Hyperspectral i clorofila imagistica fluorescen pentru depistarea precoce a bolilor

plantelor, cu referire special la Fusarium spec. infecii pe gru

Rezumat: n ultimii ani, presiunile de pia au ntrit cererea de a rezolva
problema de apariia crescut de Fusarium cap flagel (FHB) n producia de cereale, n
special gru. Simptomele acestei boli sunt n mod clar detectabile prin analiza imaginii.
Aceasta tehnica poate fi folosit de aceea harta apariiei i gradului de Fusarium infecii.
Din aceast perspectiv, o recolt separat n domeniu pot fi luate n considerare. Bazat
pe aplicarea fluorescena de clorofil i imagistica hyperspectral, caracteristici, cerine i
limitrile de Fusarium detectare pe gru, att n cmp i n laborator, sunt discutate. n
timp ce modificarea spectrale semnturile din cauza infeciei fungice permite detectarea
sale de hyperspectral imagistica, scderea activitii fiziologice de esuturi care rezult
din impactul Fusarium ofer baza pentru analize de TPI. n plus, cele dou metode sunt
comparate n vederea lor uzabilitate pentru detectarea de Fusarium i abordri diferite
pentru analiza datelor sunt prezentate.
Scopul agriculturii moderne este nu numai pentru a crete i de a optimiza
producia, dar, de asemenea, pentru a produce alimente sigure i sntoase i furaje de
nalt calitate. n acest sens, mai ales Fusarium infecii pe cereale reprezint o problem
important, din ce n ce n cretere. Fusarium promovarea sistemelor de cultivare, cum ar
fi producia de porumb intensificat au agravat considerabil problema n ultimii ani.
Prin urmare, gradul de Fusarium infecie a crescut n ntreaga lume. Pierderi de
randament de pn la 30% [1] poate evidenia impact extraordinar de aceast boal.
Tipice simptome precoce i extern vizibile de Fusarium infecii sunt albire
epuelor individuale i dieback parial a urechii sau cap bine nainte de scaden. Aceste
simptome sunt omonim pentru numele de aceast boal fungice: "capul flagel".
Consecina direct a Fusarium infecie este un eec masiv culturilor datorit dezvoltrii
finale de nucleele de piatra funerara retractat lowmass. Problema mai ru a bolii, cu toate
acestea, este efectul potenial toxice secundare din producia de micotoxine. Puternic
contaminate o mulime de cereale sunt evidentially nocive i periculoase pentru om si
animale. Fusarium genereaz micotoxine, cum ar fi deoxinivalenol (DON), zearalenona
i FB la diferite grade [2-4], care poate provoca vrsturi, masa pierdere, insuficien
renal, avort, sarcina fals i cancer [5 9].
Prin urmare, boabele infectate ntotdeauna trebuie excluse din ciclul de alimente
umane sau animale furaje.
n acest context, identificarea Fusarium infestri n cmpul cu metode simple i rapide ar
fi un progres substanial n alimente i sigurana. Acest lucru ar putea oferi productorilor
posibilitatea de a recolta separat infectate i boabele sanatoase, care, la rndul su s evite
riscul de amestecare contaminate i neinfectate, o mulime de depozitare. Recolt
separat este corespunztoare, deoarece rspndirea ciuperci Fusarium i sinteza de
micotoxine poate continua n anumite condiii de depozitare. n plus, riscul de micotoxine
toxication de alimente poate fi diminuat i utilizarea raional a Fusarium infectate
facilitat de cereale.
Pn acum, rapid i cuprinztoare Fusarium metode de detectare nu sunt
disponibile n practic. Este nc comun pentru a testa o mulime de cereale pentru o
contaminare posibil micotoxine i anume pentru a determina coninutul de micotoxine

numai la recolt sau post-recoltare. n acest scop, sunt necesare teste de laborator de
consumatoare de timp i costisitoare (HPLC, teste serologice rapid, rapid-DON--testul
ELISA, numrare metoda [10]).
-A lungul lanului de producie a ntregii cereale, exist diferite opiuni i practici
de management pentru a evita Fusarium infecie i, astfel, apariia de cap flagel (figura
1). Mai nti de toate, soiuri de gru tolerante Fusarium trebuie alese pentru cultivare. n
rotatia culturilor, cereale precum porumb, gru, orz de dur, care uor rspndit Fusarium
poate fi exclude, dac este posibil. n plus, lucrarile solului poate elimina infectate cereale
mirite sau paie, care poate funciona ca Inoculante lichide anul viitor.
Acest lucru previne, de asemenea, hibernare de sporii de ciuperci i, prin urmare, o
distribuie rapid n urmtoarea primvar.
n cazul n care boala presiunea este mare, de exemplu, din cauza condiiilor climatice
nefavorabile, fungicid trebuie aplicate la scurt timp nainte de nflorire. n acest moment,
azoles sunt adesea n scop profilactic pulverizat pe ntregul cmp pentru a asigura
prevenirea infeciei Fusarium. Fr ndoial, aplicarea strns orientate fungicide poate fi
punct de vedere economic i ecologic avantaje. Acest lucru, cu toate acestea, n mod
obinuit necesit pre recolta dobndirea de cunotine exacte despre starea adevrat,
evaluri de Fusarium infecie.
Astfel, automate de detectare Fusarium ncredere este nevoie urgent pentru c
este creterea frecvenei de infecii, i, n consecin, prevederile legale sunt intensificate.
Productorii sunt n ateptare pentru detectarea inovatoare metode i aparate. Dei n
prezent nu a aplicat n mod implicit n producerea de recolte, astfel de cunotine pot
obine nc de domeniul de monitorizare cu mai multe tehnici imagistice recente. Aceast
revizuire introduce mijloacele de clorofila fluorescenta (TPI) i de
hyperspectralimagistica rapid sitului pe domeniul detectarea cap flagel. De asemenea,
prezint recentele progrese n aceste tehnici i discut capacitile lor i limitele pentru
aplicaii practice ale acestor metode.
Tehnici de imagistica pentru a detecta simptome de man cap
n timpul infecia iniial de succes, Fusarium induce diverse schimbri interne i
rspunsuri specifice gazd n plante inoculate. Simptomele bolii care rezult n mod
normal, nu apar imediat, dar devin extern vizibile numai dup aproximativ 7-11 zile de
inoculare. Numai atunci, aceste simptome pot fi detectate i analizate cu msurtori de
reflexie spectro-optice n vizibil (VIS) si infrarosu apropiat (NIR) gama [11,12], dar, de
asemenea, cu ajutorul spectroscopiei de fluorescenta. Externe, i o anumitor grad, de
asemenea, gazda-interne biochimice modificri cuticula, peretii celulelor, celulele
epidermei etc modificri poate fi evaluat prin fluorescen i msurtori de NIR. n plus,
impactul fungice pe proprieti specifice esutului compoziiei i coninutului total de
frunze de pigmeni sau schimbri n coninutul de ap, zahr sau proteine a celulelor
poate fi investigate de remisie msurtori n VIS i gama NIR, respectiv. Pe de alt parte,
efectele Fusarium gazdele competen metabolice la celular nivelul de la progreseaz
infecie nu neaprat dezvolta simptome vizibile pe plan extern. Aceste rspunsuri de
plante pot fi nu n ultimul rnd, cuprinztor monitorizate prin analizarea clorofila
fluorescen tranzitorii, care, printre altele, reflect integritatea aparatului fotosintetice
[13,14].
Clorofila imagistica fluorescen pentru evaluare de infecii fungice

