Sunteți pe pagina 1din 84

Dr.

Ion Alexandru Cristian

Definitie
Embolia pulmonara ocluzia patului arterial

pulmonar prin material trombotic(cel mai frecvent)


Diagnosticul rapid este esential, simptomele pot fi

inselatoare

Patogeneza
Triada Virchow:

1. Staza venoasa
2. Leziune endoteliala
3. Trombofilie
Sta la baza bolii tromboembolice

Patogeneza
Factori de risc predispozanti majori OR 10

Fractura sold sau gamba (1,2)


Leziuni spinale severe cu imobilizare prelungita (1,2)
Interventii chirurgicale majore (1,2)
Traume majore (1,2)
Protezare sold/genunchi (1,2)

Patogeneza
Factori de risc predispozanti intermediari OR 2-9

Terapia cu contraceptive orale (2,3)


Terapia hormonala
(2,3)
Chimioterapia
(2,3)
BPOC (1,2,3), ICC, AVC sechelar cu pareza/plegie (1,2)
Neoplazii (1,2,3)
Statusul trombofilic (3)
Catetere venoase centrale (2)
Artroscopia (1,2)
Sarcina-postpartum (1,3)
Tromboza venoasa profunda in antecedente

Patogeneza
Factori de risc predispozanti minori OR 1-2

Laparoscopia (1)
Repausul la pat peste 3 zile (1,2)
Sarcina-perioada prepartun (1,2)
Varsta inaintata (1,2)
Obezitatea
(1,2)
Varicele membrelor inferioare

Ghid ESC 2010

PATOGENEZA
30 % TEP nu prezinta factori
predispozanti!!!

TROMBOFILIA
Deficit proteina C
Deficit proteina S
Deficit AT3
Sindrom antifosfolipidic
Factor V Leyden
Mutatia genei protrombinei 20210
Hiperhomocisteinemie

FIZIOPATOLOGIE
c

Chest Journal 2002-Keneth Wood

Fiziopatologie

FiziopatologieTEP
Eliberare citokine ca urmare a trombozei arteriale

-eliberare serotonina, TxA2


-Vasoconstrictie pulmonara: hipertensiune
pulmonara, suprasolicitare VD, debit cardiac scazut ,
hipoxie
Scaderea perfuziei alveolare

-Cresterea spatiului mort alveolar: hipoxie, hipercapnie


-bronhoconstrictie reflexa : wheezing
Pierdere de surfactant
-scaderea raportului V/Q: hipoxie
-atelectazie, hemoragie alveolara: dispnee, hemoptizii,
durere toracica

Epidemiologia
Incidenta in populatia generala : 70-113 /100000
Incidenta creste cu varsta: 25-35 ani: 25-30/1000000

70-75 ani: 300/100000


Fara diferente legate de sex
Frecventa crescuta la pacientii spitalizati

Epidemiologia
Mortalitatea diferita in functie de profilul de risc

TEP cu risc crescut: Mt 18-20% pe perioada admisiei


TEP cu risc intermediar: 2-20% pe perioada admisiei
TEP cu risc scazut: sub 2%

Semne si simptome in TEP


NESEPECIFICE!
Pe baza simptomelor se poate elabora o PROBABILITATE

CLINICA
Simptome si frecventa lor:
Dispneea 80%
Durerea toracica pleuritica: 52%
Tusea 20%
Sincopa 19%
Durerea toracica substernala(staza hepatica, VD dilatat)-11%
Hemoptizia 11%

Scorul GENEVA-Ghid ESC 2010


Variabila

Puncte

Factori predispozanti
DVT sau PE in antecedente

Varsta peste 65 ani

Interventii chirurgicale
majore

Neoplazii

Simptome
Hemotpizia

Durere membru inferior


stang si caldura locala

Semne Clinice

Tahicardia 95-110/min

Tahicardia 75-95

Durere, edem, temperatura


locala crescuta membru inf

Scorul Geneva
Scor 11: probabilitate crescuta TEP
Scor 4-10: probabilitate medie TEP
Scor 0-3: probabilitate scazuta TEP

Scorul Wells
Ghid ESC 2010
Probabilitate crescuta: 7
Probabilitate intermediara : 2-6
Factori predispozanti
DVT sau PE in antecedente

