SUPORT DE CURS

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR DE CREDIT

CAPITOLUL 1
ARIA DE APLICABILITATE I MONEDA DE RAPORTARE

Prezentele reglementri se aplic:

a) bncilor, persoane juridice romne;
b) organizaiilor cooperatiste de credit;
c) instituiilor emitente de moned electronic;
d) bncilor de economisire i creditare n domeniul locativ;
e) bncilor de credit ipotecar;
f) sucursalelor din Romnia ale instituiilor de credit strine denumite n
continuare instituii de credit.
.
Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional. Contabilitatea
operaiunilor efectuate n valut se ine att n moneda naional, ct i n valut.
Pentru necesitile proprii de informare, instituiile pot opta pentru ntocmirea
situaiilor financiare anuale i/sau a situaiilor financiare anuale consolidate
i ntr-o moned strin (valut).
Cursul utilizat pentru conversia n moned strin (valut) a situaiilor financiare
anuale i/sau a situaiilor financiare anuale consolidate, ntocmite n moned naional, este
cursul de schimb al pieei valutare comunicat de Banca Naional a Romniei n ultima zi bancar a
exerciiului financiar n cauz. Acest curs
se prezint n notele explicative.

PREVEDERI REFERITOARE LA SITUAIILE FINANCIARE ANUALE

SECIUNEA 1
DISPOZIII GENERALE PRIVIND SITUAIILE FINANCIARE ANUALE
Instituiile de credit i instituiile financiare nebancare ntocmesc situaii financiare anuale care
cuprind:
- bilan,
- cont de profit si pierdere,
- situaia modificrilor capitalurilor proprii,
- situaia fluxurilor de trezorerie,
- notele explicative.
Situaiile financiare anuale constituie un tot unitar.
1

Casele centrale ale cooperativelor de credit au obligaia s ntocmeasc att situaii financiare
anuale care reflect operaiunile i situaia lor financiar ct i situaii financiare anuale care
privesc operaiunile i situaia financiar a reelei cooperatiste de credit, privit ca o singur
entitate.
Situaiile financiare anuale ofer o imagine fidel a activelor, datoriilor, poziiei
financiare, profitului sau pierderii i fluxurilor de trezorerie ale instituiei.
13.
Dac, n cazuri excepionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementri
se dovedete contrar obligaiei prevzute la pct.11 trebuie s se fac abatere de la acea
prevedere, n vederea oferirii unei imagini fidele, n nelesul prevederilor pct.11. Orice astfel
de abatere trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu o explicaie a motivelor acesteia i
o situaie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau
pierderii.
Situaiile financiare anuale trebuie nsoite de o declaraie scris de asumare a rspunderii
conducerii persoanei juridice pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale n conformitate cu
prezentele reglementri.
Subunitile fr personalitate juridic, care aparin instituiilor, persoane juridice romne,
organizeaz i conduc contabilitatea proprie la nivel de balan de verificare, dac sunt
mputernicite n acest sens de ctre conducerea instituiei, fr a ntocmi situaii financiare.
Activitatea desfurat n strintate de subunitile fr personalitate juridic, i care
aparin instituiilor, persoane juridice romne, se include n situaiile financiare ale instituiei,
persoan juridic romn, i se raporteaz pe teritoriul Romniei, potrivit prezentelor reglementri.
Formatul bilanului i al contului de profit i pierdere, n special n ceea ce privete
forma adoptat pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciiu
financiar la altul. n cazuri excepionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice
astfel de abatere trebuie menionat n notele explicative, mpreun cu o explicaie a motivelor
care au determinat-o.
SECIUNEA a 2 - a
FORMATUL BILANULUI
21.
(1) Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint
elementele de activ, datorii i capital propriu ale instituiei la sfritul exerciiului financiar,
precum i n celelalte situaii prevzute de lege.
(2) n bilan elementele de activ i datorii sunt grupate dup natur i lichiditate,
respectiv natur i exigibilitate.
(3) n nelesul prezentelor reglementri:
a)

un activ reprezint o resurs controlat de ctre o instituie ca rezultat al unor

evenimente trecute, de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare
pentru instituie i al crui cost poate fi evaluat n mod credibil;
b) o datorie reprezint o obligaie actual a instituiei ce decurge din evenimente trecute
i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz
beneficii economice;
c) capitalurile proprii reprezint interesul rezidual al acionarilor n activele unei
instituii dup deducerea tuturor datoriilor sale.

Formatul bilanului este urmtorul:

Activ
1. Casa, disponibiliti la bnci centrale
2

2. Efecte publice i alte titluri acceptate pentru refinanare la bncile centrale:

(a) efecte publice si valori asimilate
(b) alte titluri acceptate pentru refinanare la bncile centrale
3. Creane asupra instituiilor de credit:
(a) la vedere
(b) alte creane
4. Creane asupra clientelei
5. Obligaiuni i alte titluri cu venit fix:
(a) emise de organisme publice;
(b) emise de ali emiteni, din care:
- obligaiuni proprii
6. Aciuni i alte titluri cu venit variabil
7. Participaii, din care:
- participaii la instituiile de credit
8. Pri n cadrul societilor comerciale legate, din care:
- pri n cadrul instituiilor de credit
9. Imobilizri necorporale, din care:
- cheltuieli de constituire
- fondul comercial, n msura n care a fost achiziionat cu titlu oneros
10. Imobilizri corporale, din care:
- terenuri i construcii utilizate n scopul desfurrii activitilor proprii
11. Capital subscris nevrsat
12. Alte active
13. Cheltuieli nregistrate n avans i venituri angajate
Total activ
Pasiv
1. Datorii privind instituiile de credit:
(a) la vedere
(b) la termen
2. Datorii privind clientela:
(a) depozite, din care:
- la vedere
- la termen
(b) alte datorii, din care:
- la vedere
- la termen
3

3. Datorii constituite prin titluri:

(a) titluri de pia interbancar, obligaiuni, titluri de crean negociabile n circulaie
(b) alte titluri
4. Alte pasive
5. Venituri nregistrate n avans i datorii angajate
6. Provizioane:
(a) provizioane pentru pensii i obligaii similare
(b) provizioane pentru impozite
(c) alte provizioane
7. Datorii subordonate
8. Capital social subscris
9. Prime de capital
10. Rezerve
11. Rezerve din reevaluare
12. Aciuni proprii
13. Rezultatul reportat
14. Rezultatul exerciiului financiar
15. Repartizarea profitului
Total pasiv
Elemente n afara bilanului
1. Datorii contingente, din care:
- acceptri i andosri
- garanii i active gajate
2. Angajamente, din care:
- angajamente aferente tranzaciilor de vnzare cu posibilitate de rscumprare
25.
Aciunile proprii rscumprate, potrivit legii, sunt prezentate n bilan ca o corecie a
capitalului propriu. Ctigurile sau pierderile legate de cumprarea, vnzarea, emiterea sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii ale instituiei nu vor fi recunoscute n contul de profit i
pierdere. Contravaloarea primit sau pltit n urma unor astfel de operaiuni este recunoscut
direct n capitalurile proprii.
26.
Drepturile asupra proprietilor imobiliare si alte drepturi similare, aa cum sunt definite
de legislaia naional, trebuie prezentate la Terenuri i construcii.
INTERESE DE PARTICIPARE se neleg drepturile n capitalul altor entiti,
reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legturi durabile cu aceste entiti,
sunt destinate s contribuie la activitile instituiei. Deinerea unei pri din capitalul
unei alte entiti se presupune c reprezint un interes de participare, atunci cnd
depete un procentaj de 20%.
28.
(1) Valorile urmtoarelor elemente trebuie s fie prezentate n notele explicative,
pentru fiecare din elementele 2 - 5 din Activ:
4

a) creanele (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societilor legate;

b) creane (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societilor n care instituia are un
interes de participare.
(2) Valorile urmtoarelor elemente trebuie s fie prezentate n notele explicative,
pentru fiecare din elementele 1, 2, 3 i 7 din Pasiv:
a) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) fa de societile legate;
b) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societilor n care instituia are un
interes de participare.
29.
(1) Activele subordonate trebuie prezentate, cu detalierea celor semnificative, n notele
explicative.
(2) n acest scop, activele (reprezentate sau nu prin titluri) sunt subordonate dac, n cazul
lichidrii sau al falimentului, vor fi rambursate numai dup satisfacerea celorlali creditori.
30. Activele gajate sau date n garanie, cu excepia numerarului, sunt meninute n
toate cazurile n bilanul instituiei, iar activele primite n gaj sau garanie, cu excepia numerarului,
nu figureaz n bilanul instituiei, chiar dac se refer la angajamente proprii sau n contul terilor.
31.
Toate angajamentele sub forma garaniilor de orice fel trebuie, n cazul n care nu exist
obligaia de a le prezenta ca datorii, s fie n mod clar prezentate n notele explicative, i trebuie
fcut distincie ntre diferitele tipuri de garanii recunoscute de legislaia naional. De asemenea,
trebuie fcut o prezentare separat a oricrei garanii valorice care a fost prevzut.
Angajamentele de acest tip care exist n relaia cu entitile afiliate trebuie prezentate distinct.
32.
Cheltuielile efectuate n cursul exerciiului financiar, dar care se refer la un exerciiu
ulterior, precum i veniturile care, dei se refer la exerciiul financiar n cauz, nu sunt ncasate
pn la expirarea acestuia, se prezint la elementul de Activ Cheltuieli nregistrate n avans i
venituri angajate. Atunci cnd orice valoare prezentat n cadrul elementului de Activ Cheltuieli
nregistrate n avans i venituri angajate este semnificativ, n notele explicative trebuie prezentate
particularitile fiecrei categorii de cheltuieli nregistrate n avans i venituri angajate, precum i
explicaii privind natura i valoarea acestora.
33.
Ajustrile de valoare cuprind toate coreciile destinate s in seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanului, indiferent dac acea reducere este sau nu
definitiv.
34.
Ajustrile de valoare pot fi: ajustri permanente, denumite n continuare amortizri,
i/sau ajustri provizorii, denumite n continuare ajustri pentru depreciere sau pierdere
de valoare (nregistrate n conturile de ajustri pentru depreciere deschise n cadrul claselor 1 - 4
din Planul de conturi, prevzut la Cap.8 din prezentele reglementri, i care diminueaz n bilan
valoarea activelor aferente), n funcie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustrii activelor.
35.
Provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i
care la data bilanului este probabil s existe, sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte n
ceea ce privete valoarea sau data la care vor aprea.
36.
Provizioanele prevzute la pct.35 sunt nregistrate n conturile corespunztoare deschise n
cadrul clasei 5 din Planul de conturi i sunt prezentate ca atare n bilanul instituiei.
37.
Provizioanele prevzute la pct.35 nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
38.
Aceste provizioane nu pot depi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare
stingerii obligaiei curente la data bilanului.
39.
Provizioanele prezentate n bilan la postul 6.(c) din Pasiv Alte provizioane
trebuie descrise n notele explicative, dac acestea sunt semnificative.
40.
Veniturile de ncasat nainte de data ncheierii exerciiului, dar care se refer la un exerciiu
financiar ulterior, precum i cheltuielile care, dei se refer la exerciiul financiar n cauz, urmeaz
a fi pltite dup expirarea acestuia, se vor prezenta la elementul de Pasiv Venituri nregistrate n
avans i datorii angajate. Atunci cnd orice valoare prezentat n cadrul elementului de Pasiv
Venituri nregistrate n avans i datorii angajate este semnificativ, n notele explicative trebuie
5

prezentate particularitile fiecrei categorii de venituri nregistrate n avans i datorii angajate,

precum i explicaii privind natura i valoarea acestora.
41.
(1) n situaia n care un credit a fost acordat de un sindicat sau un consoriu ce grupeaz
mai multe instituii, fiecare instituie care face parte din consoriu sau sindicat prezint doar
acea parte din credit pe care aceasta a finanat-o.
(2) n cazul unui credit consorial, aa cum este prezentat la alin.(1), dac valoarea
fondurilor garantate de o instituie depete suma pe care aceasta a finanat- o, garania
suplimentar trebuie prezentat ca datorie contingent (la elementul 1 n afara bilanului, rndul 2).
42.
(1) Fondurile pe care o instituie le administreaz n nume propriu dar n contul unei
tere pri trebuie s fie prezentate n bilan dac instituia achiziioneaz titlul legal pentru activele
respective. Valoarea total a unor asemenea active i datorii trebuie s fie prezentat separat, sau n
notele explicative, detaliat conform diferitelor elemente de Activ i Pasiv.
(2) Activele achiziionate n numele i n contul unei tere pri nu trebuie s
fie prezentate n bilan.
43.
Sunt considerate ca fiind la vedere, numai sumele care pot fi retrase n orice moment fr
preaviz sau sumele pentru care s-a convenit o scaden sau un preaviz de
24 de ore sau de o zi bancar.
44.
(1) Operaiunile de vnzare i rscumprare reprezint tranzacii ce implic transferul
de ctre o instituie sau un client (cedentul) ctre o alt instituie sau client (cesionarul)
de active, de exemplu, titluri, efecte de comer sau valori mobiliare, n condiiile unui
acord potrivit cruia aceleai active vor fi ulterior retrocedate cedentului la un pre stabilit.
(2) Dac cesionarul se angajeaz s retrocedeze elementele de activ la o dat determinat
sau care va fi determinat de cedent, respectiva tranzacie reprezint o operaiune de pensiune.
(3) Dac ns cesionarul nu are dect dreptul de a retroceda elementele de activ la
preul de cesiune sau un alt pre convenit dinainte, la o dat determinat sau care va fi determinat,
respectiva tranzacie reprezint o vnzare cu posibilitate de rscumprare.
(4) n cazul operaiunilor de pensiune, menionate la alin.(2), elementele de activ cedate
continu s figureze n bilanul cedentului; preul de cesiune ncasat de cedent va figura ca datorie
fa de cesionar. n plus, valoarea elementelor de activ cedate va fi prezentat ntr-o not
explicativ de ctre cedent. Cesionarul nu va prezenta elementele de activ achiziionate n
bilanul propriu; preul de achiziie pltit de cesionar va figura drept crean asupra cedentului.
(5) n cazul operaiunilor de vnzare cu posibilitate de rscumprare, menionate
la alin.(3), cedentul nu prezint n bilanul propriu elementele de activ cedate; acestea vor fi
nscrise n activul cesionarului. Cedentul va nregistra n cadrul elementului 2 din afara bilanului, o
valoare egal cu preul convenit n caz de rscumprare.
(6) Operaiunile de schimb la termen, opiunile, tranzaciile ce implic emisiunea de
titluri de datorie, n care emitentul se angajeaz s rscumpere parial sau integral emisiunea
nainte de scaden, precum i orice alte operaiuni similare, nu constituie operaiuni de vnzare i
rscumprare n sensul prezentelor reglementri.
SECIUNEA a 3 - a
PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN BILAN
Activ: Elementul 1 Casa, disponibiliti la bnci centrale
Acest element cuprinde:
a) numerarul aflat n casieria instituiei, bancnote i monede romneti i strine
care au curs legal;
b) numerar aflat n ATM-uri i ASV-uri;
6

c) cecuri de cltorie cumprate i neremise spre ncasare emitenilor;

d) soldurile conturilor de disponibiliti la bncile centrale i instituiile de
emisiune din Romnia i/sau din rile unde instituia de credit este implantat.
Aceste solduri trebuie s fie disponibile cu uurin n orice moment. Celelalte
creane privind aceste instituii trebuie prezentate la Creane asupra instituiilor de
credit (elementul 3 din Activ).
Activ: Elementul 2 Efecte publice i alte titluri acceptate pentru refinanare la bncile
centrale
46.
(1) Acest element cuprinde, la punctul (a), CERTIFICATELE DE TREZORERIE i
titlurile de crean asupra organismelor publice emise n Romnia, precum i instrumente de
aceeai natur emise n strintate, n situaiile n care sunt acceptate pentru
refinanare de banca central a rii sau rilor n care este implantat instituia. Acele titluri
de crean emise de organismele publice care nu ndeplinesc condiiile de mai sus, trebuie
prezentate la sub-elementul 5(a) din Activ.
(2) Acest element cuprinde, la punctul (b), alte titluri acceptate pentru refinanare la
bnci centrale, respectiv titlurile deinute n portofoliu, care au fost achiziionate de la instituii sau
de la clientel, n cazul n care sunt acceptate, conform legislaiei naionale, pentru refinanare de
banca central a rii sau rilor n care este implantat instituia.
Activ: Elementul 3 Creane asupra instituiilor de credit
47.
(1) Prin creane asupra instituiilor de credit se neleg toate creanele ce rezult din
tranzacii bancare, deinute de ctre instituia care ntocmete situaiile financiare, asupra
instituiilor de credit naionale sau strine, indiferent de destinaia acestora. Nu sunt incluse n acest
element creanele reprezentate prin obligaiuni sau orice alt titlu, care trebuie prezentate la
elementul 5 din Activ.
(2) n sensul alin.(1), prin instituie de credit se nelege orice entitate care corespunde
definiiei instituiei de credit prevzut la art.7 alin.(1) pct.10 din Ordonana de urgen a
Guvernului nr.99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri
i completri prin Legea nr.227/2007, bncile centrale i organizaiile bancare oficiale naionale i
internaionale. Creanele asupra entitilor care nu ndeplinesc condiiile de mai sus vor fi
prezentate la elementul 4 din Activ.
Activ: Elementul 4 Creane asupra clientelei
48.
Prin creane asupra clientelei se neleg toate elementele de activ care reprezint
creane asupra clienilor naionali sau strini, alii dect instituiile de credit, oricare ar fi
denumirea lor, cu excepia creanelor reprezentate prin obligaiuni sau orice alt titlu, care trebuie s
figureze la elementul 5 din Activ.
Activ: Elementul 5 Obligaiuni i alte titluri cu venit fix
49.
(1) Acest post cuprinde obligaiunile i alte titluri cu venit fix negociabile, emise de
instituiile de credit, de alte societi sau de organisme publice. Totui, obligaiunile i alte titluri cu
venit fix emise de organismele publice vor fi incluse n acest post numai dac nu ndeplinesc
condiiile pentru a fi prezentate la elementul 2 din Activ.
(2) Sunt asimilate obligaiunilor i altor titluri cu venit fix titlurile a cror dobnd
variaz n funcie de unii parametrii determinai, cum ar fi rata dobnzii de pe piaa interbancar
sau de pe piaa european.
(3) Numai obligaiunile proprii rscumprate i negociabile pot fi incluse n sub-elementul
5 (b).
Pasiv: Elementul 1 Datorii privind instituiile de credit
50.
(1) Prin datorii privind instituiile de credit se neleg toate datoriile ce rezult din
tranzacii bancare, ale instituiei care ntocmete situaiile financiare, fa de instituiile de credit
naionale sau strine, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse n acest post datoriile
7

subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv i nici datoriile reprezentate prin
obligaiuni sau orice alt titlu, care trebuie s fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Pasiv.
(2) n sensul alin.(1), prin instituie de credit se nelege orice entitate care corespunde
definiiei instituiei de credit prevzut la art.7 alin.(1) pct.10 din Ordonana de urgen a
Guvernului nr.99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri
i completri prin Legea nr.227/2007, bncile centrale i organizaiile bancare oficiale naionale i
internaionale.
Pasiv: Elementul 2 Datorii privind clientela
51.
(1) Datoriile privind clientela cuprind sumele datorate clientelei, alta dect instituiile
de credit n sensul pct.50, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse n acest element datoriile
subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv i nici datoriile reprezentate prin
obligaiuni sau orice alt titlu, care trebuie s fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Pasiv.
(2) Prin depozite se neleg exclusiv depozitele care ndeplinesc condiiile cerute n
acest scop de prevederile legale n vigoare.

(3) n acest element nu se includ certificatele de depozit care sunt titluri negociabile.
Pasiv: Elementul 3 Datorii constituite prin titluri
52.
(1) Acest element cuprinde att obligaiunile i datoriile pentru care au fost emise
certificate negociabile, n special certificatele de depozit care sunt titluri negociabile, titlurile de
pia interbancar i titlurile de creane negociabile, obligaiunile i alte titluri cu venit fix, ct i
datoriile care rezult din acceptri proprii i bilete la ordin n circulaie, cu excepia datoriilor
subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv.
(2) Prin acceptri proprii se neleg exclusiv acceptrile care sunt emise de instituie
pentru propria refinanare i n care aceasta figureaz ca prim debitor (tras). Pasiv: Elementul 7
Datorii subordonate
53.
n acest element se nregistreaz fondurile provenind din emisiunea de titluri sau din
mprumuturi subordonate, a cror rambursare, n caz de lichidare a instituiei, nu este posibil,
dect dup plata celorlali creanieri.
Pasiv: Elementul 8 Capital social subscris
54.
Acest element cuprinde toate sumele, indiferent de denumirea lor, care, n funcie de
forma juridic a instituiei respective, sunt privite, n conformitate cu legislaia naional, ca fiind
pri subscrise de ctre acionari sau asociai.
Pasiv: Postul 10 Rezerve
55.
(1) Acest element cuprinde rezervele legale, rezervele pentru riscuri bancare, rezervele
statutare sau contractuale i alte rezerve, cu excepia rezervelor din reevaluare care trebuie
prezentate la elementul 11 din Pasiv.
(2) Bncile pentru economisire i creditare n domeniul locativ nregistreaz fondul special
constituit n conformitate cu prevederile art.306 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.99/2006
privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri i completri prin
Legea nr.227/2007, cu modificrile i completrile ulterioare, n contul 519 Alte rezerve, analitic
distinct.
Elemente n afara bilanului: 1 Datorii contingente
56.
(1) Acest element cuprinde toate tranzaciile prin care instituia a garantat obligaiile
unei tere pri.
(2) n notele explicative trebuie prezentate natura i valoarea oricrui tip de angajament de
garanie, care este semnificativ n raport cu ansamblul activitii instituiei.
(3) Angajamentele reprezentnd andosri de efecte rescontate, precum i acceptrile
(altele dect cele proprii) se includ la acest element.
(4) Garaniile i activele gajate cuprind toate garaniile asumate i activele date n
garanie n contul unei tere pri, n special cauiunile i acreditivele irevocabile.
(5) Acest element cuprinde numai angajamentele irevocabile cu titlu oneros.
Angajamentele revocabile nu se nregistreaz n conturile de angajamente date din afara
bilanului, dar pot fi reflectate n conturile de eviden din afara bilanului. Elemente n afara
bilanului: 2 Angajamente
57.
(1) Acest element cuprinde toate angajamentele irevocabile care ar putea da natere unui
risc.
(2) n notele explicative trebuie prezentate natura i valoarea oricrui tip de angajament,
care este semnificativ n raport cu ansamblul activitii instituiei.
(3) Angajamentele rezultate din tranzacii de vnzare cu posibilitate de rscumprare
cuprind angajamentele asumate de ctre o instituie n cadrul tranzaciilor de vnzare cu
posibilitate de rscumprare, pe baza unor contracte ferme de vnzare cu posibilitate de
rscumprare, n nelesul pct.44.(3).
(4) Prevederile pct.56.(5) se aplic i acestui element.
9

SECIUNEA a 4 - a
FORMATUL CONTULUI DE PROFIT I PIERDERE
58.
Contul de profit i pierdere cuprinde veniturile i cheltuielile exerciiului, grupate
dup natura lor, precum i rezultatul exerciiului (profit sau pierdere).
59.
(1) Veniturile constituie creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub form de intrri sau creteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor,
care se concretizeaz n creteri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din contribuii
ale acionarilor.
(2) n categoria veniturilor se includ att sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n
nume propriu din activiti curente, ct i ctigurile din orice alte surse.
(3) Ctigurile reprezint creteri ale beneficiilor economice care pot aprea sau nu ca
rezultat din activitatea curent, dar nu difer ca natur de veniturile din aceast activitate.
60.
(1) Cheltuielile constituie diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor ori
creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalurilor proprii, altele dect cele
rezultate din distribuirea acestora ctre acionari.
(2) n categoria cheltuielilor se includ valorile pltite sau de pltit n nume propriu din
activiti curente, ct i pierderile din orice alte surse.
(3) Pierderile reprezint reduceri ale beneficiilor economice i pot rezulta sau nu ca urmare
a desfurrii activitii curente a instituiei. Acestea nu difer ca natur de alte tipuri de cheltuieli.

61.

Formatul contului de profit i pierdere este urmtorul:

1. Dobnzi de primit i venituri asimilate, din care:

- aferente obligaiunilor i altor titluri cu venit fix
2. Dobnzi de pltit i cheltuieli asimilate
3. Venituri privind titlurile
(a) Venituri din aciuni i alte titluri cu venit variabil
(b) Venituri din participaii
(c) Venituri din pri n cadrul societilor comerciale legate
4. Venituri din comisioane
5. Cheltuieli cu comisioane
6. Profit sau pierdere net din operaiuni financiare
7. Alte venituri din exploatare
8. Cheltuieli administrative generale
(a) Cheltuieli cu personalul, din care:
- Salarii
- Cheltuieli cu asigurrile sociale, din care:
- cheltuieli aferente pensiilor
(b) Alte cheltuieli administrative
10

9. Corecii asupra valorii imobilizrilor necorporale i corporale

10. Alte cheltuieli de exploatare
11. Corecii asupra valorii creanelor i provizioanelor pentru datorii contingente i angajamente
12. Reluri din corecii asupra valorii creanelor i provizioanelor pentru datorii contingente
i angajamente
13. Corecii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizri financiare, a
participaiilor i a prilor n cadrul societilor comerciale legate
14. Reluri din corecii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizri
financiare, a participaiilor i a prilor n cadrul societilor comerciale legate
15. Rezultatul activitii Curente
16. Venituri extraordinare
17. Cheltuieli extraordinare
18. Rezultatul activitii extraordinare
19. Impozitul pe profit
20. Alte impozite ce nu apar n elementele de mai sus
21. Rezultatul exerciiului financiar
62.

(1) Veniturile i cheltuielile care apar altfel dect n cursul activitilor curente ale
instituiei trebuie prezentate la Venituri extraordinare i Cheltuieli
extraordinare.
(2) Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente
sau tranzacii ce sunt clar diferite de activitile curente ale instituiei i care, prin urmare, nu se
ateapt s se repete ntr-un mod frecvent sau regulat.
(3) n nelesul prezentelor reglementri, prin activiti curente se neleg orice activiti
desfurate de o instituie, ca parte integrant a afacerilor sale, precum i activitile conexe n care
aceasta se angajeaz i care sunt o continuare a primelor activiti menionate, incidente acestora
sau care rezult din acestea.
(4) Pentru a stabili dac un eveniment sau o tranzacie se delimiteaz clar de activitile
curente ale instituiei, se are n vedere, mai degrab, natura elementului sau a tranzaciei aferente
activitii desfurate n mod curent de instituie, dect frecvena cu care se ateapt ca aceste
evenimente s aib loc.
(5) Exemple de evenimente sau tranzacii ce dau natere, n general, la elemente
extraordinare sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.
(6) Cu excepia cazului n care veniturile i cheltuielile prevzute la alin.(1) sunt
nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, n notele explicative trebuie prezentate explicaii
despre valoarea i natura acestora. Aceeai prevedere se aplic veniturilor i cheltuielilor legate de
un alt exerciiu financiar.
63.
Instituiile trebuie s prezinte n notele explicative proporia n care impozitul pe
profit afecteaz Rezultatul activitii curente i Rezultatul activitii
extraordinare.

11

SECIUNEA a 5 - a
PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN CONTUL DE PROFIT
I PIERDERE
Elementul 1 Dobnzi de primit i venituri asimilate
64.

Acest element cuprinde veniturile generate de activitatea bancar, incluznd:

a) veniturile realizate provenind din elementele nscrise la poziiile 1 - 5 i 12 din Activul

bilanului, oricum ar fi calculate. Asemenea venituri trebuie s includ i veniturile
generate de ealonarea discountului pentru activele achiziionate la o valoare mai mic
dect suma pltibil la scaden, precum i pentru datoriile contractate la o valoare mai
mare dect valoarea rambursabil la scaden;
b) veniturile rezultate din operaiunile la termen acoperite, ealonate pe durata efectiv a
operaiunii i care au caracter de dobnd;
c) taxe i comisioane de primit, cu caracter de dobnd i calculate n funcie de durat
sau la valoarea creanei sau a angajamentului dat.
Elementul 2 Dobnzi de pltit i cheltuieli asimilate
65.
Acest element cuprinde cheltuielile generate de activitatea bancar, incluznd: a)
cheltuielile provenind din elementele nscrise la poziiile 1 - 4 i 7 din Pasivul
bilanului, oricum ar fi calculate. Asemenea cheltuieli trebuie s includ i cheltuielile
generate de ealonarea primei pentru activele achiziionate la o valoare mai mare dect
suma pltibil la scaden, precum
i pentru datoriile contractate la o valoare mai mic dect valoarea
rambursabil la scaden;
b) cheltuielile rezultate din operaiunile la termen acoperite, ealonate pe durata efectiv a
operaiunii i care au caracter de dobnd;
c) taxe i comisioane de pltit, cu caracter de dobnd i calculate n funcie de durata sau
valoarea datoriei sau a angajamentului primit.
Elementul 3 Venituri privind titlurile
66.
Acest element cuprinde dividendele i alte venituri aferente aciunilor,
participaiilor i prilor n societile legate. Venitul din aciuni n societi de investiii
trebuie, de asemenea, inclus la acest element.
Elementele 4 Venituri din comisioane i
5 Cheltuieli cu comisioane
67.
Fr a prejudicia prevederile pct.64 i 65, veniturile din comisioane includ veniturile
aferente serviciilor acordate terelor pri, iar cheltuielile cu comisioanele includ cheltuielile
aferente serviciilor prestate de tere pri, n special:
- comisioane pentru garanii, administrarea creditelor n contul altor creditori
i pentru tranzaciile cu titluri n contul unor tere pri;
-

comisioane pentru plata operaiunilor comerciale i alte cheltuieli sau venituri

aferente acestora, cheltuieli de administrare a conturilor i comisioane pentru pstrarea n
custodie i administrarea titlurilor;
- comisioane percepute pentru operaiunile de schimb i pentru vnzarea i cumprarea
de monede sau metale preioase n contul unor tere pri;
- comisioane percepute n calitate de intermediar pentru operaiuni de credit sau de
plasament a contractelor de economii sau a celor de asigurri.
Elementul 6 Profit sau pierdere net din operaiuni financiare
68.

Acest element cuprinde:

12

a) rezultatul net din tranzacii cu titluri care nu au caracter de imobilizri financiare, i

coreciile i relurile din corecii asupra valorilor acestor titluri;
b) rezultatul net din operaiunile de schimb, fr a prejudicia pct.64 b) i 65 b);
c) rezultatul net din alte operaiuni de vnzare-cumprare care implic
instrumente financiare, inclusiv metale preioase.
Elementele 11 - Corecii asupra valorii creanelor i provizioanelor pentru datorii
contingente i angajamente i 12 - Reluri din corecii asupra valorii creanelor i
provizioanelor pentru datorii contingente i angajamente
69.
(1) Aceste elemente cuprind:
-

cheltuieli pentru corecii asupra valorii creanelor prezentate la elementele 3 i 4 din

Activul bilanului, precum i venituri din recuperri de creane trecute anterior pe
pierderi i din reluri din corecii asupra valorilor respective;
- cheltuieli pentru corecii asupra elementelor din afara bilanului prezentate la elementele
n afara bilanului 1 i 2 i reluri din corecii asupra valorii provizioanelor constituite
anterior.
(2) Coreciile de valoare pentru creanele privind instituiile de credit, clientela,
societile cu care instituia are o legtur de participaie i societile legate, se vor prezenta n
notele la situaiile financiare n cazul n care sunt semnificative.

13

Elementele 13 - Corecii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizri

financiare, a participaiilor i a prilor n cadrul societilor comerciale legate i 14 - Reluri
din corecii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizri financiare, a
participaiilor i a prilor n cadrul societilor comerciale legate
70.
(1) Aceste elemente cuprind:
-

cheltuieli pentru coreciile asupra valorilor elementelor 5 - 8 din Activ;

reluri din corecii efectuate anterior asupra elementelor respective, n msura n

care cheltuielile i veniturile se refer la titluri nregistrate ca imobilizri financiare,
participaii i pri n societile comerciale legate.
(2) Coreciile de valoare privind aceste valori mobiliare, participaii i pri n societile
legate sunt prezentate separat n notele la situaiile financiare, n msura n care acestea sunt
semnificative.
SECIUNEA a 6 - a
PRINCIPII CONTABILE GENERALE
71.
Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz n conformitate
cu principiile contabile generale prevzute n prezenta seciune, conform contabilitii de
angajamente. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd
tranzaciile i evenimentele se produc (i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este
ncasat sau pltit) i sunt nregistrate n contabilitate i raportate n situaiile financiare ale
perioadelor aferente.
72.
Principiul continuitii activitii. Trebuie s se prezume c instituia i desfoar
activitatea pe baza principiului continuitii activitii. Acest principiu presupune c instituia i
continu n mod normal funcionarea, fr a intra n stare de lichidare sau reducere semnificativ a
activitii. Dac administratorii unei instituii au luat cunotin de unele elemente de nesiguran
legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-i continua activitatea,
aceste elemente trebuie prezentate n notele explicative. n cazul n care situaiile financiare anuale
nu sunt ntocmite pe baza principiului continuitii, aceast informaie trebuie prezentat, mpreun
cu explicaii privind modul de ntocmire a acestora i motivele care au stat la baza deciziei
conform creia instituia nu i mai poate continua activitatea.
73.
Principiul permanenei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate n mod
consecvent de la un exerciiu financiar la altul.
74.
Principiul prudenei. Evaluarea trebuie fcut pe o baz prudent, i n special:
a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanului;
b) trebuie s se in cont de toate datoriile aprute n cursul exerciiului financiar
curent sau al unui exerciiu precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data
bilanului i data ntocmirii acestuia;
c) trebuie s se in cont de toate datoriile previzibile i pierderile poteniale aprute n cursul
exerciiului financiar curent sau al unui exerciiu financiar precedent, chiar dac acestea
devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii acestuia;
d) trebuie s se in cont de toate deprecierile, indiferent dac rezultatul exerciiului financiar
este pierdere sau profit.
75.
Principiul independenei exerciiului. Trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile
aferente exerciiului financiar, indiferent de data ncasrii sau plii acestor venituri i
cheltuieli.
76.
Principiul evalurii separate a elementelor de activ i de datorii. Conform acestui
principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.
77.
Principiul intangibilitii. Bilanul de deschidere pentru fiecare exerciiu financiar
trebuie s corespund cu bilanul de nchidere al exerciiului financiar precedent, cu excepia
14

cazurilor prevzute de prezentele reglementri.