Analiza de fluorescen clorofila (Franc; de exemplu, [13,14] i imagistica

fluorescen clorofila (TPI; ex. [15,16]) sunt bine stabilite, instrumente eficiente pentru o
examinare complet a dezvoltrii i efecte de infecii bacteriene, fungice si virale pe
frunze de plante cultivate multe [17-20]. Acesta poate fi folosit pentru frunze de plante
ntregi intacte [21,22], desprinse i frunze, de asemenea, discuri perforate din materialul
vegetal infectate [23-25].
Gru, TPI a fost aplicat pentru a determina, printre altele, efectele stresului
secet i cldur [26,27], de furnizare limitat de nutrienti [28] i de diverse boli cum ar fi
frunze ruginii [22,29], frunze i glume pat [30] sau fainarii [31].
Pentru detectarea bolii, parametrul empirice fluorescen Fv/F0 a fost propus
pentru utilizarea pe ntuneric adaptat plante [29]. Dei o derivare clar fiziologice nc
lipsete [32], Fv/F0 reprezint probabil randamentul maxim cuantice fluorescenei [33].
Acest parametru a fost folosit ca un indicator al photosystem II (PSII) statutul si pot
estima tarife de transport de energie la PSII PSI n temperatur sczut fluorescenta
(196 C; [34]).
n plus, randamentul potenial cuantic maxim fluxul de electroni prin complet
deschis PSII, Fv/Fm [34] este adesea folosit pentru evaluarea bolilor microbiene
[16,20,24]. FV/Fm reflect eficiena maxim fotochimice i interferena cu diferii factori
de mediu i pot indica, de asemenea, potenial tulburri funcionale legate de patogen a
aparatului fotosintetice [13,14].
Fusarium infecii impactul imediat Fv/Fm deoarece ciuperci rapid i puternic
afecta metabolismul i, astfel, procesele fotosintetice contaminate epuelor sau cap
prile de plante gazd. Micotoxine produse de ciuperci, de asemenea, poate contribui la
reducerea complet de performan fotosintetice aa cum a fost gsit pentru infecie de
porumb i de banana Colletotrichum musae i Fusarium moniliforme, respectiv [35]. Prin
urmare, s-a artat c reducerea de Fv/Fm, i, de asemenea, Fv/F0 [29], coreleaz strns cu
gradul de infecie i este, prin urmare, un parametru adecvate pentru detectarea de cap
man i alte boli fungice [36].
Avantajele ce analize
Fluorometer handheld standard, disponibil de la multe companii diferite (de
exemplu, Heinz Walz GmbH, Effeltrich, Germania; Hansatech instrumente Ltd., Norfolk,
Marea Britanie; Foton sisteme de instrumente, Brno, Republica Ceh; Opti-tiine Inc,
Hudson, NY, Statele Unite ale Americii; URECHILE Holding B.V., Delft, Olanda)
furnizeaz medie clorofila fluorescen valorile msurate la un moment dat a obiectului
examinat.
n ncercarea de a identifica tulip rupere infeciilor virale (TBV) pe trei tulip
soiuri cu frunze diferite modele de culoare, [37] analizate Fv/Fm valorile medii, luat ca
exact i ct mai devreme posibil n condiii de laborator. Cu toate acestea, boala
rspunsurile obinute de o medie de Fv/Fm peste ntreaga frunze diferea pn la 46% din
gradul de boal determinat de testele ELISA. Pare evident c la faa locului msurtori
i o medie a parametrului fluorescen ar putea s nivel off cele mai multe dintre
diferenele legate de boala fotosintetice rspunsuri [21].
Aplicarea clorofilei imagistica fluorescen, [38] analizate variaia spaial
dezvoltrii bolii n termen de efii de gru infectate n loc de o medie de clorofila
fluorescen valori peste ntregul obiect. Aceast abordare permite evaluarea aproape