1.5

Interventii chirurgicale
majore

1.5

Cancer activ

Simptome
Hemoptizia

Semne clinice

Semne clinice de DVT

Tahicardia peste 100/min

1.5

Judecata clinica

3/-3

Semne si simptome in TEP


Pe baza probabilitatilor calculate in urma scorurilor

clinice se pot stabili schema de investigatii


suplimentare

TEP diagnosticat, urmat apoi de incadrarea in

categoria de risc

Investigatii paraclinice si imagistice


Paraclinic: D dimeri-Sensibilitate 90-95%

Specificitate 20-25%
BNP si cTnI : pentru stratificarea riscului TEP.
Nt pro BNP peste 500pg/ml, cTnI peste 0.05ng/ml
Leucocitoza: semn de suprainfectie infarct
pulmonar
Semne ale unei potentiale boli neoplazice:
sindrom inflamator(VSH crescut, trombocitoza), sd.anemic
EAB: hipoxemie si hipocapnie

ECG
Tahicardie sinusala
Tulburari de ritm supraventriculare(FIA, flutter atrial

paroxistice)
Ax QRS la dreapta peste 90 grade
BRD major acut
S1 Q3 T 3-semne ECG de fortare VD
S in D1, Q in D3 ca urmare a deplasarii anterioare a VD si
suprasolicitarii de volum si presiune VD-apar inca din
momentul acut
T negativ in V3 subacut, corelat cu miscarea
paradoxala SIV ecografic

ECG

ECG

Radiografie CP
Semne: Normala-24%

Revarsat pleural: 21%


Ascensionare hemidiafragm: 20%
Atelectazie 18%
Semn Westmark-oligohemie locala
Hiperemie in pulmonul neafectat
Dilatarea hilara a arterei pulmonare principale
cu intreruperea circulatiei pulmonare juxtahilar
VD dilatat

Radiografie CP

Ecocardiografic
Manifestari ale suprasolicitarii VD

Manifestari ale hipertensiunii pulmonare

Regurgitare tricuspidiana
VCI dilatata
Flux inversat in VCI, cu reflux

Ecocardiografic

Ecocardiografic

Ecografie Doppler venos membre


inferioare
Utilitate in crestere in diagnostic (Ghid ESC 2010)
Utila si pentru excluderea TEP, in combinatie cu CT

toracic cu substanta de contrast(Ghid ESC 2010)


Rol in evidentierea DVT
Ss si Sp bune peste 90% pentru DVT proximala
Ss scazuta 50-55% si Sp buna peste 90% pentru DVT
distala

Ecografie Doppler venos membre


inferioare
Semne directe: tromb in lumenul venos, asociat cu

semnele indirecte de tromboza venoasa profunda


Semne indirecte: absenta variatiilor calibrului venei cu
miscarile inspiratorii
Lipsa compresibilitatii
Absenta fluxului distal

Ecografie Doppler venos membre


inferioare

Tomografie toracica cu substanta


de contrast
Investigatia princeps pentru diagnosticul emboliei

pulmonare
Rol in diagnosticul emboliilor pulmonare pana la nivel
segmentar
Nu poate exclude singur o embolie pulmonara mica,
subsegmentara, si nici nu o poate confirma
In combinatie cu ecografia Doppler venos membre
inferioare, criteriu de excludere pentru TEP

Tomografie toracica cu substanta


de contrast
Limite: pacienti cu IR acuta
Necesita timp-30-40 min, de multe ori esential la

pacientii cu TEP cu high risk


Pacientii cu High Risk o categorie aparte
Alergie la substanta de contrast

Scintigrama ventilatie / perfuzie


Evidentierea spatiului mort alveolar
Utila in confirmarea TEP, cat si pentru excludere
Neajuns: disponibilitate limitata

Scintigrafia Ventilatie / perfuzie

Arteriografia Pulmonara
Standard de aur pentru diagnosticul TEP
Limitarea principala legata lipsa disponibilitatii, de

riscurile crescute

STRATIFICAREA RISCULUI EMBOLIEI


PULMONARE
Risc

cTnI

BNP si Nt pro Criterii


BNP
ecografice

Soc
(hipoperfuzie
periferica si TA
sub 80mmHg)

Crescut
Mt peste 20%
Internat

+/-

+/-

+/-

Intermediar

+/-

Mt 2-20%

+/-

Internat

+/-

Scazut
Mt sub 20%
Poate fi tratat
ambulator

PLAN DIAGNOSTIC TEP NONHIGH


RISK
GHID ESC 2010

TROMBOEMBOLISM
PULMONAR NONHIGH
RISK PRESUPUS

Probabilitate clinica
scazuta/intermediar

D dimeri
negativi

Exclus

Probabilitate clinica
crescuta

D dimeri pozitivi

CT toracic
multidetector
diagnostic

CT toracic
multidetector
pozitiv,diagnostic

CT toracic
multidetector
negativ, exclus

PLAN DIAGNOSTIC TEP HIGH RISK

TEP HIGH RISK


SUSPICIONAT

Pacient stabil, CT
toracic disponibil

DA
CT toracic cu
contrast i.v.

