Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com
1.
-
www.Medtorrents.com
www.Medtorrents.com
www.Medtorrents.com
determin sntatea uman din perspectiva sntii publice de ctre ministrul canadian al
sntii Lalonde M., n raportul Viziuni noi asupra sntii canadienilor
Conform conceptului spaiului sntii propus n acest raport, domeniile care determin
sntatea sunt descrise n Modelul epidemiologic ce determin starea sntii al lui Denver:
1. factori biologici (ereditate, caracteristici demografice ale populaiei);
2. factori ambientali (factorii mediului fizic i celui social: factori fizici, chimici, socioculturali,
educaionali);
3. factori comportamentali, atitudinile, obiceiurile. Stilul de via depinde de comportamente
care, la rndul lor, sunt condiionate de factorii sociali, dei stilul de via este rezultatul
factorilor sociali i al comportamentelor;
4. servicii de sntate (preventive, curative, recuperatorii)
www.Medtorrents.com
nevaccinai sau cu antecedente incerte de vaccinare. Pentru rapelurile la adulii corect vaccinai
anterior se folosesc vaccinurile dT, care conin o cantitate de anatoxin difteric mai mic dect
vaccinul DT, suficient pentru a menine imnitatea dobndit prin vaccinrile anterioare. La
copilul mare corect imunizat anterior, se administreaz o doz de DT n clasa I (la vrsta de 6-7
ani) i n clasa a VIII-a (la 13-14 ani). La adulii corect imunizai anterior, se administreaz doze
de rapel la interval de 10 ani cu vaccin dT.
Vaccinarea antipolio Primovaccinarea se face la vrsta de 2, 4, 6 luni, urmat de rapelul 1 la
vrsta de 12 luni i rapelul 2 la vrsta de 9 ani (clasa a 3-a).Pentru programul naional de
imunizri se folosete VPO (vaccin polio oral, cu virusuri polio vii atenuate), preparatul VPOT.
Trei doze vaccinale de VPO ofer o protecie de 95-100% mpotriva celor 3 tipuri de virus polio.
Deoarece vaccinarea se face pe cale oral, nu se administreaz copiilor cu tulburri digestive
importante (diaree), dect dup remisiunea acestora.
Vaccinarea antihepatit B
Eficacitatea vaccinului se pstreaz pe o perioad ce variaz ntre 3 i 11-12 ani, n ciuda
scderii nivelului anticorpilor
Vaccinarea ROR (mpotriva rujeolei, oreionului i rubeolei)
Se administraz o prim doz la vrsta de 12-15 luni, urmat de un rapel la vrsta de 6-7 ani (n
clasa I). Se folosesc trivaccinuri cu virusuri vii atenuate. O singur doz de vaccin este foarte
eficient mpotriva rujeolei, oreionului i rubeolei, folosirea sa ducnd la scderea semnificativ
a incidenei celor 3 boli.
Vaccinare mpotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib)
Vaccinurile conjugate cu Haemophilus Influenzae tip B se pot administra ncepnd de la vrsta
de 2 luni. Ideal este ca primo-vaccinarea s se efectueze la vrsta de 2, 4 i 6 luni, cu un rapel la
12 luni. La cei nevaccinai anterior cu vrste ntre 6-11 luni, primovaccinarea se efectueaz cu 2
doze de vaccin, administrate la interval de 4-8 sptmni.
Programul National de Imunizari al este urmatorul:
In maternitate:
vaccinarea antihepatita B (AHB)
vaccinarea antituberculoasa (BCG)
La 2 luni:
vaccinare antihepatita B (AHB)
vaccinare antipoliomielitica (VPOT)
vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP)
La 4 luni:
vaccinare antipoliomielitica (VPOT)
vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP)
La 6 luni:
vaccinarea antihepatita B (AHB)
vaccinare antipoliomielitica (VPOT)
vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP)
La 12 luni:
vaccinare antipoliomielitica (VPOT)
vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP)
La 12-15 luni:
vaccinarea antirujeolica (AR)
La 30-35 luni:
vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP)
5
www.Medtorrents.com
www.Medtorrents.com
www.Medtorrents.com
www.Medtorrents.com
Predispusi la:
Aparitia retardului in vorbire
Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale
Cresterea frecventei IRA, infectiilor infantile
Formarea bolilor alergice
Instalarea tonzilitei cronice
Intensificarea traumatismului menajer, a intoxicatiilor, cresterea patologiei generale
4.
Per 5-6 ani
Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice
Se formeaza activitatea nervoasa superioara
Are loc sinteza maximala a IgE
Se intensifica cresterea
Predispusi la:
Manifestari, reactii nevrotice
Cresterea nr de infectii infantile
Imbolnaviri prin helmintoze
Manifestarile reactiilor alergice
Instalarea multor maladii cronice
5.
Per de pubertate
are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere nervoase cu exceptia
formatiunii reticulare
formarea gandirii abstracte
sensibilitatea tesutului , fata de hormoni, in special sexuali
se formeaza personalitatea
se manifesta tendinta spre independenta
are loc micsorarea timusului si a masei limfatice
este posibila formarea dependentei eventuala a nicotinei, droguri, alcool.
Risc de neuroze, reactii psihotice, instalarea maladiilor psihosomatice, aparitia endocrinopatiilor,
traumatisme, cresterea de TBC, maladii limfoproliferative, aparitia bolilor ginecologice,
dermatologice, gravitate precoce.
9. Perioada copilului nou-nscut: caracteristici, particulariti.
Capul: faa este mic.Fontanela anterioar (FA, bregmatic) = 3cm/4cm, se nchide
progresivpn la vrsta de 18 luni. Fontanela posterioar (FP, lambdoid) de obicei nchis la
natere, dar poate fi i deschis, se nchide la 6-8 sptmni i msoar 6-8 mm. Sutura sagital
uneori este desfcut craniu moale congenital. Nasul este scurt, concav, nrile privesc nainte.
Pavilioanele urechilor sunt normal conformate i implantate.
Gtul este scurt.
Toracele este aproape cilindric.
Abdomenul este mare, depete rebordul costal, peretele abdominal are tonus muscular
sczut. Cordonul ombilical trece prin faza de mumificare, formarea anului de eliminare i apoi
cderea sa ntre a-6-a i a-10-a zi. Plaga ombilical se epidermizeaz treptat de la periferie spre
centru, iar cicatrizarea se termin ctre a-3-a sptmn. Datorit retraciei vaselor, cicatricea
ombilical se nfund.
Membrele inferioare sunt scurte condilii interni sunt mai puin dezvoltai de unde
rezult o ncurbare a membrelor inferioare n axul longitudinal.
Coloana vertebral este aproape rectilinie la natere.
9
www.Medtorrents.com
Pielea are o culoare roie intens (eritemul noului nscut) iar palmele i plantele sunt
albstrui. Eritemul n.n. este consecina abundenei de vase capilare largi i scurte, imperfeciunii
funciei vasomotorii, subirimii epidermului din care lipsesc ptura cornoas i pigmentul
melanic. Pielea este acoperit cu o ptur grsoas, glbuie (vernix caseosa) mai ales n regiunea
dorsal, piept, gt i la pliurile de flexie, secretat de glandele sebacee i de celulele speciale ale
amniosului. Aceasta este bogat n glicogen, acizi grai, colesterol i proteine. Are rol de
protecie a ftului contra frigului, mpotriva maceraiei pielii de ctre lichidul amniotic, aport
alimentar, aciune bactericid i antihemolitic. Dac o ndeprtm apare hipotrombinemie
accentuat, de aceea o lsm s se resoarb. Dup cteva zile de la natere apare o descuamare a
pielii, furfuracee sau n lambouri mici, pe abdomen, gt i membre. Eritemul toxic al nou
nscutului (Erythema Toxicum Neonatorum) apare cu o frecven variabil, 40 70 %. Clinic se
caracterizeaz prin arii mici tegumentare, eritematoase, centrate frecvent de o leziune papular
glbuie, cu localizare la nivelul feei, spatelui, feselor, extremitilor, respectnd plantele i
palmele. Poate fi nsoit i de alte manifestri alergice: coriz, edem palpebral. Apare datorit
unei sensibilizri la proteinele materne trecute prin placent sau datorit unui antigen trecut prin
mucoasa intestinal fa de care copilul are un anticorp format. Debuteaz la 24-48 ore dup
natere (poate s apar i la 7 10 zile de via) i se remite spontan, fr cicatrici. Se
recomand o igien riguroas i nu se administreaz nici un tratament (examenul microscopic
evideniaz infiltraii de eozinofile, iar culturile sunt negative). Nevii materni sunt pete de
culoare roie, ru delimitate, pe pleoapa superioar, rdcina nasului, ceaf. Dup cteva luni
dispar, lasnd uneori pete brune. Pata mongol este o pat albstruie, variabil ca mrime i
localizat
mai ales n regiunea lombo sacrat, fr semnificaie patologic. Lanugo este un pr fin care
acoper pielea ftului i persist dup natere pe umeri, spate, frunte, rdcina membrelor; este
mai abundent la prematur.