78.
Principiul necompensrii. Orice compensare ntre elementele de activ i de datorii sau
ntre elementele de venituri i cheltuieli este interzis, cu excepia cazurilor prevzute de prezentele
reglementri. Eventualele compensri ntre creane i datorii ale instituiei fa de acelai operator
economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dup nregistrarea n
contabilitate a veniturilor i cheltuielilor la valoarea integral.
79.
Principiul prevalenei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul
elementelor din bilan si contul de profit i pierdere se face innd seama de fondul economic al
tranzaciei sau al operaiunii raportate, i nu numai de forma juridic a acestora.
80.
Principiul pragului de semnificaie. Elementele de bilan i de cont de profit i pierdere
care sunt indicate cu litere mici pot fi combinate dac:
a) acestea reprezint o sum nesemnificativ, n nelesul prevederilor pct.11;
sau
b) o astfel de combinare ofer un nivel mai mare de claritate, cu condiia ca elementele
astfel combinate s fie prezentate separat n notele explicative.
81.
Abateri de la principiile contabile generale prevzute n prezenta seciune pot fi efectuate
n cazuri excepionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate n notele explicative, precum i
motivele care le-au determinat, mpreun cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor,
datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderii.
SECIUNEA a 7 - a
REGULI DE EVALUARE
Reguli generale de evaluare
82.
Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz, n general, pe baza
principiului costului de achiziie sau al costului de producie. n situaia n care s-a optat pentru
reevaluarea imobilizrilor corporale se aplic prevederile pct.121
- 126 din prezentele reglementri.
83.
(1) La data intrrii n cadrul instituiei, bunurile se evalueaz
nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilete astfel:
a) la cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

se

b) la cost de producie pentru bunurile produse n cadrul instituiei;

c) la valoarea just pentru bunurile obinute cu titlu gratuit.
(2) n cazul menionat la lit.c), valoarea just se substituie costului de achiziie.
(3) Prin valoare just se nelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de
bunvoie ntre pri aflate n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii cu preul determinat
obiectiv.
(4) n cazul titlurilor de tranzacie, costul de achiziie nu include costurile de
tranzacionare direct atribuibile achiziiei de titluri, aceste costuri fiind nregistrate n conturile de
cheltuieli corespunztoare.
(5) n cazul celorlalte categorii de titluri, costul de achiziie include i costurile de
tranzacionare direct atribuibile achiziiei de titluri.
(6) Pentru titlurile cu venit fix clasificate n categoria titlurilor de plasament sau a
titlurilor de investiii, creanele din dobnzile calculate pentru perioada scurs de

15

la emisiunea acestora i pn n momentul achiziiei (cuponul scurs) pot fi nregistrate n conturile

de titluri sau n conturile de creane ataate corespunztoare. n acest ultim caz, diferena
dintre valoarea de achiziie i cuponul scurs este nregistrat n conturile de titluri corespunztoare.
84.
(1) Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i
alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale),
cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei
bunurilor respective.
(2) Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziie.
85.
(1) Costul de producie al unui bun cuprinde costul de achiziie a materiilor prime i
materialelor consumabile i cheltuielile de producie direct atribuibile bunului.
(2) Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de producie al
imobilizrilor cuprind cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie
consumat n scopuri tehnologice, manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, precum
i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia
acestora.
(3) n costul de producie poate fi inclus o proporie rezonabil din cheltuielile
care sunt doar indirect atribuibile bunului, n msura n care acestea sunt legate de perioada de
producie.
(4) Urmtoarele reprezint exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci
sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei n care au survenit, astfel:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste
limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n
procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie;
- regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n
forma i locul final;
- costurile de desfacere.
86.
(1) Dobnda la capitalul mprumutat pentru finanarea achiziiei, construciei sau
produciei de active cu ciclu lung de fabricaie poate fi inclus n costurile de producie, n msura
n care aceasta este legat de perioada de producie. n cazul
includerii dobnzii n valoarea activelor, aceasta trebuie prezentat n notele explicative.
(2) n sensul prezentelor reglementri, prin activ cu ciclu lung de fabricaie se nelege un
activ care solicit n mod necesar o perioad substanial de timp pentru a fi gata n vederea
utilizrii sau pentru vnzare.
87.
Evaluarea elementelor de activ i de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit
prezentelor reglementri i normelor emise n acest sens de Ministerul Economiei i Finanelor.
88.
(1) La ncheierea exerciiului financiar, elementele de activ i de pasiv de natura
datoriilor se evalueaz i se reflect n situaiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de
acord cu rezultatele inventarierii.
(2) n acest scop, valoarea de intrare se compar cu valoarea stabilit pe baza inventarierii,
denumit valoare de inventar. n acest caz, dac prin prezentele reglementri nu se prevede altfel,
se vor avea n vedere, printre altele:
a) Pentru elementele de activ, diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar i
valoarea contabil net a elementelor de activ se nregistreaz n contabilitate pe seama
unei amortizri suplimentare, n cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este
ireversibil sau se efectueaz o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci
cnd deprecierea este reversibil, aceste elemente meninndu-se, de asemenea, la
valoarea lor de intrare.
Prin valoare contabil net se nelege valoarea de intrare, mai puin amortizarea
i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenele constatate n plus ntre
16

valoarea de inventar i valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se

nregistreaz n contabilitate, pe seama elementelor corespunztoare de datorii.
89.
La data ieirii din cadrul instituiei sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i
se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
Imobilizri
90.
(1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii i deinute pe o
perioad mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziie sau la costul de
producie, cu respectarea prevederilor pct.91 i 92.
(2) Beneficiile economice viitoare reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect, la
fluxul de trezorerie sau de echivalente de numerar ctre instituie. Potenialul poate fi unul
productiv, fiind parte a activitilor de exploatare ale instituiei.
91.
(1) Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economic
se efectueaz n mod sistematic, reducndu-se valoarea contabil a acestora. Valoarea
contabil a acestor active este valoarea care este prezentat n bilan, fiind reprezentat de
costul de achiziie, costul de producie sau alte valori care substituie costul, diminuate cu
amortizarea cumulat pn la acea dat, precum i cu pierderile cumulate din depreciere.
(2) n nelesul prezentelor reglementri, prin durata de utilizare economic se nelege
durata de via util, aceasta reprezentnd:
a) perioada pe parcursul creia unitatea estimeaz c activul va fi disponibil pentru
utilizare de ctre instituie; sau
b) numrul unitilor produse sau a unor uniti similare ce se estimeaz c vor fi obinute
de instituie prin folosirea activului respectiv.
92.
(1) Atunci cnd se constat pierderi de valoare pentru imobilizrile financiare, trebuie
fcute ajustri pentru pierderea de valoare, astfel nct acestea s fie evaluate la cea mai mic
valoare atribuibil acestora la data bilanului.
(2) Imobilizrile trebuie s fac obiectul ajustrilor de valoare, indiferent dac duratele lor
de utilizare economic sunt limitate sau nu, astfel nct acestea s fie evaluate la cea mai mic
valoare atribuibil acestora la data bilanului, dac se estimeaz c reducerea valorii acestora este
permanent.
(3) Ajustrile de valoare prevzute la alin.(1) i (2) trebuie nregistrate n contul de
profit i pierdere i prezentate distinct n notele explicative, dac acestea nu au fost prezentate
separat n contul de profit i pierdere.
(4) Evaluarea la valorile minime, potrivit prevederilor alin.(1) i (2), nu poate fi continuat
dac nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost fcute ajustrile respective.
93.
Dac activele imobilizate fac obiectul ajustrilor excepionale de valoare exclusiv n
scop fiscal, n notele explicative se prezint valoarea ajustrilor i motivele pentru care
acestea au fost efectuate.
94.
(1) Activele incluse la elementele 9 i 10 din Activul formatului de bilan, trebuie s fie
evaluate ntotdeauna ca imobilizri.
(2) Activele incluse n alte elemente (posturi) din bilan trebuie s fie evaluate ca imobilizri atunci
cnd sunt destinate s fie folosite n mod durabil n activitatea instituiei.
(3) Surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare, rezultat n urma reevalurii
imobilizrilor corporale, poate fi transferat direct n rezultatul reportat, atunci cnd acest surplus
este realizat.
Imobilizri necorporale
95.
(1) Imobilizrile necorporale reprezint active identificabile, nemonetare, fr suport
material, deinute pentru furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi nchiriate terilor ori pentru
scopuri administrative.
(2) Imobilizrile necorporale cuprind: fondul comercial, cheltuieli de constituire,
alte imobilizri necorporale, avansuri pentru imobilizri necorporale i imobilizri necorporale n
curs.
17

96.
Imobilizrile necorporale trebuie recunoscute n bilan dac se estimeaz c vor genera
beneficii economice pentru instituie i costul acestora poate fi evaluat n mod credibil.
97.
(1) Fondul comercial apare, de regul, n urma combinrilor de ntreprinderi i reprezint
diferena dintre costul de achiziie i valoarea just la data tranzaciei, a prii din activele nete
achiziionate.
(2) n cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ, se au n vedere urmtoarele
prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaz, de regul, n cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b) totui, instituiile pot s amortizeze fondul comercial n mod sistematic ntr-o perioad de
peste cinci ani, cu condiia ca aceast perioad s nu depeasc durata de utilizare
economic a activului i s fie prezentat i justificat n notele explicative.
98.
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de nfiinarea sau dezvoltarea
unei instituii (taxe i alte cheltuieli de nscriere i nmatriculare, cheltuieli privind emisiunea i
vnzarea de aciuni i obligaiuni, cheltuieli de prospectare a pieei, de publicitate i alte cheltuieli
de aceast natur, legate de nfiinarea i extinderea activitii instituiei).
99.
(1) O instituie poate include cheltuielile de constituire la Active, caz n care poate
imobiliza cheltuielile de constituire. n aceast situaie, cheltuielile de constituire trebuie
amortizate n cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
(2) n situaia n care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face
nicio distribuire din profituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru
distribuire i a profitului reportat este cel puin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.
100. Sumele nregistrate la Cheltuieli de constituire trebuie explicate n note.
101. n cadrul altor imobilizri necorporale se nregistreaz cheltuieli de dezvoltare, concesiuni,
brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare, cu excepia celor create intern de
instituie, programele informatice create sau achiziionate de la teri, pentru necesitile proprii de
utilizare, precum i alte imobilizri necorporale.
102. (1) Imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea
rezultatelor cercetrii sau a altor cunotine, n scopul realizrii de produse sau servicii noi sau
mbuntite substanial, naintea stabilirii produciei de serie sau utilizrii.
(2)
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de
utilizare, dup caz.
(3)
n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete cinci ani,
aceasta trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu motivele care au determinat-o.
(4)
n situaia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate,
nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile
pentru distribuire i a profitului reportat este cel puin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.
(5)
Sumele nregistrate la Cheltuieli de dezvoltare trebuie explicate n notele
explicative.
103. (1) n cadrul avansurilor se nregistreaz avansurile acordate furnizorilor de imobilizri
necorporale.
(2) Imobilizrile necorporale n curs reprezint imobilizrile necorporale neterminate
pn la sfritul perioadei, evaluate la costul de producie sau costul de achiziie, dup caz.

18

104. Un element de natura imobilizrii necorporale raportat drept cheltuial ntr-o perioad nu
poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unei imobilizri necorporale.
105. (1) Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporal dup cumprarea
sau finalizarea acesteia se nregistreaz, de regul, n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt
efectuate.
(2) Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizrii necorporale atunci cnd este
probabil c aceste cheltuieli vor permite activului s genereze beneficii economice viitoare peste
performana prevzut iniial i pot fi evaluate credibil.
106. O imobilizare necorporal trebuie prezentat n bilan la valoarea de intrare, mai puin
ajustrile cumulate de valoare.
107. O imobilizare necorporal trebuie scoas din eviden la cedare sau atunci cnd niciun
beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar.
108. Ctigurile sau pierderile care apar o dat cu ncetarea utilizrii sau ieirea unei
imobilizri necorporale se determin ca diferen ntre veniturile generate de ieirea acesteia i
valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acesteia, i trebuie prezentate
ca venit sau cheltuial, dup caz, n contul de profit i pierdere.
Imobilizri corporale
109.

(1) Imobilizrile corporale reprezint active care:

a) sunt deinute de o instituie pentru a fi utilizate n prestarea de servicii, pentru a fi
nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; i
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

(2) Imobilizrile corporale cuprind: terenuri i construcii; instalaii tehnice i mijloace de

transport; mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane i materiale
i alte active corporale; avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie.
110. (1) Imobilizrile corporale n curs reprezint investiiile neterminate efectuate n regie
proprie sau n antrepriz. Acestea se evalueaz la costul de producie sau costul de achiziie,
dup caz.
(2) Imobilizrile corporale n curs se trec n categoria imobilizrilor finalizate dup recepia,
darea n folosin sau punerea n funciune a acestora, dup caz.
111. (1) Exemple de costuri care se efectueaz n legtur cu construcia unei
imobilizri corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:
a) costurile reprezentnd salariile angajailor, contribuiile legale i alte cheltuieli legate de
acestea;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului; d) costurile
iniiale de livrare i manipulare; e) costurile de instalare i
asamblare;
f) cheltuieli de proiectare i pentru obinerea autorizaiilor;
g) onorariile profesionale pltite avocailor i experilor etc.
(2) n costul unei imobilizri corporale pot fi incluse i costurile estimate iniial cu
demontarea i mutarea acesteia la scoaterea din eviden, precum i cu restaurarea amplasamentului
pe care este poziionat imobilizarea, atunci cnd aceste sume pot fi estimate credibil i instituia
are o obligaie legat de demontare, mutare a imobilizrii corporale i de refacere a
amplasamentului.
(3) Costurile estimate cu demontarea i mutarea imobilizrii corporale, precum i cele
cu restaurarea amplasamentului, se recunosc n valoarea acesteia, n coresponden cu contul de
provizioane corespunztor, 555 Provizioane pentru dezafectarea imobilizrilor corporale i alte
aciuni similare legate de acestea.
19

112.

Prevederile pct.128 se aplic i n cazul imobilizrilor corporale.

113. (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizri corporale trebuie recunoscute,
de regul, drept cheltuieli n perioada n care au fost efectuate.
(2) Cheltuielile efectuate n legtur cu imobilizrile corporale utilizate n baza unor
contracte de nchiriere, locaie de gestiune i a altor contracte similare, prin care se transfer
dreptul de utilizare a respectivelor bunuri pe o perioad de timp, fr a transfera substanial
riscurile i avantajele aferente dreptului de proprietate, se evideniaz n contabilitatea instituiei
care le-a efectuat, la imobilizri corporale sau drept cheltuieli n perioada n care au fost
efectuate, n funcie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate n
legtur cu imobilizrile corporale proprii.
114. (1) Costul reparaiilor efectuate la imobilizrile corporale, n scopul asigurrii utilizrii
continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuial n perioada n care este efectuat.
(2) Sunt recunoscute ca o component a activului investiiile efectuate la imobilizrile
corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie s aib ca efect mbuntirea
parametrilor tehnici iniiali ai acestora i s conduc la obinerea de beneficii economice viitoare,
suplimentare fa de cele estimate iniial.
(3) Obinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creterea veniturilor, fie indirect
prin reducerea cheltuielilor de ntreinere i funcionare.
115. (1) O imobilizare corporal trebuie scoas din eviden la cedare sau casare, atunci cnd
niciun beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar.
(2) Dac o instituie recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale
costul unei nlocuiri pariale (nlocuirea unei componente), atunci aceasta scoate din eviden
valoarea contabil a prii nlocuite, cu amortizarea aferent, dac dispune de informaiile necesare.
116. Ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau cedrii unei imobilizri corporale
trebuie determinate ca diferen ntre veniturile generate de scoaterea din eviden i valoarea sa
neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca venit sau
cheltuial, dup caz, n contul de profit i pierdere.
117. n cazul distrugerii totale sau pariale a unor imobilizri corporale, creanele sau sumele
compensatorii ncasate de la teri, legate de acestea, precum i achiziionarea ulterioar de active
noi sunt operaiuni economice distincte i trebuie nregistrate ca atare pe baza documentelor
justificative.
118. (1) Astfel, deprecierea activelor se evideniaz la momentul constatrii acesteia, iar
dreptul de a ncasa compensaiile se evideniaz pe seama veniturilor conform contabilitii de
angajamente, n momentul stabilirii acestuia.
(2) Exemple de asemenea compensaii pot fi nregistrate n urmtoarele situaii:
a) sume pltite/de pltit de ctre companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor
imobilizri corporale cauzat, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
b) sume acordate de guvern, n schimbul unor imobilizri corporale, de exemplu, terenuri care
au fost expropriate.
Imobilizri financiare
119. Imobilizrile financiare, n sensul prezentelor reglementri, cuprind: titluri de participare,
pri n societile comerciale legate i titluri destinate a fi folosite n mod

20

durabil n activitatea instituiei (titluri ale activitii de portofoliu i titluri de investiii).

120. (1) Obligaiunile i alte titluri cu venit fix care au caracter de imobilizri financiare
sunt prezentate n bilan la preul de achiziie.
(2) Atunci cnd preul de achiziie al acestor titluri este mai mare dect preul de
rambursare, diferena trebuie amortizat n mod ealonat, n aa fel nct s fie complet trecut pe
cheltuieli pn n momentul n care se rscumpr titlul. Diferena trebuie prezentat separat n
bilan sau n notele explicative.
(3) Atunci cnd preul de achiziie al acestor titluri este mai mic dect preul de
rambursare, diferena trebuie trecut la venituri, n mod ealonat, pe parcursul perioadei rmase de
scurs pn la rscumprare. Diferena trebuie prezentat separat n bilan sau n notele explicative.
Reguli alternative de evaluare a imobilizrilor corporale
121. (1) Instituiile pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfritul
exerciiului financiar, astfel nct acestea s fie prezentate n contabilitate la valoarea just, cu
reflectarea rezultatelor acestei reevaluri n situaiile financiare ntocmite pentru acel exerciiu.
(2) Amortizarea calculat pentru imobilizrile corporale astfel reevaluate se nregistreaz
n contabilitate ncepnd cu data de 1 ianuarie a anului urmtor celui pentru care s-a efectuat
reevaluarea.
(3) Evalurile efectuate cu ocazia reorganizrilor de instituii (fuziuni, divizri) nu
constituie reevaluare n sensul prezentelor reglementri contabile, aceste evaluri efectundu-se n
scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilan.
(4) n cazul efecturii reevalurii imobilizrilor corporale, acest lucru trebuie prezentat n
notele explicative, mpreun cu elementele supuse reevalurii, metoda prin care s-au calculat
valorile prezentate, precum i elementul afectat din contul de profit i pierdere.
122. (1) Reevaluarea imobilizrilor corporale se face la valoarea just de la data bilanului.
Valoarea just se determin pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de profesioniti calificai n
evaluare, membri ai unui organism profesional n domeniu, recunoscut naional i internaional.
(2) La reevaluarea unei imobilizri corporale, amortizarea cumulat la data reevalurii
este tratat n unul din urmtoarele moduri:

21

a) recalculat proporional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel nct

valoarea contabil a activului, dup reevaluare, s fie egal cu valoarea sa reevaluat.
Aceast metod este folosit, deseori, n cazul n care activul este reevaluat prin aplicarea
unui indice; sau
b) eliminat din valoarea contabil brut a activului i valoarea net, determinat
n urma corectrii cu ajustrile de valoare, recalculat la valoarea reevaluat a
activului. Aceast metod este folosit, deseori, pentru cldirile care sunt reevaluate la
valoarea lor de pia.
123. (1) n cazul n care, ulterior recunoaterii iniiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat
este determinat pe baza reevalurii activului respectiv, valoarea rezultat din reevaluare va fi
atribuit activului, n locul costului de achiziie/costului de producie sau al oricrei alte valori
atribuite nainte acelui activ. n astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului
avnd n vedere valoarea acestuia, determinat n urma reevalurii.
(2) Elementele dintr-o grup de imobilizri corporale se reevalueaz simultan pentru a se
evita reevaluarea selectiv i raportarea n situaiile financiare anuale a unor valori care sunt o
combinaie de costuri i valori calculate la date diferite.
(3) Dac un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face
parte trebuie reevaluate, cu excepia situaiei cnd nu exist nicio pia activ pentru acel
activ.
(4) O grup de imobilizri corporale cuprinde active de aceeai natur i utilizri
similare, aflate n exploatarea unei instituii.
(5) Exemple de grupe de imobilizri corporale sunt: terenuri; cldiri; maini i echipamente
etc.
(6) Reevalurile trebuie fcute cu suficient regularitate, astfel nct valoarea contabil s
nu difere substanial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just de la data bilanului.
(7) Dac un activ dintr-o grup de active nu poate fi reevaluat din cauz c nu exist o pia
activ pentru acel activ, activul trebuie prezentat n bilan la cost, minus ajustrile cumulate de
valoare.
(8) O pia activ este o pia unde sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
a) elementele comercializate sunt omogene;
b) pot fi gsii n permanen cumprtori i vnztori interesai; i c) preurile sunt
cunoscute de cei interesai.
(9) Dac valoarea just a unei imobilizri corporale nu mai poate fi determinat
prin referin la o pia activ, valoarea activului prezentat n bilan trebuie s fie valoarea sa
reevaluat la data ultimei reevaluri, din care se scad ajustrile cumulate de valoare.
124. (1) n cazul n care se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, diferena
dintre valoarea rezultat n urma reevalurii i valoarea la cost istoric trebuie prezentat la rezerva
din reevaluare, ca un subelement distinct n cadrul elementelor de capitaluri proprii. Tratamentul
n scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat n notele explicative.
(2) Indiferent dac valoarea rezervei a fost modificat sau nu n cursul exerciiului
financiar, instituiile trebuie s prezinte n notele explicative urmtoarele informaii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la nceputul exerciiului financiar;
b) diferenele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare n cursul exerciiului
financiar;
c) sumele capitalizate sau transferate ntr-un alt mod din rezerva din reevaluare n cursul
exerciiului financiar, prezentndu-se natura oricrui astfel de transfer, cu respectarea
legislaiei n vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfritul exerciiului financiar.
(3) Dac rezultatul reevalurii este o cretere fa de valoarea contabil net, atunci aceasta
se trateaz astfel:
22

a) ca o cretere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementelor de capitaluri

proprii, dac nu a existat o descretere anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent
acelui activ; sau
b) ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descreterea recunoscut
anterior la acel activ.
(4) Dac rezultatul reevalurii este o descretere a valorii contabile nete, aceasta se
trateaz ca o cheltuial cu ntreaga valoare a deprecierii, atunci cnd n rezerva din reevaluare nu
este nregistrat o sum referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scdere a rezervei
din reevaluare prezentat n cadrul elementelor de capitaluri proprii, cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve i valoarea
descreterii, iar eventuala diferen rmas neacoperit se nregistreaz ca o cheltuial.
(5) Rezerva din reevaluare trebuie redus n msura n care sumele transferate la aceasta
nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate i pentru obinerea
scopului su.
(6) Sumele reprezentnd diferene de natura veniturilor i cheltuielilor rezultate la
reevaluare trebuie prezentate separat n contul de profit i pierdere.
(7) Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuit, direct sau indirect, cu
excepia cazului n care surplusul din reevaluare reprezint ctig efectiv realizat. n sensul
prezentelor reglementri, surplusul de reevaluare inclus n rezerva din reevaluare se consider
realizat la scoaterea din eviden a activului pentru care s- a constituit rezerva din reevaluare. Cu
toate acestea, o parte din ctig poate fi realizat pe msur ce activul este folosit de instituie.
n acest caz, valoarea rezervei transferate este diferena dintre amortizarea calculat pe baza
valorii contabile reevaluate i valoarea amortizrii calculate pe baza costului iniial al activului.
(8) Cu excepia cazurilor prevzute la alin.(5) i la pct.94.(3), rezerva din reevaluare nu
poate fi redus.
125. Ajustrile de valoare se calculeaz n fiecare exerciiu financiar pe baza valorii atribuite
imobilizrii pentru acel exerciiu financiar.
126. n cazul n care se efectueaz reevaluarea, n notele explicative trebuie prezentate,
separat pentru fiecare element din bilan de natura imobilizrilor corporale reevaluate, urmtoarele
informaii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizrilor reevaluate i suma ajustrilor cumulate de
valoare; sau
b) valoarea la data bilanului a diferenei dintre valoarea rezultat din reevaluare i
cea reprezentnd costul istoric i, atunci cnd este cazul, valoarea cumulat a ajustrilor
suplimentare de valoare.
Active de natura stocurilor i alte active ce nu sunt deinute ca imobilizri
127. La evaluarea activelor de natura stocurilor, creanelor, obligaiunilor i altor titluri cu
venit fix, precum i a aciunilor i altor titluri cu venit variabil care nu sunt deinute ca imobilizri
financiare, vor fi avute n vedere urmtoarele aspecte:
a) Sunt aplicabile prevederile pct.85.(4) din prezentele reglementri.
b) Valoarea activelor de natura stocurilor, a creanelor, precum i a obligaiunilor
i a altor titluri cu venit fix, a aciunilor i a altor titluri cu venit variabil care nu sunt
deinute ca imobilizri financiare, nregistrate n contabilitate, va fi egal cu costul de
achiziie sau costul de producie, dup caz, cu respectarea prevederilor lit.c) de mai jos.
c) Ajustrile de valoare se fac pentru elementele de activ menionate mai sus, n vederea
prezentrii acestora la cea mai mic valoare de pia sau, n circumstane speciale, la o
alt valoare minim atribuibil acestora la data bilanului.
d) Evaluarea efectuat conform prevederilor lit.c) de mai sus nu poate fi continuat dac
motivele pentru care au fost fcute ajustrile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin
urmare, n situaia n care ajustarea devine total sau parial fr obiect, ntruct motivele
23

care au dus la reflectarea acesteia au ncetat s mai existe ntr-o anumit msur, atunci
acea ajustare trebuie reluat corespunztor la venituri.
e) Dac elementele de activ menionate la lit.b) fac obiectul ajustrilor de valoare cu
caracter excepional, exclusiv n scop fiscal, suma ajustrilor i motivele pentru care
acestea au fost efectuate trebuie prezentate n notele explicative.
128. Materiile prime i materialele consumabile care sunt n mod constant nlocuite i a cror
valoare total este de o importan secundar pentru instituie pot fi prezentate la Active la o
valoare i cantitate fixe, dac valoarea, cantitatea i structura acestora nu variaz n mod
semnificativ.
129. (1) Stocurile sunt active:
a) deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii;
b) n curs de producie n vederea vnzrii n procesul desfurrii normale a activitii;
c) sub form de materiale care urmeaz s fie folosite pentru desfurarea activitii
sau pentru prestarea de servicii.
(2) Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate n bilan la o valoare mai mare dect
valoarea care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor. n acest scop, valoarea stocurilor
se diminueaz pn la valoarea realizabil net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere.
(3) n nelesul prezentelor reglementri, prin valoare realizabil net se nelege
preul de vnzare estimat care ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii normale a activitii,
minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cnd este cazul, i costurile estimate
necesare vnzrii.
130. (1) Costul stocurilor i al altor active care nu sunt de obicei fungibile trebuie determinat
prin identificarea specific a costurilor individuale.
(2) Stocurile i alte active fungibile sunt bunuri de orice natur care nu se pot distinge n
mod substanial unele de altele.
(3) Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor
identificabile ale stocurilor i ale altor active.
(4) Identificarea specific nu poate fi folosit n cazurile n care stocurile i alte active
cuprind un numr mare de elemente, care sunt de regul fungibile.
131. (1) La ieirea din gestiune a stocurilor i altor active fungibile, acestea se evalueaz i
nregistreaz n contabilitate prin aplicarea uneia din urmtoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul ieit LIFO.
(2) Dac valoarea prezentat n bilan, rezultat dup aplicarea metodelor specificate n
alin.(1), difer n mod semnificativ, la data bilanului, de valoarea determinat pe baza ultimei
valori de pia cunoscute nainte de data bilanului, valoarea acestei diferene trebuie prezentat n
notele explicative ca total pe categorie de active.
(3) Potrivit metodei primul intrat - primul ieit (FIFO), bunurile ieite din gestiune se
evalueaz la costul de achiziie sau de producie al primei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului,
bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului urmtor, n
ordine cronologic.
(4) Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecrui
element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul
perioadei i a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate
fi calculat periodic sau dup fiecare recepie.
(5) Potrivit metodei ultimul intrat - primul ieit (LIFO), bunurile ieite din gestiune se
evalueaz la costul de achiziie sau de producie al ultimei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului,
bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului anterior, n
24

ordine cronologic.
(6) Metoda aleas trebuie aplicat cu consecven pentru elemente similare de natura
stocurilor i a activelor fungibile de la un exerciiu financiar la altul. Dac, n situaii
excepionale, administratorii decid s schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte
active fungibile, n notele explicative trebuie s se prezinte urmtoarele informaii:
a) motivul schimbrii metodei, i b) efectele
sale asupra rezultatului.
(7) O instituie trebuie s utilizeze aceleai metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natur i utilizare similare. Pentru stocurile cu natur sau utilizare diferit,
folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificat.
132. (1) Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ i valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent.
(2) Inventarul permanent const n nregistrarea n contabilitate a tuturor operaiunilor
de intrare i ieire, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a stocurilor, att
cantitativ ct i valoric.
133. (1) Titlurile transferabile care nu au caracter de imobilizri financiare sunt titlurile de
tranzacie i de plasament.
(2) Evaluarea ulterioar a titlurilor de tranzacie se efectueaz la valoarea de pia fr
deducerea costurilor de tranzacionare aferente vnzrii sau cedrii. Modificrile valorii de pia
sunt nregistrate n contul de profit i pierdere.
(3) Titlurile de tranzacie sunt nscrise n bilan la valoarea de pia, iar titlurile de
plasament la valoarea de achiziie sau la valoarea cea mai mic dintre valoarea de pia i cea de
achiziie.
(4) Pentru diferena negativ dintre valoarea de pia i valoarea de achiziie a titlurilor de
plasament se fac ajustri de valoare.
(5) Diferena pozitiv dintre valoarea de pia i valoarea de achiziie a titlurilor de
plasament se va prezenta n notele explicative.
Elemente de activ i pasiv exprimate n devize
134. (1) Elementele de activ i de pasiv exprimate n devize trebuie s fie convertite n lei la
cursul de schimb la vedere n vigoare la data ntocmirii bilanului cu excepia activelor n devize
nregistrate ca imobilizri financiare care sunt convertite n lei la cursul de schimb n vigoare la
data achiziionrii acestora.
(2) Prin curs de schimb la vedere n vigoare la data ntocmirii bilanului se nelege cursul
de schimb al pieei valutare comunicat de Banca Naional a Romniei n ultima zi bancar a
exerciiului financiar n cauz.
135. (1) Operaiunile de schimb la vedere neajunse la scaden trebuie s fie
convertite la cursul de schimb la vedere n vigoare la data ntocmirii bilanului.
(2) Tranzaciile de schimb la termen neajunse la scaden trebuie convertite la cursul la
termen rmas de scurs de la data ntocmirii bilanului.
136. (1) Diferenele dintre valoarea de intrare (contabil) a elementelor de activ i de pasiv, a
operaiunilor la vedere i la termen nregistrate n afara bilanului i sumele rezultate n urma
conversiei respectivelor elemente, efectuate n conformitate cu pct.134 i 135, vor fi evideniate n
contul de profit i pierdere.
(2) Pentru creanele i datoriile, exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de
cursul unei valute, eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din evaluarea
acestora se nregistreaz n contul de profit i pierdere. Determinarea diferenelor de valoare se
efectueaz conform pct.134.
Prime privind rambursarea obligaiunilor
137. (1) Atunci cnd suma de rambursat pentru datorii este mai mare dect suma primit,
diferena se nregistreaz ntr-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentat n bilan, ca o corecie a
datoriei, precum i n notele explicative.
25

(2) Valoarea acestei diferene trebuie amortizat printr-o sum rezonabil n fiecare
exerciiu financiar, astfel nct s se amortizeze complet, dar nu mai trziu de data de rambursare a
datoriei.
Provizioane
138.

(1) Provizioanele reprezint datorii cu exigibilitate sau valoare incert. (2) Un

provizion va fi recunoscut numai n momentul n care:
- instituia are o obligaie curent generat de un eveniment anterior;
-

este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv;
i
poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei.

Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

(3) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale
sau cheltuielile angajate, datorit factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea
viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:
a) datoriile din credite comerciale constituie obligaii de plat a bunurilor sau serviciilor ce au
fost primite de la ori expediate de furnizori i care au fost facturate sau a cror plat a fost
convenit n mod oficial cu furnizorii; i
b) cheltuielile angajate sunt obligaiile de plat pentru bunuri i servicii care au fost primite
de la ori expediate de furnizori, dar care nu au fost nc pltite, facturate sau nu s-a convenit
oficial asupra plii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajailor (de exemplu,
sumele aferente concediului pltit). Dei uneori este necesar o estimare a valorii sau
exigibilitii acestor datorii, elementul de incertitudine este n general mult mai redus dect
n cazul provizioanelor.
(4) Adesea, cheltuielile angajate sunt prezentate ca parte a datoriilor rezultate din credite
comerciale sau din alte activiti, n timp ce provizioanele sunt raportate separat.
(5) O obligaie curent este o obligaie legal, contractual sau implicit. (6) n
nelesul prezentelor reglementri:
a) o obligaie legal sau contractual este obligaia care rezult:
-

dintr-un contract (n mod explicit sau implicit);

din legislaie; sau

din alt efect al legii;

b) o obligaie implicit (de exemplu, obligaia prin care o instituie se angajeaz s efectueze
pli compensatorii personalului disponibilizat) este obligaia care rezult din aciunile unei
instituii n cazul n care:
- prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scris a instituiei sau dintr-o
declaraie suficient de specific, instituia a indicat partenerilor si c i asum anumite
responsabiliti; i
- ca rezultat, instituia a indus partenerilor ideea c i va onora acele
responsabiliti.
139. (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.
(2) Se vor recunoate ca provizioane doar acele obligaii generate de evenimente
anterioare care sunt independente de aciunile viitoare ale instituiei (de exemplu, modul de
desfurare a activitii n viitor).
140. (1) Provizioanele trebuie s fie strict corelate cu riscurile i cheltuielile estimate.
(2) Pentru stabilirea existenei unei obligaii curente la data bilanului, trebuie luate n
considerare toate informaiile disponibile.
141. Valoarea recunoscut ca provizion trebuie s constituie cea mai bun estimare la data
26

bilanului a costurilor necesare stingerii obligaiei curente.

142. Ctigurile rezultate din cedarea preconizat a activelor nu trebuie luate n considerare
n evaluarea unui provizion.
143. Dac se estimeaz c o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate
de ctre o ter parte, rambursarea trebuie recunoscut numai n momentul n care este sigur c va fi
primit. Rambursarea trebuie considerat ca un activ separat.
144. (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecrui bilan i ajustate pentru a reflecta cea
mai bun estimare curent. n cazul n care pentru stingerea unei obligaii nu mai este probabil o
ieire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
(2) Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniial recunoscut.
(3) Provizioanele se evalueaz naintea determinrii impozitului pe profit, tratamentul
fiscal al acestora fiind cel prevzut de legislaia fiscal.
Subvenii
145. n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile aferente
veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii guvernamentale i alte
instituii similare naionale i internaionale.
146. n cadrul subveniilor se reflect distinct:
-

subvenii guvernamentale;

mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii;

alte sume cu caracter de subvenii.

147. (1) Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora principala
condiie este ca instituia beneficiar s cumpere, s construiasc sau s achiziioneze active
imobilizate.
(2) O subvenie guvernamental poate mbrca forma transferului unui activ nemonetar,
caz n care subvenia i activul sunt contabilizate la valoarea just.
(3) n conturile de subvenii pentru investiii se contabilizeaz i donaiile pentru
investiii, precum i plusurile de inventar de natura imobilizrilor corporale i necorporale.
148. Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile, altele dect cele pentru
active.
149. Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor
corespunztoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze.
150. (1) Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve. (2)
Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea
just, se nregistreaz n contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit
amnat. Venitul amnat se nregistreaz n contul de profit i pierdere pe msura nregistrrii
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
151. (1) Restituirea unei subvenii referitoare la un activ se nregistreaz prin reducerea
soldului venitului amnat cu suma rambursabil.
(2) Restituirea unei subvenii aferente veniturilor se efectueaz fie prin reducerea
veniturilor amnate dac exist, fie, n lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
(3) n msura n care suma rambursat depete venitul amnat sau dac nu exist un
asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integral restituit, se recunoate imediat ca o
cheltuial.
Rezultatul exerciiului
152.

(1) Profitul sau pierderea se stabilete cumulat de la nceputul exerciiului financiar.

(2) Rezultatul exerciiului, respectiv profitul sau pierderea, se determin ca diferen ntre
veniturile i cheltuielile exerciiului.
(3) Rezultatul definitiv al exerciiului financiar se stabilete la nchiderea acestuia i
27

reprezint soldul final al contului de profit i pierdere.

(4) Repartizarea profitului se nregistreaz n contabilitate pe destinaii, dup aprobarea
situaiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaz n conformitate cu prevederile
legale n vigoare.
(5) Sumele reprezentnd rezerve constituite din profitul exerciiului financiar curent, n
baza unor prevederi legale, se nregistreaz n conturile de rezerve corespunztoare n contrapartid
cu contul Repartizarea profitului. Profitul contabil rmas dup aceast repartizare se preia la
nceputul exerciiului financiar urmtor celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale
n contul Rezultatul reportat, de unde urmeaz a fi repartizat pe celelalte destinaii legale.
Evidenierea n contabilitate a destinaiilor profitului contabil se efectueaz dup adunarea general
a acionarilor sau asociailor care a aprobat repartizarea profitului, prin nregistrarea sumelor
reprezentnd dividende cuvenite acionarilor sau asociailor, rezerve i alte
destinaii, potrivit legii. Instituiile nu pot reveni asupra nregistrrilor efectuate cu privire la
repartizarea profitului.
(6) Pierderea contabil reportat se acoper din profitul exerciiului financiar i cel
reportat, din rezerve, prime de capital i capital social, potrivit hotrrii adunrii generale a
acionarilor sau asociailor, cu respectarea prevederilor legale. n lipsa unor prevederi legale
exprese, stabilirea ordinii surselor din care se acoper pierderea contabil este de competena
adunrii generale a acionarilor sau asociailor, respectiv a consiliului de administraie.
(7) nchiderea conturilor Profit sau pierdere i Repartizarea profitului se efectueaz la
nceputul exerciiului financiar urmtor celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale.
Ca urmare, cele dou conturi apar cu soldurile corespunztoare n bilanul ntocmit pentru
exerciiul financiar la care se refer situaiile financiare anuale.
Active i datorii contingente
153. (1) Un activ contingent este un activ potenial care apare ca urmare a unor evenimente
anterioare datei bilanului i a cror existen va fi confirmat numai prin apariia sau neapariia
unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi n totalitate sub controlul
instituiei.
(2) Un exemplu n acest sens l reprezint un drept de crean ce poate rezulta dintr-un
litigiu n instan (de ex. o despgubire), n care este implicat instituia i al crui rezultat este
incert.
(3) Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau
neateptate, care pot s genereze intrri de beneficii economice n instituie. Activele contingente
nu trebuie recunoscute n conturile bilaniere. Acestea trebuie prezentate n notele explicative n
cazul n care este probabil apariia unor intrri de beneficii economice. Activele contingente nu
sunt recunoscute n situaiile financiare, deoarece ele nu sunt certe, iar recunoaterea lor ar putea
determina recunoaterea unui venit care s nu se realizeze niciodat.
(4) n cazul n care realizarea unui venit este sigur, activul aferent nu este un activ
contingent i trebuie procedat la recunoaterea lui n bilan.
(5) Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea
corespunztoare n situaiile financiare a modificrilor survenite. Astfel, dac intrarea de beneficii
economice devine cert, activul i venitul corespunztor vor fi recunoscute n situaiile
financiare aferente perioadei n care au survenit modificrile.

