Dr.

Ion Alexandru Cristian

Definitie
 Embolia pulmonara – ocluzia patului arterial
pulmonar prin material trombotic(cel mai frecvent)

 Diagnosticul rapid este esential, simptomele pot fi

inselatoare
Patogeneza
 Triada Virchow:
1. Staza venoasa

2. Leziune endoteliala

3. Trombofilie

Sta la baza bolii tromboembolice

Patogeneza
 Factori de risc predispozanti majori OR 10
Fractura sold sau gamba (1,2)
Leziuni spinale severe cu imobilizare prelungita (1,2)
Interventii chirurgicale majore (1,2)
Traume majore (1,2)
Protezare sold/genunchi (1,2)
Patogeneza
 Factori de risc predispozanti intermediari OR 2-9
Terapia cu contraceptive orale (2,3)
Terapia hormonala (2,3)
Chimioterapia (2,3)
BPOC (1,2,3), ICC, AVC sechelar cu pareza/plegie (1,2)
Neoplazii (1,2,3)
Statusul trombofilic (3)
Catetere venoase centrale (2)
Artroscopia (1,2)
Sarcina-postpartum (1,3)
Tromboza venoasa profunda in antecedente
Patogeneza
 Factori de risc predispozanti minori OR 1-2
Laparoscopia (1)
Repausul la pat peste 3 zile (1,2)
Sarcina-perioada prepartun (1,2)
Varsta inaintata (1,2)
Obezitatea (1,2)
Varicele membrelor inferioare

Ghid ESC 2010

PATOGENEZA
30 % TEP nu prezinta factori
predispozanti!!!
TROMBOFILIA
 Deficit proteina C
 Deficit proteina S
 Deficit AT3
 Sindrom antifosfolipidic
 Factor V Leyden
 Mutatia genei protrombinei 20210
 Hiperhomocisteinemie
FIZIOPATOLOGIE Chest Journal 2002-Keneth Wood

c
Fiziopatologie
FiziopatologieTEP
 Eliberare citokine ca urmare a trombozei arteriale
-eliberare serotonina, TxA2
-Vasoconstrictie pulmonara: hipertensiune
pulmonara, suprasolicitare VD, debit cardiac scazut ,
hipoxie
 Scaderea perfuziei alveolare
-Cresterea spatiului mort alveolar: hipoxie, hipercapnie
-bronhoconstrictie reflexa : wheezing
 Pierdere de surfactant
-scaderea raportului V/Q: hipoxie
-atelectazie, hemoragie alveolara: dispnee, hemoptizii,
durere toracica
Epidemiologia
 Incidenta in populatia generala : 70-113 /100000

 Incidenta creste cu varsta: 25-35 ani: 25-30/1000000

70-75 ani: 300/100000

 Fara diferente legate de sex

 Frecventa crescuta la pacientii spitalizati

Epidemiologia
 Mortalitatea diferita in functie de profilul de risc

TEP cu risc crescut: Mt 18-20% pe perioada admisiei

TEP cu risc intermediar: 2-20% pe perioada admisiei

TEP cu risc scazut: sub 2%

Semne si simptome in TEP
 NESEPECIFICE!
 Pe baza simptomelor se poate elabora o PROBABILITATE
CLINICA
 Simptome si frecventa lor:
Dispneea 80%
Durerea toracica pleuritica: 52%
Tusea 20%
Sincopa 19%
Durerea toracica substernala(staza hepatica, VD dilatat)-11%
Hemoptizia 11%
Scorul GENEVA-Ghid ESC 2010

Variabila Puncte
Factori predispozanti
DVT sau PE in antecedente 3
Varsta peste 65 ani 1
Interventii chirurgicale 2
majore
Neoplazii 2
Simptome
Hemotpizia 2
Durere membru inferior 3
stang si caldura locala
Semne Clinice
Tahicardia 95-110/min 5
Tahicardia 75-95 3
Durere, edem, temperatura 4
locala crescuta membru inf
Scorul Geneva

 Scor 11: probabilitate crescuta TEP

 Scor 4-10: probabilitate medie TEP

 Scor 0-3: probabilitate scazuta TEP

Scorul Wells
 Ghid ESC 2010
 Probabilitate crescuta: 7
 Probabilitate intermediara : 2-6
Factori predispozanti
DVT sau PE in antecedente 1.5
Interventii chirurgicale 1.5
majore
Cancer activ 1
Simptome
Hemoptizia 1
Semne clinice
Semne clinice de DVT 3
Tahicardia peste 100/min 1.5
Judecata clinica 3/-3
Semne si simptome in TEP
 Pe baza probabilitatilor calculate in urma scorurilor
clinice se pot stabili schema de investigatii
suplimentare