Unghiile nu prezint striaiuni longitudinale, ntrec pulpa degetelor la mini, iar la picioare
abia o ating.
Glandele sudoripare sunt puin dezvoltate.
Glandele sebacee sunt bine dezvoltate. La nivelul aripilor nasului, obrajilor, frunii i
brbiei apar elemente punctiforme, de coloraie albglbuie, care sunt mici chisturi ale glandelor
sebacee (milium faciale) ce dispar spontan. Paniculul adipos este dezvoltat pe fa, mai
puin pe membre i deloc pe abdomen.
Sistemul muscular, n mod fiziologic n.n. prezint o hipertonie muscular cu
predominena flexiei, consecina incompletei dezvoltri a centrilor corticali i a cilor nervoase.
Musculatura cefei rmne hipoton i nu permite susinerea capului.
Aparatul respirator
Toracele este cilindric, cu diametrul antero-posterior ceva mai mare dect cel transversal,
coastele sunt orizontale, respiraia este de tip abdominal. Frecvena respiratorie (FR): 60
resp/min la n.n., scad la 45 resp/min la 1 lun, 35 resp/min la 1 an. Ritmul poate fi uneori
neregulat cu crize de apnee, ritm Cheyne-Stokes, amplitudinea uneori inegal.
Mecanismul primei respiraii:
- ntreruperea circulaiei feto-placentare duce la acumulare de CO2 lipsa de O2 = factori
chimici i umorali care declaneaz respiraia;
- excitaiile mediului ambiant asupra terminaiunilor nervoase libere din piele;
- toracele care a fost comprimat de canalul pelvi-genital se destinde datorit elasticitii sale,
membrele superioare trec n abducie, fenomene care duc la mrirea de volum a cutiei toracice i
datorit vidului pleural se produce o aspiraie de aer n cile respiratorii care excit terminaiile
nervoase ale nervului vag de la nivelul pulmonului i declaneaz respiraia.
10
www.Medtorrents.com
Aparatul cardiovascular
Inima este globuloas, situat transversal, mpins de diafragmul ridicat. ocul apexian se
percepe n spaiul al IV-lea intercostal, la 1-2 cm n afara liniei medio-claviculare. esutul elastic
i conjunctiv al miocardului este puin dezvoltat iar epicardul este foarte subire. Zgomotele
cardiace se percep mai puternic din cauza peretelui toracic subire. Arterele au un coninut
crescut de fibre elastice i un calibru larg, ceea ce determin o hipotensiune fiziologic.
Circulaia periferic este lent, extremitile sunt reci i adesea cianotice, dei concentraia
oxigenului arterial este normal. Nou nscutul prezint o fragilitate capilar i o permeabilitate
vascular crescut. La natere pulsul este de 160 bti/min., scade la sfritul primei luni de via
la 120 bti/min. Tensiunea arterial la n.n. sistolic este n medie 70-80 mm Hg i diastolic 4050 mm Hg. Valorile hemoglobinei sunt influenate de volumul transfuziei placentare, astfel c la
n.n. la care pensarea cordonului ombilical se face
tardiv (dup ncetarea pulsaiilor) nivelul Hb i Ht este mai crescut dect la cei la care
pensarea se face precoce. Aceste valori prezint modificri fiziologice n funcie de greutatea
la natere i de vrsta copilului.
Aparatul digestiv prezint unele particulariti:
- adaptri ale cavitii bucale n vederea suptului (vor fi prezentate n cadrul particularitilor
anatomo fiziologice ale sugarului);
- flora microbian intestinal;
- meconiul.
Flora microbian intestinal. Tractul intestinal este steril la ft. n timpul naterii, prin trecerea
capului prin canalul pelvigenital, cavitatea bucal se colonizeaz cu stafilococi, colibacili,
streptococi, etc. Dup aproximativ 2 sptmni, tubul digestiv al n.n. alimentat natural va
dezvolta o flor aproape pur de bacil bifidus, n timp ce la n.n. alimentat artificial va predomina
bacilul coli.
Meconiul, scaunul n.n. n primele 2-3 zile, are culoarea verde nchis i consisten vscoas.
Este format din elemente biliare (colesterol, grsimi, sruri minerale, pigmeni biliari), elemente
amniotice (lanugo, celule cutanate pavimentoase, celule plate), elemente ale tractusului digestiv
(celule de descuamaie intestinal, suc gastric, intestinal, pancreatic, cu fermenii lor). Este urmat
de un scaun de tranziie, brun, cu lapte coagulat. Scaunele tipice de lapte uman apar la 2-3 zile i
sunt n numr de 4-6/zi.
Amilaza salivar, prezent de la natere, acioneaz i la nivel intestinal compensnd astfel
deficitul amilazei pancreatice.
Lipaza lingual prezint activitate normal la natere.
Lipaza gastric are o activitate crescut la n.n. i hidrolizeaz preferenial trigliceridele,
compensnd activitatea sczut a lipazei pancreatice.
Secreia enzimatic pancreatic: activitate normal a proteazei, sczut a lipazei; amilaza este
absent.
Secreia enzimatic intestinal este complet la n.n. la termen.
N.n. la termen este capabil de a efectua digestia i absorbia corespunztoare a proteinelor i a
lactozei din lapte, n timp ce absorbia lipidelor este redus.
Ficatul se palpeaz la 2 cm sub rebord, iar splina pn la 1 cm. Activitatea de detoxifiere
hepatic, ndeosebi glicuronoconjugarea, sinteza factorilor de coagulare, a lipoproteinelor i a
colesterolului sunt deficiente la natere.
Aparatul uro-genital
La n.n. rinichiul este deficitar funcional: filtrarea glomerular este redus (crete ulterior),
capacitatea de diluie este normal, dar cea de concentrare este limitat.
Diureza este de 75-100 ml/kg corp.
11
www.Medtorrents.com
12
www.Medtorrents.com
Aprarea antiinfecioas
Imunitatea nespecific:
- bariera mecanic este redus datorit subirimii extreme a stratului cornos i a pH-ului de
6,5-7,5 ca urmare a secreiei sudorale extrem de reduse.
- mucoasele au un important grad de permeabilitate nendeplinindu-i rolul de barier.
- imunitatea nespecific celular are un rol redus la nou nscut. n infecii grave numrul
leucocitelor nu crete. Aceast reducere a rspunsului leucocitar la o infecie ca i capacitatea
fagocitar sczut explic lipsa de limitare a procesului infecios i tendina de generalizare a
infeciilor la aceast vrst.
- imunitatea nespecific umoral: lizozimul inhib unele bacteria permind colonizarea
cavitii bucale cu flor saprofit normal, sistemul complement seric, opsoninelele i
properdina sunt deficitare, dar sinteza interferonului este n limite normale.
Imunitatea specific:
- celular: limfocitele T i B sunt maturate funcional.
- umoral: Ig G au valori egale cu cele din sngele matern i sunt singurele care traverseaz
placenta, mai ales n ultimul trimestru de sarcin. Ig G conin majoritatea anticorpilor
antibacterieni, antivirali, antitoxici funcie de gradul de stimulare al mamei. Ele scad n jurul
vrstei de 2 - 4 luni i apoi cresc odat cu imunogeneza proprie. Ig M nu traverseaz placenta,
dar s-au detectat niveluri sczute la ft n trimestrul III de sarcin. Prezena IgM n cantitate
crescut la nou-nscut sugereaz posibilitatea unei infecii congenitale (TORCH=
Toxoplasmosis, Other, Rubella, Cytomegalovirus, Herpes Simplex). Ig A serice nu trec bariera
placentar, dar pot fi sintetizate n cantitate redus din trimestrul II de sarcin. Sinteza Ig A
secretorii este prioritar n mucoasa respiratorie i digestiv. Ig E nu traverseaz placenta. Ele se
sintetizeaz n mucoase, amigdalele palatine i ganglionii limfatici.
Ig D sunt produse n celule din amigdalele palatine i ganglionii limfatici i se gsesc n
cantitate mic n ser.
10. Dezvoltarea fizic a copilului. Factorii ce influeneaz creterea i dezvoltarea copiilor.
Dezvoltarea fizica prezinta un proces dinamic de crestere (marirea taliei si greutatii corpului,
dezvoltarea proportiilor si segmentelor lui) si maturizarea biologica a copilului intro anumita
perioada a copilariei. Dezvoltarea fizica a copilului serveste drept indice al sanatatii si starii
normale.