28

n schimb, dac este doar probabil o cretere a beneficiilor economice, instituia va prezenta n
notele explicative activul contingent.
154. (1) O datorie contingent este:
a) o obligaie potenial, aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului
i a crei existen va fi confirmat numai de apariia sau neapariia unuia sau mai multor
evenimente viitoare incerte, care nu pot fi n totalitate sub controlul instituiei; sau
b) o obligaie curent aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului,
dar care nu este recunoscut deoarece:
- nu este sigur c vor fi necesare resurse care s ncorporeze beneficii economice
pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluat suficient de credibil.
(2) Datoriile contingente nu se recunosc n bilan, acestea fiind prezentate n cadrul
elementelor n afara bilanului, n conformitate cu prevederile pct.56 i pct.57, respectiv n notele
explicative, n cazul altor datorii contingente.
(3) n situaia n care o instituie are o obligaie angajat n comun cu alte pri, partea
asumat de celelalte pri este prezentat ca o datorie contingent.
(4) Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dac a devenit
probabil o ieire de resurse care ncorporeaz beneficiile economice. Dac devine probabil faptul
c va fi necesar o ieire de resurse care ncorporeaz beneficiile economice pentru un
element considerat anterior datorie contingent, se va recunoate un provizion n situaiile
financiare aferente perioadei n care a intervenit modificarea, cu excepia cazurilor n care nu poate
fi fcut nicio estimare credibil i, drept urmare, va exista o datorie care nu poate fi recunoscut,
dar va fi prezentat ca obligaie contingent.
155. Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul c:
a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunnd c pot fi realizate estimri corecte),
deoarece constituie obligaii curente la data bilanului i este probabil c vor fi necesare
ieiri de resurse pentru stingerea obligaiilor; i
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
-

obligaii posibile, dar pentru care trebuie s se confirme dac instituia are o obligaie
curent care poate genera o ieire de resurse; sau
obligaii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoatere n bilan

(deoarece fie nu este probabil s fie necesar o reducere a resurselor instituiei

pentru stingerea obligaiei, fie nu poate fi realizat o estimare suficient de credibil a
valorii obligaiei).
Evenimente ulterioare datei bilanului
156. (1) Evenimentele ulterioare datei bilanului sunt acele evenimente, favorabile sau
nefavorabile, care au loc ntre data bilanului i data la care situaiile financiare anuale sunt
autorizate pentru publicare.
(2) Pot fi identificate dou situaii:
a) instituiile obin informaii suplimentare fa de cele existente la data bilanului, pentru
evenimente care avuseser deja loc la data bilanului. Dac informaiile suplimentare
conduc la necesitatea nregistrrii n contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru
prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste nregistrri;
b) instituiile obin informaii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaiilor
financiare, dar a cror prezentare este necesar pentru utilizatorii de informaii. n
aceast situaie, informaiile respective se prezint n notele explicative, fr efectuarea
unor nregistrri n contabilitate.
(3) Exemple de evenimente ulterioare datei bilanului, care trebuie reflectate n situaiile
29

financiare anuale pot fi urmtoarele:

a) rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanului impune ajustarea unui provizion deja
recunoscut sau recunoaterea unui nou provizion;
b) insolvena unui client, nregistrat ulterior datei bilanului, confirm c la data
bilanului exista o pierdere aferent unei creane comerciale i, n consecin, instituia
trebuie s ajusteze valoarea contabil a creanei comerciale.
(4) Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanului pentru care nu se fac ajustri ale
situaiilor financiare anuale este diminuarea valorii de pia a valorilor mobiliare, n intervalul de
timp dintre data bilanului i data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru
publicare.
(5) Atunci cnd evenimentele au o asemenea importan nct neprezentarea lor ar putea
afecta capacitatea utilizatorilor situaiilor financiare de a face evaluri i de a lua decizii corecte,
o instituie trebuie s prezinte urmtoarele informaii pentru fiecare categorie semnificativ de
astfel de evenimente:
a) natura evenimentului; i
b) o estimare a efectului financiar sau
o meniune conform creia o astfel de
estimare nu poate s fie fcut.
157. (1) Corectarea erorilor aferente perioadelor anterioare, constatate n
contabilitate, se efectueaz pe seama rezultatului reportat.
(2) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni i declaraii eronate cuprinse n
situaiile financiare ale instituiei pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultnd din
greeala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informaii credibile
care:
a) erau disponibile la momentul la care situaiile financiare pentru acele perioade au
fost aprobate spre a fi emise; sau
b) ar fi putut fi obinute n mod rezonabil i luate n considerare la ntocmirea i prezentarea
acelor situaii financiare.
(3) Astfel de erori includ efectele greelilor matematice, greelilor de aplicare a politicilor
contabile, ignorrii sau interpretrii greite a evenimentelor i fraudelor.
(4) n cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil reportat, aceasta trebuie
acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri de profit.
(5) n notele la situaiile financiare trebuie prezentate informaii suplimentare cu privire la
erorile constatate.
(6) n vederea asigurrii comparabilitii, informaiile prezentate n situaiile financiare
ale exerciiului financiar curent, referitoare la perioadele anterioare, sunt ajustate pentru a
reflecta corectarea erorilor, n msura n care acest lucru este posibil. (7) Corectarea erorilor
aferente exerciiilor financiare precedente nu determin modificarea situaiilor financiare ale
acelor exerciii, acestea rmnnd aa cum au
fost publicate.
(8) La efectuarea corecturilor n contabilitate, care privesc erori aferente exerciiului
financiar curent, nregistrrile contabile efectuate greit se corecteaz, nainte de aprobarea
situaiilor financiare, prin stornarea (nregistrarea n rou/ cu semnul minus sau prin metoda
nregistrrii inverse) operaiunii contabilizate greit i, concomitent, nregistrarea corespunztoare a
operaiunii n cauz.
SECIUNEA a 8 - a
CONINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUAIILE FINANCIARE ANUALE
158.

Notele explicative trebuie:

30

a)

s prezinte informaii despre reglementrile contabile care au stat la baza ntocmirii

situaiilor financiare anuale i despre politicile contabile folosite;
b) s ofere informaii suplimentare care nu sunt prezentate n bilan, contul de profit i pierdere
i, dup caz, n situaia modificrilor capitalurilor proprii sau situaia fluxurilor de
trezorerie, dar sunt relevante pentru nelegerea oricrora dintre acestea.
159. (1) Pe lng informaiile cerute conform prevederilor din celelalte seciuni ale prezentelor
reglementri, instituiile trebuie s prezinte n notele explicative i informaiile prevzute de
prezenta seciune.
(2) Notele explicative se prezint sistematic. Pentru fiecare element semnificativ
din situaiile financiare anuale trebuie s existe informaii aferente n notele explicative.
160. Notele explicative trebuie s menioneze, dac situaiile financiare anuale au fost
ntocmite n conformitate cu Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, i cu prevederile cuprinse
n prezentele reglementri.
161. Notele explicative trebuie s cuprind informaii privind metodele de evaluare aplicate
diferitelor elemente din situaiile financiare anuale i metodele utilizate pentru calcularea
ajustrilor de valoare. Pentru elementele incluse n situaiile financiare anuale care sunt sau au fost
iniial exprimate n moned strin (valut), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru
a le exprima n moneda naional.
162. (1) Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile
specifice aplicate de o instituie la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale. Exemple
de politici contabile sunt urmtoarele: amortizarea imobilizrilor (alegerea metodei i a duratei de
amortizare), reevaluarea imobilizrilor corporale sau pstrarea costului istoric al acestora,
capitalizarea dobnzii sau recunoaterea acesteia drept cheltuial, alegerea metodei de evaluare a
stocurilor etc.
(2) Conducerea fiecrei instituii trebuie s stabileasc politici contabile pentru operaiunile
derulate. Aceste politici trebuie elaborate avnd n vedere specificul activitii, n colaborare cu
specialiti n domeniul economic i tehnic, cunosctori ai activitii desfurate i ai strategiei
adoptate de entitate.
(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale
prevzute de prezentele reglementri.
(4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situaiile
financiare anuale, a unor informaii care trebuie s fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor; i b) credibile
n sensul c:
- reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiar i profitul sau pierderea
instituiei;
- sunt neutre;
-

sunt prudente;

sunt complete sub toate aspectele semnificative.

163. (1) Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de reglementri
sau are ca rezultat informaii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaiunile instituiei.
(2) Instituiile trebuie s menioneze n notele explicative orice modificri ale politicilor
contabile, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n mod
adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendina real a rezultatelor
activitii.
(3) Nu se consider modificri ale politicilor contabile:
a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care difer
ca fond de evenimentele sau tranzaciile produse anterior;
31

b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care nu au avut loc
anterior sau care au fost nesemnificative.
164. Urmtoarele informaii trebuie prezentate cu claritate i repetate ori de ct ori este necesar,
pentru buna lor nelegere:
a) denumirea instituiei care face raportarea;
b) faptul c situaiile financiare anuale sunt proprii acesteia i nu grupului;
c) data la care s-au ncheiat sau perioada la care se refer situaiile financiare anuale;
d) moneda n care sunt ntocmite situaiile financiare anuale;
e) exprimarea cifrelor incluse n raportare (de exemplu, lei).
165. O instituie prezint urmtoarele date, n cazul n care ele nu au fost prezentate n situaiile
financiare anuale:
a) locul principal unde i desfoar activitatea, dac este diferit de sediul social;
b) o descriere a naturii activitii desfurate i principalele domenii de activitate;
c) denumirea societii mam i cea a deintorului final n cadrul grupului
(dac este cazul);
d) orice alt informaie care, n opinia directorilor i administratorilor, ajut la prezentarea
unei imagini fidele asupra entitii.
166. (1) Dac au existat tranzacii ntre entitile afiliate, entitatea raportoare trebuie s
prezinte natura relaiilor dintre acestea, tipurile de tranzacii, precum i valoarea tranzaciilor.
(2) Se prezint tranzaciile ncheiate cu entitile afiliate, inclusiv suma acestor tranzacii,
natura relaiei cu entitatea afiliat i alte informaii referitoare la tranzacii, necesare pentru o
nelegere a poziiei financiare a instituiei raportoare, dac asemenea tranzacii sunt
semnificative i nu au fost ncheiate n condiii normale de pia. Informaiile referitoare la
tranzacii individuale pot fi agregate dup natura lor, cu excepia cazului cnd informaia separat
este necesar pentru o nelegere a efectelor tranzaciilor cu entitatea afiliat, asupra poziiei
financiare a instituiei raportoare.
167. n notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, urmtoarele informaii:
a) denumirea i sediul social ale fiecreia dintre entitile n care instituia deine fie direct, fie
printr-o persoan care acioneaz n nume propriu, dar n contul instituiei, interese de
participare reprezentnd un procent de capital de cel puin 20%, prezentnd: proporia de
capital deinut, valoarea capitalului i rezervelor, precum i profitul sau pierderea entitii
respective pentru ultimul exerciiu financiar pentru care au fost aprobate situaiile financiare
anuale. Informaiile privind capitalul, rezervele i profitul sau pierderea entitii n care
se deine interesul de participare pot fi omise dac sunt doar de o importan neglijabil n
sensul pct.11 din prezentele reglementri;
b) denumirea, sediul principal sau sediul social i forma juridic ale fiecreia dintre entitile
la care instituia este asociat cu rspundere nelimitat. Aceste informaii pot fi omise dac
sunt doar de o importan neglijabil n sensul pct.11 din prezentele reglementri;
c) denumirea i sediul social ale entitii care ntocmete situaiile financiare anuale
consolidate ale celui mai mare grup de entiti din care face parte instituia n calitate de
filial;

32

d)

denumirea i sediul social ale entitii care ntocmete situaiile financiare anuale
consolidate ale celui mai mic grup de entiti din care face parte instituia n calitate de
filial i care este, de asemenea, inclus n grupul de entiti prevzut la lit.c);
e) locul de unde pot fi obinute copii ale situaiilor financiare anuale consolidate prevzute la
lit.c) i d), cu condiia ca acestea s fie disponibile;
f) existena oricror certificate de participare, obligaiuni convertibile sau valori mobiliare
ori drepturi similare, cu indicarea numrului acestora i a drepturilor pe care le confer.
Aceste informaii se prezint distinct la imobilizri financiare sau la active financiare care
nu au caracter de imobilizri.
168. n notele explicative se prezint, de asemenea:
a) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate:
-

valoarea just a instrumentelor, dac o astfel de valoare poate fi determinat;

informaii privind aria i natura instrumentelor financiare;

b) pentru imobilizrile financiare prevzute la pct.119 din prezentele reglementri

nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea lor just i fr a se fi utilizat
opiunea de a face o ajustare de valoare conform pct.92.(1):
- valoarea contabil i valoarea just ale fiecruia dintre activele individuale sau a
gruprilor corespunztoare ale acelor active individuale;
- motivele pentru care nu a fost redus valoarea contabil, inclusiv natura dovezilor pe
care se ntemeiaz opinia c valoarea contabil va fi recuperat.
169. (1) n notele explicative trebuie prezentate, de asemenea, informaii referitoare la
obligaiile financiare viitoare ale instituiei pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care
sunt relevante pentru a aprecia situaia economic a instituiei.
(2) Valoarea total a oricror angajamente, n cazul n care nu ndeplinesc condiiile
pentru a fi recunoscute n bilan, trebuie s fie prezentate n mod clar n notele explicative, n
msura n care aceste informaii sunt utile pentru evaluarea poziiei financiare.
(3) Notele explicative prezint natura i scopul comercial ale angajamentelor instituiei,
care nu sunt incluse n bilan, i impactul financiar al acelor angajamente asupra instituiei, atunci
cnd riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative i n
msura n care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesar pentru evaluarea
poziiei financiare a instituiei.
(4) Pentru orice garanie semnificativ care a fost constituit trebuie fcut o prezentare
detaliat.
(5) Orice angajamente privind pensiile i entitile afiliate trebuie prezentate distinct.
170. (1) Referitor la capitalul instituiei, n notele explicative se prezint
urmtoarele informaii:
a) dac instituia nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris;
b) dac, conform actului de nfiinare, instituia are capital autorizat, valoarea acestuia,
precum i valoarea capitalului subscris n momentul nfiinrii instituiei sau n momentul
autorizrii instituiei pentru nceperea activitii i n momentul oricrei modificri a
capitalului autorizat;
c) numrul i valoarea nominal a aciunilor subscrise n cursul exerciiului financiar n
limitele unui capital autorizat, precum i valoarea ncasat de ctre instituie la
distribuirea lor;
d) dac exist mai multe clase de aciuni sau pri sociale, numrul i valoarea nominal
pentru fiecare clas.
(2) n nelesul prezentelor reglementri, prin capital autorizat se nelege suma
33

maxim a capitalului subscris potrivit statutului sau adunrii generale, iar prin clas de aciuni sau
pri sociale se nelege o grupare n funcie de caracteristicile acestora, stabilite potrivit legii.
171. (1) n cazul n care instituia a emis pe parcursul exerciiului financiar valori mobiliare, se
prezint urmtoarele informaii:
a) tipul valorilor mobiliare emise;
b) pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune i suma primit.
(2) n cazul n care obligaiunile emise de o instituie sunt deinute de o persoan
nominalizat sau mputernicit de ctre acea instituie, n notele explicative se menioneaz
valoarea nominal a obligaiunilor respective i valoarea contabil a acestora.
172. (1) n notele explicative trebuie incluse informaii privind numrul mediu de persoane
angajate n cursul exerciiului financiar, defalcat pe categorii i, dac acestea nu sunt prezentate
distinct n contul de profit i pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exerciiului financiar,
defalcate conform pct.61 elementul 8.(a).
(2) Se menioneaz suma indemnizaiilor acordate n exerciiul financiar membrilor
organelor de administraie, conducere i de supraveghere n virtutea responsabilitilor acestora,
precum i orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru fotii membri ai acestor
organe, indicndu-se valoarea total a angajamentelor pentru fiecare categorie.
173. n notele explicative trebuie prezentate, de asemenea, valoarea avansurilor i creditelor
acordate de ctre instituie membrilor organelor de administrare, conducere sau supraveghere,
precum i angajamentele luate n contul acestor persoane cu titlu de garanie de orice tip. Aceste
informaii trebuie s fie furnizate n mod global pentru fiecare categorie n parte.
174. n notele explicative trebuie prezentat i msura n care calcularea profitului sau pierderii
exerciiului financiar a fost afectat de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la
principiile contabile generale i regulile de evaluare prevzute de prezentele reglementri, a fost
efectuat n exerciiul financiar curent sau ntr-un exerciiu financiar precedent n vederea
obinerii de faciliti fiscale. Atunci cnd influena unei asemenea evaluri asupra cheltuielilor
viitoare cu impozitul pe profit este semnificativ, trebuie prezentate detalii.
175. (1) n notele explicative se prezint diferena dintre cheltuiala cu impozitul pe profit
aferent exerciiului financiar curent i exerciiilor financiare precedente i suma impozitelor rmas
de plat pentru aceste exerciii, cu condiia ca aceast diferen s fie semnificativ pentru
obligaiile fiscale viitoare.
(2) De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciiului
financiar i rezultatul fiscal, aa cum este prezentat n declaraia de impozit pe profit.
176. n completarea informaiilor solicitate la pct.167 lit.f) din prezentele
reglementri, instituiile prezint, pentru postul 7 din Pasiv (Datorii subordonate), urmtoarele
informaii:
a) pentru fiecare mprumut care depete 10% din valoarea total a datoriilor
subordonate:
(i) valoarea mprumutului, moneda de exprimare, rata dobnzii i scadena, sau o
meniune c este vorba de o emisiune perpetu;
(ii) dac exist circumstane n care este necesar rambursarea anticipat;

34

(iii) condiiile subordonrii, existena unor dispoziii care permit convertirea datoriei
subordonate n capital sau alt element de pasiv, precum i condiiile prevzute de
aceste dispoziii;
b) o meniune global privind regulile ce guverneaz celelalte mprumuturi.
177. (1) Instituiile menioneaz distinct, n notele explicative la situaiile financiare,
pentru fiecare din elementele de Activ 3.(b) Creane asupra instituiilor de credit - alte creane i
4 Creane asupra clientelei, precum i pentru fiecare din elementele de Pasiv 1.(b) Datorii
privind instituiile de credit - la termen, 2.(a)
Datorii privind clientela - depozite, 2.(b) Datorii privind clientela - alte datorii - la termen i
3.(b) Datorii constituite prin titluri - alte titluri, valoarea acestor creane i datorii, defalcat n
funcie de durata lor rezidual, dup cum urmeaz:
- pn la trei luni inclusiv;
-

ntre trei luni i un an inclusiv;

ntre un an i cinci ani inclusiv;

peste cinci ani.

(2) Pentru elementul de Activ 4 Creane asupra clientelei trebuie s se indice

valoarea creanelor la vedere.
(3) n cazul creanelor sau datoriilor ce comport pli ealonate, durata rezidual este
perioada cuprins ntre data de nchidere a bilanului i data de scaden a fiecrei pli.
178. Instituiile trebuie s indice, pentru elementul de Activ 5 Obligaiuni i alte titluri cu
venit fix i de Pasiv 3.(a) Datorii constituite prin titluri - titluri de pia interbancar, obligaiuni,
titluri de crean negociabile n circulaie, valoarea creanelor i datoriilor care vor deveni
scadente n termen de un an de la data ntocmirii bilanului.
179. Instituiile trebuie s prezinte informaiile privind activele pe care le-au gajat pentru
propriile datorii sau pentru cele ale unor tere pri (inclusiv datorii contingente); aceste informaii
trebuie s fie suficient de detaliate pentru a indica suma total a activelor gajate pentru fiecare
element de Pasiv i pentru fiecare element n afara bilanului.
180. Instituiile care prezint n elementele din afara bilanului informaiile prevzute la
pct.169.(2) din prezentele reglementri, nu sunt obligate s reia aceste informaii n notele la
situaiile financiare.
181. O instituie trebuie s prezinte, n notele explicative, proporia din acele venituri
atribuibile fiecrei piee geografice (n msura n care, din punct de vedere al organizrii instituiei,
aceste piee difer ntre ele considerabil) n care instituia a activat de-a lungul exerciiului
financiar, care sunt incluse n urmtoarele elemente din contul de profit i pierdere:
a) elementul 1 Dobnzi de primit i venituri asimilate;
b) elementul 3 Venituri privind titlurile;
c) elementul 4 Venituri din comisioane;
d) elementul 6 Profit sau pierdere net din operaiuni financiare;
e) elementul 7 Alte venituri din exploatare.
182.

Pentru elementele de activ considerate active imobilizate, n sensul pct.90 -

120 din prezentele reglementri, n notele explicative se vor furniza i urmtoarele informaii:
a) Micrile diverselor elemente de imobilizri. n acest scop, se prezint distinct,
ncepnd cu preul de achiziie sau costul de producie, pentru fiecare element de
imobilizare, pe de o parte, creterile, cedrile i transferurile n cursul exerciiului
financiar iar, pe de alt parte, ajustrile cumulate de valoare la nceputul exerciiului
35

financiar i la data bilanului, precum i rectificrile efectuate n cursul exerciiului

financiar asupra ajustrilor de valoare din exerciiile financiare precedente. Ajustrile de
valoare se prezint fie n bilan ca deduceri clare din elementele corespunztoare, fie n
notele explicative.
b) Dac, atunci cnd situaiile financiare anuale se ntocmesc conform prezentelor
reglementri pentru prima oar, preul de achiziie sau costul de producie al unei
imobilizri nu poate fi determinat fr cheltuieli sau ntrzieri exagerate, valoarea
rezidual de la nceputul exerciiului financiar poate fi tratat drept pre de achiziie sau
cost de producie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentat n notele
explicative.
c) Atunci cnd se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, micrile diverselor
elemente de imobilizri, prevzute la lit.a), se prezint ncepnd cu preul de achiziie
sau costul de producie, rezultat din reevaluare. n acest scop, valoarea reevaluat se
substituie valorii de intrare a imobilizrilor corporale.
183. Instituiile trebuie s prezinte, n notele la situaiile financiare, detalierea titlurilor
transferabile nscrise la elementele 5 - 8 din Activ n titluri cotate i necotate.
184. (1) Pentru fiecare din elementele de Activ nscrise la elementele 5 i 6, trebuie s se
prezinte urmtoarele:
a) valoarea titlurilor transferabile deinute ca imobilizri financiare;
b) valoarea titlurilor transferabile care nu sunt deinute ca imobilizri financiare;
c) criteriile utilizate pentru a face distincia ntre cele dou categorii de titluri transferabile.
(2) Pentru titlurile transferate n cursul exerciiului financiar ntre categoriile de titluri
prevzute la pct.284.(3), altele dect titlurile transferate din categoria titlurilor de tranzacie, n
notele explicative trebuie prezentat valoarea titlurilor transferate n i din fiecare categorie,
precum i motivul pentru care a fost realizat respectivul transfer.
(3) Pentru titlurile transferate din categoria titlurilor de tranzacie n alte categorii,
potrivit prevederilor pct.285.(3), n notele explicative trebuie prezentate:
a) valoarea titlurilor transferate n fiecare alt categorie;
b) pentru fiecare exerciiu financiar pn n momentul cedrii respectivelor titluri, valorile
contabile i valorile de pia ale tuturor titlurilor care au fost transferate n cursul
exerciiului financiar curent i n exerciiile financiare precedente;
c) motivul transferului, mpreun cu evenimentele i circumstanele care indic
faptul c situaia a fost rar;
d) pentru exerciiul financiar n care titlurile au fost transferate, ctigurile sau pierderile din
evaluarea la valoarea de pia, nregistrate n contul de profit i pierdere n exerciiul
financiar respectiv i n exerciiul financiar anterior;
e) pentru fiecare exerciiu financiar ulterior celui n care a avut loc transferul (inclusiv pentru
exerciiul financiar n care titlurile au fost transferate), pn la cedarea respectivelor
titluri, ctigurile sau pierderile din evaluarea la valoarea de pia care ar fi fost
nregistrate n contul de profit i pierdere dac titlurile respective nu ar fi fost
transferate, precum i toate veniturile i cheltuielile aferente nregistrate efectiv n contul
de profit i pierdere.
185. Referitor la imobilizrile necorporale, notele explicative trebuie s cuprind:
a) duratele de via util sau ratele de amortizare utilizate;

36

b) metodele de amortizare utilizate;

c) creterile de valoare ale imobilizrilor, cu indicarea separat a acelora aprute din procesul
de dezvoltare intern;
d) valoarea imobilizrilor necorporale n curs.
186. Atunci cnd imobilizrile necorporale prezentate n bilan cuprind cheltuieli de dezvoltare,
n notele explicative trebuie prezentate urmtoarele informaii:
a) perioada pe parcursul creia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeaz s
fie amortizat; i
b) motivele care au determinat recunoaterea acestora ca active (beneficii economice
viitoare etc.).
187. n cazul n care fondul comercial achiziionat de ctre o entitate este prezentat n bilan la
imobilizri necorporale, atunci perioada aleas pentru amortizarea acestuia i motivele pentru care
a fost aleas acea perioad trebuie s fie prezentate n notele explicative.
188. (1) Notele explicative trebuie s prezinte, pentru fiecare grup de imobilizri corporale,
urmtoarele informaii:
a) bazele de evaluare folosite n determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare
reevaluat). Dac s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentat pentru
fiecare grup n parte valoarea contabil brut a respectivei grupe;
b) metodele de amortizare folosite;
c) valoarea imobilizrilor corporale n curs.
(2) n cazul n care elementele imobilizrilor corporale sunt exprimate la valori
reevaluate, trebuie prezentate data i condiiile de efectuare a reevalurii.
189. n notele explicative trebuie prezentate valorile tranzaciilor de leasing, defalcate pe
posturile corespunztoare din bilan.
190. Coreciile asupra valorii creanelor privind instituiile de credit i clientela, cu care o
instituie este legat prin intermediul intereselor de participare i societilor afiliate, vor fi
prezentate distinct n notele explicative, n cazul n care acestea sunt semnificative.
191. Coreciile asupra valorii titlurilor transferabile deinute ca imobilizri financiare,
intereselor de participare i aciunilor n societi afiliate trebuie s fie prezentate distinct n notele
explicative, n cazul n care acestea sunt semnificative.

37

192.

n notele explicative, instituiile trebuie s prezinte defalcarea elementelor 12

Alte active din Activ i 4 Alte pasive din Pasiv, precum i a elementelor 7 Alte venituri din
exploatare,
10 Alte cheltuieli de exploatare, 16 Venituri
extraordinare i 17 Cheltuieli extraordinare din contul de profit i pierdere, n principalele
elemente care le compun, dac acestea prezint importan n evaluarea situaiilor financiare
anuale, precum i explicaii privind natura i valoarea acestor elemente.
193. Cheltuielile pltite n cursul exerciiului financiar pentru datoriile subordonate de ctre
instituie trebuie prezentate n notele explicative.
194. Dac valoarea serviciilor de administrare i de agent prestate unor tere pri este
semnificativ n ansamblul activitilor instituiei, acest fapt trebuie prezentat n notele explicative.
195. Valoarea total a elementelor de activ i de pasiv exprimate n devize, convertite n
moneda n care sunt ntocmite situaiile financiare anuale, trebuie s fie prezentat n notele
explicative.
196. (1) Pentru tranzaciile la termen neajunse la scaden i nedecontate la data ntocmirii
bilanului trebuie prezentate urmtoarele informaii:
a) categoriile de operaiuni la termen neajunse la scaden;
b) pentru fiecare tip de operaiune trebuie s se menioneze dac acestea au fost efectuate
(ntr-o msur semnificativ) n scopul acoperirii efectelor fluctuaiei ratei dobnzii,
cursului de schimb sau preului pieei, sau dac acestea au fost efectuate (ntr-o msur
semnificativ) n scop speculativ.
(2) Aceste tipuri de operaiuni trebuie s includ toate acele operaiuni (avnd la baz, de
exemplu valute, metale preioase, titluri transferabile, certificate de depozit i alte active) pentru
care veniturile sau cheltuielile sunt incluse n:
a) elementul 6 Profit sau pierdere net din operaiuni financiare din contul de profit i
pierdere) sau
b) elementele 1 Dobnzi de primit i venituri asimilate sau 2 Dobnzi de pltit i
cheltuieli asimilate din contul de profit i pierdere, conform cerinelor pct.64.b) i,
respectiv, 65.b).
197. n cazul n care capitalul social cuprinde i aciuni rscumprabile, n notele explicative
sunt furnizate urmtoarele informaii:
a) data cea mai apropiat i data limit la care instituia poate rscumpra respectivele
aciuni;
b) dac acele aciuni trebuie rscumprate obligatoriu sau dac rscumprarea este la
alegerea instituiei sau a acionarilor/asociailor;
c) dac trebuie pltit o prim de rscumprare i, n caz afirmativ, care este valoarea
acesteia.
198. n ceea ce privete eventualele drepturi legate de distribuirea aciunilor, se furnizeaz
urmtoarele informaii:
a) numrul, descrierea i valoarea aciunilor care fac obiectul exercitrii acestor drepturi;
b) perioada pe parcursul creia drepturile pot fi exercitate;
c) preul care trebuie pltit pentru aciunile distribuite.
199. n notele explicative trebuie s se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului pe
destinaii, astfel:
a) sumele repartizate la rezerve;
b) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedeni;
c) dividende;
d) alte repartizri.
38

200. Pentru fiecare categorie de rezerve inclus n capitalurile proprii, se descrie natura sa i
scopul pentru care a fost constituit.
201. Dac n timpul exerciiului financiar o sum este transferat la sau de la provizioane,
urmtoarele informaii se prezint n notele explicative:
a) valoarea provizioanelor la nceputul exerciiului financiar;
b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate n cursul exerciiului
financiar;
c) natura, sursa sau destinaia oricror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfritul exerciiului financiar.
202. Se prezint n mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exerciiului financiar, de
persoanele responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale, onorariile percepute
pentru alte servicii de asigurare, servicii de consultan fiscal i orice alte servicii dect cele de
audit statutar.
SECIUNEA a 9 - a
RAPORTUL ADMINISTRATORILOR
203. (1) Consiliul de administraie elaboreaz pentru fiecare exerciiu financiar un raport,
denumit n continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel puin o prezentare fidel a
dezvoltrii i performanei activitilor instituiei i a poziiei sale financiare, mpreun cu o
descriere a principalelor riscuri i incertitudini cu care se confrunt.
(2) Prezentarea de mai sus este o analiz echilibrat i cuprinztoare a dezvoltrii i
performanei activitilor instituiei i a poziiei sale financiare, corelat cu dimensiunea i
complexitatea activitilor.
(3) n msura n care este necesar pentru a nelege dezvoltarea instituiei, performana
sau poziia sa financiar, analiza cuprinde indicatori financiari i, atunci cnd este cazul,
indicatori nefinanciari-cheie de performan, relevani pentru activiti specifice, inclusiv
informaii despre aspecte privind mediul nconjurtor i angajaii.
(4) n furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci cnd este cazul,
referiri i explicaii suplimentare privind sumele raportate n situaiile financiare anuale.
204. Raportul administratorilor ofer, de asemenea, informaii despre:
a) evenimente importante aprute dup sfritul exerciiului financiar;
b) dezvoltarea previzibil a instituiei;
c) activitile din domeniul cercetrii i dezvoltrii;
d) informaii privind achiziiile propriilor aciuni, i anume:
-

motivele achiziiilor efectuate n cursul exerciiului financiar;

numrul i valoarea nominal a aciunilor achiziionate i nstrinate n cursul

exerciiului financiar i proporia din capitalul subscris pe care acestea o reprezint;
n cazul achiziiei i nstrinrii cu titlu oneros, contravaloarea aciunilor;

numrul i valoarea nominal a tuturor aciunilor achiziionate i deinute de instituie

i proporia din capitalul subscris pe care acestea o reprezint.
e) existena de sucursale ale instituiei;

39

f) utilizarea de ctre instituie de instrumente financiare, n cazul n care sunt

semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziiei financiare i
a profitului sau pierderii:
- obiectivele i politicile instituiei n materie de gestiune a riscului
financiar, inclusiv politica sa de acoperire mpotriva riscurilor pentru
fiecare tip major de tranzacie previzionat pentru care se utilizeaz
contabilitatea de acoperire mpotriva riscurilor, i
- expunerea instituiei la riscul de pre, riscul de credit, riscul de lichiditate
i la riscul fluxului de trezorerie.
205. (1) O instituie ale crei valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o
pia reglementat, astfel cum aceasta este definit n legislaia n vigoare privind
piaa de capital, va include n raportul administratorilor o declaraie referitoare la
guvernana corporativ. Aceast declaraie va fi inclus ca o seciune distinct a
raportului administratorilor i va cuprinde cel puin urmtoarele informaii:
a) o trimitere la:
codul de guvernan corporativ care se aplic instituiei i/sau codul de
guvernan corporativ pe care instituia a decis n mod voluntar s-l aplice.
Instituia va indica prevederile care sunt disponibile public; i/sau
toate informaiile relevante referitoare la practicile de guvernan corporativ
aplicate n plus fa de cerinele legislaiei naionale. n acest caz, instituia va
face disponibile public practicile sale de guvernan corporativ;
b) n msura n care, potrivit legislaiei naionale, instituia se ndeprteaz de la
codul de guvernan corporativ care i se aplic sau pe care a ales s-l aplice, o
explicaie a acesteia privind prile din cod pe care nu le aplic i motivele
neaplicrii. n situaia n care instituia a decis s nu aplice nicio prevedere a
unui cod de guvernan corporativ, la care se face referire la lit.a), aceasta va
explica motivele pentru care a decis de o asemenea manier.
c) o descriere a principalelor caracteristici ale controlului intern i sistemelor de
gestionare a riscurilor, n relaie cu procesul de raportare financiar;
d) n cazul instituiilor ale cror valori mobiliare - n totalitate sau o parte din
aceste titluri - sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat i ale cror
valori mobiliare fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum aceasta
este definit n legislaia n vigoare privind piaa de capital:
deinerile semnificative directe i indirecte de aciuni (inclusiv deinerile
indirecte prin structuri piramidale i deineri ncruciate de aciuni, aa
cum acestea sunt definite n reglementrile n vigoare privind piaa de capital);
deintorii oricror valori mobiliare cu drepturi speciale de control i o
descriere a acestor drepturi;
orice restricii privind drepturile de vot, cum ar fi limitrile drepturilor de
vot ale deintorilor unui procent stabilit sau numr de voturi, termenele de
exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, coopernd cu
instituia, drepturile financiare ataate valorilor mobiliare sunt separate de
deinerea de valori mobiliare;
regulile care prevd numirea sau nlocuirea membrilor consiliului de
administraie i modificarea actelor constitutive ale instituiei;
puterile membrilor consiliului de administraie i, n special, cele
referitoare la emiterea sau rscumprarea de aciuni;
e) modul de desfurare a adunrii generale a acionarilor sau asociailor i
atribuiile cheie ale acesteia, ca i o descriere a drepturilor acionarilor sau
40

asociailor i a modului n care acestea pot fi exercitate;

f) structura i modul de operare a organelor de administraie, conducere i
supraveghere i ale comitetelor acestora.
(2) Membrii organelor de administraie, conducere i supraveghere ale
instituiei au obligaia colectiv de a asigura c situaiile financiare anuale i raportul
administratorilor sunt ntocmite i publicate n conformitate cu legislaia naional.
206. Raportul administratorilor se aprob de consiliul de administraie i se
semneaz n numele acestuia de preedintele consiliului.
SECIUNEA a 10 - a
AUDITAREA STATUTAR A SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE
207. (1) Situaiile financiare anuale ale instituiilor sunt auditate de ctre persoanele
responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale, potrivit legii.
(2) Persoanele responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare
anuale i exprim, de asemenea, o opinie referitoare la gradul de conformitate a
raportului administratorilor cu situaiile financiare anuale pentru acelai exerciiu
financiar.
208. (1) Raportul persoanelor responsabile cu auditarea statutar a
situaiilor financiare anuale cuprinde:
a) menionarea situaiilor financiare anuale care fac obiectul auditului statutar,
mpreun cu cadrul de raportare financiar care a fost aplicat la ntocmirea
acestora;
b) o descriere a ariei auditului statutar, respectiv a standardelor de audit
conform crora a fost efectuat auditul statutar;
c) o opinie de audit care exprim n mod clar opinia persoanelor responsabile
cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale potrivit creia
respectivele situaii financiare ofer o imagine fidel conform cadrului
relevant de raportare financiar i, dup caz, dac situaiile financiare anuale
respect cerinele legale; opinia de audit este fr rezerve, cu rezerve, o
opinie contrar sau, dac persoanele responsabile cu auditarea statutar a
situaiilor financiare anuale nu au fost n msur s exprime o opinie de
audit, imposibilitatea exprimrii unei opinii;
d) o referire la aspectele asupra crora persoanele responsabile cu auditarea
statutar a situaiilor financiare anuale atrag atenia, printr-un paragraf
distinct, fr ca opinia de audit s fie cu rezerve;
e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu
situaiile financiare anuale pentru acelai exerciiu financiar.
(2) n cazul n care situaiile financiare anuale sunt auditate statutar de ctre
firme de audit, raportul se semneaz de ctre auditorii statutari n numele firmelor de
audit i se dateaz.

41

CAPITOLUL 2
OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE

2.1. DECONTARI INTER SI INTRABANCARE

Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare.
Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridice
independente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii:
1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de
banci la banca centrala;
2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulate
prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de
corespondent create;
3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in general
relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine.
Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce
apartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale si
centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai sunt
cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS).
Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori si
debitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuri
de mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-alt cont.
Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat de
sume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontare
ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoarea
de garantie.

2.1.1. Decontari intrabancare

Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor
operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de
catre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite si

operatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara a
platii.
Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerar
pentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. De
asemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea
initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se foloseste
urmatoarele documente interne:
avizul de creditare atunci cand banca initiatoare este banca platitorului;
avizul de debitare atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului.
Contabilizarea operatiunilor
Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor:
111 Cont curent la BNR
341 Decontari intrabancare
Contul 111 Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunerea
unor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din cont
sub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest cont
este folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Contul 341 Decontari intrabancare
este un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se
debiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabileste
tipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii.
Exemple de contabilizare:
1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara:
2511
Conturi curente / platitor

341
Decontari intrabancare

2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara:

341
Decontari intrabacare

2511
Conturi curente / beneficiar

2.1.2. Decontari interbancare

Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare
pentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Aceste
operatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci
sau in mod intermediat, prin casele de compensatii.
2.1.2.1. Decontari prin case de compensatii
Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin
intermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru
realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala.
In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catre
un furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii.
Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor
documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu o
iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiune
echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze in
contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizorului
beneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei
de compensatii.
In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensarea
operatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor bancii
dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare.
Contabilizarea operatiunilor
Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontarea
intrabancara: 111 Cont curent la BNR si 341 Decontari intrabancare. Specific decontarii prin
casele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare.
In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si de
locul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca banca
platitorului initiaza plata):
a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se face
la casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile.
Exemple de contabilizare:
1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:

2511
Conturi curente / platitor

111
Cont curent la BNR

2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului:

111
Cont curent la BNR

2511
Conturi curente / beneficiar

b) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se face
in judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului si
sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plata
printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului.
Exemple de contabilizare:
1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in
vederea efectuarii platii:
2511
Conturi curente / platitor

341
Decontari intrabancare

2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea

compensarii:
341
Decontari intrabancare

111
Cont curent la BNR

2511
Conturi curente / beneficiar

3. Incasarea la banca beneficiarului:

111
Cont curent la BNR

c) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. In
acest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului din
acelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catre
sucursala unde are contul beneficiarul.