chiar minore modificri a configuraiei tipic infecie cap flagel. n timpul dezvoltrii
bolii, suprafaa relativ de capete cu afectate epuelor i sczut, prin urmare, Fv/Fm
(<0.3) increased,="" while="" that="" of="" healthy="" spikelets="" with="" high=""
fv/fm="" (="">0,3) a sczut. Prin urmare, distribuia spaial modele i parametrii de
fluorescenta nu medie clorofil au fost utilizate pentru a evalua modificrile n gradul de
boal n timpul progreseaz infecie.
Clasificarea pixel-Wise toate Fv/Fm n clasa de valoare relativ mic i class-wise
acumularea de toate Fv/Fm, pornind de la 0 pn la o valoare de 0.3 facilitat detectarea
bolii cap flagel. Gradul de boala a fost chiar derivabil n etape de 10%. n loc de nivelare
diferene legate de infecie de o medie de valorile Fv/Fm, diferene considerabile ntre
plante sntoase i infectate au aprut prin aplicarea acestei abordri. n plus, operaii
matematice au fost uor de program i numerice eficiente, care este esenial pentru
cmpul aplicatia.</0.3)>
Intervalul de timp de detectare
Deoarece strns reflect fiziologia fotosinteza, clorofila imagistica fluorescen
permite depistarea precoce a leziuni de legate de infecie tisulare Fusarium. Este ntradevr, bine stabilit c variaiile fotosintetice activitatea i clorofila fluorescen modele
sunt detectabile lastadiile infeciei [29,39]. Cu toate acestea, primele modificri la nivel
celular a avut doar un efect minor asupra PSII [38,40]. Numai atunci cnd integritatea
structurilor celulare de plante gazd a fost deteriorat de ciuperci, sistemul fotosintetice a
fost afectat. Aceast interpretare reflect concluziile [41] i [42].
Cu lumina si microscopie, acesti autori au artat c domin hyphae fungic
cauzat pronunat modificri celulare (de exemplu, degenerarea de citoplasm),
distrugerea organite celulare, dezintegrarea peretii celulelor i depunerilor de material de
perete celular la peretii de elemente vasculare de capul bolnave numai 4-5 zile dup
infectare.
Cu toate acestea, capacitatea de analiza de fluorescen clorofil i imagistica,
respectiv, pentru a detecta infeciile fungice nu numai depinde de perioada de dup
inoculare; Acesta este, de asemenea, considerabil influenat de obiect s examineze n
sine. Infecii de Pseudomonas syringae din Arabidopsis thaliana sunt detectabile n
termen de cteva ore dup inoculare [32]. n contrast, Fv/F0 a sczut de dou-trei zile
nainte de frunze ruginii i infecii mucegai, respectiv, a devenit vizibil pe frunze de grau
[19]. Pustule de frunze ruginii aprut 6 zile de la inoculare (dai), n timp ce simptome de
mucega i erau vizibile aproximativ la 9 dai mai departe. Cu frunze ruginii infecie, Fv/F0
semnificativ sczut despre 0.4 uniti relativ dup 6 dai mai departe, n timp ce scade n
Fv/Fm au fost considerabil mai mic (0.02 unitate relativ) comparativ cu controalele
neinfectate. Primele simptome de Venturia inaequalis infectie pe Puiei de apple ar putea
fi detectate la 7 mai departe [43]. n rsaduri de comune Molid (Picea abies), AC rugina
infecii (Chrysomyxa rhododendri) ar putea fi identificate cu CFA doar trei sptmni
dup infecie, dar nu la etapa anterioar [44].
Intervalul de timp pentru detectarea semnificative de Fusarium infecii de gru cu
Franc i TPI este de asemenea limitat. Cu debutul de gru cap maturrii, coninutul de
clorofil de epuelor inevitabil scade, i, concomitent, de asemenea, Fv/Fm scade
indiferent de dac infectat sau nu (figura 2).

Prin urmare, relativ cumulativ Fv/Fm crete rapid la clasele mici de Fv/Fm
(figura 2a). Logic, acest parametru nu mai este potrivit pentru biunique de detectare a
bolii pe deplin matur gru capete (cf. dai 43 = BBCH 89) dup atingerea etapa de
dezvoltare final de cereale (BBCH 79; dezvoltat de Biologische Bundesanstalt fr Landund Forstwirtschaft, Bundessortenamt und Chemische Industrie, acest sistem cuprinztor
descrie dezvoltarea statelor de culturi n funcie de codurile de Eucarpia, ce).
Figura 2. (a) relativ Fv de cumulativ/Fm de un cap de gru sntos n timpul
maturrii.
Msurtori a pornit de la dezvoltarea timpurie de fructe (BBCH 71 la dai 4) i a
continuat pn n final cereale maturare (BBCH 89; 43 dai); (b) cumulativ Fv/Fm la 0,3
un sntos i un cap de gru inoculat n cursul experimentului
Detectarea precizie de TPI pe plantele de gru cu diferite grade de Fusarium
infecie
Potenialul eficiena maxim fotochimice Fv/Fm indic uor deteriorarea
aparatului fotosintetice de Fusarium culmorum. Detectarea foarte mare precizie (10%
RMSE) ar putea fi realizat cu aplicarea relativ cumulativ Fv/Fm (rcFv/Fm) la un prag
de 0,3 (figura 2b) [38].
Relativ cumulativ Fv/Fm valori n clase de eficien inferioar a crescut treptat
de la < 0,1% la 2%-3% de grade vizual evaluate de Fusarium infecie (grade de infecie,
doi) la 10% la doi de 10%-20%, s dein aproximativ 30% la grade de infecie de 40%60% i ajunge la 85% la o rat de infecie de 90%. n cadrul anchetei de mai sus, n
medie Fv/Fm peste capetele analizate nivelat ntr-adevr toate aceste diferene. Cu toate
acestea, aplicarea de clase distincte de valoare Fv/Fm monitorizate exact efectele
duntoare Fusarium fotosinteza. Dincolo de doi un minim de 5%, respectiv de grade de
infecie ar putea fi deosebite cu uurin n trepte de 10% cu aceast metod [38]. n
cadrul altor anchete [19,37], n cazul n care toate clasele de eficien au fost considerate
de o medie, schimbri n Fv/Fm cu infecie progresiv a rmas mici i ar putea fi
rezolvate numai insuficient.
Pentru aplicarea n practic, adevrat gradul de infecie poate fi evaluat cu
uurin de la distan TPI i utilizarea relativ cumulativ Fv/Fm. Cu pragul relativ
cumulativ Fv/Fm de 0,3, gradul de infectare contaminate gru plante pot fi de ncredere
estimat cu doar o eroare de 5,8% (doi (%) = 4.00 1.073 rcFv/Fm; R2 = 0.98).
Aplicarea n condiii reale
Aplicarea TPI pentru depistarea de boli fungice n condiii de teren a fost
ocazional testate [37,45-47]. n acest scop, [46] utilizat un 10 bit-aparat de fotografiat cu
o rezoluie de pixeli de 1300 1000 pixeli, cuplat cu un splitter optic fascicul patru trupa,
filtru trece-band (450, 550, 690 i 740 nm), xenon lamp arc cu filtru de ecranare IR i
un filtru trece-jos (prag la 410 nm; emisie gama spectral 350-420 nm), n timp ce [48]
utilizat o fluorescen clorofila imaging sistem brevetat de [49].
n acest sens, inregistrarea semnalelor de fluorescenta starea de echilibru este cu
siguran mai uor dect cel de fluorescenta cinetica [46]. [36] prefera PSII (Fq'/ Fm' =
(Fm " Ft) / Fm") ca un "parametru extrem de util" pentru a msura CF n condi ii reale