Creterea i dezvoltarea reprezint cele mai importante fenomene ale copilriei, creterea fiind
reprezentat de mrirea cantitativ a celulelor, esuturilor i organelor, iar dezvoltarea fiind
fenomenul de modificare a organelor i aparatelor n vederea adaptrii la condiiile de via. Cele
dou procese se desfoar concomitent, ntr-un ritm propriu.
Creterea i dezvoltarea cuprind:
1. mecanismul creterii i dezvoltrii;
2. legile creterii;
3. factorii care influeneaz creterea.
Factorii care influeneaz creterea i dezvoltarea copilului sunt exogeni, endogeni i patologici.
Mecanismul prin care acetia acioneaz este deosebit de complex.
I. Factorii exogeni cei mai importani sunt: alimentaia, mediul geografic, factorii socioeconomici, factorii afectiv-educativi, exerciiile fizice, noxele chimice i radiaiile, factorii
culturali.
Alimentaia i exercit influena asupra creterii chiar din viaa intrauterin. O alimentaie
deficitar a femeii gravide duce la naterea unor copii cu greutate mic. De asemenea severitatea
13
www.Medtorrents.com
14
www.Medtorrents.com
- factorii genetici;
- factorii hormonali.
Factorii genetici sunt responsabili de caracterele constituionale, individuale ale
produsului de concepie i de dinamica creterii pn la maturizare, dup tipul morfologic
familial. Factorii ce acioneaz ulterior pot devia ntr-un mod mai mult sau mai puin reversibil
creterea i dezvoltarea determinate genetic. Transmiterea caracterelor prinilor asupra creterii
staturale a copiilor apare evident numai dac se raporteaz la aceeai vrst. Astfel copii se
aseamn cu prinii n perioada n care fenotipul este manifest. Studiul anomaliilor
cromosomice arat c toate modificrile numerice ale cromosomilor autosomali se nsoesc de
diminuarea taliei i deficit intelectual. Influena factorilor genetici este evident n cadrul
pubertii mai precoce la fete. Apariia diferenelor de cretere la pubertate sunt rezultatul
sensibilitii mai mari a cartilajelor de cretere la estrogeni fa de androgeni.
Factorii hormonali intervin att n timpul vieii intrauterine ct i postnatal. Funciile
endocrine ale embrionului i ftului sunt mai puin dezvoltate. Hormonii fetali au rol minor n
multiplicarea celular.
Hormonii materni: somatotrop, glucocorticoizii i mineralocorticoizii traverseaz n cantitate
suficient placenta, n timp ce insulina i hormonii tiroidieni n mic msur. Prolactina
elaborat de placent acioneaz asemntor hormonului somatotrop asupra creterii i
dezvoltrii ftului.
Hipotalamusul coordoneaz hipofiza cu ajutorul factorilor de eliberare hipofizotropi, care trec n
sistemul port al glandei i induc sinteza hormonilor specifici. Somatostatina inhib hormonul de
cretere hipofizar, insulina, glucagonul i hormonii digestivi, realiznd un echilibru hormonal.
Hipofiza intervine n cretere prin hormonul somatotrop (STH). Acesta produce proliferarea
condrocitelor n cartilajul seriat i creterea n lungime a oaselor. Aciunea sa asupra cartilajului
seriat este mediat de somatomedine.
Tiroida intervine prin hormonul tiroxina i triiodotironina care acioneaz sub control
hipotalamo-hipofizar. Hormonii stimuleaz sinteza proteinelor, procesele oxidative tisulare,
cresc activitatea enzimelor respiratorii, regleaz glicogenoliza, produc lipoliza i mresc
metabolismul bazal. Tiroida intervine n dezvoltarea creierului, n creterea dinilor i n
termogenez. Tiroxina produce hipertrofia condrocitelor n cartilajul de cretere
al osului i mineralizarea scheletului. Hormonii tiroidieni au rolul de a potena aciunea STHului. Mixedemul congenital fiind astfel caracterizat prin nanism i retard mintal.
Glandele suprarenale intervin n cretere prin hormonii glucocorticoizi i mineralocorticoizi.
Hormonii glucocorticoizi inhib creterea, activeaz catabolismul proteinelor i cresc eliminrile
de calciu i potasiu. Ei inhib aciunea hormonului somatotrop hipofizar prin stimularea
producerii n ficat a inhibitorilor somatomedinelor. Hormonii mineralocorticoizi stimuleaz
sinteza de ADN i reabsorbia tubular de sodiu i ap.
Timusul influeneaz creterea din primele luni de via avnd aciune sinergic cu STH-ul. El
particip la sistemele de aprare specific antiinfecioas avnd rol de maturare a limfocitelor T,
timodependente.
Pancreasul endocrin influeneaz creterea prin insulin i glucagon. Insulina este un hormon
anabolizant, care favorizeaz ptrunderea aminoacizilor n celule, particip la sinteza de ARN i
hipertrofia celulelor. Glucagonul inhib creterea, este un hormon catabolizant, mrete glicoliza
i inhib gluconeogeneza.
Paratiroidele prin intermediul parathormonului intervin n homeostazia calciului i n calcifierea
scheletului. Acesta acioneaz asupra celulelor intestinale, osoase i renale.
Glandele sexuale acioneaz prin intermediul hormonilor androgeni i estrogeni. Hormonii
androgeni au efect anabolic. Ei stimuleaz proliferarea celulelor cartilaginoase i particip la
15
www.Medtorrents.com
16
www.Medtorrents.com
www.Medtorrents.com
3) Masurile vor fi efectuate in prima jum a zilei(talia spre sfarsitul zilei se micsoreaza cu 12cm, din cauza nivelarii cupolei plantare, presiunii discurilor interverrtebrale, scaderii
tonusului muscular; masa corporala poate creste relativ
4) Incaperea trebuie sa fie suficient de calda si luminoasa.
5) Instrumentele folosite trebuie sa corespunda standardelor cunoscute si confectionate din
materiale care permit prelucrarea lor cu antiseptic.
Somatometria include aprecierea lungimilor, diametrelor, perimetrelor si masei
corporale.punctele antropometrice vor fi detreminate palpator, masuranduse inaltimea situarii lor
fata de podea in ordinea urmatoare:
1.suprasternale- pe linia medie a incisurii jugulare;
2.simfizal- mijlocul marg sup a simfizei
3.brahial- eminenta maximal lat a acromionului scapular
4.radial- in fosa cubitala, unde in mod palaptor se determina mar capului radiusului
5.stilion radiale- in partea lat proximala a articulatiei radio-carpiene.
6.degetal- falanga distala a degetului III al mainii
7.trohanterian- punctul maxim proeminent al partii sup a femurului
8.tibial- punctul sup al marg articulare interioare a tibiei pe partea interioara a articulatiei
genunchiului
9.fibular- marg inf a maleolei mediale
Calcularea lungimilor:
Trunchiului- dif dintre H sit de la podea a p.suprasternal si simfizal
Bratului- dintre acromion si radial
Antebrat- dintre radial si stilion radiale
Palmei- stilion radiale si degetal
Membr sup- trohanterion si tibiale mediale
Gambei- tibiale mediale si fibular
Membr inf- h trohanteriana de la podea
Talpii- dintre calcaneu si p terminal(p.acropodion-marg distala a falangei unghiale a degetului I
sau II)
Masurarea taliei
Pana la varsta de 24-36 luni, lung copilului va fi masurata cu ajutorul pediometrului:
1) Copilul este asezat in clinostatism, cu vertexul lipit de placa verticala
2) Capul este mentinut in pozitie corecta de catre insotitorul copilului
3) Genunchii sunt tinuti in pozitie de extensie de catre examinator
Dupa varsta de 2-3 ani se poate utiliza antropometrul:
1) Copilul sta vertical cu spatele drept
2) Cursorul antropometrului se ataseaza de vetex
3) Se fixeaza inaltimea la nivelul inferior al cursorului
Talia pe sezute se face cu pediometrul de lemn.
Fiecare masura se face cel putin de doua ori.
Masurarea diametrelor
D.cranian se face cu ajutorul craniometrului si sunt folosite punctele glabela, occipital, parietal,
mezosternal.
Se apreciaza si diametrele capului, incluzandse d.antpot, transversal.
Latimea CT e diferenta dintre diametrele sus numite.
D.biacromial, bitrohanterian- distanta dintre punctele brahiale; se apreciaza in raport unul cu
altul.
Masurarea perimetrelor se face cu banda metrica.
18
www.Medtorrents.com
Capul copilului va fi tinut in pozitie stabila, la sugar acest lucru poate fi mai usor de efectuat in
decubit dorsal; se va masura perim maxim. Perim CT se va efectua plasand banda metrica la
nuvelul mameloanelor pe partea ant si al unghiurilor scapulare pe partea
posterioare(inspir,expir,pauza). Se mai masoara perim bratului si gambei.