 TEP diagnosticat, urmat apoi de incadrarea in

categoria de risc
Investigatii paraclinice si imagistice
 Paraclinic: D dimeri-Sensibilitate 90-95%
Specificitate 20-25%
BNP si cTnI : pentru stratificarea riscului TEP.
Nt pro BNP peste 500pg/ml, cTnI peste 0.05ng/ml
Leucocitoza: semn de suprainfectie infarct
pulmonar
Semne ale unei potentiale boli neoplazice:
sindrom inflamator(VSH crescut, trombocitoza), sd.anemic
EAB: hipoxemie si hipocapnie
ECG
 Tahicardie sinusala
 Tulburari de ritm supraventriculare(FIA, flutter atrial
paroxistice)
 Ax QRS la dreapta peste 90 grade
 BRD major acut
 S1 Q3 T 3-semne ECG de fortare VD
S in D1, Q in D3 ca urmare a deplasarii anterioare a VD si
suprasolicitarii de volum si presiune VD-apar inca din
momentul acut
T negativ in V3 – subacut, corelat cu miscarea
paradoxala SIV ecografic
ECG
ECG
Radiografie CP
 Semne: Normala-24%
Revarsat pleural: 21%
Ascensionare hemidiafragm: 20%
Atelectazie 18%
Semn Westmark-oligohemie locala
Hiperemie in pulmonul neafectat
Dilatarea hilara a arterei pulmonare principale
cu intreruperea circulatiei pulmonare juxtahilar
VD dilatat
Radiografie CP
Ecocardiografic
 Manifestari ale suprasolicitarii VD

 Manifestari ale hipertensiunii pulmonare

Regurgitare tricuspidiana
VCI dilatata
Flux inversat in VCI, cu reflux
Ecocardiografic
Ecocardiografic
Ecografie Doppler venos membre
inferioare
 Utilitate in crestere in diagnostic (Ghid ESC 2010)
 Utila si pentru excluderea TEP, in combinatie cu CT
toracic cu substanta de contrast(Ghid ESC 2010)
 Rol in evidentierea DVT
 Ss si Sp bune peste 90% pentru DVT proximala
 Ss scazuta 50-55% si Sp buna peste 90% pentru DVT
distala
Ecografie Doppler venos membre
inferioare
 Semne directe: tromb in lumenul venos, asociat cu
semnele indirecte de tromboza venoasa profunda
 Semne indirecte: absenta variatiilor calibrului venei cu
miscarile inspiratorii
Lipsa compresibilitatii
Absenta fluxului distal
Ecografie Doppler venos membre
inferioare
Tomografie toracica cu substanta
de contrast
 Investigatia princeps pentru diagnosticul emboliei
pulmonare
 Rol in diagnosticul emboliilor pulmonare pana la nivel
segmentar
 Nu poate exclude singur o embolie pulmonara mica,
subsegmentara, si nici nu o poate confirma
 In combinatie cu ecografia Doppler venos membre
inferioare, criteriu de excludere pentru TEP
Tomografie toracica cu substanta
de contrast
 Limite: pacienti cu IR acuta
 Necesita timp-30-40 min, de multe ori esential la
pacientii cu TEP cu high risk
 Pacientii cu High Risk – o categorie aparte
 Alergie la substanta de contrast
Scintigrama ventilatie / perfuzie
 Evidentierea spatiului mort alveolar
 Utila in confirmarea TEP, cat si pentru excludere
 Neajuns: disponibilitate limitata
Scintigrafia Ventilatie / perfuzie
Arteriografia Pulmonara
 Standard de aur pentru diagnosticul TEP
 Limitarea principala legata lipsa disponibilitatii, de
riscurile crescute
STRATIFICAREA RISCULUI EMBOLIEI
PULMONARE
Risc cTnI BNP si Nt pro Criterii Soc
BNP ecografice (hipoperfuzie
periferica si TA
sub 80mmHg)
Crescut +/- +/- +/- +
Mt peste 20%
Internat
Intermediar + - +/- -
Mt 2-20% - + +/- -
Internat + + +/- -
Scazut - - - -
Mt sub 20%
Poate fi tratat
ambulator
PLAN DIAGNOSTIC TEP NONHIGH
RISK GHID ESC 2010 TROMBOEMBOLISM
PULMONAR NONHIGH
 RISK PRESUPUS

Probabilitate clinica Probabilitate clinica

scazuta/intermediar crescuta

D dimeri CT toracic
negativi D dimeri pozitivi multidetector
pozitiv,diagnostic

CT toracic CT toracic
Exclus multidetector multidetector
diagnostic negativ, exclus
PLAN DIAGNOSTIC TEP HIGH RISK

TEP HIGH RISK
SUSPICIONAT

Pacient stabil, CT
toracic disponibil

NU DA
Ecocardiografie CT toracic cu
contrast i.v.