NU
Ecocardiografie

Fara semne
fortare VD,
elaboreaza alt drg

Semne eco de
fortare VD
Pacient stabilizat

Pacient instabil,
aplica tratament

CRITERII CONFIRMARE TEP


Criteriu

Pb.scazuta

Pb.medie

Pb crescuta

Angiografie
pulm.diagnostica

Scintigrafie V/Q
diagnostica

+/-

US evidentiind
TVP proximala

Ct toracic cu TEP
suprasegmentar

CT toracic cu TEP
subsegmentar

+/-

+/-

+/-

CRITERII EXCLUDERE DG TEP


Criteriu

Pb
scazuta

Pb medie

Pb
crescuta

Test sensibilit.crescuta

Test ss.medie

V/Q Negativa

V/Q Nondiagnostica

V /Q Nondiagnostica si US fara TVP

+/-

Ct toracic multidetector negativ

CT toracic singledetectector negativ si US


fara TVP proximala

Arteriografie pulm.negativa

D dimeri

TRATAMENT EMBOLIE
PULMONARA CU RISC CRESCUT
Anticoagularea cu UFH tb initiata urgent clasa I A
Hipoensiunea sistemica tb combatuta prin administrare de fluide i.v.
clasa IC
Drogurile vasopresoare trebuie utilizate pentru corectia hipotensiunii
clasa IB
Terapia trombolitica este indicata la pacientii cu risc crescut
clasa IA
Embolectomia chirurgicala e indicata la pacientii cu contraindicatii absolute
pentru tromboliza, sau la care aceasta a esuat
clasa IB
Oxigenoterapia este indicata la pacienti hipoxici clasa IB
Suportul ventilator indicat la pacientii instabili ventilator clasa IB
Embolectomia pe cateter sau fragmentarea trombilor proximali indicata ca
varianta la embolectomia chirurgicala
clasa IIA
Dobutamina/dopamina pot fi utilizate la pacientii cu semne de DC scazut si TA
normala
clasa IIA
Incarcarea agresiva cu fluide nu este recomandata
clasa III

TRATAMENT TROMBOEMBOLISM
PULMONAR NON HIGH RISK
Terapia anticoagulanta cu Fondaparinux, Enoxaparine, UFH trebuie

initiata urgent I
Enoxaparin sau fondaparinux sunt de electie pentru terapia
anticoagulanta in TEP nonhigh risk I
Pacientii cu risc hemoragic crescut si disfunctie renala vor fi tratati cu
UFH, cu aPTT de 1.5-2.5 ori normal I
Terapia cu LMWH sau fondaparinux se mentine cel putin 5 zile I
Trecerea pe terapie cu ACO se face dupa cel putin 2 zile de
anticoagulare cu INR eficient I
Anticoagularea cu antivitaminic K se face cu INR 2-3 I
Terapia trombolitica nu este indicata de rutina la pacientii nonhigh risk
dar este o solutie pentru cei cu risc intermediar si disfunctie ecografica
VD IIB
Pacientii low risk au contraindicatie de terapie trombolitica III

TERAPIA TROMBOLITICA
Regimul SK
Actual 2 regimuri SK, unul clasic, pe durata a 24 de ore,

altul nou, pe durata a 2 ore, ofera mai buna adaptare


situatiei
SK 1500000 U in 2 h
SK 250000U bolus apoi 100000U/h timp de 24-30 ore
ATENTIE! Dozele de SK nu se pot repeta in cazul recidivei
dupa 48 de ore de la administrare, pana la 2 ani
Paralel cu SK se administreaza UFH
Neajusnsuri: reactii alergice frecvente, hemoragii,
trombocitopenie

