneda, ***, 00).
Kec1ii tolteci ar -i i)/artit cunoasterea sacra in cinci (ru/e, -iecare const;nd in doua
cate(orii3 invataturi /rivind /a);ntul si intunericul, -ocul si a/a, susul si <osul, sunetul si
tacerea, )iscarea si stationarea. !ceasta i)/artire a vra<itoriei /e ele)ente, a caror totalitate
sta la 0aza vietii, are si ea un ec1ivalent in sa)anis)ul traditional. &irectia de cur(ere a vietii
este dins/re sud s/re nord, a)intind de conce/tia si0eriana con-or) careia /asarile calatoare
aduc cu ele, la intoarcerea din tarile calde, su-letele noilor nascuti (Ha)a7on, **0).
%oate e@/erientele e@tatice care decid vocatia viitorului sa)an =co)/orta sc1e)a
traditionala3 su-erinta, )oarte si inviere> (Eliade, **A0, B+). In )o)entul in care initierea ia
s-;rsit, don 2uan, don Denaro, Nestor, Carlos si Ca0lito se a-la /e v;r-ul unui )unte /lat si
/ustiu. $ole)nitatea int;lnirii il conduce /e Carlos la concluzia ca:i vede /e don 2uan si /e
don Denaro /entru ulti)a data, inainte de saltul in /ra/astie (Castaneda, **A, A). $altul in
a0is, )otiv recurent in siste)ul lui Castaneda, ne conduce la ideea ca aici este vor0a de o
initiere /e care ?ircea Eliade o nu)este, cu oarecare rezerve, initiere sa)anica de ti/
=in-ernal> (Eliade, **A0, BA). ?untele este un si)0ol ascensional, dar )ult )ai )are
i)/ortanta are, in econo)ia acestui siste), ideea de co0or;re3 a0isul su(ereaza ideea
antoni)ica ascensiunii.
In ti)/ul acestui salt in-ernal, Carlos /ovesteste ca a avut )ai )ulte viziuni. .na dintre ele
este aceea ca a -ost in(1itit de catre un ani)al incredi0il3 =!/area dintr:o su/ra-ata care
se)ana cu solul. Ii /utea) vedea (ura enor)a, desc1isa ca o caverna. !) auzit un urlet
cutre)urator, co)/let ne/a);ntean, ceva ca un sus/in )etalic, strident, si tentaculul care
)a /rinsese s:a des-acut si a) cazut in (ura cavernoasa. !) o0servat -iecare detaliu al acelei
(uri in ti)/ ce cadea) in ea. !/oi s:a inc1is /este )ine. !) si)tit o /resiune instantanee
care )i:a zdro0it ca/ul> (Castaneda, **A, 2). !ceasta e@/erienta se su/ra/une -oarte 0ine
/este sc1e)a )ortii si)0olice initiatice din sa)anis)ul traditional in care se vor0este,
a/roa/e -ara e@ce/tie, des/re su-erintele -izice la care este su/us neo-itul. Cel )ai adesea ii
este s-;rtecat tru/ul, -ie de catre du1uri ani)alier, -ie de catre stra)osii tote)ici ai clanului.
!cesstia il in(1it /e neo-it, /entru ca a/oi sa:l redea lu)ii /rintr:o renastere si)0olica.
!ni)alul tote)ic il instruieste /e neo-it si devine aliatul sau, s/un;ndu:i ca, daca are nevoie
de a<utorul lui, /oate sa:l c1e)e cu a<utorul unui c;ntec s/ecial (Eliade, **A, 0+). !ceasta
alianta e@e)/li-ica le(aturile str;nse care, du/a cu) sustin toti sa)anii, e@ista intre ei si
lu)ea s/iritelor, de unde indru)atorii le vor0esc si le dau s-aturi (&rouot, 200H, +8). In
ti)/ul initierii lui Carlos a/ar de )ai )ulte ori ani)ale, in i/ostaza de aliati, care nu sunt insa
intotdeauna o /rezenta 0ene-ica. !sa sunt t;ntarul, /azitor al celeilalte lu)i, )olia sau
coiotul cu care Carlos vor0este in ti)/ul unei =e@/eriente de /utere> in desert. Castaneda
evoca ast-el /osi0ilitatea, rezervata sa)anului, de a lua le(atura cu ani)ale sau de a se
trans-or)a in ani)ale in ti)/ul unor sedinte, (est care se inscrie in sc1e)a sa)anis)ului
traditional. Ideea de devorare de catre s/irite, o)ni/rezenta in ritualurile de initiere traditionala, a/are la
Castaneda si in e/isodul in care $ilvio ?anuel ia as/ectul de s/irit devorator care ii
in(ur(iteaza /e ucenici.
Fiecare sa)an intra in contact cu ?a)a:Casare:de:Crada, o /asare uriasa cu cioc de -ier, care
il taie /e neo-it in 0ucati. ?e)0rele sunt date s/re devorare s/iritelor 0olii, /entru ca a/oi
=Casarea:?a)a sa /una 0ucatile la loc si viitorul sa)an se trezeste ca du/a un so)n ad;nc>
(Eliade, **A0, B*:50). $i /e Carlos o serie de e@ercitii /e care le e-ectueaza il e/uizeaza in
acelasi )od, /asarea cu cioc de -ier -iind su(erata de -i(ura )eta-orica a Kulturului,
consu)atorul -iintelor vii.
In )o)entul in care cititorul -ace cunostinta /entru /ri)a data cu i)a(inea Kulturului,
acesta ar /utea -i inter/retat ca un ani)al tote)ic, stra)os /ri)ordial al clanului, av;nd in
vedere ca oa)enii /ri)ordiali ar -i -ost creati, du/a 2uan ?atus, de catre Kultur. &u/a cu)
a) vazut, Kulturulul ar -i -acut /ri)ilor oa)eni un dar3 acela de a:si /astra constiinta, asadar
viata, s/re deose0ire de ur)asii lor care, daca nu se vor initia, vor -i devorati (Castaneda,
*8, A2:AH). Coate -i identi-icata aici te)a le(aturii str;nse dintre individ si ani)alul sau
e/oni), considerat un du0lu al o)ului, un alter:e(o al sau (&urI1ei), **5, 5).
.lterior, in cartile lui Castaneda Kulturul a/are doar ca o )eta-ora a &e)iur(ului:creator al
e)anatiilor sau -ila)entelor de ener(etice, care alcatuiesc toate lu)ile /aralele. Kulturul
a/are ca /ersoni-icare a /uterii, iar conotatia sa de ani)al tote)ic ar -i, arata don 2uan, doar
o re)iniscenta din i)a(inarul sa)anilor anteriori3 =Cuterea care (uverneaza destinul tuturor
-iintelor vii este denu)ita Kultur, nu /entru ca este vultur, sau /entru ca are ceva de:a -ace
cu un vultur, ci /entru ca a/are unui vazator ca un vultur inco)ensura0il, ne(ru ca taciunele,
st;nd dre/t, asa cu) sta un vultur, inalti)ea lui atin(;nd in-initul> (Castaneda, **8, A+).
$/re deose0ire de sa)anis)ul traditional, unde initiatul are /osi0ilitatea de a:l c1e)a in
a<utor /e ani)alul e/oni) in conditii de necesitate, aici vulturul este o -iinta indi-erenta3
=Kulturul, acea /utere care (uverneaza destinul tuturor -iintelor vii, re-lecta e(al si in acelasi
ti)/ acele -iinte vii. &e aceea o)ul nu are nici o /osi0ilitate de a se ru(a Kulturului, de a:i
cere -avoruri, de a s/era in )ila lui. Cartea u)ana a Kulturului este /rea nese)ni-icativa
/entru a )isca intre(ul> (Castaneda, **8, AA).
#a -el ca in unele )ituri a)erindiene, Kulturul este cel care creeaza /ri)ii oa)eni sau /ri)ii
sa)ani. El ii invata /e /ri)ii vra<itori cu) /ot accede la cunoasterea setului de re(uli /rin
care este /osi0il sa /erce/i lu)ile ener(etice, si sa se sustra(a, in acest )od, devorarii de
catre Kultur. Fiecare nou (ru/ de sa)ani retraieste )itul, incerc;nd sa re-aca structurile de
ener(ie, iesind ast-el de su0 incidenta devoratoare a vulturului. $e contureaza in acest )od
structura unui ritual care, du/a lo(ica traditionala, /resu/une re/etarea unui eveni)ent
/etrecut in illo te)/ore (Eliade, *A8, :20).
Con-or) sc1e)ei sa)anis)ului traditional s/iritul unui stra)os se intru/eaza in ani)alul
tote)ic al clanului, iar neo-itul /reia o 0una /arte din (esturile si )ani-estarile acelui ani)al.
.n ast-el de ani)al de la care Carlos /reia un e@ercitiu de res/iratie este ti(rul cu dinti:sa0ie /e care il
int;lneste de )ai )ulte ori in =visele> sale3 =?ari)ea ani)alului era iz0itoare, cu toate acestea nu era (rotesc
sau li/sit de /ro/ortii. !vea un ca/ s/lendid, oc1ii )ari de culoa:rea )ierii intunecate, la0e )asive si o
cavitate toracica i)ensa. (..) %i(rul nu ):a atins niciodata. Ne /rivea) -i@ unul /e celalalt de la vreo trei:
/atru )etri distanta. &ar intele(ea) ce voia. I)i arata cu) sa res/ir intr:un -el anu)e. In visatul )eu a) a<uns
/;na la /unctul in
care /utea) i)ita at;t de 0ine res/iratia ti(rului, inc;t si)tea) ca devin si eu un ti(ru>
(Castaneda, *8H, 55).
In )o)entul in care, du/a ce a /artici/at la initiere, neo-itul se intoarce in colectivitate, el
si)uleaza, con-or) sa)anis)ului traditional, /ierderea )e)oriei, tre0uind sa -ie invatat sa
u)0le, sa )an;nce, sa se i)0race. $co/ul acelor /ro0e este toc)ai de a:l -ace /e as/irantul
la -unctia de sa)an sa uite tot ceea ce stia inainte (Eliade, **A0, A5). .n as/ect ase)anator
se int;lneste si la Castaneda, in te)a =ster(erii istoriei /ersonale>. $/re deose0ire de sa)anul
traditional care uita si)0olic tot, lui Carlos i se cere sa uite doar c1estiunile nese)ni-icative
/entru viata sa. "eca/itularea, retrairea eveni)entelor, este -oarte i)/ortanta /entru vra<itori,
/recizeaza don 2uan (Castaneda, 200H, AH). !ceasta tre0uie sa -ie du0lata de o eli0erare de
ni)icurile care i:ar /utea ocu/a viata in )od ne-olositor. .itarea -a/telor nese)ni-icative din
viata neo-itului este, la Castaneda, rezultatul unui act de vointa )ai de(ra0a dec;t rezultatul
int;lnirii cu s/iritele din lu)ea in care descinde neo-itul.
O alta i/ostaza in care sunt /rezente ani)alele este aceea in care intre ele si o) se o/ereaza
un sc1i)0 de -orta. #a Castaneda, ast-el de ani)ale sunt so/;rlele, ser/ii si ie/urii
(Castaneda, *A2, 5H). $ar/ele, si /rin e@tensiune so/;rlele, este un ani)al cu -unctie
/si1o/o)/a. El este si o intruc1i/are a s/iritelor stra)osilor, care ii a<uta /e ur)asi /rin
trans-eruri de -orta (C1evalier R D1eer0rant, **5, III, 2*8:H2).
$oi)ul al0 /e care Carlos il ca/tureaza, dar nu:l o)oara, in co/ilarie, are valoarea unui re(e
al ani)alelor care, in sc1i)0ul -a/tului de a -i -ost lasat in viata, isi ras/lateste ulterior
0ine-acatorulG acest lucru il su(ereaza don 2uan c;nd ii s/une lui Carlos ca a /rocedat -oarte
0ine las;nd soi)ul al0 in viata (Castaneda, **5 0, 8B:8+).
Intre ani)alele cu rol de aliati care a/ar la Castaneda este de a)intit =<a(uarul ne(ru (i(antic,
cu oc1i (al0eni, stralucitori> (Castaneda, 2000, H8). 2a(uarul este un ani)al conotat si)0olic
/ozitiv in toate culturile (C1evalier R D1eer0rant, **5, II, AA:A8). Crin invocarea
<a(uarului, /recizeaza CatricI &rouot, =sa)anii se identi-ica cu cel care traieste in -iecare
dintre noi,> av;nd ast-el -unctia de ani)al )a(ic (&rouot, 200H, +*). In aceasta lo(ica,
a/aritia <a(uarului si -a/tul ca acesta ii ur)areste /e Carlos si /e #a Dorda, /oate -i e@/licata
ca o o0iectivare, o /roiectare a trairilor interioare ale -iecaruia dintre ei.
.n alt ele)ent de co)/aratie /osi0ila intre sa)anis)ul clasic si cel castanedian sunt asa
nu)itele =o0iecte de /utere>. &intre cele )ai i)/ortante accesorii ale sa)anului traditional,
nu a/ar in cartile lui Castaneda nici to0a sau toia(ul, nici costu)ul de sa)an sau )asca.
!ccesoriul cel )ai des -olosit de catre don 2uan este o /i/a /entru 1u)ito, un tutun 1alucino(en, /e
care i:o va lasa )ostenire lui Carlos. #a un )o)ent dat, in ti)/ul sedintelor de initiere a lui Carlos, don 2uan
-oloseste si o o(linda. I)/reuna cu Carlos cei doi )er( la r;u si cu-unda o(linda in a/a r;ului, tin;nd:o de
)ar(ini. Crivind in o(linda, Carlos constata ca vede in ea cu -oarte )are claritate, ca si c;nd aceasta s:ar a-la
deasu/ra a/ei. ?aestrul sau insa il s-atuieste sa nu se uite -oarte -i@ la c1i/urile re-lectate in a/a si, )ai ales, sa
ocoleasca oc1ii3 =?:a) con-or)at i)ediat reco)andarii sale, ne/ut;ndu:)a totusi a0tine sa nu re)arc,
in treacat, ca a-ir)atia sa continea o contradictie a/arenta. In c1iar cli/a in care aceasta /arere i)i
trecea /rin )inte, a) avut senzatia ca ceva din interiorul -iintei )ele /rindea contur re-lect;ndu:se in
o(linda si atunci a) inteles sensul ascuns a ceea ce )i se
/aruse inainte a -i o contradictie3 =este /osi0il sa /rivesti un lucru -ara a:l vedea cu
adevaratP>, )i:a) s/us in sinea )ea, /entru ca, in cli/a in care acest (;nd t;snea in constiinta
)ea, in o(linda sa se iveasca un al treilea c1i/ alaturi de al )eu si de al lui don 2uan, in /artea
de <os a o(linzii, c1iar in st;n(a )ea> (Castaneda, ***, 08:0*). In traditia sa)anica,
o(linda era accesoriul -olosit ca su/ort /entru /rinci/alele s/irite sa)anice, cele care
tri)iteau, de alt-el, aceste accesorii sa)anilor (&ela07, 2002, *0). E/isodul a)intit din
Castaneda su(ereaza o /osi0ila incercare a unui s/irit care iese din o(linda de a:l /oseda /e
Carlos.
%ot cu valoarea de accesoriu s/iritual este conotata si /iatra cu o )ica (aura in centru, /e
care #a Dorda si Nestor o desco/era la ruinele din ?onte !l0an. Con-or) unei lo(ici a
utilizarii o0iectelor de /utere, un accesoriu sa)anic nu /oate intra in /osesia altcuiva
deoarece el aduce noului /osesor nenorocire, intr;nd in interactiune cu alte o0iecte de acest
-el. !su/ra #a Dordei se va trans-era -i@atia -ostului /ro/rietar al /ietrei care, in )o)entul
)ortii, si:a concentrat in /iatra intrea(a /utere /entru ca ina)icii sai sa nu /oata /ro-ita de
aceasta (Castaneda, **8, A). Cira)ida din %ula este si ea un o0iect de /utere, av;nd -unctia
de (1id /entru a doua atentie. Cira)idele, arata don 2uan, -unctionau ca ada/osturi in care
vec1ii vra<itori e@ersau arta visatului, te1nica esentiala /entru noii sa)ani, care -ace /osi0ila
calatoria in alte lu)i (Castaneda, **8, 2B).
Ideea traditionala du/a care nu /ot e@ista doi sa)ani care sa o-icieze in acelasi clan -iindca ar
intra in con-lict unii cu altii (&ela07, 2002, 2+) a/are la Castaneda in volu)ul !l doilea cerc
de /utere, unde este descrisa con-runtarea dintre ucenicii lui don 2uan du/a /lecarea acestuia.
Carlos a-la cu aceasta ocazie ca a -ost atras intr:o ca/cana, dona $oleded vrind sa:l o)oare
/entru a:i ca/ta lu)inozitatea (Castaneda, **A, H+:H8). %otusi, co)/orta)entul ostil /e
care -e)eile il )ani-esta -ata de Carlos are un alt rol, acela de a:l o0li(a sa a/lice in /ractica
ceea ce isi insusise doar la nivel teoretic. .n alt e/isod care su(ereaza lu/ta dintre doi sa)ani
este acela in care a/are #a Catalina, vra<itoare care are a0ilitatea de a se trans-or)a in )ierla.
Carlos a-la ca #a Catalina ar /utea -i o)or;ta /rin atin(erea /unctului ei vulnera0il,
o)0ilicul, cu un /icior de /orc )istret. $i)0olistica )istretului, in econo)ia acestei situatii,
se a/ro/ie cel )ai )ult de cea crestina, unde )istretul il re/rezenta /e de)on, -ie /rin aceea
ca este re/ezit si nesta/;nit, -ie /rin /ra/adul /e care:l /rovoaca /rin livezi, c;)/uri sau vii
(C1evalier R D1eer0rant, **5, II, H0+:H0A).
&aca ar -i sa ne o/ri) asu/ra nu)elui /e care:l -olosesc /entru don 2uan cei din ec1i/a sa, acela de Na(ual,
/ute) constata ca /rin notiunea de na1ual se dese)na, in )itolo(iile civilizatiilor /recolu)0iene, un
alter:e(o, un du0lu al -iecarui o) (8ern0ac1, **5, BH+). %ot le(at de acest as/ect ar )ai -i de /recizat ca
/lecarea Na(ualului, alias don 2uan, l:a trans-or)at Carlos la r;ndul sau in Na(ual3 =Nu )ai esti -iul
tatalui tau : il incredinteaza dona $oledad : acu) esti Na(ualul insusi.> (Castaneda, **A, BB, +8).
"e(asi) ast-el ideea con-or) careia sa)anul vec1i se intru/eaza si)0olic in t;narul sa)an, care, du/a
initiere, va avea insusirile si ca/acitatile )aestrului. O te)a centrala, le(ata de acest as/ect, /rezenta in toate
cere)oniile de initiere, este aceea a )ortii neo-itului si a reinvierii sale intru /lenitudine )istica. "evenirea
din )oartea si)0olica /resu/une a avea un cor/ nou, innoire la care -usese su/usa, in )od evident, dona
$oledad, devenita de nerecunoscut /entru Carlos, caruia ii /are cu douazeci de ani )ai t;nara.
$iste)ul lui Castaneda se inscrie in descendenta unui sa)anis) de v;natoare. $talIin(:ul,
=arta 1aiturii> des/re care vor0este adesea don 2uan, este tot o -or)a de =v;natoare>, intr:o
acce/tiune s/iritualizata, con-or) careia totul /oate -i o /rada, )ai ales tu insuti, cu /ro/riile
tale sla0iciuni si rutine (Castaneda, **A, 2*). .n v;nator doar v;neaza alte -iinte, un stalIer
sta la /;nda inclusiv asu/ra lui insusi. Este vor0a de /ro(ra)ul lui Castaneda de co)0atere a
e(oului, o invitatie la a:ti o0serva si de a:ti de/asi /ro/riile sla0iciuni, in ideea de a deveni
/uternic, invitatie /e care o (asi) in toate teoriile de /si1olo(ie sociala occidentala din a
doua <u)atate a secolului trecut.
Crelu;nd ele)ente ale sa)anis)ului traditional, Castaneda construieste o varianta
conte)/orana de sa)anis), la care o)ul /ost)odern ar /utea adera cu )ai )are usurinta.
Fa/tul el ca se intoarce la un -ond )itic e@otic este un (est si)/to)atic /entru s/atiul
a)erican si occidental al secolului al XX:lea, care (aseste in )ani-estari de acest -el
)odalitati de a co)0ate an(oasa neantului.
In inc1eiere a)inti) ca, in lucrarea sa, $a)anul, -izicianul si )isticul, CatricI &rouot considera ca
?ic1ael Harner si Carlos Castaneda =au desc1is constiinta indivizilor dornici de dezvoltare /ersonala si
s/irituala s/re ideile, credintele, ins/iratiile si e@/erientele directe ale sa)anilor> (&rouot, 200H, 28) si
co)/leta), cu detasare, -a/tul ca e@/erienta initiatica a lui Carlos nu a<un(e la -inalitatea ei esentiala, aceea de
a trece in )od direct in in-initate. &ovada o constituie certi-icatul de deces al acestuia, /u0licat la adresa3
999.sustainedaction.or(/I)a(es^&ocu)ents/ Castaneda^deat1^ cert.1t)

A.IN%.I%II &E$C"E #.?EZ#! C!"#O$ C!$%!NE&! $I #! !#%II ?!I
C"E&I'I#I
?aria ?i1aela $ir0u
!ltii )ai credi0ili
'i0lia
&u)nezeu este Cuvintul care -ace lu)ea. Nu il /ute) antro/o)or-iza /e &u)nezeu decit
daca ne (indi) la Isus si il conce/tualiza) /e &u)nezeu ca =tata> al acestuia, /rovocind un
trans-er de )aterial, i)aterialului, adica -acindu:ni:l inteli(i0il si reco(nosci0il ca /osesor de
atri0ute u)aneG ast-el il traduce atit Kec1iul, cit si Noul %esta)ent3 &u)nezeu devenind,
s/re intele(erea de catre o) cu instru)ente u)ane (ratiunea, a0ilitate cere0rala, adica
tru/easca)3 0un, )inios, dre/t, indurator, etc. &ar inainte de toate El este cel care s/une =$a
-ie lu)ina>, =$a se des/arta noa/tea de zi>, =$a se -aca lu)inatorii>, =$a des/arti) /a)intul
de a/e>, =$a -ie tru/ul acesta in:su-letit>. El este o esenta (_-ond) din care se deduc, /rin
vointa (sau intentie), a/arentele (_-or)ele).
O)ul este =co)/us> din tru/ : -actorul )aterial, si su-let : -actorul i)aterial. Cina aici,
di1oto)ie. Interesant este ce se inti)/la cu o)ul du/a )oarte si inviere : el =renaste> ca
tru/ de lu)inaG di1oto)ia dis/are lasind sa se intrevada unitatea. &ar nu)ai cei ce l:au
cunoscut (in tru/ )aterial -iind) /e &u)nezeu : renasc. !lt-el s/us, doar cei ce s:au
trans-or)at dinainte, /rin credinta, in tru/uri de lu)ina, eludind di1oto)ia, unind
contrariile. ?oartea insea)na, o data, des/artirea su-letului de tru/, dezinte(rarea tru/ului
(dis/aritia -or)ei) si intoarcerea su-letului la &u)nezeu (conto/irea -ondului /articular cu
cel a0solut). Cind o)ul l:a cunoscut /e &u)nezeu inainte de disolutia -or)ei sale, -ondul
/articular rezista conto/irii, ca tru/ de lu)ina =renascut>.
Claton
Cele0ra teorie /latoniciana a Ideilor ca esente i)ua0ile, versus lucrurile ca i)itatii ale
acestora (a/arente turnate du/a )atrita acestor Idei) su(ereaza deo/otriva e@istenta unui
-ond etern din care se deduc -or)e /ieritoare, dar cu sanse de rezistenta. $u-letul, du/a
Claton, este 0ucatica de -ond care zace inte)nitata in tru/ (-or)a, /articularizarea). In a-ara
de asta, tot ce e@ista este a/arenta Ideii : adica =-or)alizarea> ei i)/er-ecta, tan(i0ila,
i(norata de inter/retare. Cei ce =intele(> adevarul #u)ii (ca ea este doar re-lectia a0urita in
o(linda )ateriei a unui /rinci/iu total si /er-ect care a tre0uit sa se re-lecte li)itativ ca sa se
-aca inteli(i0il) o -ac /e 0i<0iite /rin (indire, /rocesul (indirii (vazut ca rea)intire, ana)neza)
/er)itindu:le de ase)enea o /erce/tie i)/er-ecta a esentei, i)/er-ecta /entru ca este
cenzurata de unealta intele(erii care este )intea, adica de ceva )aterial. &esi su0li) in
alcatuirea si ca/acitatile sale virtuale, creierul u)an este tot )aterie, tot o -or)a turnata du/a
un )odel, adica (l)i)itata. Intele(erea este un =acces> la Idee (_esenta, -ond) de (radul doi,
in:direct.
Ce de alta /arte, in /rocesul de cunoastere, su-letul este ucis incetul cu incetul de a/elurile sale la inter:
)edierea -or)ei. =Dindind> in ter)enii a/arentelor, over and over, accesul la esenta devine, din indirect,
i)/osi0il. $u-letul i)aterial suco)0a tru/ului )aterial, i)/reuna cu care dis/are in )o)entul )ortii, adica al
s/ar(erii -or)ei.
$c1o/en1auer
%eza lui $c1o/en1auer /oate -i desco)/usa in citeva /uncte esentiale3
() lu)ea e@ista ca ur)are a unei vointe i)/ersonale de a -i a unui /rinci/iu /las)uitor
ori(inar.
(2) vointa (care /oate -i inter/retata dre/t intentie a ener(iei /las)uitoare) este
o)ni/rezenta, data o data /entru totdeauna.
(H) ener(ia /las)uitoare se )ani-esta in -iecare dintre noi (sinte) -or)e a/arute ca
/articularizare li)itativa a acesteia, si )odelate ulterior /rin educatie). (N.'. Ce de alta /arte,
ea se )ani-esta in -iecare artist, indi-erent de e/oca in care a trait, in -elul acesta $1aIes/eare
-iind conte)/oran cu %a(ore, cu %1o)as ?ann si cu, sa zice), 2i) ?orisson).
(B) aceasta ener(ie /las)uitoare se re(aseste in /si1analiza in /rinci/iul /lacerii3 co/ilul este
un /ac1et de /lacere (_dorinta), dotat cu indi-erenta )orala -ata de viata si )oarteG intervin
/arintii, scoala si societatea, care:i inoculeaza -i(uri ne(ative, o anu)ita realitate,
co)/re1ensi0ila si e@/ri)a0ila tuturor si de catre toti. Clacerile ince/ sa -ie re-ulateG
de-ularea se /roduce -ie /rin s/ort, -ie /rin estetizarea se@ualitatii (=<ucarea> actului se@ual,
i/ostaziere de rol), -ie /rin artisticitatea destructivitatii (i/ostaziere a violentei interioare,
/rinci/iu t1anatic), -ie /rintr:o reinter/retare a reli(iei su0 aus/icii )eta-izice (ca sa:l
introduce) in scena /e Carlos Castaneda).
(5) vointa oar0a de a -i e@ista /rin dise)inare3 ener(ia /las)uitoare consi)te sa intre in cor/,
sa traiasca la un nivel in-erior, creeaza -or)a, din care tinde sa iasa a/roa/e instantaneu,
/entru a:si re-ace inte(ralitatea. #a su/ra-ata, aceasta tendinta de iesire din -or)a se
concretizeaza in artisticitateG iesirea /ro/riu:zisa din -or)a re/rezinta )oartea acesteia.
Intr:un /lan )ai )are, vointa ca -orta /ri)ordiala o/ereaza doua ti/uri de )ani-estari3
() sinta()atica sau /e orizontala, ince/ind cu nivelul cel )ai si)/lu, cel ato)ic, si s-irsind
cu cel )ai co)/le@, cel u)anG este vor0a de /rocesul (eneratiei ((enerarii)G
(2) /aradi()atica sau /e verticala, concretizata in -eno)enul evolutiei, care se asociaza din ce
in ce )ai evidentei )ani-estari a constiintei, /ro/rietate de natura s/irituala, ca/acitate de
/erce/tie si inter/retare, intii a /ro/riei naturi (constiinta de sine) a/oi a conte@tului
(constiinta #u)ii).
&e la un anu)it /alier, /rodusul -init al vointei nu )ai este (uvernat de aceasta in )od e@clusiv, ci in
/aralel si (la nivel u)an) deseori /rin o/ozitie, de constiinta, care in -or)a ei activa este inteli(enta. Crezenta
in cel )ai inalt (rad la individul u)an, inteli(enta, /relucrind /erce/tia, inter/retarea de sine si de lu)e,
/oate deveni creativa si deci /oate ince/e sa concureze vointa, care e doar /roductivaG 0a )ai )ult,
inteli(enta incearca sa isi su0ordoneze vointa, rationalizind:o, li)itind:o, cenzurind:o, i)/unindu:i un caracter
strain, cu care acesta intra in con-lict.
Cartea ironica este ca, in li/sa inteli(entei, vointa /roduce in vidG in )asura in care lu)ea
e@ista -iindca se re-lecta intr:un creier, -ara creier (_inteli(enta) lu)ea (ca /rodus direct al
vointei de a -i, al ener(iei /las)uitoare, si ori(inea ei, adica esenta /las)uitoare insasi) nu
e@ista. (!lt-el s/us3 &u)nezeu avea nevoie de o) ca sa se constientizeze /e sine. Ideea
/er-ecta avea nevoie de lucruri i)/er-ecte care sa o re-lecte, si de inteli(enta u)ana ca o(lin:
da a tuturor acestor re-le@ii. Ener(ia /las)uitoare avea nevoie de un ulti) /rodus s/ecializat
in a se constientiza /e sine si i)/licit in a o constientiza).
Ce de alta /arte, totul -unctioneaza du/a le(ile -izicii si c1i)iei. E@ista Ener(ie. !ceasta se
)ani-esta evolutiv ince/ind cu structura c1i)ica cea )ai si)/la si s-irsind cu cea )ai
co)/le@a care este constiinta. Constiinta /roduce alt-el de /roduse, de natura s/irituala3
conce/te. Conce/tele dezvolta un li)0a<. #i)0a<ul dezvolta structuri de re-lectare si
autore-lectare. &e la o realitate /ri)ara, totala, /er-ecta, co)/leta (ener(ia /las)uitoare) se
a<un(e la realitati de (radul doi, trei, /atru, cinci, etc, /rin re-lectare, inter/retare, adica3 in:
direct. &e unde o constiinta de sine a #u)ii (_a ener(iei /las)uitoare) a)0i(ua si restrictiva
(/rin concretete) /rocustiana. &e unde : tendinta ener(iei /las)uitoare de a s/ar(e cadrele,
corsetul, -or)a. &e unde : )oartea -or)ei, dis/aritia inteli(entei, re:intoarcerea la si)/lu,
/er-ect si divin : la ar1eti/ul ne()ai)nu)it.
Csi1analiza
&u/a !l0ert 'X(uin, /entru ro)antici, Inconstientul nu este o su)a a vec1ilor continuturi
de constiinta re-ulate sau uitate (Freud), nici o constiinta larvara (#ei0niz), nici c1iar o
re(iune o0scura si /ri)e<dioasa (Herder), ci )ai de(ra0a insasi radacina -iintei u)ane,
/unctul ei de insertie in /rocesul vast al naturii, ceea ce -ace /osi0ila analo(ia -iintei cu
?arele %ot. Inconstientul /are a -i, /entru ro)antici, locul care unde (er)ineaza natur. &e
aici rezulta o intrea(a teorie evolutionista a/licata /ersoanei3
Ideea inconstienta creeaza or(anis)ul, )or-olo(ia si -iziolo(ia individului (adica, in ter)eni
sc1o/en1aerieni3 ener(ia /las)uitoare intra in -or)aG in ter)eni /latonicieni3 Ideea /roduce
a/arenta, ti/arul toarna lucrul). !/oi a/are o /ri)a constiinta, a lu)ii e@terioare, le(ata /rin
instinct de viata or(anica. In s-irsit, o data cu constiinta de sine se )ani-esta s/iritul, iar
instinctului i se su0stituie triada a cunoaste : a si)ti : a voi. &u/a ce a -ost atins acest stadiu,
Inconstientul (esenta) si constiinta (atri0ut al creierului) ra)in intr:un dialo( /er)anent.
2un( s/une ceva ase)anator, e@/ri)ind aceeasi idee, a/licata de data asta la sine insusi
(/articularizeaza)3 =Kiata )ea este /ovestea unei realizari de sine a Inconstientului>
(Inconstient3 ener(ia /las)uitoareG realizarea de sine3 intrarea in -or)a). =%ot ce se a-la in
Inconstient vrea sa devina eveni)ent> (/articularizarea li)itativa a esentei).
Carlos Castaneda si elucubratiile vizionare analoage
lectura reactiva
Cersonal, Castaneda )i:a stirnit initial interesul (a-la), in -ine, ce se /oate vedea /rin -u)ul
narcoticelor, -ie c1iar si cele initiale, adica naturale, (ustate la ince/uturile anilor N+0 de
ne)ultu)itii o0isnuitului si deza0uzatii 0analului, care aveau sa -ie (eneratia 1i//ie) si
totodata neincrederea : cu) se /utea construi o teorie via0ila /e 0aza unor 1alucinatii
induseJ cu) /utea crede cineva in realitatea celor 1alucinate, stiind 0ine ca sint 1alucinateJ
.lterior, o data cu dis/aritia dro(urilor si continuarea 1alucinatiilor, co)0inate cu te1nici de
e@altare a unor e@/eriente de =alunecare> -ul(uranta, in )o)ente de luciditate, in aceeasi
=lu)e> indusa anterior de stu/e-iante, /ri)a reactie a -ost3 o)ul, de aici inainte, e@a(ereaza.
E victi)a /ro/riei dorinte de a trai =in a-ara>, victi)a autosu(estiei de =)a(ie>. Inca nu se
/oate a/lica / teoretiza ni)icG )arturiile sale nu isi de/assc conditia de =/oveste>. !) -acut
/actul -ictional si a) continuat.
!/oi Carlitos a ince/ut sa vor0easca des/re -iinte lu)inoaseG ener(ieG realitati /aralele si
si)ultaneG /rivire vesus vedereG )oarteG rezistenta la disolutie. %oate acestea se or(anizau,
tre/tat, intr:un -el de siste) )eta-izicoid, care i)i reactiva incet:incet niste sina/se 0atatorite
ocazional la cursuri )ai vec1i sau la lecturi ()ai) i)/licate.
$ina/sele duceau la 'i0lie, Claton, $c1o/en1auer, 2un(, si /e ici : /e colo (desi e -oarte clar
ca se /oate -ace o inter/retare /si1analitica a teoriilor lui CastanedaG nu)ai ca eu nu sint
-oarte 0una /rietena cu3) Freud.
Ceea ce a la)urit in )intea )ea ur)atoarea s/eculatie3
#ectura )ea reactiva a condus la concluzia ca toate siste)ele reli(ioase si -iloso-ice e@istente
re/rezinta tot atitea e@/resii )eta-orice (-iecare intr:un li)0a< di-erit de al celorlalte, dar
inter:san<a0il cu al celorlalte, adica /er-ect traducti0il) ale aceleiasi =intele(eri> (rea)intiri)
des/re #u)e. Centru ca nu sint e@/resii directe ale Esentei acesteia, ci =0i<0iieli> (l)i)itative
scoase la iveala cu a<utorul su/er0ului instru)ent )aterial : )intea, si cu a<utorul celorlalte
unelte care sint conce/tele / cuvintele !/arentei sale, le:a) s/us Intuitii.
$a vede), asadar, /unctele:c1eie in care intuitiile )inorului Castaneda le intilnesc /e unele
din cele )a<ore3 0i0lice, /latoniciene si sc1o/en1aueriene Tin care, adica, /ro-esorul Ne9 !(e
al unei intre(i (eneratii de a)ericani : si rusi : naivi si si)/listi (=Fericiti cei saraci cu du1ul,
ca a lor va -i I)/aratia Cerurilor>) este conte)/oran cu Isus, /ro-etii si evan(1elistii, cu
-iloso-ul u)anist si /a(in si cu cel )izantro/ si li0er:cu(etator, si nu nu)ai : /ro0a0il c1iar
cu noi, cei ce crede) in 1orosco/, in /uterea de seductie a i)a(inii, in consu) si in ener(ii
/ozitiveU..

Cunctari (insu-iciente)
In li)0a<ul -olosit de Castaneda (sau, )ai /recis, de )entorul sau, don 2uan, un indian 7a5ui,
ceea ce ne /oate -ace sa crede) ca teoria lui Carlos e de -a/t credinta/ )odul de /erce/tie si inter/retare a
lu)ii a unei con(re(atii lar(i de tri0uri urcind catre ori(inile o)ului insusi :
adica, o =intele(ere> de la sursa)...
Kulturul este entitatea care /roduce Ener(ia (in traducere3 Kultur _ Idee, &u)nezeu,
Ener(ie /las)uitoareG Ener(ia _ Idee activata, de ti/ )atriceG Cuvint activat, de ti/ =-acere>G
Kointa).
Ener(ia se structureaza in B8 de 0enzi (c.-. intuitia anoni)ului3 =lu)ea e alcatuita din
corzisoare>) dintre care 8 cu constiinta si B0 -ara constiintaG structura, co)/le@a, este #u)ea
asa cu) este, sau Na(ualul (in traducere3 Ener(ia structurata _ #u)ea, de la nivelul cel )ai
si)/lu la cel )ai co)/le@, in structuri sinta()atice si /aradi()atice).
Fiinta individuala ia nastere in cadrul 0enzii a-erente /rin izolarea unor 0ucati de ener(ie care
-or)eaza o a(lo)erare -unctionala (_ de la structura cea )ai si)/la la cea )ai co)/le@a, in
0aza )atricei ori(inare -iecarui =lucru>, a/ar s/eciile, cul)inind cu cea u)ana).
?atricea -iintei u)ane este in -or)a de cocon (_ o)ul este -iinta lu)inoasa).
Coconul ia ener(ie din cele o/t 0enzi vii.
E@ista un loc /e cocon in care ener(iile din interior se /un rezonanta cu cele din e@teriorG
acesta este /unctul de asa)0lare. #a co/il, /unctul de asa)0lare )i(reaza intre 0enzi (le care
re/rezinta niveluri de constiinta)G in-luenta adultilor -i@eaza acest /unct la nivelul de
/erce/tie si inter/etare consacrata a lu)ii3 %onalul (_ educatia instituie lu)ea, asa cu) o
sti) cu totiiG ca realitate reala si unica : ulti)a -or)a de re-le@ie, si cea )ai li)itativa).
?oartea are loc atunci cind /unctul de asa)0lare sla0este datorita i)/actului /er)anent cu
-orta e@ercitata de KulturG cind acest /unct se -isureaza, ener(ia coconului lu)inos se scur(e
si este in(1itita de Kultur (_ -or)a se s/ar(e, -ondul/ener(ia /articularizata se intoarce la
Fond, la Ener(ia Clas)uitoare).
%oate acestea sint vala0ile /entru )a<oritatea indivizilor u)ani dotati cu o constiinta (de sine
si de lu)e) l(i)itativa).
!lt-el s/us3
Indivizii au sanse e(ale de acces la o intele(ere directa a #u)ii (la acea constiinta de sine si de lu)e care
/articularizeaza individul de asa )aniera incit, in )o)entul )ortii, sa se /astreze i)un in -ata resor0tiei
ener(etice). !ceasta se va inti)/la daca individul va re-uza sa:si -i@eze /unctul de asa)0lare /e 0anda
/erce/tiei realitatii (eneral:vala0il:/erce/ute. "e-uzul se /oate concretiza /rin3 consu)ul de stu/e-iante,
care )uta /unctul de asa)0lare /e alte 0enzi din cele o/t, /er)itind si /erce/tia celorlalte -atete ale #u)ii,
care inter)ediaza cunoasterea adevarata (Carlos -ace e@/erienta dro(urilor ca antrena)ent), sau /rin
e@/loatarea /erce/tiilor =alterate> /rezente in starile de =nor)alitate>. &e ase)enea, /rin ster(erea
istoriei /ersonale (eludarea detaliilor /articularizante ale individului) si diverse te1nici de /rovocare -ara
a<utorul dro(urilor a starilor de =vedere> (/roces in care )intea se eli0ereaza de )odalitatile de /erce/tie si
inter/retare inoculate /rin educatie si are acces direct la realitatea reala). In cazul in care individul
reuseste sa acceada la celelalte as/ecte ale realitatii, /ri)este un alt -el de constiinta : de sine si de lu)e : care
il -ace ase)anator cu Kulturul, de
asa )aniera incit, in )o)entul )ortii sale, ener(ia individului isi /astreaza structura si nu
)ai este resor0ita de Kultur.
In traducere3
!cest (en de e@/erienta vitala il intilni) in crestinis), si co)/orta o /ro)isiune : individul
tre0uie sa:l cunoasca /e &u)nezeu ne)i<ocit, si ras/lata este )intuirea, care se)ni-ica3 viata
du/a )oarte, adica3 salvarea su-letului, adica, )ai /recis3 /astrarea constiintei de sine si de
#u)e. "ezistenta la disolutie. #a Claton, )iza este rezistenta su-letului (ca scinteie de esenta)
la /resiunile tru/ului (ca )aterie 0rutal inc1isa /este), /ina la dezinte(rarea acestuia si
eli0erarea su-letului care si:a rea)intit adevarul des/re ori(inile sale si /oate continua sa
e@iste in consonanta cu acestea. #a $c1o/en1auer, inteli(enta e@tre)a conduce la ani1ilarea
vointei, care nu si:o )ai /oate inte(ra du/a s/ar(erea structurii care a iscat:o. $i asa )ai
de/arte.

8.NO.! KI"$%! ! "E#IDIOQI%!%II. $%.&I. &E C!Q3 C!"#O$
C!$%!NE&!
#aura "osca
%rai), du/a toate /ro0a0ilitatile, ti)/ul in care re-lectia recu/eratoare asu/ra trecutului
ince/e sa devina o atitudine -recventa ce sta su0 se)nul unui i)/uls, /oate /e nedre/t
i(norat, de a (asi -or)a o/ti)a /rin care descrierea contrastului intre vec1i si nou sa -ie cu
/utinta. Interesul /entru re:actualizarea unor co)/orta)ente de -elul celor /re:)oderne
/are sa inunde constiinta o)ului nou cu o cov;rsitoare /re(nanta. !ceasta atitudine nu este
altceva dec;t nevoia si)tita acut de a (asi o solutie /lauzi0ila care sa dea rost sau sens unei
e@istente ce /arcur(e un ti)/ al deconcertantelor rasturnari de /aradi()e si de )ulti/le
sc1i)0ari ce /ot conduce lesne s/re con-uzie, intr:o actualitate ce devine )ereu )ai
dizolvanta si care -ace loc, in c1i/ i)/licit, noului, sau reinnoirii. Cu ce ec1ivaleaza noul in
conte@tul /rezent este insa una dintre intre0arile )a<ore care )erita -or)ulate.
$in(ura de-initie /e care isi in(aduie sa o /ro/una un re/utat sociolo( -rancez civilizatiei
conte)/orane este aceea de =siner(ie a ar1ais)ului si a dezvoltarii te1nolo(ice> (?a--esoli,
200H, 5). !ceasta e@tre) de econo)a -raza reuseste, in 0una )asura, sa circu)scrie noile
tendinte vadite care dau sea)a de ti/olo(ia de care se a/ro/ie o)ul acestor ti)/uri. Cu)
anu)e coe@ista ti/urile de co)/orta)ent /re:)odern cu cele ada/tate violentei trans-or)ari
a societatilor /ost:)oderne, ar -i, in acest sens, /ro0le)a c1eie in incercarea de a deslusi
doar c;teva as/ecte ale noilor )odele culturale. $a a)inti) in treacat si un as/ect crucial cu
care se con-runta o)ul nou, /e care il su0liniaza Hans:Deor( Dada)er, un as/ect ce vizeaza
reli(iozitatea, care vine sa su0linieze inca o data caracterul indeter)inat al /ost:)odernis:
)ului3 /rezentul ad)ite in li)itele sale =dialo(ul )arilor reli(ii universale> care se con-runta,
in /lus, cu acce/tarea unei /ozitii ce /une su0 se)nul intre0arii transcendentul, conserv;nd
totul la nivelul unui i)anentis) devenit /ro(ra)atic (Dada)er, ***). I1a0 Hassan (aseste
ecuatia structurala a /ost:)odernitatii c;nd a-ir)a ca aceasta este, in ulti)a analiza, =era
indeter)anentei>3 indeter)inare intr:un sens, i)anenta in altul (I1a0 Hassan, $-;sierea lui
Or-eu3 s/re un conce/t de /ost)odernis), in Caiete Critice, Cost:)odernis)ul, nr. :2,
*8+, /.82).
"evenind, insa, la ideea de la care a) /ornit, este util sa )entiona) nuantarea /e care o -ace ?ic1el ?a--esoli
in le(atura cu ceea ce el nu)este siner(ie, i)/reuna:lucrare. $iner(ia ar re/rezenta o re:-or)ulare a
(;ndirii de ti/ ar1aic, o /reluare si re:con-i(urare : )ereu =in -unctie de /rezent> : a acesteia, -iind vor0a,
in -a/t, de ar1ais)e =traite in )od s/eci-ic, dar care /astreaza totusi )e)oria ori(inilor> (?a--esoli, 200H,
2A). $u/ravietuirea unor scenarii ar1aice rituale si, deci, 0ine deter)inate este inca re/era0ila, cu toata
aceasta a)0i(uitate structurala a societatilor /ost:)oderne, doar ca o (asi) acu) rastal)acita, /oate la
)odul i)/ro/riu, e/ider)ic, in -or)e reli(ioase /seudo:s/eci-ice, cu caracter /ro-und sincretic, cu)
este )iscarea reli(ioasa Ne9 !(e. Ne con-runta), /rin ur)are, cu o noua v;rsta a reli(iozitatii, care, in
c1i/ deloc sur/rinzator, accentueaza toc)ai i)/ersonalul si /uterea su/raindividuala3 =Fie ca e vor0a
de diverse -iloso-ii, sau )ai si)/lu, de te1nici 0udiste, 1induse, taoiste, ori de credinte a-ricane, in
le(atura directa cu -ortele telurice, de culte de /osesie a-ro:0raziliene, -ara a uita nu)eroasele /ractici ale
Ne9 !(e:ului, sau /ur si si)/lu -ascinatia astrolo(iei, toate acestea /un accentul, in esenta, /e -a/tul ca
individul nu este dec;t o <ucarie, in cel )ai rau caz, /artenerul -ortelor care il de/asesc si la care tre0uie sa se
ada/teze. Ca e@/resii ale )itolo(iei conte)/orane, -il)ele $.F., nu)eroase videocli/uri,
uneori /u0licitatea insasi /un in evidenta aceasta relativizare a li0erului ar0itru /rin N-ortaE
su/raindividuala. &esi(ur, oa)enii inteli(enti o iau in r;s, insa /rezenta ei nu /oate -i ne(ata.
!ceasta -orta 0;ntuie i)a(inarul social, asi(ura succesul s/ectacolelor -olclorice si al
reconstituirilor istorice, calauzeste )ulti)ile catre locurile de /elerina< si asi(ura succesul
ro)anelor initiatice> (I0ide), H).
Intr:un -el, aceasta a-ir)atie se int;lneste cu teoria /e care o /ro/une ?ircea Eliade des/re
ado/tarea si trans-or)area atitudinii rituale /re:)oderne in conte@tul =desacralizat> al lu)ii
/ost:)oderne (Eliade, **5, +2:++). In linii )ari, ceea ce a-ir)a istoricul reli(iilor este ca
se /oate -ace distinctia li)/ede intre doua ti/uri de )entalitati, a-late intr:un ra/ort de natura
con-lictuala, intruc;t di-erenta )a<ora care le i)/iedica sa convear(a sta toc)ai in -a/tul de a
sesiza ca o)ul lu)ii ar1aice /astreaza o constiinta )itica actualizata cultual, /rin rit si ca, in
ciuda -a/tului ca int;)/ina) si astazi nu)eroase -or)e rituale, acestea ra);n totusi -ara
su/ortul sacra)ental al constiintei )itice. !lt-el s/us, e@/erientele (trairi =la li)ita>, aventuri
in lu)ea =de dincolo>) sunt astazi traite la nivelul vietii i)a(inare, sau la nivelul e@istentei
onirice : cu) /recizeaza Eliade. &istanta intre cele doua )o)ente istorice a/are ca rezultatul
i)ediat al -a/tului ca =)e)0rii> societatii conte)/orane =nu )ai au nici o e@/erienta
reli(ioasa adevarata>, traind =o e@istenta desacralizata intr:o lu)e desacralizata>. ?ult )ai
e@/licita devine ur)atoarea re)arca a lui Eliade3 =Fie ca vrea, -ie ca nu vrea, o)ul nereli(ios
al e/ocii )oderne continua ti/arele de co)/orta)ent, credintele si li)0a<ul lui 1o)o
reli(iosus : desi le desacralizeazE totodata, le (oleste de se)ni-icatiile ori(inare> (I0ide), +5).
Concertele rocI, ca sa da) un e@e)/lu, sunt o -or)a a/ro/iata ritualurilor or(iastice, tot un
soi de dion7siiG dar )ai sunt ele e@/resia unei trairi reli(ioase, sau sunt /ur si si)/lu e@/resia
trairii -ara discerna);ntJ Fara indoiala, orice -or)a rituala are rolul de a trans/une individul
in s;nul co)unitatii sale, de a:l instala intr:o co)uniune, iar, in acest sens si /estritele
s/ectacole conte)/orane -ac dovada unei -or)e de -uziune si alaturare a unui nu)ar de
indivizi. &ar care este natura sau in ce re(istru include) -or)ele care se cer reactualizate
intr:o atare )anieraJ
Ce de alta /arte, cu) se -ace ca toc)ai aceste ti)/uri /ar /ro/ice /entru a reinvia
)ani-estarile ritualizate de ti/ sa)anicJ Nu nu)ai ca acest )odel vec1i nu s:a /ierdut
de-initiv, dar si si)/lul -a/t ca alaturari /recu) =sa)anis) /ost)odern> sunt cu /utinta
indica li)/ede reviri)entul si re(enerarea /er/etua a )odelelor co)/orta)entale ar1aice.
Insa e@ista, intr:o ase)enea -or)ulare, un anu)it (rad de a)0i(uitate ce tine de sta0ilirea
unei inedite vecinatati intre ter)eni care /oarta sensuri relativ contradictorii. Fara a uita ca,
in esenta, /ost:)odernis)ul isi /ro/une siste)atic i)0ratisarea si asu)area valorilor
trecutului, se /oate ad)ite validitatea teoriei /otrivit careia acest (est nu insea)na in )od
i)/licit si o /reluare -ara )odi-icare (-ie ea c1iar )ini)ala) a acestora.
$c1e)a ideatica ast-el conturata /oarta cu sine /ecetea unei tensiuni -unda)entale, lansata de aducerea
laolalta a celor doi ter)eni. Crovocarea se isca, /e de o /arte, /rin -a/tul ca conce/tul de =sa)anis)>
conoteaza o latura esoterica, un li)0a< secret, o )asiva accentuare a a0sconsului, iar /e de alta /arte, /rin
-a/tul ca =/ost:)odernis)> este un conce/t dese)nat sa dea un nu)e unei v;rste a trans/arentei totale, a
accesului i)ediat si li/sit de e-ortul cautarii (1aosul li/sei =caii> si, -ireste, a calauzei). &oar si)/lul
-a/t ca inculcarea unor valori =s/irituale> se -ace, in /ost:)odernis), in li/sa traseului initiatic este un
indiciu
in acest sens. Or, /entru societatile de ti/ ar1aic acest se()ent e@istential, cu e@/resia sa
cultuala s/eci-ica, era neli/sit.
O de-initie a sa)anis)ului ar -i aceea care sta0ileste intre acest ter)en (luat in sensul sau
literal3 cuv;ntul sa)anis) vine /rin li)0a rusa din ter)enul tun(us `a)an) si te1nica
e@tazului se)nul ec1ivalentei. In consecinta, as/ectul de-initoriu al sa)anis)ului este e@tazul
(Eliade, **A0), un -el de )oarte te)/orara -ara de care i:ar -i cu ne/utinta sa se )ani-este.
Curtator al unei vocatii )istice, sa)anul este cel care isi aro(a rolul de a )edia intre )e)0rii
unei co)unitati si lu)ea s/iritelor. %i/ul sau de e@/erienta )istica este tradus /rin ter)enul
de transa. &i-erenta intre acest =s/ecialist in sacru> si restul )e)0rilor co)unitatii este
-a/tul ca sa)anul are un acces )ai de/lin la s-era de )ani-estare a sacrului, -iind sin(urul in
)asura sa inlesneasca ceea ce s:ar /utea nu)i co)unicare intre oa)eni si du1uri, /rin
e@celenta -iinte trans)undane.
Fara sa insista) asu/ra diverselor te1nici ale e@tazului si trec;nd /este caile ale caror
)o)ente /uncteaza devenirea unui sa)an, vo) a)inti doar -a/tul ca acesta ca/ata o du0la
instruire3 /e de o /arte de ordin e@tatic (incluz;nd vise, viziuni, transe), iar /e de alta, de
ordin traditional (i)/ortant in acest caz -iind li)0a<ul secret /e care tre0uie sa il
sta/;neasca).
O data /ra(urile trecute, la vre)ea inc1eierii /rocesului initiatic, noului sa)an i se cere sa
/una in /ractica invatatura do0;ndita in ti)/ul =uceniciei> sale, adica sa trans-or)e te1nica
)ortii si a reinvierii intr:un e@ercitiu recurent, /us in slu<0a co)unitatii si /e /ost de stra<a in
ti)/ul raz0oiului intre co)unitati. &e aici natura a)0ivalenta a oricarui sa)an3 0un /entru
ai lui, rau /entru vecini (#. &ela07).
Co)/orta)entul li/sit de coerenta, /e rit)ul 0atailor in to0a, consu)ul de /lante
1alucino(ene, stri(atele teri-iante din ti)/ul sedintelor, a/ar /entru )ulti ca se)ne clare ale
unei /ericuloase rataciri si ii /ot deter)ina /e etnolo(i sa vada in sa)ani niste =nevrotici,
e/ile/tici, /si1otici, isterici> (2. Nar07). Nu altceva o -acea /e #aurence &ela07 sa (loseze
asu/ra conditiei indecise a sa)anului3 =Ne0un isteric /entru unii, )artir altruist /entru
ceilalti, cine este in realitate acest sa)an tun(usJ In ce )asura este vor0a des/re un
/si1o/atJ> (&ela07, 2002).
! c1estiona verosi)ilitatea actiunii de ti/ sa)anic este tot at;t de (reu de in-a/tuit /e c;t
este de irelevant rezultatul la care se a<un(e. #a li)ita, )asura in care conteaza cu adevarat
daca cel care sa)anizeaza este un vraci autentic sau un si)/lu 0u-on trivial este redusa. Iar
daca actele sale sunt rodnice atunci /ro0le)atizarea le(iti)itatii sau autenticitatii sale nu isi
a-la rostul.
Cro0le)a sa)anis)ului si a starilor alterate ale constiintei constituie astazi un su0iect la )oda, -a/t care
reiese li)/ede din succesul international al scrierilor =antro/olo(ului> Carlos Castaneda. E@/erientele
sale la =scoala vra<itorului> 7a5ui, 2uan ?atus, sunt relatate cu lu@ de a)anunte in volu)e scrise su0
-or)a unui <urnal, in care este descrisa relatia de ucenicie care se instituie intre neinitiatul (la ince/ut)
cercetator si 0atr;nul indian (/e care il int;lneste din /ura int;)/lare si /e care, in treacat -ie s/us, doar el l:a
cunoscut). Naratiunile
/rezinta in detaliu toate dezvaluirile /e care acest =)ai:stiutor> le -ace /entru a:l invata /e
t;narul care a ales sa il ur)eze tot ce tre0uie sa stie /entru a avea acces la lu)ea du1urilor,
/entru a =vedea> si =a auzi>, /entru a -i raz0oinic si a de/rinde )anevrele de a/arare.
Ce scurt, Carlos este instruit sa devina o) de cunoastere (vra<itor si raz0oinic). Ce insea)na
a -i o) de cunoastere /entru don 2uanJ In linii )ari, reiese din vor0ele sale (=Fa/tele )ele
sunt sincere, dar sunt -a/tele unui actor>) ca o)ul de cunoastere stie sa )i)eze un /retins
adevar care sa nu 0ulverseze -irava )inte )ereu inclinata sa se razvrateasca in -ata
)iracolului. Ce de alta /arte, doar o)ul de cunoastere are discerna);ntG doar el intele(e ca
cele vazute se s/ri<ina /e cele nevazute si ca, alt-el s/us, e@ista doua realitati dintre care una
se in-atiseaza e@/licit, /e c;nd cealalta, realitatea de du/a realitate, este i)/licita. $tiinta
stra0aterii intervalului dintre cele doua este )area cunoastere detinuta de )aestru.
Folosindu:se de =aliati> (/lante cu e-ect 1alucino(en), vra<itorul isi )odi-ica starea
constiintei, /arcur(;nd acest traseu in conditii cu totul s/eciale.
$tudiile lui Carlos Castaneda stau )arturie dorintei -er)e de do0;ndi acest ti/ de cunoastere.
Ce de alta /arte, ceea ce -ac acesti oa)eni de cunoastere trece dre/t ilicit in ra/ort cu orice
nor)a sociala -i@a. &e aici as/ectul de =ne0unie> /e care il iau toate activitatile lor. C;na si
don 2uan ad)ite acest lucru s/un;nd ca este =un ne0un>, insa unul =care se controleaza>. In
-a/t, ra0darea si cu)/atarea sunt doua calitati -unda)entale -ara de care aceasta =devenire>
nu ar avea loc. O)ul de cunoastere se sustra(e le(ii, insa nu o i(nora. Cu toate acestea, el stie
ca, in ulti)a analiza, ea nu este relevanta3 =?:ai intre0at des/re ne0unia )ea controlata :
s/une don 2uan : si ti:a) s/us ca tot ceea ce -ac, in ce )a /riveste /e )ine insu)i si in ce:i
/riveste /e se)enii )ei, este o ne0unie, -iindca ni)ic nu conteaza> (Castaneda, *A).
In /arte acesta este si )otivul /entru care r;de indianul 7a5ui3 toate actiunile, toate sco/urile
/entru in-a/tuirea carora se =zdro0este> o)ul co)un a/ar caduce si ne)otivate in oc1ii sai.
El, alaturi de restul sa)anilor (vra<itori, initiati) a reusit sa se eli0ereze de aceste le(i
coercitive sociale si, /rin ur)are, sa r;da de cursa in care au /icat ire)edia0il ceilalti. =Fa/tele
tale, ca si -a/tele se)enilor tai indeo0ste, iti /ar i)/ortante, -iindca ai invatat sa (;ndesti ca
sunt i)/ortante> : a-ir)a don 2uan. %otodata el noteaza3 =!nu)ite lucruri din viata ta
conteaza /entru tine, -iindca sunt i)/ortanteG -a/tele tale sunt neindoios i)/ortante /entru
tine, dar /entru )ine nu )ai e@ista nici un lucru i)/ortant, nici -a/tele )ele, nici -a/tele
se)enilor )ei. %otusi continuu sa traiesc, -iindca a) vointa )ea. Fiindca )i:a) calit vointa
in tot ti)/ul vietii, /;na a) -acut:o sa devina curata si intrea(a, si acu) nu:)i /asa ca ni)ic
nu are inse)natate. Kointa )ea controleaza ne0unia vietii )ele> (Castaneda, *A2, A:A2).
Esential in /rocesul de trecere la statutul de o) de cunoastere este -a/tul ca decizia, o data
luata, nu )ai ad)ite in li)itele sale un /osi0il a0andon. ?ai )ult, aceasta o/tiune se iveste
doar o sin(ura data in viata unui o). O s/une don 2uan li)/ede3 =!le(e) o sin(ura data.
!le(e) intre a -i -ie lu/tatori, -ie oa)eni o0isnuiti. O a doua ocazie nu e@ista. Nu /e acest /a);nt>
(Castaneda, **A). Cele doua cate(orii (lu/tatorul si o)ul o0isnuit), /rin c1iar -a/tul ca /un o li)ita
transanta intre ele si dezvaluie un /roiect al de/asirii acestei li)ite, convertesc ideea de sta(nare
inerenta statutului de o) o0isnuit intr:unul al devenirii si sc1i)0arii, desc1iz;nd 0rusc noi orizonturi
devenite de a0ia acu) sesiza0ile. !s/ectul esential al acestei int;lniri, neli/sita de )iraculos si de aceea
/lina de stranietate, este -a/tul ca )aestrul 2uan ?atus il de/rinde /e disci/olul sau nu cu /ro/ria
stiinta ci
toc)ai cu starea de tranzitie, cu intervalul dintre doua lu)i. &isci/olul nu intele(e /;na la
ca/at stiinta )aestrului. &aca ar -i asa, ar deveni el insusi )aestrulG or, )ereu ra);ne un rest
care sa solicite e-ortul sau sustinut, )ereu se (aseste ceva care sa:i a)inteasca de conditia sa
nede-initivata.
&escrierile lui Carlos Castaneda ar /utea trece in oc1ii )ultora dre/t /ura -ictiune, inventii
-acile /entru )inti nea)0itioase. In e(ala )asura, insa, cercetarile sale /retins )etodice au
-ost socotite cercetare de teren, -iind /u0licate su0 si(la de =non:-iction>. &ile)a )a<ora /e
care o ridica scrierile sale ar -i toc)ai aceasta3 in ce cate(orie /ot -i /lasate, caci nu sunt nici
inventii dar nici relatari /lauzi0ileG nici -ictiune, nici adevarJ
solutie ar -i /lasarea ti/ului de discurs al lui Carlos Castaneda su0 nu)ele de =eseu:
re/orta<>. &ar unele relatari reusesc sa =stu/e-ieze> in ase)enea )asura inc;t cu (reu
cititorul )ai /oate /astra certitudinea ca res/ectivele eveni)ente s:au /etrecut cu adevarat.
"adical, in acest sens este Ioan Cetru Culianu (Culianu, **+, *H), care isi e@/ri)a -ara
ec1ivoc o/inia /otrivit careia =Nu ne ra);ne dec;t sa ne sus/enda) <udecata in -ata acestor
-a/te si sa conc1ide) ca, desi autenticitatea anc1etei antro/olo(ice si a e@/erientei lui
Castaneda nu /are sa -ie con-ir)ata de surse si(ure, desi 0una lui credinta (in calitate de
antro/olo() nu este c1iar ri(uroasa, tot ceea ce relateaza el ra);ne, daca nu adevarat, cel
/utin 0ine ni)erit.>
?ircea Eliade nota intr:un loc ca =asista), daca nu la dis/aritia totala a initierilor, cel /utin la
ecli/sa lor de-initiva> (Eliade, **5). "ezu);nd )asiva : si nu de /utine ori socanta :
cercetare relatata de Carlos Castaneda, se /oate s/une ca unul din )eritele ei este c1iar
aceasta -unctie de recu/erare a valorilor s/irituale /re:)oderne, un -el de =tera/ie intensiva>
a (;ndirii de ti/ )odern si o incercare de reinstaurare a unui )odel vec1i dar coerent, care,
c1iar daca nu o-era un ras/uns clar, este )acar o re/lica )irarilor noastre.