Exemple de contabilizare:
1. Efectuarea platii prin compensare:
2511
Conturi curente / platitor

111
Cont curent la BNR

2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul
platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului:
111
Cont curent la BNR

341
Decontari intrabancare

2511
Conturi curente / beneficiar

3. Incasarea la subunitatea beneficiarului:

341
Decontari intrabancare

d) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul
BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se
realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune se
face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul.
Exemple de contabilizare
1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii
platii:
2511
Conturi curente / platitor

341
Decontari intrabancare

2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii:

341
Decontari intrabancare

111
Cont curent la BNR

3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre

subunitatea unde beneficiarul are contul:
111
Cont curent la BNR

341
Decontari intrabancare

4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul:

341
Decontari intrabancare

2511
Conturi curente / beneficiar

2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondente

In cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutului
de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor
caracteristici:
- se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci;
- in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in
zona in care functioneaza;
- bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in
cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare;
- se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile
de stingere a datoriilor.
Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa
apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi:
conturi nostro acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand
plasamente la acele banci;
conturi loro sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse
obtinute de la acele banci.
Contabilizarea operatiunilor
Decontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin
conturile:
121 Conturi de corespondent la banci (nostro)
122 Conturi de corespondent ale bancilor (loro)

Contul 121 Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteaza

cu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul
122 Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumele
intrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, ca
plati efectuate de aceasta.
O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostro
cat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta,
operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro.
In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari la
nivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer de
fonduri spre sau de la centrala.
Exemple de contabilizare:
1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent:
121
Conturi de corespondent la
banci

2511
Conturi curente

122
Conturi de corespondent ale
bancilor

2511
Conturi curente

sau

2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent:

2511
Conturi curente

121
Conturi de corespondent la
banci

2511
Conturi curente

122
Conturi de corepondent ale
bancilor

sau

3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent:

121
Conturi de corespondent la
banci
sau

142
Imprumuturi primite de la
banci

122
Conturi de corespondent ale
bancilor

142
Imprumuturi primite de la
banci

2.2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B.N.R.

Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine
lichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catre
banca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor
aflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii
increderii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor
comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite.
Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a
Romaniei:
a. imprumut structural reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu
titluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a
scontului.
b. imprumut de licitatie in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul
bancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut,
bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult.
c. imprumut special este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor
aflate in lipsa de lichiditate.
d. imprumut lombard sau overdraft reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont,
acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat
disponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitor
limite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii este
stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din
fondurile proprii ale bancii.
Contabilizarea operatiunilor
Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturi
din grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei:
Grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei
111 Cont curent la BNR
112 Imprumuturi de refinantare de la BNR
1121 Imprumuturi structurale
1122 Imprumuturi de licitatie
1123 Imprumuturi speciale

1124 Imprumuturi lombard (overdraft)

117 Creante si datorii atasate
1171 Creante atasate
1172 Datorii atasate
Contul 112 Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este un
cont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea si
debitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 Cont curent la BNR la primirea
imprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNR
se urmaresc folosin conturile atasate: 1171 Creante atasate si 1172 Datorii atasate.
Exemple de contabilizare:
1. Imprumut de refinantare primit de la BNR:
111
Cont curent la BNR

112
Imprumuturi de refinantare de
la BNR

1172
Datorii atasate

111
Cont curent la BNR

2. Inregistrarea dobanzii de platit:

6011
Dobanzi la BNR
3. Plata dobanzii:
1172
Datorii atasate

4. Rambursarea imprumutului de refinantare:

112
Imprumut de refinantare de la
BNR

111
Cont curent la BNR

2.3. CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCARE

Piata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma de
credite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, la
o rata a dobanzii negociata intre parti.
Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unui
echilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare
necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestora
prin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge o
banca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de credite
interbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotriva
riscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 Credite si
imprumuturi interbancare:
Grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare
141 Credite acordate bancilor
1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor
1412 Credite la termen acordate bancilor
1413 Credite financiare acordate bancilor
1417 Creante atasate
142 Imprumuturi primite de la banci
1421 Credite de pe o zi pe alta primite de la banci
1422 Credite la termen primite de la banci
1423 Credite financiare primite de la banci
1427 Datorii atasate
Aici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 Credite si imprumuturi
interbancare) si imprumuturi primite (contul 142 Imprumuturi primite de la banci) pe piata
interbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta pe
urmatoarele analitice:
- de pe o zi pe alta cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contract
pentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421);
- la termen cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru un
termen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422);
- financiare sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand ca
beneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).

Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordarea

creditului si se crediteaza la rambursarea lui. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturi
de pasiv, ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia.
Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate, 1417
Creante atasate si 1427 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli.
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta:
1411
Credite de pe o zi pe alta
acordate bancilor

111
Cont curent la BNR

7014
Dobanzi la credite acordate
bancilor

1417
Creante atasate

1411
Credite de pe o zi pe alta
acordate bancilor

2. Inregistrarea dobanzii:
1417
Creante atasate

3. Incasarea dobanzii:
111
Cont curent la BNR
4. Rambursarea creditului:
111
Cont curent la BNR

5. Imprumut la termen primit de la o alta banca:

111
Cont curent la BNR

1422
Imprumuturi la termen primite
de la alte banci

2.4. DEPOZITE INTERBANCARE

In mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare, depozitele bancare
reprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor, respectiv o modalitate de a atrage resurse
de la alte banci. Pe piata interbancara, aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foarte
scurte
Contabilizarea operatiunilor
Depozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din
grupa 13 Depozite interbancare:
Grupa 13 Depozite bancare
131 Depozite la banci
1311 Depozite la vedere la banci
1312 Depozite la termen la banci
1313 Depozite colaterale la banci
1317 Creante atasate
132 Depozite ale bancilor
1321 Depozite la vedere ale bancilor
1322 Depozite la termen ale bancilor
1323 Depozite colaterale ale bancilor
1327 Datorii atasate
Aceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancara
utilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 Depozite la
banci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 Depozite ale bancilor). Astfel se intalnesc:
- depozite la vedere constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311
si 1321);
- depozite la termen constituite pentru un termen fix, pe o durata initiala mai mare de o zi
lucratoare (conturile 1312 si 1322);
- depozite colaterale constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si
1323).
Contul 131 Depozite la banci este un cont de activ. El este debitat atunci cand se
creaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Contul 132 Depozite ale
bancilor este un cont de pasiv. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat la
lichidarea depozitului creat altei banci.
Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317
Creante atasate, pentru dobanzile de incasat si 1327 Datorii atasate, pentru dobanzile de platit.

Exemple de contabilizare:
1. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca:
1312
Depozite la termen la banci

111
Cont curent la BNR

2. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat:

1317
Creante atasate

7013
Dobanzi de la conturile de
depozit la banci

1317
Creante atasate

1312
Depozite la termen la banci

3. Incasarea dobanzilor:
111
Cont curent la BNR
4. Lichidarea depozitului:
111
Cont curent la BNR

5. Constituirea unui depozit pentru o alta banca:

111
Cont curent la BNR

1321
Depozite la vedere ale bancilor

1327
Datorii atasate

111
Cont curent la BNR

6. Inregistrarea dobanzii de platit:

6013
Dobanzi la depozitele bancilor
7. Plata dobanzilor:
1327
Datorii atasate

8. Lichidarea depozitului:
1321
Depozite la vedere ale bancilor

111
Cont curent la BNR

2.5. OPERATIUNI DE PENSIUNE INTERBANCARE

Operatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate, in cazul valorilor primite in
pensiune, sau imprumuturi, in cazul valorilor date in pensiune, garantate printr-un activ cedat.
Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri. Activele cedate pot face obiectul unei
livrari efective sau nu. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri:
- titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului, fie pastrate la
cedant, dar mentionate pe numele cesionarului;
- titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului.
Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate si
titlurile nelivrate. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat.
Contabilizarea operatiunilor
In contabilitate, operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile din
grupa 13 Valori primite sau date in pensiune:
Grupa 15 Valori primite sau date in pensiune
151 Valori primite in pensiune
1511 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta
1512 Valori primite in pensiune la termen
1517 Creante atasate
152 Valori date in pensiune
1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta
1522 Valori date in pensiune la termen
1527 Datorii atasate
Contul 151 Valori primite in pensiune este un cont de activ. El este debitat la
acordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 152 Valori date in
pensiune este un cont de pasiv, care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune ,a primirea
imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor.
In functie de termen, operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturi
distincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 -Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta

si 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile
1512 Valori primite in pensiune la termen si 1522 Valori date in pensiune la termen).
Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517
Creante atasate si 1527 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli.
Exemple de contabilizare
1. Acordarea unui credit catre o alta banca, in baza unor titluri primite in pensiune:
1512
Valori primite in pensiune la
termen

111
Cont curent la BNR

7015
Dobanzi de la valorile pimite
in pensiune

1517
Creante atasate

2. Inregistrarea dobanzii de incasat:

1517
Creante atasate

3. Incasarea dobanzii:
111
Cont curent la BNR

4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut:

111
Cont curent la BNR

1521
Valori date in pensiune de pe o
zi pe alta

1527
Datorii atasate

111
Cont curent la BNR

5. Inregistrarea dobanzii de platit:

6015
Dobanzi la valori date in
pensiune
6. Plata dobanzii:
1527
Datorii atasate

7. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune:

1521
Valori date in pensiune de pe o
zi pe alta

111
Cont curent la BNR

2.6. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE

In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta va
fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se afla
si un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de la
astfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restante
sau indoielnice.
Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la
scadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care
prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la
scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau
un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica.
Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate din
relatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 Creante restante si indoielnice:
Grupa 18 Creante restante si indoielnice
181 Creante restante
1811 Creante restante
1812 Dobanzi restante
1817 Creante atasate
182 Creante indoielnice
1821 Creante indoielnice
1822 Dobanzi indoielnice
1827 Creante atasate
Conturile 181 Creante restante si 182 Creante indoielnice sunt conturi de
activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la
recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analitic
pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea
dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din
momentul preluarii.

Exemple de contabilizare:
1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:
1811
Creante restante

1412
Credite la termen acordate
bancilor

1312
Depozite la termen la banci

2. Depozite la banci nerambursate:

1811
Creante restante

3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:

1812
Dobanzi restante

1417
Creante atasate

4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:

1817
Creante restante

7018
Dobanzi din creditele restante
si indoielnice

1811
Creante restante

1812
Dobanzi restante

5. Rambursarea creantelor restante:

111
Cont curent la BNR
6. Incasarea dobanzilor restante:
111
Cont curent la BNR

7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:

111
Cont curent la BNR

1817
Creante atasate

8. Creante restante acoperite cu provizioane care nu pot fi recuperate:

667
Pierderi din creante
nerecuperabile acoperite cu
provizioane

1811
Creante restante

1811
Creante restante

9. Creante restante devenite indoielnice:

1821
Creante indoielnice

10. Credit acordat devenit creanta indoielnica:

1821
Creante indoielnice

1411
Credite de pe o zi pe alta
acordate bancilor

1812
Dobanzi restante

11. Dobanzi restante devenite indoielnice:

1822
Dobanzi indoielnice

12. Dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi indoielnice:

1827
Creante atasate

7018
Dobanzi din creditele restante
si indoielnice

1821
Creante indoielnice

13. Creante indoielnice rambursate:

111
Cont curent la BNR

14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi indoielnice:

111
Cont curent la BNR

1827
Creante atasate

15. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:

668
Pierderi din creante
nerecuperabile neacoperite cu
provizioane

1821
Creante indoielnice

16. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere:

668
Pierderi din creante
nerecuperabile neacoperite cu
provizioane

1822
Dobanzi indoielnice

2.7. PROVIZIOANE
Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si
juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest
scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in
vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiuni
cu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai sus
amintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile sunt
obligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si riscul
acestora.
Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor
din grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:
Grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
1911 Provizioane specifice de risc de credit
1912 Provizioane specifice de risc de dobanda
Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea
provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea
provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit
si riscul de dobanda.

Exemple de contabilizare:
1. Constituirea sau majorarea provizionului:
6611
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de credit

1911
Provizioane specifice de risc
de credit

6612
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de dobanda

1912
Provizioane specifice de risc
de dobanda

1911
Provizioane specifice de risc de
credit

7611
Venituri din provizioane
specifice de risc de credit

1912
Provizioane specifice de risc de
dobanda

7612
Venituri din provizioane
specifice de risc de dobanda

2. Anularea sau diminuarea provizionului:

2.8. OPERATIUNI DE TREZORERIE

2.8.1. Operatiuni de casa
Numerarul ocupa un loc important in activitatea bancara, beneficiind de reglementari
si structuri organizatorice si operative importante. Compartimentele de tezaur si casieriile
bancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-si
aduca propria contributie la rentabilitatea bancii.
In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se pot
intalnii urmatoarele tipuri de case bancare:
a) case operative de incasari se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urma
incasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate.
b) case operative de plati se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor. Casele
operative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute.
c) case speciale sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar in
cadrul retelei bancare. De asemenea, pot vinde imprimate bancare;

d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori in principal
operatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora;
e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii cumpara sau vand, in contrapartida cu lei
romanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizice
rezidente sau nerezidente.
Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care sa
raspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatii
bancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate.
Contabilizarea operatiunilor:
Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 Casa:
Grupa 10 Casa si alte valori
101 Casa
102 Alte valori
Contul 101 Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si se
crediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie.
Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 Conturi de ajustare si sunt prezentate la
capitolul de operatiuni in devize, la schimb manual.
In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent este
necesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie.
Exemple de contabilizare:
1. Depunere de numerar:
101
Casa

2511
Conturi curente

2. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar:

101
Casa

2532
Depozite la termen

3. Obtinerea de numerar de la BNR:

101
Casa

111
Cont curent la BNR

101
Casa

101
Casa

5. Obtinerea de numerar din cont:

2511
Conturi curente
6. Lichidarea unui depozit la vedere:
2531
Depozite la vedere

7. Plata dobanzii la un cont de depozit la vedere:

2537
Datorii atasate

101
Casa

101
Casa
Casa

8. Sume depuse la BNR:

111
Cont curent la BNR
Alti debitori diversi

2.8.2. Cecul
Cecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, da
ordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numita
beneficiar. In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul,
cand doreste, de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca.
Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit la
banca tras din care sa se efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilor
existente in cont.

Contabilizarea operatiunilor
Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi:
1611 Valori de recuperat
2611 Valori de recuperat
3712 Valori primite la incasare
3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare
Contul 3712 Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cu
valoarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteaza
la incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 Conturi
indisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spre
incasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cu
valoarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti.
Conturile 1611 Valori de recuperat si 2611 Valori de recuperat sunt conturi de activ ce se
debiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul in
care platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci se
foloseste contul 1611.
Exemple de contabilizare:
la banca beneficiarului:
1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului clientului:
3712
Valori primite la incasare

2511
Conturi curente

2. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditarea contului clientului la incasare:

3712
Valori primite la incasare

3716
Conturi indisponibile privind
valori la incasare

3712
Valori primite la incasare

3. Incasarea cecului la compensare:

111
Cont curent la BNR

4. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului:

3716
Conturi indisponibile privind
valori la incasare

2511
Conturi curente

6. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii:

2611
Valori de recuperat

3712
Valori primite la incasare

7. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior:

111
Cont curent la BNR

1611
Valori de recuperat

1621
Alte sume datorate

la banca platitorului:
1. Plata cecului:
2511
Conturi curente

2. Compensarea cecului la Casa de compensatii:

1621
Alte sume datorate

111
Cont curent la BNR

3716
Conturi indisponibile privind
valorile la incasare

2611
Valori de recuperat

3. Cec refuzat temporar la plata:

2611
Valori de recuperat

5. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior:

2511
Conturi curente

2.8.3. Carti de plata

Cartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia se
pot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca.
Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronic
de transfer al fondurilor. In ansamblu, acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete:
1. distribuitorul automat de numerar
2. automatul bancar, numit si trezorierul bancar
3. terminalele la punctele de vanzare
Contabilizarea operatiunilor
Pentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. In
exemple acest cont este 2511 Conturiu curente / card. Acest analitic se crediteaza cu intrarile
prin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in urma unor plati sau retrageri
de numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. Fluxurile de
numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 Alte stocuri si
asimilate. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar, in
corespondenta cu contul 101 Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cu
ajutorul cartii bancare.
Exemple de contabilizare:
1. Alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casierie:
101
Casa

2511
Conturi curente / card

2. Alimentarea contului de carti de plata pe baza disponibilului din contul curent:

2511
Conturi curente

2511
Conturi curente / card

5. Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM):

367
Alte stocuri si asimilate / ATM

101
Casa

6. Retragerea de numerar de catre clientii bancii:

2511
Conturi curente / card

367
Alte stocuri si asimilate / ATM

7. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci:

3712
Valori primite la incasare

367
Alte stocuri si asimilate / ATM

10. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatul
altei banci:
2511
Conturi curente / card

2611
Valori de recuperat

25172
Datorii atasate

11. Inregistrarea dobanzii de plata:

6024
Dobanzi la conturile curente

12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului:

25172
Datorii atasate

2511
Conturi curente / card

13. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravalorii

marfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca:
3712
Valori primite la incasare

3716
Conturi indisponibile privind
valori la incasare

14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator:

111
Cont curent la BNR

3712
Valori primite la incasare

15. Plata la banca clientului cumparator:

2511
Conturi curente / card

111
Cont curent la BNR

2.9. EXEMPLE DE INTREBARI

1.

Decontari intrabancare: prezentare si contabilizare

2.

Decontari prin case de compensatie: prezentare si contabilizare.

3.

Credite si imprumuturi interbancare: prezentare si contabilizare.

4.

Creante restante si indoielnice: definire, prezentare, exemple de contabilizare.

5.

Cecul: definire, contabilizare, exemple.

6.
a.
b.
c.
d.
e.

Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ?

rambursarea unui credit pentru echipamente
inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente
plata dobanzii la un credit pentru echipamente
acordarea unui credit pentru echipamente
acordarea unui credit de trezorerie

a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind

restante ?
se crediteaza contul 2817
se crediteaza contul 7028
se debiteaza contul 2817
se crediteaza contul 2812
se debiteaza contul 2812

a.
b.
c.
d.
e.

La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila:

25336 = 2511
25331 = 111
2511 = 25336
25336 = 376
376 = 25336

7.

8.

9.
a.
b.
c.
d.
e.

Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel:

25211 = 7029
7029 = 25211
2511 = 376
25211 = 376
376 = 25211

a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei
operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ?
contul 2511
contul 2532
contul 111
contul 2411
contul 101

a.
b.
c.
d.
e.

Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ?

2061 = 111
111 = 2511
2061 = 2511
111 = 2061
2511 = 2061

10.

11.

CAPITOLUL 3
OPERATIUNI CU CLIENTELA

3.1. CREDITE PENTRU CLIENTELA

3.1.1. Concept. Caracteristici.
Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut
din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. In
economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza
productia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara.
Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii:
1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite:
credite pe termen scurt (pana la 1 an);
credite pe termen mediu (1 5 ani);
credite pe termen lung (peste 5 ani).
2. in functie de destinatie:
credite comerciale;
credite de trezorerie;
credite pentru export;
credite pentru echipamente;
credite pentru bunuri imobiliare;
alte credite.
3. dupa modalitatea de rambursare:
credite rambursabile la scadenta (in fine);
credite rambursabile prin rate fixe;
credite rambursabile prin anuitati constante.
4. dupa tipul clientilor beneficiari:
credite acordate clientelei financiare;
credite acordate societatilor nefinanciare;
credite acordate populatiei.

5. dupa forma:
avansul in cont curent;
imprumut acordat;
cesiune de creante (scontare, factoring);
creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie.
6. dupa situatia economica si financiara a debitorului:
credite performante;
credite in observatie;
credite substandard;
credite incerte;
credite cu risc major.
In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizeze
acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprinderea
prezinta urmatoarea documentatie:
- cerere de acordare de credit;
- bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani;
- bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent;
- situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plan
de fezabilitate;
- lista bunurilor constituite in garantie;
- alte documente.
Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte
in functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele:
- forma de organizre a agentului economic;
- sectorul in care isi desfasoara activitatea;
- pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva;
- lichiditatea patrimoniala;
- indicatorul de solvabilitate;
- rotatia activelor circulante;
- garantiile asiguratorii;
- gradul de indatorare;
- dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere;
- nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor;
- calitatea managementului;
- perspectivele societatii.

In cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul in

primul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiile
de locuit, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc.
Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu
imprumut, de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa .
Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati:
a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioada
de derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica.
b) Rambursare prin anuitati constante face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se
modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:

Anuitate = K

1 (1 + d )

unde:
K creditul;
d rata anuala a dobanzii;
n numarul de ani.
c) Rambursare totala la scadenta sau in fine cand creditul se ramburseaza la final iar
dobanda se plateste periodic.
Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale.
La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie,
valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care asigurarea
expira. Pot constituii garantie pentru credit:
a) depozitul bancar
b) garantia bancara
c) gajul fara deposedare
d) gajul cu deposedare
e) ipoteca
f) cesiunea de creante
In urma analizei debitorului, daca se consiera ca acesta indeplineste conditiile de
creditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului, termenul si
modalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care Comitetul de risc si
credit si Comitetul de Directie urmeaza sa aprobe creditul. In acest caz, conventia de credit
reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate.

3.1.2. Creditarea creantelor comerciale.

Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si la
factoring.
Scontarea reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca prin
cesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio.
Agio = Scont + Comision
Scontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoarea
nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta:
Scont =

unde:

Vn ts d
360 100

Vn valoarea nominala a efectului comercial;

ts taxa scontului;
d durata in zile de la scontare pana la scadenta.

Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietatea
asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lor
nominala diminuata cu un agio. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si
isi asuma riscul in caz de neplata.
Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea:
factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de a
detine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii;
factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului clienti si de
probleme de plata.
Contabilizarea creditelor
Contabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cu
ajutorul conturilor din grupa 20:
Grupa 20 Credite acordate clientelei
201 Creante comerciale
2011 Creante comerciale
20111 Scont si operatiuni asimilate
20112 Factoring
20119 Alte creante comerciale
2017 Creante atasate

Contabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contului

sintetic 201 Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni de
creditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni.
In cazul scontarii, contul 20111 Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debit
valoarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii din
scont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans, prin contul 376 Venituri
inregistrate in avans si ulterior in contul 70211 Dobanzi la operatiuni de scont, iar castigul din
comision in contul de venituri 7029 Comisioane. Daca se retine o garantie pentru incasare,
folosim un depozit colateral, 25336 Alte depozite colaterale.
Exemple de contabilizare:
1. Inregistrarea scontarii:
20111
Scont si operatiuni asimilate

2511
Cont curent

376
Venituri inregistrate in avans

7029
Comisioane

25336
Alte depozite colaterale

2511
Cont curent

2. Retinerea scontului:
2511
Cont curent
3. Retinerea comisionului:
2511
Cont curent
4. Retinerea garantiei:
2511
Cont curent
5. Restituirea garantiei:
25336
Alte depozite colaterale

6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului

376
Venituri inregistrate in avans

70211
Dobanzi la operatiuni de scont

7. Incasarea cambiei de la un client al bancii:

2511
Cont curent / debitor

20111
Scont si operatiuni asimilate

8. Incasarea cambiei de la un client al altei banci:

111
Cont curent la BNR

20111
Scont si operatiuni asimilate

La operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112

Factoring . Acest cont de activ se debiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominala
si se crediteaza la incasarea lor. Evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul de
pasiv 2521 Factoring (analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 daca
promeste banii la scadenta creantelor). Castigul factorului, sub forma unui comision de
finantare, se urmareste, ca si in cazul scontarii, prin contul 376 Venituri inregistrate in avans si
apoi 70212 Dobanda din factoring, iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029
Comisioane. Primul comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie a
contravalorii creantelor, iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor.
Garantia este inregistrata in contul 25335 Alte depozite colaterale.
Exemple de contabilizare:
1. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare imediata:
20112
Factoring

25211
Cont de factoring disponibil

2. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare la scadenta:

20112
Factoring

25212
Cont de factoring indisponibil

376
Venituri inregistrate in avans

3. Retinerea comisionului de finantare:

25211
Cont de factoring disponibil

4. Retinerea comisionului de gestiune:

25211
Cont de factoring disponibil

7029
Comisioane

25336
Alte depozite colaterale

5. Retinerea garantiei:
25211
Cont de factoring disponibil

6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului:

25211
Cont de factoring disponibil

2511
Cont curent / aderent

3.1.3. Credite de trezorerie

Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curent
al clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei.
Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca un
plan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de
activitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit.
Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorul
contului sintetic 202 Credite de trezorerie.
202 Credite de trezorerie
2021 Credite de trezorerie
20211 Vanzari in rate
20212 Credite acordate persoanelor fizice
20213 Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata
20214 Utilizari de deschideri de credite permenente
20215 Credite global de exploatare
20216 Credite pentru finantarea stocurilor
20217 Credite garantate cu valori financiare
20218 Credite acordate importatorilor
20219 Alte credite de trezorerie
2027 Creante atasate
Contul 202 Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului:
vanzari in rate, credite pentru persoane fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru

importatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditanduse la rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 Creante
atasate.
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea creditului:
2021
Credite de trezorerie

2511
Conturi curente

70213
Dobanzi la credite trezorerie

2021
Credite de trezorerie

2027
Creante atasate

2. Inregistrarea periodica a dobanzilor:

2027
Creante atasate
3. Rambursarea creditului:
2511
Conturi curente
4. Plata dobanzii:
2511
Conturi curente

5. Constituirea de provizioane de risc de credit:

6621
Cheltuieli cu provizioane de
risc de credit

2911
Provizioane specifice de risc
de credit

6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda:

6622
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de dobanda

2912
Provizioane specifice de risc
de dobanda

3.1.4. Creditele pentru export

Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 Credite pentru export si
finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite sunt
acordate sub urmatoarele forme:
prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- sunt
evidentiate de contul 20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii;
credite furnizor constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor
detinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 Credite furnizor;
credite cumparator se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani,
clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 Credite comerciale acordate nerezidentilor.
Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la
rambursare.
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor:
20311
Credite garantate cu creante
asupra strainatatii

2511
Conturi curente

2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului:
20312
Credite furnizori

2511
Conturi curente

376
Venituri inregistrate in avans

7029
Comisioane

3. Perceperea taxei de scontare:

2511
Conturi curente
4. Incasarea unui comision:
2511
Conturi curente

3.1.5. Creditele pentru echipament

Creditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordate
clientilor pentru investitii productive. Se pot finanta astfel achizitii, constructii sau amenajari de
imobilizari corporale. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041
Credite pentru echipament, iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont.
204 Credite pentru echipamente
2041 Credite pentru echipamente
2047 Creante atasate
Exemple de contabilizare:
Acordarea unui credit pentru echipament:
2041
Credite pentru echipament

2511
Conturi curente

70215
Dobanzi de la creditele pentru
echipament

1. Inregistrarea periodica a dobanzii:

2047
Creante atasate

2. Rambursarea creditului, de obicei prin rate periodice:

2511
Conturi curente

2041
Credite pentru echipament

2047
Creante atasate

3. Plata dobanzii:
2511
Conturi curente

3.1.6. Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliare

Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sau
unei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unor
imobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului.
Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurare
pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor.
205 Credite pentru bunuri imobiliare
2051 Credite investitori
2052 Credite promotori
2057 Creante atasate
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei:
2051
Credite investitori

2511
Conturi curente

2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate:

2052
Credite promotori

2511
Conturi curente

70216
Dobanzi de la credite pentru
bunuri imobiliare

2051
Credite investitori

3. Inregistrarea periodica a dobanzii:

2057
Creante atasate

4. Rambursarea creditului:
2511
Conturi curente

2511
Conturi curente

2052
Credite promotori

2057
Creante atasate

5. Plata dobanzii:
2511
Conturi curente
3.1.7. Creditele consortiale
Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte.
Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un
client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzile
incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare,
excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod
normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va
iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit.
O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de
participant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor
si cu celelalte banci din consortiu.
Exemplu de contabilizare:
Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de
fila si in contabilitatea unei banci participante.
1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila:
%
2061
Alte credite
111
Cont curent la BNR

2511
Conturi curente

2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu:

2061
Alte credite

111
Cont curent la BNR

3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) cotei
parti catre banca participanta:
2511
Conturi curente

%
7029
Comisioane
111
Cont curent la BNR

4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila:

111
Cont curent la BNR

7029
Comisioane

5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota sa
parte):
2067
Creante atasate

70217
Dobanzi la alte credite

6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:
2511

Conturi curente

%
2067
Creante atasate
111
Cont curent la BNR

7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta:

111
Cont curent la BNR

2067
Creante atasate

8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:
2511
Conturi curente

%
2061
Alte credite
111
Cont curent la BNR

Rambursarea creditului la banca participanta:

111
Cont curent la BNR

2061
Alte credite

3.1.8. Creditarea clientelei financiare

Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. O
clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit,
societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile pot
acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent al
clientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidenta
operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 Credite si imprumuturi privind
clientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi
(conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit:
Grupa 23 Credite si imprumuturi privind clientela financiara
231 Credite acordate clientelei financiare
2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare
2312 Credite la termen acordate clientelei financiare
2317 Creante atasate
232 Imprumuturi de la clientela financiara
2321 Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara
2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara
2327 Datorii atasate
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta:
2311
Credite de pe o zi pe alta
acordate clientelei financiare

2511
Conturi curente

2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent:

2312
Credite la termen acordate
clientelei financiare

121
Cont de corespondent

3. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat:

2317
Creante atasate

7022
Dobanzi de la creditele
acordate clientelei financiare

2311
Credite de pe o zi pe alta
acordate clientelei financiare

2317
Creante atasate

4. Rambursarea creditului:
2511
Conturi curente

5. Plata dobanzii:
2511
Conturi curente

6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara:

111
Cont curent la BNR

2322
Imprumuturi la termen de la
clientela financiara

7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit:

6022
Dobanzi la imprumuturi primite
de la clientela financiara

2327
Datorii atasate

111
Cont curent la BNR

2327
Datorii atasate

2511
Conturi curente

2327
Datorii atasate

111
Cont curent la BNR

8. Rambursare imprumut:
2322
Imprumut la termen de la
clientela financiara
9. Plata dobanzii:

sau

3.2. DEPOZITE BANCARE

Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titulari
sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.

3.2.1. Tipuri de depozite

In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim
urmatoarele tipuri de conturi bancare:
Depozit in cont curent reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea
titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, plata
si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in
orice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care
beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati
sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent
este printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero.
Depozitele la vedere reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat sa
primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este
creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care
banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi
lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durata
constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului
Depozit la termen reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la o
scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturile
prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sa
compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si
bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si
de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata
monetara, pentru o perioada asemanatoare.
Depozite colaterale reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii
contractuale ale clientului, ca de exemplu:
- deschidere de acreditive;
- emitere de scrisori de garantie;
- ordine de plata cu scadenta;
- cecuri certificate;
- garantii gestionari.

Certificate de depozit reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se:
- certificat de economii;
- carnet de economii;
- certificat de depozit.
Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi
incasata la scadenta sau anticipat.
Depozite pe librete de economii reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor de
economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni.
Contabilizarea operatiunilor cu depozite
Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cu
clientela:
Grupa 25 Conturile clientelei
251 Conturi curente
2511 Conturi curente
2517 Creante si datorii atasate
25171 Creante atasate
25172 Datorii atasate
252 Conturi de factoring
2521 Conturi de factoring
25211 Conturi de factoring disponibile
25212 Conturi de factoring indisponibile
2527 Datorii atasate
253 Conturi de depozite
2531 Depozite la vedere
2532 Depozite la termen
2533 Depozite colaterale
25331 Depozite pentru deschiderea de acreditive
25332 Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie
25333 Depozite pentru cecuri certificate
25334 Depozite pentru ordine de plata cu scadenta
25335 Depozite pentru garantii gestionari
25336 Alte depozite colaterale
2537 Datorii atasate
254 Certificate de depozit, carnete si librete de economii
2541 Certificate de depozit
2542 Carnete si librete de economii
2547 Datorii atasate

Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent 2511. Acesta este un

cont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoarea
titularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezinta
disponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentru
descoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoile
titularului si de moneda utilizata.
Exemple de contabilizare:
1. Depuneri de numerar in contul curent:
101
Casa

2511
Cont curent

2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca:

2511
Cont curent / client

2511
Cont curent / furnizor

3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie:
111
Cont curent la BNR

2511
Cont curent

101
Casa

4. Ridicare de numerar din cont:

2511
Cont curent

5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii:

2511
Cont curent

111
Cont curent la BNR

6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci:

2511
Cont curent

341
Decontari intrabancare

Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara ca

analitice ale conturilor 253 Conturi de depozit sau 254 Certificate de depozit, carnete si
librete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate in
cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidarea
depozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont.
Exemple de contabilizare:
1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen:
101
Casa

2532
Depozite la termen

2541
Certificate de depozit

2. Achizitionarea unui certificat de depozit:

101
Casa

3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent:

2511
Cont curent

2531
Depozite la vedere

101
Casa

4. Lichidarea unui depozit in numerar:

2532
Depozite la termen

5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent:

2531
Depozit la vedere

2511
Cont curent

6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar:

2541
Certificate de depozit

101
Casa

Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi de

capitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punct

de vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile de
creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 venituri sau clasa 6
cheltuieli ( exemplu: 60251 Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor).
Exemple de contabilizare:
1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent:
6024
Dobanzi la conturi curente

25172
Datorii atasate

2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent:

25172
Datorii atasate

2511
Cont curent

3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen:

60252
Dobanzi la depozit la termen

2537
Datorii atasate

2511
Cont curent

2511
Cont curent

4. Plata dobanzii la depozitul la termen:

2537
Datorii atasate
5. Dobanzi platite anticipat in cont curent:
375
Cheltuieli inregistrate in avans

6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile:

6025
Dobanzi la conturi de depozit

375
Cheltuieli inregistrate in avans

7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent:

25171
Creante atasate

7024
Dobanzi de la cont curent

8. Incasarea dobanzilor debitoare:

2511
Cont curent

25171
Creante atasate

9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante:

2812
Dobanzi restante

25171
Creante atasate

10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice:

2822
Dobanzi indoielnice

2812
Dobanzi restante

3.3. VALORI PRIMITE SAU DATE IN PENSIUNE

Operatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-un
transfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantarea
creditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman mentionate in
activul cedentului. Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari efective sau pot
ramane in continuare la debitor.
Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorul
conturilor din grupa 24:
Grupa 24 Valori primite sau date in pensiune
241 Valori primite in pensiune
2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta
2412 Valori primite in pensiune la termen
2417 Creante atasate
243 Valori date in pensiune
2431 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta
2432 Valori date in pensiune la termen
2437 Datorii atasate
Contul 241 Valori primite in pensiune este un cont de activ, debitandu-se la
acordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. Contul 243 Valori date in

pensiune este un cont de pasiv, creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la

acordarea sa. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi pe alta
(analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Dobanda aferenta de incasat
sau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417 Creante atasate si 2437 Datorii
atasate.
Exemple de contabilizare
1. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta:
2411
Valori primite in pensiune de pe
o zi pe alta

2511
Conturi curente

2. Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen:

2511
Conturi curente

2432
Valori primite in pensiune la
termen

3. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit:

2417
Creante atasate

7023
Dobanzi la valori primite in
pensiune

4. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut:

6023
Dobanzi la valori date in
pensiune

2437
Datorii atasate

2411
Valori primite in pensiune de
pe o zi pe alta

5. Rambursarea creditului:
2511
Conturi curente

6. Rambursarea imprumutului:
2432
Valori date in pensiune la
termen

2511
Conturi curente

2417
Creante atasate

2511
Conturi curente

7. Incasarea dobanzii la credit:

2511
Conturi curente
8. Plata dobanzii la imprumut:
2537
Datorii atasate

3.4. VALORI DE RECUPERAT SI SUME DATORATE

Desfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in care
trebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat pot
sa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efecte
comerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din sume
incasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare.
Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilor
din grupa 26 Valori de recuperat si sume datorate:
Grupa 26 Valori de recuperat si alte sume datorate
261 Valori de recuperat
2611 Valori de recuperat
2617 Creante atasate
262 Alte sume datorate
2621 Alte sume datorate
2627 Datorii atasate

Sumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana la

lamurirea statutului lor. Contul 261 Valori de recuperat este un cont de activ, debitandu-se cu
sumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Contul 262
Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta ca
reprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. In cazul in
care se emit pretentii de remunerare prin dobanda, privind sumele de recuperat sau sumele
datorate, se apeleaza la conturile atasate 2617 si 2627.
Exemple de contabilizare
1. Un cec primit spre incasare nu este platit de emitent:
2611
Valori de recuperat

3712
Valori primite spre incasare

2. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat:

2617
Creante atasate

70279
Venituri diverse din dobanzi

2611
Valori de recuperat

3. Recuperarea unei sume de la un client:

2511
Conturi curente

4. Recuperarea unei sume prin Casa de Compensatii:

111
Cont curent la BNR

2611
Valori de recuperat

5. Incasarea dobanzilor la sume de recuperat:

2511
Conturi curente

2617
Creante atasate

2511
Conturi curente

6. Sume datorate platite clientilor:

2621
Alte sume datorate

4.5. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE

In conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat
contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica.
Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la
scadenta. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creanta
indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc
probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit
nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care
capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica.
Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28
Creante restante si indoielnice:
Grupa 28 Creante restante si indoielnice
281 Creante restante
2811 Creante restante
2812 Dobanzi restante
2817 Creante atasate
282 Creante indoielnice
2821 Creante indoielnice
2822 Dobanzi indoielnice
2827 Creante atasate
Conturile 281 Creante restante si 282 Creante indoielnice sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea
acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile 667 Pierderi din
creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 Pierderi din creante nerecuperabile
neacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea
sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi
de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.