de mediu. Fr ndoial, acest parametru nu necesit nici pre-ntunecare a obiectului de

msurat. Cu toate acestea, PSII puternic depinde de condiiile extrem de variabil de
lumina zilei, i ar trebui s fie, prin urmare, legate de un anumit standard. Din cauza
naturii lor fiziologice complexe, fluorescenta semnale direct depind cu privire la ratele de
fluence fotosintetice foton [14]. n plus, valorile de lumina-adaptate constant semnale de
fluorescena de stat (F0', Fm ") sunt mai mici dect dark-adapted (F0, Fm) i msurabile
schimbari cauzate de boli fungice ar putea fi mai puin clar detectabile.
Prezent tehnici de imagistica fluorescen clorofil, cum ar fi sistemul modular al
FluorCam MF700 (instrumente de sisteme fotonice, Brno, Republica Ceh), utilizate n
condiii de cmp pentru cap flagel detectare (msurat parametrul Fv/Fm) cu siguran
necesit adaptri pentru aceast aplicaie special [40] (figura 3). n plus, schimbarea foton
fluence ratele i expunerea direct la soare trebuie evitat n timpul msurrii, n timp ce
nregistrarea F0 i Fm necesit adaptarea ntuneric (aprox. 10 min; [50]) de plante
[13,46,51]. n cazul n care aceste cerine sunt ndeplinite, TPI pot fi aplicate cu succes
chiar i n condiiile n aer liber [40] (figura 4)
Figura 3. Msurtori de TPI pentru evaluarea on-cmp de Fusarium infecie n
gru: (a) FluorCAM MF 700; (b) bunuri mobile parbriz construcii pentru msurtori de
TPI.
Figura 4. Imagini de distribuie Fv/Fm pe efii de gru infectate n mare msur
de diferite grade.
Probleme metodice n timpul n afara usa msurtori cu curent CF imaging
systems poate fi redus prin utilizarea corespunztoare. Mai ales dificil sunt TPI-scaneaz
n condiii de vnt. Din cauza gru micrile capului n timpul nregistrrilor secventelor
F0 i Fm, imagini ale acestor parametri poate nu fi complet suprapunerea. Reducerea
timpului total de nregistrare la 2 s poate reduce n mare msur aceast problem.
Cu toate acestea, zonele periferice de capete, cel mai ru afectate de vnt, poate
Arat valori sczute n mod artificial de Fv/Fm i regiunile marginale care rezult din
ROIs (ROI = regiuni de interese) trebuie s fie excluse din alte analize. De asemenea,
incomplete sau inegale shadowing poate duce la supraestimarea de fluorescena de baz
i, n consecin, incorect sczut Fv. prin urmare, pentru out-usa de utilizare, tehnici de
msurare i protocoale i algoritmi pentru eliminarea de aberante trebuie s fie optimizate
pentru a exploata potenialul ridicat de TPI pentru detectarea bolii non-invazive.
Hyperspectral imagistica n VIS (400-700 nm) i NIR-Range (700 3000 nm)
Hyperspectral imagistica (figura 5), n mare msur sporete posibilitile de
analiza imaginilor multispectrale.
Avantajul major al hyperspectral imagistica este incorporarea pixel-wise o
semnatura spectrala continu a sute de lungimi de und [52] ntr-o imagine
bidimensional a obiectului sub control [53]. Aceasta cuprinde libertatea de alegere
pentru a calcula rapoarte de lungimi de und diferite dorit (variaz) i a indicilor de

diferite i n cele din urm, obinerea mai multe lungimi de und optime pentru evaluarea
problemelor specifice n cauz.
Figura 5. (a) Hyperspectral ce scaner; (b) reflexie imagini de o prob de infectate
cu Fusarium gru la spectre diferite canale (de la stnga la dreapta: rou: 550 nm, verde:
685 nm, albastru: 765 nm).
Prin aplicarea ase indicii de vegetatie diferite, calculat pe baza spectrelor de
frunze de sfecl de zahr infectate cu Cercospora beticola, Erysiphe betae i Uromyces
betae, a fost posibil s se fac distincia frunzele infectate si sanatos pe parcursul a trei
sptmni [54]. Utilizarea analizei discriminante i reele neuronale, 10 lungimi de und
optime, din 167 iniial nregistrate att n intervalul de VIS i NIR, au fost identificate
pentru detectarea eficace buruienilor din sfecl de zahr [55]. Pentru distincie a
diferitelor patogeni rugina pe gru, vegetaie diferite indici au fost calculate din spectrul
nregistrate ntre 400 i 900 nm [56].
n timp ce diferenierea de rugina galben (Puccinia striiformis f. sp. tritici) a fost
destul de simplu, discriminarea ntre P. graminis f. sp. tritici i P. triticina a fost posibil
numai de mai multe ulterior utilizate indicii.
Detectarea de boabe deteriorate de Fusarium
Ambele simptome de cap de man i, de asemenea, chiar singur Fusariumdeteriorate epuelor poate fi detectat de hyperspectral imagistica. n VIS NIR gama, ase
lungimi de und au fost identificate de analiza de componente principale (PCA) i folosit
pentru a detecta infectate boabe de liniare discriminante analiza cu o precizie de 92%
[57]. O alt anchet, hyperspectral dou nalt rezoluie imaging systems ("Spectrale
dimensiunile matricei"-NIR aparat de fotografiat cu un detector de indiu-gallium-arsen;
gama 960 1662 nm; sisuChema SWIR sistem cu un detector de mercur-cadmiu-telur;
gam 1000 2500 nm) au fost utilizate pentru a evalua Fusarium verticilloides infecie n
porumb [58]. Selectnd doar cteva anumite lungimi de unda (1960 i 2100 nm pentru
infectate; 1450, 2300 i 2350 nm neinfectate boabe), discriminarea de esut sntos i
infectate a fost posibil, cu ambele sisteme (Matrix-NIR, r2 = 0.73;
SWIR, r2 = 0.86). Legate de infecie spectrale modificri n intervale de lungimi
de und de 1360 la 1600 nm i 1960 la 2100 nm se presupune c pentru a reflecta
modificrile n hosts' glucide i coninutul de proteine i compoziii [59]. Analiza
diferenele n rou i verde gama spectral ntre sntoase i bolnave cereale [60] ar putea
identifica anomalii de Fusarium deteriorat nuclee. Chiar i cu lungimi de und mai puine
i mai puin tehnice ofer infectate cu Fusarium nucleele pot fi detectate cu un grad
ridicat de probabilitate (90%). [61] gsit o corelaie semnificativ ntre culoarea
componente nuana, saturaia i intensitatea (HSI) imagini RGB i mie-semine-greutate,
care au sczut cu infecie.
Din spectrele de NIR (940 la 1700 nm) i aplicarea o clasificare, care ceea ce
privete masa de cereale i de diferenele n logaritmic valorilor spectrale reciproce la
1182 i 1242 nm, boabe de gru Fusarium deteriorate pot fi detectate de hyperspectral
imagistica cu o precizie de pn la 95% n condiii practice [2]. [59,62] Spectre de
absorbie folosite n intervalul de NIR pentru a determina coninutul de