*.C!$%!NE&!, .N C"O?O%O" !# ?I$C!"II NE6 !DE
&aniela &a)inan
$crierile lui Carlos Castaneda /oarta si(la non:-iction, -iind /rezentate de editori sau de
cataloa(ele de 0i0lioteci dre/t studii antro/olo(ice, dar la lectura aceasta /recizare se
relativizeaza, isi /ierde din /utere, se esto)/eaza su0 /resiunea incredi0ilului. Noua viziune
conturata de Castaneda este (reu de acce/tat de catre intelect si ratiune, ea ne-ac;nd si
ne/ut;nd -ace /arte vreodata din e@/erientele noastre. &ar aceasta nu este o /iedica in calea
vra<irii si a iluzionarii a nu)erosi cititori, /entru care aceasta viziune asu/ra vietii si asu/ra
o)enirii este o s/eranta, un ideal ce ar /utea -i atins. In )od si(ur noul )od de e@istenta
/ro)ovat de Castaneda /oate -i considerat un )i<loc de evadare din lu)ea noastra
unidi)ensionala, )asi-icata si rationala.
Ce de alta /arte, ni)ic din viata reala a lui Castaneda sau a celor (des/re care ni)eni nu stie
ni)ic) cu care el traieste aceste e@/eriente -ascinante, nu re/rezinta dovezi in -avoarea
i/otezei sale. %eoria sa des/re des/re adevarata natura a universului are, din /acate, 0aze
concrete su0rede, lucru /e care:l sesizeaza si I. C. Culianu, care:l considera un =sarlatan>, un
-als antro/olo(. %ot ceea ce el /rezinta cu valoare de adevar nu este sustinut de ar(u)ente si
e@e)/le e)/irice, veri-ica0ile, care sa:i adevereasca teoriile.
In ciuda acestui -a/t, Castaneda este lecturat de o )ulti)e )are de oa)eni, care au nevoie
de iluziile /ro/use de el, de o noua )odalitate de detasare -ata de unilateralitatea indusa de
societatea actuala. Crin teoria sa, Castaneda reuseste intr:un )od delicat si su0til sa
trans-or)e sau )ai 0ine zis sa reduca i)/ortanta /rinci/iilor si valorilor a0solute ale
u)anitatii3 'inele, Fru)osul, !devarul, Iu0irea, d;ndu:le si o alta conotatie.
$ursa socantei sale viziuni asu/ra lu)ii este un 0atr;n sa)an, un vra<itor, 2uan ?atus (a carui
e@istenta nu a /utut -i insa /ro0ata in a-ara cartilor lui Castaneda), care reuseste sa:i )odi-ice
/erce/tia asu/ra acestei lu)i. Crin inter)ediul /lantelor /si1edelice, a stiintei oculte,
esoterice si nu nu)ai, don 2uan, ii si ne /ro/une de:a lun(ul volu)elor o invertire, o
introvertire si o trans-or)are de sine a o)ului, si /rin aceasta, auto)at, o sc1i)0are a vec1ii
noastre i)a(ini des/re o)enire.
%oate aceste teorii des/re sc1i)0area constiintei, care duce la trans-or)area /erce/tiei
asu/ra lu)ii, la o identi-icare 1olistica a o)ului cu universul sunt trasaturi de-initorii /entru
)iscarea s/irituala Ne9 !(e, Era Karsatorului din /ers/ectiva astrolo(ica, care se dezvolta
din ce in ce )ai )ult )ai ales /e caile )edia.
Carlos Castaneda este un re)arca0il re/rezentant al acestei reli(iozitati (/ost))oderne, teoria
sa 0az;ndu:se /e o inlantuire ar)onioasa de ele)ente din do)enii di-erite3 /si1olo(ie,
reli(ie, -iloso-ie, istorie, antro/olo(ie, i)0inare ce da nastere unei antro/olo(ii si cos)olo(ii
ori(inale.
Ce scurt, el sustine ca e@ista o ener(ie creatoare vesnica din care a izvor;t universul cu toate lu)ile sale, iar
noi sunte) niste e)anatii ale acestei ener(ii constiente. Oa)enii au in aceasta realitate )ai )ulte
niveluri de constiinta si )ai )ulte -eluri de /erce/tie, ast-el av;nd /osi0ilitatea de a calatori in )ai )ulte
lu)i si de a cunoaste si alte creaturi ener(etice. In acest univers oa)enii sunt su/usi anu)itor re(uli
i)/use de ener(ia /ri)ordiala (nu)ita
Kulturul, nu)e dat de vec1ii sa)ani), care controleaza nasterea, viata si )oartea -iintelor cu
sco/ul de a se 1rani cu constiinta lor, constiinta ce se dezvolta /e /arcursul vietii si care este
in(1itita de Kultur la )oarte. &esi la )oarte o)ul, )ai /recis oul sau ener(etic, dis/are cu
totul consu)at de catre Kultur, totusi e@ista o cale de a ocoli aceasta soarta.
Kulturul, sustine don 2uan, ar -i o-erit oa)enilor sansa de a:si )entine constiinta si
individualitatea dincolo de )oarte, de a nu se conto/i cu restul ener(iei, dar nu)ai unii
dintre ei /ot inde/lini acest lucru. $e /resu/une ca la ince/utul o)enirii toti cunosteau
adevarata lor constitutie cor/orala, dar in ti)/ acesta stiinta s:a /ierdut. Crin cartile sale,
Castaneda incearca sa e@/lice )odul in care oa)enii tre0uie sa redesco/ere adevarate
realitate si realul )od de e@istenta.
?etoda /rinci/ala utilizata /entru trans-or)area constiintei este /racticarea unui -el de
/si1ote1nici de dezindividualizare (renuntarea la istoria /ersonala, o/rirea dialo(ului interior,
le/adarea a)intirilor) si inducerea unor e@/eriente trans/ersonale (calatoria in alte lu)i,
int;lnirea cu -iinte anor(anice, aliatii, /ece/erea universului su0 o alta -or)a).
Invataturi ale lui don 2uan, care arata ca tru/ul o)enesc este o iluzie a /erce/tiei noastre, iar
adevarata noastra structura cor/orala este cea a unui ou de ener(ie lu)inos, duc la o ras:
turnare ontolo(ica si (noseolo(ica si la o lar(ire neli)itata a co)/re1enderii. &e ase)enea,
teoria des/re evitarea )ortii si des/re auto);ntuire /rin identi-icarea o)ului cu natura, (sau
)ai 0ine zis, a su0stantei ener(etice a oului lu)inos u)an cu ener(ia cos)ica) este o -or)a
de /anteis) care /er)ite autorealizarea sinelui.
"eli(ia Ne9 !(e este /ro/ovaduita de o )are /arte a )i<loacelor )ass:)edia cu sco/ul de a
se su0stitui con-esiunilor reli(ioase traditionale si de a inte(ra totul intr:o unica su/ra:reli(ie
)ondiala. Ne9 !(e este un nou curent, o noua conce/tie des/re lu)e, care vesteste o e/oca
de cotitura. Conce/tele de 0aza cu care o/ereaza Ne9 !(e sunt sc1i)0area de /aradi()a,
s/iritualitatea noua, revolutia 0l;nda, res/ectiv =cons/iratia> /u0lica, siste)ul in net9orI (re:
tea), sc1i)0area:trans-or)area de constiinta.
In cadrul conce/tiei Ne9 !(e, care co)0ate sce/ticis)ul si ni1ilis)ul )odern, lu)ea are
din nou un viitor, iar -iinta universala, care il inte(reaza 1olistic /e o), e din nou
ne)uritoare si ne );ntuie /rin inte(rarea in /ro/ria ei ne)urire. &u)nezeu nu )ai este
cautat in transcendenta verticala, ci /rin )editatie )istica, /rin di-erite /si1ote1nici de
=lar(ire a constiintei>, /rin e@cursii e@trasenzoriale, induse si /rin dro(uri /si1edelice, undeva
inlauntrul nostru, in /ro-unzi)ile insonda0ile ale /si1is)ului u)an. Cuternic scientizat, Ne9
!(e e /anteist /rin e@celenta. El nu insea)na astazi nu)ai )iscare /aci-ista, -e)inista,
ecolo(ista, ci si /si1olo(ie trans/ersonala, 7o(a, 0udis), 1induis), satanis), teoso-ie,
antro/oso-ie, sa)anis)...
Her)ann $c1ulze:'erndt a -or)ulat cinci trasaturi de-initorii /entru s/iritualitatea Ne9 !(e3
) de/ersonalizarea lui &u)nezeuG 2) divinizarea /anteista a o)uluiG H) derealizarea lu)ii,
realitatea o0iectiva -iind declarata iluzie si loc vre)elnic de <oaca a s/iritului /urG B) /ro/ovaduirea
);ntuirii, de -a/t a auto);nturii /rin di-erite te1nici si ritualuri de do0;ndire a starii de ilu)inareG 5)
identi-icarea raului cu starea de ne:ilu)inare s/irituala. !st-el, =ratiunea 0ur(1eza>, care -ace de<a /arte
dintr:o era trecuta, isi are li)itele ei istorice si un
s-;rsit asolut, la care, iata, asista c1iar (eneratiile in viata. In -ond, )iscarile Ne9 !(e
su0liniaza si /un in evidenta structurile in criza ale societatii )ondiale actuale.
Ce acest -ond si con-or) acestor trasaturi /oate -i inteleasa incredi0ila invatatura a lui
Castaneda. Ne9 a(e:istii considera ca, -ara innoirea launtrica a o)ului, o)enirea va ra);ne
la un siste) in(ust de (;ndire. In decursul intre(ii istorii u)ane, s/iritul ar -i trecut tre/tat
/rin -or)e noi /;na a atins un /unct 1otar;tor : desco/erirea /ro/riei sale evolutii. Ne9 !(e
re/rezinta con<uratia unor indivizi inteli(enti care se trans-or)a su0 i)/eriul e@/erientelor
launtrice. Ce aceasta linie, Castaneda declara in cartile sale ca =ceea ce conteaza /entru un
lu/tator este sa a<un(a la totalitatea eului sau> (Castaneda, **5, H).
#u)ea viitoare se /rezinta ca un sat (lo0al, lucru /osi0il datorita te1nolo(iei co)unicatiilor
si circulatiei de )are viteza a in-or)atiei. #u)ea are nevoie de o viziune noua a realitatii,
ceea ce insea)na ca insusi )odul de /erce/tie tre0uie sa se sc1i)0e. #a /rocesul acestei
=lar(irii de constiinta> /artici/a doctrinele oculte si reli(iile orientale, /si1edelis)ul si
consu)ul de dro(uri (cu) ar -i )escalina). Invataturile lui don 2uan nu sunt de/arte de
aceste acce/tiuni, deoarece =a sc1i)0a /arerea noastra des/re lu)e este /unctul crucial al
vra<itorilor>, (Castaneda, **5, 2B) iar trans-or)area ince/e cu e@/eriente 1alucino(ene,
consu) de /lante /si1edelice3 /e7otl, datura, ciu/erci. =Centru &on 2uan, i)/ortanta /lan:
telor consta in ca/acitatea acestora de a /roduce, la -iintele u)ane, niveluri de /erce/tie
/articulare.... !ceste niveluri le:a) nu)it stari de realitate neo0isnuita, aceasta inse)n;nd o
realitate s/eciala> (Castaneda, **5). !st-el, /lantele /si1otro/e ar desc1ide noi orizonturi,
/rovoc;nd alte stari de constiinta, noi realitati, o noua /ers/ectiva.
%i0useI -or)uleaza /atru trasaturi ale )iscarii Ne9 !(e3 ) lu)ea vizi0ila, )ateriala, nu e
sin(ura realitateG 2) lu)ea este un siste) 1olistic, in care o)ul e inc1isG divinitatea e identica
cu universul, acesta -iind tru/ul eiG o)ul e de sor(inte divina, in sensul ca re/rezinta o
/articica sui (eneris din divinitateG H) in o) salasluieste (in /ara(ina) un /otential care /oate
-i si tre0uie des-asurat /rin )editatie si diverse /si1ote1niciG B) toti ade/tii ne9:a(e:is)ului
cred in venirea unei ere noi, in care acest /otential u)an va -i des-asurat /e de/lin si isi va
/roduce e-ectele 0ene-ice. Cute) a-ir)a ca aceste trasaturi se /liaza /er-ect /este viziunea lui
Castaneda des/re univers, o), divinitate, ele /rezent;nd intru totul continutul cartilor sale,
doar )aniera de e@/licare -iind di-erita.
O)ul, in viziunea lui Castaneda, este o /arte )inuscula din ener(ia universului, care se
deose0este de alt ti/ de ener(ie /rin -a/tul ca este constienta si or(anica. El /oate calatorii
/rin )ai )ulte lu)i di-erite si /oate lua (du/a ce s:a initiat in tainele noului )od de /erce/tie
si de e@istenta) di-erite -or)e3 de ani)ale, /lante, aliati si -iinte non:or(aniceG /oate sa isi
sc1i)0e se@ul sau v;rsta. O)ul ener(etic al lui Castaneda este un verita0il o) ne9 a(e:ist,
iar doctrina sa reda in cea )ai )are )asura trasaturile noii ere, cartile sale devenind ast-el un
)i<loc de /ro/a(anda.
Ne9 !(e:ul /ro)oveaza o reli(ie unica si universala, care ar re/rezenta =de/asirea> si =i)/linirea>
reli(iei. In aceasta /rivinta, Castaneda actioneaza /e aceeasi linie, aduc;nd te1nicile si credintele
sa)anis)ului ori(inar la o viziune /ost)oderna (si ne9 a(e:ista). "ezultatele acestei )eta)or-oze a
u)anitatii ar -i3 sc1i)0area cursului istoriei u)ane, resta0ilirea unitatii o):cos)os, o)ul desco/erindu:si
ori(inile in ener(ia universului, o noua
viziune des/re realitate, trans-or)area o)ului /rin revolutie s/irituala si )odi-icarea
/erce/tiei de sine )odi-ic;ndu:se (=un stalIer v;neaza orice, se v;neaza inclusiv /e sine>)
(Castaneda, **A, 2*). %oate aceste trasaturi contri0uie la (eneralizarea conce/tiei 1oliste, la
reani)area /racticilor esoterice, la crearea unei /olitici vizionare (lo0ale, la de/asirea
/rocesului de individuatie occidental si a e(ois)ului, la reunirea cu sinele cos)ic, la
/ro)ovarea )isticii, la o lu)e noua intr:o s/iritualitate noua.
Indi-erent la caracterul social al )iscarii Ne9 !(e, "ut1e vede continutul acesteia const;nd
e@clusiv in esoteris), ocultis), su/erstitie, -eno)ene de constiinta care ar cunoaste o
i)/etuoasa renastere. !lte trasaturi sesizate de "ut1e sunt /racticile tera/eutice senzationale,
atractia -ata de orice re/rezentare di-erita, o/usa, renuntarea la /ole)ici si controverse,
s/iritul inte(rator, reunirea rationalitatii cu irationalitatea, a -izicii cu )eta-izica, )istica si
esoterica, a stiintei cu su/erstitia, a tuturor con-esiunilor reli(ioase reci/roc e@clusive, a
tera/iei )edicale stiinti-ice cu tera/ia oculta !ceasta )iscare are ca surse -iloso-ia 1indusa,
0udista, taoista, (nosticis)ul, sa)anis)ul, ocultis)ul, =tera/ia constiintei>, =tera/ia
reincarnarii>, )edicina 1olistica, )odul de viata 1olistic, curentele /ara)edicale, /racticile
)a(ice, astrolo(ia, s/iritis)ul, ve(etarianis)ul, antro/oso-ia, teoso-ia. $/iritualitatea ne9:
a(e:ista nu res/in(e crestinis)ul, ci -ace cu el ceea ce -ace cu orice reli(ie3 il inte(reaza.
Inte(rarea tre0uie sa -ie necontradictorie, iar reinter/retarea sa -ie universalist reli(ioasa. Era
Karsatorului ur)eaza a -i o era a unitatii inte(rate. ?arile si )icile reli(ii, de la cele
)onoteiste si /anteiste (0udis)ul) la cele ani)iste, de la crestinis) la sa)anis), sunt
dez0racate de e@clusivis)ul lor autosu-icient si rediscutate /;na la co)/ati0ilizarea
reci/roca.
Cro)otorii noii reli(iozitati sustin ca Era Karsatorului va inse)na s-;rsitul an(oasei, s-;rsitul
=-ricii de &u)nezeu>. Era Karsatorului va aduce cu sine reunirea ne)i<locita si de-initiva a
sinelui cu universul, cu ener(ia cos)ica. O)ul insusi se va indu)nezei si se va slu<i du/a /lac
de ener(ia divina /retutindeni dis/oni0ila. $i in aceasta /rivinta, Castaneda a/are ca un ade/t
al noii )iscari, /rezent;nd o)ul ca -iind o /arte din univers, care intre0uinteaza ener(iile
su/erioare, care are dre/t =)atrita /e &u)nezeu> (Castaneda, **A, 5H).
Credinta in /uterea e-ectiva a constiintei si in unitatea cos)ica a tuturor lucrurilor reiese
evident din scrierile lui Castaneda. Crin recursul la ar1aic, el da i)/resia rea0ilitarii sa)anilor,
a vracilor si a vra<itorilor /o/ulatilor =naturale>. In trecut sa)anul intruc1i/a ar1eti/al e-ortul
esoteric de /atrundere in =lu)ea s/irituala>, de le(a);nt cu acea lu)e, de in-luentare a ei si
control a ei. &ar sa)anul i)a(inat de Castaneda, si anu)e unul /ost)odern, acce/ta si alta
-or)a de reli(ie, el /atrunde in alta lu)e /entru a:si desco/eri adevarata identitate si a se
salva din inconstienta, /entru do0;ndirea );ntuirii.
In re/rezentarea ne9:a(e:ista, )iscarea conce/tiilor a ur)at acest traseu3 de la teocentris) la antro/ocentris)
si de aici la =cos)o:centris)>, ter)en de -a/t inadecvat, /entru ca esenta sa /anteista nu /er)ite re/rezentarea
lo(ica a unui centru, ci insea)na identi-icarea 1olista cu =realitatea in-asurata a universului>, in ulti)a
instanta cu dezindividuatia. !. $c1o/en1auer a /ornit de la credinta )isticilor 1indusi, du/a care
su-letul universal, res/ectiv =vointa lu)ii> si su-letul individual, res/ectiv =vointa individuala>, sunt
identice.
Ceea ce ne i)/iedica sa cunoaste) acest adevar ar -i lu)ea re/rezentarilor, valul ?a7a.
!ceasta conce/tie se re(aseste si la Castaneda, care crede ca ceea ce ne );ntuie ar -i
dis/aritia, stin(erea vointei ti/ice a individului, eli0erarea de conditia noastra terestra
e)/irica. Kointa universala este -orta care /une in )iscare toate /rocesele din natura si
cos)os, o -orta i)/ersonala, su/ra/ersonala. %ot ceea ce -ace) este o o0iectivare a vointei,
a/arent a vointei individuale, dar in realitate a vointei universale, /ro-unde, care isi
su0ordoneaza vointa individuala.
&in incredi0ila teorie castanediana /oate reiesi ca toate /ro/rietatile )ateriei sunt
deter)inate de /rinci/ii str;ns de/endente de )etodele de o0servatie, ca structurile
/ro-unde ale lu)ii )ateriale sunt deter)inate, in ulti)a instanta, de )odul cu) /rivi)
aceasta lu)e, ceea ce insea)na ca structurile o0servate ale )ateriei ar -i o(lindiri ale
structurilor constiintei. Kiziunea noastra asu/ra lu)ii este =o o0isnuinta vec1e de a vedea
lu)ea intotdeauna con-or) cu ceea ce sti) des/re ea> (Castaneda, **5, HH).
In sens ne9 a(e:ist, constiinta do0;ndeste la Castaneda un statut ontolo(ic. &u/a s/usele lui
don 2uan, este esential a constientiza aceasta idee, /entru ca odata cu realizarea acestui
/roces vine si adevarul des/re adevarata natura a o)ului. !st-el, lu)ea nu /oate dec;t sa -ie
un val )a7a, adica un s/ectacol )a(ic, o iluzie. Ea nu /oate -i inre(istrata, ci ia -iinta ca
/roiectie in a-ara. &e aceea nu tre0uie sa ne ancora) cunoasterea in aceasta realitate iluzorie
/e care insasi constiinta noastra o /roduce, ci sa )er(e) )ai de/arte, sa desco/eri)
autentica realitate.
cale de constientizare a tot ceea ce cunoaste), in ter)enii lui Castaneda, a =tonalului>,
care =este or(anizatorul lu)ii>, care =-ace lu)ea> (Castaneda, **5, BA, 50), este ceea ce
ne9:a(e:istii nu)esc /si1olo(ia trans/ersonala. !v;ndu:i ca /recursori /e autorii /si1olo(iei
u)aniste de ti/ul lui 2un(, ea continua tendinta acestora s/re de/artari, s/re cos)olo(ic si
universal, dar -ara sa -aca escala in s-era socialului. Csi1olo(ia trans/ersonala se ocu/a cu
/recadere de e@taz, de e@/erienta trairii )istice, de constiinta cos)ica, de -eno)enele
transcendente, de te1nicile 1i/erventilatiei, de )asa<, de )uzica, de o )ie de alte /roceduri
/entru care =cutia nea(ra> a constiintei continua sa ra);na o taina de ne/atruns.
#e(atura /si1olo(iei trans/ersonale cu ideolo(ia Ne9 !(e este un -a/t la vedere. Constiinta
Ne9 !(e cu/rinde ur)atoarele3 ) /rinci/iul sintetic, inlesnind (;ndirea universala de
ansa)0luG 2) constiinta de (ru/ ca )aturizare su/re)a a /ersoanei individualeG H) un nou
/rinci/iu calauzitor, caracterizat de =autoilu)inare> si orientare du/a le(itati =s/irituale>G B)
transcendenta, dar inte)eiata nu)ai /e e@/erienta /ro/rie, acord;nd incredere nu)ai
acesteiaG transcendenta s/eculativa a -iloso-ilor rationalisti e res/insa, 5) constiinta (lo0ala
care sisteaza neantizarea lu)ii si /ro)oveaza un /ro(ra) )ondial de auto);ntuire u)ana.
Csi1olo(ia trans/ersonala /orneste de la teza ca o)ul se /oate a<uta nu)ai sin(ur, nu)ai el insusi se /oate
vindeca, asana, );ntui, teza care nu este de/arte de teoriile lui Carlos Castaneda. %era/iile
trans/ersonale de autocunoastere se intereseaza de ur)atoarele o0iective /rinci/ale3 ) descatusarea
ener(iilor 0locate, i)o0ilizate in si)/to)e e)otionale si /si1oso)atice, 2) trans-or)area ec1ili0rului
ener(etic incre)enit intr:un -luviu de trairi. In -or)area sa s/irituala, realizata cu a<utorul lui don 2uan,
Castaneda utilizeaza si el )etode de /si1olo(ie trans/ersonala, cu) ar =reca/itularea> a)intirilor cu
sco/ul de a te de0arasa de
(reutatea lor senti)entala, care te tine atasat de =tonal>. El utilizeaza aceasta )etoda ca un
)i<loc de des/rindere din lu)ea iluziei, de dezinvestire a li0idoului, dorind ca /rin aceasta sa
/oata intele(e =na(ualul>, care =este /artea din noi /entru care nu e@ista descrieri>
(Castaneda, **5, 52) si care ar /utea -i inconstientul.
%e1nicile de eli0erare /si1ica /ro)ovate de Castaneda sunt in concordanta cu intre( s/ectrul
co)/orta)entului ne9:a(e:ist in vederea reinsertiei o)ului in c;)/urile cos)osului.
O0iectivul lor declarat este =cresterea> (evolutia, trans-or)area cu orientare cos)ica, adica
antro/o-u(a, su0 /rete@tul reinte(rarii e@istentei u)ane cu -iinta)G la ca/atul =cresterii> nu sta
vreo trea/ta oarecare, ci /retinsa identitate cos)ica a insului. Insul tre0uie sa devina din nou
el insusi. &ar cos)osul ne-iind vreun lucru -init, identitatea cu el va -i la -el de va(a si
dezindividualizata ca si starea anterioara. ! creste s/re totalitatea cos)ica : se sustine :
insea)na a creste dincolo de constienta universala, s/re in-init, ceea ce, evident, s:ar /utea sa
inse)ne o noua -or)a de de/ersonalizare.
In concluzie, se /oate s/une ca ase)anarile intre )iscarea s/irituala Ne9 !(e si viziunea
cos)olo(ica si s/irituala a lui Castaneda sunt destul de evidente si de nu)eroase. In a)0ele
cazuri telul este acelasi, trezirea individului la o noua viata /rin inlaturarea cenzurilor ratiunii,
constientizarea realei noastre naturi, care ia nastere /rin co)asarea in -or)e individuale, in
)atrite in-or)ative, a -i0relor cos)ice de ener(ie sau )ai 0ine zis, nasterea din ener(ia cos:
)osului. &e ase)enea, a)0ele /ro)oveaza de/ersonalizarea, ca o realizare a identitatii
a0solute cu universul, a unirii cu ori(inea.
&esi ar -i -ost revolutionar ca si(la =non:-iction> de /e cartile lui Castaneda sa -ie adevarata,
totusi e@/erienta /ersonala si ratiunea ne interzic sa crede) in realitatea lor. Coate niste
de)onstratii concrete ne:ar -i scos de su0 a/asarea sce/ticis)ului, dar, in li/sa acestora, nu
/ute) sa vede) in teoriile sale dec;t niste interesante si inteli(ente -ictiuni in slu<0a )iscarii
Ne9 !(e. $i totusi uneori )ai e@ista acel3
&ar daca...

0.$H!?!NI$?.# $I ECOC! NE6 !DE
Ioana 'ursan
&on 2uan e un /ovestitor
!) atasat )aestrului lui Castaneda a/elativul de =vra<itor> -iindca este traducerea e@acta a
ter)enului a)erican =sorcerer>. &e -a/t, de-initia cea )ai 0una a ceea ce este vra<itoria ne:o
o-era insusi don 2uan3 =Kra<itoria insea)na a/licarea vointei intr:un /unct c1eie. Kra<itoria
este inter-erenta. .n vra<itor cauta si (aseste /unctul c1eie al oricarui lucru /e care vrea sa:l
in-luenteze si a/oi isi a/lica vointa asu/ra lui = (Castaneda **5a, 25+:25A).
&on 2uan incearca de nenu)arate ori sa dea stiintei sale un nu)e, s/re -olosul lui Carlos, dar
=si)/la de-initie de stiinta era /rea va(a, iar cuv;ntul )a(ie era /eiorativ>. &enu)irea cea
)ai /otrivita /are aceea de =na(ualis), dar ter)enul era /rea o0scur> (Castaneda 2000a, *),
/ovesteste Castaneda. !st-el, don 2uan conclude ca =de-initiile se sc1i)0a /e )asura ce se
acu)uleaza cunostinte>.
!) -olosit, totodata, ter)enul =sa)an> deoarece /ersonalitatea lui don 2uan intruneste unele
calitati esentiale ale acestei ti/olo(ii.
$a)anul este, /otrivit de-initiei date intr:o revista de antro/olo(ie, o /ersoana ce a acu)ulat
/uteri su/ranaturale3 =! /art:ti)e reli(ious s/ecialist 91o 1as uni5ue /o9er ac5uired trou(1
1is or 1er o9n initiativeG suc1 individuals are t1ou(1t to /osses e@ce/tional a0ilities to deal
9it1 su/ernatural 0ein(s and /o9ers> (Cultural !nt1ro/olo(7, 8t1 Edition, Haviland, .ni:
versit7 o- Ker)ont, /. HA).
=Invataturile lui don 2uan>, /rezentate de Carlos Castaneda in uns/rezece volu)e, se
constituie intr:un siste) -ilozo-ico:reli(ios. &on 2uan isi initiaza ucenicul in )isterele
universului si ale -iintei u)ane, dezvaluite /rin anu)ite te1nici de natura sa)anica, si
inter(rate intr:o adevarata constructie reli(ioasa. "eli(ia /resu/une, /otrivit antro/olo(ului
a)erican !nt1on7 F. C. 6allace, un set de ritualuri care, rationalizate /rin )it, )o0ilizeaza
/uterile su/ranaturale, in vederea trans-or)arii individuale. !ceste ritualuri au -unctia de a
reduce an@ietatea /recu) si de a )entine si de a creste increderea in sine (I0ide), H+H).
"eli(ia inde/lineste, in (eneral, un nu)ar i)/ortant de -unctii sociale si /si1olo(ice3 =t1e7
reduce an@iet7 07 e@/lainin( t1e unIno9n and )aIin( it understanda0le, as 9ell as /rovide
con-ort in t1e 0elie- t1at su/ernatural aid is availa0le in ti)e o- crisis> (I0ide), H+).
$a)anul se incadreaza in aceasta cate(orie a =s/ecialistului> in reli(ie /rin -a/tul ca reuseste
sa intre in le(atura cu invizi0ilul, adica cu o0iectul credintei sale.
$a)anis)ul i)/lica, totodata, anu)ite e@/eriente care il deose0esc /e sa)an de restul oa)enilor.
?ircea Eliade ne o-era un studiu ela0orat asu/ra ele)entelor ce caracterizeaza acest -eno)en, arat;nd ca
=sa)anis)ul este toc)ai una din te1nicile ar1aice ale e@tazului, )istica, )a(ie si reli(ie in sens lar(> si
ca sa)anii sunt =oa)eni care s:au se/arat de restul co)unitatii /rin intensitatea /ro/riei lor e@/eriente
reli(ioase>, lucru /rin care acesta se situeaza de /artea )isticilor. $a)anul, a-ir)a in continuare Eliade,
este =)arele s/ecialist in )aterie de su-et o)enescG nu)ai sa)anul il /oate vedea, caci el ii cunoaste
si -or)a si -unctiile> (Eliade, **A0, B, 2H). $a)anis)ul, s/une CatricI &rouot, este =cea )ai vec1e
disci/lina s/irituala a o)enirii> (&rouot, 200H, 2AB), -iind un -eno)en vec1i de a/ro@i)ativ
20:H0 de )ii de ani (?. Harner).
&on 2uan intruneste calitatile sa)anului, dar si ale vra<itorului, caci sa)anul este deo/otriva
=un vra<itor si un )edicine )anG el este socotit vindecator (.) si -ac1ir, ase)eni tuturor
)a(icienilor (.). &ar el este, in /lus, /si1o/o)/, si /oate -i si /reot, )istic si /oet> (Eliade,
**A0, *). &on 2uan asu)a rolul de a:si vindeca ucenicul, /rin e-ortul de a:i sc1i)0a
/arerea (u)ila) /e care Carlos o are des/re el insusi si de a:l convin(e ca sta su0 se)nul
noroculuiG este si )a(ician -iindca reuseste sa:i arate -eno)ene /e care Carlos le considera
ine@/lica0ileG este si /si1o/o)/, deoarece ii /rovoaca o )oarte si)0olica, s/irituala, din care
a/oi il =reinvie>, o-erindu:i /osi0ilitatea unei noi identitatiG este si /reot, si )istic, -iindca
toate invataturile teoretice sunt asu)ate /rin e@/erientele e@tatice.
In e@ercitiul sa)anic, s/une ?ircea Eliade, este intotdeauna vor0a des/re o =insta/;nire>,
des/re un =ec1ili0ru>, ins/re care =invataturile> il indru)a /e ucenic. E@ista o serie de
ele)ente, /rezentate de istoricul reli(iilor, datorita carora sunte) indre/tatiti sa il /lasa) /e
2uan ?atus in cate(oria s/eci-ica a =sa)anului>3
In /ri)ul r;nd ca/acitatea de =a vedea>, care, s/une Eliade, este o =/ro0a evidenta ca a -ost
do0;ndita o conditie s/irituala, (.) ca s:a de/asit conditia o)eneasca /ro-ana> (Eliade, **A0,
*H). .na dintre /ri)ele invataturi ale indianului 7a5ui este sa ii arate lui Carlos ca/acitatea
=cor/ului> de =a vedea>. Kiziunile sunt teri-iante /entru orice neo-it, insa datoria acestuia
este sa isi invin(a tea)a, ast-el ca don 2uan isi su/une ucenicul -ara )ila la e@/eriente
=1alucino(ene> ins/ai);ntatoare, su0 in-luenta /lantelor /uterii.
!/oi -a/tul ca orice sa)an are anu)ite =s/irite a<utatoare>, care a/ar de o0icei su0 in-atisare
ani)ala, /recu) si /osi0ilitatea de le a i)ita ti/etele si )iscarile, ori c1iar de a lua o alta
identitate, aceea a s/iritului /rotector. !cesta este nu)it si =(uardian s/irit>, sau =na(ual>, un
-el de =alter e(o> al celui ce:l cunoaste. $/iritul /rotector al lui Carlos este un coiot, cu care
acesta a<un(e, la un )o)ent dat, sa /oarte un dialo(, cunoasterea li)0a<ului secret -iind o
alta trasatura caracteristica a sa)anului. Carlos este ui)it nu nu)ai ca reuseste sa /oarte un
dialo( cu un coiot, dar, )ai ales /entru ca acesta se dovedeste a -i unul =0ilin(v>. ?ic1ael
Harner, un antro/olo( ce a intre/rins cercetari in !)azonia Ceruviana, s/une des/re coiot
ca este un s/irit /rotector des int;lnit la indienii din !)erica de Nord si de $ud, si ca atunci
c;nd Castaneda se an(a<eaza in discutia cu acel coiot, -ace /ro(rese in devenirea sa ca sa)an,
-iindca, a-ir)a Harner, daca un ani)al vor0este cu cineva, este se)n ca va -i ani)alul sau
/rotector (Harner, **0). !ntro/olo(ul e@/lica -a/tul ca =na(ual> insea)na (la nativii din
?e@ic, Duate)ala) o /ersoana ca/a0ila de trans-or)are, conto/indu:se ca inteles cu =t1e
(uardian s/irit>. Intr:un cuv;nt, na(ualul se)ni-ica ani)alul /rotector dar si sa)anul care
are ca/acitatea de a se trans-or)a in acel ani)al. &on 2uan, /recu) si alti vra<itori des/re
care /ovesteste acesta, sunt nu)iti =na(uali>.
!nu)ite o0iecte sau locuri sunt, /otrivit credintelor sa)anilor, inzestrate cu =/utere>. $unt zone, /esteri, sau
locuri /ustii, unde, s/une Eliade, se /roduc viziuni )enite sa /ecetluiasca =cariera unui sa)an>. Nu rareori,
Carlos este condus ins/re dealuri (olase sau /aduri, unde este lasat sin(ur, /entru a:si cali =s/iritul> si
/entru a se int;lni cu =aliatii>, cu s/iritele a<utatoare. !cestea sunt zonele /rielnice /entru ca ucenicul sa:
si traiasca, /ara-raz;ndu:l /e don 2uan, revelatiile /e cont /ro/riu.
&on 2uan ii vor0este invatacelului sau si des/re unele o0iecte ce dis/un de =/utere>, cu) ar
-i /i/a din care -u)eaza a)estecul de /lante, ori cristalele de st;nca (cristale de cuart).
&es/re =/ietre de lu)ina vor0este si ?. Harner, a-ir);nd ca sunt =lu)ina solidi-icata>, ca
/ot sa o-ere ras/unsuri la unele intre0ari si sunt socotite o0iecte ale /uterii deoarece au rolul
unui al treilea oc1i.
$i unele /lante au /uteri )a(ice si ca/acitatea de a deveni o0iecte a<utatoare in activitatea
sa)anului. &e aceea don 2uan le nu)este =/lantele /uterii>, care o-era =aliati>. CatricI
&rouot s/une ca =/lanta, una din cele )ai vec1i datatoare de invatatura dintre toate c;te
e@ista, ne /oate in-atisa istoria /a);ntului din vre)ea c;nd ve(etalele dialo(au cu constiinta
o)ului> si ca aceste /lante /si1otro/e =sunt -olosite /entru a e@/lora at;t lu)ea noastra c;t
si lu)ile /aralele de dincolo de /erce/tia noastra nor)ala> (&rouot, 200H, A2:AH), /er)it;nd
eli0erarea de 0arierele s/atio:te)/orale si o-erindu:i sa)anului in-or)atii neindoielnice
des/re realitatea din <ur. Nu)ai ca, du/a cu) ii e@/lica si don 2uan lui Carlos, tre0uie sa
acu)ulezi /utere /ersonala /entru a -i in stare sa controlezi e-ectele /lantei, &rouot
o0serv;nd ca aceasta =te va duce unde vrea ea daca nu si)te -orta vointei tale> si ca =/uterea
unui sa)an consta in cunoasterea )odului de -olosire a /lantelor> (&rouot, 200H, 8).
!cestea re/rezinta o )odalitate indirecta de a lua =/utere> de la soare, s/une Harner, si
sin(urii care le /ot trans-or)a in s/irite a<utatoare sunt sa)anii. Cu c;t ucenicul do0;ndeste
un )ai )are control asu/ra lui insusi atunci c;nd se a-la su0 in-luenta /lantelor, cu at;t se
a/ro/ie )ai )ult de statutul de initiatG -a/t care constituie un 0un /rile< /entru do0;ndirea
=/uterii> sa)anice.
"e-erindu:se la a7a1uasca, o /lanta 1alucino(ena -olosita de sa)anii a)azonieni, C. &rouot
sustine ca viziunea /rodusa de aceasta =este )odelul unei -or)e de constiinta in care eul se
concentreaza asu/ra realitatii interne si -avorizeaza constiinta s/irituala necesara /entru ca
viata /e aceasta /laneta sa /oata )er(e inainte> si ca =a<usteaza si reorienteaza siste)ul
nervos, )eridianele si ener(iile interne care re(leaza cone@iunile dintre cor/, su-let, s/irit>
(&rouot, 200H, +2:+H).
O(linda, instru)ent utilizat si de catre don 2uan /entru a:i arata lui Carlos o /arte din lu)ea
cealalta, este un alt o0iect int;lnit -recvent in arsenalul sa)anilor.
&ar /entru Carlos Castaneda, /asul ulti) si esential al initierii are loc in ti)/ul si /rin
inter)ediul =visatului>, caci =instruirea sa)anilor are loc adeseori in ti)/ul viselor>, care ii
/er)it sa devina =conte)/oran cu cos)o(onia si cu revelatiile )itolo(ice /ri)ordiale>
(Eliade, **A0, 0*:0). Kisatul, in acest caz, cores/unde e@tazului, care este =intrarea in
situatia initiala>, adica de/asirea conditiei u)ane, =/ro-ane>. %i)/ul ori(inar, =drea)ti)e>,
cores/unde unui =s/atiu de rezonanta in care toate actioneaza asu/ra tuturor si in care
res/onsa0ilitatea u)ana ca/ata un sens )ai su0til> (&rouot, 200H, *5). Kisul este calea cea
)ai -ireasca ins/re /si1icul nostru, este zona cea )ai accesi0ila a su0li)inalului.
$a)anul este considerat un a(ent /si1o/o)/. El este a)enintat de a )uri datorita acestui e@taz, care este
toc)ai e@/erienta concreta a )ortii rituale, sa)anul -iind =s/ecialistul unei transe, in ti)/ul careia su-letul
sau, se crede, /araseste tru/ul /entru a intre/rinde ascensiuni ceresti sau co0or;ri in in-ern> (Eliade, **A0,
2). Calea sa)anica necesita =disolutia -iintei,
c;t si /atrunderea, de )aniera constienta, in 1aos> (&rouot, 200H, H). Incursiunile lui
Carlos in visat sunt calatorii /ericuloase, deoarece ele sunt tot un -el de )oarte datorata
=-isiunii eului>, ucenicul invat;nd =sa se a0andoneze si sa )oara in -iecare )o)ent si, deci
sa renasca in /er)anenta> (I0ide), *H).
2uan ?atus nu -oloseste niciodata ter)enul = transa =, insa ceea ce se int;)/la du/a
in1alarea /lantelor /si1otro/e, in e/isodul o(linzii din a/a, ori in =visat>, cores/unde unei
incursiuni, e-ectuate cu un alt tru/, intr:o alta lu)e, ce /oate -i con-undata, considera don
2uan, cu raiul sau iadul.
In teoria sa)anis)ului a -ost -or)ulata i/oteza =0olii /si1ice>, dar sa)anul se di-erentiaza
de 0olnavul )intal, e@/lica Eliade, /rin -a/tul ca la sa)an =transa> si =0oala> e /rovocata si
controlata, /e c;nd 0olnavul )ental este un =)istic ratat>, =caricatural> (Eliade, **A0, H8).
Nu o data, don 2uan il lasa /e Carlos sa creada ca este un 0atr;n senil. $i CatricI &ruot s/une
ca starile de constiinta sa)anica sunt uneori considerate =nu ca o /relun(ire a starii nor)ale
de ve(1e, ci ca o distorsiune a activitatii )entale> (&ruot, 200H, B). &ar, /otrivit istoricului
reli(iilor, transa este esentiala in -or)area unui sa)an, deoarece el se =s/ecializeaza = in
ti)/ul acesteia.
Orice initiere sa)anica se realizeaza /e doua cai3 /rin instruire teoretica si /ractica, si /e calea
e@/erientei e@tatice, adica in do)eniul =celeilalte realitati>, cu) ar s/une don 2uan. Este
vor0a des/re doua ti/uri de constiinta3 una asa:zis, nor)ala, =ordinar7 state o-
consciousness>, si alta a realitatii neo0isnuite, nu)ita de ?ic1ael Harner =s1a)anic state o-
consciousness>. !ceasta ca/acitate disociativa /er)ite actiunea /e doua /lanuri, sa)anul
)ul;ndu:si starea du/a cu) cere situatia in care se a-la, si de/las;ndu:se du/a voie, intre cele
doua realitati. &ar, atentioneaza antro/olo(ul a)erican, o ase)enea deli)itare intre cele
doua realitati este vala0ila nu)ai /entru constiinta euro/eana, caci /entru sa)an, deose0irea
valorica dintre acestea nu e@ista. In $$C (=s1a)anic state o- consciousness>), sa)anul
traieste o senzatie ase)anatoare celei din vis, cu deose0irea ca, in $$C, el isi /oate controla
actiunile si isi /oate directiona =calatoria> si /oate, )ai ales, =vedea> esenta si adevarul
lucrurilor si -eno)enelor.
?odalitatea s/eci-ica de a accede la realitatea neo0isnuita este transa, in cadrul careia, s/une
?. Harner, sa)anul are acces la in-or)atii =/ro-unde> des/re sensul vietii si al )ortii,
/recu) si des/re locul sau in univers.
$a)anul este asadar, un =e)/irist>G o data initiat, el isi dezvolta cunostintele /rin e@/eri)entele
senzoriale, directe, do0;ndind o cunoastere /e care &rouot o nu)este =/si1oactiva>, ce ar cores/unde
unei conver(ente a creierului u)an cu lu)ea ve(etala. &ar aceste cunostinte sunt /erce/ute cu =cealalta
di)ensiune> a eului, cu cor/ul din vis des/re care vor0este don 2uan. Intrarea in cor/ul din vis este o
actiune ce i)/lica renuntarea la individualitatea sociala, atin(erea unei stari de =ne-iinta>, de aceea
in-or)atiile /erce/ute in starile alterate de constiinta sunt a/roa/e intraducti0ile3 =cuv;ntul o)ului este
ne/utiincios in a e@/ri)a starea de ne-iinta> (&rouot, 200H, +). In =cealalta realitate> actioneaza cor/ul
ener(etic, care dis/une de /osi0ilitatea utilizarii =li)0a<ului lu)inii>, ce /er)ite un dialo( direct, -ara
necesitatea decodi-icarii, -iindca
=/erce/tia ener(etica reveleaza o lu)e de ener(ii interactive> (I0ide), 2B*). =Iata in ce
consta vra<itoria, ii va elucida don 2uan lui Carlos3 in ca/acitatea de a -olosi c;)/uri de
ener(ie neutilizate in /erce/erea lu)ii cotidiene, asa cu) o cunoaste) noi. Kra<itoria este o
-or)a de constiinta. Este ca/acitatea de a /erce/e ceva ce nu se a-la la inde);na /erce/tiei
o0isnuite> (Castaneda, 2000a, 0). Centru sa)ani, s/une CatricI &rouot, realitatea este =un
soi de Internet s/iritual>, la care sunte) cu totii conectati /rin =tonal> (&rouot, 200H, +*).
"evenind la cuvintele lui ?ircea Eliade, du/a care sa)anul intruneste in )are )asura si
calitatile unui /oet, caracteristica cea )ai evidenta a lui don 2uan si /rin aceasta, i)/licit, )ai
ales a noului na(ual, Carlos, este toc)ai arta nararii. Carlos Castaneda a-ir)a, si in volu)ele
sale, dar si in interviuri, ca cele uns/rezece carti, scrise de:a lun(ul a trei decenii, re/rezinta
datoria sa -ata de na(ualul sau si -ata de /osi0ilii ur)asi.
&on 2uan insista asu/ra -a/tului ca ucenicul sau este ulti)ul initiat in te1nicile si invataturile
vra<itorilor vec1iului ?e@ic. &aca lua) in considerare di-erenta dintre )odul in care
Castaneda isi a/lica cunostintele si cu) acestea au -ost trans)ise /;na la el, Carlos este, intr:
adevar, ulti)a veri(a din (eneratiile )ilenare de na(uali. Insa /rin /u0licarea volu)elor sale,
=invataturile lui don 2uan> devin accesi0ile oricarui individ a-lat in cautare de sine.
Cunostintele si =stiinta> sa nu au dis/arut o data cu )oartea lui Carlos Castaneda, ci s:au
dis/ersat in lu)ea oa)enilor des/re care, deseori, sa)anul 7a5ui su(era ca sunt i(noranti cu
/rivire la cautarea sensului lor in viata si a unui )od de e@istenta adecvat naturii si -irii lor.
&on 2uan, -ascinantul don 2uan, devine ast-el, /rin ucenicul sau, un )aestru al /ovestitului.
?a(ia sa, vra<itoria, sa)anis)ul, na(ualis)ul, sau orice nu)e i:a) da setului sau de
cunostinte /ractice si teoretice, consta in arta si dra(ostea cu care acesta o trans)ite ver0al.
In acest /unct al -ar)ecului /oetic al sa)anului, don 2uan se con-unda cu scriitorul
Castaneda, datorita caruia invataturile sale a<un(, /e cale narativa, la oricine este dis/us sa
=asculte> si =sa creada>.
Centru ca =sa)an> insea)na si vindecator, al tru/ului si al su-letului, /ute) /resu/une ca
don 2uan a avut, la r;ndul sau, indatorirea de a -or)a un ulti) na(ual, care sa trans)ita intr:
un alt )od invataturile, ast-el inc;t vindecarea, salvarea su-letului /rin te1nicile sa)anice, sa
/oata -i atinsa de oricine are nevoie.
$a)anis)ul /resu/une invatarea unor =stiluri de viata alternative> (&rouot, 200H, HA),
nu)ai ca sa)anul se con-runta cu o )are di-icultate c;nd tre0uie sa = vor0easca in li)0a
noastra>. $olutia a -ost, in acest caz, (asirea unui occidental in )asura sa /ercea/a corect
)ecanis)ele )odului de e@istenta ale unui =o) al cunoasterii>, care sa -ie, in acelasi ti)/,
ca/a0il si dornic de a de/une )arturie des/re e@istenta )odalitatilor alternative de a trai.
Carlos Castaneda devine un sa)an al ti)/ului nostru, un sa)an /ost)odern care, /entru a:si inde/lini
)enirea de )i<locitor intre doua -eluri de realitati, a recurs la )odul in care a stiut cel )ai 0ine sa /una in
a/licare cunostintele do0;ndite /e /arcursul celor a/ro@i)ativ treizeci de ani su0 indru)area lui don 2uan,
adica la scris. !st-el, sa)anis)ul don<uanean se trans/une intr:o literatura de ti/ /uri-cator. Cel care
citeste cartile lui Carlos Castaneda nu devine sa)an, insa /arcur(e, inevita0il, un traseu )ai
)ult sau )ai /utin al trans-or)arii de sine, -iecare volu) constituindu:se intr:un -el de
sedinta sa)anica. In acest sens, ?ic1ael Harner s/unea ca devenirea s/irituala este un act
inti), evolutia individuala -iind resi)tita si do0;ndita nu)ai de cel care o traieste.
Cartile lui Castaneda sunt etno(ra-ie, antro/olo(ie, literatura, $F, )eta-izica, ori lun( discurs
dedicat occidentalului care a uitat de natura si traieste intr:o societate /ur )aterialista, care
nu isi )ai (aseste linistea dec;t in cuvinte, du/a cu) don 2uan isi acuza ucenicul3 =$i)/la
idee de cunoastere tacuta te s/erie. Insa /ovestile, oric;t de neroade, te inc;nta si te -ac sa te
si)ti in si(uranta> (Castaneda, 2000a, 5B). $etul de invataturi ale indianului 7a5ui i)0ina
ele)ente de reli(ie orientala cu =)eta-ore> ce devin realitateG stiinta /are /oezie, iar -ictiunea
: un -el de =su-lu universal>, sin(ura -orta cu adevarat trans-or)atoare a lucrurilor.
&i-erenta dintre un /oet si un vra<itor, s/une don 2uan, consta in aceea ca, desi si /oetii
=sunt e@tre) de constienti de le(atura lor cu s/iritul>, ei nu il intele( direct, ci doar intuitiv,
=nu deli0erat si /ra()atic, ca vra<itorii>3 =./oetul, desi nu:si de/laseaza nici o cli/a /unctul de
asa)0lare, intuieste ca se int;)/la ceva e@traordinar. Intuieste cu )are certitudine ca e@ista
un -actor -ara nu)e, co/lesitor toc)ai datorita si)/litatii lui, care ne deter)ina soarta>
(Castaneda, 2000a, +:+H).
! -i vra<itor insea)na a a<un(e la li0ertatea -ara constr;n(eri, insea)na a su0)ina orice
o0stacol care ar /utea interveni in calea aleasa. Este o stare /rovocata, care e)ana at;t de
)ulta ener(ie, inc;t vra<itorul devine un -ocar (enerator de -eno)ene, ca/a0ile sa inlocuiasca
si sa salveze orice situatie. !celasi rol si:l asu)a si arta /ovestitului.
Este, 0unaoara, cazul )itului lui Yuetzalcoatl, ada/tat ad:1oc, in vederea acordarii unui sens
venirii s/aniolilor si )asacrelor datorate lui Cortez. &esi se a-lau in -ata unei situatii a0surde
(oa)eni necunoscuti au venit sa ii ucida, /este noa/te), aztecii au dat un sens -a/telor
con5uistatorilor3 Cortez a -ost identi-icat cu zeul )ult:aste/tat, Yuetzalcoatl, venit sa ii
salveze. In constiintele aztecilor, acest lucru nu era deloc si)/la -antas)a(orieG desi )ureau
/e ca/ete, ei erau -er) convinsi ca tot ce se int;)/la este /otrivit )ersului -iresc al
lucrurilor. ?eta-ora inlocuieste, asadar, realitatea. $au, )ai 0ine zis, atunci c;nd aceasta nu e
satis-acatoare, )eta-ora tine loc de realitate. ?eta-ora instituie cealalta realitate.
&o)eniul unde )eta-ora tine loc de realitate este ?itul. Iar constiinta sa)anica este o
constiinta )itica ce nu /erce/e o/ozitia natura:su/ranatura. Constiinta de ti/ )itic a
sa)anului nu asu)a liniar ti)/ul, el traieste intr:un ti)/ =al /rezentei totale>, a-ir)a un
teoretician al )itului. Caracteristica -unda)entala a (;ndirii )itice este -a/tul ca aceasta nu
se situeaza =in a-ara realului>, ci se /rezinta ca o =instalare in real> (Dusdor-, **+).
Ca o adau(ire la e@/licatiile lui don 2uan du/a care vra<itoria e o =-or)a de constiinta> sau ca este o
=inter-erenta>, conclude) ca vra<itoria este o stare de a -i. ! -i =vra<itor>, =)a(ician>, =sa)an> ori =vraci>
insea)na a invata sa traiesti in co)uniune /er-ecta cu tot ce e in <urG a:ti (asi )odul adecvat de e@istenta si,
/rin =i)/eca0ilitate>, de a dis/une de =/uterea /ersonala>, de a:i convin(e /e ceilalti ca o alta e@istenta,
)ai 0una, e /osi0ila. &ar /entru a:i convin(e, don 2uan insusi o s/une, vra<itorii tre0uie sa -ie, inainte
de toate, =niste /ovestitori>.
$a)anis)ul /ost)odern si stiinta
=In t1e .nited $tates )illions o- /eo/le 1ave learned so)et1in( a0out s1a)ans trou(1 t1eir
readin( o- t1e /o/ular auto0io(ra/17 o- 'lacI ElI, a traditional $iou@ Indian )edicine )an,
or Carlos CastanedaEs a//arentl7 -ictional accounts o- 1is e@/eriences 9it1 &on 2uan, t1e
4a5ui Indian s1a)an. Fe9 o- t1e) )a7 realize, 1o9ever, t1at t1e -ait1 1ealers and )an7
ot1er evan(elists in t1eir o9n societies con-or) in ever7 res/ect to our de-inition o- t1e
s1a)an. %1us, one s1ould not (et t1e idea t1at s1a)ans are not to 0e -ound in )odern,
industrial societies, -or t1e7 are. Furt1er)ore, t1e7 )a7 0eco)e )ore co))on, (iven
current 1i(1 levels o- interest in t1e occult and su/ernatural.> (Cultural !nt1ro/olo(7, HA).
In ciuda dis/utei incinse asu/ra =/retinsului> antro/olo( Carlos Castaneda, revista a)ericana
de antro/olo(ie ii acorda acestuia credit si sustine -a/tul ca sa)anis)ul nu este un -eno)en
uitat, 0a c1iar ca societatea )oderna, industriala, nu e@clude /osi0ilitatea ca acesti vindecatori
s/irituali sa e@iste /rintre noi.
$a)anis)ul, in intelesul sau de cale de salvare a su-letului, este, de de/arte, o )iscare sociala
vie, necesara oricarui ti/ de societate. O data cu ?ic1ael Harner, 'lacI ElI (un vraci care
traieste in Ne9:4orI, des/re care vor0este si CatricI &rouot), Carlos Castaneda si altii,
)odul de viata sa)anic intra in cate(oria /osi0ilitatilor )ulti/le de trai /use la inde);na
o)ului /ost)odern.
?ic1ael Harner, =unul dintre /arintii noii antro/olo(ii>, cu) il nu)este &rouot, a-ir)a ca,
in -ond, sa)anis)ul nu e nea/arat o reli(ie, ci, )ai de(ra0a, o )etodolo(ie. Harner a
intre/rins cercetari in !)azonia Ceruviana, si asu/ra sa)anilor din unele zone ale !)ericii
de Nord, -iind unul din acei antro/olo(i care a ales sa se lase a0sor0it de traditia s/irituala
tri0ala, in loc sa isi li)iteze studiul la )etodolo(ii acade)ice. El a aratat ca (/otrivit
sa)anilor din $out1 &aIota) sa)anis)ul /oate -i /racticat cu succes si -ara -olosirea
/lantelor /si1otro/e, lucru care a atras si )ai )ult, a-ir)a cercetatorul, interesul vesticilor.
#a ince/utul anilor NA0, Harner a in-iintat in Cali-ornia =%1e Foundation o- $1a)anist
$tudies>, o or(anizatie educationala non:/ro-it, unde =/reda> cursuri de sa)anis). Centru
Harner, sa)anis)ul este o =aventura e)otionala si )entala>, iar =/uterea /ersonala> a
sa)anului consta in starea de =a -i 0ine>, o disci/lina i)/usa /ro/riei /ersoane si
/resu/un;nd =daruire totala>. !st-el, /rin viziunea acestui /ractician al sa)anis)ului,
-eno)enul se de0araseaza de conce/tele clasice, -a/t care duce la asi)ilarea si ado/tarea )ai
-acila a te1nicii ancestrale.
"evenirea (=t1e revival>) sa)anis)ului in societatea actuala a avut/are loc deoarece, s/une
?. Harner, oa)enii au /arasit =Era Credintei> si au instaurat =Era stiintei>, sau =Ne9:!(e>.
Harner s/era la o reconciliere intre (;ndirea stiinti-ica, vestica si cea sa)anica in vederea /unerii in
co)un a )etodelor de a vindeca oa)enii, se)nal;nd c;teva e@e)/le din aria )edicinei 1olistice in care
s:a recurs la )etode sa)anice, cu) ar -i 1i/notera/ia, )editatia, atitudinea /ozitiva, reducerea stresului. &e
-a/t, o0serva antro/olo(ul, intr:un anu)e sens, sa)anis)ul a -ost = re:inventat = de vestici si ada/tat la
nevoile societatii actuale. ?edicina 1olistica se 0azeaza /e ideea ca, intr:o stare alterata de constiinta,
)intea este ca/a0ila sa
actioneze asu/ra siste)ului i)unitar, action;nd asu/ra inconstientului, care este =/ro(ra)at>
sa:si activeze i)unitatea. &ezvoltarea )edicinei 1olistice insea)na desco/erirea si
valori-icarea /uterii )intii u)ane de a vindeca si de a )entine starea de 0ine (?. Harner).
O cercetatoare in do)eniul /si1olo(iei a-ir)a ca =/si1icul u)an este un instru)ent )inunat,
care in )od nor)al se /rote<eaza de su/rasolicitare>, ca =/erce/tia su0li)inala este
/er)anenta> si ca =su0stantele 1alucino(ene retra( unele -iltre si rearan<eaza /utin lucrurile,
ast-el inc;t sa /ute) /erce/e (.) lucrurile intr:o lu)ina cu totul noua, iar lu)ea sa nu )ai -ie
aceeasi> ("one7:&ou(al, **, 20). In introducerea la cartea cercetatoarei, 2o1n ?itc1ell
s/une ca, o data cu teoria inconstientului a lui 2un(, se contureaza o noua conce/tie des/re
lu)e, care in(aduie o int;ietate a s/iritului si divinului, /si1analistul -iind unul dintre
/recursorii (alaturi de !. Hu@le7, ?aslo9 !0ra1a)) e/ocii Ne9 !(e. C. D. 2un(, s/une
?itc1ell, a aratat ca =E/oca Cestilor, care coincide cu Era Crestinis)ului, va ceda locul
E/ocii Karsatorului> ("one7:&ou(al, **, 5).
!ceasta e/oca a Karsatorului, cores/unde )iscarii Ne9 !(e, in cadrul careia =o)ul de
stiinta este conco)itent vra<itor> (6artz, **2, 8). Intr:un articol /e internet se a-ir)a
des/re Castaneda3 =His 9orIs in-luenced dee/l7 t1e Ne9 !(e )ove)ent>
(999.Iir<iasto.sci.-i/castane.1t)). Iar in nota asu/ra editiei celui de:al doilea volu) al lui
Castaneda se s/une3 =Cititorii /rezentului volu) vor avea /rivile(iul de a intra in contact cu
/ersonalitatea si -ilozo-ia lui Carlos Castaneda, -ondatorul celui )ai incitant si controversat
curent de idei din lu)ea conte)/orana, asa:nu)itul Ne9 !(e (.). Cealalta "ealitate (.) este
arta, literatura, -ilozo-ie, stiinta, )a(ie, s/iritualitate, o c1e)are catre noi insine si ar)onia
.niversului = (Castaneda, **5a).
Iata de ce o/era lui Castaneda este interesanta nu at;t din /unct de vedere antro/olo(ic, c;t
)ai ales, datorita /er-ectei inte(rari intr:o societate de ti/ vestic, in-o)etata de re(asirea
sensurilor ori(inare si de ado/tarea, in viata cotidiana, a =)a(iei>, ca in(redient indis/ensa0il
al vietii.
Klad ?uresan o0serva =unitatea vizionara a -ondului ar1aic al u)anitatii si re)anentele ei
consecvente in )ecanis)ele inconstiente ale )entalitatii )oderne> (?uresan, 2005, 5B).
&octrina ar1eti/urilor <un(iene devine =doctrina a universaliilor transculturale>. Klad
?uresan insista asu/ra unei =crize a antro/olo(iei>, care =a -ost )ai cur;nd e@/erienta
co)/le@a a unei diversitati traduse, inte(rate3 -iecare antro/olo( care isi acuza civilizatia sa de
inco)/re1ensiune, clari-ica el insusi aceleiasi civilizatii ceea ce ea n:a inteles, dar el a
inteles>, s/un;nd ca antro/olo(ia nu )ai are, in -ond, =o valoare /ra()atica e-ectiva,
e@ce/t;nd virtuti /u0lice, educative, unde concureaza cu istoria, -iloso-ia> (?uresan, 2005,
5A, 50).
Castaneda il aduce /e don 2uan in -ata /u0licului (eneratiei s-;rsitului de )ileniu, il
trans-or)a intr:un invatator de)n de a -i ur)at de catre oricine considera ca ar avea nevoie
de o trans-or)are de sine, =e)er(enta traditiei sa)anice )ondiale> re/rezent;nd /entru
Occident =un )od /retios de eli0erare /si1olo(ica si s/irituala> (&rouot, 200H, 2).
=Invataturile> lui Carlos Castaneda sunt o tera/ie de /si1olo(ie trans/ersonala. Cartile sale sunt citite, de
catre (eneratiile tinere )ai ales, /e /ost de /si1otera/ie individuala. Ele inde/linesc -unctia unui
/si1olo( care, indi-erent de /ro0le)ele /acientului, il /oate
convin(e ca a avea ra0dare si vointa insea)na a /utea, intr:un -inal, a construi orice, si ca =a
-i in-r;nt> este =o conditie a vietii>, =inevita0ila> (Castaneda, **5a, *A).
$e vor0este des/re o s/iritualitate =Ne9 !(e> ce ar caracteriza societatea conte)/orana
ince/;nd cu anii N+0, NA0, adica toc)ai anii in care Castaneda si:a ince/ut /resu/usa ucenicie3
=Ce la <u)atatea anilor N+0, sa)anis)ul ii interesa indeose0i /e s/ecialistii in /si1olo(ia
trans/ersonala, o disci/lina de avan(arda /reocu/ata de studiul starilor de constiinta )istica
ve1iculate de toate traditiile o)enirii>, ast-el ca, =de vreo 20 de ani incoace, cartile lui ?i:
c1ael Harner si Carlos Castaneda ()ai ales) au desc1is constiinta indivizilor dornici de
dezvoltare /ersonala si s/irituala s/re ideile, credintele, ins/iratiile si e@/erientele directe ale
sa)anilor> (&rouot, 200H, 28).
$e stie des/re Castaneda ca ar -i -ost un /asionat al studiului /si1olo(iei trans/ersonale.
=E@/erienta trans/ersonala> este un =ter)en )odern care in(lo0eaza toate aceste stari
denu)ite s/irituale, )istice, reli(ioase, )a(ice, /ara/si1olo(ice sau sa)anice> (&rouot, 200H,
5B), stari considerate de sa)ani reale toc)ai /entru ca le:au =trait>. "ealitatea unui -eno)en
consta, in viziune sa)anica, in /osi0ilitatea de a:l e@/eri)enta senzorial.
E@ista un adevar care =a tul0urat /ro-und intre(ul deceniu al anilor saizeci>, s/une 'runo
6artz, un teoretician al curentului Ne9 !(e, si anu)e3 e@istenta realitatii de du/a realitate
(6artz, **B, *2). Cotrivit lui 'runo 6artz, =ave) (.) o antro/olo(ie care aserteaza
necesitatea autorealizarii /rin sesizarea unui /an:divin i)anent sinelui> iar, de la Claude #Xvi:
$tauss incoace, =sa)anul ne0un> se trans-or)a intr:un =/si1analist creator de ordine>.
&e la s-;rsitul anilor 80, =neosa)anis)ul> se ancoreaza in societatea occidentala si devine un
=dru)> s/re =intele/ciunea interioara si ar)onia intre di-eritele /o/oare si natiuni> (&rouot,
200H, 2*), interesul /entru sa)anis), deriv;nd din =nevoia de a lar(i viziunea lu)ii
occidentale> si a unei a0ordari =/luridisci/linare si )ultidi)ensionale>. =$a)anul ne0un>
este cel care cunoaste lucrurile si lu)ea din <ur /rin inter)ediul lo0ului dre/t al creierului,
neutilizat, in circu)stante nor)ale, de siste)ul nostru cultural. $e considera ca =ne0unia
/oate -i do)inata, iar individul care isi do)ina /ro/ria ne0unie, tre0uie considerat nor)al>
(6artz, **B, 202).
Cunoasterea inter)ediata de /artea drea/ta a creierului (adica de =starea elevata de
constiinta>, cu) o nu)este don 2uan) este, s/une &rouot, =solutia viitorului> deoarece
aceasta consta in =e@/eri)entarea directa> a =invizi0ilului>3 =e)is-era cere0rala drea/ta nu
are (rai /ro/riu. Ea este stiutoare dar )uta> (6artz, **B, 5A), creierul -iind un =izvor
ine/uiza0il de cunoastere cu acces direct la intrea(a in-or)atie a ordinii universale
in-asurate> (6artz, **B, 28). Caci, du/a cu) sti), in viziunea sa)anica, =invizi0ilul
constituie un nivel al realitatii> (&rouot, 200H, B5).
E/oca Ne9 !(e se caracterizeaza /rintr:o trans-uzie a -eno)enelor -izice o0servate in la0oratoare,
intr:un alt do)eniu, al /si1olo(iei, /rin includerea constiintei u)ane in teoriile stiinti-ice, unii -izicieni
a-ir);nd c1iar ca =)ateria nu ar e@ista in a0senta unei constiinte care sa o /ercea/a> (&rouot, 200H, A2). si ca
universul e@ista datorita (;ndurilor noastre. !st-el, s/une CatricI &rouot, =ince/utul )ileniului trei se
desc1ide s/re alte realitati, care nu se 0azeaza /e certitudini, nici )acar /e /ro0a0ilitati, ci /e
notiunile de vid, ate)/oralitate si
anti)aterie> si, /entru ca intrea(a realitate este =iluzorie>, =doar constiinta este eterna>
(&rouot, 200H, 20+:20A). ?ateria si constiinta sunt doua =as/ecte con(ruente ale unuia si
aceluiasi ontos al totalitatii dina)ice> iar =constiinta este un as/ect esential al universului> si
=structurile o0servate ale )aterie ar -i o(lindiri ele structurilor constiintei> (6urtz, **B, A:
A2).
Ce aceeasi teorie se sedi)enteaza si invataturile lui don 2uan, atunci c;nd ii s/une lui Carlos
ca, daca va reusi sa:si sc1i)0e )odul de /erce/tie a lu)ii, lu)ea insasi se va sc1i)0a.
CatricI &rouot a-ir)a des/re constiinta, in ra/ort cu desco/eririle )ai noi ale stiintei, ca este
=un c;)/ de ener(ie care nu se )ai su/une le(ilor -izicii clasice>, sustin;nd c1iar ca =totul
este /osi0il. %otul /oate -i creat> (&rouot, 200H, 82:8H).
Ce acelasi /rinci/iu se 0azeaza si teoriile lui 2uan ?atus, atin(erea =constiintei totale>
inse)n;nd, de -a/t, dis/ersarea totala a eului intr:o =stare> de ti/ 1olistic in care -iecare /arte
contine in sine intre(ul. &in acest )otiv, don 2uan ii s/une la un )o)ent dat lui Carlos ca
ni)ic nu este i)/ortant si ca nu conteaza ce anu)e -aci, ci -a/tul ca -aci acel ceva.
Invataturile lui don 2uan, alias Carlos Castaneda, au -ost traduse in cel /utin sa/tes/rezece
li)0i. =Cercetarea de teren> a studentului a)erican s:a trans-or)at intr:o =s;n(eroasa
avortare a sarcinii antro/olo(iei insesi> (?uresan, 2005, +), cartile sale devenind at;t de
/o/ulare toc)ai din /ricina renuntarii, /e /arcurs, la statutul de =antro/olo(> care
=cerceteaza alteritatea>.
Kolu)ele castanediene au devenit literatura /re-erata a (eneratei =1i//ie>. Oa)enii cautau,
s/une ?. Harner, in cartile lui Castaneda, dar si ale altora, =1arti> )enite sa le dezvaluie
=sensul> e@/erientelor avute. Interesul tinerilor /entru =cautarea radacinilor> /rin
e@/eri)entarea cailor sa)anice avea ca sco/ =activarea /otentialelor latente> ale -iintei
u)ane nor)ale, cautarea si dezvoltarea s/irituala devenind /entru unii =ur(enta s/irituala>
(&rouot, 200H, BA, 5B).
$i Klad ?uresan vor0este des/re o =e/oca de (lorie> a anilor A0, in care =)iscarile care vad
in )ecanica cuantica o turnanta a (;ndirii, si ele includ )istici sarlatanesti, /ro-eti Ne9 !(e
si relativisti de toate s/eciile, se e@taziaza cu /rivire la as/ectul cultural>. Or, relativis)ul este
de-init ca o =incre)enire in alteritate, care nu este altceva dec;t o alta identitate> (?uresan,
2005, 5H). &in aceasta /ers/ectiva, se /oate s/une ca, intr:adevar, Carlos Castaneda, a
ra)as =incre)enit> in alteritate, /ersonalitatea sa 0io(ra-ica su/ra/un;ndu:se /este cea a lui
=Carlito>, ucenicul na(ualului 2uan ?atus.
Intrea(a teorie sa)anica a acestui =0ru<o> se i)0ina /er-ect cu ceea ce insea)na )entalitate
si s/iritualitate Ne9 !(e, tutelata de o conce/tie 1olistica asu/ra universului, adica de
convin(erea ca =atunci c;nd deveni) constienti de realitatea universului nostru interior, ne
da) sea)a ca re/rezenta) deo/otriva universul in ansa)0lu, c;t si -iecare din /artile sale
co)/onente. Intre( universul co)unica (.) cu tru/ul si s/iritul nostru> (&rouot, 200H, A0).
In con-or)itate cu desco/erirea oa)enilor de stiinta ca celula (or(anica) /oate avea constiinta, una din
nenu)aratele e@/eriente ale lui Carlos, su0 in-luenta /lantelor /uterii, este ca -iecare celula a cor/ului sau este
o entitate se/arata, dotata cu constiinta, si care il re-lecta
/e el, ca intre(. ?odelul 1olo(ra-ic, al /luridi)ensionalitatii, /orneste de la -izicianul en(lez
&avid 'o1), /otrivit caruia =1olo)iscarea re/rezinta o noua ordine care ince/e nu in
c;)/urile de ener(ie sau in /articulele ele)entare, ci )ai de(ra0a intr:o totalitate indiviza a
realitatii> (&rouot, 200H, H8).
CatricI &rouot a-ir)a ca neosa)anis)ul are ca /unct de /lecare -a/tul ca stiinta nu )ai este
identi-icata cu certitudineaG =/erce/tia lu)ii nu este niciodata -inala>, ii s/une don 2uan lui
Carlos. &e ase)enea, /ers/ectiva sa)anica =i)/une o revizuire radicala a conce/telor
noastre -unda)entale de natura u)ana si de univers>, de/asind li)itele in(uste ale /si1iatriei
si /si1olo(iei, /recu) si ale acelei viziuni ale unei lu)i ordonate, sta0ile si deter)inate>
(&rouot, 200H, 2).
%eoria sa)anului 2uan ?atus, adusa la nivelul societatii conte)/orane de Carlos Castaneda,
a/are intr:un )o)ent de )a@i)a utilitate /entru o u)anitate care a ince/ut sa cunoasca
/rinci/iul =incertitudinii> enuntat de Heisen0er(3 ="ealitatea, la nivelul sau /ri)ar, consta nu
din anu)ite -a/te sta0ilite /e care le /ute) cunoaste, ci )ai de(ra0a din toate /ro0a0ilitatile
di-eritelor -a/te /e care le:a) /utea cunoaste> ("one7:&ou(al, **, 0:02). !utoarea
cartii $tiinta si ?a(ie )ai s/une ca, dre/t ur)are a /rinci/iului de incertitudine, =individualul
in sine nu /oate -i niciodata de/lin cunoscut> (I0ide), **).
'runo 6artz sustine la r;ndul sau ca =evolutia nu /are deloc inc1eiata si su(ereaza o lar(a
desc1idere s/re teluri su/erioare> (6artz, **B, 20), ceea ce ar ec1ivala cu a-ir)atia lui don
2uan, ca =ni)ic nu este ter)inat, totusi ni)ic nu e nerezolvat> (Castaneda, **5a, 2A0).
Kra<itoria ca =a/licare a Kointei>, cu) o de-inea 2uan ?atus, se a/ro/ie in )are )asura de
desco/erirea -izicianului &avid 'o1)3 =Este un -a/t (eneral recunoscut ca daca o /ersoana
incearca sa o0serve lucrurile la care se (;ndeste, c1iar in )o)entul )editarii asu/ra unei
te)e, ea introduce sc1i)0ari necontrola0ile si i)/revizi0ile in )odul sau ulterior de
(;ndire>, tot asa cu) )a(icienii, du/a "one7:&ou(al, sunt ca/a0ili de a /roduce e-ecte
)istice /rin controlul su/ranaturalului, al su-letului lu)ii .
Cuv;ntul =)a(ie> deriva dintr:un cuv;nt caldeean si insea)na =intele/ciune>, dar si
=i)a(ine> si =i)a(inatie>, s/une aceeasi autoareG iar -eno)enele /si1ice, s/une ea, nu sunt
dec;t =/roduse secundare ale )atricei e@istentei si)ultane si de /retutindeni> ("one7:&ou(al
**, 2), -eno)en ce ar cores/unde teoriei /unctului de asa)0lare a lui don 2uan.
In cartea sa des/re civilizatia si s/iritualitatea Ne9 !(e, 'runo 6artz descrie conte@tul
cultural ce a -avorizat (in cazul in care don 2uan e inventie -ictiva) =literatura> lui Carlos
Castaneda. &aca sa)anul nu e un /ersona< literar, scrierile controversatului antro/olo( se
e@/lica si se inscrie, cu at;t )ai )ult, in tot ceea ce insea)na )entalitatea Ne9 !(e, cadru
/er-ect /entru di-uzarea unui ase)enea -eno)en social.
In /ri)ul r;nd, este si)/to)atica ado/tarea conce/tului sc1o/en1auerian de vointa, ca /rinci/iu
o)ni/rezent (=vointa este totul in toate. (.) individul nu este ni)ic in sine, ci doar o co)/onenta a ciclului
devenirii si al /ierderii>, 6artz, **B, +0) si a intele/ciunii =antistiinti-ice>. Era noua, s/une 'runo
6artz, este o era care trece de la si)/la e@istenta la =constienta> si tinde s/re o trans-or)are /e toate
nivelele. %rans-or)area /resu/une, ca
/ri) /as, redesco/erirea sinelui si do0;ndirea =de /utere launtrica> si duce la descatusarea de
/iedicile /use de catre individul insusi. E@ista un /roces de =evolutie launtrica>, caci =totul e
evolutie>, iar du/a =realizarea de sine>, ur)eaza =e@/erienta unitatii solidare cu cos)osul>
(6artz, **B, 2H*, 8*).
Eli0erarea noastra de/inde in )od direct de necesitatea eli0erarii celorlalti, -iindca =nu
sunte) li0eri /;na nu ii eli0era) /e ceilalti> (6artz, **B, 2B). %i)/ul nostru este liniar si
se()entat, in ti)/ ce =trans-or)is)ul ne9:a(e:ist isi /ro/une eli0erarea o)ului de aceasta
eroare>. $/atiul nu )ai este nici el /erce/ut con-or) vec1ii traditii, =-izicienii de)onstreaza
ca nu e@ista acolo, toate lucrurile -iind coincidente>. =&esco/erirea res/onsa0ilitatii
introduce constiinta unei co)/onente )orale in )o)entul in care o0serva) ca nu e
indi-erent cu) ras/unde) la solicitarile vietii. &e vre)e ce /ute) sc1i)0a ceva in 0ine,
sunte) c1e)ati sa o -ace)> (6artz, **B, 25+). Iar sc1i)0area de sine sta in o/tiunea
/ro/rie a -iecaruia, inde)nul (eneral -iind ca =tre0uie sa lua) res/onsa0ilitatea /e /ro/riii
nostri u)eri>. "one7:&ou(al, ca re/rezentanta a (eneratiei conte)/orane, a-ir)a ca noi,
(eneratia actuala, =ne asu)a) intrea(a ras/undere /entru ca/acitatea /ro/riilor noastre
(;nduri de a crea realitatea> ("one7:&ou(al, **, H0+:H0A).
Nu li/seste, insa, nici /ericolul ca cel care a trait =trans-or)area> nu -ie crezut3 =%rans:
-or)area a dus la niste eli0eratoare desco/eriri J Cu) sa le co)unica) altora -ara sa /are)
ne0uni sau /ri)e<diosiJ> O)ul societatii Ne9 !(e este caracterizat de o tea)a continua3
=an(oasa era te)nita individualitatii netrans-or)ate>. E@ista tea)a de esec, de /ierderi, sau
tea)a de autoe@a)inare, nu)ai ca =nu e@ista nici un esec, totul contri0uie la edi-icarea
noastra si la )iscarea universala. $u/re)a /orunca e e@/eri)entarea> (6artz, **B, 2B*,
250, 25H). !ceasta a-ir)atie /are ca vine direct din discursul lui don 2uan, =tre0uie sa incerci
totul, tre0uie sa treci de toate 0arierele constiintei, niciodata nu stii ce te astea/ta dincolo>, ar
/utea suna o /ara-razare a sa)anului.
&orind sc1i)0area, s/une 'runo 6artz, oa)enii =se trans-or)a ei insisi>, /rintr:un /roces
de constientizare, /roces ce caracterizeaza, in -ond, tot universul (intre( universul este
constiinta), iar lu)ea este un HO#O$, =o totalitate din care nu ne /ute) e@tra(e -ara sa
/rovoca) o catastro-a>. !st-el ca intrea(a /laneta se a-la =in /ra(ul unei )utatii s/re o alta
stare>. Filoso-ia ne9 a(e =consta dintr:o rasturnare ontolo(ica si (noseolo(ica ce se vrea
dincolo de orice dualis), /recu) si dintr:o lar(ire neliniara, la in-init, a /aradi()ei
co)/re1ensive. !ve) a/oi o antro/olo(ie care aserteaza necesitatea autorealizarii /rin
sesizarea unui /an:divin i)anent sinelui> (6artz, **B, 25, 2, 2A).
O)ul actual, a-ir)a acelasi autor, este un =0olnav notoriu>, care astea/ta iertarea si
);ntuirea din vina /ro/riei 0oli. %otusi, societatea ne9:a(e:ista a eli)inat ter)eni ca 0ine,
rau, sau /acat, raul -iind identi-icat cu rezultatul unui dezec1ili0ru. $i D. Dusdor- vor0este, in
o/ozitie cu o)ul de (;ndire )itica, des/re =insta0ilitatea )odernului> si des/re =si(uranta
sa, /ierduta>.
E@ista /atru trasaturi -unda)entale ale )iscarii Ne9 !(e3 lu)ea vizi0ila nu este sin(ura realitate, lu)ea
este un siste) 1olistic in care o)ul este inc1isG divinitatea -iind identi-icata cu universul, ca un tru/ al acesteiaG
o)ul dis/une de un =/otential> care tre0uie =des-asurat>G si credinta intr:o =era noua>.
In e/oca Ne9 !(e, =e@/erienta )istica ince/e sa ca/ete sens stiinti-ic>, iar aceasta =dezvaluie
dintr:o data /osi0ilitatea /atrunderii in ordinea /ro-unda a lucrurilor care se ascund dincolo
de -eno)ene. %otul de/inde de i)/re<urarea daca o0servatorul este su-icient de su/lu /entru
a:si sc1i)0a /unctul de statie, daca e in stare sa /riveasca lucrurile din diverse /uncte de
vedere>. Inutil sa )ai s/une) ca aceasta idee concureaza cu cea a sc1i)0arii /ozitiei
/unctului de asa)0lare. Cotrivit tre/telor trans-or)arii, /rezentate de 6artz, o)ul invata, /e
trea/ta a treia ca =e@ista alte /osi0ilitati de -iintare> (6artz, **B, 5A, 2H5).
Este /re-erata =intuitia vizionara> datorita -a/tului ca se inte)eiaza /e =trairea, /e sesizarea
ne)i<locita, ne:intelectuala, a realitatii>, -ata de cunoasterea rationala care insea)na
=-ra()entarea>, =-ar;)itarea> realitatii. Intuitia, s/une 6artz, este )i<locita =de acea
<u)atate a corte@ului care nu vor0este, de tacuta e)is-era drea/ta. E)is-era cere0rala
drea/ta nu:si /oate ver0aliza cunoasterea> (6artz, **B, 28), de aceea e@/erientele /e care
Carlos le are in a doua atentie sunt at;t de (reu de descris. =Esenta i)a(istica> este, alaturi de
o0iectele sesizate senzorial, o di)ensiune /e care societatea, a-ir)a 6artz, tre0uie sa o
do0;ndeascaG or, du/a cu) arata Castaneda, intre(ul set de invataturi sa)anice se 0azeaza /e
o cunoastere datorata =vederii>.
Iata si de-initia =/uterii>3 =ener(ia avatarului sintezei care in-a/tuieste celelalte doua ener(ii,
lu)ina si iu0irea> (6artz, **B, H). E dre/t ca don 2uan ii vor0este )ai )ult lui Carlos
des/re ener(ia su0 -or)a de -i0re de lu)ina insa, desi dru)ul lu/tatorului /are li/sit de
sensi0ilitate u)ana, e@ista, totusi, in scrierile lui Castaneda -ra()ente de duiosie a/roa/e
/atetica. &e e@e)/lu, la s-;rsitul volu)ului Calatorie la I@tlan, don 2uan si /rietenul sau, don
Denaro ii arata lui Carlos iu0irea lor -ata de Ca);nt si -ata de toti oa)enii, o iu0ire, desi(ur,
i)/ersonala, dar sin(urul -el de iu0ire =totala>.
%oti =trans-or)atii>, a-ir)a 6artz, =relateaza des/re -eno)enul inte)/estiv al do0;ndirii de
/utere launtrica, de co)/etenta lar(ita, de desc1idere si ca/acitatea s/orita in des-asurarea
as/ectelor /ro/riei -iinte. !ceasta /utere este identica cu sinele (.) ea, nu se <usti-ica /rin
ar(u)ente de ordin lo(ic. Ea nu are ni)ic de a -ace cu /ozitia reala a /ersoanei>. Cerce/tia
senzoriala, desco/era oa)enii de stiinta, =nu are loc du/a )odel -oto(ra-ic>, iar =studii si
e@/eri)ente siste)atice au de)onstrat ca )e)oria vizuala nu /oate -i localizata in creier,
/entru ca intre(ul e codi-icat in -iecare -ra()ent al )esei cere0rale> (6artz, **B, 2HA, +*).
Eveni)entele s/irituale deose0ite ce caracterizeaza deceniul sa/te se lea(a si de a/elul la =constiinta
/si1edelica> /rile<uita de -olosirea dro(urilor, ce au un e-ect /rin care individul =cunoaste o intensitate care il
-ace co)/let neinte(ra0il in cotidian>. In societatea Ne9 !(e, dro(urile nu )ai sunt insa asociate e@clusiv
cu 1alucinatia, iar =aceasta /re<udecata -iind restrictiva de /osi0ilitati s/irituale, tre0uie a0andonata>.
Ele constituie o )odalitate de desco/erire si e@/eri)entare a =)a(iei> lucrurilor, iar )a(ia, s/une "one7:
&ou(al, este =un -eno)en incontesta0il> ca si c;nd ea =ar constitui o /arte inte(ranta din -irea
anu)itor /ersoane, iar asa:nu)itii 1i//7, re/rezentanti ai alternativelor si ai )iscarii Ne9 !(e ar (asi
in cere)onia, ritualurile si credintele )a(ice un siste) ezoteric care /are deo/otriva
recon-ortant si dre/t> (?ic1ael 6inIel)an, a/ud "one7:&ou(al, **, 5+). Intr:un ast-el de cadru, a -ost
inevita0il ca una din =noile te1nici /o/ulare de autovindecare, de intele(ere si dezvoltare>, cu) este
=sa)anis)ul de ti/ don 2uan>, sa nu isi (aseasca ade/tii.
In acest conte@t s/iritual s:au -or)at -oarte )ulte or(anizatii, institutii, -undatii, cu) este cea
a lui ?. Harner, )enite sa /una la dis/ozitie =ratacitilor> at)os-era necesara /entru a a/lica
unele te1nici s/irituale asu/ra individului dar si asu/ra intre(ii o)eniri, /rin /ro(ra)e ce
trans)it si a/lica intele/ciunea si cunostintele sa)anice asu/ra /ro0le)elor -unda)entale ale
Clanetei. Caci sco/ul in sa)anis), s/une ?ic1ael Harner, nu este nu)ai de a transcende o
realitate, ci, )ai )ult, de a a<uta u)anitatea3 =t1e 1ealin( o- )anIind> (Harner, *80, B5,
H*), sco/ s/re care tinde si /si1olo(ia trans/ersonala /rin unele /rinci/ii /e care le ado/ta,
cu) ar -i =constiinta de (ru/ ca )aturizare su/re)a a /ersoanei individuale>, /recu) si
=constiinta (lo0ala care sisteaza distru(erea lu)ii si /ro)oveaza un /ro(ra) )ondial de
auto);ntuire u)ana>.
Ceea ce reiese si din volu)ele ulti)e ale lui Castaneda este ca o)ul su-era din /ricina
e(ois)ului sau, ca an@ietatea se datoreaza /ierderii de ener(ie, ca =visatul>, ca intrare in alta
realitate, este o stare (eneratoare de =/utere>. =.ita de tine, si nu te vei )ai te)e de ni)ic>, il
indru)a don 2uan /e Carlos.
Coate cel )ai di-icil ii /are o)ului actual sa actioneze con-or) unor le(i -unda)entale,
caracteristice unui ti/ de sa)anis) (/olinezian) des/re care a)inteste &rouot, si anu)e 3
=/ri)a, a nu /retinde niciodata sa -ii /latit, a doua, sa /latesti> (&rouot, 200H, 20). Este
e@act atitudinea /e care o ado/ta Carlos, la int;lnirea cu =Cel care s-ideaza )oartea>3 noul
na(ual 1otaraste sa ii o-ere ener(ia sa, -ara sa ceara ni)ic in sc1i)0. !st-el, el /ri)este in dar
ca/acitatea de a =z0ura /e ari/ile intentiei>, adica de a /lana in in-init, de a circula, /rin
inter)ediul constiintei, in orice zona a universului. Carlos nu cere ni)ic, dar /ri)este ceea
ce nu:si i)a(ina ca se /oate3 totul P
! atin(e li0ertatea, s/une don 2uan, nu este un lucru usor caci li0ertatea este o aventura -ara
s-;rsitG totusi din dorinta de a se sustra(e oricarui -el de constr;n(ere, -iinta u)ana
conte)/orana a/eleaza la )etode de ti/ sa)anic.
In caracteristicile societatii Ne9 !(e se incadreaza si -eno)enul con-luentei =cercetarii
occidentale cu intele/ciunea orientala> care a dat, =in alcatuirea ei de-initiva, /si1olo(ia
trans/ersonala>, /ornind de la ideea ca o)ul se /oate a<uta sin(ur, =ca nu)ai el insusi se
/oate vindeca, asana, );ntui>, -iindca =noua de-initie a ceea ce este nor)al sau /atolo(ic nu
)ai /leaca de la continuturi, nici de la )odul e@/erientei, ci de la )odul in care sunt
)ani/ulate aceste e@/eriente de catre individ, de la )asura in care individul este in stare sa
intero(1eze aceste e@/eriente neo0isnuite din viata sa> (6artz, **B, 202).
$crierile lui Carlos Castaneda /rezinta )ulte idei ale -iloso-iei si ale unor te1nici de =ilu)inare>
s/irituala orientale, invataturile lui 2uan ?atus ascunz;ndu:se in s/atele unor idei care a/artin -izicii,
/si1olo(iei, 0ioener(eticii, /aranor)alului, -ilozo-iei esoterice, artei nararii, s.a.).d. Identi-icarea
as/ectelor ase)anatoare ale invataturilor trans)ise de na(ualul don 2uan cu unele convin(eri din
1induis), 0udd1is) sau din alte reli(ii, este un su0iect indea<uns de vast /entru a /utea constitui /rile<ul
unui alt studiu. W 2uan ?atus vs. Carlos Castaneda =In anii /etrecuti cu don 2uan avusese) discontinuitati de
)e)orie>
(Castaneda, ***, H0)
&u/a neaste/tatul succes al /ri)elor volu)e /u0licate de Castaneda, rece/torii au devenit
din ce in ce )ai neincrezatori in -a/tul ca autorul ar -i int;lnit, intr:adevar, un sa)an al
Kec1iului ?e@ic, /e nu)e 2uan ?atus, care sa:l -i initiat /e t;narul student in )isterele
e@istentei u)ane. Coate ca, la ur)a ur)ei, sce/ticis)ul unora, /e de o /arte, si -anatis)ul
altora in ur)area caii /ro/use, /e de alta /arte, tine, in -ond, de /ersonalitatea -iecaruiaG /e
sce/tic nu il convin(e nici o dovada, iar credinciosului ni)eni nu i:l /oate -ura /e
&u)nezeu.
%otusi, tot )ai )ulti cole(i, /rieteni, ziaristi si alti cititori, a<un(, cu ti)/ul, sa il conda)ne
/e Castaneda, clasi-ic;ndu:l dre/t -arseur. Carlos Castaneda, se arata, nu l:ar -i int;lnit
niciodata /e don 2uan, iar volu)ele sale, scrise /e /arcursul a trei decenii, sunt /ovesti
inventate de un e)i(rant -rustrat de ori(inea sa. Kiata sa /ersonala a -ost )ereu invaluita de
un ni)0 de )ister si a)0i(uitati, ra)ase, in continuare neelucidate.
Nela)uririle /ornesc c1iar de la sta0ilirea clara a locului nasterii sale. Cotrivit datelor revistei
%i)e, si -iselor autoritatilor a)ericane, Carlos (Cesar !rana) Castaneda s:a nascut in
Ca<a)arca, Ceru, in 25 dece)0rie, *25. In anul *B8 ter)ina liceul in #i)a, a/oi studiaza
/ictura si scul/tura la $coala Nationala de !rte Fru)oase. Castaneda, insa, sustine ca s:a
nascut in *H, in $ao Caolo, 'razilia, in descendenta unei -a)ilii de italieni si in *5 s:a
)utat in $tatele .nite, #os !n(eles sau, /otrivit altor surse, in $an Francisco. &u/a ce a
studiat /ara/si1olo(ia, ti)/ de /atru ani, la un liceu din #.!., in *5* este ad)is la .C#!,
sectia antro/olo(ie.
Cotrivit unor surse (vezi 999.sustainedaction.or(), in aceasta /erioada, Carlos si:a
)ani-estat interesul /entru cartea lui !ldous Hu@le7, %1e &oors o- Cerce/tion si, )ai ales
/entru a/ortul acestuia in cercetarile des/re )escalina.
In *+0, Castaneda /artici/a la un curs unde studentilor care reusesc sa intervieveze un
indian li se /ro)ite nota )a@i)a, /entru ca in iunie anul ur)ator Carlos sa isi incea/a
ucenicia.
Cri)ul volu), /u0licat ca teza antro/olo(ica de .niversit7 o- Cali-ornia Cress in *+8, %1e
teac1in(s o- &on 2uan, a 4a5ui 9a7 o- Ino9led(e, re/rezinta lucrarea sa de di/lo)a.
&octoratul il o0tine, in *AH, cu al treilea volu), 2ourne7 to I@tlan, dizertatie /rezentata
co)itetului doctoral cu titlul $orcer73 ! &escri/tion o- t1e 6orld. &es/re acest al treilea
volu), ?icI 'ro9n a-ir)a ca =it also )ade 1i) a )illionaire> (?icI 'ro9n, %1e $orcererEs
a//rentice, in %1e !(e:Ne9s $/ecial, nov. A, **8, a/ud 999. sustainedaction.or(.).
"ic1ard de ?ille, in CastanedaEs 2ourne73 %1e Co9er and t1e !lle(or7, a/aruta in *A+, se)naleaza
di-erenta intre cele doua carti 3 /ri)a e scrisa intr:un ton -oarte acade)ic, /e c;nd a doua are un stil
)ult )ai rela@at3 =it is so rela@ed in structure t1at it does not even 1ave t1e notation o- dates on 91ic1
event accured>, arat;nd ca /ri)ul volu) /ri)ise de<a critici neaste/tate /entru ine-icienta e-ortului
acade)ic. !celasi autor se intrea0a de ce, in li/sa de inre(istrari audio, .C#! i:a acordat titlul de
doctor in antro/olo(ie si a cautat sa
vor0easca cu )e)0ri din co)isia doctorala, dar n:a /ri)it, s/une acesta, nici un ras/uns
satis-acator 3 =t1e validit7 o- 1is 9orI is not deter)ined 07 second:1and in-or)ation>, a-i)a
un /ro-esor. &e ?ille acuza co)itetul universitar ca nu i:a /er)is lui Castaneda sa ra);na in
universitate toc)ai -iindca a realizat ca au co)is o (reseala. Castaneda insusi, s/une de ?ille,
a-ir)a la un )o)ent dat 3 =I drea) )7 9orIs>si =9ritin( to (et )7 C1.&. 9as. )7 sorcer7>.
Cercetatorul conclude ca volu)ele castanediene nu /ot -i a/reciate alt-el dec;t ca -ictiune si
ca autorul a scris si inventat /ersona<ele din di-icultatea de a intretine relatii inti)e si )ature
cu cei din <urul sau, datorita ori(inii sale suda)ericane, si ca a -ost inca/a0il sa ai0a o relatie
de durata, nici cu o -e)eie, nici cu un 0ar0at. Intr:adevar, Carlos se casatoreste in *+0, dar
casnicia sa nu dureaza )ai )ult de c;teva luni. Cornind de la aceste a)anunte $and7 ?c
Intos1 a-ir)a3 =Carlos invented don 2uan> ($and7 ?c Intos1, a/ud
999.sustainedaction.or().
Critici asu/ra autenticitatii scrierilor lui Castaneda s:au nascut si din -a/tul ca volu)ele sale
contin )ulte /asa<e si)ilare cu scrierile altor antro/olo(i, ca -lora si -auna descrisa nu sunt
s/eci-ice desertului $onora, sau a inconsistentei datelor si eveni)entelor /rezentate, /recu)
si din cauza ase)anarii intre invataturile unui sa)an 7a5ui -ara scoala cu ideile -iloso-ice
so-isticate ale lui Nietzsc1e sau Durd<ie--. Increderea in Castaneda s:a naruit si din cauza
inconsistentei in cronolo(ie, a0sentei ter)enilor 7a5ui, din cauza re-uzului de a divul(a
adevaratul nu)e al lui don 2uan, a re-uzului de a:si arata notitele de teren. Ea a -ost
su0)inata si de declaratiile -ostei sale sotii, ori ale unor /rieteni sau cole(i. %oate acestea /un
la indoiala -a/tul ca Castaneda ar -i -ost vreodata ucenicul lui don 2uan. Ceea ce nu insea)na
o di)inuare sau o desconsiderare a cunostintelor sale des/re sa)anis) sau ca o/era sa nu ar
avea o valoare =iz0avitoare>, a-ir)a /ro-esorul ?arvin Harris (Criti5ue o- C1eno)enolo(7
and CastanedaEs !nt1ro/olo(7, -ra(). din Cultural ?aterialis)3 %1e $tru((le o- Culture,
Ne9:4orI, "ando)1ouse, *A*, H5:H2B, a/ud 999.sustainedaction.or().
&u/a )oartea lui Castaneda in 2A a/rilie **8, sus/iciunile au crescut. #u)ea se aste/ta ca
ucenicul sa)anului sa )oara )istuit de =t1e -ire -ro) 91it1in>, sa dis/ara =/ur si si)/lu>,
-ara ur)a, sa arda cu =-ocul launtric>. Carlos insusi, sustine $and7 ?c Intos1, intr:un articol
din Ne9sda7 ($and7 ?c. Intos1, One ?anEs Duru Is !not1er ?anEs Fraude, or 6orse,
Ne9sda7, oct. 200, a/ud 999.sustaineaction.or(), a s/us ca va )uri =trec;nd dincolo>, ca:
si va /relun(i viata intr:o alta di)ensiune. ?are a -ost deza)a(irea c;nd renu)itul Carlos
Castaneda a )urit in )od 0anal, din /ricina unui cancer la -icatG =1e died liIe ever7one else>,
dezvaluie )edicul lui Castaneda, care a si se)nat certi-icatul de deces. !st-el, daca in )artie
*AH Castaneda era vedeta revistei %i)e ?a(azine, in articolul Carlos Castaneda3 ?a(ic and
"ealit7, /este duazeci si sase de ani )oartea sa e anuntata o-icial a0ia du/a doua luni, in *
iunie, **8.
.cenicul lui don 2uan avea re/utatia de a -i incon<urat de =ver7 stran(e /eo/le> si traia ca un /ustnic. &ar el
sustinuse )ereu ca traieste con-or) cerintelor lui don 2uan3 =I tr7 to live t1e 9a7 &on 2uan de)ands, usin( all
)7 stren(t1s and e--icienc7. %1e result is I 9orI )7 1ead o--> (999. Iir<iasto.sci.-i/castane.1t)). "ic1ard de
?ille, /ro-esor de /si1olo(ie, s:a interesat in )od deose0it de onestitatea literara a lui Carlos Castaneda,
/u0lic;nd, du/a /ri)a carte, a/aruta in *A+ (in care descrie )ai
)ulte inconsistente in cronolo(ia lui Castaneda si caracterul lui don 2uan), un alt studiu,
intitulat %1e &on 2uan Ca/ers, in *80, a-ir);nd des/re Castaneda ca este =a )an to 91o)
/eo/le /ro<ect t1eir inner 9orlds>G iar un alt cerectator, 2a7 Courtne7 FiIes s/une ca
=-indin(s>:urile sale sunt o =)ani-estation o- t1e !)erican /o/ular culture o- t1e *+0>
($and7 ?c. Intos1 and "and7 $tarI, &id don 2uan and don Denaro E@istJ, Co/7ri(1t Core7
&onovan, a/ud 999.sustainedaction.or().
2a7 Courtne7 FiIes a -ost deter)inat de /ri)ele /atru volu)e ale lui Castaneda sa studieze
antro/olo(ia. Cu a<utorul (uvernului )e@ican, el reuseste sa traiasca alaturi de indienii
Huic1ol. In ur)a acestei e@/eriente a<un(e la concluzia ca ar -i -ost i)/osi0il ca lui Carlos sa
i se -i int;)/lat, la )odul real, tot ceea ce /ovestise. In cartea sa, Carlos Castaneda,
!cade)ic O//ortunis) and t1e Csc7c1edelic $i@ties (Kictoria, '. C. ?illenia, **H), FiIes
vor0este de o criza de identitate si sens a (eneratiei tinere a anilor N+0, care se indrea/ta s/re
)isticis), -eno)en ce duce la contructia unei cvasi:reli(ii, ca cea creata de Castaneda 3 =%1e7
)a7 9ell 0e involved in constructin( a 5vasi:reli(ion, one ori(inall7 ins/ired 07 t1e
c1aris)atic Castaneda> (Carlos Castaneda and %1e Cs7c1edelic $i@ties, a/ud %1o)as '.
"o0erts and Caula 2o Hru07, "eli(ion and Cs7c1oactive $acra)ents3 !n Et1ero(en
C1resto)at17, 999.sustaindaction.or(.)
!celasi autor este de /arere ca don 2uan a -ost )ai de(ra0a o co)0inatie -ictiva intre doi
indieni sa)ani autentici, /rintre care si ?aria $a0ina, o sa)ana ?azateca (curandera), care a
trait intre anii 8*+:*85, nativa din Huautla de 2i)enez, Oa@aca, ?e@ic, e@/erta in /siloc70e
)e@icana, ciu/erca 1alucino(ena utilizata =si> de don 2uan. ?aria $a0ina a cola0orat si cu
antro/olo(ul Dordon 6asson in studiul sau asu/ra ciu/ercilor /si1edelice, in anii N50. .n alt
sa)an, des/re care cercetatorul s/une ca l:ar -i ins/irat /e Castaneda in crearea /ersona<ului
2uan ?atus, este un =.rs $a)an> Ca1uilla : $alvador #o/ez. ! treia /ersonalitate nu este
)entionata (2oan Hali-a@, $a)anic Koices3 a surve7 a visionar7 narratives, !rIana 'ooIs,
**, a/ud 999. sustainedaction.co)). 2a7 Courtne7 FiIes conclude3 =%1ere is a residue o-
autenticit7 t1ere. I t1inI 1e did )aIe tri/s to ?e@ico and 1e 1ad so)e interestin(
e@/eriences, and 1e t1en -ictionalized t1e) and called t1e) non:-iction> si ca =1e 1ad 0uilt
1i)sel- u/ as a /ro/1et trou(1 t1e don 2uan 0ooIs> (a/ud ?icI 'ro9n, %1e sorcererEs
a//rentice, %1e !(e:Ne9s $/ecial, nov. A, **8).
"e-eritor la dedicatia din /ri)ul volu), =/entru don 2uan si /entru cele doua /ersoane care au i)/artasit
ti)/ul sau )a(ic, i)/reuna cu )ine>, 'ar0ara D. ?7er1o--, -osta cole(a de universitate a lui Carlos,
a-ir)a ca oricine se /oate (si au -ost )ulte cazuri de acest -el) re(asi in aceasta dedicatie. 'ar0ara ?7er1o--
e-ectuase studii des/re utilizarea /e7otelui la indienii Huic1ol inca din anii *++. Intr:un interviu luat de
"ic1ard de ?ille, ea /ovesteste ca /etrecea ore intre(i in 0i0lioteca alaturi de Carlos, cu care le(ase
o str;nsa /rietenie. Ea declara des/re Castaneda ca avea o e@traordinara ca/acitate de a -ace ca ceea ce
/ovesteste sa se /otriveasca de )inune cu /ersoana careia i se relateaza 3 =t1e stories 1e tells, see) to
validate ever70od7> ($and7 ?c. Intos1 and "and7 $tarI, &id don 2uan and don Denaro
e@istJ a/ud 999.sustainedaction.or(.) 'ar0ara a -ost /rintre /ri)ele /ersoane care au citit /ri)ul volu) al lui
Castaneda, si, /entru ca ea insasi, i)/reuna cu Ceter Frost au intre/rins cercetari in do)eniul reli(iei
indienilor
Huic1ol si a (asit )ulte ele)ente ase)anatoare, nu a avut nici o indoiala ca )unca de teren a
cole(ului nu ar -i -ost autentica. Cu at;t )ai )ult cu c;t /ro/riul ei in-or)ator in r;ndul
indienilor Huic1ol, sa)anul:/reot "a)on ?edina $ilva, re/rezinta un )odel e@tre) de
a/ro/iat /ersonalitatii lui don 2uan si, )ai ales al unui alt =0ru<o> descris de Castaneda, don
Denaro. 'ar0ara ?7er1o-- a-ir)a ca l:a crezut /e Castaneda din cauza si)ilitudinii actului lui
Denaro (care, /otrivit lui Carlos, se catarase /e -i0re invizi0ile de ener(ie, ca/a0ile sa il
sustina) cu de)onstratia lui ". ?. $ilva o0servata de cercetatoare.
Insa, du/a ce citeste cartea lui "ic1ard de ?ille, ?7er1o--, ince/e sa:l /riveasca /e Castaneda
intr:o lu)ina noua, destainuindu:i lui de ?ille ca se considera naiva ca l:a crezut /e
=ucenicul> lui don 2uan3 =I 0e(an to see Castaneda as doin( a )assive, 1al- 1u)ouros
teac1in( o/eration>. Fosta cole(a a lui Castaneda isi a)inteste, in acelasi interviu ca, /e
vre)ea /rieteniei lor, Carlos se lu/ta cu ideea ca ar /utea -i ne0un (=1e Ie/t sa7in( 1e 9as
stru((lin( 9it1 )adness>), adau(;nd ca, la vre)ea aceea Carlos )uncea, cu <u)atate de
nor)a la Institutul Neuro/si1iatric. ?icI 'ro9n, in articolul sau, arata ca ter)enul =s1a)>
se)ni-ica, in en(leza, =-als>, =inselatorie>,> -atarnicie>. $i, din acest /unct de vedere, e@/lica
acesta, Castaneda este, intr:adevar, un =s1a):an> si s/une ca autorul si:a trans-or)at
-ictiunea in realitate3 Castaneda =lies to 0rin( us t1e trut1>.
In ciuda tuturor acuzatiilor, Castaneda re/lica criticilor sai )ereu acelasi lucru3 =I invented
not1in(>.
$i -osta lui sotie, ?ar(aret "un7an Castaneda, scrie si /u0lica in *AA o carte, ! ?a(ical
2ourne7 9it1 Carlos Castaneda, in care construieste /ortretul unui )ani/ulator si al unui
iu0it crud. Ea su(ereaza ca, inainte de a:l int;lni /e don 2uan, Carlos studiase e@cesiv /lantele
/si1otro/e la indieni /recu) si )isticis)ul oriental. %otusi, ?ar(aret "un7an con-ir)a
des/re Castaneda ca ar -i intre/rins )ulte cercetari de teren in /erioada in care se /resu/une
ca si:a -acut ucenicia, dar )entioneaza ca acesta avea 1arul de a -a0rica /ovesti inca inainte
de a:l cunoaste /e don 2uan, ca avea -ar)ec cu care reusea sa )ani/uleze -e)eile cu
(randioase )inciuni3 =lies a0out 1is su//osed 1eroic /ost and )7sterious intri(uin( /rezent>
(a/ud 999.sustainedaction.or().
In cartea sa, ?ar(aret "un7an, a-ir)a des/re Carlos ca acesta ar -i s/us3 =I- I ca)e to 7ou
and I told 7ou t1at I 1ad -ound t1e ulti)ate 9a7 o- li-e and t1at I could tell 7ou e@actl7 1o9
to do it, it 9ould 0e ver7 1ard -or 7ou to acce/t. 'ut i- I said to 7ou t1at IEve (ot a
)7sterious teac1er 91o 1as le-t )e in so)e (reat )7steries, t1en itEs )ore interestin(.ItEs
)uc1 eas7er to acce/t>. $i un -ost cole( de a/arta)ent al lui Castaneda s/une des/re acesta
ca =1e 9as a 9onder-ul liar> (Cesar #evano, a/ud 999.sustainedaction.or().
Centru ca =noul na(ual>, Carlos Castaneda, -usese nu)it =0unicul> )iscarii Ne9 !(e, devenind un -el
de =(uru>, calea sa a /rins, du/a /arerea lui $and7 ?c Intos1, in =ca/cana> )ulti oa)eni inteli(enti. "ic1ard
2ennin(s, /rocuror din #os !n(eles, a intre/rins cercetari intensive /entru a de)onstra ca don 2uan a -ost
=/ura -ictiune>, iar Carlos devenise nu at;t celi0atar, ci )ai de(ra0a /oli(a) =9it1 an active 1are) o-
-e)ale initiates>. 2ennin(s )ai s/une ca -iloso-ia lui Castaneda se 0aza /e -estele /e care le <uca cu
=a0undant i)a(ination and ot1er 9ritersE insi(1ts> (2ennin(s, a/ud. $and7 ?c Intos1, Ne9sda7 oct. 200,
999.sus:tainedaction.or().
Criticii sunt in cea )ai )are /arte de /arere ca scrierile lui Castaneda se inscriu in do)eniul
-ictiunii 3 =I 1o/e t1at Carlos 9ill live u/ to 1is callin( as a /o9er-ull 9riter and avoid
sc1e)in( u/ c1ea/ )iracles. %1e .niversit7 o- Cali-ornia )i(1t one da7, I sur)ise, live u/
to its tonal o0li(ations and ad)it 1is )istaIe concernin( CastanedaEs C1.&. in ant1ro/olo(7
91ile, in dee/ reverence -or t1e na(ual, (rantin( 1i) an 1onorar7 doctorate -or 1is valua0le
service to !)erican literature>, a-ir)a 8arlis Osis in revista Csc17c1olo(7 %oda7, in *A8.
&ar Castaneda ra);ne /asiv la orice atacuriG el evita )ereu /u0licitatea, re-uza cate(oric sa
-ie -oto(ra-iat, sa i se investi(1eze trecutul sau sa:si dezvaluie viata /ersonala3 =For
Castaneda, )7ster7 9as 0etter t1an realit7> (&on #attin, CastanedaEs lover re-lects on
s1a)anis) and cele0rit7. CE4O%E3 t1e divine cactus, $an Francisco C1ronicle &ate, 2B
au(., 200H, 999./e7ote. co)).
%otusi, ceea ce reuseste, -ara:ndoiala, Castaneda este sa de)onstreze ca =t1e 9orld is 91at
co)es o- 91at can 0e>, /uncteaza "ic1ard de ?ille, si cea )ai i)/ortanta /ro0le)a care se
/une (=t1e )ost )eta/s71ical 5uestion>), este de unde au venit toate ideile sale, cu) ar -i
=o/rirea dialo(ului>, te1nica ce aduce a 7o(a, sau /uterea tacerii interioare3 =91en Castaneda
)ade t1at 5uestion live in t1e )inds o- a )illion readers 1e earned our consideration as a
Culture Hero des/ite all 1is tricIs>, ast-el ca =it )aIes no di--erence 91et1er t1e 0ooIs are a
record o- an actual encounter or Castaneda is t1e aut1or o- a clever -iction>. &e ?ille insista
asu/ra datoriei vra<itoresti inde/linite de Carlos, a)intind ca don 2uan ii co)andase3 =7our
note0ooIs is t1e onl7 sorcer7 7ou 1ave. 4ou started on /at1 o- Ino9led(e 9ritin( and 7ou
9ill -inis1 t1e sa)e 9a7>. &aca autorul nu l:a int;lnit niciodata /e don 2uan, cu at;t )ai
de)n de a/reciat este -a/tul ca a reusit sa =vra<easca> )ilioane de oa)eni, Castaneda -iind
un scriitor, =a stor7 teller 91o tricIs us into learnin(, a -antasist on a /eda(o(ical )ission, a
)7t1)aIer 91o 1as )ade 1i)sel- a )7t1>.
Castaneda a /us in circulatie un )it, a devenit el insusi )it, iar a/lica0ilitatea celor /ovestite
de el /oate trans-or)a naratiunea in realitate. %otul este la inde);na cititorului. El este
sin(urul in )asura sa a/recieze, /rin /ro/riile sale e@/eriente, daca volu)ele lui Castaneda
sunt sau nu valide. =Noul na(ual =a 1ranit =-oa)ea> (de ?ille) oa)enilor de )it, de )a(ic,
de intele/ciunea stravec1e sau de autodezvoltarea sinelui. Fiindca, s/une $and7 ?c Intos1,
=1e ada/ts 1is /er-or)ance to t1e needs o- ti)e and /lace>.
!ceste =stor7>:uri c1iar au /utere, se convin(e de ?ille 3 =so)eti)es 0elie- or intention
)aIes t1in(s 1a//en in t1e ordinar7 9orld 9it1out /s7c1oso)atic or ot1er )ec1anical
)editation. %1e se/arate realit7 )er(es 9it1 t1e 0oss realit7>, iar /ovestile sale sunt =)ore
real to 1i) (Castaneda) t1an t1e /a/er on 9ic1 t1e7 are /rinted. our co))it)ent to 1is
realit7 c1ar(es it 9it1 li-e. $orcer7 turns out to 1ave a social conte@t a-ter allP> ("ic1ard de
?ille, CastanedaEs 2ourne7, Ca/ra Cress, *A+, 'ooI su))ar7 07 $and7 ?c Intos1, ***,
999.sustainedaction.or().
Cert este ca, /rin c1iar -a/tul scrierii si al succesului at;tor volu)e, Castaneda si:a /us in a/licare
/ro/ria teorie. !devarate sau nu, c1iar si criticii, s/une ?icI 'ro9n, recunosc -a/tul ca acest antro/olo(
controversat a desc1is calea s/re invataturile sa)anice autentice. Interesant este ca du/a 20 de ani de
tacere, in **H, Castaneda a/are 0rusc in /u0lic, /ro/un;nd /unctul cul)inant al artei vra<itoresti3
/asele )a(ice, denu)ite de Castaneda
tensen(rit7. El a in-iintat in acest cadru o or(anizatie nu)ita =Clear(reen>, unde
/ro)oveaza, i)/reuna cu alti )e)0ri, /rin se)inarii si 9orIs1o/:uri, =/asele )a(ice>.
%er)enul =tense(rit7> /rovine din ar1itectura si denu)este o co)0inatie intre tensiune si
inte(ritate. &ar aceste )iscari, /recizeaza, ?icI 'ro9n, se asea)ana sus/ect de )ult cu
artele %ai C1i sau 8un( Fu. &e alt-el, du/a investi(ari, acesta a-la ca, de -a/t, Carlos
Castaneda a -acut, in /erioada *AB:*8*, cursuri de Iun( -u, cu antrenorul Ho9ard #ee, in
$anta ?onica. Ce de alta /arte, in nici unul din cele noua volu)e a/arute /;na in **H,
Castaneda nu a )entionat ni)ic des/re ast-el de =/ase )a(ice>. In ti)/ul uneia din aceste
con-erinte, Castaneda a-ir)a des/re e@/erienta sa3 =ItEs a stor7, 0ut not a stor7>.
O alta nela)urire /entru cititorii sai o re/rezinta si -a/tul ca, inca din anii NA0, Castaneda isi
construise /ro/ria co1orta de =vra<itoare>, -or)ata din %ais1a !0elar, Florinda &onner:
Drau si Carol %i((s, care, la r;ndul lor a-ir)a ca l:au in;lnit /e don 2uan ori au -ost disci/ole
ale lui Carlos, =noul na(ual>. Centru -iecare dintre ele, insa, don 2uan s:a /rezentat su0 nu)e
di-erit.
Florinda &onner:Drau e@/lica intr:un interviu ca, /otrivit invataturilor indianului 7a5ui, nu
e@ista un -ir rosu al caii ucenicului, -iecare (eneratie tre0uind sa isi (aseasca /ro/ria
)odalitate de a s/ar(e 0arierele /erce/tiei. !st-el s:ar e@/lica toate incon(ruentele /rivind
invataturilor /rezentate de cele trei =vra<itoare> in cartile /u0licate de ele in ra/ort cu cele ale
lui Castaneda.
%oate discutiile /urtate in <urul /ersonalitatii lui Castaneda sunt i)/;nzite de )ister, de
ne/otriviri in anu)ite eveni)ente, de a)0i(uitati. &ar Castaneda, s/une Florinda &onner:
Drau, se inscrie in ta()a vra<itorilor s/ecializati in arta visatului, ceea ce insea)na ca ei sunt
e@/erti in a -i in doua locuri deodata. &aca acest lucru este adevarat, e de inteles de ce Carlos
se lu/ta, du/a s/usele 'ar0arei ?7er1o--, cu ideea ca avea /ersonalitate du0la.
Intr:un interviu cu !le@ander 'lair:E9art, din **2, intre0ata -iind daca si ea traieste in
acelasi ti)/ doua realitati, Florinda &onner:Drau se loveste din nou de /ro0le)a li)0a<ului,
datorita caruia nu /oate ras/unde e@actG =da si nu>, =itEs one realit7> (Florinda &onner in
conversation 9it1 !le@ander 'lair:E9art, &i)ensions, Fe0ruar7, **2,
999.sustainedaction.or(.).
Intre0ata -iind din ce )otiv si:a /u0licat Castaneda volu)ele, Florinda &onner:Drau
ras/unde, e@act ca si don 2uan si Carlos, ca acestea sunt rezultatul datoriei sale. Castaneda si:
a scris cartile ast-el inc;t /rin ele sa trans)ita )ai de/arte invataturile lui don 2uan.
=$o)e0od7 1as to 0e 1ooIed 07 it>, s/era Florinda &onner Drau.
In anul 200B, un -ost ade/t al 9orIs1o/:urilor lui Castaneda, "al/1 %or<an, realizeaza un -il) )ai )ult
sau )ai /utin =docu)entar> des/re activitatile /etrecute in cadrul or(anizatiei Cal(reen. !cest -il), Eni()a o-
$ocerer (* )in, .8, 200B) este, a-ir)a intr:un articol Carlo Cava(na, =s1ort on -act, lon( on
s/eculation>. Fil)ul creeaza con-uzie /rin relatarile /rota(onistilor si /rin e-ectele de lu)ina, )enite sa
du0leze sau sa tri/leze /ersona<ul care vor0este. Ni)ic clar nu se elucideaza des/re cazul lui Castaneda,
/ar;nd -inal)ente un -il) -ara tel, s/une Carlo Cava(na. In acelasi ti)/, cei care il critica /e Castaneda,
)e)0ri ai
coteriei sale, recunosc ca acesta radia ener(ie si ca in ti)/ul 9orIs1o/:urilor sale s:au
int;)/lat lucruri )inunate. Cava(na conclude 3 ="al/1 %or<an undou0teadl7 1as an
i)/eca0le intent, 0ut 1e (.) is no -il))aIer at all>. Eni()a o- a $orcerer incearca sa arate
-alsul din activitatile lui Castaneda, insa )odalitatea /rin care o -ace ra);ne su0 nivelul
sco/ului /ro/us.
?arvin Harris i)/aca /arerile e@tre)e /rin inte(rarea o/erei lui Castaneda in do)eniul
o0scurantis)ului -eno)enolo(ic. O0scurantis)ul, s/une /ro-esorul Harris, sustine
cunoasterea o0tinuta /rin ins/iratie, revelatie, intuitie si credinta, in o/ozitie cu cunostintele
o0tinute /rin cercetari stiinti-ice, ela0orate. %otusi, )ulti antro/olo(i au intre/rins cerecetari
valide des/re sa)anis), -ara sa devina cele0ri si -ara sa -ie acuzati de o0scurantis). &aca
o0scurantis)ul insea)na a -olosi )etode )ai de(ra0a antistiinti-ice dec;t nonstiinti-ice,
volu)ele lui Castaneda se inscriu -ara indoiala in strate(ia de cercetare o0scurantista.
Ce e nou, in cazul lui Carlos Castaneda, este ca el scrie =-ro) t1e inside>, las;ndu:si in )od
voit senti)entele sa do)ine naratiunea3 =t1e ai) o- t1e narrative is to (et t1e reader to
/artici/ate in t1e s1a)anEs s7ste) o- intelli(i0ilit7 and t1ere07 to de)onstrate t1at realit7 is
t1e creature o- social consensus>.
$u0iectivitatea eveni)entelor /rezentate eli)ina din start /osi0ilitatea e@istentei unui adevar
(social) a0solut. Feno)enolo(ic, s/une ?arvin Harris, don 2uan /oate -i /rezentat ca un -a/t
de adevaruri )ulti/le.
In antro/olo(ie, ince/;nd de la F. 'oas incoace, se doreste doar a se a-la cu) (;ndesc
nativii. !/oi, /rin -ilozo-ia lui Husserl, trans)isa /rin scrierile lui !l-red $c1utz, a ince/ut sa
se /una accent /e natura sociala a adevarului. Orice realitate devine, din acest )o)ent, /ur
su0iectiva, iar stiinta -izica, a-ir)a ?. Harris, nu se /oate a/lica in viata socioculturala din
cauza inter/retarii (=)eanin(>)3 =.t1e /artici/ant o0server can never -ind t1e trut1 o- t1e
lived e@/erience a/art -ro) t1e consensus a0out suc1 t1in(s -ound in t1e co))unit7 in
91ic1 t1e o0server /artici/ates. %rut1s are al9a7s relative and social> (?arvin Harris,
Criti5ue o- C1eno)enolo(7 and CastanedaEs !nt1ro/olo(7, -ra(). din Cultural ?aterialis)3
%1e $tru((le o- Culture, Ne9:4orI, "ando)House, *A*, 999.sustainedaction.co)). &in
/unct de vedere social, un adevar nu este acce/tat ca adevar dec;t in )asura in care este
recunoscut de )asa.
E@/erientele lui Carlos Castaneda du/a int;lnirea cu don 2uan, nu se inscriu in cate(oria
e@/erientelor co)une, ast-el ca ele nu /ot -i acce/tate ca adevarate. In sc1i)0, ele sunt
adevarate in realitatea non:ordinara.