Exemple de contabilizare:
1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:
2811
Creante restante

2031
Credite pentru export

2. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:

2812
=
Dobanzi restante

2037
Creante atasate

3. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:

2817
Creante restante

7028
Dobanzi din creditele restante
si indoielnice

2811
Creante restante

2812
Dobanzi restante

4. Rambursarea creantelor restante:

2511
Conturi curente
5. Incasarea dobanzilor restante:
2511
Conturi curente

6. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:

2511
Conturi curente

2817
Creante atasate

2811
Creante restante

2812
Dobanzi restante

7. Creante restante devenite indoielnice:

2821
Creante indoielnice
8. Dobanzi restante devenite indoielnice:
2822
Dobanzi indoielnice

9. Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice:

2827
Creante atasate

7028
Dobanzi din creditele restante
si indoielnice

10. Creante indoielnice rambursate:

2511
Conturi curente

2821
Creante indoielnice

11. Dobanzi incasate pentru creante si dobanzi indoielnice:

2511
Conturi curente

2827
Creante atasate

12. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:

668
Pierderi din creante
nerecuperabile neacoperite cu
provizioane

2821
Creante indoielnice

13. Dobanda inregistrata pentru creante si dobanzi indoielnice neplatita:

668
Pierderi din creante
nerecuperabile neacoperite cu
provizioane

2827
Creante atasate

3.6. PROVIZIOANE
Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si
juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest
scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in
vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale. Astfel exista urmatoarele grupe si cote
de provizionare:
credite standard
credite in observatie
credite substandard
credite indoielnice
credite pierdere

0%
5%
20%
50%
100%

Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor

din grupa 29 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:
Grupa 29 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
2911 Provizioane specifice de risc de credit
2912 Provizioane specifice de risc de dobanda
Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea
provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea
provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit
si riscul de dobanda.
Exemple de contabilizare:
1. Constituirea sau majorarea provizionului:
6621
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de credit

2911
Provizioane specifice de risc
de credit

6622
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de dobanda

2912
Provizioane specifice de risc
de dobanda

2911
Provizioane specifice de risc de
credit

7621
Venituri din provizioane
specifice de risc de credit

2912
Provizioane specifice de risc de
dobanda

7622
Venituri din provizioane
specifice de risc de dobanda

2. Anularea sau diminuarea provizionului:

3.7. EXEMPLE DE INTREBARI

1.

Creditul: concept, clasificare

2.

Factoring: concept, evidentiere in contabilitate

3.

Sconatarea: concept, evidentiere in contabilitate

4.

Depozitul bancar: caracterizare, tipuri

5.

Creante restante si indoielnice: inregistrare in contabilitate

6.
a.
b.
c.
d.
e.

Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ?

rambursarea unui credit pentru echipamente
inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente
plata dobanzii la un credit pentru echipamente
acordarea unui credit pentru echipamente
acordarea unui credit de trezorerie

a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind

restante ?
se crediteaza contul 2817
se crediteaza contul 7028
se debiteaza contul 2817
se crediteaza contul 2812
se debiteaza contul 2812

a.
b.
c.
d.
e.

La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila:

25336 = 2511
25331 = 111
2511 = 25336
25336 = 376
376 = 25336

a.
b.
c.
d.
e.

Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel:

25211 = 7029
7029 = 25211
2511 = 376
25211 = 376
376 = 25211

7.

8.

9.

10.
a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei
operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ?
contul 2511
contul 2532
contul 111
contul 2411
contul 101

a.
b.
c.
d.
e.

Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ?

2061 = 111
111 = 2511
2061 = 2511
111 = 2061
2511 = 2061

11.

CAPITOLUL 4
OPERATIUNI CU TITLURI SI
OPERATIUNI DIVERSE

Operatiunile cu titluri si operatiunile diverse sunt inregistrate in contabilitate cu

ajutorul conturilor din clasa 4.

4.1. OPERATIUNI CU TITLURI

Titlurile de valoare reprezinta inscrisuri care incorporeaza un drept de proprietate
sau de creanta. Clasificarea titlurilor se poate face dupa mai multe criterii:
1. Dupa natura titlului:
valori mobiliare (actiuni si obligatiuni);
titluri de stat (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie);
titluri de creanta negociabile;
titluri de piata interbancare;
alte titluri negociabile.
2. Dupa veniturile pe care le genereaza:
titluri cu venit fix;
titluri cu venit variabil.
3. Dupa intentia avuta in momentul achizitionarii, cu privire la durata detinerii:
titluri de tranzactie;
titluri de plasament;
titluri de investitii;
titluri de participare;
parti in societati comerciale legate;
titluri ale activitatii de portofoliu.
In cele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg cateva categorii de titluri.
Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta, care ofera detinatorului lor
un drept de o anumita valoare. Transmiterea lor se realizeaza prin negociere la bursa de
valori. Sunt cuprinse in categoria valorilor mobiliare actiunile, obligatiunile, instrumente
financiare derivate si orice alte titluri stabilite de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare.

Actiunile sunt titluri reprezentative ale unor parti unitare dintr-o societate de capitaluri.
Ele confera proprietarului calitatea de asociat, cu toate drepturile ce decurg din acest
statut:
- dreptul la dividende;
- dreptul dea participa la operatiunile de capital;
- dreptul de a fi informat;
- dreptul de a lua decizii prin vot.
Actiunile sunt negociabile si pot face obiectul unei cotari in bursa de valori sau pe
alte piete secundare.
Obligatiunile sunt titluri negociabile ce reprezinte creante asupra emitentului. Ele apar in
urma unui credit acordat de detinatorul lor emitentului, in schimbul platii de catre acesta
din urma a unei dobanzi.
Emisiunea de obligatiuni reprezinta pentru emitent un mijloc de procurare de
capitaluri pe termen lung, destinate finantarii unor investitii sau acoperirii deficitului
bugetar, in cazul statului.
Obligatiunile pot fi:
obligatiuni ordinare;
obligatiuni cu prima de emisiune;
obligatiuni cu prima de rambursare;
obligatiuni cu prima de emisiune si prima de rambursare.
Titlurile de stat, numite si efecte publice, sunt inscrisuri emise de organe specializate ale
administratiei de stat (Ministerul Finantelor) in scopul acoperirii cheltuielilor bugetare.
Intalnim urmatoarele titluri de stat:
a) bonuri de tezaur;
b) certificate de trezorerie;
c) obligatiuni de stat.
Titlurile de stat pot fi emise sub forma materiala sau in cont. Prima varianta este
utilizata atunci cand emisiunea se adreseaza populatiei. Ele sunt purtatoare de dobanzi,
negociabile si prezinta o lichiditate ridicata.
Titlurile de creante negociabile sunt titluri emise in general pe termen scurt, negociabile
pe o piata reglementata. In aceasta categorie sunt cuprinse biletele de trezorerie,
certificatele de depozit.
Titlurile pietei interbancare sunt emise numai de catre institutiile interbancare si sunt
negociabile doar pe piata interbancara. In aceasta categorie sunt incluse:
a) bilete la ordin negociabile (BON);
b) certificate interbancare cu dobanda platibila in avans (CIPA);
c) certificate interbancare cu dobanda platibila in fine (CIFIN).
Titlurile cu venit fix sunt acele titluri care ofera detinatorului un venit stabilit pe baza
unei rate de dobanda fixa, ca de exemplu: obligatiuni, certificate de trezorerie.

Titlurile cu venit variabil sunt actiunile, care ofera detinatorului un veni sub forma
dividendului, dimensionat in functie de profiturile obtinute de emitent.
Celelalte titluri, clasificate dupa intentia avuta la achizitionare cu privire la durata
detinerii, vor fi prezentate in continuare, odata cu regulile de contabilizare. Pentru a fi
mai usor de inteles, contabilizarea este redata pe tipuri de titluri si pe operatiuni cu titluri.

4.1.1.

TITLURI DE TRANZACTIE

Titlurile de tranzactie sunt titluri cu venit fix sau cu venit variabil, achizitionate cu
intentia de a fi revandute pe termen scurt sau in conditiile in care nu exista inca definita o
intentie cu privire la perioada detinerii.
Pentru a fi incadrat in categoria titlurilor de tranzactie, un titlu trebuie sa
indeplineasca simultan trei conditii:
sa fie tranzactionat inainte de scadenta, intr-un termen care sa nu depaseasca sase
luni;
sa poata fi cotat in vederea tranzactionarii in orice moment pe o piata lichida;
pretul de piata sa fie accesibil tertilor.
Tinand cont de faptul ca in aceasta categorie intra si titluri fata de care, in
momentul achizitionarii nu exista o intentie clara cu privire la durata detinerii, periodic
bancile trebuie sa analizeze portofoliul detinut pentru a face reclasari.
Aceste titluri fac obiectul activitatii de piata a bancilor in vederea derularii
urmatoarelor operatiuni:
- operatiuni de mentinere a pietei (market maker);
- operatiuni de arbitraj realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza diferentelor
aparute intre cotarea aceluiasi titlu pe doua piete diferite;
- operatiuni speculative realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza variatiei
anticipate a unui curs pe termen foarte scurt.
Evaluarea titlurilor de tranzactie in momentul achizitionarii se face la valoarea de
Achizitie, formata din pretul de cumparare ce cuprinde si cheltuielile de achizitie si
eventuale dobanzi, aparute in cazul obligatiunilor. Periodic, are loc o reevaluare a
titlurilor de tranzactie la pretul pietei. Diferentele favorabile sunt preluate pe venituri,
cele nefavorabile sunt preluate pe cheltuieli. Cesiunea titlurilor se face la pretul de
vanzare, eventualele diferente in raport de valoarea din contabilitate merg pe venituri sau
cheltuieli.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea operatiunilor se realizeaza cu ajutorul contului 302 Titluri de
tranzactie:
302 Titluri de tranzactie
3021 Titluri de tranzactie
30211 Efecte publice si valori asimilate

30212 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix

30213 Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30214 Actiuni proprii
3025 Titluri date cu imprumut
30251 Efecte publice si valori asimilate
30252 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30253 Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30254 Actiuni proprii
30257 Creante atasate
3026 Titluri luate cu imprumut
30261 Efecte publice si valori asimilate
30262 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30263 Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30264 Actiuni proprii
3027 Datorii privind titlurile
30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut
30272 Alte datorii privind titlurile
30277 Datorii atasate
Contul 302 se dezvolta pe trei conturi in functie de provenienta titlurilor si in
continuare pe conturi in functie de natura titlurilor (efecte publice, obligatiuni, actiuni,
actiuni proprii). Contul 3021 Titluri de tranzactie este un cont de activ, debitandu-se la
achizitionarea titlurilor si creditandu-se la vanzarea acestora. Titlurile pot fi achizitionate
sau vandute in cont propriu, cu decontare in momentul realizarii operatiunii, folosind
contul curent sau pot fi tranzactionate printr-o societate de bursa, cu decontare la o data
ulterioara. In aceasta din urma varianta se utilizeaza contul bifunctional 333 Contul
societatilor de bursa. Titlurile de tranzactie pot fi luate sau date cu imprumut in vederea
constituirii unor garantii. In aceste cazuri apare o dobanda de platit sau de incasat.
Exemple de contabilizare:
1. Achizitia de titluri de tranzactie in cont propriu:
3021
=
Titluri de tranzactie

111
Cont curent la BNR

2. Achizitia de titluri de tranzactie prin societati de bursa:

3021
=
333
Titluri de tranzactie
Contul societatilor de bursa
333
Contul societatilor de bursa

3. Reevaluarea titlului in urma cresterii cursului:

3021
=
Titluri de tranzactie

111
Cont curent la BNR

7032
Venituri din titluri de
tranzactie

4. Reevaluarea titlului in urma scaderii cursului:

6032
Pierderi din titluri de tranzactie

3021
Titluri de tranzactie

5. Vanzarea titlurilor de tranzactie in cont propriu:

111
Cont curent la BNR

3021
Titluri de tranzactie

6. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul de

vanzare este superior valorii din contabilitate:
333
Conturile societatilor de bursa

%
3021
Titluri de tranzactie
7032
Venituri din titluri de
tranzactie

111
Cont curent la BNR

333
Conturile societatilor de bursa

7. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul de

vanzare este inferior valorii din contabilitate:
%
333
Conturile societatilor de bursa
6032
Pierderi din titluri de tranzactie

3021
Titluri de tranzactie

111
Cont curent la BNR

333
Conturile societatilor de bursa

8. Reclasarea titlurilor de tranzactie la titluri de plasament:

3031
Titluri de plasament

3021
Titluri de tranzactie

3021
Titluri de tranzactie

9. Titluri de tranzactie date cu imprumut:

3025
Titluri date cu imprumut

10. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma cresterii cursului:

3025
Titluri date cu imprumut

7032
Venituri din titluri de
tranzactie

11. Inregistrarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut:

30257
Creante atasate

7037
Venituri diverse din operatiuni
cu titluri

12. Incasarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut:

111
Cont curent la BNR

30257
Creante atasate

13. Restituirea titlurilor de tranzactie date cu imprumut:

3021
Titluri de tranzactie

3025
Titluri date cu imprumut

30271
Datorii privind titlurile luate cu
imprumut

14. Titluri de tranzactie luate cu imprumut:

3026
Titluri luate cu imprumut

15. Restituirea titlurilor de tranzactie luate cu imprumut:

30271
Datorii privind titlurile luate cu
imprumut

3026
Titluri luate cu imprumut

4.1.2. TITLURI DE PLASAMENT

Titlurile de plasament sunt titluri cu venit fix sau variabil achizitionate in vederea
detinerii lor o perioada mai mare de 6 luni, fara insa ca aceasta detinere sa fie obligtorie
pana la scadenta.
In categoria titlurilor de plasament pot fi clasate, de asemenea, urmatoarele titluri:
- titluri cu durata de detinere mai mica de 6 luni, dar care nu intrunesc conditiile de
piata pentru a fi clasate ca titluri de tranzactie;
- titluri de tranzactie pentru care intentia initiala a banci de a detine titlurile o
perioada de cel mult 6 luni s-a schimbat pentru o perioada mai mare;

titluri achizitionate cu intentia de a le detine pana la scadenta, dar pentru care banca
nu dispune de mijloace de acoperire sau de finantare necesare titlurilor de investitii.

Evaluarea titlurilor de plasament se face la cumparare la pretul de achizitie, fara

cheltuieli de achizitie sau dobanzi scurse, in cazul titlurilor cu venit fix. In cazul in care
titlurile provin prin transfer din categoria titlurilor de tranzactie, vor fi inregistrate la
pretul pietei din ziua transferului. Periodic are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pietei.
Daca apar diferente, acestea vor fi inregistrate diferit:
- diferentele favorabile nu se inregistreaza si nici nu folosesc la compensarea
diferentelor nefavorabile inregistrate de alte titluri;
- diferentele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane pentru depreciere.
Vaanzarea titlurilor de plasament se inregistreaza la pretul de cesiune negociat.
Eventualele diferente favorabile sau nefavorabile sunt preluate pe venituri sau cheltuieli.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul contului 303 Titluri de
plasament:
303 Titluri de plasament
3031 Titluri de plasament
30311 Efecte publice si valori asimilate
30312 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30314 Actiuni proprii
3035 Titluri date cu imprumut
30351 Efecte publice si valori asimilate
30352 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30353 Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30354 Actiuni proprii
3036 Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament
3037 Creante atasate
30371 Efecte publice si valori asimilate
30372 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30373 Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30374 Actiuni proprii
Contul 3031 Titluri de plasament este un cont de activ, debitandu-se la achizitia
titlurilor sau la reclasarea lor ca titluri de plasament si creditandu-se la vanzarea titlurilor
sau la transferul lor catre alte categorii de titluri. Contul 3035 Titluri date cu imprumut
este cont de acativ. El se debiteaza la imprumutarea titlurilor catre terti si de crediteaza la
restituirea acestora. Dobanzile de incasat sunt inregistrate cu ajutorul contului 3037
Creante atasate. Toate aceste conturi prezinta analitice in functie de natura conturilor
(efecte publice, obligatiuni, actiuni, actiuni proprii).
Pentru cheltuielile aparute la achizitia titlurilor se foloseste contul 60331
Cheltuieli de achizitie, iar pentru cele ocazionate de vanzarea titlului contul 6037

Cheltuieli diverse din operatiuni cu titluri sau 6039 Comisioane. Diferentele de curs
inregistrate la vanzare sunt preluate pe conturi de venituri sau cheltuieli: 70336 Venituri
din cesiune, 60336 Pierderi din cesiune.
Exemple de contabilizare:
1. Achizitia unei actiuni in cont propriu:
2.
%
30313
Actiuni si alte titluri cu venit
variabil
60331
Cheltuieli de achizitie

111
Cont curent la BNR

3. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Titlul prezinta o dobanda scursa:
4.
%
=
333
30312
Conturile societatilor de bursa
Obligatiuni si alte titluri cu
venit fix
3037
Creante atasate
60331
Cheltuieli de achizitie
333
Conturile societatilor de bursa
5. Incasarea dividendului in cont propriu:
6.
111
Cont curent la BNR

111
Cont curent la BNR

70333
Dividende si venituri asimilate

7. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune:

8.
3037
=
70331
Creante atasate
Dobanzi
9. Incasarea dobanzii la o obligatiune:
10.
111
Cont curent la BNR

3037
Creante atasate

11. Vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat
valoarea din contabilitate:
111
=
%
Cont curent la BNR
30313
Actiuni si alte titluri cu venit
variabil
70336
Venituri din cesiune
12. Vanzarea unei obligatiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat
valoarea din contabilitate. Banca a inregistrat pentru perioada detinerii o dobanda
scursa de incasat:
111
Cont curent la BNR

%
30312
Obligatiuni si alte titluri cu
venit fix
3037
Creante atasate
70336
Venituri din cesiune

13. Inregistrarea cheltuielilor de vanzare in cazul unui titlu de plasament:

6039
Comisioane

111
Cont curent la BNR

14. Anularea sau diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea unei

obligatiuni:
39112
Provizioane pentru deprecierea
obligatiunilor si a altor titluri cu
venit fix

76311
Venituri din provizioane
pentru deprecierea titlurilor de
plasament

3031
Titluri de plasament

15. Titluri de plasament date cu imprumut:

3035
Titluri date cu imprumut
4.1.3. TITLURI DE INVESTITII
Titlurile de investitii sunt titluri cu venit fix, achizitionate de banca cu intentia de
a le pastra o perioada indelungata de timp, in principiu, pana la scadenta. Aceste titluri
aduc titularului venituri regulate sub forma de dobanzi. In aceasta categorie sunt cuprinse

obligatiunile, efectele publice si alte titluri cu venit fix. Titlurile de investitii trebuie
protejate contra deprecierii sau variatiilor de dobanda.
Evaluarea titlurilor de investitii se face la cumparare la pret de achizitie, fara cheltuieli
de achizitie sau dobanda pentru perioada scursa. In cazul in care pretul de achizitie este
mai mare decat valoarea de rambursare spunem ca titlul are o prima. Daca pretul de
achizitie este mai mic decat valoarea de rambursare spunem ca titlul decoteaza. Si intr-un
caz si in celalalt, prima sau decotarea sunt esalonate pe durata de viata ramasa a titlului
(prorata temporis), pe venituri sau cheltuieli. Titlurile de investitii care provin din
categoria titlurilor de tranzactie sunt preluate la pretul zilei, iar cele care sunt transferate
din categoria titlurilor de portofoliu sunt peluate la valoarea de achizitie.
Pe perioada de detinere a titlului, eventualele diferente de curs, favorabile sau
nefavorabile, nu vor afecta valoarea contabila. Tinand cont de faptul ca, in principiu,
titlurile ies din portofoliu la scadenta, cand se incaseaza valoarea de rambursare, putem
ignora variatiile curente de curs. Ca exceptie se constituie provizioane in caz de
depreciere atunci cand exista o mare probabilitate de vanzare a titlului inainte de scadenta
sau in cazul riscului de faliment la emitent.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea operatiunilor cu titluri de investitii se face cu ajutorul contului 304
Titluri de investitii:
304 Titluri de investitii
3041 Titluri de investitii
30411 Efecte publice si valori asimilate
30412 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3045 Titluri date cu imprumut
30451 Efecte publice si valori asimilate
30452 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3046 Diferente de conversie
30461 Efecte publice si valori asimilate
30462 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3047 Creante atasate
30471 Efecte publice si valori asimilate
30472 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
Contul 3041 Tituri de investitii este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea
titlurilor de investitii intrate in portofoliu si se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute,
transferate spre alte categorii de titluri sau date cu imprumut. Pentru inregistrarea
dobanzilor de incasat exista contul 3047 Creante atasate. Titlurile date cu imprumut
apar in debitul contului 3045 Titluri date cu imprumut, iar la restituirea titlului in
creditul aceluiasi cont. Toate aceste conturi prezinta analitice pentru efecte publice si
pentru obligatiuni.

Exemple de contabilizare
1. Achizitia unui titlu de stat in cont propriu. Nu exista dobanda scursa:
%
3041
Titluri de investitii
60347
Cheltuieli de achizitie

111
Cont curent la BNR

2. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Pentru obligatiune vanzatorul si-a
inregistrat dobanda:
%
3041
Titluri de investitii
3047
Creante atasate
60347
Cheltuieli de achizitie

333
Conturile societatilor de bursa

333
Conturile societatilor de bursa

111
Cont curent la BNR

3. Inregistrarea periodica a dobanzii pe perioada de viata ramasa:

3047
Creante atasate

70341
Venituri din titluri de investitii

4. Amortizarea primei rezultata din diferenta nefavorabila:

60342
Cheltuieli cu amortizarea
primelor

3041
Titluri de investitii

5. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii:

3041
Titluri de investitii

70342
Venituri din titluri de investitii

6. Rambursarea titlurilor de investitii la valoare de rambursare, prin intermediul unei

societati de bursa:
333
Conturile societatilor de bursa

3041
Titluri de investitii

111
Cont curent la BNR

333
Conturile societatilor de bursa

7. Vanzarea titlurilor de investitii prin societati de bursa, in conditiile existentei unei

diferente favorabile:
333
Conturile societatilor de bursa

%
3041
Titluri de investitii
7462
Venituri din cesiunea
imobolizarilor financiare

30271
Datorii privind titlurile luate cu
imprumut

8. Titluri de plasament luate cu imprumut:

3026
Titluri luate cu imprumut

9. Incasarea dobanzii la titlurile date cu imprumut:

111
Cont curent la BNR

3047
Creante atasate

4.1.4. OPERATIUNI DE PENSIUNE CU TITLURI

Operatiumile de pensiune reprezinta cesiuni de titluri in schimbul unor lichiditati,
cu conditia rascumpararii lor la scadenta, la un pret stabilit contractual.
Pensiunea de titluri poate fi simpla sau livrata. In continuare ne vom ocupa de
pensiunea livrata. Pensiunea simpla a fost abordata in cadrul capitolelor 2 si 5.
Contabilizarea operatiunilor
Operatiunile de pensiune livrata fac obiectul contului 301 Titluri primite sau
date in pensiune livrata. Functionarea conturilor este asemanatoare cu a conturilor
prezentate la pensiunea simpla.
301 Titluri primite sau date in pensiune livrata
3011 Titluri primite in pensiune livrata
30111 Titluri primite in pensiune livrata
30117 Creante atasate
3012 Titluri date in pensiune livrata
30121 Titluri date in pensiune livrata
30127 Datorii atasate

Exemple de contabilizare
1. Acordarea unui credit catre un client printr-o operatiune de primire in pensiune:
30111
Titluri primite in pensiune
livrata

2511
Conturi curente

2. Acordarea unui credit catre o alta banca printr-o operatiune de primire in pensiune
livrata:
30111
Titluri primite in pensiune
livrata

111
Cont curent la BNR

3. Imprumut primit de la alta banca printr-o operatiune de dare in pensiune livrata:

111
Cont curent la BNR

30121
Titluri date in pensiune livrata

7031
Dobanzi de la titlurile primite
in pensiune livrata

30127
Datorii atasate

30117
Creante atasate

4. Inregistrarea dobanzii de incasat:

30117
Creante atasate

5. Inregistrarea dobanzii de platit:

6031
Dobanzi la titlurile date in
pensiune livrata
6. Incasarea dobanzii la creditul acordat:
2511
Conturi curente

7. Rambursarea creditului acordat clientului printr-o operatiune de primire in pensiune

livrata:

2511
Conturi curente

3011
Titluri primite in pensiune
livrata

8. Rambursarea imprumutului primit de la o banca printr-o operatiune de cedare in

pensiune livrata:
30121
Titluri date in pensiune livrata

111
Cont curent la BNR

4.1.5. EMISIUNEA DE TITLURI

Emisiunea de titluri reprezinta o modalitate de imprumut prin care banca poate
atrage resurse de pe pietele de capital. In functie de necesitati si de categoria de titluri
emise, banca poate sa obtina lichiditati pe termen scurt, mediu sau lung.
Titlurile emise de banca sunt:
titluri de piata interbancara sunt emise de banci pe piata interbancara pentru a
obtine lichiditati pe termen scurt. Aceste titluri imbraca forma certificatelor
interbancare cu dobanda platita in avans sau in fine si a biletelor la ordin negociabile.
titluri de creante negociabile aduc bancilor resurse pe termen scurt si mediu. Aici
sunt cuprinse biletele de trezorerie si certificatele de depozit.
obligatiuni sunt emise de banci, in special pentru atragerea de resurse pe termen
mediu si lung.
alte titluri.
Contabilizarea operatiunilor
Operatiunile de emitere de titluri sunt evidentiate in contabilitate utilizand
conturile din grupa 32 Datorii constituite prin titluri:
Grupa 32 Datorii constituite prin titluri
321 Titluri de piata interbancara
3211 Titluri de piata interbancara
3217 Datorii atasate
322 Titluri de creante negociabile
3221 Titluri de creante negociabile
3227 Datorii atasate
325 Obligatiuni
3251 Obligatiuni
3257 Datorii atasate
326 Alte datorii constituite prin tituri
3261 Alte datorii constituite prin tituri
3267 Datorii atasate
Conturile din grupa 32 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza la emiterea titlurilor
si se debiteaza la rambursarea lor, de obicei in contrapartida cu un cont de trezorerie.
Valoarea la care se inregistreaza in contabilitate este valoarea de rambursare a titlurilor
emise. Cheltuielile de emisiune pot fi cuprinse in totalitate pe conturile de cheltuieli
aferente unui singur exercitiu sau pot fi esalonate cu ajutorul contului 3749 Alte

cheltuieli de repartizat, pe mai multe exercitii. Pentru dobanzile datorate de banca exista
pentru fiecare categorie de titlu un cont de datorii atasate (ct. 3217, 3227, 3257, 3267).
Pentru dobanzi platite in avans exista contul 375 Cheltuieli inregistrate in avans.
In cazul in care emisiunea s-a realizat cu acordarea unor prime de emisiune sau de
rambursare, se utilizeaza pentru inregistrarea si esalonarea acestora pana la scadenta,
contul 374 Cheltuieli de repartizat. Daca titlurile sunt numai subscrise fara a fi platite
se apeleaza la contul 3556 Alti debitori diversi.
Exemple de contabilizare
1. Emiterea unui certificat de depozit cu dobanda platita in fine:
111
Cont curent la BNR

3221
Titluri de creante negociabile

2. Emiterea unui bilet de trezorerie cu dobanda platita in avans:

%
111
Cont curent la BNR
375
Cheltuieli inregistrate in avans

3221
Titluri de creante negociabile

3. Emiterea unei obligatiuni cu prima de emisiune:

%
111
Cont curent la BNR
3741
Prime de emisiune privind
titlurile cu venit fix

3251
Obligatiuni

3251
Obligatiuni

3556
Alti debitori diversi

4. Subscrierea unei obligatiuni:

3556
Alti debitori diversi
5. Plata obligatiunilor subscrise:
111
Cont curent la BNR

6. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit in fine sau la o data ulterioara emisiunii la

o obligatiune:
60363
=
3257
Dobanzi privind obligatiunile
Datorii atasate

7. Plata dobanzii la o obligatiune:

3257
Datorii atasate

111
Cont curent la BNR

8. Amortizarea primei de emisiune la o obligatiune:

60369
Alte cheltuieli privind datoriile
pe titluri

3741
Prime de emisiune privind
titlurile cu venit fix

9. Rambursarea la scadenta a unui certificat interbancar:

3211
Titluri de piata interbancara

111
Cont curent la BNR

10. Rambursarea la scadenta a unui certificat de depozit:

3221
Titluri de creante negociabile

111
Cont curent la BNR

4.2. OPERATIUNI DIVERSE

In cadrul acestor operatiuni se evidentiaza relatiile bancii cu personalul,
asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si cu actionarii. Tot aici sunt contabilizate
intrarile si consumurile de stocuri, precum si provizioanele constituite pentru acestea.
Operatiunile diverse apar inregistrate in contabilitate prin internediul conturilor
din clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse. Inregistrarile sunt in mare parte
asemanatoare cu cele din contabilitatea celorlalte societati nebancare.

4.2.1. DATORII SI CREANTE PRIVIND PERSONALUL

Datoriile si creantele privind personalul apar in urma prestatiilor individuale ale
salariatilor, prestatii ce sunt remunerate de banca. Astfel, acestia primesc remuneratii sub
forma salariului de baza, sporurilor, adaosurilor, premiilor, indemnizatiilor pentru
concedii de odihna si pentru situatii de incapacitate temporara de munca si a altor
avantaje sub forma materiala sau financiara. De asemenea, banca realizeaza o serie de
retineri din remuneratia personalului in conformitate cu legislatia in viguare, cu decizii
judecatoresti sau in baza unor obligatii contractuale ale angajatilor. Plata salariilor nete,
ramase dupa oprirea retinerilor, se face in numerar prin casierie sau prin virament in cont
bancar.

Contabilizarea operatiunilor
Datoriile si creantele privind personalul sunt inregistrate in contabilitate cu
ajutorul contului 351 Personal si conturi asimilate, dezvoltat pe mai multe analitice:
351 Personal si conturi asimilate
3511 Personal remuneratii datorate
3512 Personal ajutoare materiale datorate
3513 Participarea personalului la profit
3514 Avansuri acordate personalului
3515 Drepturi de personal neridicate
3516 Retineri din remuneratii datorate tertilor
3519 Alte datorii si creante in legatura cu personalul
35191 Alte datorii in legatura cu personalul
35192 Alte creante in legatura cu personalul
Conturile 3511, 3512, 3513, 3515, 3516 si 35191 sunt conturi de pasiv ce se
crediteaza cu sumele datorate de banca salariatilor si se debiteaza la plata acestor sume
catre salariati. Contul 3514 Avansuri acordate personalului este un cont de activ, ce se
debiteaza la plata avansului catre salariati si se crediteaza la deducerea acestuia din
salariu, in corespondenta cu contul 3511 Personal remuneratii datorate.
Exemple de contabilizare
1. Acordarea avansului din salariu:
3514
Avansuri acordate personalului

2511
Conturi curente

2. Inregistrarea salariului brut cuvenit personalului:

611
Cheltuieli cu remuneratiile
personalului

3511
Personal remuneratii datorate

3. Inregistrarea retinerilor din salariu (in ordine: impozit pe salariu, contributii la pensia
suplimentara si la ajutorul de somaj, avansul din salariu platit, popriri, alte datorii):

3511
Personal remuneratii datorate

%
3533
Impozitul pe salarii
35212
Contributia personalului pentru
pensia suplimentara

35222
Contributia personalului la
fondul de somaj
3514
Avansuri acordate personalului
3516
Retineri din remuneratii
datorate tertilor
35191
Alte datorii in legatura cu
personalul
4. Contributia pentru fondul de sanatate, retinuta din impozitul pe salarii:
3533
Impozitul pe salarii

35211
Contributia unitatii la
asigurarile sociale

5. Plata in numerar a salariului net catre personal:

3511
Personal remuneratii datorate

101
Casa

4.2.2. DATORII SI CREANTE PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA

SOCIALA
Datoriile si creantele bancii privind asigurarile si protectia sociala sunt legate de
contributia bancii la alimentarea fondurilor de asigurari sociale si de somaj.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru evidentierea datoriilor si creantelor privind asigurarile si protectia sociala
se utilizeaza contul 352 Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate:
352 Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate
3521 Asigurari sociale
35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale
35212 Contributia personalului pentru pensia suplimentara
3522 Ajutor de somaj
35221 Contributia unitatii la fondul de somaj
35222 Contributia personalului la fondul de somaj
3526 Alte datorii si creante sociale
35261 Alte datorii sociale
35262 Alte creante sociale

Aceste conturi sunt de pasiv (exceptie face contul 35262 Alte creante sociale).
Ele sunt creditate la inregistrarea datoriei de plata fata de bugetele asigurarilor si
protectiei sociale si sunt debitate la stingerea acestor obligatii, prin efectuarea
varsamintelor.
Exemple de contabilizare
1. Contributia bancii la asigurarile sociale:
6121
Cheltuieli privind contributia
unitatii la asigurarile sociale

35211
Contributia unitatii la
asigurarile sociale / asigurari
sociale

35211
Contributia unitati la
asigurarile sociale / fond de
sanatate

2. Contributia unitatii la fondul de sanatate:

6121
Cheltuieli privind contributia
unitatii la asigurarile sociale

3. Virarea contributiei bancii la asigurarile sociale catre buget:

35211
Contributia unitatii la
asigurarile sociale

111
Cont curent la BNR

35221
Contributia unitatii la fondul
de somaj

4. Contributia unitatii la fondul de somaj:

6122
Cheltuieli privind contributia
unitatii pentru fondul de somaj

5. Virarea contributiei bancii la fondul de somaj:

35221
Contributia unitatii la fondul de
somaj

111
Cont curent la BNR

4.2.3. DATORII SI CREANTE FATA DE BUGETUL STATULUI

Bancile sunt obligate sa participe, alaturi de alte unitati economice, la alimentarea
bugetului statului sau a unor fonduri speciale. Astfel ele efectueaza varsaminte in contul
impozitului pe profit, impozitului pe salarii, taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite

si taxe asimilate. Totodata, ele pot beneficia de venituri din partea statului sub forma
unor subventii.
Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote procentuale la profitul
impozabil determinat.
Impozitul pe salarii este suportat de salariati sau de colaboratori din veniturile
brute obtinute pe parcursul unei luni si este platit de banca. Impunerea se realizeaza pe
transe de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote progresive de impozit.
Societatile bancare sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea adaugata. Totusi,
ele sunt obligate sa plateasca aceasta taxa, in conditiile legii, pentru bunuri livrate si
servicii prestate, care nu se incadreaza in specificul bancar. Suma de plata (TVA de plata)
se stabileste lunar prin diferenta dintre valoarea taxei aferente bunurilor si serviciilor
valorificate (TVA colectata) si valoarea taxei pentru bunuri si servicii achizitionate (TVA
deductibila). In cazul in care diferenta este negativa (TVA de recuperat), aceasta poate
compensa taxa de plata din luna urmatoare. Daca valoarea sumei de recuperat depaseste
un anumit plafon, in conditiile legii poate fi returnata de la buget.
Subventiile de care pot beneficia bancile reprezinta sume de bani primite gratuit
de la stat pentru finantarea unor cheltuieli de investitii, de exploatare (de exemplu credite
cu dobanda redusa) sau pentru acoperirea unor pierderi.
Contabilizarea operatiunilor
In contabilitate, datoriile si creantele bancii fata de bugetul statului sunt
evidentiate cu ajutorul urmatoarelor conturi:
353 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate
3531 Impozitul pe profit
3532 Taxa pe valoarea adaugata
35323 TVA de plata
35324 TVA de recuperat
35326 TVA deductibila
35327 TVA colectata
35328 TVA neexigibila
3533 Impozitul pe salarii
3534 Subventii
3536 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
3538 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate
3539 Alte datorii si creante cu bugetul statului
35391 Alte datorii fata de bugetul statului
35392 Alte creante privind bugetul statului
35393 Datorii fata de stat
35394 Creante in legatura cu statul
Conturile 3531 Impozitul pe profit, 3533 Impozitul pe salarii, 3536 Alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate sunt conturi de pasiv, ce se crediteaza la
constituirea obligatiei de plata si se debiteaza la efectuarea platii, in corespondenta cu

creditul contului 111 Cont curent la BNR. Contul 3534 Subventii este un cont de
activ. El este debitat la inregistrarea subventiei si este creditat la incasarea ei.
Contul 35327 TVA colectata este un cont de pasiv. El se crediteaza la vanzarea
acelor bunuri sau servicii pentru care banca plateste taxa pe valoarea adaugata si se
debiteaza la sfarsitul lunii in contrapartida cu contul 35326 TVA deductibila si cu
contul 35323 TVA de plata, daca valoarea colectata este mai mare decat cea
deductibila.Contul 35326 TVA deductibila este un cont de activ care este debitat la
achizitionarea unor bunuri sau servicii, purtatoare de TVA si este creditat la regularizare
in corespondenta cu debitul contului 35327 TVA colectata si cu debitul contului 35324
TVA de recuperat, in cazul in care valoarea taxei deductibile este mai mare decat
valoarea taxei colectate. Contul 35323 TVA de plata este un cont de pasiv, ce se
crediteaza cu suma datorata bugetului, in corespondenta cu contul 35327 si se debiteaza
la virarea sumei catre buget, in corespondenta cu contul 111 Cont curent la BNR sau la
compensarea sumei de plata cu o suma de recuperat din lunile precedente, in
corespondenta cu contul 35324 TVA de recuperat. Acest ultim cont (35324) este un
cont de activ, ce se debiteaza cu suma de recuperat de la buget, in corespondenta cu
contul 35326 TVA deductibila si se crediteaza cu suma primita de la buget, in
corespondenta cu contul 111 Cont curent la BNR sau cu suma ce diminueaza obligatia
de plata in luna urmatoare, in corespondenta cu contul 3323 TVA de plata.
Exemple de contabilizare
1. Inregistrarea impozitului pe profit datorat:
691
=
Cheltuieli cu impozitul pe profit

3531
Impozitul pe profit

2. Virarea la buget a impozitului pe profit:

3531
Impozitul pe profit

111
Cont curent la BNR

3533
Impozit pe salarii

111
Cont curent la BNR

3. Inregistrarea impozitului pe salariu:

%
3511
Personal remuneratii
3512
Personal ajutoare materiale
datorate
3513
Participarea personalului la
profit
4. Virarea la buget a impozitului pe salariu:
3533
Impozit pe salarii

5. Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata pentru bunuri si servicii valorificate, altele

decat cele bancare:
3556
Alti debitori diversi

35327
TVA colectata

6. Virarea taxei pe valoarea adaugata de plata catre buget:

35323
TVA de plata

111
Cont curent la BNR

3536
Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate

7. Inregistrarea impozitului pe dividende:

354
Dividende de plata

8. Virarea impozitului pe dividende catre buget:

3536
Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate

111
Cont curent la BNR

4.2.4. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI

Debitorii diversi apar in urma operatiunilor privind avansuri nedecontate, pagube
materiale, amenzi, penalitati, echipamente de lucru date personalului. Creditorii diversi
reprezinta rezultatul operatiunilor cu depozite de garantii primite la operatiunile de
leasing si locatie simpla si al unor datorii fata de furnizorii de bunuri si servicii.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru a evidentia contabil operatiunile privind debitorii si creditorii diversi se
folosesc urmatoarele conturi:
355 Debitori diversi
3551 Depozite de garantii varsate
3552 Debitori din avansuri spre decontare
3556 Alti debitori diversi
3557 Creante atasate
356 Creditori diversi
3561 Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla
3566 Alti creditori diversi
3567 Datorii atasate

Conturile de debitori sunt conturi de activ, ce se debiteaza la constatarea

creantelor bancii fata de debitori si se crediteaza la stingerea acestor creante. Conturile
de creditori diversi sunt conturi de pasiv. Ele inregistreaza pe credit datoria bancii fata de
creditori si pe debit stingerea acestor datorii.
Exemple de contabilizare
1. Constituirea de depozite de garantii si cautiuni la alte banci:
3551
Depozite de garantii varsate

111
Cont curent la BNR

3551
Depozite de garantii varsate

2. Garantii si cautiuni restituite bancii:

111
Cont curent la BNR

3. Garantii primite pentru operatiuni de leasing si locatie simpla:

2511
Conturi curente

3561
Depozite de garantii pentru
leasing si locatie simpla

4. Restituirea de catre banca a garantiei primita pentru operatiuni de leasing si locatie

simpla:
3561
Depozite de garantii pentru
leasing si locatie simpla

2511
Conturi curente

4.2.5. STOCURI
Stocurile societatilor bancare sunt asemanatoare cu cele ale societailor nebancare,
dispunand de conturi ce reflecta natura lor.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea operatiunilor privind stocurile se realizeaza cu ajutorul conturilor
din grupa 6 Conturi de stocuri:
Grupa 36 Conturi de stocuri
361 Valori din aur, metale si pietre pretioase
362 Materiale

363 Obiecte de inventar

364 Uzura obiectelor de inventar
365 Stocuri aflate la terti
367 Alte stocuri si asimilate
368 Alte bunuri diverse
Exceptand contul 364 Uzura obiectelor de inventar, toate celelalte conturi
de stocuri sunt de activ. Ele se debiteaza la intrarea bunurilor respective in patrimoniul
bancii sau la trimiterea lor la terti, in cazul contului 365 Stocuri aflate la terti si se
crediteaza la iesirea bunurilor din evidenta bancii sau la returnarea lor de catre terti.
Contul 364 este un cont de pasiv ce se crediteaza la includerea pe cheltuieli a valorii
obiectelor de inventar si se debiteaza la scoaterea acestora din evidenta bancii.
Exemple de contabilizare:
1. Aur achizitionat de la populatie:
361
Valori din aur, metale si pietre
pretioase

101
Casa

111
Cont curent la BNR

362
Materiale

362
Materiale

2. Materiale cumparate:
362
Materiale
3. Materiale consumate:
631
Cheltuieli cu materiale
4. Vanzarea de imprimate bancare:
649
Alte cheltuieli diverse de
exploatare

5. Obiecte de inventar achizitionate de la un client:

363
Obiecte de inventar

2511
Conturi curente

7499
Alte venituri

6. Vanzarea obiectelor de inventar:

2511
Conturi curente

7. Formulare cu regim special, timbre si bilete de calatorie cumparate de banca:

367
Alte stocuri si asimilate

3566
Alti creditori diversi

8. Bunuri provenite din executarea creantelor bancii prin adjudecare:

368
Alte bunuri diverse

3566
Alti creditori diversi

4.2.6. EXEMPLE DE INTREBARI

1.