deoxinivalenolului (DON) n Fusarium infectate kernel. n urma extragerii acetonitril,

DON contaminate boabe de gru a artat micotoxine depindea de coninut spectrale
diferenele la 1204, 1365 i 1700 nm.
Diferene semnificative spectrale ntre DON gratuit i DON contaminat materialul
aprut n intervalele dintre 1425 la 1440 nm i 1915 la 1930 nm [59]. Aceasta, cu toate
acestea, rmne incert n ce msur diferite boli fungice de boabe se distinge de NIR.
Penecillium spp. i specii de Aspergillus, de exemplu, Arat anomalii la lungimi de und
similare (1284, 1316, 1347 nm) ca Fusarium [63].
n plus, carbohidrati, proteine i coninutul de lipide tesuturilor infectate sunt,
probabil, de asemenea, modificate n toate aceste boli fungice. [64] aplicate hyperspectral
transmiterea imaginilor cu un spectrograf de ImSpector (spectrale Imaging Ltd., Oulu,
Finlanda) n VIS i de NIR gam s se leag informaiile spectrale nucleele coninut de
Fusarium culmorum ADN-ul de sub supraveghere parial de celor mai mici ptrate de
regresie. Dup cum se menioneaz pentru CFA, n special o combinaie de informaii
spectrale i sale modele de distribuie spaial obinute prin imagistica n obiectul de
examinate n mare msur faciliteaz detectarea bolilor plantelor sau esut daune [65].
Aplicarea Hyperspectral imagistica pentru detectarea Blight
Intervale de lungime de und pentru un succes discriminare de cap de man i
alte boli
Fusarium infecii pronunat modifica aspectul exterior de capete de gru
contaminate. nceputul apariia de simptome de senescenta ca degradarea clorofilei i
coninutul de ap a sczut nucleu [42] indic dieback din epuelor individuale, care poate
fi uor stabilit prin spectraleanaliza. Modele spectrale de gru sntoase i bolnave
capete difer n principal n VIS i unde scurte NIR variaz ntre 400 i 1000 nm.
Modificrile spectrale n timpul dezvoltrii bolii sunt bazate pe schimbrile n
carotenoide (500 la 533 nm) i, n special, din continutul de clorofila (560 la 675 nm i
682 la 733 nm). n plus, modificrile spectrale ntre 927 i 931 nm reprezint diferenele
n coninutul de ap de esuturi de plante sanatoase si bolnave. Dei plante rspunsuri
fiziologice sunt reflectate n toate gamele de lungime de unda distincte, aplicarea
metodelor matematice i statistice, cum ar fi interpolare, netezirea, standardizarea sau
formarea de diferene este necesar pentru a oferi o baz solid pentru toate calculele i o
analiz cuprinztoare imagine.
Diverse indicii sunt folosite pentru analiza spectrala si imagistica. Indicele cea
mai comun pentru caracterizarea coninutul de clorofil i "activitatea" este aa-numita
"normalizat diferena vegetaie Index" (NDVI). NDVI este n principal de ajutor pentru
detectarea de clorofila sntoas, care conine plante. Prin urmare, acest indice nu
neaprat d rezultate rezonabile pentru detectarea Fusarium. Acelai lucru se refer la alte
indici utilizate frecvent, cum ar fi "pietricelelor-trupa" (G = R554/R677, [66]), "structura
intensiv pigment index" (creatza, [67]), "normalizat pigment clorofila index" (NPCI,
[68]) sau Lichtenthaler index (Lic1 i Lic2, [69,70]). Acestea nu sunt destul de potrivite
s disting sanatos la cap de gru Fusarium infectate. De exemplu n cazul pietricelelorband sau NPCI, piese de esut infectat nu pot fi n mod explicit recunoscute, dei, n
special, clorofila epuelor gratuit trebuie determinat pentru evaluare de Fusarium
infecie. Mai mult, definiia prag pentru detectarea de succes de esuturi infectate este
foarte dificil pentru creatza [45].