.2I? ?O""I$ON F!%!:N F!%! C. &ON 2.!N
Klad "o)an
=I a) t1e lizard Iin( / I can do an7t1in(>
2i) ?orrison

.n ti)/ litur(ic /a(;n, un s/as) ocular tind sa se instaureze o data cu vocea lui 2i)
?orrison. In -ata )asei de oa)eni care:l /rivesc el decla)a 1i/notic3 Ho9 )an7 o- 7ou
Ino9 t1e7 are aliveJ Ho9 )an7 o- 7ou Ino9 t1e7 are reall7 aliveJ (Oliver $tone, **). Ceea
ce re-or)uleaza de)ersul initial al -or)atiei s/re un )isionaris) nu li/sit de -ai)a si
stralucire. .n sa)an de rit traditional devine ast-el o stranie co)0inatie intre vindecator,
/astor de tur)a, /rotector, si, si)ultan, sa)an:lu/tator /entru /ro/ria lui cauza.
"econstituirea /uterii sa)anice tine de sc1i)0area directiei interesului. $a)anul clasic se
inter/une intre clanul sau si lu)ea de dincolo ca )ediator, catalizator activ, ca/a0il sa
(enereze ec1ili0ru. Cuterea sa consta in /rinci/al in ca/acitatea de a -iinta ca /otir, s/atiu de
trans)isie inteli(ent3 in caz de 0oala, acest sa)an )er(e in lu)ea de dincolo si, eroic,
reordoneaza lucrurile s/re un sens )ai 0un. El este deci (vra<itor, )istic, sau nu) un 0un al
tri0ului /entru ca /rote<eaza si deli)iteaza. Cu c;t sa)anul este )ai /uternic, cu at;t tri0ul
traieste )ai in-loritor3 o /ro/ortie directa ce nu )ai /oate -i a/licata in cazul lui 2uan ?atus,
0ene-actorul lui Carlos din volu)ele lui Castaneda. !ici sa)anul s:a reorientatG instrainat de
tri0, el se intoarce s/re el insusi si sondeaza (c;teodata a/roa/e -izic) /ro/riul sine. 'inele
(intei este inlocuit cu li0ertatea /ro/rie individului, dornic sa a<un(a la starea de (ratie in care
sa /oata transcende lu)ile cunoscute de el. =$a dai t;rcoale Kulturului si sa -ii li0er este o
indrazneala su/re)a> (Castaneda, **8, 2*8) a-ir)a dona $oledad, /entru ca se ar0oreaza /e
lo(ica interna a unei ast-el de conce/tii, condusa continuu de nevoia de a evita, de a
stra/un(e )oartea, -ie cea din tonal, -ie, )aret, cea rezultata din in(1itirea sinelui de catre
Kultur.
Conce/tul de /utere devine aici )ult )ai nuantat. $a)anul traditional crestea in /utere cu c;t contbacta )ai
e-icient lu)ea de dincolo. O sea)a de caracteristici de di/lo)at lucid /ot -i asadar atri0uite acestui sa)an,
-a/t care:l su/ra/une /este varii co)/orta)ente de re(asit in 0analitatea zilnica, usor reco(nosci0ile deci
/entru /rivitorul /ro-an. $oarta sa tine de initiere si nu incu0a taina necunoscutului. Cuterea ii este, de
aceea, identi-ica0ila cu natura actelor sale. Forta a(ricultorului este sinoni)a (desi, intr:adevar, /e alt /lan) cu
-orta )istic:cine(etica a sa)anului. &on 2uan se ra/orteaza la na(ual cu un alt ti/ de /utere. El disociaza
s/ontan3 =EvointaE este )ult )ai cu/rinzatoare dec;t NratiuneaE = (Castaneda, **5, 20) si recladeste
ast-el o alta e/iste)a a /uterii. Cornind de la /aradi()a tonal:na(ual, cele doua /uteri se construiesc
su/ra/un;ndu:se, dar )iz;nd sco/uri di-erite. "atiunea este, du/a don 2uan, o racordare do()atica la lu)e,
un )od cu)inte si caldut de a -i, un )od al co)/ro)isului -ata de sine. Finalitatea ratiunii este
ci)entarea o)ului in tonal, 0locarea constiintei intr:o lu)e a unor a/arente inselatoare sinoni)a cu
)oartea. Intuitia lui 'laIe se i)/une aici cu un li)0a< si)ilar, o/ti)ista3 "eason, or t1e ratio o- all 9e
1ave alread7 Ino9n, is not t1e sa)e t1at it s1all 0e 91en 9e Ino9 )ore ('laIe, **+, 28A). Kointa lu/ta
toc)ai in directia o/usa acestei -iintari, /entru ca ea este /uterea de a atin(e /lenitudinea
eului /ro/riu (Castaneda, **5, 20), recon-i(ur;nd intr:un sens re-le@iv o /erce/tie si o
lu)e. Co0or;nd lentila aici, desco/eri) ca )ani-estarile lui 2i) ?orrison (Oliver $tone,
**) se conduc du/a le(ile, de)ente, a/riorice, ca)u-late in dorinta, ale unei /uteri ce
salasluieste activ (asa cu) activa e devenirea insasi si re)e)orarea ei) in s/iritul sau viu. %1is
9orld, t1is 9orld is a 91eel to /o9er and not1in( 0esides. Cu) s/une 'laIe , =it is as t1e
&irt u/on )7 -eet, No /art o- ?e> ('laIe, **+, H28).
Intre lu)e si sar/e : )onstri ener(etici : sa)anul are /uterea si lu)ea cealalta. ?o0ilul
necesar ce asi(ura accesul /rin usile /erce/tiei in realitatea de dincolo, enor), )iscator, se
cere c;r)uit /rintr:o disi)ulare lu0rica a -ricii. I- 1e senses -ear... este e@/resia te)erii
resi)tite o data cu /la/;nda 0alansare ec1ili0ristica /e zidurile cetatii ca /e la)a li)0ii de
sar/e, intre tonal si na(ual, intre tri0 si inauntru, intre )isiunea initiala, traditionala a vraciului
si e@cesul decadent. "oata su/radi)ensionata a lu)ii, a)etitoare si con-uza, -avorizeaza
caderea in /arti. &incolo de /erce/tie sau de li)itele si)turilor ori ale ratiunii, o enor)a
luciditate cautata cu dis/erare si cu e@ces este )ereu /resi)tita, /rovocata. No9, 9e 1ave
co)e a(ain in t1e land o- t1e -air and t1e stron( and t1e 9ise. Cuterea : c1eia catre lucruri :
este atri0utul entitatilor de dincolo de li)ite. Ea va -i utilizata in -olosul tri0ului, data tri0ului
ca ener(ie vindecatoare si nu)ai c;nd ei se vor dezice de elG intr:o noa/te ca cea din (radina
D1etse)ani, va vedea el dezec1ili0rul si a/ocali/sul. .se us, 2o1n, use our stren(1t, co)e on
in... I /ro)ise 7ou I 9ill 0e 9it1 7ou to t1e end o- ti)e. In transa in care sa)anul se a-unda
tot )ai )ult, )ai co)/let, incearca el sa:i atra(a /e ceilalti3 s/ectacolul /artici/ativ,
);ntuitor intr:un sens trist, ii va duce dincolo. %1e 0lue 0us... Incre)enind ti)/ul si
/rovoc;nd so)nul tru/urilor, el anunta o venire. Is ever70od7 inJ Is ever70od7 inJ %1e
cere)on7 is a0out to 0e(in. ?iscarile sinuoase, identice, 1i/notice sunt /roduse cu
luciditatea rece, re/tilina, a liderului care /rovoaca incet, si(ur, /atrunzator, /uternic a
/ro-esional 17steria. Forta lui este a0soluta, si li0ertatea lui, le(ata ireversi0il si constitutiv de
tote). I a) t1e lizard Iin(, I can do an7t1in(.
Este aici o intuitie care tine direct de atavic, venita din atavic intoc)ai cu) vine, ca traznetul,
o)ul lui Nietzsc1e3 =orice su-let (/urus1a3 s/iritus) este de -a/t li0er, Ts/une EliadeU
autono), nu)ai ca o)ul nu:si da sea)a de asta. $co/ul -iloso-iei este deci, du/a $;)I17a,
intele(erea (=realizarea>) acestui -a/t3 ca su-letul este li0er> (Eliade, **, 2*)G raz0ind la
su/ra-ata si instaur;ndu:se /lenar. ?orrison sta din nou /e )uc1ie3 este sa)an /rintr:o
lo(ica a unei )osteniri ereditar:s/irituale (acce/tate de sine), dar cauta sa )entina, dincolo de
<ocul de scena, cal), al /ro/ovaduirii directionate /entru o )asa, o tur)a de rataciti, /ro/ria
li0ertate.
!v;nd inde/endenta /e care incearca sa o desco/ere Carlos, ?orrison intra intr:o noua era, /redicti0ila,
tra(ica, trista in sens 0audelairean, )olco)a (/entru ca /re:a/ocali/tica), lucida si indre/tata s/re )oarte ca
s/re o realitate necesara, 1ranitoare. Cra1ul -ata de un don 2uan care, cinic, incearca sa instituie o distanta, o
contra/ondere, o ru/ere e-icienta intre sine si )oarte (intuita ca anulare totala a sinelui : ce vis divinP) este
cu at;t )ai )are. 'unaoara, ce rost ar )ai avea lu/ta o data ce li/sa ei /er)ite, )ai /recis nu deran<eaza
/er)anentizarea li0ertatii. Iata ca don 2uan se inseala c;nd s/une ca =-ara constiinta )ortii totul este co)un,
)inor> (Castaneda, **5, H*)3 o vietuire vaduvita de i)inenta )ortii nu )ai -oloseste la ni)ic.
Crin oc1ii lui don 2uan se construieste adevarata ca/cana a lui ?orrison. #i0ertatea sa este un
-actor su-icient si su0li) /entru o reintoarcere i)/ros/atata in 0anal, s/re )oarte. ?orrison
e tra(ic /entru ca intele(e necesitatea unui s-;rsit, /ris)a vietii /rin s-;rsitul ei, a/latizarea
lu)ii -ara i)0atr;nire. Insa o intele(e reintorc;ndu:se la ea. El nu a/lica, /recu) o0isnuieste
at;t de si(urul 0ene-actor al lui Carlos, o constiinta a doua )orti /osi0ile3 cea de aici, cere:
0rala si cea din na(ual, totala, a s/iritului sla0, ci, cunosc;nd 0o(atia (si li0ertatea /osi0ila aP)
celeilalte realitati, se reintoarce la )oartea de /e /a);nt, )ai /uternica si )ai a/roa/e.
Cuterea, venita in c1i/ traditional, este directionata intr:un )od )ai con-uz, )ai /utin
trans/arent, )ai /otrivit unei lu)i -ara credinta, dar toti acei ce nu sunt (ata sa:l ur)eze
acu), /ot aste/ta re/rezentatia ur)atoare /entru ca ceea ruleaza s:a )ai vazut si este -ara
s-;rsit. !ll t1ose unsitted 9ill a9aIe t1e ne@t s1o9.
#u)ea revoluta, in a des/erate land, /rintre nisi/uri )iscatoare, astea/ta un alt );ntuitor.
El insusi un an(oasat, e@citat de )oarte si de durere, inconsecvent /entru ca lu)ea este
incoerenta intr:o )aniera de0ila, ?orrison:sa)anul e@/lica a/etenta sa /entru a/ocali/s,
-ascinatia sa /entru Kulturul in z0or3 I a) interested in c1aos, desorder... !titudinea aceasta,
si)/list )i)etica, este /arado@al o cautare a ordinii /rin incor/orare in 1aosul (eneral. C;nd
lu)ea cu )ulte -ete se indrea/ta s/re distru(ere, el va -i -ara indoiala autodistructiv, du/a
)odelul scor/ionic, din /oe)ul unic, e@orcizat de -antas)e canine, cel )ai -ru)os dintre
/oe)e3 s1e dances in a cercle o- -ire... ?oartea, vazuta de dinainte, cunoscuta in a)anunt, in
/esteri, este stiut inevita0ila si total /revizi0ila. No sa-et7, no sur/rise, t1e end. ?oartea
s-idata cu incoerenta devine sco/. ?7 onl7 -riend, t1e end.
Inlocuind )isiunea initiala de a -urniza tri0ului ec1ili0rul, aceasta )oarte v;nata va inlocui
/lanul traditional, de care sa)anul se dezice, asa cu) tri0ul se dezice de el si de usile lui ce
ras/und dincolo de li)ite, noa/tea, inainte de c;ntatul cocosilor. %1e end o- our ela0orate
/lans, t1e end o- ever7t1in( t1at stands, t1e end... !/oi e@cesul distantarii -ata de istoria
/ersonala : =Fat1erJ> =4es, son.> =I 9ant to Iill 7ou. ?ot1erJ I 9ant to -ucI 7ou all ni(1t,
0a07>. Forta ceruta de aceasta aliniere la ri(orile unei lu)i )ulti/le si in dizolvare i)/lica o
crestere a ei /rin asi)ilarea si acu)ularea 1i/notica a celorlalti. Incoronare a dezec1ili0rului
sinelui cu sine, crizist si decadent, el nu )ai recunoaste sensul /ro/riilor cuvinte. In )e, t1e7
see e@actl7 91at t1e7 9ant to see... I a) a -aIe 1ero. Iluzionist, ?orrison:sa)anul se
indrea/ta, )er(;nd /e -irul acesta sinistru si asi)il;nd /utere /entru a o irosi, catre ca/atul
0ine cunoscut.
In acest /arcurs, sinele se indoieste de /ro/ria identitate. I a) l7in(3 I a) a-raid. Costura lui -rizeaza /e aceea
a salti)0ancului si el se te)e /entru <ustetea actelor sale. In aceeasi /aradi()a, el incearca sa se
-ereasca de un ridicol care nu a venit, adus /e nori sau anuntat /u0licului, ci /e care l:a creat el, l:a ali)entat
/rin el au(u)ent;ndu:l. O 0ila nea(ra lui 2i) aici, -ata de cinis)ul (cul)ea, salutarP) al lui don 2uan. Centru ca
se inc1ide in sine acesta din ur)a /oate ca/ata o aura de s-;nt i)/ondera0il. &ar s-;ntul i)/ondera0il nu
/oate co0ori /e /a);nt sa );ntuiasca. C;t de credi0ila atunci s/usa vocalistului No one 1ere (ets out
alive, care trans)ite at;t conditia de )uritor a o)ului cu care ne:a) o0isnuit c;t si, claustrant,
/ro/ria sa conditie de erou e/i-anic intru/at. &aca se reduce la in-i) actul lui ?orrison, iata directia
coerenta /e care o ia acesta, /astrator de viciu, totusi /astor, deviat si intercesor in acelasi ti)/. !tra(erea
celorlalti in <ocul de do)inatie in )odul de)itizat, ce
tine de s/ectacolul nes-;rsit si re/eta0il /;na la ca/atul ti)/urilor, inlocuieste salvarea
tri0ului cu i)/unerea unui loc co)un : our )utual -riend : )oartea tre0uie sa -ie asu)ata de
toti cei din sala3 Is ever70od7 inJ
Carcur(;nd un itinerariu 0azat /e o -unctionalitate a se)nelor, ra)asitelor vii sa)anice de
/e /arcursul e@istentei lui 2i) ?orrison, cel al lui Oliver $tone, du/a cu) ne:a) o0isnuit,
desco/eri) doua =nasteri> conco)itente. Cea sa)anica si cea /oetica. ! doua o /otenteaza
si o /lasticizeaza /e /ri)a. Cestera initiatica, /e care Eliade o considera locus s/eci-ic
!)ericii de Nord (Eliade, **A, 0*), <a(uarul, sar/ele curcu0eu, )escalina, retra(erea in
desert sunt toate -a/te sa)anice. &e ase)enea, =asa nu)itele icaros, c;ntece sa)anice, <oaca
un rol tera/eutic i)/ortant T.U deoarece sti)uleaza si declanseaza a/aritia viziunilor T.UG
/otrivit sa)anilor T.U co)unicarea cu s/iritele se sta0ileste /rin inter)ediul )uzicii.>
(&rouot, 200H, A:A2).
"ezu);nd, )uzica, asociata dansului in aceasi )aniera in care o -ace don 2uan, este
incri/tare si des-acere s/re dincolo. !ici ?orrison isi intele(e conditia. $o/;rla care il
tuteleaza e se)n distinct /entru ca =su-letul li0er /oate sa se trans-or)e in ani)ale3 un
soarece, o re/tila, o )olie, un vier)e sau o lacusta> etc. (Culianu, 2002, 85). %oate aceste acte
vin sa co)/leteze -i(ura de<a =invra<itorita> a solistului, dar vin de ase)enea /entru o /unere
)ai atenta in ra)a a lui ?orrison, situ;ndu:l /e li)ita /er-ida dintre sa)anis)ul clasic si cel
Ne9 !(e. Fiind re-le@iv, el /oate si)ultan sa /ercuteze (ilar, ca o coarda de c1itara
electronica) cu su)a constiintelor inca/a0ile de a vedea. In acest sens /oeticitatea s/iritului
sau e /rovidentiala.
Crecu) don 2uan, care =e@/lica> intotdeauna /ictat i)a(inile (-a/tele) de neinteles rational,
/ozitivist, ?orrison arunca claritatea esentei /lastice, c1iar daca nu revelatorii, /este versurile
sale. E-ectul este du0lu3 clari-icarea /erce/tiei /ro-ane, nevazatoare, /rivitoare (du/a zisa lui
don 2uan) si inscrierea in cercul de -oc al /oeziei. Nietzsc1e said t1at all (reat t1in(s )ust
9ear )onstruous )asIs in order to inscri0e t1e)selves in t1e 1earts o- 1u)anities, iata
c1eia /entru o lectura /oetica a versurilor, /astr;ndu:se a/roa/e de credintele lui don 2uan,
a)/li-ic;ndu:le. Intoc)ai ca Nietzsc1e, 'audelaire s/une3 =Ince/ 1alucinatiile. O0iectele
e@terioare iau a/arente )onstruoase. %i se reveleaza su0 -or)e necunoscute /;na atunci.
!/oi se de-or)eaza, se trans-or)a, si in s-;rsit /atrund in -iinta ta, sau )ai 0ine s/us, tu
/atrunzi in ele.> ('audelaire, 200, 22:2H).
C1iar daca -or)ulata in alte sco/uri, )iz;nd s/re o alterare a si)turilor intr:un sens o/us, sau cel /utin
di-erit de cel sacru, -raza /oetului -rancez /resu/une aceeasi a/lecare asu/ra lu)ii. !ceeasi dere(lare
e-icienta, z0or dia(onal, inti), s/re ceva care devine, /rin aste/tare, o taina )a(netica. $i)turile, i)/ot)olite,
o0osite de vre)e, iau calea /ierzaniei, =/ro/ortiile ti)/ului si ale -iintei sunt dere(late> ('audelaire,
200, 2H) : )anEs /erce/tions are not 0ounded 07 or(ans o- /erce/tionG 1e /erceives )ore t1an sense
(t1oEever so acute) can discover ('laIe, **+, 28A). $i)turile se trans-or)a intr:un dru) al derutei,
/ietruit neatent, ca un caldar;) ce ascunde tra/e si ca/cane la -iecare /as. Ca o vedere /rintr:o
/erec1e de oc1elari de soare cu lentile:vitraliu, catre o lu)e, de alt-el, clara, vedere /rintr:un
val )iscator, /erdea de a/a. 'laIe, (uru:ul /oetic al lui ?orrison, al -razei lui ?orrison, se i)/une din nou,
ca o instanta. El s/une3 I 5uestion not )7 Cor/oreal or Ke(etative E7e an7)ore t1an I 9ould Yuestion a
6indo9 concernin( a $i(1t3 I looI t1rou(1 it R not 9it1
it. ('laIe, **+, H28).
&isocierea -iind acu) /recisa, sa)anis)ul lui 2i) ?orrison /are sa se trans-or)e, valurit
continuu de diluviile sa)anis)ului clasic si ale celui Ne9 !(e, catre o -or)a de arta cu
a/etente sa)anice. &esi(ur -ru)usetea acesteia sta in li/sa e@cesului intr:unul din vectorii
/osi0ili. "at;nd o -ascinatie /osi0ila, don 2uan devine doar o latura intr:o /erce/tie
su/radi)ensionata. !cesta este un /ariu /e care il c;sti(a ?orrison -ara sa:l stie. $i cu) se
de/arteaza i)a(inea, el isi odi1neste cea-a /e su/ra-ata cadei si );inile /e lun(i)ea 0uzelor
ei.