TERAPIA TROMBOLITICA
Regimul tPA
100mg dozate in 2 ore sau regim rapid-0.6mg/kg in 15

min, nu peste 50mg Reactii hemoragice noncerebrale mai scazute ca Sk


Fara incidenta crescuta a reactiilor alergice
Paralel cu administrarea UFH

TERAPIA TROMBOLITICA
Urokinaza:
4400 u/kg bolus, apoi 4400 U/kh/h timp de 12-24h
Regim rapid 3000000U in 2 ore
Reactii hemoragice scazute fata Sk

REACTII HEMORAGICE MAJORE


TERAPIA TROMBOLITICA
Scaderea Hb cu peste 5 g/dl asociata cu sangerare

evidenta
Stop trombolitic, anticoagulant
Administrare PPC, MER, crioprecipitat, masa
trombocitara, concentrat factori de coagulare
Interventie locala pentru oprirea hemoragiei

CONTRAINDICATIILE TERAPIEI
TROMBOLITICE
Majore(absolute): AVC hemoragic

AVC ischemic in ultimele 6 luni


Disectia acuta de aorta
Sangerare activa
Interventii chirurgicale majore/traume
majore/interv neurochg in ultimele 3 sp
Tumori SNC si traumatisme SNC
Sangerare gastrointestinala in ultima
luna

CONTRAINDICATIILE TERAPIEI
TROMBOLITlICE
Minore(relative) :

Boli hepatice in stadiu avansat cu


disfunctie de sinteza hepatica
Endocardita bacteriana acuta
Resuscitarea cardiopulmonara
prelungita peste 15 min
Hipertensiunea refractara: TA
peste 200mmHg
Terapia anticoagulanta orala
Sarcina sau lauzia la 1 luna
Ulcer peptic activ
AIT in urma cu 6 luni

TERAPIA ANTICOAGULANTA IN
FAZA ACUTA
Posibilitatea utilizarii UFH (optim la cei cu TEP cu risc

crescut)
60 U bolus apoi 12 U/kg/h cu reglare functie aPTT
aPTT terapeutic 50-70 sec
Reactii adverse: trombocitopenia la UFH(autoimuna
sau nu) solutii: fondaparinux, enoxaparin
osteopenia, hipocalcemia
Reactii adverse hemoragice

aPTT

DOZA

sub 35s

80 U/kg bolus, apoi creste cu 4U/kg/h

35-45s

40 U/kg bolus apoi creste cu 2U/kg/h

45-70s

La fel

70-90s

Scade cu 2 U/kg/h

Peste 90s

Stop 1h apoi scade cu 3U/kg/h

TERAPIA ANTICOAGULANTA IN
FAZA ACUTA
Enoxaparin

1 mg/kg la 12 ore(Ghid ESC 2010).Ghidul AHA


recomanda si doza unica de 1.5 mg/kg
Clearence creatinina sub 30ml/min: 0.5mg/kg la 12 ore
Varsta peste 75ani: 0.75mg/kg la 12 ore

TERAPIA ANTICOAGULANTA IN
FAZA ACUTA
Tinzaparin 175 U /kg in doza unica
Fondaparinux: 5mg s.c. doza unica la sub 50kg

7.5mg s.c. doza unica la 50-100kg


10mg s.c. doza unica peste 100kg
Contraindicat la Cl CR sub 30ml/min

TERAPIA ANTICOAGULANTA PE
TERMEN LUNG
Pacientii cu TEP cu factor predispozant reversibil necesita ACO cu
antivitaminic K 3 luni
IA
Pacientii cu prim episod de TEP fara factor predispozant necesita terapie cu
ACO cel putin 3 luni IA
Pacientii fara factori predispozanti cu TEP pot fi anticoagulati permanent de la
primul episod daca ACO poate fi facuta cu raport beneficiu/risc corespunzator
II B
Pacientii cu TEP recidivat necesita ACO permanenta I
Pacientii neoplazici cu TEP pot fi anticoagulati cu LMWH primele 3-6 luni II A
(studiul COLT) IIA
Apoi pacientii neoplazici trebuie anticoagulati permanent cu antivitaminic K I
Pacientii la care se decide anticoagularea permanenta trebuie urmariti ca

raport risc beneficiu periodic I


Pacientii anticoagulati cu antivitaminic K trebuie sa aiba un dozaj INR de 2.5
efectuat lunar indiferent de durata tratamentului
I

TERAPIA ANTICOAGULANTA ORALA


PE TERMEN LUNG
Anticoagulantele noi, inhibitorii de trombina si fc X nu

prezinta dovezi pentru utilizarea in vederea preventiei


recidivei TEP
Pot constitui o solutie viabila, o data ce vor avea proba
timpului si studii corespunzatoare, mai ales la
pacientii trombofilici.