O Fusarium infectat gru cap esut, absorbia n intervalul de clorofila trupe

scade rapid cu o infecie progreseaz ca urmare a distrugerii cloroplastele i
descompunerea treptat de clorofil n ciuperca afectate celulele [41]. Scderea
coninutului de clorofil n aceste celule reduce potenialul de procesele interne foton
tergerea i re-absorbie n intervalul de lungimi de und relevante. Acest lucru duce la o
schimbare clar (pn la 15 nm) din punctul de inflexiune "margine roie" a spectrului
[71] la aproximativ 700 nm la lungimi de und mai scurte (tabelul 1).
Toate modificarile descrise mai sus devin mai distinct, cu un grad tot mai mare
de infecie. [72] raportat sporite aplatizarea de vrf de reflexie verde i o scdere
puternic de reflexie la lng infrarou lungimi de und cu creterea gradului de boal
(0.6%, 5,2%, 49,2%, 76.1%) de Drechslera frunze de gru de var tritici-repenti infectate.
n plus, aceti autori gsit o scdere similar n reflexie infrarou lng platoul cu un grad
tot mai mare de infectare a examinat frunze nsoite de o reflexie consolidat n spectrul
vizibil (550 750 nm).
Pentru a detecta exact acele capete care sunt bolnave, cap de man [40] a sugerat
s analizeze nregistrrile cu indicele cap flagel (HBI) care au nevoie doar dou domenii
spectrale contine o banda de 10 nm fiecare (665-675 i 550-560 nm). Aceste dou zone
reflect modificri majore pigmeni fotosintetice (chlorophylls i carotenoide) i n mod
eficient indic infecie induse de daune-interese fiziologice. Ca rezultat, ambele intervale
Arat modificri de departe cele mai distincte de semnatura spectrala.
Utilizand HBI, colectarea datelor poate fi punct de vedere tehnic mai puin
complex i evaluarea acesteia poate fi mult mai rapid. Prin urmare, HBI ar putea fi un
index pentru o depistare precoce de o infecie de Fusarium, dei este uor mai puin
eficient dect algoritmul spectrale unghi mapper (SAM) care utilizeaz benzile de mult
mai mult.
Aproximativ 84% esutului sntos i infectate a fost gsit n intervalul de eroare
de /10%. Acest interval de eroare pare a fi acceptabil ca eroarea de evaluare este de
aceeai dimensiune [73]. Evaluare vizual este ntotdeauna subiective i rata de eroare
astfel ar putea puternic depinde de abilitile personale de ratingpersoana. Pe de alt
parte, infecie reale n domeniul este evaluat histologic deoarece capul este privit ca un
ntreg [73]. Analiza de imagine, cu toate acestea, afieaz numai two-dimensionally
obiect.
Din cauza pierderii de o dimensiune, precizia de analiza ce pot suferi.
Tabelul 1. Rezumat al unor sisteme de plante-patogen, liniile spectrale folosite
pentru analiza i informaii despre obiectivele i metodele statistice de analize.
n ciuda acestor probleme, abordarea actual poate oferi rapid informaii
valoroase despre gradul de Fusarium infecie n gru i poate indica, prin urmare, riscul
de a o micotoxincontaminare. Pe de alt parte, simptome vizuale de cap flagel nu
neaprat reflect coninutul detectabile de micotoxine. Apariia i gradul de formarea de
micotoxine depinde de condiiile diferite i este variabil ntre specii [76]. Chiar i
aceast incertitudine indic, de asemenea, mare importana o detectare precise n special
n clasele inferioare de infecie.

Detectarea acurateea i intervalul de timp de aplicare a algoritmi de clasificare

existente
n funcie de situaia de date, att sub supraveghere i nesupravegheat de
clasificare este posibil.
n clasificri nesupravegheat, clasele spectrale diferite sunt atribuie automat de un
calculator sau un modul de evaluare, respectiv, dup specificarea anumitor parametri (de
exemplu, numrul de clase etc.), n cele din urm rezult un ansamblu de valori bazat pe
similare atribute de statistic, n care valorile pixelilor similare pot fi combinate ntr-o
singur valoare (algoritmi: IsoData, k-mijloace). Pixelii diferite cuprinde anumite valori
de gri-scar i corespund culorile din imagine. Pe de alt parte, dac bine definite clase ar
trebui s fie distins, supravegheat de clasificare metode cum ar fi distanta de minim,
paralelipipedice, maxim probabilitatea, mihai distanta, Binary Encoding sau spectrale
nger Mapper (SAM) pot fi aplicate.
Algoritmi de clasificare diferite disponibile pentru automate de identificare Arat
avantajele foarte specifice. n cazul n care analiza imaginilor multispectrale cu numai
cteva lungimi de unda, rezultatele clasificrii bun poate fi realizat de probabilitatea
maxima [77,78]. n contrast, spectrale unghi Mapper obinut bune clasificri cu imagini
extrem de complex hyperspectral [79,80].
ntr-o RGB bazate pe imagistica abordare pentru a identifica automat infectate cu
Fusarium gru capete [75], autorii folosite dou metode de clasificare supravegheate,
adic, maxim probabilitatea [81,82] i SAM.
Evaluarea imagini RGB, luate sub lumina si umbra, respectiv, maxim
probabilitatea realizat clasificri mai bine dect SAM, deoarece doar trei canale au fost
disponibile. n contrast cu RGB, hyperspectral imagini sunt bazate pe un numr mare de
benzi spectrale, astfel care conine mult mai multe informaii. Aici, SAM permite o
mapare rapida de spectrale similitudini [83,84] i ofer rezultate bune de clasificare n
cele mai multe cazuri [79]. Aceast metod se compara direct asemnrile de vectori
diferite ("unghiuri spectrale") din diverse clase distincte. Prin urmare, SAM duce la o
clasificare mai eficient i mai precise de caracteristici n hyperspectral imagini dect
probabilitatea maxima de exemplu.
n continuare, hyperspectral analiza de imagine cu SAM nu depinde de
variabilitate de iluminare la obiect.
Astfel, SAM poate fi optim pentru clasificri n condiii semi-practice [85,86].
ntr-adevr, SAM a obinut rezultate foarte bune de clasificare n mai multe studii. Pe
sfecl de zahr, Cercospora frunze pete ar putea fi corect evaluate de pn la 98%, n timp
ce mucegai pulverulente i rugina au fost recunoscute cu replice pn la 97% i 62%,
respectiv [85]. Avnd n vedere o eroare de evaluare de 10%, cap de man infecie a fost
corect clasificate pn la 87% [45]. Pe de alt parte, frunze de gru, sprijinul vectorului
main (SVM) a fost mai mult succes aplicat de detectare a fainarii dect SAM [86].
In nici un caz, nregistrare i analiz de und 512 necesit resurse considerabile de
calcul. Spre deosebire de studiile de laborator, aceasta nc nu este foarte practic pentru
aplicaii on-line de pe cmp. Instalat pe un vehicul de teren, sisteme trebuie s
nregistreze o cantitate mare de informaii spectrale, care a analizat n termen de secunde
de Consiliul de PC. n plus, evaluarea spectrele specifice bolii, n special stabilirea ROIs
este foarte consumatoare de timp i dificil s se integreze n practic procese.