2.?!E$%". Ks. &I$CICO# IN OCE"! #.I C!$%!NE&!
!nca ?untean
Ce tot /arcursul cartilor sale, Carlos Castaneda -ace re-erire la i)inenta unei sc1i)0ari
)a<ore, care era /re-i(urata in -iecare ele)ent al vietii sale. .niversul sau /are sa nu:si )ai -ie
autosu-icient, aste/t;nd /arca i)/ulsul /rielnic care sa:l indre/te in directia cea 0una3 Era
ceva in )ine care cerea o rearan<are a vietii )ele. !ceasta nevoie de a re:aran<a lucrurile din
viata )ea i)i era -a)iliara. O )ai si)tise) si in trecut, dar, a/oi, trecuse in stare latenta.
(Castaneda, 200H, *8). Ocazia a/are su0 c1i/ul unui 0atr;n indian 4a5ui, a carui si)/la
/rezenta )odi-ica )odul in care Carlos se vede /e sine. Co)/orta)entul lui don 2uan
?atus devine /rile< de analizare a /ro/riului sau co)/orta)ent. O si)/la /rivire de:a
indianului este de a<uns /entru a declansa /rocesul de intros/ectie al lui Castaneda3 ?i:era
ciuda ca:i s/usese) tot -elul de 0azaconii si ca -usese) /rivit de acei oc1i re)arca0ili
(Castaneda, 200B, +). %re/tat, Carlos devine ucenicul lui don 2uan, -iind -oarte interesat de
tot ceea ce de-ineste s/atiul acestuia, )ai ales de utilizarea si )ani/ularea /lantelor
1alucino(ene. &aca la ince/ut este atras /ro-esional de universul ciudat al vra<itorului, locul
antro/olo(ului va -i cur;nd luat de catre curiozitatea occidentalului care devine )artorul
unor e@/eriente ciudate.
Crivind in ur)a, Carlos Castaneda )arturiseste ca si:a ince/ut ucenicia cu don 2uan in
iunie *+. &e -a/t, ale(erea lui ca disci/ol a -ost un /roces lent si di-icil, deoarece indiciile
care deter)inau ale(erea ucenicului erau )ult )ai nu)eroase si a0sconse3 ... decizia -inala
/rivitoare la cine /utea sa invete, sa devina un o) al cunoasterii era lasata in sea)a unei
/uteri i)/ersonale care era cunoscuta de don 2uan, dar se a-la in a-ara vointei sale.
(Castaneda, 200B, 8*). !sadar, nu )aestrul isi ale(e disci/olul, ci /uterea il aduce /e ucenic
in calea invatatorului sau. !le(erea acestuia va -i a/oi deter)inata de se)ne /recise ca )odul
de co)/arti)entare al -i0relor lu)inoase sau intensitatea culorii oului lu)inos ale
ucenicului, dar si de reactii neo0isnuite ale naturii (citite in z0orul /asarilor, /lantele
1alucino(ene, etc). Cel ales era considerat s/ecial, deoarece avea desc1idere catre lu)i care
erau cu totul inaccesi0ile oa)enilor o0isnuiti. &e alt-el, ale(erea initiala era ri(uros
su/rave(1eata, /e tot /arcursul uceniciei a/ar;nd se)ne ale /uterii care isi dadeau acordul
sau dezacordul in /rivinta continuarii invataturilor si care dictau dru)ul care tre0uia ur)at
de catre disci/ol.
!st-el, )ani/ularea a0ila a unor indicii si su(estii ii /er)it lui don 2uan (1idarea corecta a
co)/orta)entului lui Carlos. #aurence &ela07 su0liniaza -a/tul ca, in cadrul co)unitatilor
de sa)ani tun(usi, candidatul este ales de catre un s/irit care il o0li(a sa devina sa)an.
Candidatul nu invata niciodata sin(ur, el -iind in /er)anenta instruit de catre unul sau c1iar
)ai )ulte s/irite. &aca sa)anii tun(usi isi cons-iintesc candidatul in /rezenta intre(ului clan
reunit, inainte ca acesta sa:ti incea/a ucenicia, don 2uan il va aduce a0ia )ai t;rziu /e Carlos
in -ata celorlalti )e)0rii ai (ru/ului sau de vra<itori.
Ko) analiza in continuare )odul in care este nuantata relatia dintre )aestru si disci/ol in cartile lui Carlos
Castaneda. Fiecare volu) aduce in -ata cititorului noi a)anunte care clari-ica detaliile volu)ului
/recedent, in -inal toate volu)ele -iind /arte inte(ranta ale aceleiasi carti )ari, care cu/rinde intre
co/ertile sale istoria devenirii lui Carlos Castaneda. Invataturile lui &on 2uan, /ri)ul volu) se)nat de
Castaneda (a/arut in anul *+8), insista asu/ra ince/uturilor uceniciei sale, caracterizata, in )are /arte,
/rin i)/osi0ilitatea de a:si
intele(e rational invatatorul. Carlos va a-la cu sur/rindere ca, at;t don 2uan c;t si invatatorul
si 0ine-acatorul acestuia s:au a-lat, la r;ndul lor, in aceeasi di-icultate, nereusind sa asi)ileze
invataturile /ri)ite dec;t in ti)/. !t;t na(ualul 2ulian (invatatorul lui don 2uan), c;t si na(ua:
lul Elias (invatatorul na(ualului 2ulian) au int;)/inat aceleasi di-icultati si au ur)at aceleasi
eta/e /entru a deveni oa)eni ai cunoasterii.
%rans)iterea in-or)atiilor este in-luentata de tonul vocii )aestrului (0l;nd, /rietenos, as/ru,
0at<ocoritor), care se sc1i)0a in -unctie de reactia ucenicului si de (radul de i)/licare al
acestuia in /rocesul de invatare. Crezenta lui don 2uan devine necesara /entru Carlos,
ui)indu:l /er)anent /rin sc1i)0area de viziune des/re lu)e /e care i:o /ro/une3 Dasea)
ca -elul sau de a -i era -oarte linistitor, iar si)tul u)orului su/er0G dar dincolo de toate,
si)tea) ca e@ista o su0stanta tacuta in actiunile sale, o consistenta care )a ui)ea /ur si
si)/lu (Castaneda, **5, ). 'l;ndetea co)/aniei )aestrului va -i )ereu un (1id de
nade<de, )ai ales in /erioade tul0uri. Initierea /otentialului disci/ol devine di-icila in
)o)entul in care acesta tre0uie sa se su/una re(ulilor3 =.cenicul e o /ersoana care lu/ta sa:
si clari-ice si sa:si reinvie le(atura cu s/iritul, )i:a e@/licat el (don 2uan). O data reactivata
le(atura, el nu )ai este ucenic, dar /ina atunci, /entru a:si ur)a calea, are nevoie de un sco/
/uternic, care, 0ineinteles, li/seste. !sadar, el ii in(aduie na(ualului sa:i -urnizeze sco/ul, iar
/entru aceasta e nevoie sa renunte la /ro/ria:i individualitate. Iata in ce consta di-icultatea>
(Castaneda, 2000, 55).
?etodele /rin care un ucenic devine un o) al cunoasterii se trans)it din (eneratie in
(eneratie, -iecare na(ual (conducator al ucenicilor) -iind o0li(at sa instruiasca la r;ndul sau un
viitor na(ual, duc;nd in acest )od taina cunoasterii )ai de/arte, o-erindu:si sie sansa de a
deveni un o) li0er toc)ai /rin asi(urarea continuitatii liniei de vra<itori. &esi na(ual ase)eni
lui don 2uan, invatatorul acestuia )ai era nu)it si dia0lero, ter)en -olosit e@clusiv de catre
indienii din $onora, ?e@ic, denu)ind o /ersoana )ale-ica ce /ractica )a(ia nea(ra si /oate
sa se trans-or)e intr:un ani)al : o /asare, un c;ine, un coiot sau orice alta -iinta (Castaneda,
200B, A). Ceea ce ii a/ro/ie /e acesti dia0leros de don 2uan si de disci/olii acestuia este
-a/tul ca -iintele astea au /ro/riile lor le(i si una dintre ele este ca un dia0lero tre0uie sa
trans)ita secretul unuia din -a)ilia lui (Castaneda, 200B, *).
.cenicul nu este deloc un /ersona< /asiv, care asculta atent toate /rele(erile )aestrului, ia
notite si le invata cu)inte /;na la int;lnirea viitoare. .cenicului ii sunt intinse tot ti)/ul
ca/cane /entru a /utea lua o atitudine cores/unzatoare, de lu/tator in -ata necunoscutului
care ia -or)a su0 oc1ii lui. !cest necunoscut se )aterializeaza de c;teva ori in vra<itoarea #a
Catalina ()eta)or-ozata, la r;ndul ei, in /asare, c;ine sau c1iar lu;nd in-atisarea lui don
2uan), care, /rin )aiestria ei e@traordinara il a)eninta /e Carlos ast-el inc;t el tre0uie, c1iar si
-ara a<utorul lui don 2uan, sa:si a/ere viata. !-la) )ai t;rziu ca, de -a/t, don 2uan -acuse o
intele(ere cu #a Catalina /entru a:si testa disci/olul. Oricu), atacurile acesteia, c1iar daca
re(izate, dezvaluie /rin violenta lor /ericolul de )oarte in care se a-la ucenicul, care
ri/osteaza cu nesi(uranta in -ata tainelor ascunse oc1ilor o0isnuiti.
%rucurile de acest (en, c1iar daca )arturisite )ai t;rziu lui Carlos, nu scad cu ni)ic i)/ortanta
atri0uita (estului3 %rucul la care se re-erea era unul din )o)entele cruciale ale uceniciei )ele. !vusese
loc cu )ulti ani inainte, dar totusi era at;t de /roas/at in )e)oria )ea, ca si cu) s:ar -i int;)/lat
atunci. Crin )ani/ulari artistice, don 2uan ):a -ortat la o
con-runtare directa si ins/ai);ntatoare cu o re/utata -e)eie:vra<itor. T...U &on 2uan )i:a
e@/loatat -rica de acea -e)eie, ca sa devina o )otivatie /entru continuarea uceniciei )ele,
a-ir);nd ca tre0uie sa invat )ai )ulte des/re vra<itorie, ca sa /ot -i in stare sa )a a/ar si
sin(ur de -a/tele ei )a(ice. "ezultatul -inal al trucului sau a -ost at;t de convin(ator, inc;t a)
si)tit sincer ca nu avea) alte resurse dec;t sa invat c;t )ai )ult /osi0il daca voia) sa ra);n
in viata (Castaneda, **5, B:B2). In ast-el de )o)ente, Carlos isi aduce a)inte de
invataturile lui don 2uan, /recu) si de cuvintele acestuia, /otrivit carora o)ul se indrea/ta
s/re cunoastere treaz, cu tea)a, cu res/ect si cu convin(ere a0soluta3 Ni)ic /e lu)ea asta
nu ni se -ace cadou si orice invatatura tre0uie do0;ndita /e o cale di-icila. (Castaneda, 200B,
HB). %oate ca/canele intinse ucenicului nu -ac dec;t sa:i dezvolte ca/acitatea de a -ace -ata
/rovocarilor care a/ar /e dru)ul di-icil al lu/tatorului. &isci/olul tre0uie sa -ie tot ti)/ul
ade)enit si /acalit, /rin tot -elul de )etode ela0orate, induc;ndu:i:se ast-el dorinta de a
continua3 ...nu)ai un e@centric si:ar asu)a )isiunea de a deveni o) al cunoasterii din
/ro/riul inde)n. .n o) inteli(ent tre0uie sa -ie /acalit /entru a -ace asta. (Castaneda, **5,
B).
Ne/utinta de a continua este una din eta/ele inte(rante ale uceniciei. Carlos insusi isi
intreru/e ucenicia in se/te)0rie *+5. !l doilea volu) al lui Castaneda, Cealalta realitate
insista asu/ra acestui as/ect, nuant;nd )otivele care l:au deter)inat /e Carlos sa ia aceasta
decizie. E-ortul e@traordinar /e care il /resu/une )etoda de invatare -olosita de don 2uan,
/ierderea certitudinii /e care o are des/re veridicitatea vietii nor)ale, dar si viata /rea
dezl;nata si li/sa de ec1ili0ru il convin( /e Carlos ca renuntarea este cea )ai 0una o/tiune.
Ka reveni asu/ra deciziei luate in )o)entul in care realizeaza ca viata lui /oate continua doar
daca se reintoarce /e dru)ul ales cu ini)a. &on 2uan il s-atuise de nenu)arate ori sa isi
alea(a un dru) cu ini)a /entru a -i intotdeauna la )a@i)ul /osi0ilitatilor. Carlos reince/e
ast-el, cu )ai )ult cura<, lu/ta i)/otriva dus)anilor si)0olici ai viitorului lu/tator3 -rica,
luciditatea, /uterea si 0atr;netea, dar si lu/ta cu sine, cu ratiunea sa i)/ovaratoare.
!lta lectie i)/ortanta data ucenicului este do0;ndirea inaccesi0ilitatii3 sa -ii inaccesi0il
insea)na sa te atin(i de lu)ea din <urul tau cu econo)ie (Castaneda, 200H, *0).
Inaccesi0ilitatea il va -ace /e disci/ol )ai desc1is in -ata realitatilor ascunse, )ai /redis/us la
desci-rarea tainelor lu)ii incon<uratoare, )ai dornic de a /rivi lu)ea /rintr:o stare de
constiinta sc1i)0ata. #ucrurile a/arent a0surde ca/ata sens in )o)entul /erce/erii lor in
ti)/ul unei stari sc1i)0ate de constiinta3 C;nd lu)ea este /e dos, noi sunte) in /icioare,
dar c;nd lu)ea este in /icioare, noi sunte) /e dos. !cu), c;nd noi si lu)ea sunte) in
/icioare, crede) ca sunte) /e dos... (Castaneda, 200H, 28).
Invatatura des/re u)ilinta este necesara viitorului raz0oinic:calator. Centru ca disci/olul
occidental sa intelea(a necesitatea u)ilintei, /rivita ca )od de e@istenta, don 2uan -ace
re-erire la u)ilinta nativa a indienilor. $i totusi, u)ilinta unui lu/tator este de)na si nu are
ni)ic in co)un cu cea a unui cersetor oarecare. Ea se naste din /uterea /ersonala c;sti(ata
cu )ari e-orturi, se do0;ndeste tre/tat si este ne/retuita /entru -iecare o) al cunoasterii.
.cenicia /resu/une c1iar )ai )ulti )aestrii, cu -unctii di-erite. !laturi de invatator, disci/olul este
indru)at si de catre 0ine-acator, ale carui indatoriri nu sunt )ai /utin i)/ortante dec;t ale )aestrului.
'ine-acatorul aduce detalii e@/licative ucenicului, de cele )ai )ulte ori de)onstr;ndu:si )aiestria in
-ata ui)ita a acestuia. &aca don 2uan este
invatatorul lui Carlos, don Denaro este =0ine-acatorul> sau, ins/ai);nt;ndu:l de -iecare data
cu <on(leriile sale. Foarte rar se -oloseste de cuvinte /entru a:si ade)eni ucenicul, deoarece
toata arta sa consta in re/rezentare, -iind a0solut convins de -a/tul ca actiunile sale trans)it
toata e@/erienta )ani-estata. &on Denaro era, -ara indoiala, ade/tul actiunii, /entru ca un
o) al cunoasterii traieste /rin actiune, nu /rin ceea ce (;ndeste des/re actiune, nici
(;ndindu:se la ce se va (;ndi du/a ce va ter)ina actiune (Castaneda, **5, 2).
Insistentele lui Carlos de a e@/lica -iecare (est al lui Denaro din /unct de vedere rational il
/riveaza /entru vre)e indelun(ata de 0ucuria i)/artasirii unor ast-el de e@/eriente iesite din
co)un. Indatoririle celor doi /ro-esori conver(, in -inal, s/re acelasi sco/3 desc1iderea totala
a ucenicului ins/re lu)ea vra<itorilor. &aca invatatorul re:aran<eaza viziunea disci/olului
des/re lu)e, sc1i)0;ndu:i din interior )odul de a o /erce/e, 0ine-acatorul va actiona din
e@terior asu/ra )odalitatilor in care i se /rezinta acestuia lu)ea. N&eran<areaE /erce/tiilor
initiale nu conduce la distru(erea totala a acestora, ci doar la nuantarea lor, sensi0iliz;nd
-iecare detaliu al lu)ii incon<uratoare. &e:a lun(ul uceniciei, sc1i)0arile /erce/ute de catre
Carlos (in )odul sau de a0ordare a lu)ii) se /roduc -oarte lent, dar irevoca0il. El isi
sur/rinde adesea detasarea -ata de actiunile oa)enilor a<un(;nd, -ara voia lui, la o/rirea
dialo(ului interior si c1iar la o/rirea lu)ii, trasaturi esentiale ale vra<itoriei lui don 2uan. &ar
/;na sa a<un(a acolo, ucenicul are de urcat )ai )ulte tre/te:calitati, -iecare di-icila si
/rovocatoare in acelasi ti)/3 sta/;nirea de sine, disci/lina, ra0darea si ale(erea )o)entului
/otrivit. Covara cea )ai teri0ila de inlaturat /e dru)ul cunoasterii ra);ne di)inuarea
i)/ortantei de sine, /osi0ila doar cu a<utorul inventivitatii.
In )o)entele 1otar;te de catre )aestru, ucenicului ii sunt trans)ise invataturi destinate
e@clusiv /artii sale st;n(i. Ca don 2uan sa:)i /oata i)/artasi invataturile sale /entru /artea
st;n(a, era necesar sa intru intr:o stare unica de claritate /erce/tuala, cunoscuta dre/t
constiinta elevata. Ce /arcursul anilor c;t a) -ost cu el, ):a adus in re/etate r;nduri in
aceasta stare, /rin inter)ediul unei lovituri a/licate cu /al)a in /artea de sus a s/atelui. &on
2uan )i:a e@/licat ca, intr:o stare de constiinta elevata, ucenicii se /ot co)/orta a/roa/e la
-el de natural ca in viata de zi cu zi, dar se /ot concentra cu o -orta si o claritate neo0isnuita.
%otusi, o calitate inerenta a constiintei elevate este aceea ca nu /oti sa:ti a)intesti in )od
o0isnuit de ea. Ceea ce trans/are intr:o ase)enea stare -ace /arte din constiinta de zi cu zi a
ucenicului nu)ai /rintr:un urias e-ort de recu/erare (Castaneda, ***, 0).
&is/aritia lui don 2uan de /e /a);nt nu reduce cu ni)ic din i)/ortanta care ii este atri0uita. El
continua sa -ie /rezent in )i<locul ucenicilor /rin invataturile sale, care ca/ata neincetat sensuri noi3 ...don
2uan sc1i)0ase cursul vietii )ele in )ai 0ine. Evaluase) iar si iar ceea ce -acuse el /entru )ine si
concluzia -usese intotdeauna aceeasi. El i)i adusese li0ertatea. (Castaneda, **8, 0*). !t;t 2uan ?atus,
c;t si Denaro Flores sunt continuatorii unei traditii 0azate /e autodisci/lina si av;nd /ractici e@tre) de
ra-inate. Ei sunt /racticanti i)/eca0ili ai artei lor, i)/eca0ilitatea -iind una din trasaturile de-initorii ale
lu/tatorului. &on 2uan ii )arturiseste lui Carlos ca i)/eca0ilitatea nu este altceva dec;t -olosirea
corecta a ener(iei. (Castaneda, ***, 2*). .lti)ul volu) se)nat de Carlos Castaneda, #atura activa a
in-initatii (a/arut in anul **8)
aduce /entru /ri)a data in -ata cititorului un alt -el de )aestru, )ai de(ra0a stiinti-ic dec;t
s/iritual, -iind o /arte inte(ranta a vietii acade)ice a antro/olo(ului Castaneda. !d)irator
declarat al /ro-esorului #orca, Carlos se (1ideaza /entru un ti)/ du/a ideile a/arent
inovatoare ale acestuia. Insa, /use -ata in -ata, lu)ea /ro-esorului #orca nu este indea<uns de
convin(atoare si de veridica -ata de s/atiul s/iritual dezvaluit de don 2uan. %otusi, #orca
ra);ne un (1id stiinti-ic /entru Carlos, desi /entru o /erioada redusa in ti)/. #u)ea lui don
2uan, cu toate di-erentele ei de /erce/tie, isi are lo(ica ei interna. ?ai )ult dec;t at;t, Carlos
se vede in i)/osi0ilitatea de a nu reactiona in -ata unor conce/te at;t de revolutionare3
.../recizia lui don 2uan in /rezentarea conce/telor sale )a s/eria in-iorator. E-icienta sa i)i
a/aruse ca do()atis) (Castaneda, 200H, H2).
!naliz;nd din interior siste)ul de cunoastere al lui don 2uan, Carlos Castaneda o0serva ca
acesta este atit de 0ine sta0ilit, inc;t nu era /osi0il ca ea (cunoasterea) sa -ie de-or)ata in
vreun -el (Castaneda, 200B, *). Crin ur)are, ucenicul era, /e dre/t cuv;nt, ele)entul care
-ocaliza invataturile lui don 2uan (Castaneda, 200B, 22+). In )od /arado@al, stiinta lui don
2uan va deveni /entru Carlos coerenta a0ia du/a )ulti ani de la ince/erea uceniciei. Crovo:
carea continua va (1ida, in -inal, disci/olul ins/re cunoasterea a0soluta in cautarea careia a
/ornit c;ndva.

H."O#.# H!#.CINODENE#O" IN "I%.!#."I#E $H!?!NICE
!ndrada Fatu %utoveanu
?oto3 =$unt un o) care stie cu) sa devina /asare (&on 2uan)>
=Nu /ute) incerca ni)ic )ai )ult dec;t sa sta0ili) ince/utul si directia unui dru) in-init
de lun(. Cretentia unei desav;rsiri siste)atice si de-initive ar -i, in cel )ai 0un caz, o
autoiluzie. Cer-ectiunea nu /oate -i o0tinuta aici de catre un cercetator individual dec;t in
sensul su0iectiv, co)unic;nd tot ce a a -ost ca/a0il sa vada> ($i))el a/ud Castaneda, **5a,
8).
Cri)a dintre cartile lui Carlos Castaneda /rivind starile alterate de constiinta a/area in *+8,
un an se)ni-icativ /entru sc1i)0area de atitudine ce a avut loc in )entalitatea a)ericana,
c;nd contracultura a venit sa redistri0uie siste)ul de -orte centrat /;na atunci /e /uterea
institutionala )onolitica si conservatoare. Castaneda ras/unde unui ti/ nou de autor, care
rese)antizeaza )ar(inalitatea, aduc;nd e@/erienta su/rasenzoriala si ritul sa)anic din
s/atiul /eri-eric in care il aruncase /ozitivis)ul traditionalistilor in s/atiul a0ordarilor
cercetarii stiinti-ice antro/olo(ice, i)/letite cu /ara/si1olo(ia. Centru siste)ul sau, 1alucino:
(enele sunt /unctul de /ornire in e@/eri)ental, ele)entul care -aciliteaza desc1iderea si
ulterior e@/lorarea unor alte s/atii si di)ensiuni /si1ice sau ener(etice. E@tazul 1alucino(en
devine, asadar, conditie initiala ce sta0ileste directia acelui dru) =in-init de lun(>, des/re care
scria Deor( $i))el, traiectorie /entru care Castaneda ale(e /ers/ectiva (-ie ea reala sau
-ictionala) a cercetarii e@/eri)entale, su0iective. O ast-el de a0ordare a e@/erientei
e@trasenzoriale, a starilor de constiinta neo0isnuite, /oate -i considerata at;t contraculturala
c;t si /ost)oderna /rin i)/licatiile livresti ce nu /ot -i i(norate de autor. In /lus, /ost)o:
dernis)ul uzeaza -ra()entar, creativ, ludic, de o intrea(a literatura de /ro-il care il /receda,
iar /rin desc1iderile si actiunile sale de 0ricola<, Castaneda i)0ina in-or)atii de
antro/olo(ie, /si1olo(ie, /ara/si1olo(ie, istorie si istoria reli(iilor in s/ecial.
.n studiu co)/arativ al rolului 1alucino(enelor in s/atiul sa)anic traditional2 si se)ni-icatia
acestora in te@tele lui Castaneda se <usti-ica /rin interesul nostru /entru rolul su0stantelor
narcotizante ca unul din -actorii co)uni re/rezentativi /entru starile e@tatice, vizionare. In
conte@tul )ai lar( al starilor vizionare, des/re care s:a s/us, /e 0una dre/tate ca =au <ucat
din toate ti)/urile un rol i)/ortant, TdeoareceU le re(asi) at;t la 0aza starilor de transa
e@tatica, in cazul sa)anilor, c;t si la ori(inea revelatiilor celor care au -ondat )arile curente
reli(ioase sau c1iar a unor re)arca0ile -eno)ene de vindecare sau de ins/iratie artistica>
(&rouot, 200H, H:B), sa)anis)ul ocu/a un rol /rivile(iat. $a)anul ra);ne, du/a cu)
su0liniaza ?ircea Eliade, =-i(ura do)inanta caci, /este tot in aceste zone in care e@/erienta
e@tatica este socotita dre/t e@/erienta reli(ioasa /rin e@celenta, sa)anul, si nu)ai el, este
)arele )aestru al e@tazului Ts.n.U. O /ri)a de-initie a acestui -eno)en co)/le@, si /oate cea
)ai /utin 1azardata, ar -i3 sa)anis) _ te1nica e@tazului> (Eliade, **A0, 20).
!ccesul la e@tazul )istic este, asadar nu nu)ai /rivile(iul de necontestat al sa)anuluiH, ci c1iar calea de
acces esentiala la alte /aliere ontolo(ico:ener(etice. $a)anul detine a0ilitatea de a iesi din sine (asa cu) o
s/une si eti)onul (recesc) si de a /atrunde (/rin /rocedee ce ii sunt -a)iliare3 1alucino(enele, auto1i/noza,
e@ercitiile de concentrare) intr:o stare de transa,
in care =isi indrea/ta su-letul in $/atiile unde il /oarta e@tazul sau, e@/loreaza intinsele
universuri interzise neinitiatilor, unde le(ile naturale sunt a0olite. Ce )o)ent, eli0erat de
conditia u)ana, devenit el insusi s/irit, i)/arte cu celelalte $/irite, de la e(al la e(al,
li0ertatea, /uterea, stiinta lor. T...U el vede la distante )ari, /ri)este )esa<e, desci-reaza
viitorul, desco/era secrete, sta/;neste entitati ce ratacesc, salveaza su-letele /ierdute in lu)i
)isterioase> (?ercier, **H, 8). =In ti)/ul calatoriei sa)anice, su-letul si cos)osul se
reunescG sa)anul devine atunci calea de acces /entru -ortele creatiei sau /entru -ortele
intra/si1ice. T...U $-id;nd ti)/ul si -rontierele culturale, adevarata traditie sa)anica a ra)as,
/;na in zilele noastre, vie si sur/rinzator de e(ala cu ea insasi, at;t in )etoda, c;t si in
i)a(ine> (&rouot, 200H, 2A5).
?area se)ni-icatie a sa)anis)ului in conte@tul unei ti/olo(ii a 1alucino(enelor este data de
ecuatia care se sta0ileste intre uzul de /lante narcotizanteB si e@tazul orientat in )od e@/licit
si -unda)ental catre accesul la o alternantiva (noseo:ontolo(ica, catre do0;ndirea (/rin
cucerirea te)/orara, cu a<utorul /lantelor =intele/te>, a unui statut dai)onic, se)idivin) unei
=stiinte> des/re lu)ea )ateriala si )ai ales des/re cea de dincolo, ascunsa in s/atele ei
(&rouot, 200H, +A) cu sco/ul de a e@orciza, de a vindeca, de a sta0ili relatii cu su-letele
de-unctilor carora tre0uie sa le serveasca dre/t (1id in lu)ea de dincolo, de a (1ici viitorul,
de a orienta activitatea tri0ala sau de a duce tratative cu )ediul incon<urator (8ern0ac1,
**5, 5**)3 =sa)anul inde/lineste -unctia de doctor si de vindecatorG /une dia(nosticul, cauta
su-letul -u(ar al 0olnavului, il /rinde si il aduce ina/oi in tru/ul din care a /lecat. %ot el
insoteste su-letul )ortului in In-ern, -iind /si1o/o)/ /rin e@celenta T...U, /revede sc1i)0arile
de vre)e, are darul clarviziunii si /e cel al vederii la distanta (asa ca /oate zari v;natul)G de
ase)enea are le(aturi )ai str;nse, de ordin )a(ico:reli(ios, cu ani)alele. &ivinatia,
clarviziunea -ac /arte din te1nicile )istice ale sa)anului>, el este vra<itor, )edicine:)an,
/reot si )istic si /oet (Eliade, **A, AA:A*, *).
In acest co)/le@ de a0ilitati si -unctii, unul dintre locurile /rivile(iate din /unctul de
vedere al te1nicilor -olosite este ocu/at de 1alucino(en. Crin sursa lor ve(etala,
1alucino(enele /un in relatie sa)anul cu lu)ea naturala si, /rin inter)ediul ei, cu -ata
nevazuta a acesteia, cu lu)ea s/iritelor3 =atunci c;nd vor sa intre in co)uniune cu lu)ea
su/ranaturala, sa)anii recur( a/roa/e intotdeauna la anu)ite ti/uri de /lante, /e care -ie le
in1aleaza, -ie le /re/ara su0 -or)a de /astile Ts.n.U> (&rouot, 200H, 8), -a/t e@/lica0il /rin
se)ni-icatia /e care e@/erienta de ti/ /si1edelic o ca/ata in e@istenta u)ana a-lata in cautare
de sine si de cunoastere /;na la/ dincolo de li)itele constiintei.
Centru a /une intr:o relatie de co)/aratie co)/le@ul sa)anic traditional cu siste)ul /ro/us de lucrarile lui
Castaneda5 se /oate vor0i de analo(ii si di-erente structurale, cu rezerva ca, s/ecialist in antro/olo(ie,
Castaneda /oseda lecturi i)/ortante in ceea ce /riveste sa:)anis)ul in conotatia sa clasica si deci
discre/antele sau continuitatile nu tin de s-era int;)/latorului (c1iar reinter/ret;nd creativ traditia, nu
se /oate -ace a0stractie de ea), -ie te@tele sale )arturii reale sau nu, )ai ales atunci c;nd se iau in
considerare coordonate s/atiale co)une. $a)anis)ul sud:a)erican re/rezinta o arie e@tre) de se)ni-icativa
/entru uzul sa)anic de te1nici narcotizante intr:o (a)a e@tinsa de re/rezentari, at;t din /ricina
varietatii de )ani-estari reli(ioase /rezente aici, c;t si a sincretis)ului care -unctioneaza intre ele.
&e aceea, trec;nd de la ter)enii (enerali ai sa)anis)ului la cei /articulari, ai ariei sud:
a)ericane, se /oate vor0i de interesul )arcat in acest s/atiu /entru e@tazul de ti/
1alucino(en datorita, /e de o /arte, e@istentei unei -oarte )ari varietati de /lante, dintre care
nu)eroase au /ro/rietati curative sau narcotizante, /e de alta /arte ti/ului de )entalitate cu
s/eci-ic )a(ic, desc1is catre co)unicarea, /rin inter)ediul ve(etalului ori ani)alului, cu un
univers autoconsistent al s/iritelor. O /ro0a /entru i)/ortanta ele)entului e@tatic in
)entalul colectiv sud:a)erican este /rezenta in )itolo(ia civilizatiilor /recolu)0iene din
Kalea ?e@icului si !)erica Centrala, a trei divinitati care /rin -unctiile lor sunt in contact cu
/lantele 1alucino(ene, inzestr;ndu:le cu atri0ute divine.
Cri)a dintre ele este re/rezentata de zeul:ciu/erca %eonanacatl, care /atroneaza ciu/ercile
1alucino(ene de ti/ul Csiloc70e )e@icana, Csiloc70e za/otecoru) etc. =Intruc;t aceste
ciu/erci secreta su0stante to@ice de anu)e e-ect, sucul ciu/ercilor este in(ur(itat de sa)ani,
/reoti si vra<itori in cadrul unor ritualuri divinatorii, in(aduindu:le 1alucinatia Ts.n.U si
a/arenta stare de transa, necesare s/ectacolului sacru al /ro-etiei3 intr:o inca/ere sla0
lu)inata, /reotul divinator )esteca ciu/erca sacra sau ii sor0ea zea)a stoarsa, a/oi cadea in
e@taz )aladiv si ras/undea cri/tic intre0arilor /use de credinciosi (ritualul -iind ras/;ndit )ai
ales la )azateci). T...U in aceste conditii s/iritul /reotului dro(at se trans/orta in viitor , de
unde se intoarce cu in-or)atii T...U. 'ernardino de $a1a(un /ovesteste ca a vazut localnici
dro(ati, c;nt;nd si dans;nd, dar in ++ Inc1izitia a interzis -olosirea ciu/ercilor, nu)ind
/erversiune eretica viziunile 1alucinante o0tinute /rin dro(are. (&e alt-el, analizele ascestor
ciu/erci, in secolul XX au /us in evidenta /rezenta acidului liser(ic, #$&)> (8ern0ac1, **5,
+5). Fascinatia /o/ulatiilor acestei arii (eo(ra-ice /entru e@tazul de ti/ 1alucino(en,
)ani-estata /rin ritualurile sa)anice in centrul carora sta uzul de su0stante narcotizante,
/re/arate du/a un ritual ce denota convin(erea colectivitatilor in sacralitatea lor, este
de)onstrata de varietatea de i/ostaze /e care -eno)enul le are in acest s/atiu si de
di)ensiunile /e care le ca/ata aici relatia dintre -or)ele reli(ioase, sa)anice, de accedere la
lu)ea s/iritelor si deci la o cunoastere su/ranaturala.
alta re/rezentare in /lan )itolo(ic a 1alucino(enelor este zeita azteca ?a7a1uel, care
/rote<eaza -ecunditatea si toate 0auturile si /lantele a)etitoare, narcotizante intre care se
nu)ara si /ul5ue, o vec1e 0autura din Kalea ?e@icului, o0tinuta /rin -er)entarea
/ortocalelor cu unele s/ecii de a(ave (8ern0ac1, **5, H52). &e ase)enea, in aceeasi lo(ica
sa)anica de /unere in relatie a /lantelor cu e-ect narcotizant si curativ, zeita este sotia lui
CatXcatl (=El:este:din:tara:leacurilor, zeul din /a);nt>), /rotectorul 0uruienilor de leac, zeul
aztec al leacurilor si al -ar)aco/eii )a(ice. %ot des/re zeita ?a7a1uel se )ai /oate adau(a /e
de o /arte -a/tul ca )itolo(ia azteca o /erce/e ca /e divinitatea care a desco/erit
/ro/rietatile ciu/ercilor narcotizante+, iar /e de alta /arte ca ea detine si -unctia de
/rotectoare a 0auturilor, alaturi de cei /atru sute de -ii ai saiA.
?ircea Eliade se o/reste, atunci c;nd vor0este des/re initierea sa)anica in s/atiul sud:
a)erican, la o0servatiile asu/ra tri0ului coni0o din 0azinul r;ului .ca7ali din studiul lui !.
?Xtrau@. .cenicul de sa)an, arata ?Xtrau@, =a -ost invatat de un s/irit sa vindece 0olnavii.
Ca sa intre in le(atura cu acesta, sa)anul 0ea o -iertura de tutun si -u)eaza c;t /oate intr:o coli0a er)etic
inc1isa> (?Xtrau@, a/ud Eliade, **A, *). Intr:o sc1e)a ase)anatoare se incadreaza un alt ti/ de
sa)an sud:a)erican, a/artin;nd tri0ului <ivaro, care, in cadrul
/rocesului initiatic, =zile intre(i nu se )ai atin(e de );ncare, isi ad)inistreaza 0auturi
narcotice, in s/ecial suc de tutun (care, se stie, <oaca un rol esential in initierea sa)anilor sud:
a)ericani)> (Eliade, **A, *2). #a sa)anul cari0 din Du7ana Olandeza /rocesul de /re(atire
a viitorului sa)an (/u<ai) este unul )ai sever. %utunul este si aici su0stanta /rivile(iata, tinerii
as/iranti la do0;ndirea noului statut tre0uind sa in(ri<easca /lantele din cultura de tutun a
sa)anului:initiator si sa 0ea zilnic suc de tutun in cantitati )ari. =Costul este a/roa/e ne(ru
/e toata durata /re(atirii3 ucenicii -u)eaza tot ti)/ul, )esteca -runze de tutun si 0eau suc de
tutun. &u/a dansurile o0ositoare din ti)/ul no/tii, la care se adau(a ur)arile /ostului si ale
into@icatiei cu tutun Ts.n.U, ucenicii sunt /re(atiti /entru calatoria e@tatica. T...U $e )ai
-oloseste si into@icatia cu /lanta taIini, care da o -e0ra /uternica. Novicele tre)ura din toate
)adularele si se crede ca s/iritele rele i:au intrat in tru/ si il s-;sie.T...U. #a s-;rsit, ucenicul se
si)te inaltat la Ceruri si se 0ucura de viziunile ceresti Ts.n.U> (!ndres, a/ud Eliade, **A,
HH). #a araucani, =de:a lun(ul intre(ii cere)onii se -oloseste tutunul. ?ac1i, T-e)eia:sa)anU,
tra(e un -u) si il tri)ite s/re cer, s/re Qeu. NIti daruiesc acest -u)PE, s/une ea>. !cest ti/ de
ritual reli(ios se /oate incadra deo/otriva in cate(oria into@icatiei cu 1alucino(ene, dar si in
cea a -u)i(atiilor, =ritual reli(ios stravec1i, const;nd in a-u)area locului de cult T...U cu
/lante sau su0stante aro)ate, arse lent, ca o -or)a de sacri-iciu /entru zei sau &u)nezeuG in
acest sco/ se -oloseau di-erite rasini (eucali/t, ta);ie, s)irna, 0deliu, nard), /lante (aloe,
c;ne/a, tutun, santal etc.)> (8ern0ac1, **5, 20+).
alta te1nica e@tatica din s/atiul sud:a)erican este -olosirea in !)azonia a unei 0auturi
1alucino(ene nu)ite a7a1uasca, considerata o su0stanta intelea/ta, din cate(oria
enteo(enelor, a su0stantelor revelatoare de &u)nezeu (&rouot, 200H, 52). O e@/erienta cu
a7a1uasca este relatata de CatricI &rouot, in ter)enii aceleiasi cercetari directe, su0iective,
i)/licate, ca si in cazul lui Carlos Castaneda. &i-erenta este ca la &rouot ave) de:a -ace cu o
situatie izolata de intrare in transa sa)anica, si nu de o initiere /ro/riu:zisa. Narcoticul este
-olosit in cadrul ritualurilor co)unitatilor santo dai)e din 'azinul !)azonian, intr:o -or)a
de sincretis) reli(ios care reuneste ele)ente de crestinis) si sa)anis). =!7a1uasca este un
ter)en 5uec1ua care de-ineste o 0autura /si1otro/a traditionala, cunoscuta si su0 nu)ele de
7a(X, nate)a sau dai)eG /re/ararea ei se 0azeaza /e -olosirea lianei 'anisterio/sis caa/i si a
unor -runze din s/ecia /s7c1otria> (&rouot, 200H, 5H). Folosita de )ii de ani, ea este si azi
utilizata de sa)ani si de curanderos, vindecatori, in ritualurile de divinatie si vindecare.
'autura creeaza o stare de 1i/erconstiinta, care da /osi0ilitatea unei si)ultaneitati intre starea
de atin(ere a unor li)ite ale constiintei si /erce/erea lu)ii incon<uratoare. !7a1uasca
insea)na in li)0a 5uec1ua =vinul su-letelor> sau =vinul viselor>, deoarece -ace le(atura cu
lu)ea de dincolo, cu =lu)ea ascunsa in s/atele lu)ii>, /rin ceea ce se c1ea)a )iraOoes,
viziuni, -iind considerata o /lanta sacra. E@/eri)ent;nd e@tazul /rin a7a1uasca, &rouot
)arturiseste ca a avut o vasta (a)a de senzatii, in care /erce/tiile auditive si vizuale sunt
)ult accentuate, sunetele sunt /erce/ute 1olo(ra-ic, i)a(inea in relie-, culorile )ult )ai vii,
a7a1uas5uero /ut;nd co)unica cu /lantele, cu co/acii si )ai ales cu /lanta calauzitoare din
0autura, care releva viata interioara a /adurii, a selvei, si )istere ne0anuite in stare de ve(1e.
!utorul )arturiseste a -i trait c1iar e@/eriente tele/atice, desi acestea nu sunt s/eci-ice, a/ar;nd )ai
ales in sa)anis)ul si0erian al a)anitei, ciu/erca to@ica, si in ritualurile /e7otl )ezo:a)ericane (&rouot,
200H, +*). E@/erienta este utilizata in acest s/atiu (a-lat la (ranita 'raziliei cu 'olivia) in s/ecial in
sco/uri curative (c1iar de (1idare in ale(erea altor /lante )edicinale) si divinatorii, una dintre laturile
esentiale -iind insa co)unicarea directa cu selva, cu natura si cu lu)ea s/irituala de dincolo ea.
Crovenind la r;ndul lui din s/atiul sud:a)erican, cu care /astreaza contactul, du/a cu)
sustin te@tele sale, /rin calatorii de cercetare antro/olo(ica si /rin relatii cu indivizi si
co)unitati de li)0a s/aniola (indienii /roveniti din ?e@ic), Carlos Castaneda /ro/une in
centru siste)ului neosa)anic din cartile lui o relatie de initiere care se sta0ileste intre
)aestrul 2uan ?atus, indian 4a5ui, si disci/olul sau, Carlos, cu care se identi-ica naratorul.
$tudentul in antro/olo(ie Carlos Castaneda cauta a/ro/ierea de 0atr;nul don 2uan /entru a
=cule(e in-or)atii> (Castaneda, **5a, *) toc)ai des/re /lante, in s/ecial cele )edicinale
-olosite de co)unitatile indiene /e care le viziteaza. 'atr;nul este un 0ru<o, ceea ce
=insea)na lecuitor, vraci, vra<itor>. &aca la ince/ut acesta este rezervat, in cele din ur)a isi
sc1i)0a radical atitudinea (Castaneda, **5 a, 0:), ince/;nd un /roces de initiere a
t;narului in te1nicile a0sconse ale artei sa)anice, /roces ciclic, cu intreru/eri si reveniri.
#a ince/utul initierii, /lantele 1alucino(ene sunt incarcate de o se)ni-icatie deose0ita. =!)
o0servat ca don 2uan insusi /usese un accent deose0it /e o anu)ita s-era a invataturilor sale,
res/ectiv /e -olosirea /lantelor 1alucino(ene T...U &on 2uan a -olosit in )od se/arat si cu
ocazii di-erite, trei /lante 1alucino(ene3 /e7otl (#o/1o/1ora 9illia)sii), 2i)son 9eed8
(&atura ino@ia sin. &. )etaloides) si o ciu/erca (/ro0a0il Csiloc70e )e@icana*). Inca inainte
de contactul lor cu euro/enii, indienii din !)erica cunosteau /ro/rietatile 1alucino(ene ale
acestor trei /lante. &atorita /ro/rietatilor lor, aceste /lante au -ost -oarte )ult -olosite at;t
/entur /lacere, c;t si /entru )edicina, in vra<itorie si /entru atin(erea unei stari de e@taz.
Ts.n.U. In conte@tul s/eci-ic al invata)intelor sale, don 2uan a asociat -olosirea &aturei ino@ia
si a Csiloc70ei )e@icana do0;ndirii de /utere, o /utere /e care el a nu)it:o un NaliatE, In ceea
ce /riveste -olosirea #o/1o/1orei 9illia)sii, el a asociat:o cu do0;ndirea intele/ciunii sau a
cunoasterii Ts.n.U )odului corect de a trai>, caci, =oric;t ar -i de in-ricosatoare invatatura
/entru o), )ai cu)/lit ar -i /entru el sa nu ai0a un aliat sau sa nu ai0a cunoastere>
(Castaneda, **5a, +:A, 5).
Cu o vocatie rationalista, ordonatoare, Carlos siste)atizeaza datele o0tinute, incerc;nd sa le
redea c;t )ai /recis, stiinti-ic, in ciuda -a/tului ca initierea sa continua, i)/lic;ndu:l tre/tat
in -eno)enul sa)anic /;na la atra(erea sa totala. =Centru don 2uan>, scrie el ordon;nd
in-or)atia, =i)/ortanta /lantelor consta in ca/acitatea acestora de a /roduce, la -iintele
u)ane, niveluri de /erce/tie /articulare Ts.n.U. T...U !ceste niveluri le:a) nu)it Nstari de
realitate neo0isnuitaE Tstates o- nonodinar7 realit7U, aceasta inse)n;nd o realitate s/eci-ica,
o/usa realitatii co)une, cotidiene. !ceasta distinctie se 0azeaza /e sensul inerent starilor de
realitate neo0isnuita. In conte@tul cunoasterii lui don 2uan acestea erau considerate ca -iind
reale, desi realitatea lor era di-erita de realitatea o0isnuita. &on 2uan considera starile de
realitate neo0isnuita ca -iind sin(ura -or)a /ra()atica de a invata si unicul )i<loc de a
do0;ndi /utere, las;nd i)/resia ca alte do)enii ale invataturilor sale erau doar
co)/le)entare do0;ndirii de /utere> (Castaneda, **5a, A).
"olul acestor /lante cu /ro/ietati 1alucino(ene din !)erica Centrala si de $ud sunt di-erite -unctional3 =don
2uan intele(ea si e@/lica aceste /lante ca -iind ve1icule care conduceau o)ul s/re -orte i)/ersonale, sau
=/uteri>, iar starile /roduse de ele ca -iind =int;lnirile> /e care le are un vra<itor cu acele =/uteri>, /entru a
c;sti(a controlul asu/ra lor> (Castaneda, **50, B). %ransa e@tatica /rovocata de ele este in )od
e@/licit una cu sco/ (noseolo(ic (nu in ter)eni de cunoastere rationala, ci e@/eri)entala, /erce/tiva,
/si1olo(ica si /ara/si1olo(ica)
si )ai /utin cu sco/uri )edicale, /si1o/o)/e etc. Castaneda insista /e aceasta latura a
sa)anului (o)ul de cunoastere0) si de ase)enea /e aceea de lu/tator, /rintre /uterile
acestuia nu)ar;ndu:se si arta de a se a/ara de -orte )ale-ice la nivel )ental. &e -a/t,
sa)anul lui Castaneda nu este -i(ura traditionala de (1id si vraci al co)unitatii, de /reot sau
/rotector al ei, ci un individ izolat, e@tre) de /uternic dar si de )isterios in acelasi ti)/,
ascunz;ndu:se su0 o in-atisare anoni)a si -ara a a/artine /rea )ult s/atiului u)an, )aterial
in care traieste.
Clantele in universul carora don 2uan il introduce /e Carlos la )odul ritualic, du/a le(i
s/eci-ice artei sale, sunt ener(etic vii, au un s/irit cu care se /oate co)unica /entru a /ri)i
de la ele cunoastere, /rotectie sau /utere, iar structura lor ener(etica /oate -i =vazuta>.
Co)uniunea se realizeaza intr:o di)ensiune i)ateriala, in care =tre0uie sa le vor0esti
/ersonal T...U, sa a<un(i sa le cunosti individualG /lantele iti /ot s/une tot ce te intereseaza
des/re ele> (Castaneda, **50, 2B). &es/re ?escalito (/e7otl), don 2uan s/une =nu tre0uie
sa -aci ni)ic anu)e /entru a /lacea sau a dis/lacea. El -ie te acce/ta, -ie te res/in(e>
(Castaneda, **5 a, H5).
Cri)ul contact cu ?escalito este descris de Carlos in ter)eni occidentali, rationali /;na la
e@tre)a3 =erau sa/te 0ucati din niste c1estii 0izare, de )ari)e si consistenta di-erita T...U #a
atin(ere se)anau cu )iezul de nuca sau cu o 0ucata de /luta. Culoarea lor )aronie le -acea
sa arate ca niste co<i de nuca> (Castaneda, **5a, H+). Carlos consu)a )u(urii de cactus
a-l;ndu:se in )i<locul unui (ru/ (int;lnirile vra<itorilor, a celor care /racticau e@tazul sa)anic,
se nu)eau )itotes si aveau loc seara). E-ectele 1alucino(enului se )ani-esta in senzatia
unei -racturi in realitate, Carlos ne)aiintele(;nd in ce li)0a se vor0este sau reor(aniz;nd
)ental, ca in vis, in-or)atiile, du/a co)0inatorica de ti/ oniric (Castaneda, **5a, HA:H8).
Cerce/tiile sale se sc1i)0a3 =a/a era ciudat de lucioasa, stralucitoare, ca un lac consistent T...U,
totul era cu-undat in intuneric T...U cu toate acestea, in interiorul zonei circulare a c;)/ului
)eu vizual totul era lu)inat>, la -el senzatiile /rivind /ro/ria /ersoana3 =ceea ce )i:a iesit din
(ura nu erau cuvinte, ci senti)entul (;ndurilor )ele nerostite ce t;sneau intr:un -el de
-or)a lic1ida T...U Era un suvoi /lacut de cuvinte lic1ide> (Castaneda, **5a, H8). &in a-ara2
e vazut av;nd un co)/orta)ent convulsiv, neo0isnuit desc1iz;nd (ura ca /entru a vor0i,
tre)ur;nd, sc;ncind, url;nd, aler(;nd du/a c;ine <uc;ndu:se cu el, )usc;ndu:se unul /e
celalalt, 0;nd i)/reuna cu el din a/a etc. (I0ide), BH).
"elatia cu ?escalito are loc /rin intrarea aliatuluiH in c;inele ne(ru din curte, /e care Carlos il vede ca o
)asa ener(etica. ';nd a/a, c;inele se )eta)or-ozeaza3 =l:a) vazut devenind trans/arent> =a) vazut
lic1idul irizat Ta/aU circul;nd de:a lun(ul -iecarui -ir de /ar si a/oi /roiect;ndu:se in a-ara acestora
/entru a -or)a o coa)a lun(a, al0a si )atasoasa>. Carlos su-era aceleasi )odi-icari ontolo(ico:ener(etice3
=se)anai at;t de )ult cu un c;ine, inc;t nu va /utea) deose0i unul de celalalt>. $c1i)0arile se realizeaza in
acelasi )od (=a) 0aut /;na c;nd lic1idul )i:a iesit /rin -iecare /or si s:a /roiectat a-ara su0 -or)a de -ire de
)atase si a) ca/atat si eu o coa)a lun(a, stralucitoare si irizata. ?:a) uitat la c;ine si coa)a lui era
e@act ca a )ea. Cor/ul )i se u)/lu de o 0ucurie su0li)a>. Carlos si aliatul co)unica, se <oaca (=ne:a)
<ucat si ne:a) lu/tat /;na c;nd eu i:a) cunoscut dorintele, iar el le:a cunoscut /e ale )ele>), se intele( in
ter)eni de co)uniune ener(etica si ca ur)are disci/olul e acce/tat de ?escalito3 =Tdon 2uan3U totul a
decurs 0ine /entru tine T...U %u te:ai <ucat cu el noa/tea trecuta. Esti sin(ura /ersoana /e care o cunosc care
a avut o ase)enea int;lnire, T...U
esti sin(ura /ersoana /e care a) vazut:o <uc;ndu:se cu el> (Castaneda, **5 a, H*, B0, BH,
BA).
O alta /lanta necesara ritului de initiere este =iar0a diavolului> (Castaneda, **5 a, 5H), ale
carei /ro/rietatiB sunt necesare /entru a sti)ula si -orti-ica a0ilitatile de cunoastere non:
rationala ale lui Carlos. !cesta este introdus de don 2uan in ritualul de cule(ere a /lantei5.
$unt disecate si (ru/ate cu atentie /artile+ /lantei, a/oi don 2uan le i)/ac1eteaza, le
/iseaza, le in)oaie in )od ritualic /entru a le tans-or)a in lic1id. &izolvata, su0stanta este
in(ur(itata (Castaneda, **5 a, 5A:5*)3 Carlos are -risoane, /erce/tiile sale se sc1i)0aA.
Iar0a diavolului este calea catre /utere3 /oti avea -orta -izica neo0isnuita sau c1iar z0ura.
&on 2uan, care con-era unor a0ilitati /recu) z0orul, o valoare ontolo(ica cel /utin e(ala cu
realitatea considerata =o0isnuita>, considera in acelasi ti)/ ca ele sunt inutil de de)onstrat
intr:o lu)e devenita incredula3 =era altceva c;nd in lu)e e@istau oa)eni care stiau ca un o)
/oate deveni un leu de )unte, o /asare sau care stiau ca oa)enii /ot, /ur si si)/lu, z0ura.
!sa ca nu )ai a) nevoie de iar0a diavolului. #a ce 0unJ $a s/erii indieniiJ> (Castaneda,
**5a, +B) (se /oate recunoaste aici )itul decaderii lu)ii sa)anice din structurile
traditionale).
&es/re 1u)ito (-u)ul de Csiloc70e )e@icana), don 2uan s/une ca =este /entru cei care vor,
/rivind, sa vada> (adica sa /ercea/a structura de -i0re ener(etice a universului). =Fu)ul nu
are e(al. Odata ce a) /atruns in do)eniul sau, toate celelalte /uteri sunt la discretia
noastra>. Ci/a -olosita in ritual este /ersoni-icata, ea creste, /oate sa su-ere sau sa se raz0une,
iar a)estecul are la 0aza )ici ciu/erci si e tinut la /ie/t, intr:un saculetG alaturi de ciu/erci se
-olosesc -runze si -lori dintr:un ar0ust (c1a/arral) si alte trei -lori di-erite /lante culese de
Qiua ?ortilor, care tre0uie /astrate un an, a/oi se /iseaza /entru a deveni o /udra -ina
(Castaneda, **5a, ++:A8).
Ciclic, Carlos reia -iecare dintre su0stante, avans;nd in cunoasterea s/eci-ica /e care i:o o-era
-iecare. Iar0a diavolului e utilizata, du/a ce este /re/arata si devine o /asta /e care Carlos si:
o a/lica /e /iele, /entru a z0ura8. Fu)ul ii da /osi0ilitatea vra<itorului de a traversa o0iecte
solide, de a trece /rin /erete, devenit =su0stanta )oale si s/on(ioasa>. C;nd va incerca din
nou -u)ul, Carlos va -i invatat sa ra);na treaz su0 in-luenta narcoticului /rin vizualizarea
trans-or)arii sale in /asare*.
?escalito il -ace constient de -a/tul =ca indi-erent de ceea ce re/rezenta continutul cactusului
#o/1o/1ora 9illia)sii, acesta nu avea nevoie de )ine ca sa e@iste ca entitate. El e@ista li0er, intrinsec>
(Castaneda, **5a, BH). %oti vra<itorii isi au c;ntecele lor de la ?escalito20, iar Carlos il va /ri)i si
el /e al sau, intr:o sedinta inc1inata consu)ului de /e7otl3 =si)tea) cu) c;ntecele i)i cresteau in
interiorul tru/ului, scutur;ndu:)i:l incon:trola0il T...U. $tia) ca i)i a/artineau.T...U Fiecare /lanta de /e7otl
de /e c;)/ stralucea cu o lu)ina al0astrie, scli/itoare, insa una dintre ele stralucea )ult )ai /uternic. ?:a)
asezat in -ata ei si i:a) c;ntat c;ntecele )ele. ?escalito a iesit din /lanta res/ectiva>, o-erindu:i lui
Carlos, viziunea tatalui sau, caruia el ii trans)ite un -lu@ de senti)ente, asa cu) nu reusise niciodata.
$enzatia de 0eatitudine2 se i)/leteste cu e@/erienta de cos)ar3 Carlos se si)te v;nat, teri-iat de ceva
inidenti-ica0il (Castaneda, **5a, BH:BB). Carlos reia aceste e@/eriente, incerc;nd c1iar, )ai )ult sau
)ai /utin constient, sa de/aseasca in )od /ericulos li)itele i)/use de don 2uan, incercari ce nu ii sunt
-atale doar
(ratie structurii sale ener(etice deose0ite22. !st-el, in e@/erienta de in(ur(itare a ier0ii
diavolului. Carlos -oloseste, /e l;n(a /otiune, o /asta /e care /e care o un(e /e -runte.
Consecinta este =un suvoi de (;nduri, cu o viteza e@traordinara T...ceU /areau sa:)i vina din
alta /arte dec;t (;ndurile )ele o0isnuite>. Cerce/tiile se i)0ina (el vede:auzind o realitate
di-erita), iar )onolo(ul interior se trans-or)a in dialo(3 a/are o voce care (;ndeste /entru
Carlos si cu care se sta0ileste o co)unicare datorata /lantei 1alucino(ene (Castaneda, **5a,
52:5B).
!tunci c;nd intre e@/erientele ciclice ale lui Carlos intervine o /auza )ai )are este necesara
o noua initiere in ritualul de /re/arare a a)estecurilor2H, desi din /ers/ectiva e@/eri)entarii
de stari de constiinta neo0isnuite, se inre(istreaza o continuitate. Cu -iecare noua e@/erienta,
Carlos avanseaza /entru a incerca de/asirea (ranitelor realitatii =o0isnuite>, intr:o e@/erienta
de con-runtare cu =/aznicul> celeilalte lu)i. E@/erientele re/etate ce au ca sco/ =vederea>, ca
-or)a de /erce/tie ener(etica si de de/asire a statutului ontolo(ic co)un, sunt coro0orate cu
activitati de eli)inare din viata lui Carlos a unor ele)ente ce il tin =le(at> de realitate. &u/a o
serie de transe 1alucino(ene, av;nd la 0aza in1alarea de 1u)ito, Carlos reuseste sa
do0;ndeasca te1nica =vederii>, concretizata in /erce/tia aurei ener(etice a lui don 2uan, a/oi
a celei a unui aliat2B, entitate a carei realitate ontolo(ica /oate -i de/istata doar de vizionar.
.lterior, a/ar si alte situatii, c;nd 1alucino(enele sunt )entionate -ie si in )od /asa(er, de
/ilda in /asa<ul in care Carlos vede cor/urile de vis ale lui don 2uan si don Denaro, du/a ce
adunase toata ziua /lante (Castaneda, ***, 28* s55.). Halucino(enele continua sa <oace,
asadar, c1iar si in su0sidiar, la )odul indirect, un rol in accesul disci/olului Carlos la starile
neo0isnuite de constiinta, /;na si atunci c;nd e@ercitiile si asi)ilarea de noi conce/te si
te1nici ii /er)it sa renunte la aceste /rocedee.
$iste)ul lui Castaneda se re/liaza /e structurile )itice25 ale sa)anilor traditionali, a caror
viziune considera transa indusa arti-icial ca se)n al decaderii sa)anis)ului /ri)ordial. ?itul
decaderii sustine ca sa)anii initiali -usesera /rivile(iati, detin;nd /uteri de ordin su/erior, ce
le /er)iteau sa intre in transa -ara alti ad<uvanti. Narcoticul, -ie el in(erat, in1alat sau asi)i:
lat /rin /iele, trans-or)at in /ul0ere, -u) ori /asta, /are sa -ie considerat at;t in sa)anis)ul
traditional c;t si in cel /ro)ovat de siste)ul lui Castaneda, o /ri)a -or)a de contact cu
/uterea, cu viziunea si cunoasterea, se)ni-icativa, /ericuloasa si /retioasa totodata, dar de
care calea ulterioara a vra<itorului nu )ai de/inde neconditionat. Intre 0ru<o si /lanta se
creeaza un liant inter/ersonal (/lanta este vie, ea co)unica cu sa)anul /rin s/iritul sau si
a<utorul ei este ne/retuit atunci c;nd cei doi nu intra in con-lict). Narcoticul /otrivit unui
vra<itor re/rezinta (in ciuda unor /ers/ective ce ar discredita 1alucino(enul in ra/ort cu
transa inde/endenta de -actori au@iliari), o s-era i)/oranta a /osesiunilor )entale ale unui
sa)an, -ie /entru a cunoaste, /entru a se a/ara ori a vindeca2+.
Note
TU !ici se ridica /ro0le)a incadrarii sa)anis)ului in conte@tul ideii de /ri)itivis) reli(ios, idee care /oate
-i contrazisa at;t /rin ar(u)entul sc1i)0arii de /ers/ectiva care a avut loc ince/;nd cu revolutiile stiinti-ice
din secolele al XKII:lea si al XKIII:lea, care incadreaza, intr:o viziune rationalista, sa)anis)ul in
cate(oria =distorsiune a activitatii )entale>TU, ca 0oala /si1ica. $/re deose0ire de aceasta /erioada
)oderna, =culturile antice si /reindustriale au vazut intotdeauna in aceste stari s/eciale de constiinta un )od
de a0ordare a as/ectelor
ascunse ale realitatii si de atin(ere a unei di)ensiuni s/irituale>. CatricI &rouot noteaza ca
ulti)ele trei decenii dezvaluie insa o tendinta catre o crestere a interesului cultural /entru
sa)anis) (&rouot, 200H, B).
2 Centru o )ai 0una circu)scriere a /ro0le)ei intr:un s/atiu li)itat si /entru o relationare
cu siste)ul lui Castaneda /lec;nd de la /rinci/ii s/atiale co)une, ne vo) re-eri in s/ecial la
sa)anis)ul traditional din s/atiul sud:a)erican.
H !laturi de alte ti/uri de a0ilitati, re/rezentate de e@ercitiile de a0ilitate ela0orata
(/restidi(itatie, stiinta dansului, )iscarea rit)ica a cor/ului, uneori vor0irea ventriloca
(8ern0ac1, **5, 5*8:5**).
B =.na dintre cele )ai vec1i e@/eriente ale o)ului este, -ara indoiala, desco/erirea -a/tului
ca anu)ite /lante T...U alun(a 0oala sau -ac viata )ai su/orta0ila. T...U aceasta cunoastere a
/ro/rietatilor /lantelor era doar a/ana<ul anu)itor )e)0ri ai co)unitatii, sa)ani sau vraci.
Intr:o vre)e in care o)ul credea ca s/iritele ii controleaza destinul, nu e sur/rinzator -a/tul
ca anu)ite /lante, av;nd calitati /si1otro/e, au -ost considerate sacre. Dratie lor, sa)anul
avea acces la anu)ite stari care ii /er)iteau sa /atrunda in aceasta renu)ita lu)e a
s/iritelor>, deoarece /lanta este, scrie &rouot, =una dintre cele )ai vec1i datatoare de inva:
tatura> (&rouot, 200H, 80, AH).
5 In /rinci/al /ri)ele doua volu)e (Invataturile lui don 2uan si Cealalta realitate) sunt
)arcate de uzul de su0stante 1alucino(ene /entru a initia un co)/le@ de e@ercitii si te1nici
ce tre0uie sa ii -aciliteze disci/olului Carlos accesul la lu)ea de dincolo, la niveluri ontolo(ice
la care va /utea a<un(e /rin de/lasarea unui /unct de ansa)0lare ener(etic, )odi-ic;ndu:si
accesul /erce/tiv si ontolo(ic la alte di)ensiuni si -recvente e@istentiale.
+ E@ista un )it na1uatl des/re ?a7a1uel care, dorind sa ucida un soarece, este sur/rinsa ca
acesta danseaza cura<os in /rea<)a ei, du/a ce )uscase dintr:o ast-el de ciu/erca. Qeita (usta
de ase)enea din ea, deso/erirea intr;nd de atunci su0 /rotectia ei divina (8ern0ac1, **5,
H52).
A Care re/rezinta tot at;tea i/ostaze ale 0etiei la azteci, care aveau o a)/la clasi-icare a
ti/urilor de 0etie, cate(oria su/re)a -iind cea de =/atru sute de ie/uri, (8ern0ac1, **5,
H52).
8 Clanta din -a)ilia solanaceae, ori(inara din !)erica de $ud si -oarte ras/;ndita in ?e@ic.
* Ciu/erca 1alucino(ena ori(inara din !)erica Centrala.
0 =.n o) )er(e s/re cunoastere asa cu) )er(e la raz0oi3 treaz, cu tea)a, cu res/ect sau cu incredere totala.
?er(;nd s/re cunoastere sau s/re raz0oi in orice alt )od, este o (reseala si oricine o va -ace, o va re(reta. T...U
atunci c;nd un o) a inde/linit aceste /atru e@i(ente nu va -ace nici o (reseala /entru care sa se si)ta
res/onsa0ilG in aceste conditii actele sale /ierd caracterul st;n(aci. T...U daca acest o) su-era o in-r;n(ere, el va
-i /ierdut doar o 0atalie si nu va re(reta ni)ic> (Castaneda, 200B, B8).
=?itotes, unde /artici/antii /ri)eau o lectie des/re adevaratul )od de a trai>, (Castaneda,
**5a, 5)
2 Carlos va asista el insusi )ai t;rziu la /ri)a sedinta de initiere a unui alt disci/ol al lui don
2uan, Eli(io, /e care il va /utea vedea, du/a ce acesta cazuse in transa, rosto(olindu:se,
zv;rcolindu:se convulsiv, a/oi a<un(;nd la o stare neverosi)ila de autocontrol intr:o serie de
)iscari rit)ice si ar)onice, /;na la a su(era catararea si saltul. Initierea lui Eli(io este una
=e@ce/tional de reusita>, -inaliz;ndu:se intr:o stare de 0eatitudine nealterata.
H ?escalito =este o /utere /e care o)ul o aduce in viata sa /entru a:l a<uta, a:l s-atui si
/entu a ii da -orta necesara sa realizeze anu)ite actiuni, -ie acestea )ari sau )ici, cune sau
rele. T...U In realitate un aliat este un a<utor indis/ensa0il /entru cunoastere T...U te /oate -ace
sa vezi si sa intele(i lucruri /e care nici o -iinta u)ana nu te:ar /utea invata> dar ?escalito
=este o /utere unica. .n /rotector, un invatator T...U, nu /oate -i in0l;nzit si -olosit in )aniera
in care este i)0l;nzit si -olosit un aliat. T...U El ale(e. T...U ?escalito era di-erit /entru -iecare
o) in /arte, iar aceasta calitate -acea din el o /utere unica> (Castaneda, **5, B*).
B "adacina este /uterea ier0iiG tul/ina si -runza vindecaG -lorile inne0unesc oa)enii, su/un
sau ucidG se)intele tin =ca/ul treaz>, -orti-ica ini)a unui o).
5 Ce care o dez(roa/a cu o crean(a /entru a nu o raniG este vieG e@ista /lante )ascul si
-e)ele (valente erotice), sunt cautate a)0ele, li se iau radacinileG acesta este /ri)ul /as
/entru a -i acce/tat de iar0aG ur)eaza sa /lanteze si Carlos un lastar (cealalta <u)atate din
radacina care nu a -ost in(1itita) /entru a avea /lanta sa. &in radacina de iar0a diavolului si
clei, don 2uan realizeaza o -i(urina de /rotectie /entru Carlos, /lant;nd:o l;n(a lastar
(Castaneda, **5, 55:A8).
+ Fiecare /arte =e di-erita, -iecare are sco/ul si -unctia sa unica> (Castaneda, **5, 5A).
A =!) vazut o /ata rosie inaintea oc1ilor T...U !) ador)it, dar senzatia de a -i cu-undat
intr:o )asa rosie a /ersistat toata noa/tea. !) si visat c1iar, in rosu> (Castaneda, **5, 5*:
+0).
8 O)ul z0oara dar nu ca /asarile, ci =co)o los en7er0ados> (ca un o) care a luat iar0a) (Castaneda, **5,
25).
* .r)atoarea sedinta este insotita de o transa /ro-unda, din care don 2uan il recu/ereaza cu di-icultate, dar
din care Carlos nu /astreaza dec;t i)a(ini -racturate, ca scenele din vis, -ara sir, izolate si va(i. &u/a aceea si
le a)inteste, luate se/arat3 se si)tise aruncat in aer, z0ur;nd si avusese viziunea unor acu)ulari de un(1iuri
ascutite ce ii /ar ostile, ur)ate de i)a(inea unor /asari ar(intii, ce radiau o lu)ina intensa si /e care Carlos
le insoteste in z0or> (Casta:neda, **5, +B:+5). 20 =?oc1o, conducatorul, isi c;nta c;ntecul /eiotei.T...U
Nu intele(ea) li)0a. T...U !/oi au ince/ut toti, unul du/a altul, sa:si c;nte /ro/riile lor c;ntece> (Castaneda,
**5a, A0).
2 =%otul traia in <ur, detalii co)/licate si )inunate si totusi, totul era at;t de si)/lu. Cutea)
-i /retutindeniG /utea) vedea in sus, in <os si de <ur i)/re<ur, totul in acelasi ti)/>
(Castaneda, **5, BB).
22 =Fie tu esti -oarte /uternic, -ie iar0a te /lace cu adevarat>, s/une don 2uan (Castaneda,
**5, 5B).
2H =Ka tre0ui sa -u)ezi a)estecul )eu, asa ca sa s/une) ca l:a) cules /entru tine>
(Castaneda, **5, B8).
2B %er)enul =aliat> a/are la Castaneda cu doua se)ni-icatii di-erite3 initial, /entru a se re-eri
la s/iritul /lantelor 1alucino(ene, a/oi /entru a dese)na un ti/ de entitate di-erit de
/ro0le)a 1alucino(enelor.
25 ?ircea Eliade considera ca transa sa)anica =/ura>, ori(inara, este una care nu a/eleaza la
narcotice (nu nu)ai la c;ne/a, este vor0a aici si des/re 1asis si alte 1alucino(ene, care sunt
utilizate de )istica isla)ica), interventia acestora in ritualurile )ai )ultor /o/oare si0eriene
-iind se)nul unei =decadente>, o -or)a de i)itare a unor stari /rivile(iate, decadenta ce
a/are de alt-el in intre(ul Orient unde =se int;lneste )ereu acest a)estec starniu de Ncai
anevoiaseE si de Ncai usoareE /entru a a<un(e la e@tazul )istic>. Cu toate acestea, acelasi
Eliade, inalt loc, a-ir)a ca, de alt-el, =decaderea sa)anis)ului este o credinta universala azi>,
sa)anii ne)ai/ut;nd avea nici acele /uteri ale /ri)ilor sa)ani, nici o0tine aceleasi transe
autentice, /ure, /ierdere datorata -a/tului ca acesti stra)osi il concurasera /e &u)nezeu si
-usesera /ede/siti. !sadar, te)a decaderii este una -oarte vec1e, vor0ind la )odul le(endar
de -or)e a0solute de e@taz, 1alucino(enele ca/at;nd intre ti)/ ele insele o traditie su-icient
de se)ni-icativa at;t in ti)/ c;t si in s/atiu /entru a conta ca o te1nica de /ri) ran( in
ritualurile sa)anice.
2+ &on 2uan insusi /une un accent deose0it /e o anu)ita s-era a invataturilor sale, res/ectiv
/e -olosirea /lantelor 1alucino(ene (Castaneda, **5, +).

