Lucrare de laborator 1

OBINERE DE REELE INTERPENETRATE (IPN)

SUB FORM DE HIDROGELURI
PE BAZA DE GELATINA SI POLIACRILAMIDA

Introducere
Hidrogelurile sunt retele polimerice tridimensionale (3D), alcatuite din polimeri hidrofili, de
obicei reticulati, capabile sa absoarba si sa retina cantitati importante de apa sau fluide biologice.
Hidrogelurile se pot clasifica functie de mai multe criterii:
a) origine: - hidrogeluri biologice consituite din componente naturale derivate din polimeri
precum colagen, acid hialuronic, fibrina, alginat, chitosan
- hidrogeluri sintetice retele polimerice sintetizate prin diferite metode chimice (ex.
polimerizare initiata foto sau termic)
- hidrogeluri biohibride obtinute prin integrarea unor componente biologice in
hidrogelurile sintetice
b) incarcarea ionica: hidrogeluri neutre; cationice sau anionice
c) metoda de reticulare - hidrogeluri chimice gruparile functionale de pe lanturile polimerice sunt
legate cu un agent de reticulare sau cu ajutorul radiatiilor pentru a forma geluri insolubile
- hidrogeluri fizice are loc o reticulare fizica intre lanturile polimerice prin
forte intermoleculare (ex. van der Waals)
d) metoda de obtinere: - hidrogeluri homopolimeri - retele reticulate constituite dintr-un singur tip
de monomer hidrofil
- hidrogeluri copolimeri - produse prin reticularea a doi comonomeri, dintre
care cel putin unul este hidrofil
- hidrogeluri multicomponent - obtinute din reactia a trei sau mai multi
comonomeri
- hidrogeluri de tip retele interpenetrante care pot fi la randul lor:
retele semi-interpenetrante (s-IPN), in care o singura componenta este reticulata, iar cealalta
componenta este in forma sa liniara
retele interpenetrante (IPN) in care ambele componente sunt in forma reticulata, dar nu se
formeaza legaturi covalente intre ele

Aplicatii
Hidrogelurile au aplicatii multiple si importante in special in medicina si farmacie, dar si in
alte domenii cum ar fi de exemplu agricultura. In medicina si farmacie, principalele utilizari ale
hidrogelurilor sunt in domeniul biosenzorilor, eliberarii controlate a medicamentelor si regenerarii
tesuturilor si se datoreaza proprietatilor remarcabile pe care acestea le au, in special continutului
ridicat de apa si elasticitatii, care le fac similare cu tesutul natural.
Exemple de utilizari relativ curente ale hidrogelurilor in medicina si farmacie sunt lentilele de
contact, pansamentele pentru vindecarea arsurilor sau a altor rani greu de vindecat, plasturi
aplicabili pe piele pentru eliberarea controlata a diverse medicamente, etc.
Interesul din ce in ce mai mare pentru hidrogeluri ca si biomateriale cu utilizare in ingineria
tisulara se datoreaza proprietatilor mecanice care pot fi adaptate astfel incat sa imite cat mai bine
tesuturile naturale. Deoarece au o arhitectura tridimensionala si datorita compozitiei acestora bazata
pe copolimeri hidrofili, hidrogelurile sunt extrem de bine tolerate, putand astfel servi ca si substrat
pentru formarea de tesut nou. Astfel de potentiale aplicatii sunt: materiale pentru tendoane
artificiale, membrane pentru rinichi artificiali, cartilaje articulare, piele artificiala etc.

Exemple de polimeri folositi pentru sinteza hidrogeluri

Pentru obtinerea hidrogelurilor de uz biomedical au fost utilizati foarte multi polimeri hidrosolubili,
atat naturali cat si sintetici, atat homopolimeri cat si copolimeri.
Exemple de polimeri naturali: chitosan, dextran, agaroza, colagen, gelatina, alginat.
Exemple de polimeri sintetici: poliacrilamida, alcool polivinilic, poli(N-vinil pirolidona),
poliHEMA, bloccopolimeri polietilenglicol (PEG) - poli(lactic acid) - PEG, acid poliacrilic,
poli(NIPAm-co- acid acrilic), etc.
Gelatina
Gelatina este o proteina hidrosolubila, cu masa moleculara cuprinsa intre 15 000 si 250000 Da,
obtinuta prin hidroliza colagenului. Este constituita dintr-o varietate de aminoacizi (in special unitati
de lisina si hidroxilisina) legati prin legaturi amidice formand astfel un polimer liniar. Gelatina este
o pulbere usor galbuie, fara miros si fara gust, care contine 84-90% proteina, 1-2% saruri minerale si
8-15% apa.
Functie de metoda de obtinere, gelatina poate fi de doua tipuri:
-

tip A (pH izoelectric 3.8 - 6) se obtine prin hidroliza acida a colagenului

tip B (pH izoelectric 5- 7.4) se obtine printr-un tratament alcalin aplicat colagenului

Gelatina se poate folosi in industria alimentara ca si agent de clarificare, stabilizator, material de

acoperire sau in diverse produse de patiserie. In industria farmaceutica, gelatina este folosita pentru
obtinerea de capsule farmaceutice, tablete sau emusii.