BENEFICIU RISC TERAPIE


TROMBOLITICA
Van S. , Circulation vol 110 Metaanaliza
Predictor

Studii PE
masiv
trombolizat

Studii PE
masiv cu
UFH

Studii PE
nonmasiv
trombolizat

Studii PE
nonmasiv UFH

Recurenta
PE sau
deces

9.4%

19%

5.3%

4.8%

Recurenta
PE

3.4%

7.1%

2%

2.8%

Deces

6.3%

12.7%

3.3%

2.4%

Hemoragii
majore

21.9%

11.9%

2.4%

3.2%

EMBOLECTOMIE CHIRURGICALA

TROMBOZA
VENOASA
PROFUNDA

DEFINITIE
Obstructia sistemului venos profund prin trombus, cel

mai frecvent format local

Patogeneza, etiologie comune cu embolia pulmonara,

cele 2 afectiuni constituind practic un continuum

EPIDEMIOLOGIE
Incidenta 80/100000loc (posibil subevaluata) in US
1 din 20 de persoane prezinta episod TVP in cursul

vietii
600000 spitalizari anual pentru TVP
Raport egal B/F
Incidenta la pacientii spitalizati 20-70%
Mortalitatea anuala atribuibila continuumului
TEP/TVP 200000/an

Abela GS 2004

FIZIOPATOLOGIE
Presiune hidrostatica crescuta, incetinirea fluxului

sangvin generata de imobilizare


Trombi formati la nivelul valvulelor venoase sau la
confluenta venelor
Dilatarea peretelui venos, cu cresterea stresului
endotelial
Factorii sangvini implicati in coagulare-Tc, Ne, Fc de
coagulare actioneaza asupra endoteliului lezat
Cerc vicios ce permite formarea trombului

CLINIC
Edem
Cianoza secundar stazei venoase
Durere (mai ales la compresia muschilor posteriori ai

gambei-Homans)
Functiolesa
Temperatura locala crescuta

CLINIC
Phlegmatia alba dolens
Phlegmatia coerulea dolens
Manevra Homans

CRITERIILE WELLS peste 2


Criteriul

Scorul

Cancer activ

Paralizie,pareza, aparat gipsat

Repaus la pat peste 3 zile sau


interventie chirurgicala in ultimele 3 sp
ce a necesitat AG sau AL

Edem al intregului mb inf

Edem al gambei,cu peste 3 cm peste


gamba contralaterala

Sensibilitate pe traiectul sistemului


venos profund

Edem limitat la membrul simptomatic

Sistem venos superficial dilatat

TVP in antecedente1

Diagnostic alternativ

-2

DETERMINARI PARACLINICE
D dimeri: rol de excludere, prin Ss crescuta de peste

90%, la cei cu probabilitate clinica scazuta.Sp scazuta


nu le confera rol diagnostic
Testele de trombofilie, la pacienti tineri, cu AHC
pozitive

INVESTIGATII IMAGISTICE DE
PRIMA LINIE

Ecografie Doppler venos membre inferioare


Ss si Sp 95% pentru TVP proximala
Ss 95% si Sp 50-60% pentru TVP distala
Tromb intraluminal, lipsa compresibilitatii
Modificarile fluxului venos distal si proximal
Ofera informatii asupra recanalizarii/extensiei, in
cazul episodului acut, prin reevaluare ulterioara si
folosirea Doppler pulsat
Reproductibilitate crescuta, timp crescut
Obligatoriu reevaluare la 3, 6, 12 luni

INVESTIGATII IMAGISTICE DE A
DOUA LINIE
VENOGRAFIA CU SUBSTANTA DE CONTRAST
Standard de aur in urma cu ani de zile,actual de

rezerva
Utila la pacienti cu modificari trofice importante,
edeme masive, la care examenul Doppler nu confera
acuratetea corespunzatoare
Poate diferentia o tromboza acuta fara flux distal- de
una subacuta recanalizata-evidentiere stricturi,
stenoze locale, fibroza, cu flux distal