B.!"%! $%!#8IND:.#.I $I #.?I#E CO$I'I#E
!ndrei $i)ut
Carlos Castaneda este -ara indoiala unul din cei )ai cunoscuti scriitori ai e/ocii /ost0elice,
i)0o(atind ti/olo(ia autorului cu succes la /u0lic. Consecintele sunt in de-avoarea sa3 e
/rivit la ince/ut cu sce/ticis) de catre )ediul acade)ic (desi i se o-era titlul de C1& /entru
al treilea volu) /u0licat) si se -or)uleaza serioase rezerve in /rivinta valorii cartilor sale.
$tatutul sau este de la ince/ut unul a)0i(uu, el )arturisindu:si intentia de a /atrunde in
)ediul universitar ca antro/olo(, dar renunt;nd du/a /ri)a incercare (acea $tructural !na:
l7sis din %eac1in(s o- &on 2uan) la orice siste)atizare stiinti-ica si conce/tuala a datelor
culese /e teren. Crins in /ro/riul su0iect de cercetare, el reuseste in acelasi ti)/ sa scrie carti
de succes, susce/ti0ile de a -i /rivite ca /ure -antezii. Oricine se /oate intre0a3 in ce
cate(orie le situa), sunt cercetari antro/olo(ice sau o s/ecie a/arte de ro)an:/olitistJ In ce
ti/ de discurs le incadra)J !ve) de:a -ace cu3 un sir de ro)ane serializate intr:un -oileton in
care secretul nu e a-lat cu adevarat niciodata, scrierile sale av;nd o structura de 5uestG un
siste) -iloso-ic /entru uzul cititorului )ediu scris intr:un stil ne/retentiosG un <urnal in care
anticalo-ilia e /ro(ra)atica, intr:un re-uz /er)anent al literaturizarii si inter/retarii -a/telor,
stilul -iind unul descri/tiv, de re/orta<, insu);nd e@/erientele intr:o succesiune accelerata
intr:o )aniera a la 2acI 8erouac.
Koi incerca sa sc1itez un ras/uns la aceste intre0ari -olosindu:)a de teoria si se)antica
lu)ilor /osi0ile. Cre)isa intrarii intr:o lu)e -ictionala este sus/endarea te)/orara si
voluntara a incredulitatii (t1e 9illin( sus/ension o- dis0elie-). Considera) ast-el /ro/ria lu)e
ca -ac;nd /arte dintr:un univers care )ai cu/rinde si alte lu)i virtual:/osi0ile, doar ca lu)ea
noastra cotidiana -unctioneaza ca 0aza, din care se /oate accesa oricare alta /rin diverse )o:
duri. Centru ca o lu)e /osi0ila sa -ie re/era0ila este nevoie de un set de re(uli co)0inatorice,
de o )ulti)e de o0iecte date si de o intentie con-i(uratoare. Cartile lui Castaneda
circu)scriu o structura de lu)i /osi0ile (din /ers/ectiva cititorului), o constelatie de lu)i ce
(raviteaza in <urul unei =lu)i:0aze>. &in /ers/ectiva acesteia, 2uan ?atus este un si)/lu
indian, /rivit cu sus/iciune /entru ciudateniile sale de catre Carlos. &i-erenta dintre cei doi se
transcrie in )odul cu) /rivesc accesul catre celelalte realitati si ierar1ia acestor lu)i3 /entru
2uan ?atus universul se /rezinta ca o su/raeta<are de lu)i cu /re(nanta ontolo(ica e(alaG
Carlos considera e@istenta acestora ca o i/oteza -antezista, ce /oate -i usor descali-icata cu ar(u)ente
rationale. El a<un(e la s-;rsitul seriei de volu)e sa i)/artaseasca /e de/lin viziunea lui don 2uan.
!cesta e unul din )otivele /entru care cartile lui Castaneda sunt intr:o /ierdere cresc;nda de verosi)ilitate3
/ersona<ul:narator Carlos, initial in acord tacit cu sce/ticis)ul oricarui cititor occidental )ediu, a<un(e
la anti/odul conce/tiei rationale o0isnuite asu/ra lu)ii, investind descrierile /e care le -ace acestor lu)i
/osi0ile cu valoarea de adevar vala0il si /entru lu)ea:reala:a:cartii, deci si /entru lu)ea cititorului.
!cest trans-er e /osi0il dintr:un )otiv 0anal3 /e co/erta cartilor lui Castaneda nu a/are nicaieri
cuv;ntul =ro)an>, =-ictiune> etc. &e aceea, rece/tarea de ti/ -ictional, i)/lic;nd acea =sus/endare a
incredulitatii> devine /ro0le)atica si sunte) intr:un i)/as de lo(ica3 nu /ute) sta0ili valoarea de adevar
a /ro/ozitiilor ce descriu lu)ea lui Castaneda in li/sa unui do)eniu de re-erinta autono), inde/endent de
realitatea:din:a-ara:cartii. In /lus, nu e@ista distinctia intre autorul e)/iric Carlos Castaneda si naratorul:
/rota(onist al /ro/riei scrieri. $i)ultan, are loc un alt /roces3 realitatile de alt ordin care se in)ultesc /e
)asura ce inainta) in lectura se inde/arteaza tot )ai )ult de lu)ea:reala a lui Carlos, deci au un (rad s/orit
de
insolit si /entru cititor. $e /oate insa /resu/une e@istenta virtuala a unei lu)i in care -a/tele
)iraculoase ale lui &on 2uan ?atus sau &on Denaro sa se -i int;)/lat. !0ordarea te)atista
a scrierilor sale se /oate initia doar acce/t;nd aceasta /re)isa, care restaureaza autono)ia
acestui univers. ?a voi stradui sa de)onstrez in aceste r;nduri nu doar a/etenta )ea /entru
aceste teorii asa cu) sunt ele e@/use in cartea -ascinanta a lui %o)a Cavel, #u)i -ictionale, ci
si )odul cu) ideea de lu)e /osi0ila devine te)atizata de Castaneda, o /ro0le)a centrala
/entru &on 2uan si str;ns le(ata de te1nicile s/irituale e@/use de el, care devin /orti si
)odalitati de acces al acestor realitati de alt ordin.
alta /ro0le)a ce )erita discutata este istoricitatea lui Castaneda, a/artenenta lui la o
)entalitate clar deli)ita0ila te)/oral3 )iscarea contraculturala a anilor N+0 in !)erica
($te/1ens, **H, +:20). Iata c;teva /uncte de inter-erenta cu aceasta /erioada3 constiinta
necesitatii de a revizui conce/tul de real, care inceteaza a )ai -i unitar, sta0il, coerent (el este
di)/otriva scindat, /rezinta nu)eroase 0rese, /oate -i destructurat /rin diverse )odalitati)G
/ro/ensiunea catre stari de s/irit alterate (anii N+0 au -ost caracterizati ca un ti)/ al
e/i-aniilor : ter)en -oarte /o/ular in acea vre)e)G re-uzul /ro(ra)atic al ratiunii, oroarea
-ata de orice tinde sa se con-i(ureze intr:un siste) recunoscut o-icial (c1iar renuntarea lui
Castaneda la cariera acade)ica e ilustrativa in acest sens)G /re-erinta /entru ti/olo(ia
nonco)-or)istului e@clus de societate (don 2uan traieste intr:o casuta de/arte de civilizatie si
are o constanta re/ulsie -ata de /ra()atis)ul societatii de ti/ occidental)G dorinta de eli0erare
de le(aturile si cerintele lu)ii de zi cu zi (de e@e)/lu ru/tura lui Carlos sau a %ais1ei !0elar
de )odul de viata anterior)G dorinta de a de/asi alienarea su0iectului )odern /rins intr:o
lu)e te1nolo(izata (trairea 0eatitudinara a reintoarcerii in natura, )a<oritatea int;lnirilor
dintre &on 2uan si Carlos des-asur;ndu:se in s/atii sal0atice, desc1ise, de/arte de oras)G
li)0a<ul vazut ca /ro-und viciat de ideolo(ieG neincrederea /ro(ra)atica in se)nul lin(vistic
(teoriile lui 2uan ?atus des/re li)0a<ul ca reductie si in(ustare a /osi0ilitatilor /erce/tive ale
o)ului actual) etc.
E destul de di-icil sa o-eri o /rivire de ansa)0lu asu/ra celor uns/rezece volu)e ale lui
Castaneda, deoarece -iecare dintre ele este o reluare /rin co)/letare a unei /erioade /recise
de ti)/, de la acce/tarea ca ucenic a lui Carlos si /;na la dis/aritia lui &on 2uan. Criteriul
du/a care se deruleaza -a/tele nu e consecvent cel te)/oral, adica al -a0ulei, /entru ca
autorul -ie vrea sa aran<eze te)atic si structural ceva ce este in continua /rocesie, -ie
selecteaza c1estiuni inedite ale e@/erientei sale de initiere du/a ratiuni /u0licistice. Coate este
)ai de(ra0a o co)0inatie a acestor doua intentii. Fiecare volu) incearca sa siste)atizeze
e@/erienta in ra/ort cu niste invarianti ai conce/tiei lui don 2uan sau a siste)ului sau
(cuv;ntul nu e /rea /otrivit, 2uan ?atus nu o/ereaza cu conce/te teoretice sau stiinti-ice,
ter)enii lui sunt )ai de(ra0a a/ro@i)ari cu un (rad de /recizie varia0il, ce tre0ui sa in-r;n(a
/atru 0ariere lin(vistice3 dialectul 4a5ui, li)0a s/aniola, traducerea en(leza a lui Carlos si
traducerea ro);na).
Koi incerca sa /rezint doua structuri ce se des/rind din toate aceste volu)e, /ri)a -iind a /rocesului de
initiere a lui Carlos, iar a doua a universului descris de 2uan ?atus si a or(anizarii lui. .na dintre ele
se a-la in ulti)ul volu) (Castaneda, 200H, 2H), (/e care l:as reco)anda ca /ri)a lectura din astaneda),
unde don 2uan re/eta teoria /unctului de asa)0lare, din care deduce) ur)atoarea strati-icare
ener(etica a universului3 acesta este -or)at din )iliarde de c;)/uri de ener(ie, le(ate intre ele de -i0re
lu)inoase. #a un nivel
)ai )ic se a-la s-era lu)inoasa, =esenta oricarei -iinte o)enesti>, cu /unctul ei de asa)0lare,
care ii /er)ite sa se conecteze la =)area intunecata a constientizarii>, /rin -i0rele lu)inoase.
!cest /otential ener(etic e irosit de o)ul o0isnuit in viata de zi cu zi, /entru nivelul nor)al
al constiintei (/ri)a atentie), -iind trans-or)at in in-or)atii senzoriale, necesare /entru
/erce/erea realitatii cotidiene. O)ul a -ost o0isnuit cu aceasta din ur)a -olosinta, 0loc;ndu:
si /unctul de asa)0lare intr:un loc -i@ de /e s-era lu)inoasa si inter/ret;nd datele senzoriale
intr:un )od unic, reductiv, consider;nd realitatea derivata din el ca sin(ura /osi0ila.
&eci cu alte cuvinte, don 2uan -ace teoria lu)ilor /osi0ile, -ara a acorda /linatate ontolo(ica nici unei lu)i din
toata )ulti)ea lor in-inita. !ccesul catre o alta lu)e /osi0ila se -ace /rintr:de/lasare a /unctului de
asa)0lare, ceea ce /resu/une educarea vointei si stocarea de
ener(ie (dar si constiinta ca -iinta o)eneasca are o 0aza ener(etica ce tre0uie valori-icata
alt-el dec;t aceasta a -ost o0isnuita de eveni)entele istoriei o)enirii de c;teva )ii de ani
incoace). &aca /entru teoreticienii de azi ai se)anticii lu)ilor /osi0ile acestea sunt de o0icei
lu)i -ictive, te@tuale, /entru 2uan ele sunt c;)/uri de ener(ie (lu)ile sunt asezate in straturi
/recu) -oitele de cea/a : Castaneda, **H, 05), deci nu lu)i /osi0ile (ca /entru cititorul
occidental o0isnuit al te@telor lui Castaneda), ci lu)i ontolo(ic reale.
&aca /entru /ri)ii o )odalitate de acces este insusirea re(ulilor co)0inatorice ale
ele)entelor acestor lu)i /rin intrarea in <oc sau /ur si si)/lu /rin lectura, /entru don 2uan
accesul la aceste lu)i se -ace /rintr:o stare avansata de constiinta. Concret aceasta /resu/une
/erce/erea nivelului ener(etic al lucrurilor si conectarea la -i0rele lu)inoase. !ctiunilor din
lu)ea reala le cores/und non:actiuni de diverse (rade de i)/ortanta de la non:actiunile
/ersoanei cu) ar -i ster(erea istoriei /ersonale, /ierderea i)/ortantei de sine, dislocarea
1a0itudinilor, visatul : in ra/ort cu so)nul, /;na la non:actiuni (i(antice cu) ar -i /ira)idele
(Castaneda, **8, 2*2).
Co0or;nd acu) la nivelul or(anis)ului u)an, /ute) siste)atiza scrierile lui Castaneda
/ornind de la /re)isa lui don 2uan ca e@ista trei atentii, trei stari de constiinta /e care o)ul le
/oate -ructi-ica, daca reuseste sa isi -isureze siste)ul de inter/retare a lu)ii de zi cu zi. #a
nivelul /ri)ei atentii /ute) (ru/a ur)atoarele -a/te si conce/te3 istoria /ersonala, atentia de
(radul , lu)ea cotidiana /ri)a, li)0a<ul (se)nul lin(vistic, conce/tele), i)a(inea de sine
(/ersoana sociala, construita in ra/ort cu ceilalti), actiunile o0isnuite cu un sco/ /recis,
intelectul (ratiunea). %oate acestea au -ost dese)nate de catre don 2uan cu ter)enul de
tonal, adica tot ceea ce sti), tot ceea ce oc1iul int;lneste, <udecata, analiza (sce/ticis)ul lui
Carlos), sinele, ti)iditatea, sla0iciunea, ordinea o/usa 1aosului. Centru a de/asi acest
con(lo)erat de li)itari, don 2uan -oloseste in initierea lui Carlos o serie de /roceduri si
tactici. Cri)a este (asirea locului /otrivit, de /utere (Castaneda, *+8, +), a/oi /lantele
1alucino(ene, e@ercitiile de res/iratie, /rivirea /eri-erica, non:actiunile /ersoanei, dintre care
reca/itularea (a)intirea tuturor eveni)entelor vietii si dez:investirea lor de ener(ie) si o/rirea
dialo(ului interior, a/oi, la un nivel su/erior i)/eca0ilitatea (-olosirea corecta a ener(iei).
?odalitati de a e@ersa cea de:a doua atentie si de a /asi in na(ual sunt3 stocarea de ener(ie datorata
i)/eca0ilitatii, o/rirea lu)ii, sta/;nirea )iscarilor cor/ului din vis (drea)in( 0od7), a du0lului ener(etic si a
/osi0ilitatii de a de/lasa /unctul de asa)0lare /e cor/ul lu)inos. %recerea s/re atentia de (radul trei si s/re
totalitate este cel din ur)a si cel )ai di-icil /roces.
!rta stalIin(ului cu/rinde setul de /rocedee destinate /entru aceasta trecere, /recu) si
(asirea /ortilor s/re lu)ea de dincolo. !ici se dezvaluie sco/ul lu/tatorului3 el a stocat
ener(ia in tot acest ti)/ /entru a /utea intre/rinde calatoria -inala (Castaneda, 200H,B),
/entru a /astra (radul de constientizare intact la int;lnirea cu na(ualul cos)ic, cu =vulturul>
devorator de constiinte, si a se o/une -ortei lui dezinte(rante. Na(ualul cos)ic nu /oate -i
descris in cuvinte sau e@/licat, /oate -i doar e@/eri)entat. Dasi) o descriere su)ara a lui in
Covestiri des/re /utere, dar a0ia cu &arul vulturului este a/ro@i)at cu )ai )are acuitate de
Carlos, care relateaza e@/erienta trecerii zidului de ceata, unde se a-la o c;)/ie =ori0ila>, cu o
/resiune e@tre)a ce a/roa/e ii dezinte(reaza cor/ul (Castaneda, **8, 2B:205).
&ar /;na la acest stadiu avansat, don 2uan a avut de dus o asidua lu/ta /entru destructurarea
/ri)ului nivel al constiintei lui Carlos. Ko) ur)ari in ordinea (radului de /ro-unzi)e acest
traseu initiatic, care cu/rinde niveluri tot )ai /ro-unde din -iinta neo-itului.
Cri)a ast-el de te1nica s/irituala este =ster(erea istoriei /ersonale>, te)a ce a/are destul de
s/oradic in %eac1in(s o- &on 2uan. Cri)ul /as e esto)/area sco/ului concret /entru care
Carlos a luat contactul cu don 2uan, si anu)e dorinta de a i se -urniza in-or)atii des/re
/lantele 1alucino(ene, iar acest -a/t se int;)/la /ro(resiv, /e )asura ce ei doi se
i)/rietenesc (Castaneda, *+8, B)G intele(e) ast-el de ce indianul ii va s/une )ai t;rziu ca
a)a0ilitatea lui n:a -ost dec;t o )asca /entru a:l -ace sa ra);na. In volu)ul Calatorie la
I@tlan se revine la scena int;lnirii cu don 2uan si la (reutatea cu care Carlos a a-lat /utinele
date /ersonale ale acestuia. !ici don 2uan ii da o lectie des/re inutilitatea istoriei /ersonale,
-a/tul ca aceasta incastreaza o)ul intr:o i)a(ine unica des/re el insusi, ce va -i cunoscuta de
toti a/ro/iatii, iar ast-el o)ul va a<un(e de/endent de i)a(inea de nesc1i)0at a altora des/re
el (Castaneda, *A2, 2A), si va irosi o enor)a cantitate de ener(ie /entru a o )entine.
$ter(erea istoriei /ersonale )ai insea)na si dezradacinarea /unctului de asa)0lare, ancorat
in realitatea cotidiana, care il tine /rizonier /e Carlos intr:un sin(ur siste) re-erential. Cute)
-ace o analo(ie cu -a/tul ca e@ista /ersona<e literare ca/tive lu)ii -ictionale in care au luat
nastere, du/a cu) altele se /ot de/lasa li0er intre diverse do)enii i)a(inare (Faust, &on
Yui<ote). Centru cei care au contestat e@istenta indianului 2uan ?atus, le:a) /utea contra:
ar(u)enta ironic ca /;na si -a/tul ca e un /ersona< care trece dintr:o -ictiune (sce/ticii nu
cred in veridicitatea celor narate de autor) in alta, acest -a/t il deose0este de<a de )area
)a<oritate a /ersona<elor literare, con-erindu:i a/roa/e un statut real. &in alt /unct de vedere
istoria /ersonala il -ace /e o) /revizi0il /entru cei din <ur, ca atare claustrat in deter)inare,
in lo(ica /ro/riilor actiuni, care tre0uie sa se /astreze continua.
a doua =te1nica> s/irituala este inaccesi0ilitatea, o cerinta o0li(atorie /entru un vra<itor
(du/a s/usele lui don 2uan), adica /ractica de a se ascunde in )isterul /ro/riei /ersoane si
actiuni i)/revizi0ile, ceea ce -ace ca el sa nu /oata -i v;nat de -ortele /otrivnice din univers,
la -el cu) nici ca/rioarele )a(ice nu /ot deveni /rada, neav;nd o rutina /rin care v;natorul
sa o /oata cunoaste (Castaneda, *A2, *2:00). Concentrarea /e i)a(inea de sine il o0oseste
/e Carlos, ca atare il -ace or0 la se)nele ce ii a/ar in cale (Castaneda, *+8, 50), /e care e
inca/a0il sa le inter/reteze corect, reduc;ndu:le la un nu)itor co)un. ?escalito ii revelase
/osi0ilitatea unui alt )od de viata, radical di-erita de cea /e care o ducea /;na atunci (Castaneda,
*+8, 52).
$ter(erea istoriei /ersonale i)/lica si li/sa unui /roiect rational asu/ra viitorului /rin
intrarea in ecuatie a )ortii, /rezenta in i)ediata a/ro/iere, in cel )ai nese)ni-icativ detaliu,
-a/t constientizat de Carlos /rin inter)ediul vederii /eri-erice. Nu tre0uie sa actiona) ca si
cu) a) avea si(uranta viitorului, a continuitatii noastre, /entru ca =actiunile noastre au
/utere c;nd /ersoana care actioneaza stie ca ele re/rezinta ulti)a 0atalie (Castaneda, *A2,
A). Continuitatea /roduce o tensiune asu/ra necesitatii de a ne realiza /roiectul din viitor,
ceea ce ne -ace ti)izi, ne o/reste de la e@/loatarea destinului nostru (Castaneda, *A2, 20).
#u/ta cu continuitatea se da /e )ai )ulte -ronturi. Continuitatea e@/licatiei reductive asu/ra
lu)ii ii este -isurata lui Carlos inca de la s-;rsitul /ri)ului volu). Naratorul il intrea0a /e
don 2uan daca adevaratul sau sine a/artine si)ultan a)0elor lu)i /e care le:a e@/eri)entat
in visul cu ?escalito (Castaneda, *+8, 5H). Incon(ruenta devine evidenta. =%1e incon:
(ruenc7 o- )7 t9o versions o- realit7 )ade )e (ra//le -or an7 Iind o- e@/lanations>
(Castaneda, *A2, 28). $co/ul este acela de a nu ra);ne ancorat in nici una din lu)ile
/osi0ile (Castaneda, *A2, HH5). Intreru/erea continuitatii cu viata /recedenta de care
lu/tatorul tre0uie sa se des/arta ii st;rneste nostal(ia. Carlos devine constient ca nu e@ista
dru) de intoarcere la #os !n(eles, =ceea ce a ra)as acolo e /ierdut /e vecie> (Castaneda,
*A2, HBB). Istoria /ersonala se co)/une din tot =ce iu0i), sau ur;), sau dori)>, toc)ai de
aceea e di-icil sa -ie lasate in ur)a. =Kra<itorul ince/e dru)ul sau ina/oi, s/re casa, stiind ca
nici o /utere de /e /a);nt, nici c1iar )oartea lui nu:l va tri)ite la locul, la lucrurile si la
oa)enii /e care i:a iu0it> (Castaneda, *A2, HB+).
#e(atura intre ster(erea istoriei /ersonale si o alta =te1nica>, /ierderea i)/ortantei de sine, e
re-lectata de ur)atorul citat3 =! 9arrior doesnEt Ino9 re)orse -or an7t1in( 1e 1as done,
0ecause to isolate oneNs acts as 0ein( )ean, or u(l7, or evil is to /lace an un9arranted
i)/ortance on t1e sel-> (Castaneda, *A2, 22B). Invataturile lui don 2uan trans(reseaza de
-a/t conce/tia antro/ocentrica occidentala, o)ul -iind situat intr:o retea de o0iecte si
-eno)ene cu un (rad a/roa/e identic de insu-letire (Castaneda, *A2, 2).
&esi Carlos -oloseste diverse )i<loace de dislocare a /erce/tiei (cu) ar -i /lanta =devilNs
9eed>), acestea /ot actiona in sens contrar celui dorit de on 2uan, care il avertizeaza ca /lanta
e /ericuloasa, or0indu:l cu a)0itie, ceea ce nu este un )od corect de a invata (Castaneda,
+8, +). &on 2uan recunoaste a/oi -a/tul ca a cazut la r;ndul sau in ca/cana acestei /lante
in tinerete, c;nd incerca sa:i i)/resioneze /e cei din <ur cu -a/te de un erois) i)/resionant,
irosindu:si inutil ener(ia (Castaneda, *A+, ++).
Cierderea i)/ortantei de sine are /;na la ur)a o i)/ortanta /ra()atica, de stocare a
ener(iei. =&on 2uanEs ar(u)ent 9as t1at )ost o- our ener(7 (oes into u/1oldin( our
i)/ortance. %1is is )ost o0vious in our endless 9orr7 a0out t1e /resentation o- t1e sel-,
a0out 91et1er or not 9e are ad)ired or liIed or aIno9led(ed. He reasoned t1at i- 9e 9ere
ca/a0le o- losin( so)e o- t1at i)/ortance, t9o e@traordinar7 t1in(s 9ould 1a//en to us.
One, 9e 9ould -ree our ener(7 -ro) tr7in( to )aintain t1e illusor7 idea o- our (randeurG
and, t9o, 9e 9ould /rovide ourselves 9it1 enou(1 ener(7 to enter into t1e second attention to catc1 a (li)/se
o- t1e actual (randeur o- t1e universe> (Castaneda, **A,HA). ?ai si)/lu s/us, =i)/ecca0ilit7 is not1in(
else 0ut t1e /ro/er use o- ener(7>. $au =t1e action o- rec1annelin( t1at ener(7 is i)/ecca0ilit7>
(Castaneda, *85, A). $e /are ca nu e@ista o sursa e@terna de i)/eca0ilitate, alta dec;t insasi /ersoana
lu/tatorului3 =%1e 9arrior seeIs i)/ecca0ilit7 in 1is o9n e7es and calls t1at 1u)0leness. %1e avera(e )an
is 1ooIed to 1is -ello9 )en, 91ile t1e 9arrior is 1ooIed onl7 to in-init7> (Castaneda, *A+, 2A).
I)/eca0ilitatea vine din constiinta lu/tatorului ca tre0uie sa -ie /re(atit ener(etic oric;nd
/entru a se con-runta cu calatoria -inala s/re -orta dezinte(ranta a Kulturului. &on 2uan
re(izeaza c;teva /ilde ce tre0uie inter/retate analo(ic de catre Carlos in sensul /re-i(urarii
)ortii care il astea/ta3 =/area ca )a /riveste si, /entru o cli/a, a) si)tit ca a devenit
constient de /rezenta )ea, /ro0a0il asa cu) era) si eu constient de )oartea )ea. (.) !)
avut un )o)ent de e@altare. Eu si (;ndacul ne a-la) la e(alitate. Nici unul dintre noi nu era
)ai 0un dec;t celalalt. ?oartea noastra ne -acea e(ali> (Castaneda, *A2, A8). %ot aici tre0uie
a)intita ur)arirea soi)ului din co/ilarie3 =tu erai 0aiatul care a /racticat ur)arirea si a
aste/tat atent, asa cu) astea/ta )oartea3 stii -oarte 0ine ca )oartea e in st;n(a ta, la -el cu)
erai si tu in st;n(a soi)ului al0> (Castaneda, *A2, 5A). !vertis)entul lui 2uan suna clar3
=cu) te /oti si)ti at;t de i)/ortant, c;nd stii ca )oartea iti da t;rcoale> (Castaneda, *A2,
58).
O/rirea continuitatii i)a(inilor des/re sine, a istoriei /ersonale se coro0oreaza cu o/rirea
discursului interior. %acerea interioara teoretizata de don 2uan se o0tine /rin /roducerea unui
/unct de ru/tura3 =Kra<itorii nu sunt /ersoane. (.) continuitatea vietii lor tre0uie sa inceteze
/entru ca tacerea interioara sa se instaleze si sa devina o /arte activa a structurii lor interioare.
Este -oarte i)/ortant ca tu insuti sa a<un(i la acel /unct de ru/tura sau ca tu sa:l creezi
arti-icial si inteli(ent.(..) Cunctul de ru/tura consta in a:ti intreru/e viata asa cu) o stii tu (.)
%re0uie sa:ti /arasesti /rietenii /entru totdeauna> (Castaneda, **8, 2*). Cel )ai di-icil este
sa ai dorinta sc1i)0arii, iar din acest /unct de vedere Carlos este un ucenic e@tre) de
neinde);natic si inca/at;nat. %ais1a !0elar se descurca )ult )ai 0ine la acest ca/itol, las;nd
in ur)a viata anterioara cu )ult )ai )are usurinta (!0elar, **5, 5A).
#ovitura de (ratie data lu)ii o0isnuite a lui Carlos este o/rirea dialo(ului interior. =6e talI to
ourselves incessantl7 a0out our 9orld. In -act 9e )aintain our 9orld 9it1 our internal talI.
!nd 91enever 9e -inis1 talIin( to ourselves a0out ourselves (.) t1e 9orld is al9a7s as it
s1ould 0e> (Castaneda, *A, 58). Coarta catre a doua atentie se desc1ide3 =61en a 9arrior
learns to sto/ t1e internal dialo(ue, ever7t1in( 0eco)es /ossi0leG t1e )ost -ar:-etc1ed
sc1e)es 0eco)e attaina0le> (Castaneda, *A+, 2*). Cuterea tacerii -ace ca <udecata sa -ie
sus/endata, iar in-or)atia senzoriala care e)ana din univers inceteaza sa )ai -ie inter/retata
de si)turi. Este )o)entul in care cunoasterea inceteaza sa )ai -ie -orta care /rin re/etitie
decide natura lu)ii>. %acerea interioara se acu)uleaza interior su0 -or)a unui )iez, as/ect
s/eci-ic cautarilor te1nice ale sa)anilor lui Castaneda. Crin /rocesul de ru/tura lu)ea este
destructurata, iar a/oi restructurata du/a 0unul /lac al vra<itorilor (Castaneda, **8, 2+).
ulti)a te1nica de o i)/ortanta cov;rsitoare /entru eli0erarea totala de /ri)a atentie si
/re(atirea stocului ener(etic viitor este reca/itularea. =&on 2uan 1ad (iven )e ver7 detailed
and e@/licit instructions a0out t1e reca/itulation. It consisted o- relivin( t1e totalit7 o- onecs
li-e e@/eriences 07 re)e)0erin( ever7 /ossi0le )inute detail o- t1e). He sa9 t1e
reca/itulation as t1e essential -actor in a drea)ercs de-inition and re:e)/lo7)ent o- ener(7.
%1e reca/itulation sets -ree ener(7 i)/risoned 9it1in us, and 9it1out t1is li0erated ener(7 drea)in( is not
/ossi0le.>(Castaneda, **H, B8). Crocedeul reca/itularii e trait /ri)a data ca un e-ect al /lantelor
1alucino(ene3 =ever7 )e)or7 ca)e 0acI to )e at once, and suddenl7 all 9as clear in )7 )ind> (Castaneda,
*+8,
B2). Cri)a a)intire eli0erata de ener(ia stocata in ea este cea a tatalui st;nd in )i<locul unui
c;)/ ce se trans-or)a in casa co/ilariei sale (Castaneda, *+8, BA). !cest -a/t ne /oate
duce la inter/retari /si1analitice, care l:ar /utea vedea /e don 2uan ca un su0stitut al i)a(inii
tatalui real, 1ranita de trau)e reale. !cestei inter/retari i:ar rezista insa realitatea te@tului care
descrie in nenu)arate r;nduri 1istrionis)ul lui don 2uan, dar si -a/tul ca indaratul lui se
ascunde -orta i)/ersonala a vra<itorului, nu una /rotector /aterna.
"eca/itularea creeaza un si)ulacru de constiinta, =vulturul /oate -i satis-acut cu o
reca/itulare co)/leta in locul constiintei (Castaneda, **8, 28*) si duce in cea de:a treia
atentie. "eca/itularea este sin(urul e@ercitiu /e care se concentreaza %ais1a !0elar in
co)/ania Clarei Drau, e@ercitiu care cu/rinde eta/e si /rocedee a/roa/e identice cu cel
-olosite de don 2uan3 lasarea in ur)a a vietii /ersonale de /;na atunci, (asirea locului de
/utere, ((rota) un e@ercitiu de res/iratie ce /resu/une diri<area ei de:a lun(ul intre(ului cor/,
/;na la e@tre)ele sale (!0elar, **5, +H).
In consecinta, a) /utea ordona te1nicile s/irituale ast-el3 () ster(erea istoriei /ersonale, (2)
/ierderea i)/ortantei de sine (H) i)/eca0ilitatea (B) li/sa de co)/ati)ire -ata de sine si -ata
de celalalt (i)/ersonalizarea), (5) reca/itularea, (+) /unctul de ru/tura, (A) o/rirea dialo(ului
interior, (8) tacerea interioara, (*) )utarea /unctului de asa)0lare.
Cunctul -inal al /rocesului initiatic a lui Carlos este revelatia des/re e)anatiile Kulturului.
Esenta acestor -i0re ener(etice este insasi te)/oralitatea3 =ti)/ul este esenta atentieiG
e)anatiile Kulturului sunt -or)ate din ti)/G c;nd cineva intra intr:un as/ect avansat al
celuilalt eu se -a)iliarizeaza cu ti)/ul> (Castaneda, **8, H0A). ?ai de/arte, i se e@/lica lui
Carlos ca =roata ti)/ului e ca o stare de constiinta avansata care este o /arte a celuilalt eu,
asa cu) /artea st;n(a a constiintei este o /arte a eului de zi cu zi si /oate -i descrisa -izic ca
un tunel de )ari)e si ad;nci)e in-initeG un tunel cu 0rate care re-lecta. Fiecare 0rat este
in-init si e@ista un nu)ar in-init de 0rate. Fiintele vii sunt o0li(ate de -orta vietii sa /riveasca
un sin(ur 0rat. ! /rivi la el insea)na a -i /rins de acel 0rat, a trai acel 0rat> (Castaneda,
**8, H0A). Care o /ers/ectiva su)0ra /entru cititorul ce n:a se)nat /actul -ictional. !cest
/asa< ne /oate /une /e (;nduri, e un e@e)/lu de relativizare a (ranitelor dintre asa:zisa
-ictiune a lui Castaneda si realitatea -iecarui cititor.
.n alt detaliu a/arent nese)ni-icativ dar care /roiecteaza o neaste/tata coerenta asu/ra tuturor
volu)elor il (asi) in Calatorie la I@tlan, toc)ai in ca/itolul cu nu)arul H, unde don 2uan are o /re)onitie
re-eritoare la )oartea lui Carlos, -olosind )eta-ora =ulti)ului dans> al lu/tatorului si arat;ndu:i locul /recis
al int;lnirii lui Carlos cu )oartea (o )ar(ine de /ra:/astie) (Castaneda, *A2, 5H). %ot /rocesul initiatic
are ca sco/ toc)ai /re(atirea acestei int;lniri, )ai e@act a =saltului in a0is>, o trecere in lu)ea de dincolo
in ur)a careia cor/ul ener(etic a lui Carlos tre0uie sa se )entina intact. In ulti)ul volu) scris de
Castaneda
(#atura activa a in-initatii), acesta revine la descrierea aceluiasi loc al )ortii, acea )ar(ine a /ra/astiei de
unde Carlos -ace saltul in a0is si se intoarce in #os !n(eles, in a/arta)entul locuit c;ndva, descrie niste
senzatii ciudate, care /arca /relun(esc ulti)e licariri ale si)turilor din ti)/ul vietii3 nu /oate si)ti caldura
a/ei din 0aie, )intea ii este co)/let (oala, constient ca arata ca o -anto)a, continu;nd sa ai0a senzatii -oarte
clare, care /atrund in cor/ul sau ca /rintr:o 1olo(ra)a. !re /entru /ri)a oara senzatia inutilitatii oricarei
e@/licatii, constiinta ca a a<uns /oate la esenta vra<itoriei, care consta in intreru/erea continuitatii. !/oi este
vazut de
un ne0un intr:un restaurant, care o ia la -u(a in(rozit, constientiz;nd un adevar inaccesi0il
oa)enilor o0isnuiti.
Cu aceasta i)a(ine se inc1eie lun(ul /eri/lu al cititorului /rin acest univers 1alucinatoriu. Castaneda
)oare in **8, la /utina vre)e du/a ulti)ul volu) /u0licat, volu) care se dorea reca/itulare a tuturor
eveni)entelor vietii, si care se inc1eie cu descrierea /ro/riei )orti.
Cititorii sce/tici ai lui Castaneda si:ar /utea relativiza neincrederea /ornind de la aceasta
-ictiune care /are a:si trans(resa /ro/riile li)ite =de 1;rtie>, iesind in realul e@tra-ictional.
Cititorilor creduli, /rea dis/usi sa le citeasca in adevarul lor literal, li se /ot reco)anda c;teva
e@ercitii de luciditate critica3 o lectura atenta a inconsecventelor )arunte ce )ineaza din
interior acest univers -ictional de la un volu) la altul, /recu) si un e@curs /rin 0i0lio(ra-ia
ce de)onteaza =)itul Castaneda>.














5."I$.# $H!?!N.#.I
"o@ana Coldea
"eco)and;ndu:si cele uns/rezece volu)e dre/t =de)ersuri antro/olo(ice>, Carlos
Castaneda ale(e e@/licit calea antro/olo(iei narative, relat;ndu:si /ro/riile e@/eriente de
initiere des-asurate su0 (1ida<ul unui 0atr;n indian 4a5ui3 2uan ?atus. Cendul;nd intre
-ictiune si realitatea etno(ra-ica, volu)ele =antro/olo(ului> a)erican reconstituie istoria
int;lnirii dintre doua orizonturi de )entalitate3 unul rationalist ((uvernat de lo(ica si
decla);ndu:si le(iti)itatea) si unul )itic, ocultat, /rote<at de )ister3 cel sa)anic.
%raseul ur)at de Carlos in incercarea de a accede la tainele sa)anis)ului se dovedeste a -i
-ara /osi0ilitate de intoarcere (a0andonurile sale -iind du0late )ereu de reveniri la casa
indianului din $onora), t;narul student (la vre)ea aceea) a<uns ucenicul /uternicului vra<itor
don 2uan, ce:l secondeaza in =calatoria> sa /entru a deveni un =o) al cunoasterii>, -iind
=con-iscat> de o0iectul studiului sau. #u)ea sa)anica i se =i)/une> in ter)eni /erce/uti ca
e@tre) de restrictivi, /resu/un;nd renuntarea la sine, anularea ca individualitate. Cunoasterea
este conditionata de asu)area unei noi viziuni si atitudini e@istentiale ce su0)ineaza siste)ul
de credinte occidental, /ro-ane, caruia ii era tri0utar Carlos3 =T.U it 0eca)e o0vious to )e t1at
don 2uanEs Ino9led(e 1ad to 0e e@a)ined in ter)s o- 1o9 1e 1i)sel- understood itG onl7 in
suc1 ter)s could it 0e )ade evident and convincin(> (s.). ".C.) (Castaneda, *+8, 20).
Ce /arcursul celor cins/rezece ani c;t dureaza initierea sa)anica a lui Castaneda, don 2uan ii
deconstruieste tre/tat ucenicului /aradi()a )entala si siste)ul de conventii in 0aza caruia
acesta isi re/rezenta lu)ea, /re(atindu:l ast-el /entru un nou )od de intele(ere si o
re/rezentare distincta a universului )undan. %;narul a)erican trece, in -elul acesta, /rintr:un
/roces de re-or)atare si de e@tra(ere dintr:un conte@t /ro-an a-lat su0 se)nul conventiilor
si rutinei, iar )odul cu) don 2uan intele(e sa:l aduca in siste)ul /ro/riu cunoasterii
sa)anice este -ie /rin r;s, -ie /rin teroare, -ie /rin <oc (deoarece <ocul -ace )ai acce/ta0ila
noua /aradi()a, si:l -ace si /e cel ce se <oaca )ai /er)isiv in -ata unei alte )atrici )entale).
In ti)/ul e@/erientelor sale sa)anice, Carlos acuza stari contradictorii, oscilante, trec;nd cu usurinta de la o
o0oseala acuta la 0eatitudine, a/oi la s/ai)a si a/oi din nou la o stare de rela@are si liniste, /entru ca
i)ediat aceasta sa se converteasca in neliniste si tristete, de /arca una dintre conditiile sine 5ua non ale
initierii ar -i /arcur(erea unui s/ectru lar(, de ciclu /lenar, al tuturor e)otiilor inainte de eli0erarea de
su0 re(i)ul e)otional si convertirea ener(iei interioare rezultate in r;s sau indi-erenta, caci a)0ele re-lecta
o aceeasi atitudine de non:i)/licare, de neutralitate in -ata lu)ii. Cea )ai deconcertanta atitudine a
)aestrului vra<itor este, in viziunea lui Castaneda, r;sul, /e care il re(aseste si la ceilalti ucenici )ai
avansati dec;t el, /recu) si la don Denaro (vra<itorul care alaturi de don 2uan ?atus alcatuieste un -el
de tande) co)ic). ";sul in -or)a sa )ale-ica se reveleaza in /ersoana lui don 2ulian, )aestrul initiator al lui
don 2uan, des/re care acesta )arturiseste ca /utea sa r;da =intern>3 =?7 0ene-actor 9as indeed a devilis1
old )an, don 2uan said, lau(1in(. He 1ad learned to lau(1 internall7. It 9ouldnEt s1o9 on 1is -ace, so 1e
could /retend to 0e 9ee/in( or ra(in( 91en 1e 9as reall7 lau(1in(> (Castaneda, *85, **). #ui Carlos r;sul
lui don 2uan ii a/are ca -iind e@tre) de -rustrant, deoarece are )ereu senzatia ca initiatorul sau r;de /e
sea)a lui. &e -a/t adevarata )iza a acestei atitudini este toc)ai e-ectul de soc /e care ea tre0uie sa:l
ai0a asu/ra celui venit dintr:o lu)e a rutinei, a unor -alse certitudini, caci asa cu) su0lineaza Henri 'er(son in
%eoria r;sului3 =T.U ni)ic nu dezar)eaza in )ai )are )asura ca r;sul> ('er(son, **8, 5). Centru a:l /utea
invata, 0atr;nul vra<itor stie ca tre0uie )ai int;i sa:l dezvete de tot ceea ce:i /area /;na atunci
indu0ita0il. El -ace asta a/el;nd la co)ic, la /antoni)a, =/un;nd in scena> /ro(ra)ul unei zile,
i)it;nd o sirena dintr:o uzina ce da
se)nalul /entru /auza de )asa, iar in )o)entul c;nd t;narul sau invatacel se con-or)eaza
str;n(;ndu:si lucrurile, re/eta (estul /entru a:i arata ca /auza s:a ter)inat si ca ince/e o noua
zi : si toate acestea /entru a:i de)onstra )ecanicitatea, auto)atis)ul vietii /e care o duce.
!cesta e )odul lui don 2uan de a lua in r;s, de a sanctiona )entalitatea s/atiului de unde
vine Carlos, dar si de a:l /re(ati /entru cunoasterea sa)anica. %oate acestea /resu/un
atin(erea unei stari /ro/ice, de rela@are : de aceea ii si releva intentia sa3 = 1e said
reassurin(l7. = (Castaneda, *A+, 20). ";sul devine ast-el o te1nica de orientare, de (1idare
/rin care 0atr;nul vra<itor isi indru)a ucenicul, dar el tine si de o /redilectie a sa)anilor s/re
r;s, toc)ai /entru ca acesta constituie intr:un -el o su/a/a /si1olo(ica /entru un /rea:/lin
ener(etic, /entru o tensiune care alt-el i:ar /utea ucide, e un )i<loc de e@orcizare, dar si un
se)n al vitalitatii. Nu)ai in -elul acesta /ot -i <usti-icate iesirile =necontrolate> ale lui 2uan
?atus si don Denaro care r;d isteric, se /oarta ca niste clovni, se delecteaza <uc;nd
/antoni)e ce:l deconcerteaza /e Carlos. !st-el don Denaro i)ita un )ecanis), de ti/ =1o/a
?itica>, trec;nd de le /ozitia st;nd in sezut la st;nd in ca/ cu o viteza incredi0ila, se aseaza
/er/endicular /e un co/ac a)uz;ndu:se tot ti)/ul de ui)irea neo-itului. ?ani-estari
ase)anatoare va re(asi ucenicul si in ec1i/a celorlalti invatacei ai lui don Denaro si don 2uan,
nu)ai ca aici se i)/une o distinctie3 daca in cazul celor doi )aestri vra<itori e vor0a de o
ne0unie controlata, in cazul ucenicilor =ne0unia> nu e inca una controlata, ci doar un
e@cedent de ener(ie vitala care nu a su-erit deoca)data un cat1arsis.
";sul a/are ast-el in str;nsa le(atura cu ne0unia sa)anica. "elevanta in acest sens e a-ir)atia
lui don 2uan3 = : ";sul )eu, ca tot ceea ce -ac este real, a s/us el, dar este de ase)enea si
ne0unie controlata, /entru ca e inutilG nu sc1i)0a ni)ic si totusi r;d> (Castaneda, **5a,
0).
";sul este ne0unie controlata in )asura in care initiatul a<un(e la intele(erea ca3 =O data ce
un o) invata sa , el se a-la sin(ur intr:o lu)e in care nu e@ista dec;t ne0unie T.U> (Castaneda,
***, 0+), deoarece =lu)ea> asa cu) o stia Carlos nu este dec;t o su)a de descrieri (-alse)
invatate inca din co/ilarie de la adultii care i:au o-erit o anu)ita re/rezentare ra)asa, /;na in
)o)entul int;lnirii cu sa)anis)ul, indu0ita0ila. In acest sens r;sul sa)anului ca ne0unie
controlata insea)na toc)ai asu)area constiintei ca s/atiul /ro-an : lu)ea, asa cu) a) -ost
o0isnuiti s:o /erce/e) este in -a/t -alsa. Ne0unia /oate -i /usa su0 control /rin detasarea (a
carei e@/resie este r;sul) i)/licata de o atare intele(ere, de aceea don 2uan ii s/une lui
Carlos3 =T.U eu ale( sa traiesc si sa r;d, nu /entru ca ar conta, ci /entru ca asta e inclinatia
naturii )ele. "atiunea /entru care s/un ca ale( e /entru ca si nu -a/tul ca ale( sa traiescG
vointa )ea )a -ace sa continuu sa traiesc in /o-ida a tot ceea ce = (Castaneda, **5a, ).
In viziunea o)ului =civilizat> si =civilizator>, i)/artasita si de Carlos, r;sul tine de ratiune, de
(;ndire : idee -or)ulata de Henri 'er(son in %eoria r;sului3 =Co)icul necesita, in s-;rsit,
/entru a /roduce intre(ul sau e-ect, ceva ase)anator unei anestezii de )o)ent a ini)ii. El se
adreseaza inteli(entei /ure> sau =Intr:o societate a inteli(entelor /ure, nu vo) )ai /l;n(e,
/ro0a0il, dar, cu si(uranta vo) r;de> ('er(son, **8, 2A:28). In conce/tia sa)anica, r;sul
tine )ai de(ra0a de o /erce/tie individuala : de aici si ras/unsul dat de don 2uan o0iectiei
aduse de invatacelul sau3 =: !i s/us ca tre0uie sa /rivi) cu oc1ii nostri ca sa r;de), dar eu
cred ca r;de) /entru ca (;ndi). &e e@e)/lu un or0 /oate r;de si el. / : Nu , a ras/uns.
Or0ii nu r;d niciodata. Cor/urile lor tresar /utin de i)/ulsul r;sului. Ei n:au /rins niciodata /artea co)ica a
lu)ii si tre0uie sa si:o i)a(ineze. ";sul lor nu este clocotitor> (Castaneda, **5, A:8). !sertiunea e
nuantata cu alta ocazie, c;nd sa)anul ii e@/lica lui Carlos -a/tul ca =T.U ave) nevoie sa /rivi) cu oc1ii nostri,
/entru a /utea r;de, a s/us, /entru ca nu)ai c;nd /rivi) la lucruri /ute) detecta /artea co)ica a lu)ii. Ce de
alta /arte, c;nd oc1ii nostri , totul este e(al, ast-el inc;t ni)ic nu )ai este co)ic> (Castaneda, **5a,
**).
Centru un sa)an r;sul ca/ata aceleasi valente ca si /l;nsul, intre cele doua ne/ut;nd -i vor0a
de o di-erenta su0 as/ect calitativ, intruc;t atitudinea in -ata =realitatii> se rezu)a la un -el de
neutralitate, indi-erenta ce se /oate )ani-esta -ie /rin r;s, -ie /rin /l;ns, /rivile(ierea unei
stari sau a alteia tin;nd de decizia -iecarui initiat in /arte. In /rivinta sa, don 2uan isi
)arturiseste /re-erinta /entru r;s deoarece in -elul acesta se si)te )ai 0ine, )ai con-or)
naturii sale3 =El a a-ir)at ca nu e@ista o di-erenta intrinseca intre ele si ca a);ndoua sunt
i)/ortanteG a s/us ca totusi el /re-era r;sul, deoarece cor/ul lui se si)tea )ai 0ine r;z;nd
dec;t atunci c;nd /l;n(ea> (Castaneda, **5a, 0:). In econo)ia siste)ului de credinte
in care 0atr;nul vra<itor il initiaza, r;sul ocu/a un loc esential deoarece el tre0uie sa -ie o
)asura de /revedere /entru un =o) al cunoasterii>, /entru un lu/tator i)/eca0il, alt-el
acesta e susce/ti0il de a cadea /rada )elancoliei (enerate de intrezarirea eternitatii sau de
i)/ortanta de sine3 =T.U ! adau(at ca lu/tatorii aveau dre/tul sa ai0a stari /ro-unde de
tristete, dar ca tristetea e@ista doar ca sa ii -aca sa r;da>, iar =T.U cel )ai 0un )od de a sca/a
de )elancolie este sa o iei in r;s> (Castaneda, ***, B, A). Conditia la care vrea sa il
aduca don 2uan ?atus este cea a lu/tatorului i)/eca0il, ca/a0il de a:si de/asi -rica /rin r;sul
eri<at in /avaza =T.U %i:a) s/us de )ulte ori ca lu/tatorii i)/eca0ili /ot vedea lu)i
ins/ai);ntatoare -ara sa -ie a-ectati. In cli/a i)ediat ur)atoare ei sunt ca/a0ili sa s/una o
(lu)a, sa r;da cu /rietenii lor, cu strainii> (Castaneda, ***, B0). .n ase)enea lu/tator stie
sa isi i)/una un ec1ili0ru, nelas;ndu:se do)inat de nici un senti)ent anu)e3 =IEve told 7ou
t1at t1e true art o- a 9arrior is to 0alance terror and 9onder> (Castaneda, *A+, *). Centru a
deveni insa un lu/tator i)/eca0il, un initiat, Carlos tre0uie sa isi anuleze istoria /ersonala, sa
isi reduca viata la o colectie de /ovesti des/re necunoscuti, sa a<un(a ase)anator cu Na(ualul
2ulian si Na(ualul Elias, care3 =Erau (oi. Na(ualul Elias era o insu)are de /ovesti ciudate
care te 0;ntuie si care veneau de undeva, din necunoscut. Na(ualul 2ulian era o colectie de
/ovesti care ar -i -acut /e oricine sa se tavaleasca /e <os de r;s. &e -iecare data c;nd incerca)
sa desco/ar o)ul real din ei, asa cu) reusise) cu tatal )eu si cu -iecare dintre oa)enii /e
care ii cunostea), nu (asea) ni)ic. In loc sa (asesc o /ersoana adevarata, nu )a aste/ta
dec;t o (ra)ada de /ovesti des/re necunoscuti> (Castaneda, 200H, 8*). !nularea istoriei
/ersonale a individului se /oate atin(e c1iar /rin r;s, caci =";sul e o convulsie a -etei si, in
convulsie, o)ul nu )ai e sta/;n /e el, -iind el insusi sta/;nit de ceva ce nu e nici vointa, nici
ratiune. T.U r;sul este, dintre toate e@/resiile -etei, cea )ai de)ocraticaG trasaturile -etei -ac sa
ne deose0i) unii de altii, dar in convulsie sunte) cu totii la -el> (8undera, 200H, HA0). &on
2uan il invata /e Carlos sa renunte la i)/ortanta de sine, la /reocu/area de a:si construi o
i)a(ine -latanta in oc1ii celorlalti. Face aceasta in /ri)ul r;nd a(res;ndu:l3 =T.U nu i)i /lacea
deloc sa il vizitez /e don 2uan. In /rezenta lui )a si)tea) a)enintat. ?a ataca ver0al
intotdeauna -ara sa )a lase niciodata sa )a /un in valoare. .ra) sa )a /un intr:o lu)ina
ne-avora0ila de -iecare data c;nd desc1idea) (uraG ura) sa -iu )ereu /rostul> (Castaneda, "
200H, *), dar si /un;ndu:i la dis/ozitie un instru)ent e@tre) de util3 r;sul : care il va si
eli0era de c1in(ile si o/relistile /e care sin(ur si le /une in calea cunoasterii. Inde)nul lui
don 2uan devine ast-el e@tre) de i)/ortant, caci ii releva o )odalitate de a se dis/ensa de
vec1iul sau siste) de credinte3 =!sculta:ti vocea din ad;ncul su-letului, cea care te va calauzi
de acu) inainte, vocea care acu) r;de. !scult:oP $i r;zi o data cu ea. ";ziP ";ziP Cuvintele lui
au -ost ca o co)anda 1i/notica /entru )ine. I)/otriva vointei )ele, a) ince/ut sa r;d.
Niciodata nu )ai -usese) asa de -ericit. ?:a) si)tit li0er, -ara nici o )asca> (Castaneda, 200H, AA).
";sul sa)anului e in /ri)ul r;nd un r;s -ara o0iect, caci in -ata sa toate sunt e(ale, toc)ai de aceea r;sul sau e
=o e@/resie a -iintei ce se 0ucura ca e@ista>G =cel ce iz0ucneste in 1o1ote de r;s e@tatic e -ara a)intiri, si
-ara dorinte, caci stri(atul lui e adresat secundei /rezente a lu)ii si nu vrea sa stie de ni)ic altceva>
(8undera, **8, 55). ";sul e totodata si
un instru)ent /ede/sitor ce a)endeaza lu)ea /ro-ana a lui Carlos, o /avaza i)/otriva
-ortelor /e care e@/erientele sa)anice le invoca, /recu) si o su/a/a /si1olo(ica /entru o
descarcare cat1arctica a ener(iei vitale e@cedente (in cazul vra<itorilor) si o -orta eli0eratoare
de su0 re(i)ul rutinei si conventiilor. Insotindu:l in e@/erientele sale e@tatice, don 2uan il
(1ideaza /e Carlos intr:o lu)e noua ce /resu/une o alta /aradi()a )entala, dezvat;ndu:l
(/rin r;sul /ede/sitor adeseori) de inventarul de o0isnuinte al s/atiului /ro-an unde (estul e
reitera0il la nes-;rsit si de catre o in-initate de indivizi, /un;ndu:l in /osesia instru)entelor
unui alt siste) de (;ndire (/erce/tie) si a<ut;ndu:l sa detina controlul : /rin r;s, /rin detasare.
";sul sa)anului devine ast-el o alternativa salvatoare la o lu)e cantonata in conventii, e o
)odalitate de rec;sti(are, din cadrul unui ti/ar, a unei )atrice /ree@istente, a li0ertatii
interioare a individului.

+.!"%! KI$!%.#.I
Cristina !ndron
?otto3
! s/us c;ndva %oc1i1uitzin
E si:n viata lui Co7olc1iu15ui.
$oseste un ceas c;nd ne trezi) din so)n
c;nd deslusi) ca totul e nu)ai vis,
ca a) venit in lu)e sa visa)
si nu:i dec;t o cruda a)a(ire
ca ne e dat in lu)e sa trai).
Fiinta noastra:i -ra(eda ca iar0a
ce z)altuieste (lia /ri)averii.
&in ini)a, din carnea noastra /rind
$a incolteasca -lori, sa creasca zari.
&oar c;teva:si desc1id s-ios corola
$i:a/oi se /leaca vestede, in-r;nte:
! s/us:o c;ndva %oc1i1uitzin.
(Keni) doar sa visa))
C;na a nu citi cartile lui Castaneda credea), ca orice o) nor)al, ca cele )ai )ulte i)a(ini, si)0oluri din vis
sunt re/rezentari /ersonale ale individului (av;nd le(atura cu eveni)ente si e)otii din viata de zi cu zi), dar
si re/rezentari care nu au de:a -ace cu constiinta activa a individului. !cestea sunt ceea ce Carl Dustav
2un( nu)ea =i)a(ini ar1eti/ale>, adica i)a(ini care -ac /arte din constiinta o)enirii. 2un( a dat ur)atoarea
de-initie ar1eti/ului3 =arc1et7/es or /ri)ordial i)a(es are s/eci-ic -or)s and /ictorial relations1i/s,
91ic1 did not onl7 consistentl7 a//ear in all a(es and in all latitudes, 0ut also a//ear in individual
drea)s, -antasies, visions and ideas> (999 a0outdrea)s.co)) Centru Castaneda =a visa> nu insea)na acelasi
lucru ca /entru a)erindieni, cu toate ca se /ot (asi destule ase)anari cu credintele acestora. Kisele au <ucat un
rol deter)inant in -or)area
reli(ioasa si s/irituala a )arii )a<oritati a (ru/urilor nord:a)ericane. Ele erau considerate a -i
cele )ai valide )oduri de co)unicare cu /uterile s/irituale si te)elia cunostintelor reli(ioase.
$:a dovedit insa ca inter/retarea si i)/ortanta viselor era )ult )ai )are /rintre tri0urile
nordice, in ti)/ ce tri0uri cu) ar -i Cue0lo, Nava<o sau !/ac1e din sud vestul !)ericii
acordau o )ai )ica i)/ortanta visatului. Elevata structura a vietii ritualice a tri0ului Cue0lo
sau co)/le@ele rituri de vindecare ale tri0ului Nava<o nu contineau in )od necesar recursul
la vise.
.nul dintre /unctele co)une, care a/are at;t la a)erindieni c;t si la Castaneda, este
utilizarea ter)enului de =/utere> in cadrul intre(ului an(rena< de visat. Castaneda s/une ca
/uterea este ceva cu care un lu/tator se con-runta. In visat ai /utereG /oti sa sc1i)0i
lucrurile, /oti sa a-li nenu)arate -a/te ascunse, /oti sa controlezi orice vrei tu. (Castaneda,
*A2). Indianul #aIota, Kine &eloria, a descris )iezul conce/tiei a)erindianului in acest -el3
=t1e Indian 9orld can 0e said to consist o- t9o 0asic e@/eriental di)ensions 91ic1, taIen
to(et1er, /rovided su--icient )eans o- )aIin( sense o- t1e 9orld. %1ese t9o conce/ts 9ere
Clace and Co9er... Co9er 0eein( t1e livin( ener(7 t1at in1a0its and / or co)/oses t1e uni:
verse, and /lace 0eein( t1e relations1i/ o- t1in(s to eac1 ot1er>. (Indian Education in
!)erica, !)erican Indian $cience and En(eneerin( $ociet7).
Conce/tul de /utere este i)/ortant /entru a intele(e visele. $tiinta ne o-era o 0una analo(ie
/entru a ne a<uta sa e@/lica) ceea ce &eloria intele(e /rin Cutere3 (;nditi:va la celulele din
cor/ul u)an. O celula este alcatuita in )a<oritate din a/a, cor/ul u)an cu/rinz;nd /este
*0d a/a. !/a este cea care in1a0its and/or co)/oses cels. O)ul este co)/us din a/a si cu
toate acestea nu este a/a. $e /oate la -el de 0ine s/une ca a/a salasluieste in o) dar si ca il
co)/une. Cuterea salasluieste si/sau co)/une universul ca) in acelasi -el. Kisele isi au
ori(inea in Cutere, indi-erent de locul in care Cuterea se a-la in acel )o)ent. Kisele -ac
le(atura intre lucrurile vii si sunt sursa directa de co)unicare cu /uterile s/irituale ale univer:
sului.
Euro/enii au devenit -oarte curiosi in /rivinta viselor la ince/utul sec al JJJ:lea. "o0ert Cross
$)it1 a -ost /rintre /ri)ii care a declansat ne0unia viselor. $u0 /seudoni)ul "a/1ael, el a
/u0licat cartea %1e "o7al 'ooI o- &rea)s care a avut un succes i)ens. &ar a0ia doctorul
-rancez !l-red ?aur7 a ela0orat arta )oderna a inter/retarii viselor. $e s/une ca el a studiat
/este H000 de vise di-erite crez;nd ca sti)ulii e@terni sunt catalizatorii tuturor viselor.
Convin(erea ca visele sunt si)ultane cu sti)ulii i:a -ost data de un vis3 a visat ca -usese
conda)nat la (1ilotina si in )o)entul c;nd a si)tit (1ilotina s:a trezit si si:a dat sea)a ca o
sc;ndura din /at ii cazuse /e (;t e@act in )o)entul c;nd el visa ca -usese (1ilotinat.
?ai t;rziu s:a dovedit ca aceasta idee ar -i relativ nei)/ortanta, desi nu de/arte de adevar. $:
a desco/erit ca sti)ulii e@terni declanseaza visele din ulti)a /arte a no/tii. !v;nd in vedere
ca acestea sunt sin(urele vise /e care ni le a)inti) c;nd ne trezi), crede) ca ele sunt
sin(urele vise /e care le:a) avut. Csi1analiza sustine ca visele ne a)intesc de /ro/riile
noastre dorinte nei)/linite in viata de zi cu zi, care ca/ata o i)/linire -antas)atica in so)n.
Centru unii visele sunt -eno)ene -ara sens care a/ar in ti)/ul no/tii. Freud il citeaza in acest sens /e doctorul
'inz3 =visul este un /roces so)atic totdeauna inutil adesea c1iar )or0id si care este /entru su-letul universal si
ne)urire ceea ce un teren nisi/os, aco/erit de 0alarii si situat intr:o de/resiune este /entru aerul curat care il
do)ina din cer> (Freud, *80,*8).
!v;nd in vedere conce/tia euro/eana des/re vis, este e@/lica0ila /erce/tia /e care o are
Carlos des/re arta visatului in )ediul a)erindian.
In conce/tia lui don 2uan, =visatul /resu/unea cultivarea unui control deose0it asu/ra
viselor, /relun(it /;na in /unctul in care e@/erientele avute in vis si cele traite in orele de
ve(1e do0;ndesc aceeasi valoare /ra()atica. !-ir)atia vra<itorilor este ca su0 i)/actul
visatului criteriile o0isnuite de di-erentiere a viselor de realitate deveneau ino/erant =.
(Castaneda, **5c, *).
Centru a:i da o )ai 0una e@/licatie, don 2uan ii deseneaza lui Carlos o sc1e)a cu cele o/t
/uncte a-late /e -i0rele unei -iinte lu)inoase3 =sc1e)a desenata /e cenusa avea doua
e/icentre3 unul /e care il denu)ise ratiunea, celalalt vointa. "atiunea era le(ata direct cu un
/unct caruia i se s/unea vor0ire. Crin vor0ire, ratiunea era le(ata indirect cu alte H /uncte3
senti)ent, vis si vedere. Celalalt e/icentru, vointa era le(ata direct cu senti)entul, visatul si
vederea, si nu)ai indirect de ratiune si vor0ire. (...) &oua dintre ele, ratiunea si vor0irea sunt
cunoscute de oricine, senti)entul este intotdeauna va( dar cu)va -a)iliarG dar nu)ai in
lu)ea vra<itorului devii co)/let in-or)at asu/ra visatului, vederii si vointei. Iar in -inal la
)ar(inea acestei lu)i te int;lnesti cu celelalte doua. Cele 8 /uncte -or)eaza totalitatea
o)ului. (...) )i:a atins ca/ul si a s/us ca acesta este centrul ratiunii si al vor0irii. E@tre)itatea
sternului era centrul senti)entului, zona de su0 o)0ilic este a vointei, visatul era in /artea
drea/ta a coastelor, vederea in /artea st;n(a. El a s/us ca uneori unii vra<itori au vederea si
visatul in /artea drea/ta = (Castaneda, **5c, +:8).
&on 2uan a-ir)a ca visatul este un instru)ent3 =Kisatul este un a<utor /ractic dezvoltat de
vra<itori (...) 'ineinteles visatul este incununarea e-orturilor vra<itorilor, -olosirea su/re)a a
na(ualului.> (Castaneda, **5c, 2*+). Centru a invata visatul, Carlos are nevoie de trei
te1nici 3 intreru/erea rutinelor vietii, )ersul /uterii si non:actiunea.
In e-orturile sale de a intele(e invataturile lui don 2uan, Carlos a<un(e in orasul %ula. %ula
-usese in trecut ca/itala toltecilor si era nu)ita %ollan. In li)0a azteca, toltec era sinoni) cu
constructor si ar1itect. =Cea )ai i)/unatoare constructie de la %ula a -ost ansa)0lul
te)/lului inc1inat zeului Yuetzalcoatl, reconstruit in 0una /arte de ar1eolo(ii secolului
nostru. $e /ot vedea si azi cele 5 de coloane /atrate asezate in siruri /aralele care stra<uiau
/arcursul de acces in )arele te)/lu. Cira)ida te)/lu era o constructie cu 5 nivele, ce s:a
/astrat in -oarte 0une conditii ti)/ de )ileniu.> (?anolescu , *AB, H0). Cel )ai vestit
si totodata /ri)ul sta/;nitor al /ri)ei dinastii toltece a -ost Yuetzalcoatl. $-;rsitul do)niei
sale a venit in )o)entul in care Yuetzalcoatl a dis/arut in )are, le(enda care a -acilitat
cucerirea ?e@icului de catre s/anioli, intruc;t indienii vedeau in ei intoarcerea lui
Yuetzalcoatl. Nu)ele Yuetzalcoatl dese)neaza un co)/le@ cultural re/rezent;nd si)ultan
un nu)e ceresc, un /ersona< istoric si o de)nitate /reoteasca in %enoc1titlan (#a9rence,
*8*, *).
In s/usele lui don 2uan, /ira)idele re/rezinta o concentrare a unor ener(ii colective )a(ice, centrul ordinii si
sta0ilitatii. Carlos intrea0a, du/a ce vizitase /ira)idele din %ula, ce re/rezinta cele /atru -i(uri de /iatra
care sustin /ira)ida, iar ras/unsul vine din /artea lui Ca0lito, unul dintre ucenicii lui don 2uan3 =ele nu sunt
0ar0ati, ci -e)ei. Cira)ida este centrul
ordinii si sta0ilitatii. Fi(urile sunt cele B colturi ale ei, ele sunt cele B v;nturi, cele B directii,
0aza, -undatia /ira)idei. (...) /ira)ida este 0ar0atul s/ri<init de -e)eile sale lu/tatoare. (...)
!tlantizii sunt na(ualul, ei sunt visatori>. (Castaneda, **8, 8:*).
!ceasta -or)atie in care na(ualul si ec1i/a sa -or)eaza un cadrilater, va -i nu)ita ulterior
=/ozitia %oltecului>. O descriere ase)anatoare cu descrierea -acuta de Ca0lito /ira)idelor
din %ula a/are in Invatatura Hat1or3 =K;r-ul sau inalti)ea constiintei e s/ri<init /e B /uncte
sau colturi a-late la 0aza, -iecare din acestea re/rezent;nd un as/ect vital /entru o0tinerea
unei stari ec1ili0rate, su/erioare de constienta> (8an7on R Essene, 2002, 80).
&in intre(ul arsenal de lucruri care trans-or)a visatul in arta sa)anica -ace /arte at;t /ozitia
/entru a intra in at)os-era /ro/ice visatului c;t si ti)/ul. =&on 2uan )i:a s/us ca cele )ai
0une rezultate le:as o0tine daca as sta /e o ro(o<ina cu tal/ile /icioarelor unite si coa/sele
atin(;nd ro(o<ina. El a adau(at ca daca intra) in /ozitia acea in visat cor/ul )eu nu va cadea
/e o /arte ci trunc1iul se va inclina in -ata si -runtea i)i va cadea /e tal/i> (Castaneda, **8,
B).
?o)entul cel )ai /ro/ice visatului este noa/tea t;rziu sau s/re di)ineata. =El s/unea ca
deoarece tre0uie sa -aci visatul intr:un )ediu social tre0uie sa cauti cele )ai 0une conditii de
solitudine si li/sa de inter-erenta. Inter-erenta la care se re-erea el era atentia oa)enilor si nu
/rezenta lor -izica. (...) doar tan(ential la orele c;nd )a<oritatea oa)enilor dor) te /oti -eri
de o /arte din acea atentie -i@ata, /entru o scurta /erioada de ti)/. In aceste )o)ente /ri)a
atentie a celor din <urul nostru dor)iteaza> (Castaneda, **8, B).
?aiestria visatului, cu) o nu)este don 2uan, -ace /arte din cele trei seturi de te1nici ale
vra<itorului, alaturi de )aiestria stalIin(:ului si de cea a intentiei. Kisatul tre0uie sa -ie invatat
de catre lu/tatori =in ti)/ ce se a-la in starea lor nor)ala de constiinta> (Castaneda, **8,
*2).
&on 2uan ii e@/lica lui Carlos ca visatul isi are ori(inea intr:o o0servatie si)/la3 =vec1ii
vizionari si:au dat sea)a ca, in visele lor, /unctul de asa)0lare se de/laseaza usor s/re
st;n(a, in cel )ai natural -el. !cest /unct se rela@eaza intr:adevar c;nd o)ul doar)e si toate
-elurile de e)anatii ne-olosite ince/ sa straluceasca =. (Castaneda, **8, *H). Kizionarii au
-ost intri(ati de aceasta desco/erire si au /er-ectionat de/lasarea naturala a /unctului de
asa)0lare. !tunci c;nd au devenit ca/a0ili sa o controleze =au nu)it acel control visat>
(Castaneda, **8, *H).
Insa, ca orice desco/erire, visatul are si )inusuri. =%e /revin in /rivinta ca/canelor visatului
care sunt cu adevarat enor)e, )i:a s/us el. In visat nu ai cu) sa diri<ezi )iscarea /unctului
de asa)0lareG sin(urul lucru care dicteaza aceasta )iscare este -orta interioara sau sla0iciunea
visatorului> Castaneda, **8, *5). Centru a co)0ate aceasta, noii vizionari au dezvoltat o
cale a lu/tatorilor, intarindu:si -orta interna necesara de/lasarii /unctului de asa)0lare in
vise. Cunctul de asa)0lare se /oate de/lasa /rin doua ti/uri de )iscare3 translatie si trans-er. El
-ace /arte din oul lu)inos (care este eul nostru ener(etic) si se a-la la nivelul o)o/latilor.
Coate -i de/lasat /rin curenti de ener(ie de o0icei i)/revizi0ili, care sunt /erce/uti ca o
senzatie de tristete ur)ata de una de 0ucurie. Co)/orta)entul este cu at;t )ai neo0isnuit
cu c;t /unctul de asa)0lare este )ai de/artat de /ozitia sa initiala. Cunctul de asa)0lare se
de/laseaza cu )ai )are usurinta in ti)/ul so)nului, iar visele au le(atura cu aceasta
de/lasare. Cu c;t de/lasarea este )ai )are, cu at;t visul este )ai neo0isnuit. =Kra<itorii
considera visatul ca /e o arta e@tre) de ra-inata, arta de a disloca du/a dorinta /unctul de
asa)0lare din /ozitia sa o0isnuita /entru a intensi-ica si a e@tinde (a)a celor ce /ot -i
/erce/ute> (Castaneda, 2000, HH).
"ezultatul -i@arii intr:o noua /ozitie a /unctului de asa)0lare se nu)este cea de:a doua
atentie. Kra<itorii din vec1i)e au consolidat arta visatului /e 0aza unor /re)ise le(ate de
-lu@ul de ener(ie al -iintelor u)ane3 ei au vazut ca nu)ai -ila)entele de ener(ie ce trec direct
/rin /unctul de asa)0lare /ot -i asa)0late corect in /erce/tie. Indi-erent c;t de /utin se
)isca /unctul de asa)0lare, /rin el ince/ sa treaca noi -ila)ente de ener(ie care sc1i)0a
/erce/tia. Cunctul de asa)0lare se /oate )uta cu usurinta. %otodata el /oate -i -acut sa se
)iste si in a-ara oului lu)inos. &e/lasarea siste)atica a /unctului de asa)0lare se /oate
invata si e-ectua /rin antrena)ent in ti)/ul so)nului si al viselor o0isnuite.
Cri)ul /as s/re do0;ndirea /uterii este or(anizarea visatului, care insea)na sta/;nirea
(enerala a situatiei dintr:un vis. =&on 2uan de-inea atentia visatului ca /e sta/;nirea asu/ra
/ro/riilor vise /e care o do0;ndeste cineva atunci c;nd isi -i@eaza /unctul de asa)0lare intr:
o oricare noua /ozitie in care a -ost de/lasat in ti)/ul viselor> (Castaneda, 2000, HA).
Centru a atin(e nirvana visatului, visatorul tre0uie sa desc1ida sa/te /orti. Cri)a /oarta
re/rezinta un /ra(, iar trecerea tre0uie -acuta /rin constientizarea unei anu)ite senzatii dina:
intea so)nului ad;nc. !tin(erea acestei /orti se -ace in )o)entul c;nd visatorul
constientizeaza ca adoar)e. Kisatul re/rezinta /rocesul de do0;ndire a controlului asu/ra
visului. Kisele sunt /orti s/re alte lu)i. $unt ca niste sosele cu doua sensuri3 /e un sens
constiinta trece s/re alte do)enii, iar /e celalalt sens cercetasii acestor do)enii vin in visele
noastre.
Cea de:a doua /oarta a visatului /oate -i trecuta /rin doua )odalitati3 =una este de a te trezi
in alt vis, adica sa visezi ca ai un alt vis si a/oi sa visezi ca te trezesti din el. !lternativa consta
in a -olosi ele)entele din vis /entru a declansa alt vis> (Castaneda, 2000, +2). !cest lucru i)i
aduce a)inte de /ovestirea $crisul zeului a lui 'or(es in care %zinacan, )a(ul /ira)idei din
Yua1ol), cazut in ro0ia cuceritorilor si aruncat intr:o te)nita sa/ata intr:o st;nca, isi
a)inteste ca zeul a inci-rat la ince/utul ti)/ului secretul universului intr:un scris ra)as de
atunci nedesco/erit. &u/a e-orturi nenu)arate isi da sea)a ca scrisul secret este alcatuit din
/etele 0lanii unui leo/ard a-lat intr:o inca/ere vecina, /e care el il zarea doar o secunda /e zi,
c;nd leo/ardul sarea s/re desc1izatura /entru );ncare. #a un )o)ent dat %zinacan are un
vis3 =a) visat ca /e /ardoseala te)nitei se a-la un -ir de nisi/. !) ador)it din nou,
indi-erent, a) visat ca )a trezesc si ca vad doua -ire de nisi/. !) ador)it din nou iar -irele
se -acusera trei. $:au in)ultit asa /;na c;nd au u)/lut cu totul te)nita si se -acea ca eu
)urea) su0 a/asarea lor. !) inteles ca visez si cu un e-ort urias ):a) deste/tat.
&este/tarea a -ost zadarnica. Nenu)aratul nisi/ )a su-oca. Cineva i)i s/usese3 nu te:ai trezit cu
adevarat, ci nu)ai intr:un vis anterior. !cest vis se a-la in altul si tot asa /;na la in-init.Kei )uri inainte
sa te -i trezit cu adevarat. !tunci )i:a) s/us ca nici nisi/ul din vis nu
va /utea sa )a ucida si nici vise nu e@ista care sa stea inauntrul altor vise. !tunci s:a trezit cu
adevarat> ('or(es, *A8, +A).
.n e@e)/lu ase)anator (asi) in ro)anul lui Darcia ?ar5uez, .n veac de sin(uratate, unde
este vor0a des/re un vis al colonelului !ureliano 'uendia3 =Intr:o zi visa ca intra intr:o
locuinta (oala, cu /eretii al0i si ca il nelinistea i)/resia a/asatoare ca este /ri)a -iinta
o)eneasca care a intrat acolo. %ot in vis isi a)inti ca visase acelasi lucru in noa/tea
/recedenta si in cursul a nu)eroase no/ti din anii din ur)a si stiu ca aceasta i)a(ine i se va
ster(e din )inte in cli/a deste/tarii, deoarece visul acela -recvent avea /articularitatea ca nu
ti:l /uteai a)inti dec;t tot in vis> (?Lr5uez, 2000, A5).
=&on 2uan a s/us ca ceea ce -ace visatul este sa ne con-ere )o0ilitatea necesara /entru a
accede la alte lu)i, /rin de)olarea )odului nostru de cunoastere a acestei lu)i. ! nu)it
visatul o calatorie de di)ensiuni de neconce/ut, calatorie care deter)ina /unctul de
asa)0lare sa se /roiecteze in a-ara do)eniului u)an si sa /ercea/a ini)a(ina0ilul>
(Castaneda, 2000, *5).
Kra<itorii lui Castaneda s/un ca /e /a);nt e@ista doua ti/uri de creaturi3 or(anice si
anor(anice. %rec;nd de cele doua /orti -a/turile anor(anice sunt invitate sa il cunoasca /e
visator. !tunci c;nd visele sunt o0isnuite, iscoadele sunt )ai nu)eroase. In -aza a doua a
initierii in arta visatului, -a/turile anor(anice ince/ sa a/ara in -iecare sedinta de visat a lui
Carlos. Centru vra<itorii din lu)ea de azi, visatul insea)na li0ertatea de a /erce/e lu)i ce
de/asesc orice i)a(inatie. #a un )o)ent dat Carlos are un vis cu un /este care z0oara /e o
ra)ura )entin;ndu:si i)a(inea de /este, a/oi se trans-or)a intr:o /ata de lu)ina care il
stri(a sa il ur)eze intr:o calatorie s/re o alta lu)e. Carlos a<un(e inauntrul unei -a/turi
anor(anice si tot ce tre0uie sa -aca /entru a ra);ne acolo este sa:si s/una intentia cu voce
tare.
&in lu)ea -a/turilor anor(anice vine si e)isarul visatului, des/re care don 2uan s/une ca
este o /roiectie a acestor -a/turi )enita sa ii (1ideze /e cei care viseaza. E)isarul ii s/une lui
Carlos ca vec1ii vra<itori au a-lat tot ceea ce stiau des/re visat st;nd in )i<locul -a/turilor
anor(anice. %ot e)isarul ii s/une ca =/entru a realiza un visat /er-ect /ri)ul lucru /e care
tre0uie sa:l -aci este sa:ti anulezi dialo(ul interior>. (Castaneda, 2000, B+).
&on 2uan -or)uleaza re(ula celei de:a doua /orti intr:o succesiune de trei eta/e3 /rin
e@ersarea trecerii dintr:un vis intr:altul, visatorii a-la de e@istenta iscoadelor din alte lu)i.
.r)arindu:le, ei intra intr:un alt univers si ii invata re(ulile. E)isarul ii s/une lui Carlos ca
visatul =constituie )i<locul care ii trans/orta /e cei care viseaza in aceasta lu)e si noi i:a)
invatat /e vra<itori tot ce stiu ei des/re visat. #u)ea noastra este le(ata de lu)ea voastra
/rintr:o usa nu)ita vis. Noi sti) cu) sa trece) /rin aceasta usa, dar oa)enii nu stiu. Ei
tre0uie sa invete cu) se -ace asta> (Castaneda, 2000, B+).
Cea de:a treia /oarta a visatului este atinsa atunci c;nd visatorul se /o)eneste intr:un vis uit;ndu:se la cineva
care doar)e si acel cineva este el insusi. =#a cea de:a treia /oarta a visatului ince/i sa iti conto/esti
in )od deli0erat realitatea visatului cu realitatea lu)ii cotidiene> (Castaneda, 2000, A5). Kisatul
necesita toata ener(ia unui o). In )o)entul in care in viata ucenicului a/are o alta /reocu/are, el nu )ai
/oate visa. In li)0a<ul vra<itorilor,
=a -i /reocu/at insea)na ca toate sursele tale de ener(ie sunt solicitate> (Castaneda, 2000,
8B).
In alta /arte &on 2uan da inca o de-intie a visatului3 =/rocesul /rin inter)ediul caruia
visatorii detecteaza situatiile de vis in care /ot (asi ele)ente (eneratoare de ener(ie. (...)
visatul este /rocesul /rin care intentiona) sa (asi) /ozitii adecvate ale /unctului de
asa)0lare, /ozitii care ne /er)it sa /erce/e) ele)entele (eneratoare de ener(ie in conditii
ase)anatoare visului> (Castaneda, 2000, 20).
%recerea /rin cea de:a treia /oarta -ace /osi0ile trei ti/uri de calatorii3 calatoria in locuri
concrete in aceasta lu)e, calatoria in locuri concrete in a-ara acestei lu)i si calatoria in lu)i
care e@ista nu)ai in intentia altora.
In ur)a unei int;lniri cu un vra<itor din vec1i)e care luase in-atisarea unei -e)ei care se ru(e
intr:o 0iserica, Carlos a-la ca =)asculinitatea si -e)initatea nu sunt stari de-initive, ci
rezultatul unei actiuni s/eci-ice de /ozitionare a /unctului de asa)0lare> (Castaneda, 2000,
255). In int;lnirea cu -e)eia din 0iserica, Carlos este instruit des/re vra<itorii care /racticau
arta de a:si /roiecta /ro/riile (;nduri in visat /entru a re/roduce -idel orice o0iect sau /unct
de re/er /e care:l doresc. &on 2uan a-ir)a c1iar ca /o/ulatii intre(i ar -i dis/arut vis;nd in
-elul acesta, vizualiz;nd si recre;nd cu totii in visat acelasi ta0lou. Cu a<utorul -e)eii:sa)an,
Carlos trece /rin cea de:a treia /oarta a visatului.
%oate aceste treceri a)intesc de visul lui 2ose !ureliano 'uendia, /ersona<ul lui DarcVa
?ar5uez din .n veac de sin(uratate3
=2ose !ureliano 'uendia se );n(;ia vis;nd un sir nes-;rsit de ca)ere, visa ca se scoala din
/at, ca desc1ide usa si trece intr:o ca)era identica cu /ri)a cu acelasi /at cu ca/at;iul din
-ier -or<at cu acelesi -otolii de rac1ita si cu aceeasi iconita a Fecioarei %a)aduirii /e /eretele
din -und. &in ca)era aceasta trecea in alta e@act la -el, a carei usa dadea in alta e@act la -el,
a/oi in alta e@act la -el, la nes-;rsit. Ii /lacea sa u)0le ast-el din ca)era in ca)era ca intr:o
(alerie de o(linzi /aralele> (?Lr5uez, 200, *H).