Titlurile de tranzactie: definire, caracterizare si evaluare.

2.

Titlurile de investitii: definire, caracterizare si evaluare

3.

Comparati si exemplificati contabil modul de evaluare a titlurilor de tranzactie, de

plasament si de investitii.

4.

Prezentati creantele fata de buget folosind exemple de inregistrare contabila

5.
a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre urmatoarele raspunsuri nu apare la achizitia unui titlu de tranzactie prin societati
de bursa ?
se debiteaza contul 333
se crediteaza contul 111
se debiteaza contul 3021
se crediteaza contul 3021
se crediteaza contul 333

a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre operatiunile urmatoare reprezinta o reevaluare a unui titlu de tranzactie in urma
scaderii cursului ?
6032 = 3021
6032 = 3027
3021 = 7032
3021 = 6032
3027 = 7032

a.
b.
c.
d.
e.

Care este explicatia urmatoarei operatiuni: 3047 = 70341 ?

inregistrarea dobanzii de incasat la un titlu de investitii
inregistrarea dobanzii de platit la un titlu de investitii
plata dobanzii la un titlu de investitii
inregistrarea diferentei de curs favorabile la un titlu de investitii
inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la un titlu de tranzactie

6.

7.

8.
a.
b.
c.
d.
e.

Cum se inregistreaza contabil plata in numerar a salariului net ?

3511 = 101
2511 = 101
101 = 2511
101 = 3511
3511 = 2511

a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre urmatoarele operatiuni inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj ?

35221 = 111
111 = 35221
6122 = 35221
35221 = 2511
2511 = 35221

a.
b.
c.
d.
e.

Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile: 631 = 362 ?

cumparare de materiale
consum de materiale
amortizarea materialelor
plata materialelor
vanzare de materiale

9.

10.

CAPITOLUL 5
VALORI IMOBILIZATE

Clasa 4 de conturi Valori imobilizate - este utilizata pentru evidentierea

contabila a operatiunilor cu imobilizari.

5.1. IMOBILIZARI FINANCIARE

Imobilizarile financiare reprezinta utilizari pe termen lung ale unor resurse la
crearea capitalurilor altor societati. Aceste utilizari pot imbraca forma unor credite,
intalnite la debitor ca datorii asimilate capitalurilor, sau a unor titluri prezentate in
continuare.
Creditele subordonate reprezinta creante pe termen lung, neconsemnate sub forma
unui titlu, pentru care banca accepta rambursarea, in caz de lichidare, dupa satisfacerea
celorlalti creditori, iar in caz de redresare juridica accepta suspendarea drepturilor sale
pana la sfarsitul perioadei de redresare. In functie de modul de stabilire a scadentei
creditele subordonate pot fi la termen sau pe durata nedeterminata. Cele mai
reprezentative credite subordonate la termen sunt creditele participative.
Partile in societatile comerciale legate reprezinta actiuni si alte titluri cu venit
variabil, detinute de banca la societati. In mod obligatoriu, banca trebuie sa fie proprietara
a cel putin 50 % din capitalul acestor societati, ceea ce ii permite sa le poata controla
exclusiv si sa le poata integra intr-un ansamblu consolidabil.
Titlurile de participare sunt constituite din actiuni si alte titluri cu venit variabil,
altele decat partile in societatile comerciale legate, care ii permit bancii sa se implice in
procesul decizional al societatilor respective prin cel putin una dintre urmatoarele
conditii:
- detinerea de titluri sa se ridice la cel putin 10 % din capitalul societatii;
- societatea emitenta sa fie condusa de administratori comuni cu ai bancii;
- societatea emitenta sa detina participatii la banca;
- decizai sa se ia de un grup de control comun.
Titlurile activitatii de portofoliu sunt actiuni si alte titluri cu venit variabil,
achizitionate de banca pentru o perioada mare de timp in scopul obtinerii unor venituri.
Aceste titluri nu permit bancii sa se implice in procesul decizional la nivelul emitentilor.
Societatile bancare pot da cu imprumut imobilizari financiare materializate sub
forma de titluri, ceea ce le permite sa incaseze venituri sub forma de dobanzi

Contabilizarea operatiunilor
Imobilizarile financiare sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul urmatoarelor
conturi din grupele 40 - Credite subordonate si 41 Parti in cadrul societatilor
comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu:
Grupa 40 Credite subordonate
401 Credite subordonate la termen
4011 Credite participative
4019 Alte creite subordonate la termen
402 Credite subordonate pe durata nedeterminata
407 Creante atasate
Grupa 41 Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si
titluri ale activitatii de portofoliu
411 Parti in societatile comerciale legate
4111 Parti in societati bancare
4112 Parti in societati cu caracter financiar
4113 Parti in alte societati cu caracter nefinanciar
412 Titluri de participare
4121 - Titluri de participare la societati bancare
4122 - Titluri de participare la societatile cu caracter financiar
4123 - Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar
413 Titluri ale activitatii de portofoliu
414 Diferente de conversie
415 Titluri date cu imprumut
417 Creante atasate
418 Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate, pentru titluri
de participare si pentru titluri ale activitatii de portofoliu
Conturile 401 Credite subordonate la termen, 402 Credite subordonate pe
durata nedeterminata, 411 Parti in societati comerciale legate, 412 Titluri de
participare si 413 Titluri ale activitatii de portofoliu sunt conturi de activ. Acestea se
debiteaza la acordarea creditelor sau la achizitia titlurilor si se crediteaza la rambursare
sau la vanzare in contrapartida cu un cont de trezorerie. Dobanzile de incasat la credite
apar in contul 407 Creante atasate.
Exemple de contabilizare
1. Acordarea unui credit subordonat la termen catre o alta institutie bancara:
401
Credite subordonate la termen

111
Cont curent la BNR

2. Acordarea unui credit subordonat pe durata nedeterminata, acordat unui client:

402
Credite subordonate pe durata
nedeterminata

2511
Conturi curente

3. Inregistrarea dobanzii la creditul subordonat la termen:

407
Creante atasate

7051
Dobanzi de la creditele
subordonate

4. Rambursarea creditului subordonat la termen si incasarea dobanzii:

111
Cont curent la BNR

%
401
Credite subordonate la termen
407
Creante atasate

5. Achizitia de titluri de participare de la alta societate bancara:

4121
Titluri de participare la societati
bancare

111
Cont curent la BNR

6. Vanzarea titlurilor de participare la un pret mai mic decat valoarea lor contabila:
%
111
Cont curent la BNR
6462
Pierderi din cesiunea
imobilizarilor financiare

4121
Titlurile de participare la
societati bancare

7. Parti in societatile comerciale legate date cu imprumut:

415
Titluri date cu imprumut

411
Parti in societatile comerciale
legate

5.2. IMOBILIZARI NECORPORALE

Imobilizarile necorporale reprezinta active de lunga durata de natura fondului
comercial, cheltuielilor de constituire, brevetelor, concesiunilor, licentelor, programelor
informatice, etc.
Fondul comercial participa intr-o maniera directa sau indirecta la pastrarea sau
cresterea potentialului de dezvoltare al bancii. In cadrul lui intalnim clientela, prestigiul,
reputatia, vadul si alte elemente necorporale.
Cheltuielile de constituire apar la crearea bancii, la extinderea sau modificarea
activitatii ei. Astfel intalnim cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli legate de
emiterea si vanzarea actiunilor sau cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate.
Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii. Ele sunt amortizate liniar intr-o
perioada de cel mult 5 ani.
Contabilizarea operatiunilor
Imobilizarile necorporale sunt inregistrate in contabilitate folosind urmatoarele
conturi:
Grupa 43 Imobilizari in curs
431 Imobilizari necorporale in curs
Grupa 44 Imobilizari ale activitatii de exploatare
441 Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare
4411 Fondul comercial
4412 Cheltuieli de constituire
4419 Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare
Grupa 45 Imobilizari in afara activitatii de exploatare
451 Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare
Grupa 46 Amortizari privind imobilizarile
461 Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare
4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale
46111 Amortizarea fondului comercial
46112 Amortizarea cheltuielilor de constituire
46119 Amortizarea altor imobilizari necorporale
462 Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare
4621 Amortizarea imobilizarilor necorporale
Conturile de imobilizari necorporale sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza la
intrarea imobilizarilor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea lor, dupa amortizarea
completa.

Conturile de amortizare a imobilizarilor necorporale sunt conturi de pasiv ce se

crediteaza periodic in corespondenta cu un cont de cheltuili cu amortizarea si se debiteaza
la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in corespondenta cu un cont de imobilizari
corporale.
Exemple de contabilizare
1. Cheltuieli efectuate cu reclama:
4412
Cheltuieli de constituire

111
Cont curent la BNR

2. Achizitia de programe informatice de la un client:

4419
Alte imobilizari necorporale ale
activitatii de exploatare

2511
Conturi curente

4611
Amortizarea imobilizarilor
necorporale

3. Amortizarea imobilizarilor necorporale:

651
Cheltuieli cu amortizarea
imobilizarilor necorporale

4. Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale complet amortizate:

4611
Amortizarea imobilizarilor
necorporale

441
Imobilizari necorporale ale
activitatii de exploatare

5.3. IMOBILIZARI CORPORALE

Imobilizarile corporale sunt bunuri ce indeplinesc conditiile legale de valoare si
de durata normala de functionare. In aceasta categorie intra terenurile si mijloacele fixe
clasificate in:
- cladiri;
- constructii speciale;
- masini, utilaje si instalatii de lucru;
- aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
- mijloace de transport;
- unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica;

animale si plantatii;
alte imobilizari corporale.
In acelasi timp, contabilitatea bancara urmareste distinct imobilizarile corporale
din activitatea de exploatare, din afara acestei activitati si imobilizarile corporale in curs.
Valoarea imobilizarilor corporale este actualizata periodic prin intermediul
amortizarii.
Contabilizarea operatiunilor
Evidenta contabila a imobilizarilor corporale este tinuta cu ajutorul urmatoarelor
conturi:
Grupa 43 Imobilizari in curs
432 Imobilizari corporale in curs
Grupa 44 Imobilizari ale activitatii de exploatare
442 Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare
4421 Terenuri
44211 Terenuri
44212 Amenajari de terenuri
4422 Mijloace fixe
44221 Cladiri
44222 Constructii speciale
44223 Masini, utilaje si instalatii de lucru
44224 Aparate si intalatii de masurare, control si reglare
44225 Mijloace de transport
44227 Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica
44228 Alte active corporale mobile
Grupa 45 Imobilizari in afara activitatii de exploatare
452 Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare
4521 Terenuri
45211 Terenuri
45212 Amenajari de terenuri
4522 Mijloace fixe
45221 Cladiri
45222 Constructii speciale
45223 Masini, utilaje si instalatii de lucru
45224 Aparate si intalatii de masurare, control si reglare
45225 Mijloace de transport
45226 Animale si plantatii
45227 Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica
45228 Alte active corporale mobile

Grupa 46 Amortizari privind imobilizarile

461 Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare
4612 Amortizarea imobilizarilor corporale
46121 Amortizarea amenajarilor de terenuri
46122 Amortizarea cladirilor
46123 Amortizarea constructiilor speciale
46124 Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru
46125 Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control si reglare
46126 Amortizarea mijloacelor de transport
46127 Amortizarea uneltelor, dispozitiv. instrum , mobilier, aparat birotica
46128 Amortizarea altor active corporale mobile
462 Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare
4622 Amortizarea imobilizarilor corporale
46221 Amortizarea amenajarilor de terenuri
46222 Amortizarea cladirilor
46223 Amortizarea constructiilor speciale
46224 Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru
46225 Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control, reglare
46226 Amortizarea mijloacelor de transport
46227 Amortizarea animalelor si plantatiilor
46228 Amortizarea uneltelor, instrumentelor, mobilierului, aparaturii birotice
46229 Amortizarea altor active corporale mobile
Conturile de imobilizari corporale din grupele 43 Imobilizari in curs, 44
Imobilizari ale activitatii de exploatare si 45 Imobilizari din afara activitatii de
exploatare sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la intrarea in patrimoniu a activului
imobilizat, in corespondenta cu un cont ce indica sursa de provenienta si se crediteaza la
iesirea din patrimoniu a activului, dupa amortizarea sa completa. Conturile de amortizare
a imobilizarilor corporale din grupa 46 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic cu
valoarea amortizata, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si se
debiteaza la iesirea din patrimoniu a acestor imobilizari, in corespondenta cu conturile de
imobilizari corporale.
Exemple de contabilizare
1. Achizitionarea unui mijloc de transport pentru activitatea de baza:
44225
=
3566
Mijloace de transport
Alti creditori diversi
2. Amenajarea unui teren pe parcursul mai multor exercitii:
432
=
7494
Imobilizari corporale in curs
Venituri din productia de
imobilizari

3. Amortizarea unui mijloc fix:

652
Cheltuieli cu amortizarile
imobilizarilor corporale

4612
Amortizarea imobilizarilor
corporale

4. Scoaterea din functiune a unui mijloc fix amortizat complet:

4612
Amortizarea imobilizarilor
corporale

4422
Mijloace fixe

5. Vanzarea unui mijloc fix complet amortizat:

3556
Alti debitori diversi

7461
Venituri din cesiunea
imobilizarilor corporale si
necorporale

5.4. LEASING SI LOCATIE SIMPLA

Leasingul reprezinta o operatiune prin care o persoana numita locator cedeaza
unei alte persoane, numita locatar, dreptul de a utiliza un bun contra unei chirii, cu
optiune de cumparare la scadenta, la un pret convenit initial. Caracteristic leasingului este
faptul ca locatorul achizitioneaza bunul la cererea locatarului si pentru a-i satisface
acestuia anumite necesitati. Pe toata durata inchirierii, locatorul calculeaza si
inregistreaza amortizare pentru bunul dat in inchiriere. La scadenta, locatorul poate vinde
bunul locatarului. Daca acesta nu doreste cumpararea, locatorul il poate utiliza intr-o alta
operatiune de leasing, il poate vinde sau poate fi considerat pierdere.
Operatiunea de leasing este, in principiu, asemanatoare cu o operatiune de
creditare, deoarece este practicata de banci ca o operatiune de plasare a resurselor,
acestea detinand proprietatea asupra bunului dat in inchiriere pe toata durata operatiunii,
fiind remunerate prin dobanzi si comisioane. Bunul in cauza se constituie in garantie
pentru operatiune.
Spre deosebire de operatiunea de leasing, in cazul locatiei simple nu exista
optiune de cumparare la finele contractului.

Contabilizarea operatiunilor
Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile de leasing si de locatie simpla se
folosesc urmatoarele conturi din grupa 47:
Grupa 47 Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate
471 Operatiuni de leasing si asimilate
4711 Leasing mobiliar
4712 Leasing imobiliar
4713 Leasing cu active necorporale
4717 Creante atasate
472 Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs
4721 Leasing mobiliar
4722 Leasing imobiliar
4723 Leasing cu active necorporale
473 Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat
474 Bunuri date in locatie simpla
4741 Bunuri date in locatie simpla
4747 Creante atasate
476 Amortizari
4761 Amortizari privind operatiuni de leasing
4762 Amortizari privind operatiuni de locatie simpla
Conturile de leasing mobiliar, imobiliar si cu active corporale (4711, 4712, 4713,
4721, 4722, si 4723) sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la cumpararea bunurilor ce
constituie obiectul leasingului si sunt creditate la vanzarea loc catre locatar, la scoaterea
lor din evidenta dupa amortizarea completa sau la rezilierea contractului de leasing, cand
bunurile vor fi reinchiriate altor locatari.
Chiriile aferente operatiunilor de leasing sunt inregistrate in contul 376 Venituri
inregistrate in avans, in cazul incasarii avansului sau in contul 4717 - Creante atasate, in
cazul chiriilor de primit.
Contul 473 Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat, cont de activ, se
debiteaza si se crediteza, in principal, in corespondenta cu un cont de leasing, la preluarea
bunului in urma rezilierii contractului, respectiv la reinchirierea lui catre un alt locatar.
Pentru bunurile date in locatie simpla se folosesc in mod asemanator leasingului
conturile de activ 4741 Bunuri date in locatie simpla, pentru urmarirea bunului si 4747
Creante atasate, pentru urmarirea chiriei.
Amortizarea operatiunilor de leasing si de locatie simpla se evidentiaza in
conturile de pasiv 4761 si 4762. Acestea sunt creditate la inregistrarea amortizari, in
corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sunt debitate la iesirea bunului
din patrimoniu, in corespondenta cu contul de imobilizari in care este inregistrat bunul.

Exemple de contabilizare
1. Bunuri achizitionate pentru a fi date in leasing:
4711
=
Leasing mobiliar

2511
Conturi curente

2. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de leasing:

376
=
70411
Venituri inregistrate anticipat
Venituri din chirii
3. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de locatie simpla:
376
=
70421
Venituri inregistrate anticipat
Venituri din chirii
4. Inregistrarea chiriei de incasat la operatiunea de leasing:
4717
=
70411
Creante atasate
Venituri din chirii
5. Incasarea chiriei la operatiunea de leasing:
2511
Conturi curente

4717
Creante atasate

6. Incasarea in numerar a chiriei la operatiunea de locatie simpla:

101
=
4747
Casa
Creante atasate
7. Inregistrarea amortizarii la bunurile date in leasing:
60411
=
4761
Cheltuieli cu amortizarea
Amortizari privind operatiun
de leasing
8. Vanzarea bunului catre locatar, prin exercitarea optiunii de cumparare la operatiunea
de leasing:
%
=
4711
4761
Leasing mobiliar
Amortizari privind operatiunile
de leasing
60413
Pierderi din cesiunea
imobilizarilor date in leasing

9. Scoaterea din evidenta a unor bunuri amortizate complet, care au facut obiectul unui
contract de leasing si pentru care nu s-a exercitat optiunea de cumparare:
4761
Amortizari privind operatiuni
de leasing

4712
Leasing imobiliar

10. Redarea bunurilor din operatiuni de leasig reziliat in alta operatiune de leasing:
4711
Leasing mobiliar

473
Imobilizari neinchiriate din
leasing reziliat

5.5. PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATE

Pentru valorile imobilizate, banca poate constituii provizioane care sa acopere
pierderile previzibile si reversibile de valoare. In contabilitate, provizionarea
imobilizarilor poate fi privita ca o rectificare a valorii contabile a acestora. Provizioanele
sunt constituite sau majorate pe seama cheltuielilor si sunt anulate sau diminuate pe
seama veniturilor.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru a tine evidenta provizioanelor pentru valori imobilizate se folosesc
conturile grupei 49:
Grupa 49 Provizioane pentru valori imobilizate
491 Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale
legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu
492 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
4921 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs
49211 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs
49211 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs
4922 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare
49221 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de
exploatare
49222 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ de
exploatare
4923 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de
exploatare
49231 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activit

de exploatare
49232 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit de
exploatare
493 Provizioane pentru operatiuni de leasing
494 Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla
499 Provizioane pentru creante restante si indoielnice
Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la
constituirea sau majorarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu
provizioanele si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizioanelor, in
corespondenta cu un cont de venituri din provizioane.
Exemple de contabilizare
1. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea titlurilor de participare:
6641
=
491
Cheltuieli pentru provizioane
Provizioane pentru deprecierea
pentru deprecierea partilor
partilor detinute in societatile
detinute in societatile
comerciale legate, a titlurilor
comerciale legate, a titlurilor de
de participare si a titlurilor
participare si a titlurilor
activitatii de portofoliu
activitatii de portofoliu
2. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor
necorporale si corporale:
6642
Cheltuieli cu provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor

492
Provizioane pentru deprecierea
imobilizarilor

3. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale

si corporale:

491
Provizioane pentru deprecierea
imobilizarilor

7461
Venituri din provizioane din
deprecierea imobilizarilor

4. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing:

493
Provizioane pentru operatiuni
de leasing

70414
Venituri din provizioane din
operatiuni de leasing

5.6. EXEMPLE DE INTREBARI

1.

Prezentati si inregistrati contabil operatiunile cu imobilizari financiare.

2.

Cum se inregistreaza in contabilitata societatilor bancare operatiunile de leasing ?

3.

Ce sunt imobilizarile necorporale si cum sunt inregistrate in contabilitate ?

4.
a.
b.
c.
d.
e.

Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 4717 = 70411 ?

se incaseaza chiria la o operatiune de leasing
se inregistreaza venitul din vanzarea bunului dat in leasing
se plateste chiria la o operatiune de leasing
se inregistreaza chiria la o operatiune de leasing
se inregistreaza cheltuiala cu achizitia bunului dat in leasing

a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la rambursarea unui credit subordonat si

incasarea dobanzii ?
se crediteaza contul 111
se crediteaza contul 2511
se debiteaza contul 407
se crediteaza contul 407
se debiteaza contul 401

a.
b.
c.
d.
e.

La diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing se face urmatoarea
inregistrare contabila:
493 = 70414
491 = 70414
70414 = 493
60414 = 493
491 = 60414

5.

6.

CAPITOLUL 6
CAPITALURI PROPRII SI ASIMILATE

Capitalul poate fi definit ca expresia baneasca a obligatiilor bancii fata de

persoanele fizice si juridice care au participat la constituirea sa.
Banca Nationala a Romaniei defineste si reglementeaza capitalurile bancare.
Astfel, intalnim doua categorii de capital:
a) capital propriu;
b) capital suplimentar.
Pe ansamblu, capitalul bancar include capitalul social varsat, prime legate de
capital, profitul nerepartizat din anii anteriori si reportat pentru exercitiul curent,
rezultatul net al exercitiului curent, rezerve, diferente din reevaluare, subventii,
provizioane reglementate pentru riscuri si cheltuieli si imprumuturi pe termen lung
reprezentand datorii subordonate.
Pentru evidentiere in contabilitate, capitalurile dispun de clasa 5 Capitaluri
poprii, asimilate si provizioane din planul de conturi pentru societatile bancare.

6.1. CAPITAL SOCIAL

Capitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emise
de banca. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. Pentru societatile bancare, Banca
Nationala a Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social.
Bancile comerciale pot majora nivelul capitalului social in baza hotararii
actionarilor si cu acordul BNR utilizand urmatoarele surse:
a) emiterea de noi actiuni;
b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunile
respective;
c) rezerve constituite din profitul net;
d) diferente din reevaluarea patrimoniului;
e) obligatiuni, dividende si datorii convertibile in actiuni;
f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale.
Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii,
prin acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni,
conform normelor legale.

Contabilizarea operatiunilor
Pentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi:
Grupa 50 Capital
501 Capital social
5011 Capital subscris nevarsat
5012 Capital subscris varsat
502 Elemente asimilate capitalului
503 Diferente de conversie
508 Actionari sau asociati
Contul 501 Capital social este un cont de pasiv, ce prezinta analitice pentru
capitalul varsat si cel nevarsat. De asemenea, exista analitice pentru fiecare actionar sau
aociat. Contul se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si se
debiteaza la diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilor
inregistrate de banca.
Exemple de contabilizare
1. Subscrierea capitalului social in lei de catre actionari sau asociati:
508
=
5011
Actionari sau asociati
Capital subscris nevarsat
2. Varsarea capitalului social subscris:
5011
Capital subscris nevarsat

512
Capital subscris varsat

3. Majorare de capital social prin includerea profitului net si a rezultatului reportat din
anii anteriori:
%
=
5012
581
Capital subscris varsat
Rezultatul reportat
592
Repartizarea profitului
4. Reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi reportate sau unor
pierderi inregistrate la sfarsitul exercitiului:
5012
=
%
Capital subscris varsat
581
Rezultatul reportat
591
Profit sau pierdere

6.2. PRIME LEGATE DE CAPITAL

Primele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea de
emisiune fata de valoarea nominala, in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbraca
urmatoarele forme:
a) prime de emisiune apar la emisiunile de actiuni, in conditiile in care valoarea de
emisiune este mai mare decat valoarea nominala a titlului;
b) prime de aport apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura si
valoarea nominala a actiunilor emise;
c) prime de fuziune se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduce
un aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala;
d) prime de sciziune reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultat
in urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala;
e) prime de conversie apar atunci cand obligatiuni emise, datorii sau dividende
neplatite sunt transformate in actiuni.
Contabilizarea operatiunilor
Evidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoarele
conturi din grupa 51 Prime legate de capital:
511 Prime legate de capital
5111 Prime de emisiune sau de aport
5112 Prime de fuziune, de sciziune, de conversie
5119 Alte prime
Contul 511 Prime legate de capital este un cont de pasiv. El este creditat cu
valoarea primelor rezultate in corespondenta cu debitul contului 508 Actionari sau
asociati, la emisiuni, aport, fuziuni si sciziuni,cu debitul conturilor 3251 Obligatiuni
sau 354 Dividende de plata, la conversii de obligatiuni sau dividende sau cu debitul
contului 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul primelor in devize.
Contul este debitat prin creditul conturilor 501 Capital social, daca primele sunt
incorporate in capital sau 519 Alte rezerve, daca primele sunt incorporate la rezerve.
Exemple de contabilizare
1. Subscrierea de capital in conditiile existentei unei prime de emisiune in lei:
508
Actionari sau asociati

5111
Prime de emisiune sau de aport

2. Prime de conversie aparute la obligatiuni convertibile in actiuni

3251
Obligatiuni

5112
Prime de fuziune, de sciziune,
de conversie

3. Prime de emisiune sau de aport incluse in capitalul social:

511
Prime de emisiune sau de aport

5012
Capital subscris varsat

6.3. REZERVE
Normele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categorii
de rezerve. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare:
a) rezerva legala este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara.
b) rezerva generala pentru riscul de credit se constituie pentru acoperirea pierderilor
din creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net, in baza
reglementarilor existente.
c) rezerva statutara se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederile
statutului bancii. Sursa de constituire o reprezinta profitul net.
In afara acestor rezerve, bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor
(rezerve facultative), la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatii
exceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor).
Contabilizarea operatiunilor
Inregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi din
grupa 51 Prime legate de capital si rezerve:
512 Rezerve legale
5121 Rezerve legate de profitul brut
5122 Rezerve legate de profitul net
513 Rezerve statutare
514 Rezerva generala pentru riscul de credit
5141 Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut
5142 Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net
516 Diferente din reevaloare
519 Alte rezerve

Conturile de rezerve sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea

rezervelor din profitul brut, profitul net sau din profitul reportat din anii anteriori, in
corespondenta cu debitul conturilor 592 Repartizarea profitului sau 581 Rezultatul
reportat. Debitarea conturilor se face la utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderii
bancii, pentru acoperirea creditelor nerecuperate sau prin trecere pe venituri a rezervei
generale pentru riscul de credit, in cazul in care depaseste procentul ce se poate deduce
din profitul brut. Debitarea se face in corespondenta cu creditele conturilor 591 Profit
sau pierdere, 781 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credite sau cu
un cont din clasa 1 sau 2, in cazul acoperirii pierderilor din credite.
Exemple de contabilizare
1. Constituirea rezervei legale din profitul brut sau net:
592
Repartizarea profitului

512
Rezerve legale

2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul brut sau net:
592
Repartizarea profitului

514
Rezerva generala pentru riscul
de credit

3. Utilizarea rezervei legale pentru acoperire unei pierderi:

512
Rezerve legale

591
Profit sau pierdere

4. Utilizarea rezervei generale de risc pentru acoperirea unor credite nercuperabile:

514
Rezerva generala pentru riscul
de credit

2821
Creante indoielnice

6.4. FONDURI, DATORII SUBORDONATE, SUBVENTII

Fondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. El
este alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli, din sume obtinute la vanzarea sau
dezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat in
exercitiile financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent.

Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni de

titluri sau imprumuturi subordonate, cu o scadenta indepartata sau nedeterminata, a caror
rambursare este conditionata de anumite clauze contractuale. Acestea defavorizeaza
creditorul din punct de vedere al prioritatii la rambursare in caz de lichidare a bancii sau
pot suspenda rambursarea in cazul in care banca se afla intr-un program de redresare.
Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului suplimentar bancar, pana la
nivelul de 50 % din capitalul propriu
Subventiile pentru investitii reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de la
bugetul statului sau al unor institutii publice pentru achizitionarea sau crearea de
imobilizari. Tot subventii pentru investitii sunt si imobilizarile primite cu titlu gratuit.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri, datorii subordonate si
subventii exista urmatoarele conturi:
Grupa 52 Fonduri
521 Fondul de dezvoltare
528 Alte fonduri
529 Repartizari la fondul de dezvoltare
Grupa 53 Datorii subordonate
531 Datorii subordonate la termen
5311 Titluri subordonate la termen
5312 Imprumuturi participative
5319 Alte imprumuturi subordonate la termen
532 Datorii subordonate pe durata nedeterminata
5321 Titluri subordonate pe durata nedeterminata
5322 Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata
537 Datorii atasate
Grupa 54 Subventii si fonduri publice alocate
541 Subventii pentru investitii
5411 Subventii pentru investitii inregistrate la venituri
542 Fonduri publice alocate
Contul 521 Fondul de dezvoltare este un cont de pasiv ce se crediteaza la
constituirea fondului, in corespondenta cu conturile 529, 592 sau 591, care arata
provenienta surselor de alimentare ale fondului si se debiteaza la utilizarea lui.
Conturile de datorii subordonate sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la
obtinerea imprumutului si sunt debitate la rambursarea sau la capitalizarea lui, in
corespondenta cu un cont de trezorerie, de debitori sau de capital. Dobanzile de platit
sunt evidentiate in contul 537 Datorii atasate.

Subventiile pentru investitii primite sunt inregistrate in creditul contului de pasiv

541 Subventii pentru investitii. Debitul acestui cont inregistreaza preluarea pe venituri
a acestor subventii.
Exemple de contabilizare
1. Majorarea fondului de dezvoltare pe baza includerii profitului net reportat din
exercitiile anterioare:
581
Rezultat reportat

521
Fondul de dezvoltare

2. Primirea unui imprumut in baza unor tituri emise:

111
Cont curent la BNR

531
Datorii subordonate la termen

6.5. PROVIZIOANE ASIMILATE CAPITALURILOR

Sunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane:
provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
provizioane reglementate.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite, de regula, la sfarsitul
exercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta sau
pentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se constituie
urmatoarele categorii de comisioane:
a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura acestea
compenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isi
onoreaza obligatiile de plata;
b) provizioane pentru facilitati acordate personalului apar in special in cazul unor
credite fara garantii, acordate personalului;
c) provizioane pentru riscuri de tara sunt create pentru compensarea unor pierderi in
cazul plasamentelor externe;
d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli vizeaza, in special, provizioane pentru
cheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare.
Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normele
in vigoare, pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintarea
de subunitati in strainatate.
Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea sau
diminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipsei
obiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii.