O alt problem important din clasificarea bolilor prin imagistica spectral este
posibilitatea de a alege dintr-o etap corespunztoare dezvoltrii plantelor; altfel,
rezultatele ar putea deveni inexacte. n cazul n care msurtorile ncepe ntr-un stadiu
prea devreme, anterele i steril capete potenial cauzate de tulburri de cretere va fi
clasificat ca bolnave. n unele cazuri, rezultatele clasificrii ar putea fi mbuntit prin
alegerea diferite specifice unghiulare radiani n clase de obiecte corespunztoare, precum
i prin ajustarea manual radiani unghiulare prin stabilirea o valoare mic, de exemplu
0.05. Aceste ajustri specifice, cu toate acestea, face evaluri de date chiar mai
consumatoare de timp.
Cu cereale incipiente de maturare, Spectre de sntoase i bolnave capete devin
foarte asemntoare. Acest lucru poate crete n mare msur riscul de misclassifications
[40]. Neclasificate pixeli reflect creterea reglementat de dezvoltare degradarea
clorofilei, care apare n capul sntos fr tipic boli specifice spectrale semntura boabele
infectate. La ce extinde utilizarea de o clas specific "coapte, dar nu Fusarium infectate"
ar putea mbunti clasificri la acest stadiu de dezvoltare rmne deschis.
Modul de clasificare a SAM deschide posibiliti de a reduce semnificativ timpul
i eforturile computaionale, lund n considerare ntreaga gam de lungimi de und de
512. Reducere de cantitatea de informaii spectrale cu siguran crete eficiena de
clasificare. Densitate redus trupa ntr-adevr considerabil scurteaz timpul de calcul;
aceasta, cu toate acestea, duce la o clasificare mai puin precise. De exemplu, scderea
numrului de benzi spectrale 25% frecvent duce la supraestimarea de gradul de boala.
Acest efect este cea mai evident n timpul dezvoltrii cereale de exemplu, n BBCH 75.
Cu toate acestea, chiar dac este redus numrul de trupe, analiza hyperspectral iniial
necesit ntregul spectru de nregistrare.
n plus, necesitatea consumatoare de timp stabilire ROIs rmne. De aceea
aceast metod cu o rat de clasificarea eronat de pn la 37% este greu adecvate pentru
aplicaii practice.
Etapa optime de dezvoltare cap pentru detectarea bolii
Este foarte important pentru a alege corect intervalul de timp pentru clasificarea
de gradul de infecie de Fusarium pe gru. n timpul examinrii dur gru plante folosind
rosu (R), aproape de infrarou (NIR) i mijlocul infrarou benzile spectrale (MIR), prima
diferene semnificative ntre semnturile spectrale sntos i capul man plantelor
infectate au fost evidente n timpul dezvoltarea timpurie de cereale la o sptmn dup
nflorire (BBCH 73) [11]. Similar cu observaii au fost fcute pe grau [40,45] i grul
[87] cu hyperspectral imagistica. Infectata capul ar putea fi distinse de sntos referine
doar apte zile de la inoculare i au fost corect clasificate 8 10 David parial celor mai
mici ptrate i discriminante analiza (PLSDA).
De asemenea, msurarea cu un aparat de fotografiat multispectrale n populaiile
de gru care includ tipuri ori maturare diferite i sensibilitile la Fusarium nu a dus la
satisfacerea rezultate [12] ntr-un stadiu avansat de dezvoltare a capului n timpul trziu
de cereale maturare (BBCH 85). Dimpotriv, detectarea n timpul dezvoltarea timpurie de
cereale si maturare (BBCH etape 75-83) a fost ntr-adevr de succes chiar i cu aceast
metod.
Efectele constant i inconstant caracteristici determinarea automat boala