A.! C"IKI ! KE&E!
Dior(iana E/ureanu
.nul dintre conce/tele eni()atice ale e@istentei noastre este cel de real. Cu) se de-ineste
realulJ Ce consider ca este realitateaJ !u e@istat de:a lun(ul ti)/ului nu)eroase siste)e, in
reli(ie sau -iloso-ie, care au incercat sa sta0ileasca re/ere /e 0aza carora sa se (aseasca
-unda)ente /entru =realitatea> lu)ii noastre.
?a<oritatea siste)elor au in co)un o di1oto)ie -unda)entala, care distin(e intre doua lu)i3
o lu)e -eno)enala, a e@istentelor concrete care se )ani-esta c1iar su0 oc1ii nostri, si o lu)e
nu)enala, invizi0ila si ascunsa, a esentelor tari. #a aceasta din ur)a se /oate a<un(e /rintr:o
/ortita de acces, care, de cele )ai )ulte ori, nu este accesi0ila oricui. &ar, ceea ce este i)/or:
tant de retinut este tendinta constanta a o)ului de a i)a(ina un =dincolo> )ai lu)inos sau
)ai intunecat. In i)a(inarul colectiv e@ista, asadar, re)iniscentele unei alte =realitati>, care
ne vor inde)na )ereu s/re desco/erirea esentelor /ierdute. ?arele )ira< se co)0ina cu
)area eni()a a caii de acces catre )arele necunoscut.
!r1itectura 0izara a )otivatiilor se co)/lica atunci c;nd /une) in discutie /osi0ilitatile de
cunoastere a necunoscutului. Inca din /ri)ul volu) al lui Carlos Castaneda, Invataturile lui
&on 2uan, se des/rind doua idei esentiale cu /rivire la actul cunoasterii. Cri)a ar -i aceea ca
e@/erientele nu /ot -i e@/licate in ter)eni teoretici, ci doar in ter)enii cunoasterii 0azate /e
/ro/ria e@/erienta. &e aceea, de )ulte ori e@/ri)area ni se /oate /area de:a dre/tul
/arado@ala. Cea de a doua invatatura este aceea ca ni)ic din tot ceea ce tine de cunoastere
nu iti este dat ca un dar. %otul tre0uie invatat intr:un )od di-icil. &e aceea, a/roa/e
/er)anent, dru)ul cunoasterii este co)/arat cu acela al unui lu/tator. #a cunoastere se
a<un(e /rintr:un traseu di-icil, care i)/lica initierea tre/tata in tainele necunoscutului.
In siste)ul lui Carlos Castaneda, una dintre caile de acces catre cunoasterea /ro-unzi)ilor
neli)itate ale na(ualului este =vederea>. $ensurile acestui conce/t:c1eie nu /ot -i e@/licate,
ele /ot -i doar dezvaluite tre/tat, /e /arcursul e@/erientelor /e care le traieste Carlos. &e
ase)enea, /ro0le)atica =vederii> este /usa in relatie cu celelalte )ari conce/te ale
siste)ului de cunoastere -unda)entat /e /racticile neosa)anice ale lui 2uan ?atus3 vra<itoria,
ne0unia controlata, )oartea, vointa, o/rirea dialo(ului interior, visatul, oul lu)inos.
=Kederea> (seein() este o/usa =/rivirii> (looIin(), ca doua )odalitati de a /erce/e cele doua
=lu)i> care se con-i(ureaza in siste)ul invataturilor trans)ise de don 2uan. Cu o0servatia ca
aici nu este vor0a des/re o deli)itare transanta a unor lu)i ireconcilia0ile, ci des/re o
conco)itenta ne0anuita a lor. $u/ra/unearea celor doua lu)i, care se )ani-esta aici si acu)
in si)0ioza, ne conduce tre/tat si la ideea de in-initate. Eternitatea este in <urul nostru si noi
nu o sti).
Carlos a-la de la 0un ince/ut ca e@ista o di-erenta intre cunoasterea acade)ica, rezultata din e@/erientele
altora, si cunoasterea directa a lu)ii. Cel de:al doilea ti/ de cunoastere ii este a/roa/e i)/osi0il, dar
)ulti/lele e@/eriente /e care le traieste ii desc1id =oc1ii> si il -ac sa sur/rinda lu)ea cu toate sensurile ei
(Castaneda, **5a, 2). I)0oldul /e care i:l da don 2uan este acela de a incerca sa si)ta lu)ea /lenar, alt-el
ea isi /ierde sensul. $iste)ul de credinte al lui don 2uan este =un cor/us de cunoastere, co)/licat si
0ine siste)atizat> (Castaneda, **5a, B), sco/ul )aestrului lui -iind sa il invete /e Carlos sa
=vada>. Inca de la ince/ut se contureaza deli)itarile se)antice intre cele doua )aniere
distincte ale /erce/tiei vizuale3 =a /rivi se re-erea la )odalitatea o0isnuita de a /erce/e lu)ea,
in ti)/ ce a vedea /resu/unea un /roces -oarte co)/le@, in virtutea caruia un o) al
cunoasterii /utea /erce/e esenta lucrurilor din lu)e> (Castaneda, **5a, A).
&eoarece =vederea> tre0uie invatata, don 2uan recur(e la ince/ut la /lante /si1otro/e, care ii
vor /rovoca lui Carlos stari /articulare de /erce/tie distorsionata, stari de realitate
neo0isnuita. !cestea nu sunt tratate de 2uan ?atus dre/t 1alucinatii, ci re/rezinta =ceva
concret>, sunt =as/ecte ale realitatii nor)ale> (Castaneda, **5a, B). &e aceea, )i@tura de
-u)at este indis/ensa0ila /entru a atin(e sco/ul ur)arit3 =vederea>. Fu)ul /oate da viteza
necesara sur/rinderii unei scli/iri a lu)ii ine-a0ile. Int;ia conditie /entru =a vedea> este insa
de/asirea unui /ra( /si1olo(ic. !cesta consta in /ro/ria noastra viziune asu/ra lu)ii,
conce/tia /e care ne:a) -or)at:o des/re lu)e in ti)/, care ne 0loc1eaza accesul la o
cunoastere neli)itata3 =nu)ai /rin vedere /oate cunoaste un o) al cunoasterii> (Castaneda,
**5a, 20). Ceea ce crede) noi ca este lu)ea este /ro/ria noastra inter/retare.
&on 2uan vede =totul>, s/re deose0ire de Carlos care /riveste =doar su/ra-ata lucrurilor>
(Castaneda, **5a, 2). =Kederea> nu sc1i)0a lucrurile din <ur, ci /resu/une sa iti sc1i)0i tu
)odul de a /rivi. %oate se sc1i)0a si totusi ra);n la -el3 =de c;te ori /rivesti la o0iecte, nu le
vezi. &oar /rivesti la ele, 0anuiesc, ca sa -ii si(ur ca este ceva acolo. &eoarece nu esti
aco)odat cu vederea, de c;te ori le /rivesti, lucrurile arata e@act la -el. Ce de alta /arte, c;nd
inveti sa vezi, un lucru nu )ai e niciodata la -el c;nd il vezi, dar totusi e la -el. %i:a) s/us ca,
de e@e)/lu, un o) e ca un ou. &e c;te ori il vad /e acelasi o), vad un ou, dar nu e acelasi
ou> (Castaneda, **5a, 5:52).
Oc1ii nostri nu stiu dec;t sa /riveasca la lucruri. &e aceea noi nu /ute) vedea nici aliatii din
<urul nostru, nici )oartea. &aca a) vedea aliatii, a) /utea sa )ani/ula) /uterea. !tunci
c;nd un o) invata sa =vada>, =el se a-la sin(ur intr:o lu)e in care nu e@ista dec;t ne0unie>.
Noi ne antrena) oc1ii sa vada lucrurile asa cu) crede) noi ca sunt, invata) sa (;ndi) ca
actiunile noastre sunt i)/ortante. .n o) care =vede>, intele(e ca totul este e(al si ca toate
lucrurile sunt in acelasi ti)/ la -el de i)/ortante si la -el de li/site de i)/ortanta. ! )entine
oc1ii doar in /ozitia de =a /rivi> este o /ierdere inutila, s/une don 2uan.
Ce de alta /arte, nu)ai atunci c;nd /rivi) /ute) detecta /artea co)ica a lu)ii. &ar atunci c;nd oc1ii nostri
=vad>, ni)ic nu )ai este co)ic, totul este e(al. &on 2uan ii e@/lica lui Carlos cu) isi =sc1i)0a oc1ii>
in -unctie de eveni)ente3 c;nd e )artorul unui eveni)ent trist, =vede>, iar c;nd int;lneste ceva co)ic,
/riveste si r;de. Centru ca r;sul e =ne0unie controlata>. !ici int;lni) o -oarte interesanta int;lnire a
co)icului si a tra(icului, direct de/endente de )odul in care oc1ii nostri /erce/ lu)ea. !st-el se
insinueaza su0til si di1oto)ia (;ndire vs. vedere. D;ndirea este ideea constanta /e care o ave) des/re
lu)e, acel construct care -i@eaza un ansa)0lu de conce/tii ri(ide des/re lu)e. O0isnuinta de a
/erce/e lu)ea intr:o )aniera consacrata, invatata este s/ul0erata insa de =vedere>. $i, /entru ca o)ul
cunoasterii este un raz0oinic, el tre0uie sa sta/;neasca =ne0unia controlata>, te1nica de a actiona ca si c;nd
ceea ce -aci este i)/ortant, stiind totodata ca nu este asa. .n e@ercitiu destinat initierii lui Carlos in
=vedere> este s/ectaculoasa lectie a lui don Denaro des/re ec1ili0rul lucrurilor. $altul lui Denaro este
/entru Carlos un z0or /ericulos si
incredi0ilG dar, daca ar -i =vazut>, ar -i stiut ca sa)anul si:a -olosit -i0rele lu)inoase ca /e
niste tentacule cu care s:a /rins de /ietre (Castaneda, **5a, H*). Oricare vra<itor care
=vede> ar -i /utut o0serva acest lucru. &ar Carlos n:a =vazut> (to see), el doar =a /rivit> (to
looI) de)onstratia lui Denaro. O alta /ro0a destinata invatarii =vederii> (seein() la care este
su/us Carlos consta in in-r;n(erea /aznicului celeilalte lu)i. =&aca vrei sa vezi tre0uie sa:l
de/asesti /e /aznic>, ii s/une don 2uan. Incercarile succesive /rin care trece disci/olul sunt
destinate inde/artarii oricaror o0stacole care ii 0loc1eaza dru)ul s/re =vedere>. Caznicul este
/entru Carlos at;t un )onstru (i(antic, care ii /rovoaca s/ai)a, c;t si o /oza )iscatoare,
ca/a0ila sa il atin(a si sa ii /roduca durere.
E@/erienta con-runtarii cu /aznicul este -inal)ente un esec. &on 2uan desco/era cauza
/entru care Carlos nu /oate =vedea>. Este vor0a des/re o /ro)isiune /e care a -acut:o in
co/ilarie3 aceea ca nu va )ai dori sa c;sti(e niciodata ni)ic in viata, ca nu va )ai s/era sa
iasa 0iruitor vreodata. &on 2uan ii a)inteste insa ucenicului ca toate eveni)entele traversate
de oa)eni in viata sunt e(ale si /rin ur)are aceasta /ro)isiune este un o0stacol in calea
=vederii>. &oar =vederea> /oate i)/rastia iluziile victoriei sau ale in-r;n(erii (Castaneda,
**5a, A*). Carlos va tre0ui, /rin vointa si ra0dare, sa nu renunte, sa incerce din nou sa
=vada>.
!devarata -orta /rin care se sta0ileste contactul cu lu)ea este vointa. Cerce/erea lu)ii este
=un /roces de intele(ere a tot ce ni se /rezinta> si aceasta /erce/tie are loc /rin inter)ediul
si)turilor noastre si al vointei. Kointa este o /utere care tre0uie tinuta su0 control. #ui
Carlos, accesul catre cunoastere ii este de<a desc1is. Cortita, =ori-iciul> care se a-la in zona
a0do)inala, se desc1ide tre/tat /e )asura ce iti dezvolti vointa.
&ar vointa nu insea)na =vedere>. !ceasta este o a doua di1oto)ie -unda)entala care se
contureaza3 vointa vs. =vedere>. Kointa este o -orta, o /utere, /e c;nd =vederea> este )ai
de(ra0a =un )od de a trece /rin lucruri>. Este /osi0il ca un vra<itor sa ai0a o vointa
/uternica si sa nu =vada>. Cei care nu /ot =vedea> tre0uie sa traiasca la -el ca un lu/tator.
&aca un o) vede, el nu )ai tre0uie sa traiasca ase)enea unui lu/tator, =deoarece /oate
vedea lucrurile asa cu) sunt ele in realitate si isi /oate directiona viata ca atare> (Castaneda,
**5a, *B). &on 2uan ii destainuie ca vointa 0ine-acatorului sau era cea )ai )are realizare,
dar ca un o) /oate )er(e )ai de/arte dec;t at;t3 /oate =vedea>. !tunci o)ul /oate realiza
ca dis/are din lu)e si ca este totusi acolo. Este )o)entul in care /oate o0tine orice.
&i-erenta dintre o)ul de cunoastere si se)enii sai este aceea ca o)ul care =vede> se
detaseaza de a0solut tot ce stia inainte si isi controleaza ne0unia. Kederea este su/re)a cale
care ne /oate i)/lini )enirea, aceea de a ne arunca =in lu)i noi, indescri/ti0ile>. &aca isi va
te)/era s/iritul si va deveni un lu/tator, Carlos va a<un(e sa stie ca =/entru viziunea noastra,
lu)ile noi sunt -ara de s-;rsit> (Castaneda, **5a, **).
In ur)a unor noi e@/eriente traite su0 in-lueta -u)ului 1alucino(en, Carlos trece /rin alte eta/e initiatice,
c1iar daca uneori acestea /ar a -i esuate. Esenta acestor e@ercitii este de a invata o anu)ita )o0ilitate a
/rivirii. Fie ca i se cere sa isi -ocalizeze /rivirea sau, di)/otriva, sa si:o )ute continuu, -ara a -i@a vreun lucru,
e@/erientele au asu/ra lui un i)/act )a<or. Ele sunt tre/te care il vor invata ca nu e@ista o /erce/tie unica si
nici ulti)a. C;nd /riveste -ata lui don 2uan, Carlos o /erce/e ca /e un o0iect lu)inos, /e care distin(e un -lu@
ondulatoriu, rit)ic. El are i)/resia in acest )o)ent ca =a vazut>. &ar, atunci c;nd =vezi>, ii s/une &on
2uan, =ni)ic nu )ai e -a)iliar>. Crivesti in <ur si totul devine ni)ic. Carlos a -acut intr:
adevar, un /as adevarat s/re =vedere>.
.n alt e@ercitiu sur/rinzator este acela in care, cu a<utorul =/rinzatorului de s/irite>, don
2uan il -ace /e Carlos sa vada =s/iritul 0altii>. &e data aceasta, e@ista un a)estec neo0isnuit
de /erce/tii vizuale si auditive. Carlos =vede> sunetul. Este )o)entul in care don 2uan ii
e@/lica -a/tul ca =vederea> nu are ni)ic de:a -ace cu te1nicile )ani/ulatorii ale vra<itoriei.
!ceasta este cea de:al treilea anta(onis) su0til3 vra<itorie vs. =vedere>. =Kederea> nu este
vra<itorie, dar ele /ot -i usor con-undate. =Kederea> este c1iar contrara vra<itoriei, deoarece
=te -ace sa iti dai sea)a de li/sa de i)/ortanta a oricarui lucru> (Castaneda, **5a, 2A).
Centru a =vedea> tre0uie de/asit totul si nu e@ista nici un )od de a vor0i des/re asta. O
int;)/lare deose0it de -ascinanta este aceea in care Carlos e@erseaza o /erce/tie di-erita
asu/ra a/ei. El tre0uie sa /riveasca -i@ a/a unui r;u, dar sa nu:si -ocalizeze /rivirea asu/ra ei.
!s/ectul lic1id al a/ei se trans-or)a tre/tat intr:o i)a(ine statica, ase)anatoare unei /oze
sau unui -ra()ent in(1etat. Ceea ce /oate distin(e Carlos este =ceata verde> a valurilor.
Kerdeata are asu/ra lui un e-ect linistitor si 1i/notizant. !/a il va a<uta /e Carlos sa invete
=vederea>. El va tre0ui sa de/aseasca ceata verde, -ara a se a0andona ei, deoarece acest lucru
ii /oate -i -atal. E@/erienta este re/etata si, la un nou contact cu a/a, ceea ce vede este cu
totul altceva. 'ulele care /lutesc il /oarta cu ele, -ac;ndu:l sa =calatoreasca> nes/us de
de/arte.
e@/erienta decisiva este aceea in care Carlos =vede> aliatul. Kiziunea lui este insotita de
senzatia de stralucire, iar -iinta /e care o vede este, la ince/ut, doar o /ata de lu)ina. !tunci
c;nd isi -ocalizeaza /rivirea /e c1i/ul lui don 2uan, oc1ii acestuia i se /ar a -i doua -ocare de
lu)ina care sc;nteiaza di-erit. Oc1iul st;n( sea)ana cu o e@/lozie de sc;ntei care e)ana
rit)ic /articule de lu)ina. !ceste /articule creeaza i)/resia ca stra/un( /lanul vertical.
%oate /ro0ele se des-asoara cu )ari riscuri, )iscarea intre cele doua lu)i se /roduce la
ince/ut (reoi, trecerile sunt di-icile. &u/a toate aceste e@/eriente, Carlos are o revelatie
-unda)entala /entru i/ostaza sa de disci/ol3 =era /entru /ri)a data c;nd nu credea) in
realitatea -inala a /erce/tiei )ele> (Castaneda, **5a, 2B5). =Kederea> /resu/une )ult ti)/
si e-ort si, atunci c;nd un o) invata sa =vada>, nici un lucru nu )ai /redo)ina. Fa)iliaritatea
se trans-or)a intr:o stranie si in-inita ne-a)iliaritate.
.na dintre te1nicile /e care tre0uie sa le invete un lu/tator /entru a a<un(e sa =vada> este
aceea de a:si o/ri )onolo(ul interior. Crin )onol(ul interior noi sustine) lu)ea. Crin
inter)ediul lui, lu)ea este intotdeauna asa cu) crede) noi ca tre0uie sa -ie. Or lu)ea
adevarata, na(ualul, =tot ceea ce e inc1is aici>, e inco)/re1ensi0ila si /rin )i<loacele
o0isnuite nu vo) a<un(e niciodata sa o intele(e) (Castaneda, **5a, 28*).
&ar Carlos invata sa =vada> zonele necunoscutului din lu)e. .n e@ercitiu revelator este acela in care tre0uie
sa =vada> s/atiile (oale dintre doua sunete. Cauzele, s/atiile sunt a0solut i)/osi0il de descris, ele tin de
do)eniul =vederii>. !cest e@ercitiu care ii solicita lui Carlos sc1i)0area atentiei de la auz la vaz, /rin
)i@tura /erce/tiilor, re/rezinta un alt /as s/re =vedere>. &ecisiva ra);ne insa te1nica o/ririi onolo(ului
interior. Caci =vederea> este un -el de intele(ere intuitiva a lucrurilor sau ca/acitatea de a vedea /rin actiunile
u)ane si a des:
co/eri )otive si intelesuri ascunse.
Int;lnirea lui Carlos cu =)olia> este trea/ta care il a<uta sa desco/ere /osi0ilitatea de a
actiona asu/ra cunoasterii sale des/re lu)e. Centru ca intre (;ndire si vedere e@ista (ranite
)ari. D;ndirea, /rin inter)ediul cuvintelor, ne a<uta sa /rivi) lu)ea ca de o0icei, cu
/re<udecatile noastre. Ea re/rezinta starea noastra de con-or)itate cu lu)ea, e@/ri)ata /rin
o0isnuinte. =Kederea> a/are doar c;nd lu/tatorul este in stare sa:si o/reasca )onolo(ul
interior (Castaneda, **50, H8). %ot /e aceasta trea/ta a cunoasterii se /laseaza e@ercitiul /rin
care &on 2uan il invata /e Carlos sa isi i)a(ineze /ersoana /e care ar vrea sa o =vada>. &u/a
)ai )ulte incercari, sunetul /e care il aude Carlos se trans-or)a in niste 0aloane s-erice, care
intra in c;)/ul lui vizual. =O0iectul> lu)inos /e care il vede este un /rieten /e care si:l
i)a(inase cu c;teva )inute )ai inainte. For)a sa de ciu/erca este -or)a esentiala a -iintelor
u)ane, atunci c;nd un vra<itor le vede de de/arte. !tunci c;nd vra<itorul /riveste direct la o
/ersoana /e care o =vede>, calitatea u)ana a/are ca un )anunc1i de -i0re de lu)ina, in
-or)a de ou.
E@ercitiile =vederii> /ot sta0ili o linie de re-erinta si totodata /ot releva -a/tul ca e@/erienta
noastra des/re lu)e este intotdeauna o a)intire a e@/erientei. &e aceea, =vederea> il /oate
a<uta /e un lu/tator sa se )iste -luid /rintre lu)i, conco)itent cu trairea. Crocesul de
conta0ilizare a i)a(inilor lu)ii tre0uie sa inceteze /rin )ulti/lele e@ercitii de sc1i)0are a
/erce/tiei. Centru aceasta, ucenicul tre0uie doar sa invete sa isi sc1i)0e /ers/ectiva. !ctul
de de-ocalizare a oc1ilor se coreleaza cu /rocesul de incrucisare a lor. Carlos invata te1nica
/rin care sa o0tina conco)itent i)a(ini du0le, di-erite, cu a<utorul celor doi oc1i. ?o)entul
in care Carlos =vede> /entru /ri)a data cor/ul u)an su0 -or)a unui )anunc1i de -i0re
lu)inoase care au constiinta (Castaneda, **50, B) este acela in care &on Denaro se )isca
/rin raza lui vizuala, /rovoc;ndu:i i)a(ini -ul(urante.
Carlos a-la cu acest ca e@ista doua inele de /utere3 ratiunea si vointa. "atiunea se a-la in
directa relatie cu vor0irea, /e c;nd vointa este le(ata direct de senti)ent, vis si vedere. Noi
sunte) niste -iinte lu)inoase, alcatuite dintr:un )anunc1i de -i0re, dar ave) o constiinta si
asta este ceea ce ne -ace sa -i) ne)ar(initi. Oa)enii o0isnuiti -olosesc doar cercul ratiunii
/entru a:si alcatui lu)ea. Kra<itorii creeaza lu)ea cu a<utorul celui de:al doilea cerc de /utere,
care este vointa. #u)ea sustinuta de =vointa> trans-or)a totul intr:o actiune a /uterii, /e
care o /ute) =vedea>. !st-el, =noi /ute) vedea )oartea d;nd t;rcoale o)ului, v;r;ndu:si
(1earele tot )ai ad;nc in -i0rele sale lu)inoase>, /ute) =vedea> =-i0rele lu)inoase
/ierz;ndu:si din tensiune si dis/ar;nd una c;te una> (Castaneda, **50, H8).
Invat;ndu:si oc1ii sa /riveasca se/arat, Carlos /oate o0tine /erce/tia du0la asu/ra lu)ii.
Cele doua =lu)i> cores/unzatoare celor doua )oduri de a /erce/e lu)ea sunt tonalul si
na(ualul. %onalul este cel care or(anizeaza 1aosul. Este tot ceea ce /oate -i e@/ri)at /rin
cuvinte, tot ceea ce cunoaste) noi. %ot ce atin(e oc1iul, /ro/riile noastre in-a/tuiri
alcatuiesc =insula> denu)ita tonal. Na(ualul este acea /arte /entru care nu e@ista descriere.
Este locul =unde da t;rcoale /uterea> (Castaneda, **50, 5B). E@/licatia /e care Carlos o /ri)este de la
don 2uan des/re tonal si na(ual este -oarte su(estiva. ?aestrul recur(e la o re/rezentare ale(orica3
i)a(inea unei )ese ar re/rezenta lu)ea tonaluluiG ceea ce se a-la dincolo de ea sau su0 ea este 1aosul,
lu)ea in-inita a na(ualului.
!cu) se clari-ica si di-erenta dintre =/rivire> (looIin() si =vedere> (seein(). Oc1ii /ot -i
-erestre /entru a /rivi /lictisit, sau /ot -i -erestre /entru a e@/lora in-initatea indescri/ti0ila a
na(ualului (Castaneda, **50, 20*). C;nd =vede> la ince/ut, Carlos are /erce/tia unui ta0lou
care contine )ai )ulte /ersona<e, /entru ca =vederea> lui este /rea ela0orata. =Kederea>
tre0uie sa -ie directa si toc)ai de aceea ea este =vedere>, /entru ca taie toate nonsensurile.
Intr:adevar, la ince/ut vederea este con-uza, dar, /e )asura ce lu/tatorul devine )ai
/uternic, ea se trans-or)a intr:o cunoastere directa. .n o) care a invatat =sa vada> a invatat
sa -oloseasca na(ualul. El tre0uie sa detina controlul /er)anent asu/ra =vederii> sale, sa stie
c;nd sa contracte tonalul si c;nd sa:l o/reasca. !t;ta ti)/ c;t oc1ii sunt -ocalizati doar /e
lu)ea tonalului, lu/tatorul se a-la de /artea si(ura a =(ardului>, /e un tar;) -a)iliar. &ar
atunci c;nd tonalul se contracta, el trece de cealalta /arte, -urtunoasa. &esc1iderea dintre
lu)i tre0uie inc1isa i)ediat la loc, alt-el lu/tatorul risca sa -ie co)/let =as/irat>. #u)ea
na(ualului este re/rezentata )eta-oric dre/t un v;nt care ia toate -iintele de /e /a);nt. !
/erce/e toate venirile si /lecarile na(ualului insea)na =a vedea>.
O alta distinctie i)/ortanta este cea dintre =visat> si =vedere>. #a Dorda, un -el de =voce> a
lui don 2uan, ii e@/lica lui Carlos di-erenta dintre =visat> si =vedere>. !rta visatorului =este sa
)entina i)a(inea lu)ii>. !rta noastra, a oa)enilor o0isnuiti, este =sa sti) cu) sa )entine)
i)a(inea la care ne uita)> (Castaneda, **A, 58). In visat, tre0uie sa -aci acelasi lucru3 sa
arunci c;te o /rivire si sa nu uiti totusi sa iti )entii i)a(inea lu)ii. 2ocul viziunilor este
de/endent de cele doua )oduri de a /erce/e lu)ea. In ti)/ ce tonalul se )ani-esta in toate
si /oate -i /erce/ut usor de si)turile noastre, na(ualul se )ani-esta doar /entru oc1iul
vra<itorului. Kiziunile o-erite de tonal /ot -i stranii, dar acelea o-erite de na(ual /ot -i
/erce/ute doar de si)turile s/ecializate ale vra<itorului. $i totusi, at;t tonalul c;t si na(ualul
sunt /rezenti conco)itent in toate. =! /rivi> insea)na a vizualiza tonalul care se )ani-esta
in toate, =a vedea> insea)na a vizualiza na(ualul care, de ase)enea, e@ista in toate. =Crin
ur)are, daca un lu/tator o0serva lu)ea ca o -iinta u)ana, el /riveste, dar daca o o0serva ca
un vra<itor, el vede, iar ceea ce vede tre0uie denu)it, in )od corect, na(ual> (Castaneda,
**A, 28).
!cu)ul;nd su-icienta ener(ie, Carlos /oate =vedea> creaturile u)ane ca /e niste -iinte
stralucitoare, ale caror nuante di-era. Oa)enii nor)ali sunt niste oua lu)inoase. $/re
deose0ire de ei, vra<itorii isi sc1i)0a nu doar lu)inozitatea, ci si -or)a. =!tentia na(ualului>
este acea ca/acitate a vra<itorilor de a:si concentra constiinta asu/ra lu)ii neo0isnuite. Noi
)entine) i)a(inile lu)ii cu a<utorul atentiei noastre. !tunci c;nd nu:ti concentrezi atentia
asu/ra lu)ii, lu)ea dis/are. =%oti /erce/e) in )od continuu in a)0ele )aniere, dar
/re-era) sa izola) una /entru a)intire si s:o eli)ina) /e cealalta> (Castaneda, **A, 2++).
E@ercitiul in care Carlos tre0uie sa conte)/le /artea )ediana a unui canion /;na vede o /ata
)aro -oarte intunecata nu este /entru oc1iul care /riveste, ci /entru oc1iul care =vede>.
!ceasta conte)/lare la distanta, /rin care el /oate -ocaliza toate detaliile, se realizeaza /rin
o/rirea dialo(ului interior, care deter)ina dezan(a<area atentiei tonalului.
Intre0area care se ridica este3 /oate -i =lu)ea cealalta> o )eta-ora sau este ea un )od o0scur de a etic1eta o
anu)ita distorsiune /erce/tualaJ #a Dorda si Carlos a<un(, la -el ca Na(ualul (don 2uan) si don Denaro, sa
=vada i)/reuna> ouale lu)inoase care /lutesc /e o su/ra-ata lu)inoasa. 'o(atia /erce/tiei este aceea a /artii
st;n(i, care /oate /rinde intelesul lucrurilor
cu viteza si /recizie, in )od direct. In /artea drea/ta se consu)a )ult ti)/ si ener(ie in
actiunile si interactiunile vietii noastre o0isnuite. $arcina noastra de a ne a)inti este aceea de
a uni /artea drea/ta cu /artea st;n(a, de a reconcilia cele doua -or)e de /erce/tie intr:un
intre( uni-icat. ?unca vazatorilor este sa =vada> Kulturul, sa:i o0serve -lu@ul neincetat
(Castaneda, **8, 82).
Ne a/ro/ie), asadar, de certitudinile sensurilor =vederii>. =Kederea> este o senzatie s/eciala
a cunoasterii si insea)na =a sti ceva )ai /resus de orice indoiala>. =Kederea> a dus at;t la
distru(erea lu)ii vec1ilor vra<itori c;t si la nasterea lu)ii noilor clarvazatori (Castaneda,
***, 5). #u)ea nu este o iluzie. Ea este si reala, /rin invelisul ei e@terior, dar si ireala, /rin
ceea ce ne trans)it noua si)turile noastre des/re ea. Ceea ce e@ista cu adevarat in e@terior
sunt e)anatiile =Kulturului, -luidul in continua )iscare, si totusi nesc1i)0at, etern>
(Castaneda, ***, 5B). Kec1ii vizionari, care au reusit sa vada -orta indescri/ti0ila care se a-la
la ori(inea tuturor -iintelor senzitive au denu)it:o, conventional, Kulturul. ! =vedea>
e)anatiile Kulturului insea)na a /erce/e /ortiunea )ica ce se nu)este necunoscut. !ceasta
este /artea accesi0ila constiintei u)ane. O)ul /oate /erce/e doar o /articica )ica din
e)anatiile Kulturului. ! /erce/e insea)na a ar)oniza e)anatiile continute in interiorul
coconului cu cele din a-ara lui. Kec1ii vizionari au vazut constiinta o)ului ca /e o lu)ina
stralucitoare. #u)inozitatea unei -iinte este creata de acea /arte a e)anatiilor Kulturului /e
care le contine aleatoriu in coconul sau. C;nd vizionarii vad /erce/tia, ei vad cu)
lu)inozitatea e@terioara o atra(e /e cea interioara. !cest -eno)en de -i@are este constiinta
s/eci-ica oricarei -iinte. "estul, ceea ce este i)/erce/ti0il, este inco(nosci0ilul. &e aceea, ar -i
ridicol sa acorda) /rea )are credit /erce/tiilor noastre. Kizionarii lu)ii vec1i =au /latit
scu)/ /entru indrazneala de a -i intrezarit in -ul(urarea unei cli/e inco(nosci0ilul>
(Castaneda, ***, +2).
Centru un vizionar, o)ul este o -iinta lu)inoasa, iar lu)inozitatea este -or)ata din acea
/arte a e)anatiilor Kulturului cu/rinsa in coconul nostru ovoidal. Cortiunea aceasta
lu)inoasa inc1isa intr:un invelis este ceea ce ne con-era calitatea de oa)eni. =Kizionarii (.)
vad -iintele asa cu) sunt in realitate3 -iinte de lu)ina cu in-atisarea unor 0ule de lu)ina
al0urie> (Castaneda, ***, +A). Ei /ot, de ase)enea, =vedea> )odul in care e)anatiile din
a-ara coconului e@ercita o /resiune s/eciala asu/ra /ortiunii cores/unzatoare e)anatiilor
interioare. !ceasta /resiune deter)ina (radul de constiinta /e care il are o -iinta. &ar =a
vedea> insea)na sa -ii )artorul necunoscutului, sa dezvalui esenta a tot ceea ce e@ista si sa
sur/rinzi cu coada oc1iului o scli/ire a inco(nosci0ilului.
In aceasta stare, vederea nu aduce nici un -el de alinare. Kizionarii /ot sa inne0uneasca la (;ndul ca
e@istenta este un ansa)0lu i)/osi0il de inteles. $u/erioara este intele(erea /ro-unda, care e@clude
a-ectul, /entru ca trairile a-ective i)/iedica intele(erea a ceea ce ai =vazut>. !sadar, =vederea> nu este
realizata cu a<utorul oc1ilor. Ea este aliniere3 =alinierea e)anatiilor utilizate in )od curent re/rezinta
)odalitatea de a /erce/e lu)ea cotidiana, in ti)/ ce alinierea e)anatiilor, care nu sunt niciodata -olosite
in )od o0isnuit, re/rezinta vederea> (Castaneda, ***, A2). E@ista c1iar si o =voce a vederii>3 este un
lucru )isterios si ine@/lica0il, care a/are atunci c;nd vizionarul este antrenat intr:o e@/erienta de
=vedere>. Carlos =vede> atunci c;nd a/a
sau o(linda ii desc1id viziunea in-ricosatoare a unei alte lu)i. Cerce/tia noastra este rezul:
tatul )iscarii /unctului de asa)0lare, care selecteaza e)anatiile interne si e@terne in vederea
alinierii. !st-el, lu)ea este un univers de c;)/uri ener(etice, alcatuit din e)anatile
Kulturului, iar totalitatea e)anatiilor care nu -ac /arte din 0anda u)ana re/rezinta a doua
atentie, necunoscutul, cealalta lu)e3 na(ualul.
In-initatea este tot ceea ce ne incon<oara. .n na(ual este (ol, dar =acea (oliciune nu re-lecta
lu)ea, ci in-initatea> (Castaneda, 200H, *). Fiinta u)ana =vazuta> este un con(lo)erat de
c;)/uri de ener(ie tinute i)/reuna de cea )ai )isterioasa -orta din univers, o -orta
vi0ratoare care lea(a intre ele c;)/urile de ener(ie intr:un tot unitar. =! vedea> insea)na a
(lisa /rintre lu)i. Cele doua lu)i, cea a constiintei noastre si )area intunecata si necu:
noscuta a constientizarii sunt su/ra/use.
=#asa:ti oc1ii in li0ertateG lasa:i sa -ie -erestre adevarate>P (Castaneda, **50, 20*).













8.C.%E"E!, KOIN%! $I IN%EN%I!
!na)aria $elu
In lu)ea noastra, /uterea, vointa si intentia a/artin s-erei (;ndirii si a-ectivitatii. Ele nu au
c1i/, sunt vizi0ile nu)ai e-ectele lor, /e care le resi)ti) in realitatea vietii cotidiene. &on
2uan, sa)anul 7a5ui din seria de volu)e ale lui Carlos Castaneda, intele(e cele trei conce/te
ca i/ostaze ale -ortei i)/ersonale, universale care da nastere e@istentei si non:e@istentei
totodata. ?ai )ult, el nu vor0este des/re conce/te a0stracte, -iintari ideatice, ci des/re
adevarate tru/uri ale /uterii, vointei, intentiei, la -el de concret re/rezentate in /lanul realitatii
ca orice o0iect tan(i0il. Cuterea are -or)a, /oate -i atinsa, /oate -i )odelata, /oate sa
vor0easca, -ara ca toate acestea sa se int;)/le in ordinea si in sensul realitatii /ur rationale.
Kor0i) in ter)enii realului des/re )ani-estari si -orte la -el de =concrete> si de /uternice ca
realul, dar, cu toate acestea, ne /lasa) sau sunte) -ortati sa ne de/lasa) /unctul de
asa)0lare in a-ara lu)ii o0iectuale. &es/re ce -el de realitate ne vor0este &on 2uan ?atus si
c;t de )are este ase)anarea acesteia cu le(ile e@istentei u)ane se va /utea o0serva analiz;nd
aceste trei conce/te3 Cuterea, Kointa si Intentia..
1. Puterea
%1e /o9er rests on t1e Iind o- Ino9led(e one 1olds. (%1e %eac1in(s o- &on 2uan)
Intre lu)ea de lucruri si lu)ea de -orte s:a creat c;ndva o -isura, )ai a/oi o /ra/astie.
Oriunde ne:a) aseza sunte) in e@il, in a-ara situatiei in care a) ca/ata /uterea a le traversa
/e a);ndoua cu aceeasi li0ertate a s/irituluiG aceasta /utere se do0;ndeste in ur)a unui
indelun(at si dureros /roces de )eta)or-ozare a -iintei sau, )ai 0ine zis, de recu/erare a
-or)ei sale ori(inare, de a<un(ere la =incandescenta totala>. Cuterea de cunoastere insasi a
su-erit )eta)or-oze. Inainte, /ovesteste &on 2uan, sa)anii /uteau vedea direct ener(ia, se
/erce/eau unii /e altii ca /e c;)/uri de ener(ie. !cu), recu/erarea acestui dar necesita /ier:
derea -or)ei u)ane, care =da lu/tatorului li0ertatea de a:si a)inti de el insusi ca si c;)/ de
ener(ie> (Castaneda, *A+, 5B).
In acelasi univers coa0iteaza /uterea ca -orta i)/ersonala, su/rareala, si /uterea tonalului,
s-era ce tine de concretetea /a);ntului si de le(ile realitatii )ani-estate in ti/are si -or)e.
Ca/cana si /ericolul constau in /ierderea li0ertatii de a conce/e (e)elar a)0ele s-ere de
/utere si de a deveni sclavul or0 al uneia dintre ele, cel )ai adesea al /uterii tonalului.
Controlul de sine se va (enera nu din li0ertatea )iscarii (;ndului, ci din tea)a de a /ierde
din vedere tar)ul (eo)etriei rationale a lu)ii. Carado@al, /uterea este cea care (enereaza,
naste, se creeaza, dar si cea care se -ace /e sine. =Co9er can )eet onl7 9it1 /o9er.> (Casta:
neda, E *A+, 2).
.n alt /arado@ al /uterii3 /e de o /arte creeaza si distru(e i)/ersonal, a/arent ar0itrar, -iind
straina ratiunii, e@terioara -iintei. Ce de alta /arte, a/artine acesteia din ur)a, se
/ersonalizeaza in -or)a ei, se interiorizeaza, ne-iind niciodata cu adevarat nu)ai a
individului. Ideea de /osesiune in c;)/urile /uterii este un conce/t )ai )ult dec;t -le@i0il.
&on 2uan =s/une ca -orta care ne conduce destinele se (aseste in a-ara noastra si ca nu are ni)ic de a -ace cu
actiunile si cu actul nostru volitiv> (Castaneda, **5, BH). ?ai )ult, =el (o)ul) tre0uie sa a<un(a sa
realizeze ca /uterea /e care a/arent o do0;ndeste, nu este, in realitate, a sa> (Castaneda, **8, +).
Cu toate acestea, /uterea, la nivelul tonalului, ia -or)a o)ului si a te)/era)entului sau. =:
Ho9 does one store /o9er, &on 2uanJ / :It de/ends on 91at Iind o- /erson t1e 9arrior is.
?7 0ene-actor 9as a )an o- violent nature. He stored /o9er t1rou(1 t1at -eelin(>
(Cataneda, *A2, +B). Cuterea /ersonala este un dar care se cultiva a<un(;nd sa inter)edieze
int;lnirea -iintei cu -orta ori(inara, -ara c1i/. =&aca ave) destula, un sin(ur cuv;nt dezvaluit
ar -i su-icient /entru a ne sc1i)0a viata. &ar daca nu ave) destula /utere /ersonala, ne /ot
-i dezvaluite cele )ai )inunate /arti de intele/ciune, dar revelatia nu va avea nici cea )ai
)ica i)/ortanta> (Castaneda, **5, 2A).
Cuterea /ersonala se )ani-esta si se creeaza in )asura in care individul este dis/us sa se ia de
la ca/at, in alt -el de rationa)ent, ati/ic, sa a0oleasca asaltul realitatii tonalice asu/ra sinelui si
sa -ie (ata de salturi incendiare /e care sa le /oata controla -ara ur)a de an@ietate si o0sesie.
Puterea si sentimentul thanatic
=Orice (raunte de intele/ciune care devine /utere are )oartea ca -orta centrala (.) Orice este
atins de )oarte cu adevarat devine /utere> (Castaneda, **5, H8).
Cuterea /ersonala se naste din a0andon, ec1ivalent cu o -or)a de a )uri, /rin /arasirea
ratiunii ri(ide a tonalului. Cuterea ia nastere /rin su-erinta, un /roces dureros de des/rindere
de sinele tonalic. In /rocesul acu)ularii /uterii, la ince/ut, ucenicul si)te ceva =ca o
iritatie,.a/oi ca o atin(ere calda.si, la s-;rsit, aceasta devine durere. O /utere reala este
intotdeauna insotita de o su-erinta intensa> (Castaneda, **50, 52). Cuterea tonalului de a:si
/astra /rizonierul in le(ile sale in ti)/ ce -iinta se z0ate sa se )eta)or-ozeze e la -el de )are
si de intensa ca su-erinta insasi a nasterii. =$i)tea) ca era) i)/artit in douaG o /arte din
)ine nu era deloc socata si acce/ta orice din -a/tele lui don 2uan si don Denaro, la adevarata
lor valoare. &ar era o alta /arte din )ine care re-uza sec, si aceasta era )ai /uternica>
(Castaneda, **5c, A8).
Puterea, al treilea inamic al razboinicului
In li/sa controlului ratiunii, /uterea ca/ricioasa devine o ar)a i)/otriva lu/tatorului, reusind
adesea sa:l invin(a -ara ca el sa constientizeze )o)entul si cauza in-r;n(erii sau -ara ca
)acar sa stie de o ase)enea in-r;n(ere. Cuterea nu il /araseste, dar devine otravitoare /entru
s/irit. &e aceea, /uterea /ersonala tre0uie sa -ie cladita in /ri)ul r;nd /e claritatea )intii si
/e starea de a9arness, de constiinta si de luciditate ce a invatat sa se conduca /rin 1atisurile
de -orte ale universului si /rin sine -ara a a0andona controlul si a inc1ide oc1ii.>&aca intele(e
ca, -ara controlul ratiunii, claritatea si /uterea sunt )ai teri0ile dec;t orice oroare, el va atin(e
un stadiu la care totul va -i su0 control> (Castaneda, E *+8, 8+).
Cuterea, avertizeaza don 2uan, e cel )ai teri0il dus)an. Cel )ai usor este sa ii cedezi. .n o) a-lat in aceasta
situatie a/roa/e nici nu o0serva acest dus)an care il inlantuie si, dintr:odata, -ara ca )acar sa:si dea sea)a,
va -i /ierdut 0atalia. Cuterea il va -i trans-or)at intr:un o) crud si ca/ricios. =.n o) in-r;nt de /utere
)oare -ara a sti cu) sa o -oloseasca. Cuterea e doar o /ovara asu/ra sortii sale. .n ast-el de o) nu are nici o
sta/;nire de sine si nu stie c;nd sau cu) sa:si -oloseasca /uterea> (Castaneda, *+8, 2).
Controlul asu/ra /uterii se cucereste /rin constientizarea -a/tului ca /uterea /ersonala este o
/utere data, niciodata o /osesiune, )ai de(ra0a un i)/ru)ut in vederea c;sti(arii unei 0atalii
cu sine si cu ratiunea, sau un tro-eu ne/retuit al unei ase)enea lu/te a s/iritului. Cu toate
acestea, -iinta nu /oate c;sti(a raz0oiul dec;t /rin /uterea /ersonalizata care:i a/artine doar
lui si careia tre0uie sa a<un(a sa:i cunoasca resorturile. =Cuterea e un lucru delicat. Este i)/o:
si0il de -i@at intr:o de-initie. Este intuitia asu/ra anu)itor lucruri. Cuterea e /ersonala,
a/artine nu)ai -iintei care o /oseda> (Castaneda, **5 0, +B).
Carado@al, /uterea te sta/;neste si ti se su/une, este deo/otriva interioara, a/artin;nd unui
-ond inti), ancestral si e@terioara, i)/ersonala. =Co9er is liIe t1at3 it co))ands 7ou and 7et
it o0e7s 7ou> (Castaneda, **A, 58). Ea da li0ertatea vra<itorilor de a nu -i tintuiti in nici una
din lu)i si a/are nu)ai du/a ce ne acce/ta) soarta. =C;nd nu )ai ai ni)ic de /ierdut, devii
cura<os. $unte) te)atori nu)ai c;t ti)/ )ai ave) o s/eranta> (Castaneda, **A, +).
2. Vointa
It 1a//ens )7steriousl7. %1ere is no real 9a7 o- tellin( 1o9 one uses it. (%ales o- Co9er)
"az0oinicul intele/ciunii se a-la in cautarea vointei si in lu/ta /entru /utere. Kointa este o
/utere, nu un (;nd, un o0iect sau o dorinta. Crin vointa interactiona) cu lu)ea si:i
i)/ri)a) un sens, o dezvoltare, o )iscare in ar)onie cu structura si intensitatea -i0relor
noastre lu)inoase. Kointa i)/lineste ast-el relatia dintre noi si lu)ea /erce/uta. ?ai )ult,
=/oti /erce/e lu)ea /rin si)turi la -el de 0ine ca si /rin vointa.> (Castaneda, **5c, A5).
Kointa a/artine asadar unei s-ere de cunoastere co)/le)entare, insa di-erite de lu)ea
/erce/tiilor /ur senzoriale3 )ai de(ra0a s-erei na(ualului, vederii dinauntru, /rin vedere
intele(;nd totodata sta/;nirea si identi-icarea cu lucrul /erce/ut, )ai )ult dec;t cu si)tul
care /erce/e. Crin vointa, o0iectul asu/ra caruia se e@ercita devine el insusi /utere, -ara sa o
contina intrinsec cu adevarat. =C;nd /rivi) lu)ea sau c;nd o auzi), ave) i)/resia ca ceea
ce se a-la in ea este real. C;nd /erce/e) lu)ea cu vointa noastra sti) ca nu este at;t de
/al/a0ila si de reala /e c;t crede). Kointa e /utere. Kederea nu este o -orta, ci )ai de(ra0a o
cale de a trece dincolo de lucruri> (Castaneda, ***, 58).
Kointa e@ista ca -orta /rin dar si in a-ara noastra (=our 9ill o/erates in s/ite o- our
indul(ence>). #a -el cu /uterea, vointa se dezvolta /rintr:o neintreru/ta cautare a sinelui (t1e
5uest o- 9ill) /;na in )o)entul in care, o data cucerita, te -ace invulnera0il. &on 2uan nu se
re-era la vointa co)una a locuitorilor tonalului, cea care duce la 0un s-;rsit lucruri ce tre0uie
si se /ot realiza. In cazul acesta, ratiunea sta/;nind asu/ra vointei este cea care traseaza
/arcursul actiunii.
Kointa insa nu este (;ndire, nici cura<, nici den7in(. ?ai )ult dec;t at;t, este nesu/usa unei ierar1ii rationale.
Ea este -orta s/iritului de a se de/asi, de a:si surclasa ratiunea, ra);n;nd totodata in si)0ioza cu aceasta.
=Kointa este o /utere. si de vre)e ce este o /utere, tre0uie sa -ie controlata.> &e data aceasta, controlul asu/ra
vointei se realizeaza /rin reluarea co)u:nicarii cu na(ualul, nu doar /rintr:o concentrare incr;ncenata
asu/ra si)turilor. Carlos isi descrie ast-el trairile in ti)/ul unei /ase )a(ice /e care i:o a/lica
)aestrul sau3 =i)i
/ierduse) controlul asu/ra )usc1ilor. !) incercat sa /ronunt c;teva cuvinte, dar nu a)
reusit (.) &on 2uan )i:a e@/licat ca trucul consta in vointa.> (Castaneda, **5a, 55).
&on 2uan vor0este des/re Kointa a-lata dincolo de ratiune, desi strict controlata de aceasta,
-orta inde/endenta care se )ani-esta /rin noi, de/asind, in sensul e@tra:ordinar, orice
/reviziuni ale ratiunii. Kointa actioneaza dincolo de li)itele tonalului, /relun(ind ast-el
cucerirea na(ualului3 =este ceva ce o)ul -oloseste, s/re e@e)/lu, /entru a c;sti(a o 0atalie /e
care, du/a toate calculele sale, ar ur)a sa o /iarda (.) este ceva ce s-ideaza 0unul si)t>
(Castaneda, **5a, 2B). $e /etrece ast-el o de/asire a ratiunii s/re su/ra:ratiune sau s/re
vointa, reusindu:se o revelare a /uterii si un control cultivat asu/ra lu)ii o0isnuite si asu/ra
sinelui. Kointa vine din ad;ncuri, de dincolo de tru/, si se )eta)or-ozeaza in lucruri si -a/te
e@istentiale. =D;ndurile i)i erau -oarte clare, tru/ul insa i)i era a)ortitG nu:l si)tea). !)
incercat din ras/uteri sa:)i rostesc (;ndurile dar in zadar (.) !0solut involuntar a) intre0at
NCine vor0este, cine vor0esteJE = (Castaneda, **5a, 2A).
In re/rezentarile lui 2uan ?atus, vointa se naste dintr:o asa)0lare a -i0relor ce alcatuiesc oul
lu)inos, sau al doilea sine. Cuterea /ersonala se creeaza /rin a0andonul tonalului si /arasirea
-or)ei u)ane, in ur)a unor convulsii care, o data ce inceteaza, lasa raz0oinicului straniul
senti)ent ca /oate atin(e in realitate orice doreste =/rintr:un senti)ent care iese din tru/ul
sau si care este vointa.> .niversul si -iinta sunt creatii lu)inoase alcatuite din -i0re de /utere
incandescenta care -or)eaza structura interioara, dina)ica a lu)ii. Cuterea /ersonala
acu)ulata indea<uns trans-or)a vointa intr:o -orta -unctionala.
Vointa vs. Ratiunea
Kointa se dezvolta in lu/tator in ciuda ratiunii dar nu straina de aceasta. &is/une) de doua
inele de /utere inca de la nastere. Cri)ul, ratiunea (reason and talIin(), este ceea ce sustine
lu)ea aceasta in le(ile o)enesti ale (;ndirii. !l doilea este vointa, niciodata -olosita, dar )ult
)ai co/lesitoare dec;t ratiunea.
In !rta de a visa vointa este descrisa dre/t controlul )iscarii in starea de transa 1alucino(ena
sau dre/t o/rire a dialo(ului interior. Kointa a/are ca un control desav;rsit al celei de:a doua
atentii sau controlul )a@i) al lu)inozitatii cor/ului ca si c;)/ de ener(ie, o -orta ce radiaza
din zona )ediana a cor/ului =in ur)a unui )o)ent de liniste a0soluta, de an(oasa sau de
tristete /ro-unda> (Castaneda, **5c, 8*).
Kointa ia nastere in tacerea din ur)a convulsiilor ce insotesc ru/erea de le(ile tonalului, d;nd
nastere intentiei de a directiona atentia secunda si de a o co)anda. =%1e intent and t1e e--ect
are 9illG t1e7 are tied to(et1er.> %ot vointa este aceea care /er)ite nu doar de/lasarea
/unctului de asa)0lare, ci si )entinerea acestuia in aceeasi /ozitie, ceea ce /er)ite
asa)0larea unor lu)i di-erite, -ie ca este vor0a de tonal sau de lu)ile vra<itorilor. =!s/ectul
alinia)entelor care /astreaza /unctul stationar este vointa, iar as/ectul care il -ace )o0il e
intentia> (Castaneda, ***, +A).
. Intentia
One o- t1e )ost 1auntin( )7steries is 1o9 9ill, t1e i)/ersonal -orce o- ali(na)ent, c1an(es into intent,
t1e /ersonalized -orce. (%1e Fire -ro) 9it1in)
Intentionalitatea este -orta vi0ratorie a constiintei universului, /resu/un;nd o vointa
nestra)utata, in-le@i0ila. =Intent is 91at sends a s1a)an t1rou(1 a 9all, t1rou(1 s/ace, to
in-init7.> (Castaneda, *8, B*). #u)ea se creeaza din intentie, iar noi sunte) sclavii
acesteia, caci, )ai )ult dec;t orice, ea este -orta /ersonalizata care ne sta/;neste, ne
)odeleaza sau ne )utileaza, orientarea sa(etii destinului, /erseverenta si sco/ul cautarilor.
=It )aIes us act in t1e 9orld> (Castaneda, *8, +8). Intentia oar0a si ne)iloasa devine, in
cazul raz0oinicului, un /rieten.
Intentionalitatea (1ideaza vointa si /uterea, iar e-ectul sau /ri) este o0tinerea tacerii
interioare, a/oi a controlului realitatii. &on 2uan descrie t1e intent ca /e o -orta co)/usa din
=-ru(alitatea, sanatatea <udecatii si li/sa li0ertatii de a inova> (Castaneda, **50, B+).
Intentionalitatea -unctioneaza ca un ras/uns la actele /redeter)inate si o0li(atorii, de aceea
un o) al cunoasterii are nevoie de o <udecata sanatoasa si si(ura. &e vre)e ce toate actele
sunt /resta0ilite, intentionalitatea tre0uie sa se caracterizeze /rin li/sa li0ertatii de inovare.
#i0ertatea /er)isa este aceea a -i@arii /rivirii /e intentie, concentrarea vointei si ur)area caii
ce se desc1ide /rin aceste /uteri de (1idare. =.n0endin( intent leads us to internal silence.>
&aca vointa reusea sa -i@eze /unctul de asa)0lare a -iintei, intentia reuseste sa:l -aca sa se
de/laseze toc)ai /rin calitatea ei de a -i in-le@i0ila, nestra)utata. =&e vre)e ce alinia)entul
este -orta care se a-la in toate, intentia e ceea ce -ace /unctul de asa)0lare sa se )iste>
(Castaneda, **8, BA).
Intre( universul, dar )ai ales /erce/tia noastra asu/ra acestuia, insusi -elul in care se
asa)0leaza realitatea, toate sunt e-ecte ale intentionalitatii, deo/otriva v;r- al sa(etii si coarda
elastica a arcului vointei. Intentia cladeste edi-icii in -ata noastra si ne da se)ne ca sa nu ne
rataci) inauntru. =Intent is t1e /ervasive -orce t1at causes us to /erceive. 6e do not 0eco)e
a9are 0ecause 9e /erceive, rat1er, 9e /erceive as a result o- t1e /ressure and intrusion o-
intent> (Castaneda, ***, 22).
Insasi )oartea se naste dintr:o intentie a o)ului inca din )o)entul nasterii sale. Ceea ce
insea)na ca )oartea /oate -i a0olita, tot /rintr:o intentie care sa sc1i)0e /unctul de
asa)0lare al -iintei. Intentia este /uterea care diri<eaza, sustine si da -or)a /uterii si vointei
in str;nsa le(atura cu tot ce este viu. =$in(ura cale de a intele(e intentia este aceea de a o
cunoaste direct /rin acea le(atura vie care e@ista intre intentie si toate -iintele. Kra<itorii
nu)esc intentie indescri/ti0ilul, s/iritualul, a0stractul> (Castaneda, 2000, *).
! a<un(e la radacinile creatiei, ale realitatii, insea)na /entru sa)anul 2uan ?atus o ne(are a
acesteia, o deconstructie si o recucerire a conce/telor /ure /rintr:o traire a/roa/e tan(i0ila.
"ealitatea tre0uie des-acuta ca o rodie coa/ta in care /rivirea ur)eaza sa caute )iile de rodii nenascute din
)iile de se)inte care, in virtutea vointei, a /uterii si a intentiei, tre0uie la r;ndul lor sa ne(e rodia si
sa a-ir)e dre/tul la e@istenta al nenascutilor. In ce -el se va realcatui rodia ca realitate a (er)inatiei, va
-i din nou e-ectul si sarcina unui e-ort de vointa, /utere si intentie. For)a cor/oralizarii acestora ra);ne
un )ister al e@istentei. &e 0una
sea)a, )iracolul re-acerii rodiei se va /etrece in i)ediata a/ro/iere a vitalitatii /a);ntului.