In practica, gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneori

se urmareste si majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. In
realitate avem de-a face doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirarea
perioadei de provizionare.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor se
folosesc urmatoarele conturi:
Grupa 55 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
551 Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura
552 Provizioane pentru facilitati acordate personalului
553 Provizioane pentru riscuri de tara
559 Alte provizioane
Grupa 56 Provizioane reglementate
561 Provizioane reglementate
Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la
constituirea sau majorarea provizionaului in corespondenta cu debitul unui cont de
cheltuieli (665, 666) si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizionaului, in
corespondenta cu creditul unui cont de venituri (765, 766).
Exemple de contabilizare
1. Constituirea de provizioane pentru riscul de tara:
6653
Cheltuieli cu provizioane pentru
riscul de tara

553
Provizioane pentru riscul de
tara

2. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscul de tara:

553
Provizioane pentru riscul de
tara

7653
Venituri din provizioane
pentru riscul de tara

561
Provizioane reglementate

3. Constituirea de provizioane reglementate:

666
Cheltuieli cu provizioane
reglementate

4. Diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate:

561
Provizioane reglementate

766
Venituri din provizioane
reglementate

6.6. REZULTATUL EXERCITIULUI

La sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului sub
forma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde:
rezultatul curent;
rezultatul exceptional, care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatii
curente bancare.
Pentru obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor de
venituri si cheltuieli. Cu aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultata
reprezinta profitul brut (sold creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brut
se pot deduce anumite cheltuieli, inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numai
cele permise de normele in vigoare si in limitele prevazute legal (pierdere din anii
precedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru riscul de credit)
Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se va
repartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) sau
poate fi reportat pentru exercitiul urmator.
Contabilizarea operatiunilor
Evidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi:
Grupa 58 Rezultatul reportat
581 Rezultatul reportat
Grupa 59 Rezultatul exercitiului
591 Profit sau pierdere
592 Repartizarea profitului
Contul 581 Rezultatul reportat este un cont bifunctional. Se crediteaza cu
profitul net realizat in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unei
pierderri, cu acoperirea acesteia din rezerve sau capital social. Se debiteaza cu pierderile
realizate in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unui profit, cu
destinatiile care i se dau acestuia: capital social, rezerve dividende, fond de dezvoltare.
Contul 591 Profit sau pierdere este, de asemenea, un cont bifunctional. El este
creditat la preluarea veniturilor pentru stabilirea rezultatelor sau la acoperirea pierderilor

din exercitiul financiar curent, prin diminuarea capitalului social sau diminuarea
rezervelor. Debitarea lui se face la preluarea cheltuielilor pentru stabilirea rezultatelor
exercitiului, la preluarea profitului net nerepartizat in exercitii financiare precedente sau
la repartizarea profitului din exercitiul curent.
Contul 592 Repartizarea profitului este un cont de activ ce se debiteaza cu
destinatiile profitului repartizat si se crediteaza la inchidere prin contul 591.
Exemple de contabilizare
1. Descarcarea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului:
591
Profit sau pierdere

%
601
Cheltuieli cu operatiunile de
trezorerie si operatiunile
interbancare
/
/
/
677
Alte cheltuieli exceptionale

2. Descarcarea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului:

%
701
Venituri din operatiunile de
trezorerie si operatiunile
interbancare
/
/
/
777
Alte venituri

591
Profit sau pierdere

%
512
Rezerve legale
514
Rezerva generala pentu riscul
de credit

3. Constituirea rezervelor din profitul brut:

592
Repartizarea profitului

4. Inregistrarea si deducerea impozitului pe profit:

691
Cheltuieli cu impozitul pe profit

3531
Impozit pe profit

591
Profit sau pierdere

691
Cheltuieli cu impozitul pe
profit

%
512
Rezerve legale
513
Rezerve statutare
519
Alte rezerve

354
Dividende de plata

5. Constituirea rezervelor din profitul net:

592
Repartizarea profitului

6. Repartizarea dividendelor catre actionari:

592
Repartizarea profitului

7. Profit net ramas nerepartizat din exercitiul anterior:

581
Rezultat reportat

591
Profit sau pierdere

8. Inchiderea contului de rezultate la inceputul exercitiului urmator:

591
Profit sau pierdere
6.7. EXEMPLE DE INTREBARI

592
Repartizarea profitului

1.

Care sunt sursele din care se poate realiza o majorare de capital social ?

2.

Prezentati din punct de vedere contabil primele legate de capital si dati exemple de
inregistrari .
Prezentati din punct de vedere contabil rezervele si dati exemple de inregistrari .

3.
a.
b.
c.
d.
e.

Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile ?

retragerea de capital social subscris in lei
cresterea capitalului pe baza profitului net
cresterea capitalului pe baza rezervelor
subscrierea capitalului social in lei
varsarea capitalului social subscris

a.
b.
c.
d.
e.

Diminuarea unui provizion pentru risc de tara se inregistreaza astfel:

553 = 7653
561 = 766
7653 = 553
553 = 766
766 = 561

a.
b.
c.
d.
e.

La inregistrarea si deducerea impozitului pe profit se face urmatoarea inregistrare

in cont:
se debiteaza contul 3531
se debiteaza contul 591
se crediteaza contul 791
se debiteaza contul 791
se crediteaza contul 591

4.

5.

CAPITOLUL 7
CHELTUIELI SI VENITRURI BANCARE

7.1. CHELTUIELI BANCARE

Cheltuielile bancare cuprind sumele si valorile platite sau de platit pentru resurse
imprumutate sau atrase, pentru materiale consumate, servicii si lucrari prestate de terti, pentru
remunerarea personalului si executarea unor obligatii legale sau contractuale. Tot in categoria
cheltuielilor bancare intra si cheltuielile cu amortizarile si provizioanele, pierderile si alte
cheltuieli exceptionale
Dupa natura lor, cheltuielile bancare pot fi impartite in urmatoarele categorii, care
stau si la baza crearii grupelor de conturi de cheltuieli din clasa 6 Cheltuieli:
cheltuieli de exploatare bancara;
cheltuieli cu personalul;
impozite si taxe;
cheltuieli cu materiale, lucrari si servicii efectuate de terti;
cheltuieli diverse de exploatare;
cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile;
cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile;
cheltuieli exceptionale;
cheltuieli cu impozitul pe profit.
In continuare sunt prezentate cateva dintre cele maireprezentative cheltuieli ale
societatilor bancare, punand accent pe specificul activitatii acestor societati.

7.1.1. CHELTUIELI DE EXPLOATARE BANCARA

Cheltuielile de exploatare bancara sunt generate de activitatea de baza a societatii
bancare si formeaza cea mai numeraoasa grupa de cheltuieli. In marea lor majoritate, acestea
sunt cheltuieli ce privesc exercitiul financiar curent.
Dobanzile platite de banca pentru remunerarea resurselor obtinute sub forma de
imprumuturi sau depozite reprezinta cele mai importante cheltuieli de exploatare. Alte cheltuieli

sunt constituite din comisioane platite de banca si din pierderi inregistrate la variatiile de curs sau
la cesiunea titlurilor si devizelor.
O categorie distincta de cheltuieli de exploatare o formeaza cheltuielile legate de
operatiunile de leasing si locatie simpla. Sunt cuprinse aici cheltuielile cu amortizarile bunurilor
date in inchiriere, provizioanele create pentru acestea si eventualele pierderi inregistrate.
Mai apar inregistrate la cheltuieli de exploatare si cheltuielile privind datoriile
subordonate si fondurile publice alocate, cheltuielile privind operatiuni din afara bilantului si
cheltuielile cu gestionarea mijloacelor de plata.
Contabilizarea operatiunilor
Cheltuielile de exploatare bancara sunt inregistrate contabil in grupa 60 Cheltuieli
de exploatare bancara:
Grupa 60 Cheltuieli de exploatare bancara
601 Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare
6011 Dobanzi la BNR
6012 Dobanzi la conturile de corespondent
6013 Dobanzi la depozitele bancilor
60131 Dobanzi la depozitele la vedere
60132 - Dobanzi la depozitele la termen
60133 - Dobanzi la depozitele colaterale
6014 Dobanzi la imprumuturile de la banci
60141 Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta
60142 Dobanzi la imprumuturile la termen
60143 Dobanzi la imprumuturile financiare
6015 Dobanzi la valorile date in pensiune
60151 Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta
60152 - Dobanzi la valorile date in pensiune la termen
6017 Alte cheltuieli cu dobanzile
60171 Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare
60172 Report / deport
60179 Cheltuieli diverse cu dobanzile
6019 Comisioane
602 Cheltuieli cu operatiunile cu clientela
6021 Dobanzi la conturile de factoring
6022 Dobanzi la imprumuturile primite de la clientela financiara
60221 Dobanzi la imprunuturile de pe o zi pe alta
60222 Dobanzi la imprumuturile la termen
6023 Dobanzi la valorile date in pensiune
60231 Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta

60232 Dobanzi la valorile date in pensiune la termen

6024 Dobanzi la conturile curente
6025 Dobanzi la conturile de depozite
60251 Dobanzi la conturile de depozite la vedere
60252 Dobanzi la conturile de depozite la termen
60253 Dobanzi la conturile de depozite colaterale
6026 Dobanzi la certificatele de depozit, carnetele si libretele de economii
6027 Alte cheltuieli cu dobanzile
60271 Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare
60272 Report /deport
60279 Cheltuieli diverse cu dobanzile
6029 Comisioane
603 Cheltuieli pentru operatiunile cu titluri
6031 Dobanzi la titluri date in pensiune livrata
6032 Pierderi la titluri de tranzactie
6033 Cheltuieli cu titlurile de plasament
60331 Cheltuieli de achizitie
60336 Pierderi din cesiune
6034 Cheltuieli cu titluri de investitii
60341 Cheltuieli de achizitie
60342 Cheltuieli cu amortizarea primelor
6036 Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri
60361 Dobanzi privind titlurile de piata interbancara
60362 Dobanzi privind titlurile de creante negociabile
60363 Dobanzi privind obligatiunile
60369 Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri
6037 Cheltuieli diverse privind operatiunile cu titluri
6039 Comisioane
604 Cheltuieli cu operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate
6041 Cheltuieli cu operatiunile de leasing si asimilate
60411 Cheltuieli cu amortizarea
60412 Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in leasing si asimilate
60413 Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate
60414 Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate
60419 Alte cheltuieli cu operatiuni de leasing si asimilate
6042 Cheltuieli cu operatiunile de locatie simpla
60421 Cheltuieli cu amortizarea
60422 Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in locatie simpla
60423 Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla
60424 Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de locatie simpla
60429 Alte cheltuieli cu operatiuni de locatie simpla

605 Cheltuieli privind datoriile subordonate si fondurile publice

6051 - Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen
6052 - Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durata nedeterminata
6053 - Cheltuieli privind fondurile publice alocate
606 Cheltuieli privind operatiunile de schimb
6061 Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj
6069 Comisioane
607 Cheltuieli privind operatiunile din afara bilantului
6071 Cheltuieli cu angajamentele de finantare
60711 Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la alte banci
60712 Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la clientela
6072 Cheltuieli cu angajamentele de garantie
60721 Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la alte banci
60722 Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la clientela
6077 Cheltuieli cu alte angajamente primite
608 Cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare
6081 Cheltuieli cu mijloacele de plata
6082 Alte cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare
609 Alte cheltuieli de exploatare bancara
6092 Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun
6093 Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun
6099 Cheltuieli diverse de explatare bancara
Conturile din grupa cheltuielilor de exploatare bancara sunt conturi de activ. Ele se
debiteaza, in cele mai multe cazuri, la aparitia cheltuielii in contrapartida cu un cont de creante
atasate, daca este vorba de inregistrarea unei dobanzi de platit, cu un cont de trezorerie , in cazul
in care banca plateste comisioane, cu un cont de titluri, la deprecierea acestora sau cu contul
3722 Contravaloarea pozitiei de schimb, la aparitia unor pierderi din operatiuni cu devize. In
cazul unor dobanzi platite in avans, contul creditat va fi 375 Cheltuieli inregistrate in avans.
Creditarea conturilor de cheltuieli de exploatare se face la descarcarea acestora, la
sfarsitul exercitiului, prin debitul contului 591 Profit si pierdere sau al contului 341
Decontari intrabancare, daca este cazul unei subunitati ce nu este organizata ca centru de profit.
Exemple de contabilizare
1. Dobanzi pentru imprumuturile de refinantare primite de la BNR:
6011
Dobanzi la Banca Nationala a
Romaniei

1172
Datorii atasate

2. Dobanzi la un depozit la termen deschis de o alta banca:

60132
=
1327
Dobanzi la depozitele la termen
Datorii atasate
3. Dobanzi la un imprumut de pe o zi pe alta, primit de la o alta banca:
60141
=
1427
Dobanzi la imprumuturile de pe
Datorii atasate
o zi pe alta
4. Comisioane platite pentru operatiuni interbancare:
6019
Comisioane

111
Cont curent

5. Dobanzi creditoare la contul curent al unei persoane fizice:

6024
Dobanzi la conturile curente

25172
Datorii atasate

6. Dobanzi la un depozit la termen, deschis de un agent economic:

60252
Dobanzi la depozitele la termen

2537
Datorii atasate

7. Dobanzi platite in avans la certificate de depozit:

6026
Dobanzi la certificatele de
depozit, carnetele si libretele de
economii

375
Cheltuieli inregistrate in avans

8. Reevaluarea unui titlu de tranzactie, in urma scaderii cursului:

6032
Pierderi din titluri de tranzactie

3021
Titluri de tranzactie

9. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma scaderii cursului:

6032
Pierderi din titluri de tranzactie

3025
Titluri date cu imprumut

10. Cheltuieli la achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa:

60331
Cheltuieli de achizitie

333
Conturile societatilor de bursa

11. Pierderi inregistrate la vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai
mic decat valoarea din contabilitate:
60336
Pierderi din cesiune

30313
Actiuni si alte titluri cu venit
variabil

12. Amortizarea primei la un titlu de investitii:

60342
Cheltuieli cu amortizarea
primelor

3041
Titluri de investitii

13. Dobanzii de platit la o emisiune de obligatiuni:

60363
Dobanzi privind obligatiunile

3257
Datorii atasate

14. Inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la operatiuni in devize:

6061
Pierderi din operatiuni de
schimb sau arbitraj

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

15. Esalonarea pe cheltuieli a deportului de platit la o operatiune in devize:

60172
Report /deport

377
Cheltuieli de platit

7.1.2. CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARE

Cheltuielile diverse de exploatare cuprind veniturile retrocedate si cheltuielile
refacturate legate de operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun sau pierderile din
cesiunea imobilizarilor.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru contabilizarea acestor operatiuni se utilizeaza grupa de conturi 64 Cheltuieli
diverse de exploatare:
Grupa 64 Cheltuieli diverse de exploatare
641 Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun
642 Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun
643 Cota-parte din cheltuielile sediului social
646 Pierderi din cesiunea imobilizarilor
6461 Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale
6462 Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare
649 Alte cheltuieli diverse de exploatare
Conturile de cheltuieli diverse de exploatare sunt conturi de activ. Acestea se
debiteaza in general prin creditul contului 377 Cheltuieli de platit sau al unui cont de
imobilizari (grupa 44), in cazul pierderilor din cesiune.
Exemple de contabilizare
1. Venituri datorate coparticipantilor din contractele derulate in comun, reprezentand venituri
retrocedate de banci:
641
Venituri retrocedate privind
operatiunile de exploatare
nebancara efectuate in comun

377
Cheltuieli de platit

2. Cheltuieli ce revin banci din din operatiuni de exploatare nebancara efectuate in comun:
642
Cota-parte privind operatiunile
de exploatare nebancare
efectuate in comun

377
Cheltuieli de platit

3. Pierderi inregistrate la vanzarea unei cladiri:

6461
Pierderi din cesiunea
imobilizarilor necorporale si
corporale

7.1.3. CHELTUIELI
NERECUPERABILE

CU

PROVIZIOANE

44221
Cladiri

SI

PIERDERI

DIN

CREANTE

Cheltuielile cu provizioanele se fac in scopul crearii anumitor rezerve, utilizabile in

viitor pentru finantarea pierderii sau deprecierii unui element de activ (creanta, titlu, imobilizari)
sau pentru acoperirea unei cheltuieli cu probabilitate mare de aparitie dupa inchiderea
exercitiului.
Provizioanele constituite de banca se pot incadra in trei categorii:
provizioane pentru deprecierea sau pierderea unor creante sau imobilizari;
provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
provizioane reglementate.
Contabilizarea operatiunilor
Evidentierea contabila a cheltuielilor cu provizioane si a pierderilor din creante
nerecuperabile se face cu ajutorul conturilor din grupa 66:
Grupa 66 Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile
661 Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit
6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda
662 Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit
6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda
663 Cheltuieli cu provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse
6631 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor
66311 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
66312 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii
6632 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurior
6637 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice

664 Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate

6641 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor
comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu
6642 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
66421 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs
66422 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de
exploatare
66423 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii
de explatare
6647 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice
665 Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli
6651 Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin
semnatura
6652 Cheltuieli cu provizioane pentru facilitatile acordate personalului
6653 Cheltuieli cu provizioane pentru risc de tara
6657 Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli
666 Cheltuieli cu provizioane reglementate
667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane
668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane
Conturile din grupa 66 sunt conturi de activ. Conturile de cheltuieli cu provizioanele
se debiteaza in corespondenta cu creditul unui cont de provizioane, specific activului pentru care
se provizioneaza. In cazul utilizarii devizelor, se crediteaza contul 3722 Contravaloarea
pozitiei de schimb. Conturile 667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu
provizioane si 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane se
debiteaza prin creditul conturilor de creante indoielnice, dobanzi indoielnice si creantele atasate
acestora. Creditarea conturilor din grupa 66 se face in corepondenta cu conturile 591 Profit si
pierdere sau 341 Decontari intrabancare.
Exemple de contabilizare
1. Constituirea de provizioane pentru operatiuni interbancare:
6611
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de credit

1911
Provizioane specifice de risc
de credit

6612
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de dobanda

1912
Provizioane specifice de risc
de dobanda

2. Constituirea de provizioane pentru operatiuni cu clientela:

6621
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de credit

2911
Provizioane specifice de risc
de credit

6622
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de dobanda

2912
Provizioane specifice de risc
de dobanda

3. Constituirea de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament si titlurilor de

investitii:
6631
Cheltuieli cu provizioane pentru
deprecierea titlurilor

391
Constituiri de provizioane
pentru deprecierea titlurilor

4. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice:

6637
Cheltuieli cu provizioane pentru
creante restante si indoielnice

399
Provizioane pentru creante
restante si indoielnice

5. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice in devize:

6637
Cheltuieli cu provizioane pentru
creante restante si indoielnice

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

7.1.4. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT

Reprezinta o cheltuiala facuta cu impozitul pe profit datorat de banca. Din punct de
vedere contabil exista contul de cheltuieli 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit, ce se debiteaza
in corespondenta cu contul 3531 Impozit pe profit:
691
Cheltuieli cu impozitul pe profit

3531
Impozitul pe profit

La sfarsitul exercitiului, contul de cheltuieli 691 se descarca in contul de 591 pentru stabilirea
rezultatului sau prin contul 341 in cazul in care rezultatul se stabileste la un nivel superior, la
sucursala sau centrala:
591
Profit si pierdere

691
Cheltuieli cu impozitul pe
profit

341
Decontari intrabancare

691
Cheltuieli cu impozitul pe
profit

sau

7.2. VENITURILE BANCARE

Veniturile bancare reprezinta, in principal, contravaloarea serviciilor realizate de
banca in baza functiilor de intermediere si de gestiune a mijloacelor de plata. Astfel, banca
incaseaza dobanzi la creditele acordate sau la depozitele create la alte unitati bancare, incaseaza
comisioane, chirii la operatiuni de leasing si alte venituri exceptionale, ce nu caracterizeaza
activitatea curenta bancara. Putem clasifica toate aceste venituri in urmatoarele grupe, ce
corespund si grupelor de conturi din planul contabil pentru societatile bancare:
venituri din activitatea de exploatare bancara;
venituri diverse de exploatare;
venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate;
venituri exceptionale;
venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.
Contabilitatea veniturilor se tine folosind conturi din clasa 7. Comun acestor conturi
este faptul ca sunt conturi de pasiv, ce incep a functiona prin a se credita in timpul exercitiu;ui
financiar si se debiteaza la sfarsitul anului prin descarcare in contul 591 Profit sau pierdere sau
in contul 341 Decontari intrabancare, daca rezultatul nu se stabileste la nivelul subunitatii
bancare.

7.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE BANCARA

Veniturile din activitatea de exploatare bancara reprezinta cea mai diversa si mai
importanta categorie de venituri. Acestea sunt detaliate in mod asemanator cheltuielilor cu
activitatea de exploatare, find compuse din dobanzi incasate la operatiuni de creditare si la
depozite create la banci, din comisioane incasate, din dobanzi, dividende si diferente favorabile
inregistrate la operatiunile cu titluri si devize, ca si din venituri create la operatiunile de finantare
prin leasing. Cesiunile de imobilizari pot crea, de asemenea venituri de exploatere bancara.
Contabilizarea operatiunilor
Veniturile din activitatea de exploatare bancara sunt inscrise in contabilitate folosin
conturile grupei 70:
Grupa 70 Venituri din activitatea de exploatare bancara
701 Venituri cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare
7011 Dobanzi de la BNR
7012 Dobanzi de la conturile de corespondent
7013 Dobanzi de la depozitele bancilor
7014 Dobanzi de la creditele acordate bancilor banci
7015 Dobanzi de la valorile primite in pensiune
7017 Alte venituri din dobanzi
7018 Dobanzi din creante restante si indoielnice
7019 Comisioane
702 Venituri din operatiuni cu clientela
7021 Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei
7022 Dobanzi de la credite acordate clientelei financiare
7023 Dobanzi de la valorile primite in pensiune
7024 Dobanzi de la conturile curente debitoare
7027 Alte venituri din dobanzi
7028 Dobanzi din creante restante si indoielnice
7029 Comisioane
703 Venituri pentru operatiunile cu titluri
7031 Dobanzi de la titluri primite in pensiune livrata
7032 Venituri de la titluri de tranzactie
7033 Venituri din titlurile de plasament
7034 Venituri din titluri de investitii
7036 Venituri din datorii constituite prin titluri
7037 Venituri diverse din operatiunile cu titluri
7038 Dobanzi din creante restante si indoielnice
7039 Comisioane

704 Venituri din operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate

7041 Venituri din operatiunile de leasing si asimilate
7042 Venituri din operatiunile de locatie simpla
7048 Venituri din creante restante si indoielnice
705 Venituri din credite subordonate, parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de
participare, titluri ale activitatii de portofoliu
7051 Dobanzi de la creditele subordonate la termen
7052 Dobanzi de la creditele subordonate pe durata nedeterminata
7053 Dividende si venituri asimilate
7058 Dobanzi din creante restante si indoielnice
706 Venituri privind operatiunile de schimb
7061 Venituri din operatiunile de schimb si arbitraj
7069 - Comisioane
707 Venituri din operatiunile din afara bilantului
7071 Venituri din angajamentele de finantare
7072 Venituri din angajamentele de garantie
7077 Venituri din alte angajamente date
708 Venituri din prestatiile de servicii financiare
7083 Comisioane din activitati de asistenta si consultanta
7085 Venituri privind mijloacele de plata
7087 Alte venituri din prestatiile de servicii financiare
709 Alte venituri de exploatare bancara
7092 Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun
7093 Venituri refacturate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun
7094 Transferuri de cheltuieli de exploatare bancara
7099 Venituri diverse de explatare bancara
Toate conturile de venituri din grupa 70 sunt conturi de pasiv si incep a functiona
prin creditare. Creditarea se face, de regula, in corespondenta cu debitarea unor conturi de
creante atasate, pentru veniturile din dobanzi, de titluri, pentru veniturile create de acestea sau
prin debitarea contului 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul unor venituri la
operatiunile in devize.
Exemple de contabilizare:
16. Dobanzi din operatiuni cu BNR:
1172
Creante atasate

7011
Dobanzi de la BNR

17. Dobanzi de la credite acordate bancilor corespondente:

1272
Creante atasate

7012
Dobanzi de la conturile de
corespondent

18. Dobanzi de la un credit la termen acordat unei alte banci:

1417
Creante atasate

70142
Dobanzi de la creditele la
termen

19. Dobanzi de la un credit la termen in devize acordat unei alte banci:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

70142
Dobanzi de la creditele la
termen

20. Dobanzi la operatiuni de primire in pensiune:

1517
Creante atasate

7015
Dobanzi de la valorile primite
in pensiune

21. Dobanzi de la operatiuni de scontare:

376
Venituri inregistrate in avans

70211
Dobanzi din operatiuni de
scont si asimilate

70212
Dobanzi din operatiuni de
factoring

22. Dobanzi de la operatiuni de factoring:

376
Venituri inregistrate in avans

23. Dobanzi debitoare la contul curent al unei persoane fizice:

25171
7024
Creante atasate
Dobanzi de la conturile curente
debitoare

24. Comisioane incasate pentru operatiuni cu clientela:

2511
Conturi curente

7029
Comisioane

25. Reevaluarea titlului de tranzactie in urma cresterii cursului:

3021
Titluri de tranzactie

7032
Venituri din titluri de
tranzactie

26. Diferenta favorabila inregistrata la vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in
conditiile in care pretul de vanzare este superior valorii din contabilitate:
333
Conturile societatilor de bursa

7032
Venituri din titluri de
tranzactie

27. Incasarea dividendului in cont propriu la un titlu de plasament (actiune):

111
Cont curent la BNR

70333
Dividende si venituri asimilate

28. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune:

3037
Creante atasate

70331
Dobanzi

29. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii unui titlu de investitii:

3041
Titluri de investitii

70342
Venituri din titluri de investitii

30. Inregistrarea diferentei de curs favorabile la operatiuni in devize:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

7071
Venituri din operatiuni de
schimb sau arbitraj

31. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile la operatiuni in devize:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

7061
Venituri din operatiuni de
schimb si arbitraj

32. Esalonarea pe venituri a deportului de primit la operatiuni in devize:

378
Venituri de primit

70172
Report /deport

7.2.2. VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATARE

Veniturile diverse din exploatare reprezinta transferuri de cheltuieli catre alte banci
sau subunitati bancare, venituri din operatiuni efectuate in comun sau venituri din activitatea
subunitatilor bancare din strainatate. Tot aici mai sunt cuprinse si venituri realizate la cesiunea
imobilizarilor sau cote-parti din subventiile de investitii.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea acestor operatiuni se face cu ajutorul conturilor din grupa 74
Venituri diverse din exploatare:
Grupa 74 Venituri diverse din exploatare
741 Cheltuieli refacturate
7411 Cheltuieli refacturate societatilor grupului
7412 Cheltuieli refacturate altor societati
742 Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun
743 Cota-parte din cheltuielile sediului social
746 Venituri din cesiunea imobilizarilor
7461 Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale
7462 Venituri din cesiunea imobilizarilor financiare
747 Venituri accesorii
7471 Venituri privind imobilele legate de exploatare
7472 Venituri din activitati nebancare
7479 Alte venituri accesorii
749 Alte venituri diverse din exploatare
7491 Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancara
7492 Cota-parte din subventiile de investitii trecuta la venituri

7493 Venituri din subventii de exploatare

7494 Venituri din productia de imobilizari
7495 Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor
7499 Alte venituri
Conturile pentru venituri diverse din exploatare sunt conturi de activ. Se pot credita
in corespondenta cu conturi din clasa 3, in cazul unor venituri de primit sau al debitorilor, cu
contul 5412, pentru subventii de primit sau cu contul 3722, pentru venituri in devize.
Exemple de contabilizare
1. Venituri in devize aferente activitatii subunitatilor din strainatate:
3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

743
Cota-parte din cheltuielile
sediului social

7461
Venituri din cesiunea
imobilizarilor necorporale si
corporale

2. Venituri din cesiunea imobilizarilor:

3556
Alti debitori diversi

3. Venituri din valorificarea unor bunuri la executarea garantiilor:

3556
Alti debitori diversi

7495
Venituri privind bunurile
mobile si imobile din
executarea creantelor

7.2.3. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI DIN CREANTE NERECUPERABILE

Veniturile din provizioane apar atunci cand se anuleaza total sau partial un provizion
datorita faptului ca activul pentru care s-a provizionat este vandut sau iese din evidenta bancii.
La fel se procedeaza si in cazul diminuarii sau disparitiei riscurilor pentru care s-a provizionat.

Contabilizarea operatiunilor
Evidenta acestor operatiuni se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi de venituri:
Grupa 76 Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile
761 Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
7611 Venituri din provizioane specifice de risc de credit
7612 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda
762 Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
7621 Venituri din provizioane specifice de risc de credit
7622 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda
763 Venituri din provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse
7631 Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor
7632 Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurior
7637 Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice
764 Venituri din provizioane pentru valori imobilizate
7641 Venituri din provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor
comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu
7642 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7647 Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice
765 Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli
7651 Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin
semnatura
7652 Venituri din provizioane pentru facilitatile acordate personalului
7653 Venituri din provizioane pentru risc de tara
7657 Venituri din provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli
766 Venituri din provizioane reglementate
767 Venituri din recuperari de creante amortizate
Aceste conturi de activ sunt creditate in corespondenta cu debitul conturilor de
provizioane specifice diferitelor active sau riscuri.
Exemple de contabilizare
1. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiunile interbancare:
1911
Provizioane specifice de risc de
credit

761
Venituri din provizioane
pentru creante din operatiuni
interbancare

2. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiuni cu clientela:

2912
Provizioane specifice pentru
risc de dobanda

7622
Venituri din provizioane
specifice de risc de credit

3. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament:

3911
Provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament

76311
Venituri din provizioane
pentru deprecierea titlurilor de
plasament

4. Diminuari sau anulari de provizioane in devize, constituite pentru riscul de tara:

553
Provizioane pentru riscuri de
tara

7653
Venituri din provizioane
pentru riscuri de tara

7.2.4. VENITURI EXCEPTIONALE

Veniturile exceptionale sunt venituri care nu sunt legate de activitatea curenta a
bancii. Ele se impart in doua grupe: venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si venituri
exceptionale din provizioane.
Contabilizarea operatiunilor
Evidenta veniturilor exceptionale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 77:
Grupa 77 Venituri exceptionale
771 Venituri exceptionale din operatiuniler de gestiune
7711 Venituri din despagubiri si penalitati
7712 Alte venituri exceptionale din operatiuni de gestiune
773 Venituri exceptionale din provizioane
7731 Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli
7732 Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri
7733 Venituri exceptionale din provizioane reglementate
777 Alte venituri exceptionale

Conturile din grupa 77 sunt conturi de activ. Ele se pot credita in contrapartida cu un
cont de trezorerie, la incasarea despagubirilor si penalitatilor sau cu contul 559 Alte
provizioane, in cazul veniturilor exceptionale din provizioane.
Exemple de contabilizare
1. Penalitati incasate de la clienti:
2511
Conturi curente

7711
Venituri din despagubiri si
penalitati

7711
Venituri din despagubiri si
penalitati

2. Despagubiri incasate in numerar:

101
Casa

3. Venituri exceptionale din anulari sau diminuari de provizioane pentru riscuri si cheltuieli:
559
Alte provizioane

7731
Venituri exceptionale din
provizioane pentru riscuri si
cheltuieli

7.2.5. VENITURI DIN RELUAREA REZERVEI GENERALE PENTRU RISCUL

DE CREDIT
Bancile isi creaza o rezerva determinata procentual la volumul creditelor acordate.
Nivelul acestei rezervei se actualizeaza in functie de variatia volumului creditelor. In cazul in
care ea trebuie diminuata, apare un venit pentru banca evidentiat in contul 781 Venituri din
reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Operatiunea se face in corespondenta cu
debitul contului 514 - Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale:
514
Rezerva generala pentru riscul
de credit, conform
reglementarilor legale

781
Venituri din reluarea rezervei
generale pentru riscul de credit

7.3. EXEMPLE DE INTREBARI

1.

Prezentati grupa de cheltuieli cu provizioanele si pierderi din creante nerecuperate.

2.

Cum se inregistreaza diferentele favorabile si nefavorabile la operatiunile cu devize ?

3.
a.
b.
c.
d.
e.

Dobanda de platit la un depozit la termen deschis la banca de o alta banca se inregistreaza

astfel:
1327 = 60132
1327 = 111
111 = 1327
60132 = 1327
1327 = 70132

a.
b.
c.
d.
e.

Care este semnificatia contabila a urmatoarei operatiuni: 2912 = 7622 ?

majorarea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela
diminuarea unui provizion constituit pentru operatiuni interbancare
anularea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela
constituirea unui provizion pentru deprecieri
trecerea pe venituri a pierderilor din operatiuni cu clientela

a.
b.
c.
d.
e.

La amortizarea primei la un titlu de investitii se face urmatoarea inregistrare:

se debiteaza contul 60342
se debiteaza contul 3041
se crediteaza contul 70342
se debiteaza contul 111
se crediteaza contul 60342

4.

5.

CAPITOLUL 8
OPERATIUNI IN DEVIZE

Operatiuni in devize sunt operatiuni efectuate in alte monede decat moneda

numita locala sau nationala (leul in cazul Romaniei), folosita de obicei pentru tinerea
contabilitatii.
Operatiunile in devize se pot clasifica dupa mai multe criterii:
1. dupa natura operatiunii:
operatiuni de schimb la vedere;
operatiuni de schimb la termen;
operatiuni cu titluri in devize;
operatiuni privind conturile curente, de corespondent, de depozit;
credite si depozite in devize.
2. dupa natura participantilor:
operatiuni in devize cu clientela bancara si financiara;
operatiuni in devize cu clientela nebancara;
operatiuni cu titluri in devize;
operatiuni de SWAP.
3. dupa riscul asumat:
operatiuni cu risc de schimb sunt operatiuni ce implica intrari sau iesiri de devize
din patrimoniu;
operatiuni fara risc de schimb sunt operatiuni ce nu implica intrari sau iesiri
de devize din patrimoniu.
Manifestarea riscul valutar duce la afectarea patrimoniului si rezultatelor
firmei, in conditiile variatiei cursului valutar. Masurarea riscului valutar se realizeaza prin
intermediul pozitiei de schimb.
Pozitia de schimb reprezinta soldul net al patrimoniului intr-o anumita deviza.
Pozitia de schimb poate fi scurta sau lunga. Este scurta atunci cand pasivele intr-o
moneda straina sunt mai mari decat activele in aceiasi moneda. Daca activele in moneda
straina sunt superioare pasivelor, pozitia de schimb este lunga.
De asemenea, pozitia de schimb poate fi structurala sau operationala. Pozitia
de schimb structurala evidentiaza activele imobilizate, exprimate in devize, ca de
exemplu: activele fixe ce doteaza subunitatile din strainatate, titluri de participare, titluri
de investitii. Pozitia de schimb operationala reprezinta diferenta dintre pozitia de schimb
totala si pozitia de schimb structurala.

Pozitia de schimb este surprinsa in contabilitate print-un cont, ce poarta

aceiasi denumire. Contul Pozitia de schimb functioneaza in paralel cu un al doilea cont,
Contravaloarea pozitiei de schimb, Aceste doua conturi realizeaza o corespondenta
intre contabilitatea in devize si contabilitatea in lei.

8.1. OPERATIUNI DE SCHIMB LA VEDERE

Operatiunile de schimb la vedere, cunoscute si sub numele de operatiuni spot,
sunt operatiuni de cumparare sau vanzare de devize, incheiate la cursul la vedere (curs
spot), la care tranzactia si decontarea au loc in acelasi timp sau , de regula, sunt despartite
de un interval de timp de maximum 48 ore (doua zile lucratoare). In cazul decontarii
dupa doua zile, cursul folosit este acelasi curs din ziua incheierii tranzactiai. Astfel, in
cadrul unei operatiuni de schimb se convine ca partenerii sa schimbe o cantitate dintr-o
anumita moneda pe o cantitate dintr-o alta moneda. De obicei, pentru schimbul fizic de
moneda se utilizeaza conturile de corespondent (121, 122) si contul curent la BNR,
numai in cazul monedei nationale.
Contabilizarea operatiunilor
Evidenta contabila a operatiunilor de schimb la vedere se tine cu ajutorul
contului 931 Operatiuni de schimb la vedere, cont extrabilantier, pentru angajamentele
de schimb, iar bilantier utilizand contul 372 Conturi de ajustare:
372 Conturi de ajustare
3721 Pozitie de schimb
3722 Contravaloarea pozitiei de schimb
3723 Conturi de ajustare devize
3729 Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului
931 Operatiuni de schimb la vedere
9311 Lei cumparati si inca neprimiti
9312 Devize cumparate si inca neprimite
9313 Lei vanduti si inca nelivrati
9314 Devize vandute si inca nelivrate
936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului
9361 Pozitia de schimb
9362 Contravaloarea pozitiei de schimb
9363 Conturi de ajustare devize
Conturile de ajustare (372) sunt conturi bifunctionale. Contul 3721 Pozitia
de schimb inregistreaza sumele in devize achizitionate sau vandute. El se crediteaza la
intrarea devizelor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea acestora, in corespondenta cu
un cont de trezorerie. Contul 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb functioneaza in

paralel cu contul 3721, reflectand in lei sumele in devize intrate sau iesite in patrimoniu.
Din punct de vedere tehnic, el se situeaza pe o pozitie opusa contului 3721, debitandu-se
la cumparea devizelor si creditandu-se la vanzarea acestora, in contrapartida cu un cont
de trezorerie. Valoarea in lei a devizelor schimbate, evidentiata in contul 3722, se
actualizeaza la cursul zilei cu ajutorul contului 3723 Conturi de ajustare devize. Daca la
sfarsitul operatiunii se degaja un rezultat favorabil sau nefavorabil, datorat modificarilor
de curs, va fi preluat pe conturi de venituri sau cheltuieli: 6061 Pierderi din operatiuni
de schimb si arbitraj, respectiv 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj.
Pentru inregistrarea angajamentelor se foloseste contul 936 Conturi de
ajustare devize in afara bilantului. Acest cont functioneaza in mod asemanator contului
372, insa in contrapartida cu unul dintre conturile de la 931 Operatiuni de schimb la
vedere, in functie de natura operatiunii.
Exemple de contabilizare:
Inregistrari privind cumpararea de devize.
1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere:
2.
9312
=
9361
Devize cumparate si inca
Pozitia de schimb
neprimite
3. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:
4.
9362
=
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9313
Lei vanduti si inca nelivrati

5. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9363
Conturi de ajustare devize

6. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:

3723
Conturi de ajustare devize

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

7. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:

9363
=
9362
Conturi de ajustare devize
Contravaloarea pozitiei de
schimb

8. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3723
Conturi de ajustare devize

3721
Pozitia de schimb

9. Livrarea devizelor:
121
Cont de corespondent la banci

10. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

111
Cont curent la BNR

11. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor:

9361
Pozitia de schimb

9312
Devize cumparate si inca
neprimite

12. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse:

9313
Lei vanduti si inca nelivrati

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

13. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize:

3722
=
3723
Contravaloarea pozitiei de
Conturi de ajustare devize
schimb
sau
3723
=
3722
Conturi de ajustare devize
Contravaloarea pozitiei de
schimb
14. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile (cursul creste) sau
nefavorabile (cursul scade):
3722
=
7061
Contravaloarea pozitiei de
Venituri din operatiuni de
schimb
schimb si arbitraj

sau
6061
Pierderi din operatiuni de
schimb sau arbitraj

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

Inregistrari privind vanzarea de devize:

1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere:
9361
Pozitia de schimb

9314
Devize vandute si inca
nelivrate

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:

9311
Lei cumparati si inca neprimiti

3. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:

9363
Conturi de ajustare devize

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

4. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3723
Conturi de ajustare devize

5. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9363
Conturi de ajustare devize

6. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:

3723
Conturi de ajustare devize

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

7. Livrarea devizelor:
3721
Pozitia de schimb

121
Conturi de corespondenta la
banci

8. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate:

111
Cont curent la BNR

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor:

9314
Devize vandute si inca nelivrate

9361
Pozitia de schimb

10. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse:

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9311
Lei cumparati si inca neprimiti

11. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize:

3723
Conturi de ajustare devize

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3722
Contravaloarea pozitiei de
scimb

3723
Conturi de ajustare devize

sau

8.2. OPERATIUNI DE SCHIMB LA TERMEN

Operatiunile de schimb la termen sunt operatiuni de vanzare sau cumparare
de devize, la care intervalul de timp ce desparte tranzactia de livrarea sumelor este mai
mare de doua zile lucratoare. Decontarea operatiuni se face la un curs stabilit prin
contract la incheierea tranzactiei si operabil in viitor, la livrarea sumelor. Acesta este
cursul la termen sau cursul forward.
Cursul la termen este un curs la vedere majorat cu reportul sau micsorat cu
deportul existent pentru valuta tranzactionata

Operatiunile de schimb la termen se clasifica in doua grupe:

operatiuni de schimb speculative sau la termen sec;
operatiuni de schimb de acoperire.
Operatiuni de schimb la termen speculative reprezinta vanzari sau cumparari
de devize, urmate de rascumparari sau revanzari in scopul obtinerii unui profit, prin
valorificarea unor oportunitati conjucturale existente pe piata.
Operatiuni de acoperire sunt operatiuni de schimb la termen prin care se
urmareste reducerea sau eliminarea riscului valutar in conditiile variatiei cursului valutar.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru evidentierea in contabilitate a operatiunilor de schimb la termen se
apeleaza la urmatoarele conturi:
372 Conturi de ajustare
3721 Pozitie de schimb
3722 Contravaloarea pozitiei de schimb
3723 Conturi de ajustare devize
3729 Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului
933 Operatiuni de schimb la termen
9331 Lei de primit contra devize de livrat
9332 Devize de livrat contra lei de primit
9333 Devize de primit contra lei de livrat
9334 Lei de livrat contra devize de primit
9335 Devize de primit contra devize de livrat
9336 Devize de livrat contra devize de primit
934 Report / deport calculat anticipat
9341 Report / deport de primit
9342 Report / deport de platit
936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului
9361 Pozitia de schimb
9362 Contravaloarea pozitiei de schimb
9363 Conturi de ajustare devize
Inregistrarea livrarilor de devize se face in mod asemanator operatiunilor de
schimb la vedere, utilizand contul 372 Conturi de ajustare. Pentru evidentierea
angajamentelor de schimb exista contul 936 Conturi de ajustare devize in afara
bilantului, prezentat in cadrul operatiunilor de schimb la vedere. Acest cont isi gaseste
contrapartida insa in contul 933 Operatiuni de schimb la termen, folosit in functie de
natura operatiunii.