Poliacrilamida
Gelurile de poliacrilamid se obin prin
polimerizarea a dou componente acrilamid
(AA) i metilen-bis-acrilamid (MBA). Prima
component polimerizeaz cu formarea unui
lan lung, iar cea de-a doua are dou capete
reactive permind formarea unor conexiuni
ntre lanurile liniare.

Parte experimentala
Scopul lucrarii de laborator il reprezinta sinteza de reele interpenetrate (IPN) sub form de
hidrogeluri pe baza de gelatina si poliacrilamida in doua etape succesive de sinteza:
a. Obtinere poliacrilamida (PAA) prin co-polimerizare radicalica fotoinitiata dintre AA si MBA.
b. Reticulare gelatina cu aldehida glutarica.

Materiale si metode
2.1. Materiale
- granule de gelatina (Gel), apa distilata, acrilamida (AA), N,N'-Metilen-bis-acrilamida (MBA),
fotoinitiator (Irgacure), aldehida glutarica (GA)
- pahare, tuburi falcon 50 ml, agitatoare magnetice (bara), parafilm, spatule, tavite de cantarire,
balanta, agitator magnetic cu incalzire, micropipete, cilindru gradat, pipete, cutii Petri,
transiluminator ECX-F26 (radiatie UV, = 312 nm)

2.2. Metode:
a) Pregatire solutie Gel
Solutia de gelatina (10 ml Gel conc. 20%) se va pregati prin dizolvarea directa a gelatinei in apa
distilata, la 40C, sub agitare magnetica; pulberea de gelatina se adauga treptat, pe masura dizolvarii
sale. Se vor elimina bulele de aer din solutia finala.

b) Pregatire 2 solutii diferite MBA / AA

- 15 ml solutie de AA de concentratie 15% + MBA 5% (wt) fata de cantitatea de AA
calculata = Proba 1
- 15 ml solutie de AA de concentratie 15% + MBA 10% (wt) fata de cantitatea de AA
calculata = Proba 2

! Atenie: acrilamida este neurotoxic! Folosii manui la prepararea soluiilor

c) pregatire amestec (AA+MBA) + Gel

Fiecare dintre solutiile de AA + MBA (Proba 1, 2) preparate anterior vor fi amestecate cu cate 5 ml
sol. Gel 20%.

d) adaugare sol. fotoinitiator

Pentru reticularea solutiilor MBA / AA este necesara o cantitate de 0.013 g Irgacure pur.
Solutia de fotoinitiator pregatita in prealabil prin dizolvarea Irgacure pur in apa distilata (80 C) are
o concentratie de 0.8%.

2-Hidroxi-4-(2-hidroxietoxi)-2-metilpropiofenona
(IRGACURE)
In fiecare dintre amestecuri se introduce cantitatea corespunzatoare de fotoinitiator necesara.
Compozitiile obtinute vor fi turnate in vase Petri (cu atentie pentru a nu forma bule de aer) si vor fi
introduse in transiluminator (radiatie UV, = 312 nm) maxim 60 min in vederea realizarii reactiei de
copolimerizare intre AA si MBA.
Se obtine un sistem de tip semi-IPN (PAA + Gel).
Dupa ce reactia de fotopolimerizare a avut loc, Petriurile cu membrane vor fi lasate sa ajunga la
temperatura camerei (timp de 10-15 min) dupa care se vor introduce la frigider (4oC, 15 min) in
vederea reticularii fizice a Gel. La expirarea timpului, membranele vor fi indepartate din Petri.

e) pregatire sol. GA
Se va pregati o solutie stoc de 100 ml sol. GA 1%; fiecare membrana obtinuta va fi imersata complet
in sol. GA. In vederea realizarii reticularii chimice a gelatinei prezente in sistem se lasa membranele
in sol. GA timp de 30 min (reticulare prin metoda difuziei).
Una dintre gruparile aldehida ale GA reactioneaza cu o amina primara din gelatina formand o
legatura de tip baza Schiff. Cealalta grupare functionala aldehida interactioneaza in mod similar cu o
alta amina primara. Astfel se realizeaza reticularea chimica a gelatinei.

! GA este un produs toxic. Manevrarea sa se face numai sub nisa. Spalati-va bine pe maini dupa
pregatirea solutiilor.

f) extractie in apa distilata

Membranele reticulate obtinute vor fi spalate cu apa distilata (extractie timp de 24 h) in vederea
indepartarii monomerilor nereactionati (AA sau MBA) si respectiv GA neconsumata in reactie.
5