*.%ON!# $I N!D.!#
$i)ona !rdelean
=Kiata /e care o trai) acu) e doar o nes-;rsita viziune>
(Carlos Castaneda, **A, 22)
&aca unui cititor i:ar trece /rin )inte sa se aventureze /rin lu)ea lui Carlos Castaneda ar
tre0ui sa se asi(ure ca are s/atiu si /entru un (1id de 0uzunar sau /entru o 1arta care sa il
indru)e in )o)entele de rastriste sau de /rea incercata ra0dare. $e va veri-ica in -elul acesta
inca o data ca ni)ic nu e int;)/lator in aceste carti si ca 1atisul care se inca/at;neaza sa se
astearna inaintea cititorului e datorat inco)/letitudinii dru)ului /arcurs.
Centru acele )o)ente cititorului i:ar /utea veni in a<utor si distinctia tonal/na(ual cu care
vo) o/era. E doar o /arte, desi(ur, din (1idul de 0uzunar /ro/us. $i )ai e, )arturisesc,
rezultatul unei lu/te interioare /entru clari-icarea unor conce/te. Ca orice calator /rins in
lu)ea lui Castaneda, a) -ost la r;ndul )eu /usa la incercare.
Kin dintr:o lu)e care o/ereaza cu conce/te )ai )ult sau )ai /utin e@/licite, dar care au
invaria0il /retentia ca au reusit din /unct de vedere lin(vistic sa a-ir)e ceva des/re realitate
sau e@istenta.
&in /unctul de vedere al antro/olo(ului, in-or)atia /e care o aduce Carlos Castaneda asu/ra
notiunilor )ai sus )entionate este ur)atoarea3 %onalul (a carui /ronuntie e@acta este to1:
naE1l in culturile din ?e@icul Central) este un -el de s/irit /ozitiv, de o0icei un ani)al, /e
care co/ilul il o0tine in )o)entul nasterii si cu care e le(at inti) tot restul vietii. ?ic1ael
Harner reia e@/licatia data de Castaneda incerc;nd sa o la)ureasca3 =Incidentall7, Castaneda
contrasts t1e na(ual 9it1 t1e tonal in a len(t17, i- so)e91at con-usin( discussion. %1e
con-usion can 0e so)e91at dissi/ated i- one understands t1at t1e tonal derives -ro) t1e
Na1uatl or !ztec ter) tonalli. %1is 9ord re-erred es/eciall7 to oneEs vital soul and t1e si(n
o- oneEs da7 o- 0irt1, 91ic1 9as -re5uentl7 an ani)al. %1e tonalli 9as /art o- an ela0orate
calendrical s7ste) 9it1 i)/lications o- /redestination, so)e91at analo(ous to oneEs si(n in
6estern astrolo(7> (Harner, **0, +H). Centru Harner, tonalul i)/lica asadar ideea de
/redestinare a /arcursului cuiva de la nastere la )oarte. E@/erienta cotidiana din realitate
i)ediata se crede a -i deter)inata de ani)alul tonal (nu e acelasi lucru, vo) vedea, cu
ani)alul na(ual le(at de cealalta realitate).
E@/licatia /e care Harner o da na(ualului, -ara a -i -unda)ental di-erita de cea a lui Castaneda, este
ur)atoarea3 =!)on( t1e Indians o- ?e@ico and Duate)ala, t1e (uardian s/irit is co))onl7 Ino9n 07
t1e ter) o- na(ual derived -ro) t1e ter) na1ualli. Na(ual re-ers to 0ot1 a (uardian ani)al s/irit and
to t1e s1a)an 91o c1an(es into t1at /o9er ani)al (co)/ound 9ords derived -ro) na1ualli 1ave t1e
)eanin( o- 0ein( dis(uised, )asIed).> (Harner, **0, +H). E -iresc, co)/leteaza el, sa e@iste con-uzii intre
ani)alul tonal si na(ual, con-uzii int;lnite uneori in literatura antro/olo(ica a ?e@icului si Duate)alei,
datorate invatarii de-ectuoase a se)ni-icatiei sau -uzionarii sensurilor celor doua ani)ale care intruc1i/eaza
na(ualul si tonalul, realizate in vre)urile coloniale de catre unii 0astinasi )e@icani si (uate)alezi.
&ar lucrurile se co)/lica evident atunci c;nd e@/licatiei cu care vine Carlos /entru a arata ca
stie carturareste des/re ce este vor0a, don 2uan ii o/une o alta, vra<itoreasca. .r)eaza 1atisul
i)a(inilor co)/licate asu/ra carora atra(ea) atentia dintru ince/ut. Co)/licate /entru
Carlos si /entru noi, oa)eni ai lu)ii de conce/te ordonate, -iindca cu (reu le intre/atrunde)
sensul, dar si )ai co)/licat de tradus /entru don 2uan, care e /us sa zu(raveasca in sinta()e
lo(ice indescri/ti0ilul.
In cartile lui Castaneda se acorda o i)/ortanta deose0ita realitatii celeilalte, ine@/ri)a0ile si
i)/osi0il de cunoscut in -elul nostru o0isnuit de:a -i. Cealalta realitate a/artine lu)ii
vra<itorilor3 =For a sorcerer, t1e 9orld o- ever7da7 li-e is not real, or out t1ere, as 9e 0elieve
it is. realit7 or t1e 9orld 9e all Ino9 is onl7 a descri/tion T.U a descri/tion t1at 1ad 0een
/ounded into )e -ro) t1e )o)ent I 9as 0orn> (Cre-ata la Castaneda, *A2). E )o)entul in
care cititorul s:ar /utea arata sce/tic din doua )otive a/arent -ara le(atura. Fie ca ii este (reu
sa acce/te varianta unei alte realitati (uvernata de vra<itori (ce sarlatanieP) at;ta ti)/ c;t vine
ase)eni )ie dintr:o lu)e a conce/telor si a rationaluluiG -ie, daca acce/ta nu -ara oarecare
rezerve e@istenta unei lu)i a -ortelor irationale, a /uterilor oculte si a tuturor lucrurilor ine@:
/lica0ile, ii vine (reu sa treaca /este i/ostaza de =/acalit> daca este sa:i dea crezare lui 2uan
?atus. !dica sa acce/e -a/tul ca nu a ales li0er sa vada lu)ea asa cu) s/une) ca este si ca
traieste iluzia unei inde/endente /ersonale in a aran<a realitatea. Fiecare o) care intra in
contact cu un co/il, co)/leteaza don 2uan, il invata descriindu:i lu)ea asa cu) la r;ndu:i a
-ost invatat sa o vada. &in )o)entul res/ectiv co/ilul e )e)0ru al unei societati care a
aderat la o conventie3 =1is )e)0ers1i/ 0eco)es -ull:-led(ed, I su//ose, 91en 1e is ca/a0le
o- )aIin( all t1e /ro/er /erce/tual inter/retations 91ic1, 07 con-ir)in( to t1at descri/tion,
validate it> (Cre-ata la Castaneda, *A2).
Fiecare -iinta u)ana are doua entitati se/arate, redu/licate, care devin active in )o)entul
nasterii (na(ual, tonal). Cunoasterea di-erentelor dintre ele tine de do)eniul =oa)enilor
cunoasterii>. %onalul, s/une don 2uan, e ceea ce e an(a<at in a incerca sa intelea(a c1iar acest
ter)en. Crin tonal or(aniza) lu)ea, /une) ordine in 1aos. %ot ceea ce cunoaste) si -ace)
noi ca oa)eni e o/era tonalului, toate ele)entele /entru care ave) c;te un cuv;nt -ac /arte
din tonal. %onalul e tot ceea ce atin(e oc1iul si, desi tonalul nu /oate crea sau sc1i)0a ni)ic,
totusi el valideaza lu)ea /entru ca -unctia lui e sa <udece sau sa autenti-ice. %onalul e asadar
creatorul care nu creeaza ni)ic, insa el e acela care ne -ace sa se)ana) si sa ne di-erentie).
E@ista un tonal /ersonal si un tonal al ti)/ului, e@ista o or(anizare individuala si una
colectiva.
Na(ualul e /artea din noi cu care nu ave) de:a -ace deloc. E lu)ea in care nu e@ista cuvinte,
nu)e, senti)ente. Cuvintele /rin care dese)na) )intea, su-letul, intelectul /ur, /si1icul,
ener(ia, -orta vitala, ne)urirea, /rinci/iul vietii, &u)nezeu -ac /arte din lu)ea tonalului.
Nu)ind, clari-ica) du/a re(ulile de ordine ale lu)ii asa cu) a) -ost invatati.
Nu se /oate decide daca tonalul si na(ualul sunt inlauntrul sau in a-ara constiintei noastre. Ceea ce se /oate
0anui e ca ceea ce actioneaza e tonalul, iar )area arta la care acesta /oate a<un(e e sa su/ri)e orice
)ani-estare a na(ualului. C;na aici totul sea)ana cu o e@/unere /retentioasa a unor in-or)atii la care nu ave)
acces sau cu o e@/ozitie la care sunte) invitati -iind in /reala0il avertizati ca nu ne:o vo) /utea
i)a(ina. !sa ca don 2uan incearca doua i)a(ini co)/le)entare sensului.
.na dintre ele este i)a(inea tonalului ca o insula incon<urata de na(ual. Ce insula sunt
asezate conce/tele, clasi-icarile, senti)entele si toate celelalte. In <urul insulei da t;rcoale
/uterea. !colo isi are salasul na(ualul. El iese la su/ra-ata c;nd tonalul devine constient de
totalitatea eului, c;nd isi de/aseste inco)/letitudinea. Insa realizarea totalitatii se -ace doar
/entru o cli/a de catre -iinta care va )uri. !sadar, na(ualul intra in actiune in )o)entul
)ortii, c;nd constiinta, )e)oria, /erce/tiile acu)ulate se dezinte(reaza.
$au /oti sa a<un(i la totalitatea eului doar c;nd intele(i ca lu)ea e )ai de(ra0a o viziune,
indi-erent daca ea tine de o)ul o0isnuit sau de vra<itor. Int;lnirile vizionare din e@/erientele
cu /lantele de /utere la care /artici/a Carlos se traduc in lu)ina invataturilor lui &on 2uan
des/re con-i(uratiile lu)ii, ca -iind e@cursii in na(ual, in necunoscut. Na(ualul insa nu se va
s-;rsi niciodata, -iind -ara li)ita si creator. Insula tonalului are doua /arti3 /artea e@terna,
1otarul si su/ra-ata insulei, re/rezinta /artea de actiuneG /artea interna e atri0uita deciziei si
<udecatii si este delicata si sensi0ila. Fiind vulnera0il, tonalul se restr;n(e uneori, in s/ecial
c;nd e st;n<enit. &e aceea va avea nevoie de a<utor din /artea na(ualului, care -iind de<a in
)iscare, va /relua conducerea. Cele doua /arti conlucreaza, dar -a/tul acesta il stiu doar
lu/tatorii i)/eca0ili. Ei -ac /rin /uterea /ersonala /osi0ila ivirea la su/ra-ata a na(ualului
/entru a sustine tonalul.
Ni)eni nu e ca/a0il sa su/ravietuiasca unei int;lniri deli0erate cu na(ualul -ara un /reala0il
antrena)ent si -ara a res/ecta c;teva re(uli /recise. %onalul tre0uie convins )etodic ca
e@ista si alte lu)i care /ot trece /rin -ata aceleiasi -ereste. C;nd esti -ata in -ata cu na(ualul,
desi /are ciudat, nu tre0uie sa te intorci s/re st;n(a. Car ele)entele unui rit, dar don 2uan
asi(ura ca sunt esentiale. Nu nu)ai don 2uan (/ro-esorul ce il a<uta /e Carlos, neo-itul,
so/tindu:i in urec1ea drea/ta invatatura sa), dar si don Denaro (0ene-actor, ce ii so/teste
ucenicului in urec1ea st;n(a) -ace /entru Carlos di-erentierea dintre cele doua ti/uri de
realitati. Carlos realizeaza ca cei doi vor0esc in acelasi ti)/, dar le /erce/e individual
vor0irea /ierz;nd si)tul unitatii. I)a(inea ast-el o0tinuta e o lu)e de lu)ini si de vid care
vine si /leaca in acelasi ti)/. E a doua i)a(ine du/a cea a insulei care vine sa:l la)ureasca
/e Carlos asu/ra celor doua lu)i (Castaneda, *A+, 220).
%ot acu) Carlos desco/era ca tonalul /oate -i redus la tacere /rin saturarea lui sau /rin
inundarea cu in-or)atie a dialo(ului interior. &esi conlucreaza cu na(ualul, tonalul nu stie ca
deciziile tin de lu)ea acestuia, deoarece atunci c;nd crede) ca decide) nu este vor0a dec;t
de con-ir)area -a/tului ca ceva de dincolo de intele(erea noastra a aran<at structura asa:zisei
noastre decizii, iar tot ceea ce -ace) noi e doar sa con-ir)a).
Kra<itorii lui Castaneda sustin ca ince/;nd din )o)entul nasterii sunte) /lasati intr:un -el
de s-era care la ince/ut este desc1isa, dar a/oi se inc1ide /;na ne izoleaza. $-era e si)0olul
/erce/tiei /rin care ne trai) toata viata. &aca /rivi) inlauntrul ei /e /eretii interiori vo)
re(asi /ro/ria noastra re-le@ie, viziunea noastra des/re lu)e. Ea ince/e ca o descriere care ne
este data din )o)entul nasterii /;na c;nd =atentia noastra este /rinsa in ea si descrierea
devine vedere>. $arcina /ro-esorului e sa rearan<eze viziunea, /re(atind -iinta lu)inoasa /;na c;nd
0ene-actorul va desc1ide s-era din a-ara /entru a /er)ite -iintei lu)inoase o viziune a
totalitatii sale. Kiziunea interioara e i)a(inea ec1ivalenta insulei tonalului. Curatarea si
reordonarea insulei tonalului insea)na re(ru/area tuturor ele)entelor ei de /artea ratiunii.
Cro-esorul isi -orteaza ucenicul la (ru/area viziunii des/re lu)e in /artea drea/ta a s-erei,
/artea s/eci-ica tonalului. !cest lucru -ace ca ucenicul sa devina rational, cal), sa ai0a -orta
de caracter si cor/orala. Esenta consta in -a/tul ca, desi realizeaza i)/ortanta ratiunii,
ucenicul constientizeaza in acelasi ti)/ zona -oarte restr;nsa /e care aceasta ar tre0ui sa o
ocu/e cu adevarat in /re(atirea vra<itorilor. Cealalta /arte a s-erei e revendicata de ceea ce
vra<itorii nu)esc vointa. &e indata ce /ro-esorul curata s-era /erce/tiei, 0ene-actorul o
desc1ide lar(ind orizonturile. El il duce /e ucenic in c;t )ai )ulte e@/eriente /entru ca )ai
t;rziu, /rin re)e)orare, acesta sa ai0a c;t )ai )ulte re/ere. !ceasta s/oreste )alea0ilitatea
/unctului de asa)0lare (din i)a(inea ener(etica a -iecarui o) vazut ca un ou lu)inos
alcatuit din -ire incandescente).
alta distinctie /e care tre0uie s:o -ace) cu /rivire la tonal/na(ual e aceea ca, in cazul
tonalul, ver0ul care l:ar /utea caracteriza este a vor0i, iar in cazul na(ualului ver0ul s/eci-ic
este a actiona (Castaneda, *80, 2+0). Fiinta noastra tre0uie inteleasa inca o data ca o unitate
cu doua do)enii3 )iezul -iintei consta in actiunea de a /erce/e, in ti)/ ce )a(ia e@istentei
se revendica de la a -i constient. ! /erce/e insea)na a avea acces la =/ri)ul cerc al /uterii>
ce instituie ordinea in lu)ea cotidiana. In ceea ce /riveste atentia na(ualului, cunostintele
o-erite de aceasta sunt /lasate deasu/ra lu)ii o0isnuite si /ot -i atinse /e calea visatului
(trans-or)area viselor o0isnuite in vise care /resu/un un act volitional).
Cea de:a treia i)a(ine care vine sa co)/leteze seria de la)uriri teoretice e o )eta-ora
in(enioasa /e care o (aseste don 2uan. #a Dorda descrie cu) ii invata don 2uan /e ucenici
des/re dualitatea cruciala tonal/na(ual. Centru a le /utea e@/lica )ai 0ine ii aduna /e toti
ucenicii si:i duce intr:o vale /ietroasa din )unti. &on 2uan ia cu sine o le(atura )are cu tot
-elul de o0iecte. &e ase)enea, unul dintre ucenici, Ca0lito, e /us sa duca cu el si o )asa (rea.
&u/a un dru) lun( sosesc in valea /ro/usa ca destinatie si sunt ru(ati sa aseze )asa e@act in
centrul vaii si sa aran<eze continutul le(aturii /e )asa.
Crin inter)ediul acestor o0iecte, don 2uan e@/lica di-erenta dintre tonal si na(ual in -elul
ur)ator3 tonalul e ordinea /e care o constientiza) in lu)ea cotidiana, dar si ordinea
/ersonala dusa /e u)eri ase)enea ducerii )esei /e u)eri de catre Ca0lito. %onalul /ersonal
al -iecaruia dintre se asea)ana cu )asa res/ectiva din acea vale /ustie (un -el de insula a
o0iectelor -a)iliare). &e cealalta /arte na(ualul e )ecanis)ul interior al lucrurilor (tine )asa
in loc) si se asea)ana cu vastitatea acelei vai /ustii. Kra<itorii isi vor ur)ari tonalul de la
distanta /entru a )entine o 0una /ers/ectiva asu/ra lucrurilor care se a-la in <urul lor. &e
a/roa/e, o0iectele de /e )asa /ar i)/ortante, dar de la de/artare )asa res/ectiva a0ia ar -i
vizi0ila.
&u/a ce se a)uza antren;ndu:i in <ocuri de )e)orie (le sustra(e din c;)/ul vizual di-erite o0iecte de /e
)asa), don 2uan ii su/une /e ucenici la un alt test, o/er;nd de aceasta data cu zona de su0 )asa, inde/art;nd
de acolo 0a o /ietricica, 0a un 0eti(as. Cu) nici unul nu:si a)inteste cu e@actitate ce era su0 )asa, testul e
relevant /entru -elul in care ne ra/orta) la na(ual. Na(ualul e zona de su0 )asa, /ro0a0il ulti)a care ne:ar
/utea atra(e atentia. O noua e@e)/li-icare si)0olis)ului na(ualului si tonalului e /ira)ida =atlantilor> din
%ula, /ira)ida a/artin;nd civilizatiei toltece. Cira)ida, sustinuta de coloane de -or)a
rectan(ulara si
incon<urata de statui uriaste este inter/retata de don 2uan ca o re/rezentare a
=/ozitiei %oltecului>, o /ostura )a(ica /e care o ado/ta sa)anul si ec1i/a lui. Cira)ida in
sine si)0olizeaza un 0ar0at sustinut de cele /atru -e)ei lu/tatoare, drea)ers, re/rezent;nd
cele /atru v;nturi, cele /atru directii. =%1e !tlanteans are t1e na(ualG t1e7 re/resent t1e
order o- t1e second attention 0rou(1t -or9ard. %1e7 are creatures o- 9ar 0ut not o-
destruction.>. #a rindul lor, coloanele de -or)a rectan(ulara si)0olizeaza =t1e order o- t1e
-irst attention, t1e tonal>, stalIers. =%1e7 are ver7 /eace-ul and 9ise, t1e o///osite o- t1e
-ront ro9>. (Castaneda, *8, 8). Cira)ida din %ula e un (1id catre a doua atentie. Ceea ce
vede) azi e doar o /ira)ida a/roa/e distrusa cu totul. $e s/une ca3 =so)e o- t1e /7ra)ids
9ere (i(antic not:doin(s, /laces -or 9arrios to do t1eir drea)in( and e@ercice t1eir second
attention>. %ot ce -aceau vra<itorii acelor ti)/uri era inre(istrat in ci-re si desene care erau
/use /e /ereti.
?ai t;rziu, sustine don 2uan, au a/arut un alt ti/ de lu/tatori care nu au -ost de acord cu ceea
ce -aceau vra<itorii cu a doua lor atentie si au distrus /ira)ida si tot ceea ce se (asea in ea.
&on 2uan crede ca lu/tatorii noi sunt lu/tatori ai celei de:a treia atentii. Kra<itorii erau /rea
/reocu/ati de -i@area celei de:a doua atentii /entru a intele(e ce se int;)/la. C;nd si:au dat
sea)a a -ost /rea t;rziu. Centru don 2uan nu nu)ai ruinele culturilor trecute constituie un
ele)ent /ericulos, ci tot ce insea)na o0iectul unei /reocu/ari o0sesive contine un /otential
risc. &e aceea /ira)idele =sa)anice> re/rezinta adevarate ca/cane /entru cei care incearca sa
ra);na in a doua atentie. Cira)idele sunt cu at;t )ai nocive /entru vra<torii ne/rote<ati,
/entru lu/tatorii -ara -or)a cu) este #a Dorda.
In discutiile lor asu/ra celei de:a doua atentii, )astrul si ucenicul sau se o/resc si asu/ra unor
int;)/lari /e care le:au trait si /e care incearca sa le e@/lice /rin acest conce/t. &e /ilda,
Carlos isi a)inteste de )o)entul in care don 2uan il i)/in(e /rintr:o usa si iese de cealalta
/arte a zidului, nu asa cu) ar -i tre0uit, ci direct in strada, intr:o /iata a-lata la doi Iil)etri
de/artare. #a Dorda e)ite i/oteza ca acel loc ar -i -ost un /unct de /utere, o usa de trecut de
/e o linie /aralela /e alta. &e )entionat ca din cunostintele /e care le au, lu)ea aceasta si
lu)ea de dincolo sunt asezate /e linii /aralele. Cartea st;n(a asi(ura dru)ul catre lu)ea
/aralela celei in care ne a-la) acu). Centru a a<un(e acolo tre0uie sa trece) =t1e 0oundaries
o- a--ection> /rin /ierderea -or)ei u)ane, res/ectiv a le(aturii de de/endenta /e care o
ave) -ata de cele din <urul nostru. 2ose/1ina, una din -etele din noua ec1i/a de vra<itori, isi
a)inteste trecerea din /artea drea/ta a tonalului catre /artea st;n(a ca /e o trecere /rintr:un
zid de ceata. =It is an acco)/lis1)ent 91en a 9arrior 1ad t1e serrenit7 and t1e control to
sto/ t1e rotation o- t1at 9all t1at is not inside us, 0ut out t1ere in t1e 9orld and rotatin(
91en 9e )oved our 1eads> (Castaneda, *8, 0).
Cartea drea/ta a i)/artirii /e care o -ace zidul, tonalul, =enco)/ases ever7t1in( t1e intelect can conceive o-
it>, in ti)/ ce /artea st;n(a, na(ualul, =is a real) o- indescri/ti0le -eatures3 a real) i)/ossi0le to contain t1e
9ords> (Castaneda, *8, +H). Kolu)ul din care cita) duce )ai de/arte e@/licatiile asu/ra distinctiei cu
care o/era)3 =on t1e ri(1t side, )uc1 ener(7 and ti)e is consu)ed in actions and interactions o- our dail7
li-e T.U On t1e le-t side t1ere is an in1erent need -or econo)7 and s/eed> (Castaneda, *8, +5). Econo)ia
de ener(ie de care vor0este don 2uan se o0tine /rin sus/endarea o0ositoarelor /rocese ale (;ndirii si a
/rinderii ast-el a se)ni-icatiei intr:un )od direct si /recis si )ai cu sea)a intens3 =ever7t1in( is /erceived in
one clu)/, one 0ulI7 )ass o- ine@trica0le detail>.
%oate aceste la)uriri /e care Carlos le /ri)este de la /ro-esorul sau 2uan ?atus sunt e-ortul
unor (eneratii intre(i de vra<itori de a inc1e(a -ra()entele risi/ite de cunoastere intr:un
siste) de (;ndire si re(uli care /ot -i trans)ise )ai de/arte. Insa invatarea insea)na
re)e)orare a /rinci/iilor du/a care este or(anizat universul, lucru care este /osi0il a0ia du/a
ce neo-itul va /arcur(e eta/e si /ractici s/eci-ice (de /ilda, tre0uie sa invete sa devina
lu/tator i)/eca0il /rin reasezarea accentului /e lucrurile cu adevarat i)/ortante din viata
/rin inter)ediul unei /ractici ce se nu)este reca/itulare) si asta deoarece =t1e7 9ere )ade to
-or(et. %1e one 91o never -or(ot 9as $ilvio ?anuel and 1e en(a(ed don 2uan in t1e e--ort
o- 0rin(in( 0acI t1e )e)0ers o- t1eir (rou/.> $i -iindca $ilvio ?anuel e sin(urul care nu a
uitat, el e cel care se va re)arca intre toti )e)0rii ec1i/ei vra<itorilor /rin -eno)enale =not:
doin(s>3 el desco/era ca ucenicul Carlos Castaneda nu e Na(ualul /otrivit -iindca in loc sa
ai0a /atru co)/arti)ente in oul sau lu)inos nu are dec;t trei, ca identi-icarea #a Dordei cu
v;ntul de sud a -ost (resita si ca ea ar tre0ui sa cores/unda de -a/t v;ntului de nord.
!sadar cele doua realitati re/rezinta distinctia dintre o lu)e invatata, ordonata in conce/te si
conventii, si o alta lu)e la care /entru a avea acces tre0uie sa invata) sa o /une) in u)0ra
/e cealalta (=sto//in( t1e 9orld>), eli0er;ndu:ne de su0 in-luenta ei si a<un(;nd ast-el la
esenta neli)itata in -or)e /recise, ri(ide.
&istinctia se re-era si la )odul de a /erce/e vizual (in ter)enii ori(inali, =looIin(> /entru
lu)ea o)eneasca si =seein(> /entru lu)ea vra<itorilor). E@ista )ereu tendinta de a incerca sa
(;ndi) cu) tre0uie sa -ie lucrurile. Or, cealalata realitate toc)ai aceasta ne invata, ca nu
e@ista un )od corect, unic, ci descrieri di-erite. =$eein(> e /ri)ul /as s/re =sto//in( t1e
9orld>3 =sto//in( t1e 9orld 9as indeed an a//ro/iate rendition o- certain states o- a9arness
in 91ic1 t1e realit7 o- ever7da7 li-e is altered 0ecause t1e -lo9 o- inter/retation, 91ic1
ordinaril7 runs uninterru/tedl7, 1as 0eeen sto//ed 07 a set o- circu)stances alie to t1at
-lo9> (Cre-ata la Castaneda, *A2). .n e@e)/lu (raitor /entru a ilustra /er)anenta tendinta
de a ne /astra in si(uranta lucrurilor /e care la sta/;ni) e e/isodul in care don 2uan aseaza o
0ucata de /;nza (o0iect de /utere, sustine el) in c;)/ul vizual al lui Carlos (Castaneda, *A2,
85:8+). Carlos nu identi-ica dintru ince/ut 0ucata de /;nza ca o 0ucata de /;nza, dar c1iar
in )o)entul in care ince/e sa vada dincolo de c;r/a, el =rearan<eaza> ina/oi /ers/ectiva
inc;t sa /riveasca din nou lucrurile in )od o0isnuit. !se)enea esecuri il -ac /e don 2uan sa
recur(a la alte )i<loace de a:l invata /e Carlos ce este in s/atele realitatii cu care e o0isnuit.
Fiindca acesta or(anizeaza /rin inter)ediul li)0a<ului lu)ea, don 2uan va lucra /e teritoriul
/e care Carlos se si)te cel )ai 0ine3 =7ou are (oin( to learn not:doin(. 6e )i(1t as 9ell talI
a0out it 0ecause t1ere is no ot1er 9a7 -or 7ou to /roceed. I t1ou(1t 7ou )i(1t catc1 on to
not:doin( 9it1out )7 1avin( to sa7 an7t1in(. I 9as 9ron(.> (Castaneda, *A2, 8A). &ar
=not:doin( is di--icult and so /o9er-ul t1at 7ou s1ould not talI a0out it -reel7>.
$i cu) il invata don 2uan /e Carlos ce e =doin(>/>not:doin(>J Kor0indu:i des/re -elul in care institui)
realitatea. Cuvintele lui se asea)ana cu e@/licitarea unor /ara0ole si Carlos e nevoit sa intre intr:un rit)
alar)ant al su0tilitatilor care vin sa:i rastoarne orice incercare de contraar(u)entare. &iscutiile /ornesc
intotdeauna de la lucruri concrete, evidente, detalii carora Carlos nu le daduse i)/ortanta anterior3 o
/ietricica, un (;ndacel, v;ntul, o /asare sau un ani)al. %oate acestea sunt ele)ente i)/ortante /entru lu)ea
vra<itorilor. =%aIe t1at rocI -or instance. %o looI at it is doin(, to see it is not:doin(>. ! incerca s:o nu)esti si
s:o descrii
/rin atri0utele /e care in )od evident nu)irea le atra(e du/a sine tine de =doin(>, adica de
actul ordonarii in siste)e de valori si utilitate /e care il -ace) in )od curent. In loc sa
creste) ast-el cantitatea de in-or)atii /e care o ave) des/re un lucru, /arado@al a) crede
noi, o )icsora). &on 2uan e@/lica insa aceasta contradictie a/arenta3 )icsora) involuntar
cantitatea de in-or)atie deoarece li)ita) realitatea lucrului la cele acce/tate conventional si
nu trece) de -rontierele /e care acestea le traseaza3 =i- I could /icI out t1e detail, t1e 1oles
and de/ressions 9ould disa//ear and I 9ould understood 91at not:doin( )eant T.U doin(
)aIes 7ou se/arate t1e /e00le -ro) t1e lar(er 0oulder.> &escrierea lucrurilor insea)na
identi-icarea lor in 0azele unui )ecanis) la care ele /artici/a si are a)0itiosul tel de a
desco/eri -unctionarea acestuia. ! descrie insea)na a -ra()enta cunoasterea in sco/uri
i)ediate si a /ierde din vedere ansa)0lul, le(atura dintre lucruri. $co/ul -inal al e@ercitiului e
vederea celeilalte realitati. ! vedea /entru a cunoaste insea)na a actiona in s/iritul lu)ii
o0isnuite, dar a o0serva in ce -el relationeaza ener(etic ele)entele lu)ii insea)na =not:
doin(>.
.)0rele sunt /orti ale non:actiunii. Nu sunt /al/a0ile sau su/use unor cate(orii stricte, nu
/ot -i rationalizate e@cesiv si re/rezinta o -or)a continua a )isterului de a nu -i dec;t
contururi va(i, i)/recise. ?ai t;rziu, du/a ce va -i cu)ulat destula /utere /ersonala, /ro)ite
don 2uan, Carlos va /utea nu nu)ai sa vada esenta de dincolo de rationalizare, dar si sa
trans-or)e res/ectiva /ietricica in o0iect de /utere, adica se va /utea slu<i de ceea ce
cunoaste.
#u)ea /e care o desco/era Carlos atunci c;nd inceteaza sa analizeze rational e lu)ea in care
nu te lasi /rada i)a(inii. E@ista -or)e s/eci-ice ale acestui =not:doin(>. #u/tatorii i)/eca0ili
in r;ndul carora don 2uan vrea sa:l includa si /e Carlos sunt de doua ti/uri3 visatorii si
=stalIerii>. Kisatorii au acces la lu)ea cealalta /rin =drea)in(> ca =not:doin( o- drea)s>,
deoarece si visele /ot intreru/e le(atura cu -elul in care sunte) o0isnuiti sa le inter/reta)
sau sa le descrie). Centru aceasta e@ista te1nici s/eciale3 lui Carlos i se reco)anda ale(erea
unui su0iect /entru visat ((asirea );inilor in vis) si e@ercitiul /oate sa:i reuseasca doar in
)asura in care:si o/reste dialo(ul interior, ceea ce /resu/une )ai )ult dec;t si)/la reducere
a cuvintelor in incercarea de a o/ri (;ndirea, /resu/une utilizarea unui co)/le@ care are
/rintre co)/onentele sale si o )aniera a/arte de a /rivi (/rivirea -ocalizata) in sc1i)0area
/ers/ectivei asu/ra lu)ii.
In initierea /entru deose0irea ti/urilor de realitati Carlos are /arte de c;teva int;)/lari care il a<uta sa se
a/ro/ie de realitatea secunda. .na dintre ele este int;lnirea cu coiotul caruia ii vor0este con-or)
indicatiilor lui don 2uan (care il s-atuieste sa:si /iarda i)/ortanta de sine3 a te a-ir)a insea)na a cultiva
le(aturi care i)/iedica li0ertatea). Coiotul ii ras/unde si Carlos a<un(e sa:l vada su0 -or)a de ener(ie
lu)inoasa, -luida. I)a(inea lui se va esto)/a si va -ace loc /erce/tiei liniilor lu)ii, )ani-estari active de
esenta3 =I sa9 t1e lines o- t1e 9orld. I actuall7 /erceived t1e )ost e@traordinar7 /ro-usion o-
-luorescent 91ite lines 91ic1 crisscrossed ever7t1in( around )e T.U. %1e lines 9ere constant and 9ere
su/eri)/osed on or 9ere co)in( t1rou(1 ever7t1in( in t1e surroundin(s> (Castaneda, *A2, 252). Ceea
ce a reusit Carlos, e@/lica don 2uan, e sa o/reasca =91at /eo/le 1ave 0een tellin( 7ou t1e 9orld is
liIe> (Castaneda, *A2, 25H), adica sa treaca dincolo de a/arenta conventiilor. !ceasta se int;)/la doar
atunci c;nd =one sneaIs 0et9een t1e 9orlds, t1e 9orld o- ordinar7 /eo/le and t1e 9orld o- sorceres. 4ou are
no9 s)acI in t1e )iddle /oint o- t1e t9o> (Castaneda, *A2,
25B).
Cel care il va a<uta insa /ro/riu:zis sa intelea(a )odul de utilizare al celui de:al doilea cerc de
/utere, intruc1i/;nd /entru o cli/a realitatea secunda, e Denaro Flores, )e)0ru al ec1i/ei
de vra<itori a lui 2uan ?atus. &u/a at;tea la)uriri /ri)ite in cursul anilor de noviciat, iata
cu) rezu)a Carlos intrea(a sa e@/erienta3 =on )7 le-t side I 1ad looIed:u/ )e)ories o-
don 2uan and 1is /art7 o- 9arriors on t1eir last da7 on eart1, on )7 ri(1t side I 1ad t1e
)e)or7 o- 1avin( <u)/ed t1at da7 into a07ss> (Castaneda, *8, H00), /astr;nd ast-el
a)intirea a doua vieti co)/let di-erite de si)tire si intelect in u0icuitate.
&aca, /entru a acce/ta e@/licatiile /e care le /ri)este o data cu Carlos din /artea lui don
2uan, cititorul are nevoie de o )inte /redis/usa la <on(lerii de i)a(inatie, ceea ce ne releva
ulti)a carte a lui Castaneda /oate din nou sa:i scindeze o/iniile3 -ie ridica )irat din
s/r;ncene ca in -ata unei noi dar in(enioase teorii a cons/iratiei (trans-erata in ti)/urile
)oderne din do)eniul /oliticului in acela al invadarii i)inente realizata de -iinte
e@traterestre), -ie rasu-la usurat ca a )ai /ri)it o ulti)a indicatie din /artea (1idului care:i
/oate asi(ura ener(ia unui ulti) e-ort eroic de:a de/asi 1atisul des/re care vor0ea) la
ince/ut.
"evelatia consta in -a/tul ca orice -iinta u)ana /oseda doua )inti3 una dintre ele este a
noastra in intre(i)e si ea este ca o voce so/tita care ne aduce intotdeauna ordine, claritate,
-inalitate. Cealalta )inte e o =instalatie straina>. !cesta nu ne aduce dec;t con-licte, a)0itii,
indoiala si deznade<de, -iind rezultatul unui con-lict transcendental care ne a-ecteaza /e toti,
dar de care nu)ai vra<itorii sunt constienti in intre(i)e.
!sa cu) ne:a o0isnuit /e /arcursul celor uns/rezece volu)e, Carlos inc1eie sce/tic,
concluzion;nd ca i)/artirea intre tonal si na(ual nu este o di-erentiere ontolo(ica sau
cos)olo(ica, ci una /si1olo(ica3 =indi-erent de ce s/usese don 2uan a) inter/retat acest
lucru ca o e@/licatie )eta-orica /entru do)inatia a/arenta a e)is-erei st;n(i a creierului
nostru sau ca) asa ceva> (Castaneda, 200H, *8). ?odul in care cititorului tre0uie sa inter:
/reteze toate acestea ra);ne insa la ale(erea sa. Oricu) ar -i, di-erentierea tonal / na(ual are
co)/le@itatea unui siste) -iloso-ic.

20.?E?O"I! $EC.N&!, ! &O.! !%EN%IE $I $%!"E! E#EK!%! &E CON$%IIN%!
!na)aria $toia
In incercarile sale de a e@/lica )odul in care e structurat universul si cu) -unctioneaza acesta si, de
ase)enea, cu) sunte) -or)ati noi oa)enii, don 2uan /orneste de la doua conce/te esentiale : =tonal>
(/ronuntat =to1:naE1l>) si =na(ual> (/ronuntat =na1:9aE1l). Fiind di-icil de inteles /entru o )inte occidentala,
don 2uan -oloseste nu)eroase e@/resii /lastice /entru a usura co)/re1ensiunea lor. El e@/lica, ast-el, ca
-iecare -iinta u)ana are doua /arti care devin active si o/erative in )o)entul nasterii : una este
=tonalul>, iar cealalta este =na(ualul>.
In ter)eni -oarte (enerali la ince/ut, don 2uan descrie =tonalul> dre/t =ever7t1in( 9e are T...U ever7t1in( 9e
1ave a 9ord -or is t1e tonal> (Castaneda, *A+, 22). ?ai )ult, sustine el, nu e@ista o lu)e in sine, asa cu)
sunte) noi o0isnuiti sa crede), ci doar =a descri/tion o- t1e 9orld 91ic1 9e 1ave learned to visualise and
taIe -or (ranted> (Castaneda, *A+, 22). =%onalul> e cel /rin care intele(e) lu)ea, cel care -ace re(ulile.
El este =t1e or(anizer o- t1e 9orld T...U on its s1oulders rests t1e tasI o- settin( t1e c1aos in order. T...U %1e
=tonal> is 91at )aIes t1e 9orld> (Castaneda, *A+,2). !sadar, =tonalul> e cel care or(anizeaza
lu)ea, -or)eaza lu)ea si intele(e lu)ea. C;na si &u)nezeu este un o0iect al =tonalului>, alaturi de toate
-eno)enele sau i)a(inile care a/ar in constiinta nor)ala.
=Na(ualul> e si )ai (reu de de-init. Cractic el nici nu /oate -i e@/licat in ter)eni rationali, caci el este
dincolo de intele(erea o)eneasca3 =%1e na(ual is t1e /art o- us -or 91ic1 t1ere is no descri/tion : no 9ords,
no na)es, no -eelin(s, no Ino9led(e> (Castaneda, *A+, 2B). In )o)entul nasterii, s/une don 2uan, -ace)
toti /arte din =na(ual>, dar a/oi, /rin invatarea )odului conventional de a /erce/e, stralucirea na(ualului
ince/e sa /aleasca 3 =%1en, t1e starts to devolo/ and it o/a5ues t1e s1ine o- t1e , it over91el)s it.
Fro) t1e )o)ent 9e 0eco)e all 9e do not1in( else 0ut to incre)ent t1at old -eelin( o- inco)/leteness
91ic1 acco)/anies us -ro) t1e )o)ent o- our 0irt1, and 91ic1 tells us constantl7 t1at t1ere is anot1er
/art t1at (ives us co)/leteness> (Castaneda, *A+, 2+). !sadar, =na(ualul> este cealalta <u)atate
ador)ita din noi, /e care o si)ti) ca /e o )are a0senta. =Na(ualul> e indescri/ti0il si ine@/lica0il,
asa cu) recunoaste si don 2uan. El transcende ratiunea si individul in acelasi ti)/, sin(urele cuvinte
de care /oate -i le(at -iind3 z0or, /lutire, /ace, constientizarea )ulti/licitatii eurilor si transcenderea lor .
O alta incercare de a e@/lica dualitatea =tonal> / =na(ual> in ter)eni /ractici este cu a<utorul unei )eta-ore
o0iectuale. !st-el, don 2uan le o-era ucenicilor o )asa si o le(atura (rea cu )ulte o0iecte /e care ii /une sa
le care intr:o vale inde/arta. O data a<unsi in )i<locul vaii /ustii, el aseaza toate o0iectele /e )asa si e@/lica
-a/tul ca =tonalul> re/rezinta )asa cu toate o0iectele de /e ea3 =tonalul era ordinea /e care o constientiza) in
lu)ea noastra zilnica si, de ase)enea, ordinea /ersonala /e care o duce) /e u)eri de:a lun(ul vietii, asa cu)
au carat ei )asa si le(atura. %onalul /ersonal al -iecaruia era ca )asa in acea vale, o )ica insula /lina de
lucruri care ne sunt -a)iliare. Ce de alta /arte, na(ualul era sursa ine@/lica0ila care tinea )asa ceea in loc si
era ca vastitatea acelei vai /ustii> (Castaneda, **5c, H02). !ceasta este /ro0a:0il cea )ai su(estiva
co)/aratie datorita caracterului ei vizual. O alta de-initie, )ai a0stracta, descrie =tonalul> ca -iind =o
re-le@ie a acelui indescri/ti0il necunoscut care este /lin de ordine>, in ti)/ ce = -iecaruia dintre noi nu
este dec;t o re-le@ie a acelui indescri/ti0il vid care contine totul> (Castaneda, **5c, H28).
=%onalul> )ai este denu)it =/artea drea/ta> si re/rezinta tot ce /oate cu/rinde intelectul, iar =na(ualul>
este nu)it si =/artea st;n(a>, un do)eniu i)/osi0il de cu/rins in cuvinte .
&e-inirea acestor doi ter)eni este necesara /entru a a0orda in continuare conce/tele care -ac o0iectul acestei
lucrari. &on 2uan sustine ca esenta -iintei noastre o re/rezinta actiunea de a /erce/e si ca =)a(ia e@istentei
noastre este actiunea de a -i constient>. Centru acesta, /erce/tia si constiinta alcatuiesc o sin(ura unitate
=-unctionala si ine@trica0ila, care are doua do)enii. Cri)a e , res/ectiv ca/acitatea oa)enilor de a /erce/e si
a:si /lasa constiinta asu/ra lu)ii o0isnuite /e care o re/rezinta viata cotidiana.> El denu)este aceasta -or)a
de atentie =/ri)ul cerc al /uterii>, de-inindu:l dre/t =ca/acitatea noastra teri0ila de a institui ordinea in
)odul nostru de a /erce/e lu)ea cotidiana.> Celalalt do)eniu este =atentia na(ualului>, res/ectiv
=ca/acitatea vra<itorilor de a:si /lasa constiinta asu/ra lu)ii neo0isnuite>, denu)ita si =al doilea cerc de
/utere>, sau, in alte cuvinte, =ca/acitatea a0solut ui)itoare /e care o ave) cu totii, dar /e care
nu)ai vra<itorii o -olosesc, de a sta0ili ordinea in lu)ea neo0isnuita> (Castaneda, **A, 2++).
Co)/le)entaritatea celor doua atentii este e@/ri)ata si in alte cuvinte : ele sunt ca doua -ete ale aceluiasi
lucru3 =-iecare lu/tator toltec are doua -ete si se (aseste cu -ata in doua directii o/use. ! doua -ata este a
doua atentie> (Castaneda, **A, H0H).

&eci un alt nu)e /entru =atentia na(ualului> este =a doua atentie>, sau =al doilea cerc de /utere>.
Folosind i)a(inea de )ai sus cu )asa /lina de o0iecte intr:o vale i)ensa, don 2uan e@/lica -a/tul ca, -iind
i)/osi0il a /relua i)ensitatea na(ualului, =vra<itorii isi iau ca do)eniu de activitate zona a-lata direct su0
insula tonalului, indicata /rin descrierea a ceea ce se a-la su0 )asa. Qona aceea era do)eniul a ceea ce el
denu)ea dre/t a doua atentie, sau atentia na(ualului, sau atentia de su0 )asa.T...U El a s/us ca atin(erea celei
de a doua atentii -acea din cele doua atentii o sin(ura unitate, iar acea unitate era totalitatea eului>
(Castaneda, **A, 28H). !sadar, unul din sco/urile vra<itorilor este de a trece, /rin cea de a doua
atentie, in na(ual, ceea ce insea)na cunoasterea si con-runtarea cu cealalta /arte din noi si realizarea, in
acest sens, a de/linatatii eului si )ai a/oi cucerirea li0ertatii totale a constiintei.

?odul in care este -ocalizata cea de:a doua atentie /entru a -acilita trecerea in na(ual /resu/une )ai
)ulte te1nici, a/arent -ara coerenta intre ele. .na din cele )ai i)/ortante este =visatul>. &on 2uan
s/une ca /ri)ul nostru cerc de /utere este =an(a<at -oarte de ti)/uriu in vietile noastre si ca trai) cu
i)/resia ca asta e totul /entru noi. /e care:l ave), , ra);ne ascuns /entru o i)ensa )a<oritate dintre noi,
-iindu:ne dezvaluit doar in )o)entul )ortii. %otusi, e@ista o cale de a:l atin(e, accesi0ila -iecaruia dintre noi,
dar /e care o /arcur( doar vra<itorii, iar aceasta este . este in esenta tran-or)area viselor o0isnuite in /ro0le)e
care /resu/un un act volitional> (Castaneda, **A, 2+8). &e alt-el, =vointa>, ca o/usa =ratiunii>, are un
rol esential in realizarea )ultor te1nici de de/asire a atentiei tonalului. Kra<itorii s/un ca /rin vointa /ot
asista la e-ectele na(ualului, in
ti)/ ce, /rin =ratiune>, nu sunte) dec;t )artori la e-ectele tonalului. Kointa tine in )are de
-orta si ca/acitatile intre(ului =cor/>, s/re deose0ire de =ratiune>, care se rezu)a la a
inter/reta si la aste/ta con-ir)area /ro/riilor s/eculatii. =Kointa> este cea care detine
controlul celei de:a doua atentii. &on 2uan de-ineste vointa dre/t =controlul )a@i) al
lu)inozitatii cor/ului ca un c;)/ de ener(ieG sau /oate -i descrisa ca un nivel de a0ilitate, sau
o stare de a -i care a/are 0rusc in viata nor)ala a unui lu/tator. Ea este si)tita ca o -orta care
radiaza din /artea )i<locie a cor/ului, /recedata de un )o)ent de a0soluta tacere>
(Castaneda, **8,B+).
"evenind la =visat>, tre0uie sa adau(a) ca acesta nu se re-era la (enul de vise /e care le
cunoaste) noi, ci devin, du/a )ult e@ercitiu, vise constiente, )ani/ula0ile de catre cel care
viseaza. !lte cai care a<uta la =rasturnarea> atentiei tonalului sunt =o/rirea )onolo(ului
interior> si =o/rirea lu)ii>, lucru ce se realizeaza cu a<utorul conte)/larii. &on 2uan nu)este
)o)entul in care /ri)a atentie nu se )ai -i@eaza /e ni)ic =o/rirea lu)ii>3 =&on 2uan
s/usese ca, o data ce ne o/ri) dialo(ul interior, o/ri) si lu)ea. !cesta era o descriere o/e:
rationala a unui /roces de neconce/ut, anu)e acela de a:ti -ocaliza a doua atentie>
(Castaneda, **A, 2*+). &e -a/t, =visatorii> tre0uie sa conte)/le /entru a /utea visa si a/oi
tre0uie sa caute visele lor in conte)/lare> (Castaneda, **A, 2*A). In ti)/ul =visarii>, e@/lica
don 2uan, ne a-la) in celalalt eu, conce/t care va deveni relevant in cele ce ur)eaza.
In /aralel cu lectiile teoretice /e care don 2uan i le da lui Castaneda, /e un alt /lan, de care
ucenicul nu este constient )ulta vre)e, are loc un /roces de invatare =/ractica> /rin care ii
sunt inserate, intr:o zona a0sconsa a constiintei, e@/eriente directe ale teoriilor e@/use intr:o
stare de constiinta nor)ala3 =In stare de constiinta nor)ala vra<itorul il invata /e ucenic
conce/tele si /rocedurile de 0aza, iar in cea de:a doua atentie ii da e@/licatii a0stracte
a)anuntite. &e re(ula, ucenicii nu:si a)intesc deloc aceste e@/licatii, desi le in)a(azineaza
cu)va a0solut intacte in )e)oria lor. Kra<itorii sustin ca /articularitatea s/eci-ica )e)oriei
si )isiunea de a:si a)inti insea)na ca de -iecare data c;nd cineva intra in cea de:a doua
atentie, /unctul de asa)0lare este intr:o alta /ozitie> (Castaneda, 2000, A). Crin )ani/ularea
cor/ului ener(etic si /rin )odi-icarea /ozitiei /unctului de asa)0lare din oul lu)inos,
vra<itorii incearca rasturnarea viziunii des/re lu)e.
In sensul acesta Carlos are, de:a lun(ul anilor de ince/ut ai initierii lui, nu)eroase senzatii de /ierdere a
)e)oriei, de trecere in zone )isterioase ale constiintei, /e care insa in stare nor)ala nu si le
a)inteste dec;t va( sau deloc3 =I:a) s/us lui don 2uan ca avea) niste senzatii ine@/lica0ile T...U i:a)
s/us ca )ai avusese) aceeasi senzatie si inainte si ca /are sa -ie un =la/sus )o)entan>, un -el de
interu/eri in -lu@ul constiintei )ele. Ele se )ani-esta totdeauna /rintr:un soc in cor/ul )eu. T...U n:a)
/utut sa i le descriu dec;t ca /e niste )o)ente de uitare, sau ca era) distrat T...U Careau sa izvorasca dintr:
o zona inde/endenta de tot ce cunostea)> (Castaneda, **5, 5A). !lte senzatii de acest (en a/ar destul de des
de:a lun(ul /ri)ilor ani3 =era altceva ce stia), o a)intire /e care o /arte din )ine nu voia sa o eli0ereze>
(Castaneda, **8, 2+)G =I)0ratis;nd:o /e #a Dorda, )i:a revenit senti)entul de )ai devre)e ca, ceva in
)ine, care era inc1is, ascuns intr:o nisa la care nu /utea) a<un(e, era (ata sa eru/a. !/roa/e a) stiut des/re
ce era vor0a, dar a) /ierdut acel ceva i)ediat ce l:a) atins> (Castaneda, **8, B). !ceste )e)orii
in)a(azinate si inaccesi0ile /;na la un
)o)ent dat devin de o reala i)/ortanta in ur)a )o)entului crucial in care, du/a ani de
invataturi si /ractici, don 2uan si don Denaro dis/ar din lu)ea -izica /rintr:un )a(istral salt
in a0is. &e aici incolo, ceea ce tre0uie sa -aca ucenicul e sa:si a)inteasca invataturille /e care
=cor/ul> in ansa)0lul lui le cunoaste.
In e@/licatiile /e care le da des/re di-eritele )oduri de a /erce/e, don 2uan sustine ca sunte)
ca/a0ili sa /erce/e) si)ultan in doua )oduri di-erite, dar ca de o0icei ale(e) sa retine)
in-or)atii doar /e o sin(ura cale, cea /e care sunte) o0isnuiti sa o -olosi). Carlos realizeaza
acest lucru la un )o)ent dat, s/un;nd3 =/ro0a0il ca toti /erce/e) in )od continuu in
a)0ele )aniere, dar /re-era) sa izola) una /entru a)intire si s:o eli)ina) /e cealalta, sau
/oate sa o inre(istra) undeva, asa cu) -acuse) si eu. In anu)ite conditii de stres ori de
rese)nare, )e)oria secunda iese la su/ra-ata si atunci /ute) avea doua a)intiri distincte ale
aceluiasi eveni)ent> (Castaneda, **A, 2++).
Cealalta cale de a /erce/e na(ualul este =)e)oria secunda>, ce tine de =/artea st;n(a>, de
atentia na(ualului, sau a doua atentie. Ea i)/lica si intele(erea rolului =cor/ului lu)inos> si
al =du0lului>, =al cor/ului din vis> si al =celuilalt eu>. Cor/ul -izic este cor/ul o0isnuit, iar
cor/ul lu)inos este un cocon de lu)ina /e care il /erce/ doar cei care =vad>. Cri)a atentie
contine constiinta cor/ului -izic, iar a doua atentie este constiinta cor/ului lu)inos. =Cor/ul
din vis>, denu)it si =du0lura> sau =celalalt>, o re/lica /er-ecta a cor/ului -izic al visatorului,
este cel care a<uta la cresterea ti)/ului de constienta din ti)/ul =visatului>.
In a doua atentie au loc nu)eroase e@/eriente /e care Carlos, i)/reuna cu #a Dorda,
reusesc sa le activeze doar du/a )ulti ani de la des-asurarea lor. Crin o/rirea )onolo(ului
interior si intrarea in =visare> cor/urile lor ince/ sa:si a)inteasca. Crin =visarea i)/reuna> cei
doi isi aduc a)inte de lucruri la ince/ut ine@/lica0ile /entru ei, e@/eriente ca =i)/artirea
lu)ii>, a)intiri des/re -e)eia Na(ual, sau trecerea din tonal in na(ual si invers3 =):a
co/lesit o a)intire -oarte curioasa. Nu era senti)entul a ceva, ci e-ectiv a)intirea dura a
unui eveni)ent. ?i:a) a)intit ca odata era) cu don 2uan si cu un 0ar0at, a carui -ata nu o
)ai retinea). Noi trei vor0ea) des/re ceva ce eu /erce/ea) a -i o trasatura a lu)ii. #a vreo
trei, /atru )etri in drea/ta )ea era un 0anc de ceata (al0uie si care T...U i)/artea lu)ea in
doua> (Castaneda, **8, 0A). $au3 =$cuturile )ele ver0ale si intelectuale erau insu-iciente
/entru i)/actul a)intirii -e)eii Na(ual> (Castaneda, **8, 2+). In alta /arte (asi)3 =in
/rivinta scenei din , a) constatat ca -usese o re/etare /er-ecta a ceea ce ni se int;)/lase in
viata la un )o)ent dat si intr:un anu)it loc> (Castaneda, **8, HA).
!sadar, )e)oriile reziduale sunt aduse in /ri) /lan /rin =visat> si cu a<utorul =vointei>, care
a/artine celuilat eu. Carlos si #a Dorda, o alta ucenica a vra<itorilor, /ractica ti)/ de doi ani
=visatul i)/reuna> /entru a /une ca/ la ca/ toate a)intirile in)a(azinate in )e)oria
secunda de:a lun(ul anilor. $co/ul rezolvarii acestui /uzzle este a/ro-undarea si intele(erea la
un nivel )ai a0stract al invataturilor lui don 2uan. Cractic a/roa/e toate invataturile din /lan
constient sunt aco)/aniate in /lanul )e)oriei secunde de contra/artea lor /ractica.
&u/a cu) o0serva), /e l;n(a -a/tul ca isi invata ucenicii sa /ractice te1nicile sa)anice /e cont /ro/riu,
don 2uan sau don Denaro du/a caz, -orteaza, /rin )etode so-isticate, )odi-i:
carea nivelului de /erce/tie al acestora, si reusesc sa inre(istreze in zone )isterioase ale
constiintei e@/eriente care sa co)/leteze si sa activeze )ai a/oi caile de intrare in di-erite
niveluri de constiinta.
!sa se in;)/la si in cazul )ult discutatei intrari in na(ual, care se -ace at;t constient, c;t si
-ara ca ucenicii sa stie ca li se int;)/la acest lucru. Crin )anevrare cor/orala, /rin lovitura
Na(ualului (/asa )a(ica de )isca /ozitia /unctului de asa)0lare s/re st;n(a), cu a<utorul
1alucino(enelor, sau /rin =so/tirea in urec1i>, don 2uan si don Denaro isi aduc ucenicii in
stari avansate de constiinta. Cractic ei dezasa)0leaza /erce/tia nor)ala a lu)ii /entru a:i
a<uta /e acestia sa devina )artori la )aretia na(ualului. Carlos are /arte de nenu)arate ast-el
de e@/eriente /roduse -ara vointa sa, ci dete)inate de )anevrele invatatorilor3 =?i:au so/tit
in urec1i /;na c;nd a) avut senzatia ca era) i)/artit in doua. !) devenit o ceata (al0ena
care si)tea totul direct. !dica /utea) cunoaste lucrurile. Nu e@istau (;nduriG e@istau doar
certitudini. T...U .r)atoarea senzatie /e care )i:a) /utut:o a)inti cu claritate a -ost o unda
de e@altare si /lacere. Ki0ra) tot> (Castaneda, **5c, 2BH).
Cierderile de )e)orie se datoreaza atin(erii na(ualului3 =Ceea ce nu)esti tu la/susuri si
senzatii este P> (Castaneda, **5c, 58), ii s/une don 2uan ucenicului sau. Initial, Carlos nu
/oate e@/lica aceste stari dec;t /rin inter)ediul senzatiilor /e care le:a trait in acele
)o)ente3 =a) si)tit o senzatie de za/aceala, a/roa/e ca o indi-erenta, ca si cu) nu ):ar
)ai -i interesat ni)ic cu adevarat. !/oi senzatia de za/aceala s:a trans-or)at intr:o concen:
trare 1i/notizanta. Era ca si cu) as -i -ost as/irat cu totul, incetul cu incetul. Ceea ce
/rinsese si atrasese atentia )ea era senzatia clara ca era) (ata sa )i se dezvaluie un secret
inse)nat si ca nu voia) sa se inter-ereze ni)ic cu o ast-el de revelatie> (Castaneda, **5c,
*H). In alta /arte (asi) trairi ase)anatoare3 =Era) -ara indoiala eu, dar nu era) solid. Era)
)ai de(ra0a ca o ceata stralucitoare, o ceata (al0uie, care nu avea senti)ente. &in /unctul de
vedere al /erce/tiei )ele, /utea) distin(e doar o )asa enor)a de lu)i e@traordinare. $i):
tea) de ase)enea si )iscare. E-ectul era ase)anator cu acela de a -i atras de un vid care nu
)a lasa sa )a o/resc. &e c;te ori )iscarea )ea /area sa se di)inueze si:)i /utea) -ocaliza
atentia asu/ra lucrurilor, vidul )a tra(ea din nou T...U #u)ea din <urul )eu venea si /leca in
acelasi ti)/, de aici e-ectul de vid. Cutea) vedea doua lu)i se/arate G una era cea care trecea
de )ine si cealalta care se a/ro/ia de )ine T...U a) avut doua realizari -ara concluzia
uni-icatoare> (Castaneda, **5c, 222).
!ceste e@/eriente sunt identi-icate )ai a/oi ca -iind trecerea in na(ual, con-runtarea cu necunoscutul
in-init. E-orturile lui don 2uan in acest sens au sco/ul de a:l conduce /e ucenic s/re celalalt eu. Crintr:o
lovitura 0rusca in coloana sau in o)o/lati ()ani/ularea oului lu)inos), Carlos este trans/ortat 0rusc intr:
o stare elevata de constiinta, trec;nd de /e /artea drea/ta a constiintei : tonalul, /e /artea st;n(a : na(ualul,
/arte in care lucrurile sunt intelese total si direct. %recerea in na(ual este declansata de cei doi vra<itori
de )ulte ori /e neaste/tate3 =don 2uan si don Denaro au venit l;n(a )ine, s:au lasat /e vine si au ince/ut sa:
)i so/teasca in urec1i T...U !) ince/ut sa )a )isc inainte si ina/oi ca o -runza. !/oi ca/ul )eu si:a /ierdut
(reutatea si tot ce a ra)as din =)ine> era doar un centri)etru /atrat, un tro/, un reziduu )icut T...U a/oi
/e/ita aceea a /arut ca e@/lodeaza si era) intr:o )ie de /iese T...U era) constiinta insasi> (Castaneda,
**5c, HA), sau, alta data3 =don 2uan )i:a dat o /al)a /este s/ate, a<ut;ndu:)a sa trec in starea de
constiinta elevata. T...U Indata ce a) revenit in starea de constiinta elevata, a) si)tit o senzatie stranie T...U
ince/use) sa /erce/
acele stari de neinteles ca adevaratul )eu Eu T...U in acele stari )a si)tea) i)/linit, intre(, ca
si c;nd nu:)i li/sea ni)ic> (Castaneda, ***, +*).
#a revenirea ucenicului in starea de constiinta nor)ala, don 2uan ii e@/lica lui Carlos ca
toc)ai l:a a<utat sa -ie )artor la necunoscutul des/re care ni)eni nu /oate vor0i. !/oi il
arunca din nou in aceasta i)ensitate, s/un;ndu:i ca =tre0uia sa las ari/ile /erce/tiei sa se
des-asoare si sa atin(a si dintr:o data, -ara sa -iu constient ca trec dintr:unul in altul inainte si
ina/oi> (Castaneda, **5 c, HA). &escrierea starii e@tatice care ur)eaza este dintre cele )ai
i)/resionante3 =!) avut senzatia ca sunt rasucit si aruncat si a/oi iar acea cadere cu o viteza
colosala. !/oi a) e@/lodat. ?:a) dezinte(rat. Ceva in )ine a cedatG a eli0erat ceva ce a)
tinut inc1is toata viata T...U Nu )ai e@ista acea unitate scu)/a )ie care o nu)ea) . Nu )ai
era ni)ic si totusi acel ni)ic era /lin. Nu era lu)ina sau intuneric, rece sau cald, /lacut sau
ne/lacut. Nu era) nici in )iscare, nici nu /lutea) sau stationa), nici nu era) o unitate
sin(ulara, un eu, asa cu) sunt o0isnuit sa -iu. Era) un )iliard de euri care erau toate , o
colonie de unitati se/arate care aveau o le(atura s/eciala una cu alta si se uneau inevita0il ca
sa alcatuiasca o sin(ura constiinta, constiinta )ea u)ana. T...U .n )od de a descrie acea
senzatie uni-icatore ar -i sa s/un ca acele /e/ite de constiinta erau ras/;nditeG -iecare dintre
ele era constienta de ea insasi si nici una nu era /redo)inanta. !/oi ceva le str;n(ea, se
uneau si a/areau intr:o zona unde toate erau adunate intr:un )anunc1i, =eul> /e care il
cunosc> (Castaneda, **5c, H8).
!ceasta e@/erienta a0isala re/rezinta intrarea in eul total, aventurarea in na(ual sau, alt-el
nu)ita, starea ridicata de constiinta. Intr;nd in na(ual, va a-la Carlos )ai incolo, vra<itorul
instruit /oate sa:si )odi-ice insula tonalului3 =/oate sa:si lase )anunc1iul de senti)ente sa se
aran<eze in orice )od /osi0il> (Castaneda, **5 c, H22), deci sa ia orice -or)a /osi0ila. In
acelasi ti)/, /rin -a/tul ca a -ost )artor la indescri/ti0ilul na(ual, Carlos a =vazut> intr:un
)od di-erit : cel instituit de sa)ani, si a avut ocazia sa:si cunoasca du0lura, celalalt, -iinta
lu)inoasa. Centru a reusi /e aceasta cale, don 2uan insista asu/ra -a/tului ca nu)ai /rin
=vointa> se /oate asista la e-ectele na(ualului, iar /rin =ratiune> nu sunte) dec;t )artori la
e-ectele tonalului (Castaneda, **5c, H2A). "olul /ro-esorului -iind de a )odi-ica )odul de
/erce/tie al ucenicului, el tre0uie sa reordoneze tonalul (centrul su/re) al =ratiunii>) si sa
curete na(ualul (centrul su/re) al =vointei>).
Cer;nd, in continuare e@/licatii des/re starile e@traordinare /e care le:a avut, lui Carlos i se
ras/unde ca =este i)/osi0il sa e@/lic ce s:a int;)/lat cu tine T...U ari/ile /erce/tiei tale erau
-acute sa atin(a totalitatea ta. Noa/tea trecuta ai trecut inainte si ina/oi din na(ual in tonal de
)ai )ulte ori T...U si /erce/tia ta si:a des-acut ari/ile c;nd ceva din tine si:a dat sea)a de
adevarata ta natura. Esti un )anunc1i T...U Na(ualul este indescri/ti0ilul. %oate senti)entele
/osi0ile si -iintele si eurile /lutesc in el ca niste /lute, linistite, nealterate, /entru totdeauna.
(Castaneda, **5 c, H2)
!ceste stari de constiinta inalta sunt, asa cu) a) vazut, in)a(azinate in zone )isteriose ale -iinteiG in -elul
acesta se e@/lica )e)oria secunda din care rasar acele a)intiri initial ine@/lica0ile si a/arent
incoerente3 =In starea de constiinta elevata era) ca/a0il sa arunc o /rivire s/re trecutul i)ediat si sa:)i
a)intesc totul des/re )ineG /utea) e@/lica a)anuntit tot ceea ce -acuse) in starea nor)ala sau de elevatieG
tinea) )inte /;na si ne/utinta de a:)i a)inti. Insa indata ce revenea) la nivelul nor)al de constiinta
o0isnuita, nu reusea) sa:)i
a)intesc ni)ic din e@/erienta traita in starea elevata, nici daca viata )ea ar -i de/ins de ea.>
(Castaneda, ***, A0). !ceasta ca/acitate de a /erce/e di-erit este, de -a/t, ca/acitatea de =a
vedea> di-erit, asa cu) o nu)esc vra<itorii3 = insea)na sa dezvalui esenta a tot ce e@ista, sa -ii
)artor al necunoscutului> (Castaneda, ***, A). .cenicul nu:si a)inteste e@/erientele din
na(ual -iindca in acele )o)ente el =vedea> di-erit si alte zone ale -iintei sale erau active.
In lectii care devin tot )ai co)/licate /e /arcursul intrunirilor, don 2uan e@/lica rolul
constiintei in ra/ort cu universul. !st-el, =Kulturul> este cel care (uverneaza destinul -iintelor
vii. El este cel care (enereaza constiinte, dar se si 1raneste cu ele du/a ce acestea s:au eli0erat
din /lanul )aterial. =Kulturul> e)ana niste -i0re lu)inoase care sunt nu)ite =e)anatiile
Kulturului>, sau c;)/uri ener(etice. Fiintele u)ane sunt si ele alcatuite din e)anatiile
Kulturului si sunt, in esenta, 0ule de ener(ie lu)inoasa.
In continuare, don 2uan e@/lica -a/tul ca =-iecare dintre noi este invaluit intr:un cocon care
cu/rinde o )ica /ortiune din aceste e)anatii. $tarea de constiinta este realizata de /resiunea
constanta /e care e)anatiile din a-ara coconului, nu)ite e)anatii li0ere, o e@ercita asu/ra
celor din interiorul coconului. !ceasta constiinta da nastere /erce/tiei, care se /roduce c;nd
e)anatiile din interiorul coconului se aliniaza cu e)anatiile cores/unzatoare din e@teriorul
lor.T...U .r)atorul adevar este acela ca in -iecare dintre noi e@ista un a(ent nu)it /unct de
asa)0lare, care selecteaza e)anatiile interne si e@terne, in vederea alinierii. !linierea /e care
o /erce/e) dre/t lu)e este /rodusul /unctului s/eci-ic in care /unctul nostru de asa)0lare
este localizat /e coconul nostru> (Castaneda, ***, 28). Noi /erce/e) lu)ea in )odul in
care sunte) o0isnuiti deoarece /unctul nostru de asa)0lare este -i@at intr:o anu)ita /ozitie
care, datorita o0isnuintei, a devenit, la )a<oritatea oa)enilor, /er)anenta. In acest sens,
=vederea> insea)na alinierea la ti/uri de e)anatii care nu sunt -olosite in )od o0isnuit. Ceea
ce tre0uie sa -aca vra<itorii este sa -i@eze cu a<utorul constiintei e)anatiile din interior, care
sunt in /er)anenta )iscare, si sa le alinieze cu cele din a-ara3 =Cu), /rin -irea lucrurilor,
e)anatiile li0ere sunt -acute sa -i@eze ce se a-la in interiorul coconului, siretlicul constiintei
este de a lasa e)anatiile de -i@are sa se conto/easca cu ceea ce se a-la in interiorul nostru.
Kizionarii cred ca daca lasa) sa se /roduca acest lucru, atunci deveni) ceea ce sunte) de
-a/t : un -luid in /er)anenta /re-acere, etern> (Castaneda, ***, A5).
E)anatiile scoase in evidenta de /ri)a atentie constituie /artea drea/ta, constiinta nor)ala,
lu)ea /e care o cunoaste). E)anatiile necunoscute din interiorul coconului nostru sunt
activate cu a<utorul celei de a doua atentii, nu)ita si /artea st;n(a, na(ualul. I)/in(erea
constiintei in /ozitia altor e)anatii este realizata, du/a cu) a) s/us, /rin lovitura na(ulaului,
const;nd in crearea unei ad;ncituri in coconul lu)inos si in )utarea /unctului de asa)0lare.
E@/lic;nd starea de constiinta elevata din aceasta /ers/ectiva, don 2uan sustine ca =lu)ina constiintei creata
de ad;ncitura ar tre0ui sa -ie nu)ita /e dre/t atentie elevata te)/orara, deoarece scoate in evidenta
e)anatiile care sunt at;t de a/ro/iate de cele o0isnuite, inc;t sc1i)0area este )ini)a. %otusi, sc1i)0area
(eneraza o )ai )are ca/acitate de intele(ere si concentrare si, )ai /resus de orice, o )ai )are ca/acitate de
a uita. Kizionarii stiau e@act cu) sa -oloseasca aceasta sc1i)0are /e scara calitatii. Ei ca nu)ai e)anatiile
din <urul celor /e care le -olosi) zilnic devin 0rusc lu)inoase, du/a lovitura na(ualului. Cele )ai
inde/artate ra);n ne)iscate, ceea ce insea)na ca, in ti)/ ce sunt intr:o stare de atentie elevata,
-iintele u)ane /ot lucra ca si c;nd ar -i intr:o lu)e a vietii de zi cu zi. T...U starea
dureaza doar at;ta ti)/ c;t ra);ne ad;ncitura, du/a care e@/erientele sunt uitate i)ediat>
(Castaneda, ***, HH). &e indata ce lu/tatorii nu se )ai a-la in starea de constiinta elevata,
deci de indata ce acele e)anatii devin inactive, totul dis/are si se instaleaza uitarea. .na din
sarcinile /e care vra<itorii le:o dau ucenicilor lor este sa activeze e)anatiile -olosite in ti)/ul
starilor de constiinta elevata, deci sa:si a)inteasca. !sa se e@/lica e@/erientele /rin care a
trecut Carlos cu ani in ur)a si /e care, initial, nu si le /utea e@/lica. Cor/ul sau lu)inos a
acu)ulat acele e@/eriente, ca a/oi ele sa /oata -i activate )ai t;rziu cu a<utorul
=visatului>.
In cele ce ur)eaza, don 2uan e@/lica -a/tul ca stadiul cel )ai inalt de dezvoltare al
constiintei, )aturitatea ei, -or)a ei cea )ai intensa si )ai co)/le@a este nu)ita =atentie>3
=constiinta este )ateria /ri)a, iar atentia este /rodusul -init al )aturizarii ei.> (Castaneda,
***,82). E@ista trei -eluri de atentie, ce sunt considerate )ai de(ra0a niveluri de desav;rsire
/rin cunoastere. Cri)a atentie este lu)ina care invaluie cunoscutul, nu)ita si =atentia
tonalului>. ! doua atentie are ca o0iect necunoscutul. Ea intra in actiune daca a/ela) la
e)anatiile ne-olosite din interiorul coconului u)an. ! treia atentie este atinsa atunci c;nd
=stralucirea aurei se trans-or)a in -oc interior3 este o stralucire or0itoare care nu trezeste o
0anda o data, ci a/rinde toate e)anatiile Kulturului cu/rinse in interiorul coconului u)an>,
realiz;nd deci o racordare totala la e)anatiile e@terioare. In acest ulti) stadiu, constiinta
devine de o /utere neli)itata, reusind sa evite ciocul devorator al Kulturului.
E@/licat din acest un(1i, rolul )e)oriei secunde si al a)intirii devine )ult )ai clar.
Intele(;nd cu) -unctioneaza constiinta, a) dedus si -a/tul ca, /entru a accesa a)intirile
ascunse, individul tre0uie sa:si re/ozitioneze /unctul de asa)0lare e@act in acelasi loc in care
se a-la in )o)entul res/ectivei intrari in cea de a doua atentie. &on 2uan il asi(ura /e Carlos
ca =vra<itorii nu nu)ai ca isi a)inteau /er-ect de tot, dar si ca : /rin actul de rede/lasare al
/unctului de asa)0lare in -iecare din /ozitiile s/eci-ice : c1iar retraiau -iecare e@/erinta
avuta. %otodata, ):a incredintat ca vra<itorii isi dedica intrea(a viata /entru a:si inde/lini
aceasta )isiune de a:si a)inti> (Castaneda, 2000, H).
&on 2uan -oloseste cea de a doua atentie a lui Carlos /entru a:i e@/lica detaliat lucruri le(ate
de vra<itorie, -iind si(ur ca e@actitatea si continutul acestor instructiuni vor ra);ne intacte /e
toata durata vietii si ca =a de/rinde ceva in cea de a doua atentie este si)ilar cu /rocesul de
de/rindere a cunostintelor in /erioada co/ilariei> (Castaneda, 2000, H2). &u/a ce aceste
lucruri i:au -ost e@/licate din toate /ers/ectivele, Carlos intele(e acu) ca acele stari
ine@/lica0ile /e care le avusese de at;tea ori erau de -a/t treceri in cea de a doua atentie, in
starea ridicata de constiinta3 =2udec;nd du/a situatia )ea actuala, i)i dau sea)a ca don 2uan
):a -acut sa intru : c;t de des a /utut : in cea de a doua atentie, /entru a )a -orta sa:)i
)entin : /entru /erioade c;t )ai lun(i de ti)/ : noi /ozitii ale /unctului de asa)0lare si sa
/erce/ coerent in aceste /ozitii, adica a avut in vedere sa )a -orteze sa:)i or(anizez
uni-or)itatea si coeziunea> (Castaneda, 2000, H2).
&u/a cu) )arturiseste s/re -inal, Carlos nu a reusit )ulta vre)e sa le(e e@/erientele din cea de:a doua atentie
cu cele din viata cotidiana3 =o data intors in starea nor)ala de constiinta, constata) ca:)i era i)/osi0il sa:)i
a)intesc nu nu)ai -a/tul ca intrase) in cea de a doua atentie, ci si ca e@ista o ast-el de stare> (Castaneda,
2000, H2).
!st-el, Carlos realizeaza du/a )ulta vre)e ca a cunoscut oa)eni straini in acele stari de
constiinta avansata, a /etrecut /erioade lun(i in locuri necunoscute de el in )od nor)al, a
cunoscut:o /e -e)eia Na(ual, a int;lnit alti ucenici si a /lutit in alte lu)i. !ceste e@/eriente
)a(istrale ii vor servi in continuare la trecerea in alte eta/e ale cunoasterii, la accesarea
nenu)aratelor lu)i e@istente in univers si la desav;rsirea eului in sco/ul o0tinerii li0ertatii
de/line a constiintei /rin care va /lon<a in in-initate.