Semne eco de
Fara semne fortare VD
fortare VD, Pacient stabilizat Pacient instabil,
elaboreaza alt drg
aplica tratament
CRITERII CONFIRMARE TEP

Criteriu Pb.scazuta Pb.medie Pb crescuta

Angiografie + + +
pulm.diagnostica
Scintigrafie V/Q +/- + +
diagnostica
US evidentiind + + +
TVP proximala
Ct toracic cu TEP + + +
suprasegmentar
CT toracic cu TEP +/- +/- +/-
subsegmentar
CRITERII EXCLUDERE DG TEP
Criteriu Pb Pb medie Pb
scazuta crescuta
D dimeri
Test sensibilit.crescuta + + -

Test ss.medie + - -
V/Q Negativa + + +
V/Q Nondiagnostica + - -

V /Q Nondiagnostica si US fara TVP + + +/-

Ct toracic multidetector negativ + + _

CT toracic singledetectector negativ si US + + -
fara TVP proximala
Arteriografie pulm.negativa + + +
TRATAMENT EMBOLIE
PULMONARA CU RISC CRESCUT
 Anticoagularea cu UFH tb initiata urgent clasa I A
 Hipoensiunea sistemica tb combatuta prin administrare de fluide i.v.
clasa IC
 Drogurile vasopresoare trebuie utilizate pentru corectia hipotensiunii
clasa IB
 Terapia trombolitica este indicata la pacientii cu risc crescut
clasa IA
 Embolectomia chirurgicala e indicata la pacientii cu contraindicatii absolute
pentru tromboliza, sau la care aceasta a esuat
clasa IB
 Oxigenoterapia este indicata la pacienti hipoxici clasa IB
 Suportul ventilator indicat la pacientii instabili ventilator clasa IB
 Embolectomia pe cateter sau fragmentarea trombilor proximali indicata ca
varianta la embolectomia chirurgicala clasa IIA
 Dobutamina/dopamina pot fi utilizate la pacientii cu semne de DC scazut si TA
normala clasa IIA
 Incarcarea agresiva cu fluide nu este recomandata clasa III
TRATAMENT TROMBOEMBOLISM
PULMONAR NON HIGH RISK
 Terapia anticoagulanta cu Fondaparinux, Enoxaparine, UFH trebuie
initiata urgent I
 Enoxaparin sau fondaparinux sunt de electie pentru terapia
anticoagulanta in TEP nonhigh risk I
 Pacientii cu risc hemoragic crescut si disfunctie renala vor fi tratati cu
UFH, cu aPTT de 1.5-2.5 ori normal I
 Terapia cu LMWH sau fondaparinux se mentine cel putin 5 zile I
 Trecerea pe terapie cu ACO se face dupa cel putin 2 zile de
anticoagulare cu INR eficient I
 Anticoagularea cu antivitaminic K se face cu INR 2-3 I
 Terapia trombolitica nu este indicata de rutina la pacientii nonhigh risk
dar este o solutie pentru cei cu risc intermediar si disfunctie ecografica
VD IIB
 Pacientii low risk au contraindicatie de terapie trombolitica III
TERAPIA TROMBOLITICA
 Regimul SK
 Actual 2 regimuri SK, unul clasic, pe durata a 24 de ore,
altul nou, pe durata a 2 ore, ofera mai buna adaptare
situatiei
 SK 1500000 U in 2 h
 SK 250000U bolus apoi 100000U/h timp de 24-30 ore
 ATENTIE! Dozele de SK nu se pot repeta in cazul recidivei
dupa 48 de ore de la administrare, pana la 2 ani
 Paralel cu SK se administreaza UFH
 Neajusnsuri: reactii alergice frecvente, hemoragii,
trombocitopenie
TERAPIA TROMBOLITICA
 Regimul tPA
 100mg dozate in 2 ore sau regim rapid-0.6mg/kg in 15
min, nu peste 50mg-
 Reactii hemoragice noncerebrale mai scazute ca Sk
 Fara incidenta crescuta a reactiilor alergice
 Paralel cu administrarea UFH
TERAPIA TROMBOLITICA
 Urokinaza:
 4400 u/kg bolus, apoi 4400 U/kh/h timp de 12-24h
 Regim rapid 3000000U in 2 ore
 Reactii hemoragice scazute fata Sk
REACTII HEMORAGICE MAJORE