INVESTIGATII IMAGISTICE DE A
DOUA LINIE
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
Avantajul posibilei investigatii a patologiei asociate-

patologia neoplazica
Cost crescut, posibil rezultate fals pozitive
Indicata in aceleasi situatii ca venografia cu substanta
de contrast
Evidentiaza absenta fluxului venos distal si poate
evalua extensia trombozei

ALTE INVESTIGATII PARACLINICE


IRM : indicatii pentru pacientii alergici la substanta de

contrast cu examen Doppler venos nefezabil tehnic


Contraindicatiile legate de dispozitive metalice
implantate
Acuratete crescuta fara de Doppler venos in
diagnosticul TVP a venelor pelvine.
SCINTIGRAFIA VENOASA cu antagonisti de receptori
plachetari IIb/III a marcati cu Tc 99m, aprobata
pentru diagnosticul TVP , dar cost crescut

ALGORITM DIAGNOSTIC
Suspiciune TVP

Probabilitate
clinica(Wells)

Scazuta,
efectueaza
Ddimeri

Crescuta, efectueaza US
venoasa

Pozitiva, incepe
tratament

Negativa,
exclude TVP
sau repeta peste
2 sapt

pozitivi

Negativi
, exclus
DVT

TRATAMENT
NEFARMACOLOGIC
Profilaxie primara: evitare imobilizare prelugita,

deshidratare, consum medicamente cu potential


trombogen
Tratament: mentinere membru afectat in pozitie

procliva

Ciorapi elastici compresivi

TRATAMENT

FARMACOLOGIC ANTICOAGULANT
UFH sau LMWH
UFH: 80 u / KG bolus apoi 18 U/kg/h, cu control aPTT 50-70
LMWH: Certoparina
Dalteparina 100 U/kg x 2/zi
Enoxaparina 1 mg/kg x 2/zi
1.5mg/kg doza unica
Nadroparina 85U/kg x 2/zi sau 171 U/kg doza unica
Tinzaparina doza unica
Fondaparinux 5mg(sub 50kg), 7.5mg(50-90kg), 10mg
peste 100kg s.c. doza unica
Profilaxia primara TVP: Enoxaparina 60mg/kg doza unica s.c.

TRATAMENT
FARMACOLOGIC ANTICOAGULANT
Terapia cu UFH sau LMWH cel putin 5 zile,

suprapunere cu ACO astfel ca cel putin 2 zile INR


eficient 2-3
Ulterior ACO singular, cu INR lunar, 2-3 si perioade
diferentiate
6 saptamani pt TVP gambiera
3 luni pentru TVP femurala
6 luni pentru tromboza de vena cava extensiva

TRATAMENT
FARMACOLOGIC TROMBOLITIC
SK 250000 u bolus apoi 100000U /h timp de 24-30 ore

pentru TVP inalta-femurala comuna si tromboza de


vena cava

TRATAMENT
INTERVENTIONAL
Filtre la nivelul VCI la pacienti cu contraindicatie sau

reactii adverse frecvente la terapia ACO, precum si la


cei cu recidiva TVP/TEP in ciuda terapiei ACO corect
conduse
Incidenta scazuta net a recidivelor embolice la acesti
pacienti prin utilizarea filtrelor la nivelul VCI

INDICATII FILTRE VCI


Indicatii absolute:

1. Contraindicatii terapie ACO: Metastaze SNC


Hemoragii repetate GI, la nivelul SNC,
retroperitoneale
Trombocitopenie sub 50000/mm3
Traumatisme SNC
Hemoptizii masive
AVC masive
2. Complicatii ale terapiei ACO
3.Recidiva TEP in urma ACO corect conduse

INDICATII FILTRE VCI


Indicatii relative:

Tvp ileocava
TVP ileocava trombolizata
TEP masiv tratat prin tromboliza/trombembolectomie
Dificultati de mentinere INR corect
Complianta scazuta la terapia ACO
TEP cu rezerva cardiopulmonara scazuta
TEP in conditiile preexistentei filtrului VCI

INDICATII PROFILACTICE FILTRE VCI


Pacienti cu afectiune predispozanta pentru TVP:

Neoplazii
Pacienti cu risc crescut TVP ce urmeaza sa fie supusi
unei interventii chirurgicale
Pacienti in imposibilitatea urmarii masurilor de
preventie primara
Pacienti cu leziuni medulare cu risc crescut TVP

VA MULTUMESC