2.CO"C.# #.?INO$ $I &.'#.# .?!N
Kir(inia Cascu
,,Odata ce oc1iul interior s:a dezvoltat, o)ul o0serva ca esenta unei e@/eriente )arc1eaza ince/utul unei noi
vieti. $a /atrunzi s/re aceasta e@/erienta re/rezinta /laca turnanta a vietii u)ane, ?area conversie.>
8ar-ield Dra- &arcI1ei)
Con-uzia de interese din societatile noastre occidentale )aterialiste (enereaza con-licte care
a)eninta ec1ili0rele sociale, culturale si reli(ioase, a caror structura o -ac sa e@/lodeze.
#u)ea este o (radatie a nivelurilor realitatii si nu)ai =/ozitia> noastra /e scara, in cli/a in
care lua) contact cu unul dintre aceste niveluri, deter)ina ceea ce e =vazut>. 'oala de care
su-eri) este so)nul de nestavilit al atentiei care ne )entine intr:o stare unde =totul ni se
int;)/la> -ara /artici/area -iintei din noi. %re0uie sa invata) sa vede) ca orice con-lict
interior -ace sa a/ara =in )od irezisti0il> eveni)ente e@terioare ne/lacute, -ie ca sunt 0oli,
accidente sau esecuri. Centru a evita toate acestea e necesar sa ne )entine) totdeauna o
/ozitie de adevarati lu/tatori.
!ceste consideratii cu care ne ince/e) studiul a@at /e cercetarea unor te)e tratate de
=antro/olo(ul:vra<itor> Carlos Castaneda, =&u0lul>, =Cor/ul din vis>, =For)a u)ana> si
,,?atrita u)ana>, vin ca o con-i)are la e@/erienta relatata de acesta in cele uns/rezece
volu)e ale sale si anu)e ca .niversul care ne incon<oara /oate -i =vazut> ca o /luralitate de
di)ensiuni /e care a/aratul nostru senzorial nu ne /er)ite sa le /erce/e), deoarece noua
occidentalilor rationali si /ra()atici ne li/seste al sa/telea si)t, at;t de dezvoltat la /o/oarele
din Centrul si Nordul !siei, din !)erica de Nord si $ud, !ustralia sau !-rica, /o/ulatii care,
desi au /ri)it noile reli(ii (crestinis), )a1o)edanis), 0udis)), nu s:au le/adat cu totul de
credintele stravec1i.
$a)anis)ul, -eno)en reli(ios ar1aic si universal (atestat, se /are, inca din /aleolitic), este
ras/;ndit in intrea(a !sie, in !)erica, !-rica si !ustralia. Conducatorul s/iritual in
sa)anis)ul traditional este sa)anul, =o) invatat>, dotat cu autoritate si sarcini )ulti/le in
s;nul co)unitatii, /e care o ocroteste si o indru)a, at;t /e /lanul vietii s/irituale, c;t si
sociale. Cuterea lui rezulta din e@/erienta initiatica, /utere do0;ndita in s/atii =as/atiale>. El
a<un(e la cunoasterea cor/ului s/iritual cu care stra0ate aceste s/atii )ai ales /rin trairi
e@tatice, /rin care /oate lua le(atura cu viii si )ortii, cu du1urile care /o/uleaza cos)osul.
!sa cu) arata ?ircea Eliade =$a)anii re/rezinta o elita )istica restr;nsa care nu doar calau:
zeste viata reli(ioasa a co)unitatilor, ci, intruc;tva, ve(1eaza la su-letul ei (Eliade, **A, 2H).
Functia de sa)an /resu/une -ie vocatie, -ie trans)itere ereditara a /ro-esiei sa)anice, -ie 1otar;re si
du0la instruire3 de ordin e@tatic (viziuni, vise, transe etc.) si de ordin traditional (te1nici sa)anice, li)0a<
secret, )itolo(ia clanului), intr:un cuv;nt invatatura /e care o dau s/iritele si 0atr;nii sa)ani. Initierea se -ace
intr:o stare de )oarte a/arenta a =alesului>, c;nd t;narul /ri)este, /rin anu)ite te1nici, /uterea de a vindeca
0oli si a inde/arta orice rau ce a)eninta co)unitatea. Cel care realizeaza aceasta instruire este un
)aestru consacrat credintei traditionale. In stare de e@taz sa)anii au ca/acitatea de a desco/eri ceea
ce este ascuns si de a vedea in viitor, a vindeca si a /rote<a societatea in care traieste, =el este un
teolo( si de)onolo(, si uneori c1iar /oet si erudit> (Eliade ,**5, III, A).
$/re deose0ire de credintele si te1nicile sa)anis)ului traditional, =antro/olo(ul:vra<itor>
Carlos Castaneda ne descrie, de:a lun(ul celor uns/rezece volu)e, e@/erientele si invataturile
traite si do0;ndite de el in ?e@ic su0 indru)area a doi vra<itori, ur)asi ai vec1ilor tolteci,
na(ualul 2uan ?atus, un indian 7a5ui din ?e@icul de Nord, care )ai t;rziu ii -ace cunostinta
cu un alt )aestru al vra<itoriei, Denaro Flores, un indian ?azatec din ?e@icul Central.
=!);ndoi, arata Castaneda, erau /racticanti ai unor cunostinte vec1i, care in zilele noastre
sunt cunoscute dre/t vra<itorii si )a(ii, si considerate de -a/t o traditie a unor /racticanti
e@tre) de auto:disci/linati si cu /ractici e@tre) de ra-inate> (Castaneda, **8, A).
In co)/ania acestor doi )aestri, Castaneda desco/era ca =a -i vra<itor> nu insea)na, asa
cu) stia el, sa -aci vra<itorii, sa in-luentezi oa)enii sau sa -ii /osedat de de)oni, ci sa a<un(i
la un nivel de constientizare care -ace ca lucruri de neconce/ut sa devina dis/oni0ile.
Invatatura lui don 2uan se 0azeaza /e ideea ca o)ul are doua ti/uri de constiinta, /artea
drea/ta si /artea st;n(a, /ri)a -iind constiinta o0isnuita, necesara vietii de zi cu zi, iar a
doua, /artea )isterioasa a o)ului, acea stare a constiintei de care ai nevoie /entru a -i
vra<itor sau vizionar. =&on 2uan si:a ince/ut instructia, in consecinta, in invataturi /entru
/artea drea/ta si invataturi /entru cea st;n(a> (Castaneda, 200,A).
Centru vra<itorii din ?e@ic realitatea in care trai) este un nes-;rsit sir de inter/retari
/erce/tuale /e care toti indivizii au invatat sa le -aca in co)un. #i)itarea cunoasterii noastre
este /ro/ortionala cu /ro/ria ca/acitate senzoriala de /erce/tie. O)ul se ra/orteaza la
realitatea cor/orala, intruc;t este sin(ura /e care si)turile lui o intele(, c;nd, de -a/t, e@ista o
)odalitate /si1ica, o realitate intelectuala si o realitate s/irituala /e care el tre0uie sa le
desco/ere si sa le traiasca in /ro/riul tru/.
%oate or(anis)ele vii sunt -or)e ale ener(iei universale, cu aceeasi indre/tatire ca /lantele si
stelele. $unte) =o /articica> de s/atiu de ener(ii si, c;nd deveni) in e@clusivitate constienti
de noi insine, ne se/ara) de s/atiul (lo0al, caruia ii o/une) i)a(inea entitatii noastre
distincte. =#u)ea noastra, ii s/une don 2uan lui Carlos, este o entitate dintr:un )anunc1i de
lu)i succesive, aran<ate ca -oile unui 0ul0 de cea/a. Centru a /utea /erce/e si celelalte lu)i
tre0uie sa dori) cu in-ocare acest lucru si sa ave) si su-icienta ener(ie /entru a le accede>
(Castaneda, 200H, 8).
.niversul este co)/us, in conce/tia acestor vra<itori, dintr:un nu)ar in-init de c;)/uri
ener(etice care e@ista ca niste -i0re lu)inoase ce actioneaza asu/ra o)ului ca un or(anis).
"as/unsul or(anis)ului este acela de a trans-or)a aceste c;)/uri ener(etice in in-or)atie senzoriala.
!ceasta este a/oi inter/retata si aceasta inter/retare devine siste)ul nostru co(nitiv. E@/erienta traita
a/artine, /entru acesti =oa)eni ai cunoasterii>, unui alt nivel, viata constienta. ! lucra asu/ra sinelui
insea)na sa trans-or)a) si sa a)/li-ica) ca/acitatile noastre -unctionale de rece/tii si e)isii, asa inc;t sa
co)unica) cu di-erite niveluri ale -iintei universale la alte -recvente de vi0ratii ale vietii, si sa nu ne
cantona) in in(usta -;sie a vi0ratiilor senzoriale care ne sunt -a)iliare. Centru a trezi cor/ul ener(etic,
tre0uie sa accede) la o alta di)ensiune a vietii, intr:un vast /otential de ener(ie in care ne scalda), dar cu
care in )od o0isnuit nu ave) nici un -el de
sc1i)0, caci ne li/seste /unctul de contact. $in(urul )i<loc /e care:l /oseda) este /ro/ria
noastra atentie si activitatea ei -unda)entala, tacerea interioara.
E@ista) si)ultan in doua lu)i, aceea a tru/ului nostru -izic si /si1ic, discontinuu si li)itat in
s/atiu si ti)/, si aceea a ener(iei universale dincolo de s/atiul si ti)/ul la care /artici/a) cu
totii /rin inter)ediul cor/ului nostru ener(etic. !rticulatia intre cele doua lu)i este traitul
si)ultan al acestor realitati, deoarece cor/ul nostru re/rezinta un s/atiu care contine in el
nu)eroase s/atii ne0anuite, care =ne /atrund> si =ne contin>. &e aceea in nu)eroase traditii
cor/ul o)enesc este nu)it =%e)/lul lui &u)nezeu>.
Intre(ul trait este un /roces in des-asurare. $/iritul u)an este =/elerinul:atentie>. Ener(ia
s/irituala este ener(ia lu)ii Fiintei universale. $i, /e aceasta /laneta, ea /oate sa a/ara in o).
$/re deose0ire de diversele )odalitati de ener(ie care se )ani-esta in el, insu-letindu:l in
)od )ecanic, ener(ia s/irituala cere /artici/area constienta a o)ului, o /artici/are care sa
neutralizeze intrea(a activitate e)otiva si )entala, necesit;nd controlul /er-ect al acestor
doua -unctiuni si restr;n(erea lor.
&in invataturile vra<itorilor )e@icani reiese ca o)ul nu re/rezinta asa cu) s:a crezut )ulta
vre)e centrul static al lu)ii. El este a@a si sa(eata evolutiei, ceea ce este )ult )ai i)/ortant.
Fiecare o) re/rezinta un /unct /rintre )ilioanele de /uncte in )iscare ce constituie
su0stanta .nica, constiinta de a e@ista /e care o /ute) nu)i =/;nza ener(etica a universului>
sau, in ter)enii lui don 2uan, )aestrul lui Carlos, =)area intunecata a constiintei>. Con-or)
vra<itorilor din ?e@ic, daca o)ul nu de/aseste nivelul intelectual al conce/telor cu care a -ost
invatat sa descrie lu)ea nu va avea dina)is)ul necesar unei e@/erinte noi, s/irituale de care
au /arte acestia, caci ceea ce duce la cunoastere este trairea.
Carlos reuseste sa:si descrie si sa:si e@/liciteze e@/erientele traite in cadrul acestei lu)i stranii
in care don 2uan il initiaza /rin /ractici si /rin inter)ediul a doua ti/uri de discutii /urtate cu
el /e care vec1ii vra<itori antici le:au nu)it discutii cere)onioase si discutii
necerce)onioase. =&iscutiile cere)onioase sunt acele )odalitati de a rezu)a din c;nd in
c;nd tot ceea ce )aestrii ii invata /e disci/olii lor, in vre)e ce discutiile necere)onioase
re/rezinta elucidari zilnice in care lucrurile sunt e@/licate de catre )aestru -ara a se -ace
re-erire la altceva dec;t la e@ercitiul /e care:l /racticau si analizau /e )o)ent (Castaneda,
200H, *+).
%oate -iintele u)ane, s/un vra<itorii, /oseda constientizarea intr:un sens (eneral, lucru care
le /er)ite, du/a o lun(a /ractica, sa vada ener(ia direct. Kra<itorii sunt sin(urii care sunt in
)od deli0erat constienti de -a/tul ca vad ener(ia ne)i<locit. Constientizarea insea)na
ener(ie, o vi0ratie lu)inoasa intr:o dina)ica continua. .niversul este constituit din
ansa)0luri de c;)/uri ener(etice su0 -or)a de -ila)ente lu)inoase care se or(anizeaza in
curente, -lu@uri care re/rezinta -ortele constante ale universului, )area intunecata a
constientizarii.
C;nd o)ul )oare, ii e@/lica lui Carlos don 2uan, aceasta )are a0soar0e, /rin /unctul de reunire,
constiinta creaturilor vii. Cor/ul u)an este vazut de vra<itori ca niste -ila)ente de ener(ie, iar =Fiecare
-ila)ent lu)inos, ne s/une Carlos intr:una din e@/eriente, era aco/erit cu un ves);nt (ros /u-os>
(Castaneda, 200H, 2B*). ?oartea este /entru o) inc1eierea
constientizarilor si s-;rsitul or(anis)ului, in vre)e ce /entru vra<itori este /ornirea in
calatoria -inala, in in-initate.
Invataturile lui don 2uan se 0azeaza /e ideea ca o)ul detine doua ti/uri de constiinta3 constiinta
adevarata, /rodusul tuturor e@/erientelor noastre de viata, si ea ne vor0este -oarte
rar /entru ca a -ost in-r;nta si ascunsa in o0scuritate, cealalta constiinta /e care o -olosi)
zilnic, /entru tot ce -ace), denu)ita de vra<itori instalatie straina. Crin reca/itulare, o actiune
de recu/erare a ener(iei de<a -olosite in actiuni trecute, vra<itorii reusesc sa ca/ete acea
unitate care le /er)ite sa acceada in cealalta realitate.
!ublul
&u0lul u)an re/rezinta un con(lo)erat de c;)/uri ener(etice, =i)a(inea din o(linda a
tru/ului -izic>. !ceasta ener(ie este )ai )ica si )ai co)/acta dec;t s-era lu)inoasa a
cor/ului -izic. Cu ale cuvinte tru/ul -izic si du0lul ener(etic re/rezinta doua con(lo)erate de
c;)/uri ener(etice co)/ri)ate de o ciudata -orta a(lutinanta, cea )ai )isterioasa din
univers, in conce/tia vec1ilor vra<itori, iar /rin disci/lina (reca/itulare, o/rirea dialo(ului
interior, do0;ndirea tacerii interioare) vra<itorul este ca/a0il sa:si a/ro/ie cor/ul ener(etic de
cel -izic. =$co/ul reca/itularii este acela de anula /rinci/iile de 0aza /e care le:a) acce/tat
de:a lun(ul vietii noastre. &aca acestea nu sunt anulate, nu /ute) i)/iedica u)0rirea
constiintei de catre /uterea /rocesului de re)e)orare> (!0elar, **5, +8). !ceasta te1nica
constituie /entru vra<itori =/iatra de te)elie a artei de a -i li0er>. "eca/itularea i)/lica
a)intirea tuturor oa)enilor /e care /racticantul i:a int;lnit de:a lun(ul vietii, a tuturor
locurilor /e care le:a vazut si eli0erarea /rintr:o re)e)orare atenta de toate senti)entele ce
/ot constitui /iedici in dru)ul o)ului s/re li0ertate, s/re in-initate. %acerea interioara
re/rezinta starea in care /erce/tia nu de/inde de si)turi, iar ratiunea este sus/endata.
C;nd un vra<itor vede ener(ia, el o0serva ca -iecare o) are o -isura in cor/ul ener(etic, un
/unct sensi0il su0 o)0ilic, /e care vra<itorii il nu)esc des/artitura. .n vra<itor /oate vedea
in )od nor)al o decolorare usoara in stralucirea al0urie a s-erei lu)inoase. C;nd un o) e /e
)oarte, des/artitura din a0do)en devine c1iar a/arenta. Centru a vedea cor/ul ener(etic
Carlos tre0uie sa do0;ndeasca e@/erienta necesara sa o/reasca lu)ea ast-el inc;t sa a/ara in
-ata lui -atetele e@traordinare ale sinelui.
! o/ri lu)ea insea)na /entru vra<itori a s/ar(e certitudinea do()atica ca /erce/tia noastra nu /oate -i /usa
la indoiala. ! vedea este /entru ei ras/unsul la solicitarile /erce/tuale ale unei lu)i din a-ara descrierii /e
care a) invatat sa o cunoaste) ca realitate. Kra<itorul n:are notiunea ca se (aseste in doua locuri in acelasi
ti)/. =$a -ii constient de asta ar -i ec1ivalent cu a -i -ata in -ata cu du0lura, iar vra<itorul care e in aceasta
situatie e un o) )ort. !sa e le(ea. !sa a aran<at /uterea lucrurile. Ni)eni nu stie de ce> (Castaneda, **5,
*0). &on 2uan ii e@/lica lui Carlos ca un lu/tator e ca/a0il de -a/te care /entru un vra<itor sunt ceva nor)al,
in vre)e ce /entru o)ul real sunt incredi0ile, de ne/atruns cu )intea, iar de(a<area du0lurii este una dintre
ele. Ceea ce se nu)este dedu0lare este iesirea /si1o:)entala a eului in s/atiul e@terior cor/ului.
In acest s/atiu care ar cores/unde s/atiului celular a/ar si dis/ar toate e)otiile, i)a(inile si
conce/tele trecute, /rezente si viitoare. =&u0lul este ori(inalul, ii e@/lica don 2uan lui Carlos,
dar nu e /osi0il ca el sa -ie co)/us din carne si oase. O du0lura este vra<itorul insusi (..) o
realizare a /uterii vra<itorului> (Castaneda, **5, 58).
&u0lul ener(etic cores/unde na(ualului, in ti)/ ce cor/ul -izic cores/unde tonalului. Fiecare
o) are asadar si un du0lu de vis, dar nu)ai vra<itorii /ot sa il controleze. #a o int;lnire cu
don 2uan si don Denaro, Carlos a-la cu stu/oare ca cel care era in -ata lui nu este Denaro, ci
du0lura sau (ea)anul lui. =Denaro, ii s/une don 2uan lui Carlos, e ca/a0il de -a/te care
/entru o)ul nor)al sunt incredi0ile. &u0lura lui este una dintre aceste realizari> (Castaneda,
**5, 55).
&u0lura este $inele insusi care /oate actiona, insa ea este )ai stralucitoare dec;t cor/ul -izic
/entru un vra<itor care vede. In cazul lui Denaro, du0lura e identica cu ori(inalul, /entru ca
i)/eca0ilitatea lui de lu/tator e su/re)a si, du/a cu) a-la Carlos teri-iat, in anii de c;nd il
cunoaste s:a int;lnit cu ori(inalul lui Denaro doar de doua ori, in celelalte doar cu du0lura
lui.
&u0lul ener(etic este de -a/t un alt eu, constiinta starii noastre de -iinte ener(etice. &aca
concretul este /entru don 2uan /artea /ractica a vra<itoriei, a0stractul este actiunea de cautare
a li0ertatii, de /erce/ere a tot ceea ce este /osi0il, eli0erat de orice o0sesie si e)otie. El se se
straduieste sa:l invete /e Carlos sa /ercea/a ener(ia in )od direct, caci in conce/tia sa
=lu)ea este o lu)e a ener(iei si a0ia a/oi a o0iectelor. Noi o /erce/e) du/a un ti/ar
)ostenit. ?odul nostru de a /erce/e lu)ea este cel al unui ani)al de /rada, o )aniera de
evadare si clasi-icare a 1ranei si a /ericolelor> (Castaneda, 2000,+).
Oa)enii au in s/atele )uc1iei o)o/latului dre/t, la a/ro@i)ativ saizeci de centi)etri
distanta de aura lu)inoasa care:i incon<oara, un /unct denu)it de vra<itori /unctul de
asa)0lare, cel care ne -ace a/ti de a /erce/e lu)inozitatea care incon<oara cor/ul -izic, iar
lu)inozitatea este starea de constiinta a o)ului. ?utarea /unctului de asa)0lare il -ace /e
vra<itor ca/a0il sa /ercea/a ener(ia in -lu@ul ei, sa vada aceste lu)ini ca /e un curent oscilant
sau o tur0ulenta. &e/lasarea este resi)tita ca o zdruncinatura sau ca o senzatie de durere.
&e/lasarea /unctului duce la )odi-icarea -or)ei ener(etice a -iintei u)ane, aceasta /ut;nd
deveni ase)eni unei /i/e sau unei linii su0tiri de ener(ie.
Centru oa)enii din lu)ea lui don 2uan, do0;ndirea cunoasterii insea)na toc)ai e@ersarea
)o0ilitatii acestui /unct de asa)0lare, in vre)e ce la /olul o/us se a-la educatia oa)enilor
o0isnuiti, ce /resu/une 0locarea de-initiva a /unctului de asa)0lare in /ozitia sa o0isnuita.
=Kec1ii vra<itori detineau o )o0ilitate e@traordinara a acestui /unct. Cu doar o )ica
translatie ()utarea /unctului de asa)0lare in interiorul oului lu)inos) ei o0tineau o
/erce/tie a lu)ii ener(etice /entru a o reor(aniza, a o adecva noilor stari de constiinta>
(Castaneda, 2000, 0).
.n lu/tator -luid, in conce/tia acestor oa)eni ai cunoasterii, nu )ai /oate /rivi lu)ea cronolo(ic,
/entru ca lu)ea si el insusi nu )ai sunt o0iective. El este o -iinta lu)inoasa care e@ista intr:o lu)e
lu)inoasa. Ener(ia oa)enilor actuali are o culoare al0:al0icioasa, cea a vec1ilor vra<itori era de un verde:
(al0ui, iar cea a lu/tatorilor lui don 2uan este c1i1li)0arie.
&aca vra<itorii o0isnuiti au doua co)/arti)ente ale oului lu)inos, /artea st;n(a -iind
du0lura, na(ualii, sau conducatorii ec1i/elor de vra<itori, au doua oua lu)inoase su/ra/use,
si in consecinta doua du0luri, un du0lu de vis si un du0lu ener(etic. Carlos va si)ti
dedu0larea cor/ului sau, des/rinderea du0lului ener(etic, ca /e o senzatie de su-ocare atunci
c;nd se va lu/ta cu dona $oledad, )a)a lui Ca0lito, care incearca sa:l ucida. El reuseste sa o
loveasca cu du0lul sau si sa:si /riveasca /ro/riul tru/ de undeva de deasu/ra3 =!) auzit, sau
/ro0a0il a) si)tit, un sunet sec la 0aza (;tului, e@act in s/atele tra1eii. (...) Nu )ai era) in
stare nici sa res/ir. Cor/ul )i:a tresarit si, dintr:o data, era) in /icioare si li0er, sca/at din
i)0ratisarea ei )ortala. !) /rivit in <os s/re /at. (...) ?i:a) vazut cor/ul, ne)iscat si
a)ortit, deasu/ra ei. !) avut un acces de -urie /entru ca -usese) at;t de /rost si a) lovit:o
zdravan in -runte, cu /u)nul. (...) !) vazut:o /e dona $oledad azv;rlita din /at de -orta
loviturii )ele. !) vazut:o aler(;nd s/re /erete si in(ra)adindu:se in el, ca un co/il
ins/ai);ntat> (Castaneda, **A, +0:+).
$/re deose0ire de alienatii )intali care isi i)a(ineaza o realitate /ro/rie -ara vreun tel
/resta0ilit, aduc;nd =1aos> in ordinea realitatii in care traiesc, vra<itorii aduc ordine in 1aos
/rin o/rirea dialo(ului interior, telul lor -iind acela de a vedea ener(ia direct si de a desco/eri
ca /erce/ o lu)e noua la -el de reala ca cea /erce/uta de noi. Kec1ii vra<itori /uteau a<un(e
la cor/ul lor ener(etic intr:o cli/ita, /rin si)/la -i@are a /rivirii /e o0iectele /e care le
/re-erau, iar senzatia cu care isi si)teau acest cor/ era una de lic1e-iere sau de (;dilitura in
a0do)en. "atiunea este, du/a )aestrul lui Carlos, un /rodus de/inz;nd de /ozitia initiala a
/unctului de asa)0lare. 2udecata sanatoasa e rezultatul -i@arii acestui /unct in locul sau
o0isnuit. Centru vra<itori a avea viata insea)na a avea constiinta si a do0indi )o0ilitatea
/unctului de asa)0lare, o0tinuta in ti)/ul visatului.
Kisatul este te1nica dizlocarii /unctului de asa)0lare, iar stalIin(ul te1nica /rin care acest
/unct /oate -i -acut sa ra);na in noile /ozitii atinse, in care cor/ul ener(etic se /oate
consolida si desav;rsi, devenind inde/endent3 =C;nd cor/ul ener(etic se /oate )isca
inde/endent, insea)na ca a -ost deter)inata /ozitia o/ti)a a /unctului de asa)0lare, /e
care vra<itorul tre0uie sa:l su/una stalIin(ului, -i@;ndu:l in acea /ozitie /entru a:l desav;rsi>
(Castaneda, 2000, *A).
Ceea ce constituie o -anto)a sau o sta-ie /entru un o) rational este, de -a/t, in viziunea
vra<itorilor, un con(lo)erat de c;)/uri de ener(ie care are ca/acitatea constientizare.
Fiintele netru/esti constituie ener(ie constienta de -a/tul ca e@ista. .n e@e)/lu in acest sens
il constituie /ovestea )atusii lui Carlos. &u/a )oarte ea continua sa 0;ntuie /rin casa
/roduc;nd s/ai)a celor vii. &on 2uan e@/lica acest -eno)en3 =-anto)a> )atusii este o
-or)a a constientizarii detinuta de )oarta, asu/ra careia ea nu:si /oate i)/une controlul
volitional3 =constientizarea netru/easca este acea stare in care o)ul isi vede in )od direct
du0lul ener(etic> (Castaneda, 200H, 285).
Carlos si Carol %i((s realizeaza i)/reuna o e@/erienta neo0isnuita : stalIin(ul stalIerilor : incerc;nd sa
sustra(a /re)editat ener(ie din lu)ea -a/turilor anor(anice, realiz;nd o calatorie care -oloseste constiinta
ca /e un ve1icul. Constiinta este, /entru cei care o vad, o lu)iniscenta de care vra<itorii isi /ot atasa cor/ul
ener(etic si /ot calatori ast-el in celelalte realitati. E@ista doua ti/uri de calatorii ener(etice3 unul in care
constiinta ia cor/ul ener(etic
si il trans/orta oriunde /oate, iar al doilea in care vra<itorul decide, de/lin constient, sa
utilizeze calea cunoasterii /entru a -ace o calatorie cu du0lul sau.
.lti)ul ti/ de calatorie necesita o disci/lina severa din /artea vra<itorului. In calatoria lor in
lu)ea -iintelor anor(anice cei doi stalIeri tre0uiau sa:si trans-ere constiinta din starea
constienta nor)ala in cor/urile lor ener(etice e@/ri);ndu:si deodata intentia. Esecul
calatoriei se datoreaza -a/tului ca ei n:au avut ti)/ sa:si -oloseasca constiinta ca ele)ent al
de/lasarii, ast-el inc;t au -ost /roiectati direct in alta lu)e.
$altul in /ra/astie al lui Carlos se e@/lica /rin )utarea /unctul de asa)0lare cu o )o0ilitate
e@traordinara, ast-el inc;t cor/ul sau ener(etic sa intre in in-initate, salv;nd ast-el tru/ul -izic
de la )oarte. E@/licatia saltului ar -i aceea ca vra<itorul reuseste sa:si )ute /unctul de
reunire intr:o /ozitie care nu /er)ite )oartea si, din tacerea sa interioara, sa -aca calatoria la
#os !n(eles si sa se trezeasca in /ro/riul sau /at. =$arise) in a0is si inainte de a atin(e
-undul /ra/astiei, )a lasase) in(1itit de )area intunecata a constientizarii, iar ea i)i daduse
tot ce avea) nevoie ca sa nu )or si sa )a trezesc in /atul )eu din #os !n(eles> (Castaneda,
**8, H2).
Cor"ul de vis
=Nu)ai in )area trezie se stie ca %otul nu a -ost dec;t un vis /ro-und>
C1uan( %seu
Centru o)ul o0isnuit, so)nul este o stare de rela@are necesara or(anis)ului /entru a
recu/era ener(iile consu)ate in ti)/ul zilei si re-acerea celulelor )oarte sau a celulelor
nervoase. In ti)/ul so)nului /arado@al au loc visele, /rocese cere0rale de reor(anizare
interioara a in-or)atiei. In starea de vis activitatea )entala este decu/lata de e@terior,
or(anizindu:se /e /ro/riile ei linii de -orta. $o)nul este susce/ti0il de a duce la disocierea
su-letului de tru/. Este /osi0ila o -or)a de so)n in care su0iectul este constient de sine,
denu)it visul lucid. Este -or)a de vis in care visatorul viseaza ca se trezeste. !ceste
si)/to)e sunt nu)ite 1alucinatii autosco/ice.
!utosco/ia este de-inita ca o /erce/tie 1alucinatorie co)/le@a care da i)/resia ca tru/ul
este /erce/ut intr:un ca)/ vizual e@terior (Fri(ator, **H, 2). !ceasta consista in viziunea
unui du0lu al /ro/riului cor/. Cor/ul din vis este de -a/t o cor/oralizare a eului. !cest
/roces de cor/oralizare coincide cu senzatia de traversare a unui tunel.
In literatura oculta, decor/oralizarea este adesea nu)ita /roiectie astrala. In aceste conce/tii,
in a-ara /lanului -izic al realitatii, e@ista si alte /lanuri, unde =)ateria> are cu totul alt as/ect si
alte /ro/rietati. .nul din aceste /lanuri este /lanul astral. &e ase)enea, se considera ca o)ul
are, in a-ara cor/ului -izic, )ai )ulte cor/uri s/irituale, care sunt invizi0ile in )od nor)al.
Crintre aceste cor/uri s/irituale se nu)ara si cor/ul astral, nu)it uneori cor/ eteral. In ti)/ul visului,
dar si in alte i)/re<urari, se /are ca tru/ul astral se des/rinde de cor/ul -izic si se /oate de/lasa li0er in /lanul
astral. $ituat cu)va /er/endicular /e realitatea noastra, /lanul astral ar /er)ite atin(erea a/roa/e instantanee
a oricarui /unct (eo(ra-ic dorit de su0iect. &e/lasarea astrala se -ace e-ectiv cu
=viteza (;ndului>, durata ei de/inz;nd nu)ai de viteza cu care iti /oti a)inti sau iti /oti dori
sa te a-li intr:un anu)it loc. Eul constient al celui care calatoreste astral se se/ara de cor/ul
-izic, -iind /urtat de cel eteral. !cest al doilea cor/ /erce/e nu nu)ai a)0ianta -izica, dar si
anu)ite as/ecte ale lu)ii astrale.
Cunctul de asa)0lare este eul nostru ener(etic care se de/laseaza /rin curentii de ener(ie.
?iscarea acestui /unct de asa)0lare este resi)tita ca o senzatie de tristete sau una de
e-orie. Crin lovirea intre o)o/lati, don 2uan il translateaza /e Carlos in a doua atentie, unde
constiinta sa intra intr:o stare de ultraconstiinta. !tentia visatului este starea de a -i constient
de lu)i ase)anatoare cu lu)ile noastre. Ea se o0tine /rin renuntarea la i)/ortanta de sine.
Kisatul este arta de a te)/era cor/ul ener(etic, de a:l -ace -le@i0il si coerent /rin antrenarea
sa tre/tata. Crin visat vra<itorul isi condenseaza cor/ul ener(etic /;na c;nd devine o unitate
ca/a0ila sa /ercea/a ener(ia in trei )oduri. !ceasta /oate -i -olosita dre/t i)/uls /entru a se
/roiecta ca o rac1eta in zone neaste/tate sau /oate -i /erce/uta asa cu) /erce/e) noi lu)ea
in )od o0isnuit. "ela@area tru/ului si so)nul s/iritului nu coincid insa intotdeauna in )od
a0solut. E@ista cazuri in care tru/ul /oate des-asura o activitate /si1o:)otorie nor)ala -ara
ca s/iritul sa -ie treaz, cu) se int;)/la in cazul vra<itoriei /e care don 2uan si ade/tii sai o
nu)esc arta visatului.
Q0uratul este trecerea de la cor/ul o0isnuit la cor/ul din vis. %recerea se realizeaza /rin
ancorarea atentiei in starea de constiinta. Intentia z0orului /roduce e-ectul de a z0ura. #a
Dorda ii e@/lica lui Carlos3 =c;nd visa) sunte) in celalalt eu. Kointa este un control at;t de
co)/let al celei de:a doua atentii inc;t este denu)ita Celalalt eu din care cunoaste) doar o
)ica /arte (Castaneda, 2000, BA:B8).
!)intirea este /entru visatori descarcarea cor/urilor din vis ase)eni unei ar)e. &on Denaro
o0isnuieste =sa i)/uste> cu cor/ul din vis in cor/ul -izic /roduc;nd un trosnet /uternic.
Denaro este )aestru in ce /riveste intentia cor/ului de vis, iar, /e de alta /arte, $ilvio ?anuel
este )aestrul total al intentiei, el este in /er)anenta in Celalalt eu. Invatarea intentiei in
z0urat se realizeaza /rin re/etarea tuturor senti)entelor /e care le traieste visatorul in -iecare
vis atunci c;nd z0oara. ?iscarea cor/urilor din vis sea)ana cu niste iz0ucniri de ener(ie sau
)ici e@/lozii cu /auze intre ele. !ntren;ndu:si )ersul in visat, Carlos a<un(e sa /oata u)0la
in vis (1id;ndu:si )ersul din a0do)en, iar du/a o vre)e sa -aca acest lucru cu /ro/ria sa
intentie
Kisatul re/rezinta /entru vra<itori arta de a dizloca du/a dorinta /unctul de asa)0lare din
/ozitia o0isnuita /entru a intensi-ica si a e@tinde (a)a celor ce /ot -i /erce/ute. Cri)a eta/a
in arta visatului, este aceea de a intentiona ca tru/ul ener(etic al vra<itorului sa devina
constient ca adoar)e. =$a intentionez este sa doresti -ara a dori, sa -aci -ara a -ace>
(Castaneda, 2000, B). Este ceea ce don 2uan nu)este not doin(.
Centru un vra<itor sa intentionezi insea)na sa ca/eti cunoasterea cor/orala incontesta0ila ca esti un
visator. Ea este /ri)a /oarta din cele sa/te /e care tre0uie sa le treaca un visator /entru a:si do0;ndi du0lul
din vis. Kra<itorul tre0uie sa /orneasca de la o/rirea dialo(ului interior, a/oi sa:si vada );inile in vis, a/oi
sa:si -i@eze /rivirea /e o0iectele o0servate in vis, sa viseze ca are un vis si a/oi sa se trezeasca din el,
sa -oloseasca ele)entele dintr:un vis
/entru a declansa alt vis.
Kisatul ii o-era visatorului )o0ilitatea necesara /entru a accede in alte lu)i, /entru a /erce/e
ini)a(ina0ilul renunt;nd si de)ol;nd )odelul o0isnuit de cunoastere.Kisatul re/rezinta
non:actiunea de a dor)i. El /er)ite /racticantilor sa -oloseasca aceasta /arte a vietii lor /e
care o /etreceau dor)ind. Este ca si cu) visatorii n:ar )ai dor)i deloc. E-ectul lui este o
crestere a ti)/ului de constienta, iar aceasta crestere se realizeaza /rin -olosirea cor/ului de
vis. !cesta este re/lica /er-ecta a cor/ului -izic, la -el de real ca cel o0servat in lu)e, desi are
con-i(uratia unei e)anatii al0urii, -anto)atice, /roiectata de -i@area celei de:a doua atentii
intr:o i)a(ine tridi)ensionala a cor/ului. =&u0lul din vis si trecerea 0arierelor /erce/tiei
re/rezinta /ozitii ale /unctului de asa)0lare, cunoastere vitala /entru vizionari identica cu
scrisul si cititul /entru o)ul )odern. &on 2uan nu)este acest du0lu din vis cu ter)enul de
Celalalt, =ceva )isterios si interzis care iti da senzatia de intuneric de u)0re> (Castaneda,
***, 28*).
&on Denaro si don 2uan il -ac /e Carlos sa se trans/una intr:o stare de constiinta elevata,
inc;t el a<un(e /ret de o cli/a sa ii vada /e cei doi ca /e doua )in(i lu)inoase3 =Denaro nu
era acel o) in carne si oase /e care il stia) in starea )ea de constiinta nor)ala, ci era doar
cor/ul sau din vis : ca o )in(e de -oc deasu/ra /a);ntului, ca un -ascicul de lu)ina (ata sa
decoleze la c;tiva )etri de /a);nt, /re(atit s:o ia din loc> (Castaneda, ***, 2*0). Centru a:l
vedea /e don Denaro, Carlos isi de/laseaza /unctul de asa)0lare cu a<utorul intentiei si isi
aliniaza e)anatiile ener(etice /;na c;nd reuseste sa /ercea/a du0lul din vis.
#orma umana $ Matrita umana
=In )od necesar cor/urile au un s-;rsit3 dar ceea ce le locuieste este etern, indestructi0il, -ara li)ite.>
Bhagavad %ita
In conce/tia vra<itorilor in )i<locul carora se initiaza Castaneda, -or)a u)ana este ase)enei
unei s/irale care ii da vizionarului li0ertatea de a:si rea)inti eul si aceasta, la r;ndul ei, ii da si
)ai )ulta li0ertate, de a -i ca/a0il sa intre intr:o stare de detasare -ata de lucrurile o)enesti.
Centru a:si /ierde -or)a u)ana vra<itorii tre0uie sa stea in asa:nu)itele =locuri ale /uterii>,
caci doar -ara -or)a ei /ot trece in necunoscut, in alta lu)e /aralela cu lu)ea o0isnuita. .n
ast-el de loc de /utere este /odul /e care a<un(e Carlos cu #a Dorda si cele /atru -e)ei,
/odul lui $ilvio ?anuel, =o usa s/re cealalta lu)e, un /unct al /uterii unde se intersecteaza
liniile /aralele ale lu)ilor> (Castaneda, **8, 00).
&u/a )aestrul lui Carlos oa)enii sunt /lini de con-i(uratii care /ot -i dorinte, /ro0le)e, su/arari sau
(ri<i. &on 2uan ii s/une ucenicului sau ca doar un vra<itor /uternic /oate sa deceleze continutul
acestor con-i(uratii. El ii e@/lica lui Carlos, du/a /atru incercari ale acestuia de a:si o/ri dialo(ul
interior, ca -or)a u)ana are con-i(uratia unei ciu/erci, atunci c;nd un vra<itor o vede de de/arte, iar c;nd
el o /riveste direct aceasta a/are ca un )anunc1i de -i0re lu)inoase su0 -or)a de ou lu)inos. !tunci
c;nd vizioneaza -or)a u)ana sun as/ectul unei ciu/erci, Carlos este sta/;nit de o senzatie de (reata si nu
este ca/a0il sa:si e@/lice continutul acestei -or)e. Centru a sca/a de
aceasta stare an(oasanta don 2uan ii ordona sa:si o/resca dialo(ul interior /entru a /utea
vedea, la co)anda acestuia, alte -or)e /e care le selecteaza c1iar don 2uan cu /ro/ria sa
intentie. Ceea ce vede Carlos a doua oara sunt )ai de(ra0a =niste cesti <a/oneze /entru saIe,
intoarse cu -ata in <os. .nele dintre ele aveau o -or)a de ca/, e@act ca /iciorul cestilor de
saIe, altele erau )ai rotunde. For)ele lor erau )ai atra(atoare si )ai linistitoare> (Castaneda,
**5, BA:B8).
!tunci c;nd un /racticant al vra<itoriei isi /ierde -or)a u)ana, el este sta/;nit de o usoara
stare de discon-ort, de a)eteala sau o /ierdere 0rusca a res/iratiei. Intr:o ast-el de stare se
trezeste intr:o seara Carlos in a/arta)entul sau din #os !n(eles. !dres;ndu:se )edicului
acesta ii /une dia(nosticul de 1i/erventilatie /rovenita dintr:o stare de tensiune. Intors in
?e@ic, #a Dorda ii s/une ca nu este vor0a de o 0oala, ci ca ince/e sa:si /iarda =scuturile>,
adica -or)a u)ana, si intra intr:o noua stare de detasare -ata de lucrurile o)enesti. #a Dorda
isi /ierduse si ea la r;ndul ei -or)a u)ana, iar in cazul ei dezinte(rarea a ince/ut in /;ntec cu
o /resiune neo0isnuita care s:a de/lasat in doua directii, in <os, in /icioare si in sus in (;t.
!ceeasi senzatie o va avea Carlos insusi )ai t;rziu3 =Cor/ul )eu a ince/ut sa tre)ure
necontrolat. !vea) un senti)ent de dualitate. Cro0a0il ca ceea ce denu)ea) eul )eu
rational, inca/a0il sa controleze restul din )ine luase locul unui s/ectator. O /arte din )ine
ur)area o alta /arte din )ine csre tre)ura> (Castaneda, **8, +A).
Centru ca un vra<itor sa:si /iarda -or)a u)ana tre0uie sa renunte la dorinte, la senti)ente, la
tot ce tine de real /entru a /utea do0;ndi cunoasterea, care insea)na /utinta de a vedea
ener(ia in )od direct. !tunci c;nd a do0;ndit aceasta cunoastere /racticantul este ca/a0il sa
intentioneze, sa:si )ute /unctul de asa)0lare in orice /ozitie doreste. C;nd Carlos isi /ierde
-or)a u)ana se si)te distantat de orice, iar detasarea ii /er)ite lu/tatorului o /auza de
)o)ent /entru a:si reconsidera /ozitiile. =Cierz;ndu:)i -or)a u)ana, era) acu) in /ozitia
de a intele(e ca li/sa -or)ei era (..) o atin(ere adusa so0rietatii si cu)/atarii. (...) !vanta<ul ca
esti -ara -or)a consta in -a/tul ca iti /er)ite un )o)ent de /auza av;nd in vedere ca ave)
autodisci/lina si cura<ul de a o utiliza> (Castaneda, **8, 28).
?atrita u)ana re/rezinta =un urias ciorc1ine de e)anatii in )area 0anda a vietii
or(anice>, ii e@/lica don 2uan lui Carlos, iar acest ciorc1ine deter)ina -or)a oului lu)inos.
Este sin(ura /ortiune din e)anatiile Kulturului /e care vizionarii /ot sa o vada direct -ara sa
se /una in /ericol. Fiecare s/ecie are /ro/riul sau ti/ar sau )atrita, cu caracteristici /ro/rii.
?atrita u)ana este un )odel, =o -or)a, un sa0lon care -or)eaza un )anunc1i de ele)ente
lu)inoase> in -or)a oului lu)inos u)an. Este o structura de ener(ie care (enereaza la
nes-;rsit -iinte u)ane, ca o stanta.
Kec1ii vra<itori /uteau, ca si )isticii, sa vada aceasta )atrita. Ei sustineau ca aceasta nu este un Creator cu)
a/area in conce/tia )isticilor, in -ata careia tre0uie sa te inc1ini, ci o structura de ener(ie ce da -or)a
-iecarei -iinte u)ane. Centru ucenicii lui don 2uan s/ar(erea 0arierei /erce/tiei si vederea acestei )atrite
u)ane este =ulti)a sarcina a )aiestriei constiintei. ?aiestria intentiei insea)na /utinta de a a/lica
/rinci/iul con-or) caruia co)anda lu/tatorului este co)anda Kulturului> (Castaneda, ***, 2AA). Noii
vizionari sunt ca/a0ili sa vada ti/arul u)an oric;nd doresc. !-lat intr:o stare de constiinta elevata,
(enerata de lovitura /e care i:o a/lica don 2uan intre sold si cutia toracica
in /artea drea/ta /entru a:i )uta /unctul de asa)0lare, Carlos vede )atrita u)ana ca av;nd
con-i(uratia unui 0ar0at, deoarece el il asociaza unui )odel u)an de cunoastere. =Crivind
-i@ lu)ina aceea, o0serva Carlos, tre/tat ea se condenseaza si devine un 0ar0at stralucitor
care de(a<a -ar)ec, iu0ire, intele(ere T.U el insu);nd tot ceea ce este 0un> (Castaneda, ***,
282). Fi(ura e)ana o lu)ina radianta, o sursa de 0eatitudine /asnica si delicioasa. =#u)ina
aceea era un rai, o oaza in 0ezna din <urul )eu> (Castaneda, ***, 28).
I)/resionat, ucenicul lui don 2uan vrea sa cada in (enunc1i in -ata acelui 0ar0at /entru a:l
venera, dar )aestrul sau il loveste /entru a doua oara a/roa/e de clavicula si viziune
inceteaza. Con-or) lui don 2uan, credinta lui Carlos nu este dec;t o =convin(ere de (radul
doi>, rezultatul unei )iscari int;)/latoare a /unctului de asa)0lare, iar /rosternarea in -ata
unei =vederi int;)/latoare> a acestui /rototi/ static, li/sit de /utere, sea)ana )ai de(ra0a,
du/a el, cu aro(anta si e(ocentris) u)an.
?atrita u)ana /oate -i vazuta in doua )odalitati3 daca de/lasarea /unctului este laterala ea
este /erce/uta ca o -iinta u)ana, /erce/tie s/eci-ica oa)enilor o0isnuiti, iar daca de/lasarea
se -ace /e )ediana 0enzii u)ane, aceasta este vazuta ca =o lu)ina s/lendida, calda, de
culoarea c1i1li)0arului>.
%i/arul u)an sau )atrita u)ana este, du/a don 2uan =doar o eta/a, o 1alta care aduce /ace
si seninatate cor/orala celor care calatoresc in necunoscut>. =?atrita, ii e@/lica el lui Carlos,
este o i)a(ine /lata re-lectata in o(linda si insasi o(linda. !cea i)a(ine este i)a(inea o)ului.
Na(ualul este cel care iti /er)ite sa vezi. El este (1idul> (Castaneda, ***, 282).
Con-or) invataturii lui Cascal3 =.lti)ul de)ers al ratiunii este sa intelea(a ca e@ista o
in-initate de lucruri care o de/asesc>. %re0uie sa intele(e) sau sa incerca) sa intele(e) ca
dincolo de cunoasterea lo(ica, e@/ri)ata in conce/te, e@ista un -el de s/atiu:intele(ere
latenta, (enerator al unei cunoasteri de neconce/ut /entru -acultatile noastre )entale. Ea
este o cunoastere care nu /oate -i dec;t =traita>.
!tunci c;nd vo) trai ase)enea lui don 2uan si ucenicului sau vo) intele(e /e viu di-erenta
de natura intre ! EXI$%! si a (;ndi ca EXI$%I. Nu /ute) a<un(e la o ast-el de constienta:
cunoastere dec;t renunt;nd la ideea /e care o ave) des/re noi insine si des/re credinta
noastra -er)a ca e@ista o sin(ura realitate, cea in care trai).
&oar in cli/a c;nd nu vo) )ai si)ti nevoia sa <usti-ica) e@/erienta noastra la )odul
analitic, vo) -i ca/a0ili sa intele(e) e@/erientele la care il su/une don 2uan /e Carlos si sa
nu le )ai considera) de do)eniul irationalului. =%otul ince/e in aceasta lu)e si s-;rseste in
alta /arte>, cu) s/unea eroul lui Kictor Hu(o din o/era %ristetea lui Ol7)/io.

22.E?!N!%II#E K.#%.".#.I $I O.# #.?INO$
Ioana 'ursan
Credintele sa)anilor Kec1iului ?e@ic, des/re care ii vor0este don 2uan lui Carlos, se
constituie din idei des/re un univers -or)at din ener(ie. Nu nu)ai ca o)ul are o du0lura
ener(etica, dar tot ceea ce ne incon<oara este ener(ie, s/irit, care ne da t;coale )ereu, dar la
care nu)ai vra<itorii stiu cu) sa reactioneze. Fiind oa)eni ai cunoasterii, ei lu/ta /entru
utilizarea acestora. Centru ca, s/une don 2uan, sunte) un senti)ent, o constiinta in(radita in
rutina vietii noastre. Ceea ce nu sunte) invatati in societate este ca sunte) -or)ati din
ener(ii lu)inoase, intre(ul univers este lu)ina densa, structurata in 0enzi de e)anatii, iar
noi sunte) un =si)ta);nt>.
Ceea ce nu)i) noi cor/ul nostru este, de -a/t, un con(lo)erat de -i0re lu)inoase care au
constiinta. Cor/ul nostru, cu cele doua /arti (cel din viata de zi cu zi si du0lul) este structurat
in -unctii cores/unzatoare celor doua /arti, in ratiune si vointa. "atiunea e le(ata de vor0ire
(adica doar de o descriere a lucrurilor), /e c;nd vointa coordoneaza senti)entul, =visatul>,
=vederea>. !ceste trei ele)ente o-era vra<itorului ca/acitatea de a o0serva ceea ce este acel
=dincolo>, /lin de -orte )isterioase. "atiunea si vor0irea isi au centrii in zona ca/ului, centrul
ener(etic al vointei se a-la undeva su0 o)0ilic, la <u)atatea cor/uluiG centrul senti)entului,
su0 stern, iar al visatului si al vederii, de o /arte si de alta a sternului. Fiinta u)ana, arata don
2uan, este lu)inoasa, i)/enetra0ila si ne)ar(inita, si dis/une de un =inel> de cunoastere,
ne-olosit in )od nor)al, care este = vointa>.
Kizionarii Kec1iului ?e@ic au inteles ca tre0uie sa se de/aseasca in e-ortul de a (asi noi cai.
$i, deoarece sco/ul vra<itorilor este invatarea artei de a cunoaste si )ani/ula constiinta,
/ri)ul /as in acest sens e a acce/ta ca lu)ea incon<uratoare nu este ceea ce /are a -i si ca
=o)ul /oseda in-inite resurse interioare in stare latenta> (Castaneda, ***, 2H).
&on 2uan s/une ca sin(urul adevar /e care vra<itorii il iau in considerare este -a/tul ca ceea
ce este cu adevarat in e@terior este eternitatea, -luidul in continua )iscare, o entitate in-inita,
denu)ita =Kulturul>. !cesta, s/une don 2uan, =este cel care aduce constiinta> (Castaneda,
***, 55) si el =devoreaza constiinta i)0o(atita du/a ce -iintele renunta la ea o data cu
)oartea>. Kulturul este /uterea care (uverneaza toate -iintele, -orta indescri/ti0ila, care
(enereaza o serie de 0enzi lu)inoase de ener(ie, =e)anatiile Kulturului>. O)ul este o -iinta
lu)inoasa, intr:o lu)e lu)inoasa, si tot ceea ce si)ti) se re-lecta in acele -i0re ener(etice de
constiinta de lu)ina.
In acest conte@t, vra<itorul nu )ai /erce/e eveni)entele cronolo(ic, iar lu)ea, si el insusi, nu )ai sunt si)/le
o0iecte. !st-el, /entru un o) al cunoasterii ca don 2uan, viata isi este siesi su-icienta, se e@/lica de la sine
si este co)/leta. !v;nd constiinta /ro/riei lu)inozitati, lu/tatorul devine convins ca, intr:adevar, du0lul,
constiinta ener(etica viseaza /ersoana care sunte). $unte), s/une don 2uan, constiinta, nu o0iecte, iar
o)ul nu are soliditate si este neli)itat in /osi0ilitati3 =ener(ia inc1isa inauntrul nostru, in e)anatiile
inactive, are o -orta uriasa si o (a)a incalcula0ila de /erce/tii> (Castaneda, ***, 2A2). &in /acate, insa,
o)ul nor)al -oloseste doar /ri)ul inel3 cel al ratiunii si al vor0irii. &on 2uan ii s/une lui Carlos ca
tre0uie sa iu0easca -iinta care ada/osteste s/lendoarea
lu)inozitatii sale -iindca nu)ai /rin ea, lu/tatorul /oate do0;ndi li0ertatea s/iritului, ins/re
care tinde, adica ins/re /ierderea -or)ei u)ane si e@istenta ulterioara /rin =intentie> si
=vointa>.
Centru a:si /ierde -or)a u)ana, lu/tatorul tre0uie sa isi constientizeze -iinta lu)inoasa, /rin
a nu )ai retine i)a(inea tonalului si /rin -olosirea celei de:a doua atentii. !:ti /ierde -or)a
u)ana /er)ite a)intirea sinelui, -a/t care duce la li0ertatea -iintei, adica la eli0erarea din
constr;n(erile cor/ului -izic. !:ti a)inti de sine insea)na re-lectarea oricarei a)intiri a
cor/ului lu)inos, colectate din )o)entul nasterii. Fiecare din noi, s/une 2uan ?atus, ar
/utea -i ca/a0il sa:si a)inteasca toate a)intirile, -a/t ce ar avea un e-ect ini)a(ina0il.
Inclusiv i)/eca0ilitatea lu/tatorului consta in ener(ia acu)ulata /rin /rocesul de
constientizare a /uterii vointei, adica a necunoscutului, ce /oate -i in-runtat cu /artea de
-iinta lu)inoasa, denu)ita =cocon> si care /oate -i constientizat nu)ai de cei care =vad>, de
cei care isi utilizeaza a doua atentie, cu a<utorul careia se /oate /erce/e oul lu)inos 3 =o)ul
este -or)at din e)anatiile Kulturului, nu tre0uie dec;t sa:si canalizeze atentia s/re /artile
care:l co)/un> (Castaneda, ***, 58).
! actiona ca un lu/tator, sau ca o) al cunoasterii insea)na a actiona in calitate de -iinte
lu)inoase, -a/t realizat /rin inter)ediul celei de:a treia atentii, care este o constiinta
inco)ensura0ila, ce dezvaluie as/ecte neaste/tate ale constiintei cor/ului -izic si lu)inos.
Fiinta lu)inoasa este cea care a/are in visat, =cor/ul din vis>, si re/rezinta o e)anatie
rezultata /rin -i@area unei i)a(ini tridi)ensionale, cu a<utorul celei de:a doua atentii. Iar
vointa a/artine celuilalt eu, in care sunte) c;nd visa). $co/ul acestei actiuni este de a
constientiza cor/ul ener(etic si de a:l trans-or)a in orice doreste ucenicul, -iindca ener(ia
lu)inoasa a -iintei /oate -i trans-or)ata, /rin vointa, in orice.
Fiinta u)ana este -luida, iar aceasta -luiditate consta in constientizarea lu)inozitatii noastre.
Ceea ce sustine si /roduce coconul lu)inos in care se re(aseste -or)a u)ana este Kulturul.
$/ar(erea acestui cocon conduce -iinta la a)intirea sinelui si la a/aritia constiintei totalitatii
sinelui, iar distru(erea cara/acei )iezului lu)inos duce la /ierderea -or)ei u)ane.
E)anatiile Kulturului sunt constiinta, de aceea, un o) al cunoasterii tinde s/re constiinta
totala, adica s/re eternitatea e)anatiilor, in care se intra /rin a treia atentie. Cece/tia si
constientizarea acestora aduc si li0ertatea totala. =&u/a )oarte, s/une don 2uan, constiinta
noastra intra de ase)enea in a treia atentieG dar nu)ai /entru o cli/a, ca o actiune
/uri-icatoare, e@act inainte ca Kulturul sa o devoreze> (Castaneda, **8, 2B*)G o data cu
intrarea in a treia atentie, o)ul devine ceea ce este in realitate, o =e@/lozie de ener(ie>,
e@/lica don 2uan. In acel )o)ent al trecerii, =cor/ul in intrea(a sa entitate e daruit cu
cunoastere. Fiecare celula devine instantaneu constienta de ea insasi si de totalitatea
intre(ului cor/> (Castaneda, **8, 82).
! doua atentie a/artine cor/ului lu)inos si este -ocalizata /e e)anatiile universului, s/re deose0ire de
/ri)a atentie, ce se lea(a de cele ale /a);ntului. #u/tatorii au ca sco/ intrarea in a treia atentie, adica
atin(erea li0ertatii. %ot ce intre/rinde un lu/tator este /entru a intra in /osesia -ortei vietii, incerc;nd sa se
sustra(a de la i)ensa -orta )a(netica si dezinte(ratoare a Kulturului.
Centru un lu/tator care a<un(e sa =vada> e)anatiile de lu)ina, ti)/ul nu )ai are aceeasi
valoareG de -a/t, ti)/ul nu )ai e@ista intr:o ast-el de lu)e a ener(iilor, iar constientizarea
insea)na cunoasterea adevarurilor si, )ai ales, asu)area lor.
Cotrivit invataturilor sa)anului 2uan ?atus, in lu)e e@ista doar e)anatiile Kulturului, -luide,
nesc1i)0ate, eterne, intr:un cuv;nt, necunoscutul, indescri/ti0ilul. &ar un lu/tator se
con-runta cu necunoscutul, -ort;ndu:si ast-el -iinta sa se e@tinda la )a@i), sa isi utilizeze
intrea(a ener(ie stocata. El tre0uie sa se dezle(e de orice constr;n(ere, /entru a /luti /e
e)anatii si a cur(e o data cu =intentia> s/iritului (adica a Kulturului, a Indescri/ti0ilului).
E)anatiile Kulturului re/rezinta =lucrurile in sine>, ele sunt tot ce e@ista, cunoscut si necunoscut. Ele
sunt resi)tite ca o /rezenta, ca o /resiuneG nu se vad, ci se si)t, cu cor/ul lu)inos, iar =un lucru cu
adevarat i)/osi0il de inteles este ca aceste -ascicule sunt constiente> si ca =-iecare contine o eternitate in
sine> (Castaneda, ***, +H). &ar =e)anatiile Kulturului sunt )ai )ult dec;t si)/le -ascicule lu)inoase>,
s/une don 2uan, ele =re/rezinta sursa de ener(ie neli)itata> (Castaneda, ***, +A), vi0reaza si sunt in
nu)ar in-init.
!ceasta ener(ie e trans)isa -iintei, lu)inozitatea noastra -iind /artea de e)anatie inc1isa in
coconul nostru lu)inos.
Cerce/tia oa)enilor deriva din /resiunea e@ercitata de e)anatiile din e@terior asu/ra
coconului lu)inos, /e care -iinta le inter/reteaza ca -iind realitatea. Cerce/tia este o aliniere a
e)anatiilor e@terioare cu cele interioare. !ceasta aliniere este ele)entul care /er)ite
constientizarea. #u)inozitatea -iintei /rovine din /articica de e)anatie continuta in coconG
lu)inozitatea din e@terior lu)ineaza interiorul. 'atr;nii vizionari au vazut constiinta =ca /e o
lu)ina stralucind in interiorul -iintelor insu-letite. Ei au denu)it:o, /e 0una dre/tate, stralu:
cirea constiintei> (Castaneda, ***, +8). !ceasta stralucire este o0serva0ila c;nd -i0rele din
interiorul coconului se a-la in concordanta cu cele care vin din e@terior. Conver(enta are loc
/e o 0anda verticala, in(usta, a-lata in /artea drea/ta a coconului, asezata la trei /atri)i
distanta s/re su/ra-ata oului, si av;nd o culoare c1i1li)0arie, )ai intensa dec;t restul
coconului. #ocul acesta este nu)it /unctul de asa)0lare.
=#u)ina constiintei (.) inter/reteaza e)anatiile Kulturului> (Castaneda, ***, AH), reactiile la
/resiunile e@terioare sunt di-erite, -iintele reaction;nd intr:un )od /ro/riu, convena0il, ast-el
ca e@ista )oduri di-erite de /erce/tie, in -unctie de /ersonalitatea -iecarui o). =Fiecare
or(anis), a-ir)a 2uan ?atus, este antrenat intr:un -el sau altul (.). C;nd noi, ca -iinte u)ane
serioase, adulte, /rivi) un co/ac (.) /unctele noastre de asa)0lare aliniaza un nu)ar in-init
de e)anatii si realizeaza o )inune. Cunctele noastre de asa)0lare ne -ac sa /erce/e) un
ciorc1ine de e)anatii /e care:l nu)i) co/ac>, /ozitia /unctului de asa)0lare -iind =cea care
dicteaza ce sa /ercea/a si)turile> (Castaneda, ***, 58).
"ealizarea su/re)a a unei -iinte lu)inoase, s/un oa)enii cunoasterii, este ca/acitatea de a )isca /unctul de
asa)0lare si insusirea =vederii>, care este ea insasi o aliniere (o alta aliniere dec;t cea din starea nor)ala de
constiinta ). Cei care = vad = a-la ca adevaratul )ister nu vine din noi, ci din e@terior. &aca se int;)/la
acest lucru, deveni) ceea ce sunte) in realitate3 -iinte -luide, continuu )iscatoare, eterne.
Constientizarea tine de -a/tul de a -i viu si se dezvolta ince/;nd din )o)entul nasterii, iar
constientizarea totala este /rodusul -inal al
/rocesului de )aturizare.
E)anatiile Kuturului sunt inter/retate de -iinta lu)inoasa dre/t co)enzi. !ceste co)enzi ale Kulturului
tre0uie conto/ite cu vointa oului lu)inos al -iintei u)ane. Caci o)ul este doar 0ula creata /e -ila)entele
cos)ice, e un /unct de lu)ina de )ari)e )icrosco/ica in
co)/aratie cu in-initatea e)anatiilor.
$i ener(ia se@uala, /otrivit lui don 2uan, este co)andata de E)anatii. ?ai )ult de at;t, este
sin(ura ener(ie de care dis/une), sin(ura -orta creatoare. In ti)/ul actului se@ual stralucirea
constiintei /artenerilor -uzioneaza si li se se/ara de cocon, /roduc;nd ast-el o /erce/tie
di-erita -ata de cea nor)ala. Ener(ia se@uala o-era constiinta viitoarei -iinte /rocreate3 =actul
se@ual este intotdeauna o daruire de constiinta> (Castaneda, ***, AA). Ener(ia se@ula este,
intr:adevar, (eneratoare de ener(ie, dar, /e )asura ce:si dezvolta constiinta, co/iii /roduc un
(ol in coconul /arintilor, in acel loc de unde stralucirea a -ost luata.
Co/iii, arata don 2uan, nu au /unctul de asa)0lare -i@atG /unctul lor se de/laseaza /este tot
in 0anda u)ana. =!/oi, /e )asura ce cresc, datorita dialo(ului interior, /unctul ince/e sa se
sta0ilizeze>. ?ulti co/ii =vad>, ii s/une sa)anul lui Carlos, dar ei =sunt considerati ciudati si
se -ac toate e-orturile /entru a -i indre/tati> (Castaneda, ***, 52).
Cerce/tia stralucirii de /e su/ra-ata coconului cores/unde /ri)ei atentii. ! doua atentie este
)ai co)/le@a si /resu/une /erce/tia e)anatiilor lu)inoase din zonele necunoscute ale
coconului. &on 2uan s/une ca e@ista si o a treia atentie, atinsa c;nd stralucirea constiintei
a/rinde nu c;te o 0anda, ci toate e)anatiile din interiorul coconuluiG este )o)entul c;nd
stralucirea se trans-or)a intr:un -oc launtric3 =Cea de:a treia atentie este atinsa atunci c;nd
stralucirea aurei se trans-or)a in -oc interior3 este o stralucire or0itoare care nu trezeste o
0anda o data, ci a/rinde toate e)anatiile Kulturului cu/rinse in coconul u)an> (Castaneda,
***, 85). =Kizionarii care atin( in )od deli0erat constiinta totala, )erita sa -ie vazuti>,
a-ir)a don 2uan, acesta -iind =)o)entul c;nd ard launtric. Focul launtric ii consu)a. In
aceasta stare de constiinta de/lina, ei -uzioneaza cu e)anatiile li0ere si aluneca in eternitate>
(Castaneda, ***, HB).
Fac;nd lu)ea din /ri)a atentie sa dis/ara, lu/tatorii =stiu ca, du/a ce ii arde constiinta,
ra);n, intr:un -el, ei insisi = (Castaneda, ***, H). $co/ul -inal al constientizarii totale este
o/rirea )ortii, caci =adevarul su/re), s/une 2uan ?atus, este ca -iintele vii lu/ta sa )oara (.).
Ceea ce tine )oartea /e loc este constiinta> (Castaneda, ***, *). Constientizarea insea)na
inventarierea tuturor ele)entelor vietii si este o co)anda, adica o =/orunca> a Kulturului. Iar
lu/tatorul r;vneste la constientizarea totala deoarece =-ac;nd inventarierea, deveni)
invulnera0ili> (Castaneda, ***, *5). =Centru un vizionar )intea nu este altceva dec;t
autore-lectia inventarului unui o). &aca /ierzi acea autore-lectie, dar nu si 0aza ei, traiesti,
/ractic, o viata in-init )ai /uternica dec;t daca ai -i /astrat:o> (Castaneda, ***, B).
#u/tatorul isi analizeaza e)anatiile interioare si incearca totodata sa le racordeze la cele e@terioare,
/entru a -uziona cu ele si /entru a o0tine, ast-el, constiinta totala. In acest /unct, constiinta ec1ivaleaza cu
li0ertatea -iintei /rin -a/tul ca aceasta a trans-or)at e)anatiile coconului in e)anatiile Kulturului.
=Oricu) ar -i, s/une don 2uan, )enirea lu/tatorilor /e lu)e este aceea de a se antrena /entru a -i
)artori, /entru a intele(e )isterul e@istentei
noastre si /entru a desco/eri ce sunt in realitate> (Castaneda, ***, +A). #u/tatorul tre0uie
sa sca/e de co)enzile Kulturului, dar, /arado@al, sin(ura )odalitate de a -ace aceasta este de
a le da scultare. E)anatiile sunt =vointa> sau =intentie>, sunt -orte ce stra0at tot ceea ce
e@ista. #i0ertatea /rovine din conto/irea celor doua intentii3 cea a coconului u)an si cea a
Kulturului. Co)anda lu/tatorului devine co)anda Kulturului /rin renuntarea totala la sine.
&in =ni)ic>, cel care a /ornit /e calea cunoasterii tre0uie sa devina =totul>. !cesta este
)odul de consu)are totala /rin care sa)anul intra in eternitate. =D;ndeste:te nu)ai la
)istere, il indea)na 2uan ?atus /e CarlosG doar )isterul conteaza. $unte) -iinte vii. %re0uie
sa )uri) si sa renunta) la constiinta noastra> (Castaneda, ***, H0H), ucenicul -iind
inde)nat sa s/ar(a 0arierele cunoscutului /entru a /rovoca i)/osi0ilul.
&on 2uan il a<uta /e Carlos sa =vada> e)anatiile Kulturlui, ast-el ca ucenicul va /ovesti3 =a)
vazut -i0rele ca/tivante de lu)ina )ulti/lic;ndu:se. $:au desc1is si au iesit din ele alte )ii de
-ire = (Castaneda, ***, 2H*). #u)ea intrea(a, cu tot ce este cunoscut si necunoscut, este
-or)ata din aceste e)anatii, care sunt aran<ate in -or)a de ciorc1ini, nu)iti )ari 0enzi de
e)anatie. =&e e@e)/lu, ii s/une don 2uan lui Carlos, e@ista un ciorc1ine inco)ensura0il care
/roduce -iinte or(anice. E)anatiile acelei 0ande or(anice sunt /u-oase. $unt trans/arente si
au o lu)ina unica, /ro/rie, o anu)ita ener(ie. $unt constiente, sar. !cesta este )otivul
/entru care toate -iintele or(anice sunt /line de ener(ie. Celelalte 0enzi sunt )ai inc1ise la
culoare, )ai /utin /u-oase3 =unele nu au deloc lu)ina, sunt /u-oase> (Castaneda, ***, AA).
E@ista )ai )ulte 0enzi de e)anatii. Kec1ii vizionari sustin ca in zona Ca);ntului e@ista B8
de ast-el de 0enzi, care /roduc tot at;tea ti/uri de or(anizari sau structuri. O/t din acestea
/roduc structuri constiente, dintre care una sin(ura re/rezinta viata or(anica, iar celelalte
sa/te /roduc 0ule de constiinta anor(anice. "estul celorlalte /atruzeci de 0enzi e)ana
or(anizatii -ara constiinta3 =/rodusul celor /atruzeci de )ari 0enzi nu este constiinta, ci o
con-i(uratie de ener(ie li/sita de viata> (Castaneda, ***, 8H).
&on 2uan co)/ara Kulturul, care con-era constiinta /rin e)anatiile sale, cu &u)nezeu, care
=con-era viata /rin iu0irea sa> (Castaneda, ***, A*). Constiinta este trans)isa de Kultur
/rin trei =)anunc1iuri uriase de e)anatii> care traverseaza cele o/t 0enzi. !cestea /ot -i
vazute -iindca au nuante di-erite de culori, in -unctie de cantitatea de ener(ie stocata de
-iintele /e care le traverseaza. !st-el, e@ista un )anunc1i ce o-era =senzatia> de roz:0e<, un
altul are o nuanta de /iersica, =la -el ca lu)inile de neon>, iar celalalt )anunc1i =da senzatia
ca e de culoarea c1i1li)0arului, adica a )ierii li)/ezi> (Castaneda, ***, AA).
Fiintele or(anice a/artin aceluiasi ciorc1ine, su0 -or)a de 0anda i)ensa, alcatuita din
-ila)ente lu)inoase, -ara s-;rsit, si sunt crescute /e aceste -ila)ente. .nele sunt asezate in
centrul 0enzii, altele ins/re )ar(ine, ast-el ca e@ista )ai )ulte -eluri de -iinte or(aniceG ele
i)/artasesc e)anatii de /e aceeasi 0anda, totusi, sunt di-erite.
E)anatiile -iintelor vii, or(anice, sunt cu/rinse in cocon, iar constiinta celor o/t 0enzi este /rodusa de
=vointa> si re/rezinta ener(ia care /rovine din alinierea e)anatiilor. =.n urias ciorc1ine de e)anatii in
)area 0anda a vietii or(anice care a/are nu)ai in interiorul coconului> este denu)it =ti/arul> u)an.
%i/arul u)an re/rezinta o =)atrita uriasa care -or)eaza la nes-;rsit -iintele u)ane, ca si c;nd ar veni
/e 0anda> (Castaneda, ***, 2A*).
!cesta a/are su0 -or)a =unei lu)ini, s/lendide, calde, de culoarea c1i1li)0arului, (.) il /oti
vedea ca /e un o) sau ca /e o lu)ina> (Castaneda, ***, 285).
&on 2uan ii e@/lica ucenicului sau ca ti/arul u)an le a/are oa)enilor ca -iind =&u)nezeul
nostru, /entru ca sunte) ceea ce a) -ost )odelati sa -i)> si, dre/t ur)are, =oricine vede
ti/arul u)an, /resu/une in )od auto)at ca este &u)nezeu> (Castaneda, ***, 280). In
ast-el de viziuni, s/une don 2uan, constau e@/erientele )isticilor. Insusi Carlos descrie o
ast-el de viziune, du/a ce don 2uan ii a/licase =lovitura na(ualului>3 =#ovitura ):a /roiectat
intr:o lu)e radianta, intr:o sursa dia-ana de 0eatitudine /asnica si delicioasa. #u)ina aceea
era un rai, o oaza in 0ezna din <urul )eu. &in /unctul )eu su0iectiv de vedere, a) vazut
lu)ina aceea o /erioada inco)ensura0ila de ti)/. (.) Ce )inunata senzatie de /lenitudine P
!) stiut, -ara nici o ur)a de indoiala, ca era) -ata in -ata cu &u)nezeu, sursa tuturor
lucrurilor. $i a) stiut ca &u)nezeu )a iu0este. &u)nezeu era iu0ire si iertare. #u)ina )a
scalda si )a si)tea) curat, iz0avit> (Castaneda, ***, 28).
#u)ina devine din ce in ce )ai condensata si Carlos vede un 0ar0at3 =un 0ar0at stralucitor
care de(a<a -ar)ec, iu0ire, intele(ere, sinceritate, adevar, un 0ar0at care inse)na tot ce este
0un>, i)/resie du/a care ucenicul cade, e/uizat, in (enunc1i. &ar don 2uan, il atentioneaza
ca ceea ce vazuse nu era nici &u)nezeu, nici Isus, =ci ti/arul o)ului. $tia) ca are dre/tate.
&ar nu /utea) recunoaste, nu din inca/at;nare, ci din loialitate -ata de divinitatea din -ata
)ea> (Castaneda, ***, 28). Ceea ce vazuse Carlos nu era cores/ondentul niciunei -i(uri din
)istica crestina, acel 0ar0at stralucitor nu -usese dec;t revelatia a ceea ce ucenicul insusi este,
si o data cu el orice -iinta u)ana3 -iinta, in esenta, /lina de iu0ire si de 0unatate. !ceasta este
ceea ce tre0uie sa desco/ere cel care a /ornit /e dru)ul cunoasterii, si a/oi sa actioneze
con-or) acestei convin(eri. =C;nd ):a) scaldat in acea lu)ina sacra, /ovesteste Carlos, un
(;nd rational a e@/lodat in linistea )ea interioara. ?i s:a /arut /osi0il ca )isticii si s-intii sa
-i intre/rins aceasta calatorie a /unctului de asa)0lare. #:au vazut /e &u)nezeu in ti/arul
u)an. !u vazut iadul in dunele de sul- si a/oi au vazut (loria raiului in lu)ina dia-ana>
(Castaneda, ***, H0+).
Fiinta u)ana /rezinta o anu)ita nuanta a lu)inozitatii si, -iindca ucenicul vazuse de<a
culoarea c1i1li)0arie a o)ului, don 2uan ii s/une lui Carlos ca ur)eaza sa desco/ere caror
-iinte le cores/und nuantele celelalte. ! le desco/eri, il asi(ura invatatorul, va -i una din cele
)ai )inunate e@/eriente ale sale.
#u)inozitatea -iintei este data de cantitatea de ener(ie stocata si de intinderea 0enzii sale,
ast-el stralucirea o)ului a/are cel )ai -recvent in nuante de al0astru :c1i1li)0ar, cea de
culoarea )ierii /ure -iind -oarte rara, caci /utini sunt cei care atin( /er-ectiunea /e care
aceasta nuanta o se)ni-ica. In rest, /e 0anda -iintelor or(anice, rozul a/artine /lantelor, iar
nuanta de /iersica, insectelor. C1i1li)0arul este s/eci-ic nu nu)ai o)ului, ci si ani)alelor.
Clantele au coconi di-eriti ca )ari)eG un co/ac urias, ii e@/lica don 2uan lui Carlos, are un cocon urias, la -el
de )are ca si cor/ul sau -izicG e@ista insa, /lante )ai )ici, care au un cocon urias in co)/aratie cu )ari)ea
lor. !cestea sunt /lantele ener(izante, care au e)anatii la -el de )ari ca ale o)ului, doar ca nu au constiinta.
#u)