TERAPIA TROMBOLITICA
 Scaderea Hb cu peste 5 g/dl asociata cu sangerare
evidenta
 Stop trombolitic, anticoagulant
 Administrare PPC, MER, crioprecipitat, masa
trombocitara, concentrat factori de coagulare
 Interventie locala pentru oprirea hemoragiei
CONTRAINDICATIILE TERAPIEI
TROMBOLITICE
 Majore(absolute): AVC hemoragic
AVC ischemic in ultimele 6 luni
Disectia acuta de aorta
Sangerare activa
Interventii chirurgicale majore/traume
majore/interv neurochg in ultimele 3 sp
Tumori SNC si traumatisme SNC
Sangerare gastrointestinala in ultima
luna
CONTRAINDICATIILE TERAPIEI
TROMBOLITlICE
 Minore(relative) : Boli hepatice in stadiu avansat cu
disfunctie de sinteza hepatica
Endocardita bacteriana acuta
Resuscitarea cardiopulmonara
prelungita peste 15 min
Hipertensiunea refractara: TA
peste 200mmHg
Terapia anticoagulanta orala
Sarcina sau lauzia la 1 luna
Ulcer peptic activ
AIT in urma cu 6 luni
TERAPIA ANTICOAGULANTA IN
FAZA ACUTA
 Posibilitatea utilizarii UFH (optim la cei cu TEP cu risc
crescut)
 60 U bolus apoi 12 U/kg/h cu reglare functie aPTT
 aPTT terapeutic 50-70 sec
 Reactii adverse: trombocitopenia la UFH(autoimuna
sau nu) solutii: fondaparinux, enoxaparin
osteopenia, hipocalcemia
Reactii adverse hemoragice
aPTT DOZA
sub 35s 80 U/kg bolus, apoi creste cu 4U/kg/h
35-45s 40 U/kg bolus apoi creste cu 2U/kg/h
45-70s La fel
70-90s Scade cu 2 U/kg/h
Peste 90s Stop 1h apoi scade cu 3U/kg/h
TERAPIA ANTICOAGULANTA IN
FAZA ACUTA
 Enoxaparin
1 mg/kg la 12 ore(Ghid ESC 2010).Ghidul AHA
recomanda si doza unica de 1.5 mg/kg
Clearence creatinina sub 30ml/min: 0.5mg/kg la 12 ore
Varsta peste 75ani: 0.75mg/kg la 12 ore
TERAPIA ANTICOAGULANTA IN
FAZA ACUTA
 Tinzaparin 175 U /kg in doza unica
 Fondaparinux: 5mg s.c. doza unica la sub 50kg
7.5mg s.c. doza unica la 50-100kg
10mg s.c. doza unica peste 100kg
Contraindicat la Cl CR sub 30ml/min
TERAPIA ANTICOAGULANTA PE
TERMEN LUNG
 Pacientii cu TEP cu factor predispozant reversibil necesita ACO cu
antivitaminic K 3 luni IA
 Pacientii cu prim episod de TEP fara factor predispozant necesita terapie cu
ACO cel putin 3 luni IA
 Pacientii fara factori predispozanti cu TEP pot fi anticoagulati permanent de la
primul episod daca ACO poate fi facuta cu raport beneficiu/risc corespunzator
II B
 Pacientii cu TEP recidivat necesita ACO permanenta I
 Pacientii neoplazici cu TEP pot fi anticoagulati cu LMWH primele 3-6 luni II A
(studiul COLT) IIA
 Apoi pacientii neoplazici trebuie anticoagulati permanent cu antivitaminic K I
 Pacientii la care se decide anticoagularea permanenta trebuie urmariti ca
raport risc beneficiu periodic I
 Pacientii anticoagulati cu antivitaminic K trebuie sa aiba un dozaj INR de 2.5
efectuat lunar indiferent de durata tratamentului I
TERAPIA ANTICOAGULANTA ORALA
PE TERMEN LUNG
 Anticoagulantele noi, inhibitorii de trombina si fc X nu
prezinta dovezi pentru utilizarea in vederea preventiei
recidivei TEP
 Pot constitui o solutie viabila, o data ce vor avea proba
timpului si studii corespunzatoare, mai ales la
pacientii trombofilici.
BENEFICIU RISC TERAPIE
TROMBOLITICA
 Van S. , Circulation vol 110 Metaanaliza
Predictor Studii PE Studii PE Studii PE Studii PE
masiv masiv cu nonmasiv nonmasiv UFH
trombolizat UFH trombolizat