Aprecierea masei corporale se face prin cantarire(cantarul Ferbenks), stand in picioare. Masa
corporala este un parametru important al starii morfologice a organismului, ce exprima in linii
generale dezvoltarea armonioasa a aparatului osteo-muscular, tesutului adipos subcutanat si a
organelor interne.
18.Somatoscopia i fiziometria n aprecierea dezvoltrii fizice la copii.
Somatoscopia permite formarea unei impresii generale vizavi de DZF a celui examinat. Ea
include:
1) Examinarea aparatului locomotor:
Cutia craniana- mezocefalica, dolicocefalica, brahiocefalica; modificarile privind suturile,
fontanelele, constructia si forma lobilor frontali, parietali, osul occipital.
Cutia toracica- tipul(cilindrica,conica,plata),diverse modificari patologice se fixeaza.
Membre inf- examinate in poz drepti,fixanduse ulterior deformatii.
Coloana vertebrala examinata frontal si sagital poate evidentia modificari patologice izolate ca
lordoza cifoza scolioza.
Musculatura se apreciaza prin evaluarea gradului sa u de dezvoltare, elasticitatea musculara,
forma CT, a abdomenului. Deosebim 3 grade de dezvoltare a musculaturii: I- musc slab dezvrelieful musc slab pronuntat, elasticitate scazuta, CT plata, omoplatii deplasati de suprafata CT,
abdomen ptozat, forta musc slaba; II-musc dezv suficient- relief musc pronuntat, elasticitate
medie, CT cilindrica, unghiurile scapulare deplasate, peretele abdomenal in tonus, forta
musculara medie; III-musc dezv ft bine.
2) Examinarea tesutului adipos se face apreciind gradul de pronuntare a reliefului vaselor si
grosimea stratului adipos subcutanat. Grosimea pliurilor cutanate, cuprinzand si stratul adipos se
apreciaza cu ajutorul caliperelor in urmatoarele regiuni: pe CT, abdomen, sub omoplat, pe umar.
Grosimea pliuluise apreciaza in mm: I-oasele centurii scapulare si coastele conturate pronuntat,
grosimea pliurilor subcutanate panala 5 mm; II-relieful oaselor slab atenuat, grosimea pliurilor
subcutanate 6-9mm; III- relieful oaselor atenuat, contururile corpului rotungite, grosimea
pliurilor la copii 10-15mm, la maturi-pana la 20mm; IV-grosimea pliului subcutanat depaseste la
copii 15mm, la adulti 20mm.
3) Maturizarea biologica- criterii- aparitia si urmarirea punctelor de osificare-radiografia de
pumn; aparitia dentitiilor temporara si permanenta; aprecierea etapelor de dezvoltare
sexuala si agradului maturitatii sexuale se bazeaza pe urmarirea dezvoltarii semnelor
sexuale secundare.
4) Centrele de osificare- la nastere sunt 5 centre: femural distal, tibial proximal, calcanean,
talus, cuboidian.
Fiziometria include:
Spirometria- permite aprecierea volumului vital pulmonar si se efectueaza cu ajutorul
spirometrului: pacientul inspira adanc, retine respiratia, apoi expira exclusiv prin gura in
dispozitivul respectiv tot aerului inspirat. Investigarea se repeta de 2-3 ori si se fixeaza
rezultatul maxima in ml.
Puterea (forta musculara)- se masoara cu ajutorul dinamometrului printro strangere
maxima. Investigarea se repeta de 2-3 ori, fixanduse rezultatul maxim in kg.
Puterea de intindere se masoara cu un dinamometru special numai la adolescenti.
19
www.Medtorrents.com
www.Medtorrents.com
21
www.Medtorrents.com
Prozencefalizarea). nainte ca partea caudala sa fie deplin dezvoltata, partea anterioara a primei
somite cervicale ncepe sa se evagineze si sa formeze flexiuni si cavitati, fiecare cu anumite
semnificatii n dezvoltarea ulterioara. Initial se produc 3 evaginari: prozencefalul (creierul
anterior), mezencefalul (creierul mijlociu), si rombencefalul (creierul posterior). Cu timpul, pe
partile laterale ale prozencefalului apar alte 2 evaginari - veziculele optice - din care apoi se vor
dezvolta nervii optici si o parte din globii oculari. n ziua 36, prozencefalul se divide n diencefal
(posterior) si anterior in 2 vezicule telencefalice, care ulterior devin cele 2 emisfere cerebrale.
Simultan se formeaza si cavitatile telencefalice, care pe parcurs formeaza ventriculii cerebrali. n
acelasi timp cu divizarea creierului anterior (prozencefalul), se divide si cel posterior
(rombencefalul) n 2 structuri: una anterioara, constituind viitoarea punte si cerebelul si una
posterioara - viitorul bulb si nceputul maduvei spinarii. Cavitatile corespunzatoare devin
ventriculul IV. Mezencefalul ramne neschimbat, din el dezvoltndu-se pedunculii cerebrali si
lama cvadrigeminala. Cresterea si dezvoltarea continua si spre luna a 3-a. Concomitent, coarda
spinala se extinde caudal, odata cu dezvoltarea coloanei vertebrale. Agresiunile de orice tip sau
perturbarea acestei importante etape de formare a sistemului nervos induce malformatii
morfologice majore ca: holoprozencefalia, arinencefalia, agenezia de corp calos etc.
3. Neurogeneza, care ncepe ntre saptamnile 8-10g si continua si dupa nastere, consta n
proliferarea si migrarea neuronilor. Multiplicarea neuroblastilor n zonele germinative
periventriculare din prima jumatate a sarcinii face ca stocul total de neuroni sa fie constituit
definitiv spre 20 saptamni de gestatie (exceptie fac neuronii granulari din cortexul cerebelos si
din fascia dentata din hipocamp). La ultima lor mitoza neuronii migreaza de-a lungul unor ghizi
gliali, conform unei determinari genetice, pentru a constitui placa corticala. Ultimii neuroni care
migreaza se aseaza n partea cea mai externa, asa nct straturile externe ale cortexului se vor
dezvolta mai trziu dect cele profunde. Anomaliile din perioada neurogenezei pot produce
reducerea migrarii (microencefalie, agirie, lisencefalie), dezordini n locul ocupat de neuroni n
cortexul cerebral (displazii celulare) sau aglomerari n substanta alba de neuroni care nu mai
ajung la locul lor predestinat din scoarta cerebrala (heterotopii). n perioada dintre lunile 3-9g
(perioada fetala) sistemul nervos intra ntr-o faza distincta si importanta de dezvoltare
numita perioada de maturatie, care nu se ncheie dect dupa ctiva ani de la nastere. n luna a 3a, sistemul nervos central (SNC) este deja schitat n structura sa generala. Desi n forma
rudimentara, exista toate componentele creierului, maduvei spinarii si a celor 2 organe de simt ochiul si urechea, strns legate de dezvoltarea sistemului nervos. Ulterior apar conexiuni ntre
ventriculii laterali, ventriculul 3 se reduce n marime si se diferentiaza comisurile interemisferice
(corpul calos, trigonul si comisura alba anterioara). n a 2-a perioada de maturatie, care acopera
ultimele 20 saptamni, se produce cresterea cerebrala, legata pe de o parte de multiplicarea
celulelor gliale, nceputul mielinizarii si cresterea prelungirilor celulare (axonii). Paralel se
maturizeaza sistemul enzimologic cerebral.
Macroscopic apar primele rudimente ale scizurilor care se contureaza net abia spre sfrsitul
perioadei (luna 4g.- scizura silviana, luna 5g.- scizura Rolando, luna 6g.- scizura calcarina si
santurile principale ale lobilor frontal si temporal). La sfrsitul lunii 8g. sunt formati toti lobii
cerebrali.
La nivel microscopic, n perioada fetala ncepe un proces foarte important pentru dezvoltarea
sistemului nervos central deoarece ntre procesul de mielinizare si dezvoltarea functiilor
specifice SNC exista un paralelism linear.
Mielinizarea este considerata principalul indicator al maturizarii sistemului nervos. Ea continua
si dupa nastere (3 ani 1/2) dupa un program foarte strict nscris n genom. Astfel, exista o ordine
a mielinizarii diverselor fascicule, cele ascendente fiind mielinizate naintea celor descendente.
Mielinizarea este precedata de o marcata proliferare a celulelor gliale care sintetizeaza mielina
22
www.Medtorrents.com
23
www.Medtorrents.com
oza
mmol
/l
3,9
3,9
4,4
4,4
www.Medtorrents.com
4-5ani- fraze lungi, monologuri; perioada definitiva de dezvoltare a vorbirii. II perioda- de ce?
30.Metodele de apreciere a dezvoltrii neuro-psihice la copii de diferite vrste.