Operatiunile de schimb la termen de acoperire au specific utilizarea contului

934 Report /deport calculat anticipat. Contul 9341 Report /deport de primit este un
cont de pasiv. Se crediteaza cu deportul de primit la cumpararea devizelor sau reportul de
primit la vanzarea devizelor in corespondenta cu contul 9362 Contravaloarea pozitiei
de schimb sau unul dintre conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se
debiteaza la esalonarea reportului sau deportului de primit in corespondenta cu contul 378
Venituri de primit.
Contul 9342 Report /deport de platit este un cont de activ. Se debiteaza cu
deportul de platit la vanzarea devizelor sau reportul de platit la cumpararea devizelor,
incorespondenta cu contul 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb sau unul dintre
conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se crediteaza la esalonarea
deportului sau reportului de platit in corespondenta cu contul 377 Cheltuieli de platit.
Cele doua conturi de regularizare, 377 si 378, se crediteaza sau debiteaza la
executarea ordinului de schimb, in raport cu un cont de trezorerie.
Exemple de contabilizare
Operatiuni speculative cumparari de devize
1. Emiterea ordinului de cumparare (operatiune extrabilantiera):
9333
Devize de primit contra lei de
livrat

9361
Pozitia de schimb

9334
Lei de livrat contra devize de
primit

2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturi

extrabilantiere:
9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9363
Conturi de ajustare devize

9363
Conturi de ajustare devize

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

sau

4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3723
Conturi de ajustare

3723
Conturi de ajustare

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

sau

5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor cumparate:

9361
Pozitia de schimb

9333
Devize de primit contra lei de
livrat

6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor:

%
9334
Lei de livrat contra devize de
primit
9363
Conturi de ajustare devize

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9334
Lei de livrat contra devize de
primit

%
9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb
9363
Conturi de ajustare devize

3721
Pozitia de schimb

%
111
Cont curent la BNR
3723
Conturi de ajustare devize

sau

7. Livrarea devizelor:
121
Conturi de corespondent
8. Contravaloarea devizelor primite:
3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

sau

%
3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb
3723
Conturi de ajustare devize

111
Cont curent la BNR

Operatiuni speculative vanzari de devize:

1. Emiterea ordinului de vanzare (operatiune extrabilantiera):
9361
Pozitia de schimb

9332
Devize de livrat contra lei de
primit

2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:

9331
Lei de primit contra devize de
livrat

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturi

extrabilantiere:
9363
Conturi de ajustare devize

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9363
Conturi de ajustare devize

sau

4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere:

3723
Conturi de ajustare

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3723
Conturi de ajustare

sau

5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor:

9332
Devize de livrat contra lei de
primit

9361
Pozitia de schimb

6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor:

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

%
9331
Lei de primit contra devize de
livrat
9363
Conturi de ajustare devize

%
9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb
9363
Conturi de ajustare devize

9331
Lei de primit contra devize de
livrat

sau

7. Livrarea devizelor:
3721
Pozitia de schimb

121
Cont de corespondent

8. Contravaloarea in lei a devizelor vandute:

%
111
Cont curent la BNR
3723
Conturi de ajustare devize

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

111
Cont curent la BNR

%
3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb
3723
Conturi de ajustare devize

sau

Operatiuni speculative schimb de devize contra alte devize (FRF contra DEM):

1. Emiterea ordinului de vanzare franci francezi contra marci germane:

9361
Pozitiea de schimb / FRF

9336
Devize de livrat contra devize
de primit / FRF

9335
Devize de primit contra devize
de livrat / DEM

9361
Pozitia de schimb / DEM

9336
Devize de livrat contra devize
de primit / FRF

9361
Pozitia de schimb / FRF

9361
Pozitia de schimb / DEM

9335
Devize de primit contra devize
de livrat / DEM

3721
Pozitia de schimb / FRF

121
Cont de corespondenta / FRF

121
Cont de corespondenta / DEM

3721
Pozitia de schimb / DEM

2. Stingerea angajamentelor la livrare:

3. Livrarea devizelor:

Operatiuni de acoperire cumparare de devize:

1. Emiterea ordinului de cumparare:
9333
Devize de primit contra lei de
livrat

9361
Pozitia de schimb

2. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate in conditiile in care deviza

inregistreaza un report:
%
=
9334
9362
Lei de primit contra devize de
Contravaloarea pozitiei de
livrat
schimb
9342
Report /deport de platit

3. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate, in conditiile in care deviza

inregistreaza un deport:
9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

%
9334
Lei de primit contra devize de
livrat
9341
Report /deport de primit

4. Esalonarea pe cheltuieli a reportului de platit:

60172
Report /deport

377
Cheltuieli de platit

5. Esalonarea pe venituri a deportului de primit:

378
Venituri de primit

70172
Report /deport

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9363
Conturi de ajustare devize

3723
Conturi de ajustare devize

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9363
Conturi de ajustare devize

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3723
Conturi de ajustare devize

6. Reevaluarea periodica a devizelor:

7. Inchiderea conturilor de ajustare:

8. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor:

9361
Pozitia de schimb

9333
Devize de primit contra lei de
livrat

9334
Lei de primit contra devize de
livrat

%
9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb
9342
Report /deport de platit

%
9334
Lei de primit contra devize de
livrat
9341
Report /deport de primit

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3721
Pozitia de schimb

%
3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb
377
Cheltuieli de platit

111
Cont curent la BNR

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

%
111
Cont curent la BNR
378
Venituri de primit

9. Contravaloarea in lei a angajamentelor:

sau

10. Livrarea devizelor:

121
Conturi de corespondenta
11. Contravaloarea in lei a devizelor livrate:

sau

8.3. OPERATIUNI DE SWAP

Swap-ul (schimb in limba engleza) de devize reprezinta o operatiune prin
care se vinde si se cumpara simultan aceiasi suma in doua valute diferite avand decontari
la cursuri si date stabilite la incheirea tranzactiei. Operatiunile de swap au la baza un
imprumut obtinut intr-o deviza pentru folosit la creditarea intr-o alta deviza. Cele doua
operatiuni se deruleaza simultan si au aceiasi contrapartida.
Exista doua tipuri de swap-uri in devize:
swap de trezorerie (swap cambist) reprezinta doua operatiuni de schimb a unei
sume nominale in devize, la doua cursuri diferite: cursul la vedere utilizat la incheierea
tranzactiei si cursul la termen utilizat la scadenta operatiunii. De fapt, avem de-a face cu
o combinare dintre o operatiune de schimb la vedere si o operatiune de schimb la termen.
Pentru perioada schimbului nu se platesc dobanzi, deoarece scestea sunt cuprinse in
cursul la termen;
swap financiar (swap lung) - se deosebeste de swap-ul de trezorerie prin aceea ca pe
perioada schimbului partile isi platesc reciproc dobanzi la devizele imprumutate. De
obicei, swap-ul financiar este utilizat pentru sume mai mari schimbate pe perioade mai
lungi.
Contabilizarea operatiunilor:
Swap-ul de trezorerie se inregistreaza contabil in mod asemanator
operatiunilor de schimb la termen.
Swap-ul financiar se inregistreaza initial ca o operatiune de schimb la vedere,
iar in final ca o operatiune de schimb la termen. Periodic sunt contabilizate dobanzile de
platit sau de incasat.
Exemple de contabilizare:
Swap de trezorerie:
1. Ordinul de cumparare la vedere a devizelor:
9312
Devize cumparate si inca
neprimite

9361
Pozitia de schimb

2. Contravaloarea in lei a devizelor de cumparat:

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9313
Lei vanduti si inca nelivrati

3. Ordinul de vanzare la termen a devizelor:

9361
Pozitia de schimb

9332
Devize de livrat contra lei de
primit

4. Contravaloarea in lei a devizelor de vandut:

9331
Lei de primit contra devize de
livrat

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

5. Stingerea angajamentelor pentru operatiunea de cumparare la vedere, la livrarea

devizelor:
9361
Pozitia de schimb

9312
Devize cumparate si inca
neprimite

6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:

9313
Lei vanduti si inca nelivrati

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

7. Livrarea devizelor pentru operatiunea la vedere:

121
Cont de corespondenta

3721
Pozitia de schimb

8. Contravaloarea devizelor cumparate la vedere:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

111
Cont curent la BNR

9. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente favorabile:

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9363
Cont de ajustare devize

10. Inregistrarea bilantiera a diferentei favorabile:

3723
=
Cont de ajustare devize

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

si
3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

7061
Venituri din operatiuni de
schimb si arbitraj

11. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente nefavorabile:

9363
=
9362
Cont ajustare devize
Contravaloarea pozitiei de
schimb
12. Inregistrarea bilantiera a diferentei nefavorabile:
3722
=
3723
Contravaloarea pozitiei de
Cont ajustare devize
schimb
si
6061
=
3722
Pierderi din operatiuni de
Contravaloarea pozitiei de
schimb si arbitraj
schimb
13. Stingerea angajamentelor privind livrarea la termen a devizelor:
9332
=
9361
Devize de livrat contra lei de
Pozitia de schimb
primit
14. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:
%
=
9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb
9363
Cont ajustare devize
respectiv
9362
=
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9331
Lei de primit contra devize de
livrat

%
9331
Lei de primit / deviz de livrat
9363
Cont de ajustare devize

15. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferentele favorabile:

3722
=
3723
Contravaloarea pozitiei de
Cont ajustare devize
schimb
16. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferente nefavorabile:
3723
=
3722
Cont ajustare devize
Contravaloarea pozitiei de
schimb
17. Livrarea devizelor la termen:
3721
Pozitia de schimb

121
Cont curent la BNR

18. Contravaloarea in lei a devizelor livrate la termen:

111
=
3722
Cont curent la BNR
Contravaloarea pozitiei de
schimb
Swap financiar:
1. Inregistrarea ordinului de vanzare / cumparare a devizelor la vedere:
9361 deviza vanduta
=
9314 deviza vanduta
Pozitia de schimb
Devize vandute si inca
nelivrate
9312 deviza cumparata
Devize cumparate si inca
neprimite

2. Contravaloarea in lei a ordinului la vedere:

9362 deviza cumparata
=
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9361 deviza cumparata

Pozitia de schimb

9362 deviza vanduta

Contravaloarea pozitiei de
schimb

3. Inregistrarea ordinului de cumparare / vanzare a devizelor la termen:

9335 deviza cumparata
=
9361 deviza cumparata
Devize de primit contra devize
Pozitia de schimb
de livrat
9361 deviza vanduta
Pozitia de schimb

9336 deviza vanduta

Devize de livrat contra devize
deprimit

4. Contravaloarea in lei a ordinului la termen:

9362 deviza cumparata
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9362 deviza vanduta

Contravaloarea pozitiei de
schimb

5. Stingerea angajamentelor la livrarea la vedere:

9314 deviza vanduta
Devize vandute si inca nelivrate

9361 deviza vanduta

Pozitia de schimb

9361 deviza cumparata

Pozitia de schimb

9312 deviza cumparata

Devize cumparate si inca
neprimite

6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:

9362 deviza vanduta
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9362 deviza cumparata

Contravaloarea pozitiei de
schimb

3721 deviza vanduta

Pozitia de schimb

121 deviza vanduta

Cont curent la BNR

121 deviza cumparata

Conturi de corespondent

3721 deviza cumparata

Pozitia de schimb

7. Livrarea devizelor la vedere:

8. Contravaloarea in lei a devizelor schimbate:

3722 deviza cumparata
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3722 deviza vanduta

Contravaloarea pozitiei de
schimb

9. Inregistrarea dobanzii la devizele vandute:

378
Venituri de primit

3721
Pozitia de schimb

10. Inregistrarea dobanzii la devizele cumparate:

3721
Pozitia de schimb

377
Cheltuieli de platit

11. Contravaloarea in lei a dobanzilor de platit si de incasat:

3722 deviza vanduta
Contravaloarea pozitiei de
schimb

%
3722 deviza cumparata
Contravaloarea pozitiei de
schimb
7061
Venituri din operatiuni de
schimb si arbitraj

%
3722 deviza vanduta
Contravaloarea pozitiei de
schimb
6061
Pierderi din operatiuni de
schimb si arbitraj

3722 deviza cumparata

Contravaloarea pozitiei de
schimb

121
Cont curent la BNR

378
Venituri de primit

sau

12. Plata dobanzii:

377
Cheltuieli de platit
13. Incasarea dobanzii:
121
Cont curent la BNR

14. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor la termen:

9361 deviza cumparata
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9335 deviza cumparata

Devize de primit contra devize
de livrat

9336 deviza vanduta

Devize de livrat contra devize
de primit

9361 deviza vanduta

Contravaloarea pozitiei de
schimb

15. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:

9362 deviza vanduta
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9362 deviza cumparata

Contravaloarea pozitiei de
schimb

16. Livrarea devizelor la termen:

121 deviza cumparata
Conturi de corespondent

3721 deviza cumparata

Pozitia de schimb

3721 deviza vanduta

Pozitia de schimb

121 deviza vanduta

Conturi de corespondent

3722 deviza vanduta

Contravaloarea pozitiei de
schimb

17. Contravaloarea devizelor livrate:

3722 deviza cumparata
Contravaloarea pozitiei de
schimb

8.4. CONTURI CURENTE IN DEVIZE

Conturile curente in devize ale clientilor functioneaza in mod asemanator cu
cele in lei. Operatiunile au loc in numele si in contul clientilor si nu implica un risc de
schimb. Din punct de vedere contabil, conturile 3721 Pozitia de schimb si 3722
Contravaloarea pozitiei de schimb apar numai in cazul evidentierii dobanzii in devize si
incasarii unor comisioane de catre banca. Afirmatiile sunt valabile si pentru constituirea
depozitelor clientelei.
Exemple de contabilizare
1. Incasare in contul clientilor:
121
Conturi de corespondent

2511
Cont curent client

121
Conturi de corespondent

2. Plata din contul clientului:

2511
Cont curent client

3. Constituirea de catre client a unui depozit la termen in devize:

2511
Cont curent client

2532
Depozit la termen

4. Lichidarea unui depozit la vedere al clientului:

2531
Depozite la vedere

2511
Cont curent client

8.5. CREDITE SI IMPRUMUTURI IN DEVIZE

Operatiunile de creditare si imprumut in devize nu se deosebesc de
operatiunile in lei. Ele nu provoaca un risc de schimb, atat timp cat se inchid normal, prin
rambursare la scadenta. In schimb, dobanzile aferente acestor operatiuni necesita
utilizarea conturilor de ajustare devize.
Angajamentele privind creditele acordate, dar nelivrate si imprumuturile
contractate, dar neprimite sunt evidentiate in conturi extrabilantiere: 9321 Devize date
cu imprumut si inca nelivrate, 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite si 999
Contrapartida. Periodic, dobanzile de platit sau de incasat sunt inregistrate in conturi de
datorii sau creante atasate, in corespondenta cu contul 3721 Pozitia de schimb.
Concomitent, dobanzile in devize sunt evidentiate in lei prin contul 3722
Contravaloarea pozitiei de schimb, in contrapartida cu un cont de cheltuieli sau venituri.
Exemple de contabilizare:
Credite
1. Angajament de acordare a creditului:
9321
Devize date cu imprumut si inca
nelivrate

999
Contrapartida

2. Acordarea unui credit la termen catre o alta banca prin cont nostro:
1412
Credite la termen acordate
bancilor

121
Conturi de corespondenta

3. Stingerea angajamentului la acordarea creditului:

999
Contrapartida

9321
Devize date cu imprumut si
incs nelivrate

4. Inregistrarea dobanzii de incasat de la clientul debitor:

2027
Creante atasate

3721
Pozitia de schimb

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

7021
Dobanzi de la creante
comerciale si credite acordate
clientelei

121
Conturi de corespondent

1417
Creante atasate

2511
Cont curent client

2027
Creante atasate

5. Incasarea dobanzii:

6. Rambursarea creditului de catre clientul debitor:

2511
Cont curent client

2021
Credite de trezorerie

Imprumuturi
1. Angajament de primire a imprumutului:
999
Contrapartida

9322
Devize luate cu imprumut si
inca neprimite

2. Primirea unui imprumut la termen de la o alta banca, prin conturi nostro:

121
Conturi de corespondent

1422
Imprumuturi la termen primite
de la alte banci

3. Stingerea angajamentului la primirea imprumutului:

9322
Devize luate cu imprumut si
inca neprimite

999
Contrapartida

4. Rambursarea creditului catre banca creditoare:

1422
Imprumuturi la termen primite
de la alte banci

121
Conturi de corespondent

repectiv
1421
Imprumuturi de pe o zi pe alta
primite de la alte banci

122
Conturi de corespondent

8.6. OPERATIUNI DE SCHIMB MANUAL

Schimbul manual este o operatiune prin care o cantitate de moneda este
schimbata fizic contra unei alte monede. Aceasta este una dintre cele mai vechi operatiuni
in devize derulate de banci. La schimbul manual diferenta dintre cursul la vanzare si
cursul la cumparare este mai mare, in conditiile in care sumele tranzactionate sunt mai
mici si manipularea mai complicata.
Operatiunea se desfasoara prin intermediul conturilor Pozitia de schimb si
Contravaloarea pozitiei de schimb. Exista posibilitatea, ca in cazul in care apare un
deficit sau un excedent de devize la ghiseu, sa se aprovizioneze sau sa-si verse surplusul
cu ajutorul unui cont de trezorerie. La sfarsitul zilei, soldul contului Contravaloarea
pozitiei de schimb reprezinta pretul stocului de devize. Diferenta dintre acesta si
valoarea devizelor la cursul zilei reprezinta rezultatul exercitiului.
Exemple de contabilizare
1. Inregistrarea stocului initial la inceputul zilei:
101
Casa / devize

3721
Pozitia de schimb

101
Casa / lei

101
Casa / devize

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

2. Contravaloarea in lei a stocului de devize:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb
3. Vanzare de devize:
3721
Pozitia de schimb
4. Contravaloarea in lei a devizelor vandute:
101
Casa / lei

5. Cumparare de devize:
101
Casa / devize

6. Contravaloarea in lei a devizelor cumparate:

3722
=
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3721
Pozitia de schimb

101
Casa / lei

7. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente favorabile:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

7061
Venituri din operatiuni de
schimb si arbitraj

8. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente nefavorabile:

6061
Pierderi din operatiunile de
schimb si arbitraj

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

8.7. CECURI DE CALATORIE

Cecurile de calatorie sau travellers cheques sunt cecuri emise si
comercializate la valori standard de catre banci sau agentii care le-au primit in
consignatie, clientilor care calatoresc in strainatate. Acestia pot sa le foloseasca la plata
sau sa le transforme usor in numerar. Daca nu sunt folosite, daca sunt pierdute sau furate,
cecurile de calatorie pot fi rambursate. Principalul avantaj al cecurilor de calatorie il
constituie siguranta data de obligativitatea semnarii lor la utilizare.
Cumpararea cecurilor de calatorie se inregistreaza in contul 109 '
'
Alte
valor'
'si apoi sunt trimise periodic cu ajutorul contului 1611 '
'
Valori de recuperat'
'la
emitent, pentru incasare.
Vanzarea cecurilor de calatorie se poate face atat catre clientii cu contul
deschis la banca emitenta cat si catre alti clienti si utilizeaza contul 1621 '
'
Alte sume
datorate'
'
.
Atat la vanzare cat si la cumparare pot fi percepute comisioane.
Reglementarile intre banci si intre banci si clienti apeleaza la conturile de trezorerie.
Exemple de contabilizare
1. Emiterea unui cec de calatorie:
3721
Pozitia de schimb

1621
Alte sume datorate

2. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie emis:

101
Casa

3722
Contraval. pozitiei de schimb

3. Incasarea unui comision la emiterea cecului de calatorie:

101
Casa

7069
Comisioane

3721
Pozitia de schimb

4. Cumpararea unui cec de calatorie:

109
Alte valori

5. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie cumparat si incasarea unui comision:

3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb

%
101
Casa
7069
Comisioane

6. Remiterea cecului de calatorie spre incasare:

1611
Valori de recuperat

109
Alte valori

7. Incasarea cecului de calatorie de la emitent:

121
Conturi de corespondent la
banci

1611
Valori de recuperat

8.8. EXEMPLE DE INTREBARI

1.

Operatiuni in devize: definitie, clasificare, pozitia de schimb.

2.

Contabilizarea operatiunilor de schimb la vedere.

3.

Operatiunile de swap: definire, tipuri, contabilizare

4.

Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 101 = 3721 ?

a. cumparare de deviza la ghiseu
b. inregistrarea cresterii cursului valutar

c. inregistrarea scaderii cursului valutar

d. cumparare de devize in cont
e. vanzare de devize in cont
5.
a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la lichidarea unui depozit al

clientului constituit in devize la vedere ?
2511 = 2531
111 = 2531
2531 = 2511
111 = 101
101 = 2531

a.
b.
c.
d.
e.

Cum se inregistreaza cresterea cursului devizelor achizitionate la vedere ?

3721 = 3722
3723 = 3722
3722 = 3723
3722 = 3721
3723 = 3721

a.
b.
c.
d.
e.

Cum se inregistreaza livrarea devizelor la o operatiune speculativa de cumparare

de devize?
3721 = 121
121 = 3722
3722 = 121
3721 = 3722
121 = 3721

6.

7.

CAPITOLUL 9
OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI

Operatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cu

tertii, precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantier
bancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si
structurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. De
exemplu, banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta, in locul unui
client, daca acesta nu o face. Pana la scadenta, angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare,
nu aduce modificari in patrimoniu. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume de
neexecutarea obligatiei de plata. In acest moment, angajamentul inregistrat in conturi
extrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera.
Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 Operatiuni in
afara bilantului. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor
(exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent in
operatiune contul 999 Contrapartida.
Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel:
angajamente de finantare;
angajamente de garantie;
angajamente privind titlurile;
angajamente privind operatiunile in devize;
angajamente diverse;
angajamente inoielnice;
conturi de evidenta.
Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil al
societatilor bancare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza sau
crediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantiere
care conditionaza angajamentul, in functie de sensul acesteia.

9.1. ANGAJAMENTE DE FINANTARE

Angajamentele de finantare reprezinta promisiuni irevocabile de a pune la dispozitie
fonduri in favoarea unui beneficiar. In raport cu banca, ele pot avea dublu sens. Ele se
inregistreaza la nivelul finantarii prevazute in contract si se diminueaza pe masura ce fondurile
sunt puse la dispozitie.

Evidentierea contabila se face in baza urmatoarelor conturi din grupa 90

Angajamente de finantare:
Grupa 90 Angajamente de finantare
901 Angajamente in favoarea altor banci
902 Angajamente primite de la alte banci
903 Angajamente in favoarea clientelei
9031 Deschideri de credite confirmate
90311 Garantii imobiliare
90312 Deschideri de credite documentare
90319 Alte deschideri de credite confirmate
9032 Acceptari sau angajamente de plata
9039 Alte angajamente in favoarea clientelei
904 Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publice
Conturile de angajamentele date de banca in favoarea altor banci sau in favoarea
clientilor (901, 903) sunt conturi de activ, ce se debiteaza la semnarea contractilui de finantare
(de exemplu, contractul de creditare), in corespondenta cu contul 999 Contrapartida si se
crediteaza la punerea la dispozitie a fondurilor, in corespondenta cu acelasi cont.
Exemple de contabilizare:
1. Semnarea contractului de creditare catre o alta banca:
901
=
Angajamente in favoarea altor
banci
2. Acordarea creditului interbancar:
999
Contrapartida

999
Contrapartida

901
Angajamente in favoarea altor
banci

3. Semnarea contractului de creditare a bancii de catre o alta banca:

999
=
902
Contrapartida
Angajamente primite de la alte
banci
4. Primirea imprumutului de la alta banca:
902
Angajamente primite de la alte
banci

999
Contrapartida

5. Semnarea contractului de creditare a unui client:

903
Angajamente in favoarea
clientelei

999
Contrapartida

903
Angajamente in favoarea
clientelei

6. Acordarea creditului catre client:

999
Contrapartida

9.2. ANGAJAMENTE DE GARANTIE

Angajamentele de garantie reprezinta operatiuni prin care o persoana numita garant
se angajeaza in favoarea unui beneficiar sa efectueze plata unei obligatii asumate de o alta
persoana, in conditiile in care aceasta nu o poate efectua. Angajamentele de garantie pot fi date
sau primite in relatie cu o alta banca sau cu clientela.
In contabilitate, angajamentele de garantie sunt inregistrate in grupa 91
Angajamente de garantie:
Grupa 91 Angajamente de garantie
911 Cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci
9111 Confirmari de deschideri de credite documentare
9112 Acceptari de plata
9119 Alte garantii date altor banci
912 Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci
913 Garantii date pentru clientela
9131 Cautiuni, avaluri si alte garantii
91311 Cautiuni imobiliare
91312 Cautiuni administrative si fiscale
91313 Garantii financiare
91314 Garantii de rambursare a creditelor acordate de alte banci
9139 Alte garantii date pentru clientela
914 Garantii primite de la clientela
9141 Garantii primite de la institutiile administratiei publice si asimilate
9142 Garantii primite de la asigurare si capitalizare
9143 Garantii primite de la clientela financiara
9144 Ipoteci imobiliare
9145 Gajuri cu deposedare

9146 Gajuri fara deposedare

9149 Alte garantii primite de la clientela
Conturile de garantii date de banca in favoarea tertilor (911 Cautiuni, avaluri si
alte garantii date altor banci si 913 Garantii date pentru clientela) sunt conturi de activ. Ele
sunt debitate atunci cand banca isi ia angajamentul sa garanteze si sunt creditate la scadenta
operatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge printr-o operatiune de plata
efectuata de persoana pentru care s-a garantat sau de catre banca.
Conturile de garantii primite de banca de la terti ( 912 Cautiuni, avaluri si alte
garantii primite de la alte banci si 914 Garantii primite de la clientela) sunt conturi de pasiv.
Ele sunt creditate atunci cand terti garanteaza pentru banca si sunt debitate la scadenta
operatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge prin onorarea obligatiei de
catre banca sau de catre garant. Pentru toate aceste conturi din grupa 91, debitarea sau creditarea
se face in corespondenta cu contul 999 Contrapartida.
Exemple de contabilizare:
1. Avalizarea unui efect comercial de catre o alta banca in favoarea bancii:
999
Contrapartida

912
Cautiuni, avaluri si alte
garantii primite de la alte banci

2. Stingerea angajamentului la scadenta, in urma incasarii titlului:

912
Cautiuni, avaluri si alte garantii
primite de la alte banci

999
Contrapartida

3. Garantie financiara data de banca pentru un client:

913
Garantii date pentru clientela

999
Contrapartida

4. Stingerea angajamentului de garantie, prin efectuarea platii de catre banca, in conditiile in

care clientul nu si-a onorat obligatia asumata:
999
Contrapartida

913
Garantii date pentru clientela

9.3. ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE

Angajamentele privind titlurile reprezinta angajamente bancii de a primi un titlu sau
de a-l livra intr-o operatiune de cumparare, de vanzare, de cumparare sau vanzare cu posibilitate
de rascumparare sau in alte operatiuni cu titluri. Aceste angajamente sunt inregistrate in
contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 92 Angajamente privind titlurile:
Grupa 92 Angajamente privind titlurile
921 Titluri de primit
9211 Titluri vandute cu posibilitate de cumparare
9219 Alte titluri de primit
922 Titluri de livrat
9221 Titluri cumparate cu posibilitate de rascumparare
9229 Alte titluri de livrat
Contul 921- Titluri de primit este un cont de activ. Se crediteaza cu valoarea titlurilor
cumparate si inca neprimite sau a titlurilor vandute cu posibilitate de cumparare si inca
necumparate si se crediteaza la primirea acestor titluri, in corespondenta cu contul 999
Contrapartida. Contul 922 Titluri de livrat este un cont de pasiv. El se crediteaza cu valoarea
titlurilor vandute si inca nelivrate sau a titlurilor cumparate pentru care nu s-a manifestat inca
posibilitatea de rascumparare si se debiteaza la livrarea titlurilor, in corespondenta cu contul 999
Contrapartida.
Exemple de contabilizare:
1. Semnarea contractului de cumparare de titluri sau a unui ordin de cumparare pe piata:
921
Titluri de primit

999
Contrapartida

2. Livrarea titlurilor de catre vanzator catre banca:

999
Contrapartida

921
Titluri de primit

922
Titluri de livrat

3. Vanzarea de titluri de catre banca:

999
Contrapartida

4. Livrarea titlurilor vandute:

922
Titluri de livrat

999
Contrapartida

9.4. ANGAJAMENTE PRIVIND OPERATIUNILE IN DEVIZE

Angajamentele privind operatiunile in devize sunt angajamente de primire sau livrare
de devize sau lei, aparute in operatiuni de schimb sau de imprumut de devize. Pentru a evidentia
contabil aceste angajamente se folosesc conturile din grupa 93 Operatiuni in devize:
Grupa 93 Operatiuni in devize
931 Operatiuni de schimb la vedere
9311 Lei cumparati si inca neprimiti
9312 Devize cumparate si inca neprimite
9313 Lei vanduti si inca nelivrati
9314 Devize vandute si inca nelivrate
932 Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut
9321 Devize date cu imprumut si inca nelivrate
9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite
933 Operatiuni de schimb la termen
9331 Lei de primit contra devize de livrat
9332 Devize de livrat contra lei de primit
9333 Devize de primit contra lei de livrat
9334 Lei de livrat contra devize de primit
9335 Devize de primit contra devize de livrat
9336 Devize de livrat contra devize de primit
934 Report / deport calculat anticipat
9341 Report / deport de primit
9342 Report / deport de platit
935 Dobanzi neajunse la scadenta in devize acoperite la termen
9351 Dobanzi in devize acoperite la termen, de incasat
9352 Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de incasat
9353 Dobanzi in devize acoperite la termen, de platit
9354 Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de platit
936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului
9361 Pozitia de schimb
9362 Contravaloarea pozitiei de schimb
9363 Conturi de ajustare devize

Spre deosebire de restul conturilor in afara bilantului, conturile grupei 93 (exceptie

932 Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut) nu fac apel pentru corespondenta la
contul 999 Contrapartida, ci la conturile 9361 Pozitia de schimb si 9362 Contravaloarea
pozitiei de schimb. Aceste conturi sunt bifunctionale si functioneaza dupa un mecanism
asemanator celui intalnit la conturile 3721 Pozitia de schimb si 3722 Contravaloarea pozitiei
de schimb, pentru sume in devize, respectiv pentru sume in lei.
Conturile de angajamente de primire a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazul
operatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9311, 9312, 9331, 9333, 9335) sunt conturi de
activ. Ele sunt debitate in lei sau in devize la cumpararea monedelor si creditate la primirea
acestora, in corespondenta cu conturile 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv
9361 Pozitia de schimb.
Conturile de angajamente de livrare a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazul
operatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9313, 9314, 9332, 9334, 9336) sunt conturi de
pasiv. Ele sunt creditate in lei sau devize la vanzarea monedelor si debitate la livrarea acestora, in
corespondenta cu conturile 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv 9361 Pozitia
de schimb. In cazul acestor operatiuni este posibil ca, datorita modificarii cursului de schimb, sa
apara anumite diferente favorabile sau nefavorabile. Acestea vor fi evidentiate cu ajutorul
contului 9363 Conturi de ajustare devize.
Contul 9321 Devize date cu imprumut si inca nelivrate este un cont de activ ce
inregistreaza pe debit devizele date cu imprumut si inca nelivrate, iar pe credit devizele livrate la
operatiunea de imprumut. Contul 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite este un cont
de pasiv. El se crediteaza cu valoarea devizelor luate cu imprumut si inca neprimite si se
debiteaza la primirea acestora.
Exemple de contabilizare:
1. Emiterea unui ordin de cumparare de devize la vedere:
9312
Devize cumparate si inca
neprimite

9361
Pozitia de schimb

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

9313
Lei vanduti si inca nelivrati

2. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor:

9361
Pozitia de schimb

9312
Devize cumparate si inca
neprimite

9313
Lei vanduti si inca nelivrati

9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb

3. Angajament de cumparare devize la termen contra lei, in conditiile in care apare un report de
primit:
9333
Devize de primit contra lei de
livrat

9361
Pozitia de schimb

%
9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb
9342
Report / deport de platit

9334
Lei de livrat contra devize de
primit

4. Stingerea angajamentului la livrarea devizelor:

9361
Pozitia de schimb

9333
Devize de primit contra lei de
livrat

9334
Lei de livrat contra devize de
primit

%
9362
Contravaloarea pozitiei de
schimb
9342
Report / deport de platit

5. Reevaluarea devizelor tranzactionate la vedere sau la termen, in urma modificarii cursului de

schimb:
9363
=
9362
Cont de ajustare devize
Contravaloarea pozitiei de
schimb
sau
9362
=
9363
Contravaloarea pozitiei de
Cont de ajustare devize
schimb

9.5. ALTE OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI

In cadrul acestor operatiuni intalnim angajamentele diverse, angajamentele
indoielnice si conturile de evidenta. In aceasta ordine ele dispun pentru inregistrare contabila de
grupele de conturi 95, 98 si 99.
Angajamentele diverse reprezinta angajamente date sau primite, care nu se regasesc
printre cele prezentate anterior. Ele se refera la operatiuni de locatii in gestiune, redevente, chirii
si titluri primite sau date in garantie.
Angajamentele indoielnice sunt angajamente de orice natura, care prezinta un risc
probabil sau cert de neindeplinire totala sau partiala. Pentru aceste angajamente banca poate
constituii provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
Conturile de evidenta inregistreaza creante sau bunuri care nu se afla evidentiate in
bilant. Aici apar inregistrate bunuri luate cu chirie sau pastrate in custodie, creante scoase din
activ, dar urmarite in continuare, debitori din penalitati pretinse.

5.6. EXEMPLE DE INTREBARI

1.

Angajamentele de finantare: prezentare si contabilizare.

2.

Angajamentele de garantie: prezentare si contabilizare.

3.

Angajamentele privind titlurile: prezentare si contabilizare.

4.

Angajamentele privind devizele: prezentare si contabilizare.

5.
a.
b.
c.
d.
e.

Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 999 = 901 ?

angajament de primire de finantare
angajament de primire de garantie
angajament de acordare de garantie
angajament de acordare de finantare
angajament de schimb de devize

a.
b.
c.
d.
e.

Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la vanzarea unor titluri de catre banca ?
999 = 922
921 = 999
921 = 922
922 = 999
999 = 921

6.

7.
a.
b.
c.
d.
e.

La emiterea unui ordin de cumparare de devize are loc urmatoarea operatiune:

se debiteaza contul 9361
se crediteaza contul 9362
se crediteaza contul 9313
se debiteaza contul 999
se crediteaza contul 999

a.
b.
c.
d.
e.

Livrarea titlurilor vandute de banca se inregistreaza prin urmatoarea operatiune contabila:

999 = 922
922 = 111
111 = 922
922 = 999
111 = 999

8.