Recurenta 9.4% 19% 5.3% 4.8%

PE sau
deces
Recurenta 3.4% 7.1% 2% 2.8%
PE
Deces 6.3% 12.7% 3.3% 2.4%
Hemoragii 21.9% 11.9% 2.4% 3.2%
majore
EMBOLECTOMIE CHIRURGICALA
TROMBOZA
VENOASA
PROFUNDA
DEFINITIE
 Obstructia sistemului venos profund prin trombus, cel
mai frecvent format local

 Patogeneza, etiologie comune cu embolia pulmonara,

cele 2 afectiuni constituind practic un continuum
EPIDEMIOLOGIE
 Incidenta 80/100000loc (posibil subevaluata) in US
 1 din 20 de persoane prezinta episod TVP in cursul
vietii
 600000 spitalizari anual pentru TVP
 Raport egal B/F
 Incidenta la pacientii spitalizati 20-70%
 Mortalitatea anuala atribuibila continuumului
TEP/TVP 200000/an
Abela GS 2004
FIZIOPATOLOGIE
 Presiune hidrostatica crescuta, incetinirea fluxului
sangvin generata de imobilizare
 Trombi formati la nivelul valvulelor venoase sau la
confluenta venelor
 Dilatarea peretelui venos, cu cresterea stresului
endotelial
 Factorii sangvini implicati in coagulare-Tc, Ne, Fc de
coagulare actioneaza asupra endoteliului lezat
 Cerc vicios ce permite formarea trombului
CLINIC
 Edem
 Cianoza – secundar stazei venoase
 Durere (mai ales la compresia muschilor posteriori ai
gambei-Homans)
 Functiolesa
 Temperatura locala crescuta
CLINIC
 Phlegmatia alba dolens
 Phlegmatia coerulea dolens
 Manevra Homans
CRITERIILE WELLS peste 2
Criteriul Scorul
Cancer activ 1
Paralizie,pareza, aparat gipsat 1
Repaus la pat peste 3 zile sau 1
interventie chirurgicala in ultimele 3 sp
ce a necesitat AG sau AL
Edem al intregului mb inf 1
Edem al gambei,cu peste 3 cm peste 1
gamba contralaterala
Sensibilitate pe traiectul sistemului 1
venos profund
Edem limitat la membrul simptomatic 1
Sistem venos superficial dilatat 1
TVP in antecedente1 1
Diagnostic alternativ -2
 DETERMINARI PARACLINICE
 D dimeri: rol de excludere, prin Ss crescuta de peste
90%, la cei cu probabilitate clinica scazuta.Sp scazuta
nu le confera rol diagnostic
 Testele de trombofilie, la pacienti tineri, cu AHC
pozitive
INVESTIGATII IMAGISTICE DE
PRIMA LINIE
 Ecografie Doppler venos membre inferioare
 Ss si Sp 95% pentru TVP proximala
 Ss 95% si Sp 50-60% pentru TVP distala
 Tromb intraluminal, lipsa compresibilitatii
 Modificarile fluxului venos distal si proximal
 Ofera informatii asupra recanalizarii/extensiei, in
cazul episodului acut, prin reevaluare ulterioara si
folosirea Doppler pulsat
 Reproductibilitate crescuta, timp crescut
 Obligatoriu reevaluare la 3, 6, 12 luni
INVESTIGATII IMAGISTICE DE A
DOUA LINIE
 VENOGRAFIA CU SUBSTANTA DE CONTRAST
 Standard de aur in urma cu ani de zile,actual de
rezerva
 Utila la pacienti cu modificari trofice importante,
edeme masive, la care examenul Doppler nu confera
acuratetea corespunzatoare
 Poate diferentia o tromboza acuta – fara flux distal- de
una subacuta recanalizata-evidentiere stricturi,
stenoze locale, fibroza, cu flux distal
INVESTIGATII IMAGISTICE DE A
DOUA LINIE
 TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
 Avantajul posibilei investigatii a patologiei asociate-
patologia neoplazica
 Cost crescut, posibil rezultate fals pozitive
 Indicata in aceleasi situatii ca venografia cu substanta
de contrast
 Evidentiaza absenta fluxului venos distal si poate
evalua extensia trombozei
ALTE INVESTIGATII PARACLINICE
 IRM : indicatii pentru pacientii alergici la substanta de
contrast cu examen Doppler venos nefezabil tehnic
 Contraindicatiile legate de dispozitive metalice
implantate
 Acuratete crescuta fara de Doppler venos in
diagnosticul TVP a venelor pelvine.
 SCINTIGRAFIA VENOASA cu antagonisti de receptori
plachetari IIb/III a marcati cu Tc 99m, aprobata
pentru diagnosticul TVP , dar cost crescut
ALGORITM DIAGNOSTIC
Suspiciune TVP