Testul DenverII este destinat aplicarii la copii aparent-normal de la nastere pana la 6 ani si are in
vedere performantele copilului in functie de varsta. Testul este valoros in screeningul copiilor
asimptomatici cu posibile probleme, in conformitatea suspiciunilor folosind o metoda obiectiva,
in monitorizarea copiilor cu risc in probleme de dezvoltare, ca de exemplu cei cu tulburari
perinatale.
Testul cuprinde 125 de probe care sunt dispuse in formularul testului in patru sectiuni, destinate
a explora urmatoarele functii:
1. Personal-social- acomodarea cu adultii si interesul pt asigurarea nevoilor proprii
2. Motricitatea fina- adaptabilitate- coordonarea ochi- mana, manuirea de obiecte mici si
rezolvaea de diverse probleme,
3. Limbaj- auz, intelegere, folosirea limbajului
4. Motricitatea grisiera-sedere, mers, sarit, miscare, musculatura ampla,
Testul cuprinde urmatoarele compartimente:
1. Motricitatea grisiera- tine capul, rostogoleste, sta in picioare
2. Limbaj
3. Motricitate fina-adaptabilitate- urmareste obiectul, zornaie sunatoarea, apucaintre degete,
face turn din cuburi, copiaza, coloreaza, alege, deseneaza, bea din ceasca, se dezbraca, se
spala
4. Personal social- priveste, zambeste, isi priveste mana, cauta jucariile, joc cu palmele.
5. Test de comportament
31.Particularitile dezvoltri neuro-psihice ale copilului nou-nscut. Reflexele fiziologice.
32.Particularitile dezvoltrii neuro-psihice a copilului n primul an de via.
33.Particularitile generale ale dezvoltrii neuro-psihice a copilului n primii 3ani de
via.
34.Noiune de retard neuro-psihic la copii.
Retardul mintal prezinta o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor
cognitive si a gandirii, care se produce pana la varsta de 3 ani cu afectarea inteligentei.
Retardul mental este definit prin criteriile:
- Reducerea semnificativa a performantelor intelectuale, reflectata prin testul de inteligenta
IQ mai mic de 70 si varsta mintala sub 14 ani la adult.
- Deficit al functiei de adaptare in cel putin 2 din domeniile de functionare a persoanei:
comunicare, ingrijirea propriei persoane, integrare sociala, pregatire scolara, activitate
profesionala. Nivelul capacitatii de integrare sociala divizeaza persoanele in: independenti
social, semidependenti si dependenti social.
Retardul mintal se clasifica in 4 forme si se bazeaza pe:
1.
Nivelul deficitului intelectual
2.
Nivelul maxim al dezvoltarii mintale pe carel poate atinge la maturitate
3.
Nivelul dezvoltarii limbajului(scris si citit)
4.
Nivelul maxim de independenta sociala
35.Metode de stimulare a dezvoltri neuro-psihice la copii de vrst fraged.
36.Fiziologia lactaiei i reglarea ei.
Secreia lactat este sub influena factorilor endocrini i nervoi:
25
www.Medtorrents.com
26
www.Medtorrents.com
Glucidele sunt n cantitate total de 55-60 g/l. Lactoza este n proporie mic (37 g/l).
Oligozaharidele sunt bogat reprezentate (23g/l) i favorizeaz implantarea bacilului bifidus n
intestinul nou-nscutului.
Lipidele totale sunt iniial n cantitate de 30g/l, n corelaie cu activitatea redus a lipazelor
intestinale ale n.n., iar nivelul lor crete ulterior. Acizii grai nesaturai mai ales cei eseniali sunt
n cantitate mare i au rol n dezvoltarea sistemului nervos.
Srurile minerale sunt n cantitate de 3,9g/l. Nivelul sodiului, fosforului, calciului,
fierului, zincului, cuprului este mare n colostru fiind n concordan cu cel al proteinelor.
Vitaminele A, E, C, B12 sunt bine reprezentate n colostru comparativ cu laptele matur.
Valoarea caloric a colostrului este de 58 kcal/100ml.
Laptele de tranziie
Stadiul de lapte de tranziie este delimitat de ziua a 6-a i a 10-a postpartum cu toate c
modificarea constituienilor biochimici i imunologici nc mai continu pn la o lun.
n aceast perioad scade coninutul de proteine, sruri minerale i pH-ul, i crete nivelul
lipidelor i al lactozei.
Laptele uman matur
Laptele uman matur are un coninut n ap de 87%.
Proteinele totale se gsesc n cantitate de 10g/l din care 4g/l cazeina i 6g/l proteinele din
lactoser (lactalbumine i lactoglobuline). Laptele uman (l.u.) este un lapte de tip albuminos n
comparaie cu laptele de vac (l.v.) care este bogat n cazein.
Cazeina uman este sintetizat de glanda mamar din acizii aminai din snge i are trei
fraciuni (alfa, beta i kappa-cazeina), ultima avnd rol n colonizarea cu Bacilus Bifidus a
intestinului sugarului alimentat natural.
Proteinele din lactoser au un rol fiziologic major: Alfalactalbumina conine lactosintetaza,
enzim implicat n sinteza lactozei, ceea ce explic nivelul ridicat al lactozei din laptele uman;
Lactoferina este o glicoprotein capabil s fixeze reversibil fierul i particip la absorbia
acestuia din lapte la nivelul intestinului i stomacului. Ea joac rol de chelator de fier sustrgnd
elementul indispensabil multiplicrii unor germeni patogeni de la nivelul intestinului i astfel are
aciune bacteriostatic. Lactoferina reprezint pentru sugar un factor suplimentar de protecie al
intestinului fa de agenii patogeni, alturi de IgAs, lizozim i Lactobacilus bifidus.
Betalactoglobulina este absent n laptele uman i prezent n laptele de vac de aceea laptele
uman este un aliment nealergizant. Albuminele serice (din lactoser) ndeplinesc rol de liganzi
pentru folai, vitamina B12, tirozin, zinc.
Imunoglobulinele:
- IgAs aglutineaz antigenii de origine alimentar, virusurile i enterotoxinele bacteriilor,
blocnd aderarea lor la suprafeele epiteliale. IgAs conin anticorpi anti E. coli, Shigella,
Salmonella, Klebsiella, Coxackie, Echo, virus poliomielitic, virus hepatitic B i virus rujeolic.
- Ig G i Ig M sunt n cantiti mici n lapte i nu difer structural de imunoglobulinele serice.
Enzimele laptelui uman au rol n digestia componentelor laptelui i n aprarea
antiinfecioas. Dintre acestea cele mai importante sunt:
- lizozimul - contribuie la liza unor germeni intestinali, poteneaz formarea anticorpilor;
- lipazele - rol n digestia trigliceridelor laptelui uman;
- alfaamilaza - catalizeaz hidroliza amidonului n maltoz i compenseaz deficitul amilazei
pancreatice i intestinale la sugar;
- proteaze i inhibitorii proteazelor - n cantitate mai mare comparativ cu laptele de vac,
catalizeaz hidroliza proteinelor.
n afara acestor componente laptele uman mai conine i aminoacizi liberi, dintre care taurina, cu
rol n resorbia lipidelor i dezvoltarea creierului. Proteinele laptelui uman sunt absorbite i
27
www.Medtorrents.com
utilizate de ctre sugar cu un randament optim. Nici un procedeu fizic sau chimic nu permite
obinerea unor proteine similare cu cele din laptele uman.
Glucidele, n cantitate de 70 g/l, sunt reprezentate de lactoz (beta lactoz - 60 g/l, versus
alfa lactoz n laptele de vac) i oligozaharide (10 g/l).
Lactoza este surs de galactoz care intr n compoziia cerebrozidelor creierului.
Oligozaharidele au rol n aprarea antiinfecioas nespecific, favoriznd colonizarea
intestinului cu Lactobacilus bifidus. Acesta determin acidifierea mediului intestinal, inhibnd
creterea germenilor patogeni, are rol antianemic i antirahitic (favorizeaz absorbia de Fe, Ca,
vit. D i lipide) i intervine n sinteza de vit. B i K.
Lipidele n cantitate de 36-40 g/l, sunt reprezentate mai ales de acizi grai nesaturai, dintre
care acidul linoleic are rolul cel mai important. Trigliceridele conin un raport egal ntre acizii
grai nesaturai i cei saturai. Acizii grai mono i polinesaturai (acid oleic, palmitoleic i
linoleic) reprezint peste 1/2 din totalul de acizi grai din laptele uman i au rol n maturarea
sistemului nervos n perioada neonatal. Colesterolul i lecitina sunt n cantiti mai mari n
laptele uman dect n laptele de vac. Prezena lipazei n laptele uman faciliteaz hidrolizarea
lipidelor i favorizeaz eliberarea de acizi grai rapid utilizabili pentru metabolismul energetic.
Srurile minerale Laptele uman are un coninut de 4 ori mai sczut n sruri minerale i
oligoelemente comparativ cu laptele de vac. Coninutul de sodiu fiind mai redus, este evitat
suprasolicitarea funciei renale.
Dei laptele uman conine de 4 ori mai puin calciu i de 6-7 ori mai puin fosfor dect laptele de
vac, raportul dintre cele dou elemente (Ca : P = 2 : 1) este favorabil pentru buna lor utilizare.
Fierul se gsete n cantitate de dou ori mai mare n laptele uman, iar utilizarea sa este net
superioar la sugarul alimentat natural, att n ceea ce privete absorbia intestinal ct i
ncorporarea n molecula de hemoglobin.
Coninutul n minerale al laptelui uman este puin influenat de aportul alimentar matern, el fiind
asigurat de depozitele materne. Astfel, dac fosforul i calciul sunt insuficiente n dieta mamei,
ele sunt obinute prin mobilizarea din depozitele osoase ale acesteia.
Vitaminele. Laptele uman conine att vitamine liposolubile (A, D, E, K) ct i
hidrosolubile (C, acid folic, complexul vitaminelor B) n proporii variabile, n raport cu aportul
alimentar. O diet echilibrat a mamei asigur aportul adecvat al acestor vitamine, cu excepia
vitaminei D. Cantitatea de vitamin D din laptele uman nu asigur necesitile sugarului chiar n
condiiile unei expuneri solare corecte, dar este mai mare comparativ cu cea din laptele de vac,
ceea ce explic incidena mai mic a rahitismului la sugarul alimentat natural.
Valoarea energetic a laptelui uman matur este de 65-68 kcal/100ml
39.Importana i avantajele alimentaiei naturale pentru copilul nou-nscut i sugar.
Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurand toate necesitatile
nutritive ale lor in primele 6 luni de viata si ii este necesar copilului pana in al 2-lea an de viata.
Laptele matern este mai mult decat o simpla colectiee de nutrienti si o protectie unica impotriva
infectiilor si alergiei. Alaptarea la san are efecte de lunga durata, avand in vedere cresterea si
dezvoltarea.
Principalele avantaje ale laptelui matern, pentru copil:
- Contine anticorpi, substante care ajuta la protejarea bebelusului de infectii, pana ce propriul sau
sistem imunitar se maturizeaza;
- Este usor de digerat, ceea ce face ca sugarul sa fie mai ferit de probleme digestive (dureri
abdominale, diaree, constipatie);
- Este lipsit de factori alergizanti, ceea ce reduce riscul aparitiei unor probleme alergice, cum ar
fi astmul, eczemele;
28
www.Medtorrents.com
- Studii recente au aratat ca alimentia la san poate ajuta copiilor susceptibili genetic la prevenirea
diabetului zaharat de tip 1 (diabet juvenil);
- Este proaspat si practic lipsit de bacterii, are temperatura optima, nu necesita preparare si nu
costa nimic;
- Sugarii hraniti natural au o dezvoltare dentara mai buna decat cei alimentati artificial.
Alimentatia la san, pe langa toate avantajele pe care le are pentru sugar, este benefica si pentru
mama. Alaptarea la san poate fi o rasplata suprema pentru ingrijirea bebelusului, momentele
alaptarii ducand la crearea unei relatii profunde intre mama si copil.
Alimentatia naturala ajuta la retractia uterului si la revenirea lui mai rapida la normal, precum si
la scaderea riscului de aparitie a cancerului de san la mama.
Pentru copil:
Reduce frecventa si durata patologiilor dispeptice
Se micsoreaza raspandirea si durata afectiuninilor diareice
Copilu e protejat contra infectiilor respiratorii
Scade frecventa otitelor medii si recidivarea lor
Protejeaza contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei, maningitei, botulismului, infectii
urinare
Este posibil micsorarea riscului de maladii autoimune
Micsoreaza riscul mortii subite
Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fata de laptele de vaci
E posibila reducerea riscului de dezvoltare a obezitatii ulterior
Imbunatateste acuitatea vizuala si nivelul dezvoltarii neuro-psihice
Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muscatura datorita stimularii dezvoltarii
adecvate a mandibulei
40.Avantajele alimentaiei naturale pentru mam.
1) Stabilirea precoce a lactatiei dupa nastere reface mai devreme puterile mamei;
2) Grabeste involutia uterului si micsoreaza riscul patologiilor post-partum, micsorand
mortalitatea materna; micsorand hemoragiile contribuie la mentinerea pierderilor de
hemoglobina (scazand pierderile), imbunatatind, astfel, nivelul fierului;
3) Prelungeste perioada de amenoree, protejand aparitia unei sarcini;
4) Accelereaza pierderile de greutate, acumulate pe parcursul sarcinii, femeia revenind mai
repede la greutatea corporala de inainte de sarcina;
5) Reduce riscul dezvoltarii cancerului mamar preclimateric;
6) Reduce riscul dezvoltarii cancerului ovarian.
41.Probleme i obstacole n alptarea la sn.
Din partea copilului:
- malformaii ale cavitii bucale (buza de iepure, gura de lup, retrognatismul);
- infecii (rinite, otite, pneumopatii);
- boli neurologice (hemoragii meningocerebrale, meningite, encefalite);
- prematuritate;
- boala hemolitic a nou-nscutului;
- ictere;
- vrsturi.
Din partea mamei:
29
www.Medtorrents.com
- furia laptelui;
- hipogalactia temporar a primiparelor;
- mameloane ombilicate;
- ragade mamelonare;
- limfangite, mastite;
Contraindicaii permanente:
Cauze materne:
- maladii viscerale evolutive grave: TBC, hepatit, SIDA, malarie, septicemii,
neoplazii/tratament cu citostatice, insuficien cardiac, insuficien renal;
- boli neuropshice: tulburri psihice grave/psihoza de lactaie, scleroza n plci,
epilepsie/tratament cu anticonvulsivante;
- alte situaii/boli: diabet zaharat, o nou sarcin cu vrsta de peste 20 sptamni.
Cauze legate de copil sunt rare, unele chiar excepionale:
- galactozemie congenital;
- intoleran ereditar/primar la lactoz;
- fenilcetonurie.
42. Hipogalactia (definiie, clasificare, profilaxie).
Hipogalactia- capacitatea de secretie diminuata a glandelor mamare in perioada de lactatie,
secretia de lapte poate aparea in orice perioada a alaptarii.
Clasificare:
In functie de cauza principala se deosebesc: primare si secundare
In functie de perioadele de declansare: precoce(in primele 10 zile dupa nastere) si tardive
In functie de gradul de insuficienta de lapte fata de necesitatile copilului se deosebesc 4 grade: Isub 25%; II- sub 25-50%; III- sub 50-75%; IV- sub 75%;
Cauze materne
dezvoltarea incompleta a glandei mamare
nutritia deficitara a mamei sau conditiile psihosociale nefavorabile
aparitia unei noi sarcini in lauzie
greselile in alaptare
anomaliile sanului (mameloane prea mari sau prea mici, mameloane scurte sau plate,
ombilicate sau imperforate)
ragade (rani aparute pe mamelon), angionevrite dureroase, infectii (limfangite, galactoforite,
mastite)
mastitele operate de la o sarcina anterioara duc la o reducere a laptelui cu 20%
primiparitatea (prima sarcina) sau multiparitatea in raport cu varsta mamei
prematuritatea, prin faptul ca prepararea glandei mamare nu este completa la data nasterii
preeclampsia si eclampsia, prin tulburarile umorale si prin crizele dese care debiliteaza
organismul
travaliile lungi, epuizante, precum si sectiunea cezariana
unele medicamente, utilizate sistematic post-partum (ex. ergotina sau unele medicamente
psihotrope).
Cauze psihice. Se citeaza lipsa de bunavointa a mamelor, care nu si-au dorit copilul (in sarcini
nedorite), emotiile puternice.
Cauze endocrine. Se mentioneaza insuficienta hormonului luteotrop (LTH) sau insuficienta
tiroidiana. Cel mai adesea se citeaza insuficientele hipofizare cauzate de sindromul Sheehan.
30
www.Medtorrents.com
www.Medtorrents.com
6. laptele de la nceputul suptului este mai apos (lapte iniial), iar la golirea snului este mai
gras (lapte final), dand senzaia de saietate copilului, dac copilului i este sete suge mai
puin timp, dac i este foame, mai mult, pentru a goli snul. Trebuie ncurajat golirea
snului de ctre copil!
7. i schimb gustul n funcie de dieta mamei, pregtind copilul pentru obiceiurile alimentare
ale familiei;
45.Diversificarea alimentaiei sugarului. Tehnica i regulile de introducere a
complimentului.