Probabilitate
clinica(Wells)

Crescuta, efectueaza US Scazuta,

venoasa efectueaza
Ddimeri

Pozitiva, incepe Negativa, Negativi

tratament exclude TVP pozitivi , exclus
sau repeta peste DVT
2 sapt
TRATAMENT
 NEFARMACOLOGIC
 Profilaxie primara: evitare imobilizare prelugita,
deshidratare, consum medicamente cu potential
trombogen

 Tratament: mentinere membru afectat in pozitie

procliva
Ciorapi elastici compresivi
TRATAMENT
 FARMACOLOGIC ANTICOAGULANT
 UFH sau LMWH
 UFH: 80 u / KG bolus apoi 18 U/kg/h, cu control aPTT 50-70
 LMWH: Certoparina
Dalteparina 100 U/kg x 2/zi
Enoxaparina 1 mg/kg x 2/zi
1.5mg/kg doza unica
Nadroparina 85U/kg x 2/zi sau 171 U/kg doza unica
Tinzaparina doza unica
Fondaparinux 5mg(sub 50kg), 7.5mg(50-90kg), 10mg
peste 100kg s.c. doza unica
Profilaxia primara TVP: Enoxaparina 60mg/kg doza unica s.c.
TRATAMENT
 FARMACOLOGIC ANTICOAGULANT
 Terapia cu UFH sau LMWH cel putin 5 zile,
suprapunere cu ACO astfel ca cel putin 2 zile INR
eficient 2-3
 Ulterior ACO singular, cu INR lunar, 2-3 si perioade
diferentiate
 6 saptamani pt TVP gambiera
 3 luni pentru TVP femurala
 6 luni pentru tromboza de vena cava extensiva
TRATAMENT
 FARMACOLOGIC TROMBOLITIC
 SK 250000 u bolus apoi 100000U /h timp de 24-30 ore
pentru TVP inalta-femurala comuna si tromboza de
vena cava
TRATAMENT
 INTERVENTIONAL
 Filtre la nivelul VCI la pacienti cu contraindicatie sau
reactii adverse frecvente la terapia ACO, precum si la
cei cu recidiva TVP/TEP in ciuda terapiei ACO corect
conduse
 Incidenta scazuta net a recidivelor embolice la acesti
pacienti prin utilizarea filtrelor la nivelul VCI
INDICATII FILTRE VCI
 Indicatii absolute:
1. Contraindicatii terapie ACO: Metastaze SNC
Hemoragii repetate GI, la nivelul SNC,
retroperitoneale
Trombocitopenie sub 50000/mm3
Traumatisme SNC
Hemoptizii masive
AVC masive
2. Complicatii ale terapiei ACO
3.Recidiva TEP in urma ACO corect conduse
 INDICATII FILTRE VCI
 Indicatii relative:
Tvp ileocava
TVP ileocava trombolizata
TEP masiv tratat prin tromboliza/trombembolectomie
Dificultati de mentinere INR corect
Complianta scazuta la terapia ACO
TEP cu rezerva cardiopulmonara scazuta
TEP in conditiile preexistentei filtrului VCI
INDICATII PROFILACTICE FILTRE VCI
 Pacienti cu afectiune predispozanta pentru TVP:
Neoplazii
 Pacienti cu risc crescut TVP ce urmeaza sa fie supusi
unei interventii chirurgicale
 Pacienti in imposibilitatea urmarii masurilor de
preventie primara
 Pacienti cu leziuni medulare cu risc crescut TVP
VA MULTUMESC