Principiile generale ale diversificarii alimentatiei sugarului
1. diversificarea va incepe numai daca sugarul este sanatos
2. se va introduce cate un singur aliment nou, la un singur pranz, care se va mari treptat in zilele
urmatoare la acelasi pranz, reducand proportional laptele, astfel in 7-8 zile sa se inlocuiasca
complet pranzul de lapte cu noul aliment
3. nu se introduc simultat 2 sau mai multe alimente noi, ci la intervale de minimum 5 zile.
Aceasta este necesar pentru adaptarea copilului la noul produs si pentru monitorizarea
tolerantei lui fata de acesta. La cele mai mici semne de intoleranta se exclude alimentul nou
introdus pe un timp de 1-2 saptamani, pana la refacerea digestiva, dupa care se va incerca
reintroducerea lui cu mai multa prudenta.
4. alimentul nou complimentar va administra de preferinta cu lingurita si nici intrun caz prin
biberon. Astfel se vor dezvolta deprinderile de alimentare pe deoparte, iar pe de alta parteveti avea siguranta ca copilul a primit o hrana consistenta din punct de vedere nutritiv si
caloric.
5. consistenta alimentelor complementare se va schimba treptat de la o masa bine omogenizata
la pireu, tocatura, apoi bucatelele mici.
6. nu este rational de administra doua pranzuri de acelasi fel pe zi. De obicei primul
complement in zi se administreaza la a doua priza alimentara, prima fiind cu lapte.
7. alimentul nou complimentar se administreaza inaintea laptelui pe care il inlocuieste, daca
copilul este alimentat artificial si dupa aplicarea la san, daca este alimentat natural
8. alegerea primului aliment nou se face in functie de starea de nutritie a sugarului: pentru
sugarul eutrofic- pireu de legume, iar pentru cel de nutritie scazuta- terci fainos fara gluten,
oreferabil pregatit pe un amestec adaptat, iar in lipsa lui- pe lapte de vaci diluat, apoi integral.
9. toate pranzurile de diversificare trebuie sa aiba o valoare calorica mai mare dacat pranzurile
de lapte, care se scot din alimentatie.
10.daca sugarul refuza sistematic alimentul nou introdus, se renunta temporar la administrarea
lui, deoarece exista riscul aparitiei anorexiei psihogene la sugar.
11.pe masura cresterii copilului oferitii posibilitatea de a se alimenta singur, sa ia alimente cu
manuta de exemplu, dar continuati sal alimentati activ si sal incurajati sa manance.
12.diversificarea urmareste scoaterea treptata a pranzurilor legate de lapte in scopul obisnuirii
sugarului cu alimente asemanatoare alimentatiei adultului
13.pe parcursul diversificarii se efectueaza un continuu monitoring al starii sanatatii copilului.
46.Caracteristica alimentelor folosite n diversificarea alimentaiei sugarului.
Produsele selectate pentru pregatirea hranei complementare se deosebesc in mare masura la
diverse categorii de populatie in functie de traditie si accesibilitate, dar in linii mari fac parte din
grupurile expuse mai jos.
Produse de origine vegetala
32
www.Medtorrents.com
Pe langa substantele nutritive produsele alimentare mai contin combinatii de diverse alte
substante, majoritatea carora le gasim in plante.
Produsele cerealiere- constituie alimentele de baza practic a tuturor categoriilor de populatie.
65-75% din continutul lor o constituie gucidele, 6-12%- proteinele, 1-5%- grasimile. Partea
majoritara a glucidelor este reprezentata prin amidon. Cerealierele reprezinta o sursa de
microelemte nutritive, concentrate mai cu seama in coaja boabelor, dar si fitati- substante ce
impiedica absorbtia micronutrientilor.
Cartofii- contin o cantitate neinsemnata de proteine, dar suficienta vitamina C si tiamina.
Legumele si fructele sunt sursa principala de vitamine, minerale, amidon si fibre alimentare. Ele
indeplinesc functia de aparare, prevenind insuficienta de microelemente nutritive si de regula
foarte putine grasimi.
Boboasele au mare importanta nutritiva, mai ales cand nu sunt suficiente produse de origine
animaliere. Ele contin carbohidrati compusi, cum ar fi amidonul, fibre alimentare, vitamine, si
minerale. Totodata ele contin si componente toxice, care au efecte de hemaglutinare si inhibare a
tripsinei.
Produsele de origine animaliera reprezinta o sursa importanta de de proteina, vitamina A fier
si folat. Carnea si pestele conton destul de mult zinc, iar lactatele- calciu.
Carnea, prin proteinele sale reprezinta o sursa importanta de substante azotoase cu o valoare
biologica deosebita.Valoarea biologica este conditionata in special de continutul de aminoacizi
esentiali.Grasimea din carne, pe langa aportul energetic, procura si acizii grasi esentiali : linoleic,
linolenic, arahidonic.Prin continutul sau in substante extractive, existente sau formate in procesul
de pastrare si prelucrare termica, carnea favorizeaza secretia masiva a sucurilor gastrice
stimuland digestia.In carnea si in produsele de carne, in conservele de carne alterate se dezvolta
substante cu un pronuntat caracter toxic cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, peroxidaza si
germeni, putresceina,cadaverina.
Ouale contin o serie de nutrieni esentiali pentru echilibrarea metabolismului. Atunci cand
echilibrul metabolic este perturbat apar si variatiile de greutate, poate chiar si perturbari ale
hormonilor cu afectarea tiroidei, ceea ce va accentua si mai mult cresterea in greutate.
Carnea de peste contine vitaminele A (necesara cresterii organismelor tinere si stimularii
formarii globulelor rosii; lipsa vitaminei A duce la tulburari ale vederii, la uscarea pielii si la
caderea parului), D (combate rahitismul), B (asigura functionarea sistemului nervos, protejarea
pielii, a ochilor si a mucoaselor). Datorita continutului bogat in fosfor, carnea de peste are o
actiune binefacatoare asupra sistemului nervos.
Lactatele si produsele lactate
Continut nutritive bogat, reprezinta un izvor de multe substante nutritive pentru organismul in
crestere al copilului. Nu trebuie sa fie introdus inainte de implinirea varstei de 9-12 luni.
Alimentele complementare se stabilesc pe baza capacitatii gastrice functionale si a greutatii
corporale medii la diferite varste . Astfel s-au facut estimari asupra cantitatiilor de alimente din
cadrul alimentatiei complementare pe diferite grupe de varsta.
47.Cronologia introducerii alimentelor complementare n alimentaia sugarului.
Produsele/ varsta
in luni
Suc de fructe
Pireu de fructe
Branza
Galbenus
10-12
50
50
40
50
50
40
1/2
50
50
40
1/2
50
50
40
1/2
50
50
50
2/3
33
www.Medtorrents.com
1/2Pireu de
legume
Unt
Ulei vegetal
Terci de crupe
Carne tocata
Ficat
Paine
Pesmeti
Biscuiti
6080
2
1-1.5
1060
130
150
160
160
3
2
150
4
2.5
160
5
2.5
180
5
3
180
5-20
5-20
20
20
3-5
3-5
3-5
20
20
5
5
5
30
30
10
10
10
34
www.Medtorrents.com
4. Sa ajute mamele sa initieze alimentatia naturala in prima jumatate de ora dupa nastere
5. Sa arate mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia chiar si atunci cand ele sunt
separate de copiii lor
6. Sa nu ofere NN alimente sau lichide decat laptele matern, cu exceptia cazurilor, cand este
indicat medical.
7. Sa practice roomingul, permitand mamelor si copiilor lor sa stea impreuna 24 ore din 24
8. Sa incurajeze alimentatia naturala la cerere
9. Sa nu ofere suzete,tetine copiilor care sug
10.Sa sustina crearea grupelor de sprijin pt alimentatia naturala si sa orienteze mamele catre
aceasta dupa externarea lor din spital sau clinica.
51.Noiune de alimentaie mixt i artificial. Reguli i cerine n alimentaia mixt a
sugarului.
Alimentatia mixta este tipul de alimentatie, cand copilul pe langa laptele matern mai primeste pe
parcursul zilei si un alt tip de lapte- amestec lactat adaptat sau neadaptat, raportul dintre ele fiind
diferit. Daca copilul primeste lapte matern mai putin de 1/5 din ratia zilnica, rstul revenind
amestecurilor lactate, se comsidera ca el este alimentat artificial.
Indicatiile pentru o alimentatie mixta sunt: hipogalactia, absenta mamei de la unele supturi prin
reluarea activitatii profesionale, prematuritate.
Tehnica alimentatiei mixte cuprinde 2 metode:
Metoda complementara este practicata in caz de hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se
aplica mai intai la san, apoi se administreaza suplimentul prin formula artificiala. Aceasta
metoda este cea mai recomandabila, fiind fiziologica si contribuind la mentinerea si stimularea
in continuare a lactatiei.
Metoda alternativa este utilizata atunic, cand mama nu poate aplica destul de frecvent la san
copilul, lipsind o perioada de timp de acasa. In acest caz se insista asupra alimentarii maxime cu
lapte stors, iar deficitul se va compensa cu formula lactata, inlocuind una sau mai multe aplicari
la san cu supliment. Aceasta metoda este mai putin recomandata, deoarece intervale mari intre
aplicarea la san influenteaza negativ lactatia, reducand progresiv cantitatea de lapte produc dde
catre mama.
52.Alimentaia artificial: indicaii, reguli i cerine privind volumul, produsele, regimul
de administrare.
Alimentatia artificiala- este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt lapte in loc
de laptele matern.
Tehnica de alimentatie artificiala include un sir de principii obligatorii si anume:
Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cand copilul este sanatos.
Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin talonarea tolerantei digestive, in
cantitati mici, care ulterior se vor mari.
Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi.
Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi compozitie, folosirea
mai multor formule mareste riscul aparitiei tulburarii digestive.
Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentatiei sugarului la o stagnare
neinsemnata a sporului ponderal sau la cea mai usoara schimbare a scaunului, mai ales in
primele 3 luni de viata; fiecare aliment nou necesita o perioada de adaptare adecvata.
35
www.Medtorrents.com
stagnare a sporului ponderal de unu, cinci- doua saptamani va impune modificari in dieta,
calcularea ratiei alimentare de facto, normata de corectiile calitative si cantitative
necesare.
Se va tine cont de particularitatile individuale ale sugarului in raport cu alaptarea la san
alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de igiena
ceea ce priveste pastrarea, pregatirea si folosirea vaselor necesare pentru prepararea
amestecurilor latescente.
Se impun masuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor, preparaea
formulelor de lapte la fiecare masa.
Daca bebelusul refuza un anumit supliment, nu se va insista, se renunta, apoi se va
reluaadministrarea lui dupa cateva zile.
Se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeazacresterea
ponderala.
Pe toata perioada alimentatiei artificiale, si nu numai, parintii trebuie sa tine legatura cu
medicul copilului, care va monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei
ponderale.
Un lucru trebuie de avut in minte, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau
de crestere si dezvoltare, de aceea el nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct
de vedere clinic de catre medic.
53.Cerinele OMS privind necesitile n ingredientele nutritive eseniale la copii.
54.Metodele de apreciere a volumului alimentar zilnic pentru copilul nou-nscut i sugar.
Ratia alimentara poate fi calculata dupa metodele clasice bine cunoscute: volumetrica si
energetica.
Pt un NN in primele 7 zile de viata poate fi folosita formula Finkelstein: L=(N-1)*70sau 80
Din ziua a 7- 14 se poate folosi formula Apert: V=1/10 din greutatea corpului +200
De la varsta de 2 sapt pana la 6-8 saptamani: V=1/5
De la varsta de 6-8 sapt pana la 4 luni: V=1/6
De la varsta de 4 luni pana la 6 luni: V=1/7
6-9luni: V=1/8; 9-12luni: V=1/9;
Dupa 4luni pana la 1 an ratia alimentara va constitui 900-1000m
Metoda calorimetrica: I trimestru-120; II trim-115; III-110; IV- 100.
55. Necesitile energetice ale copilului n primul an de via.
1-3luni-----120 kcal/kg/24h
4-6luni-----115 kcal/kg/24h
7-9luni-----110 kcal/kg/24h
10-12luni---100 kcal/kg/24h
Cantitatea de glucide in ratia alimentara trebuie sa acopere 30% din cantitatea de calorii, care
constituie in mediu 12.0-14.0g/kg
Lipide: pana la 4 luni=6,5-6; 4-9luni=6,0-5,5; 9-12luni=5,5-5,0;
56.Particularitile alimentaiei copilului mai mare de un an.
1 asigurarea unui program regulat al prinzurilor, necesita sa fie servite in conditiii de perfecra
igiena
2 absndonarea biberonului la consumarea alimentelor lichide
36
www.Medtorrents.com
Proteinele
Lipidele
Glucidele
Calorii
1-1,5 ani
4-4,5
4-4,5
15-16
110
1,5-3
14-15
100
4-6
3,5
3,5
14-15
90
6-11
12-13
80-70
12-15
2,5
2,5
10
70-60
Ratia calorica este acoperita de laptele de vaca, un ou intreg la 2-3 zile, 30-50 de gr de carne de
vita deasemenea unt smintina, uleiuri vegetale, se mai adauga biscuiti fructe legume, produse
zaharoare. Numarul meselor este de 5 pe zi dintre care 3 mese principale si 2 suplimentare.
57. Necesitile n proteine, lipide, glucide i energie a copiilor mai mari de 1 an.
1-3ani baieti-1230; fete-1165;
4-6anibaieti-1715; fete-1545;
Proteine: 1-3ani=14.5g/zi; 4-6ani=19.7g/zi;
Nevoile de glucide:
- prematuri: 6 8 g/kg/zi n prima sptmn datorit deficitului tranzitor de lactaz, apoi
nevoile cresc la 12 g/ kg/zi;
- nou - nscut IUGR: 18-25 g/kg/zi n perioada neonatal, pentru a combate hipoglicemia;
- sugar i copil mic: 12 g/kg/zi;
- precolar: 10 g/kg/zi;
- colar: 8 g/kg/zi.
Varsta
in ani
1-1,5
1,5-3
4-6
7-11
12-15
4-4,5
4
3,5
3
2,5
15-16
14-15
14-15
12-13
10
110
100
90
80-70
70-60
www.Medtorrents.com
n perioada 1-3 ani se impun modificri n alimentaia copilului care trebuie s fie ct mai
variat, estetic prezentat, iar meniul s fie alctuit n funcie de gradul de dezvoltare i
preferinele copilului.
Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul.
Se recomand ca cel puin o mas pe zi s fie servit mpreun cu ntreaga familie, aceasta
fiind o modalitate de cunoatere i interaciune reciproc.
Nevoia de lichide la aceast vrst este de 125 ml/kg/zi.
Nevoia de:
- proteine 2,5-3 g/kg/zi;
- lipide 4-5 g/kg/zi;
- glucide 10-12 g/kg/zi.
Necesarul de calorii la aceast vrst este de 80-100 Kcal/kg/zi.
Laptele de vac nu va depi 500 ml/zi.
Se va evita supraalimentaia cu glucide care predispune la carii dentare.
Copilul va primi 3 mese principale i dou gustri:
Masa de diminea va cuprinde 250 ml lapte de vac cu pine cu unt, gem / miere de
albine, brnz telemea, ou, unc slab.
Masa de prnz cea mai important, va fi compus din trei feluri:
- felul I sup sau ciorb de zarzavat sau carne, cu legume pasate;
- felul II carne tocat de pasre, vit (n medie 50 g), sub form de perioare, prjoale, rulad,
cu sos sau garnitur de legume. Carnea de porc slab se recomand dup vrsta de 2 ani. Se
contraindic carnea de berbec sau miel care se diger mult mai greu.
- felul III desertul va fi constituit din compot, prjitur de cas.
La sfritul mesei se vor oferi 100-150 ml ap.
Masa de sear va fi compus dintr-un prim fel (budinc, salate de legume, omlet,
papanai) i un al doilea fel care va conine 250 ml lapte sau iaurt cu pine sau biscuii.
Cele dou gustri de la ora 10 i 17 vor fi alctuite n general dinfructe i compoturi.
Administrarea forat de alimente este cauza anorexiei psihogene, desntlnit n familiile cu
copii hiperprotejai.
Alimentele interzise la aceast vrst sunt:
- alimente care pot provoca aspiraie: nuci, alune, fructe cu smburi, semine, floricele de
porumb, cartofi prjii, elin crud, pete cu oase,bomboane;
- dulciuri: prjituri cu crem, cereale cu zahr, buturi rcoritoare cu arome artificiale de
fructe;
- alimente greu de digerat: crnai, carnea de oaie, vnat sau conservat mncruri
prjite/grase, condimente;
- mazrea, fasolea boabe, varza se pot introduce n alimentaie dup vrsta de 2 ani;
- alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola.
59.Produsele alimentare indispensabile, folosite n alimentaia copilului mai mare de 3 ani,
necesitile n raia zilnic.
ALIMENTAIA COPILULUI NTRE 4 -7 ANI
Copilul va primi 3 mese principale i 2 gustri. Compoziia meselor va fi foarte variat. Laptele
va fi administrat n cantitate de cel mult 500 ml/zi.
Fructele i legumele se dau crude, ca salate sau preparate.
Carnea se d zilnic, n cantitate de 75 g, iar oul de 3-4 ori pe sptmn.
Pinea, recomandabil cea integral, nu va depi 150-200 g/zi.
Apa i dulciurile se indic la sfritul mesei pentru a nu afecta apetitul.
38
www.Medtorrents.com
39