Degradarea clorofilei este o constant caracteristic a Fusarium cap flagel. Spore

rou care acoper, cu toate acestea, nu se dezvolta n mod constant i, prin urmare, nu
constituie o caracteristic exclusiv pentru detectarea de Fusarium infecie n analiza
imaginii. Efectele de spor roie care acoper capul man boala detectarea au fost
examinate n mod explicit de [45]. Rezultatele au artat c evaluarea spectrale de PCA
clasificate, de asemenea, aceast caracteristic suplimentar ca bolnave. Astfel, spor roie
care acoper se deterioreze elimin riscul de inducere Fusarium cap flagel.
Alte agenii patogeni fungice, cum ar fi Pseudocercosporella herpotrichoides,
cauznd eyespot bolii, i Ophiobolis graminis, care provoac boala ia tot rdcin, s-ar
putea induce, de asemenea, cap flagel. Spre deosebire de Fusarium cu su defect parial
clorofila [88], infecii cu aceste agenii patogeni fungice duce la defecte de clorofila pe
ntregul cap. Fluorescena de clorofil i imagistica (HSI) hyperspectral permite
detectarea automat a simptomelor; Acesta nu poate totui nlocui determinarea analitic
corespunztor generat micotoxine.
Efectele de gradul de infecie al exactitii detectarea Hyperspectral imagistica
n cazul de imagistica fluorescen clorofil, cel puin un grad de Fusarium
infecie de 5% ar trebui dezvoltate [38] pentru detectarea bolii eficiente cu su; altfel
chiar minime interferenelor n creterea i dezvoltarea ar putea duce la grave
misclassifications.
Dei pentru hyperspectral imagistica detectarea precizia este mai puin
dependent de gradul de infecie, acesta este mult mai influenat de timp are loc de
nregistrare. Acest lucru este valabil pentru ambele clasificri SAM cu benzi de 512 si
168, precum i pentru detectarea bolii cu indicele cap flagel. Aplicarea clasificarea SAM
cu doar 168 trupe, clasificarea eronat evaluat pn la 37%, care este mult prea mare fa
de eforturile necesare. n cazul n care toate benzile de 512 sunt analizate cu SAM,
perioada plin nflorire-tarziu cereale dezvoltare (etapa de BBCH 65-75/77) este optim
pentru cap man detectare se poate obine o clasificarea eronat de numai cca. 4%.
Raportul lovit cu HBI este aproximativ 67% n timpul perioadei de ntreg ntre
nflorire deplin i final cereale maturare (65 BBCH la 89). Avnd n vedere momentul
optim de clasificare, detectarea precizie de acest indice este cu siguranta improvable. n
BBCH stadiul de 65-75/77 (adic, plin cu flori pana la mijlocul cereale dezvoltare), HBI
obinut rezultate foarte precise detection cu o abatere medie de absolut de infecie de un
pic peste 2%. Cu toate acestea, la final de cereale maturare (85 BBCH la 89), abaterea
reziduurilor crete la aproape 21% ca urmare a modificrilor fiziologice.
Avantajele i dezavantajele fluorescena de clorofil i imagistica Hyperspectral
pentru detectarea de man cap
Tehnici de analiz radical improved imagine si sisteme de achizitie date
reproductibile i fiabile denota pai iniial vitale de orice ncercare de a optimiza boala
obiective recunoaterea. Numai apoi un semnificativ detectarea automat de pe cmp de
cap-flagel va deveni posibil. Pentru analiza non-invaziva de cap-flagel boala pe capete de
gru, CFI a doar rareori fost nc folosite, dei aceasta tehnica pare foarte bine potrivite
pentru acest scop, n special n faza iniial a infeciei.
Deja pe 6th dai mai departe, la nceputul recunoaterea Fusarium infecie a fost
posibil cu CFI, dar nu cu hyperspectral imagistica [40]. FV/Fm, parametrul aplicate n

studiul de mai sus, indic n general activitatea fotosintetice i strns reflect ajut
aparatului fotosintetice ntreaga [50].
Prin urmare, Fv/Fm de sensibil pot monitoriza rspunsurile fiziologice de celule
fungice de infectare, nainte de orice simptome vizuale pot deveni detectabile [40].
Cu toate acestea, hyperspectral analiza ofer avantaje proprii. Fr ndoial,
hyperspectral imagistica cuprinde o densitatea de informaii mult mai mare dect
multispectrale sau imagini RGB. Implicarea mai multe sute de lungimi de und n analiza
imaginii poate oferi condiie prealabil pentru precizie ridicat de detectare, i, astfel,
face o monitorizare semnificative de maturare, calitate sau boli posibil la toate [58,89
92]. Cu toate acestea, n prezent aplicate tehnici standard, cum ar fi convenional linie
scanners, nregistrarea de imagini hyperspectral este destul de lent [45,58,74]. n plus,
pre-procesare, prelucrarea si analizele de volumul enorm de date sunt, nc, laborios i
timp consumatoare i, astfel, intarzierea infecie evaluare. La normal pe domeniul viteza
de lucru de aproximativ 10 km h1, simptomele bolii nu pot fi evaluate fiabil. Pe de alt
parte, recentele progrese n tehnicile de hyperspectral astfel vitez ct mai mare de timp
real imaging sistem UHD 285 (Cubert GmbH, Ulm, Germania), opereaz cu cub rate de
pn la 20 s1, tot mai mare performan i miniaturizarea de calculator i mbuntiri
reale de algoritmi de analiz matematic i statistic ce poate face hyperspectral
imagistica accesibile pentru practice pe domeniul bolii de monitorizare n viitorul
apropiat.
Un alt limitarea de recunoatere spectrale cap flagel boala n VIS i scurt
lungime de und NIR raza de (1000 nm) pe gru este c acesta este doar semnificativ
ntre mijlocul cereale dezvoltare pana la nceputul cereale maturare (BBCH 75-83). Dup
maturizare plin de boabe, clorofil este complet degradat i coninutul de ap esut este
n scdere. Prin urmare, orice ncercare de a clasifica boabe sntoase i bolnave n deplin
coapte gru capete prin imagistica spectrale dincolo de BBCH 85 este numai rezonabil
n cazul n care intervalul de NIR este considerat [58]. n acest interval spectrale,
variaiile induse de infecie n coninutul de ap i proteine boabe pot fi estimate. Aceasta,
la rndul su, poate furniza informaii suplimentare valoroase despre adevrata gradul de
infecie i ar putea mbunti semnificaia nainte de recoltare pe domeniul depistrii
infeciei Fusarium.
Solutiile tehnice pentru punerea n practic a on-line, pe domeniul Fusarium de
detectare n timpul recolta de gru sunt nc disponibile. O abordare ar fi automat
separarea loturilor sntoase i bolnave de cereale direct n fluxul de cereale pe de
recoltat. ntr-o nc existente difereniate de calitate de recoltare de cereale, senzori de
NIR, continuu dobndirea de ex., coninutul de proteine de boabe, sunt folosite pentru a
controla direcia de fluxul de cereale n rezervoarele respective cereale [93]. n caz de
Fusarium-contaminate de gru, acest cereale on-line sortare tehnica, cu toate acestea, este
nc nu de semnificativ pentru a aplica [94]. Acest lucru ar necesita analiza direct de
micotoxine n plus fa de coninutul de proteine i ap de boabe. n acest scop, din
pcate nu senzori on-line pentru micotoxine exist n acest moment.
Prin urmare, imagistica bazate pe cmp nainte de recoltare detectarea i
monitorizarea flagel cap pe gru este n prezent doar semnificativ tehnica la potenialul
de control negativ impact asupra infeciei Fusarium cereale calitatea i securitatea. n
combinaie cu datele GPS, harti ale centrelor potenialul de infecie pot fi obinute sitespecifically cu aceast abordare. Pe baza acestor informaii, recoltat fie poate ocoli pur i

simplu zonele cu culturi contaminate sau, dac este posibil, poate recolta separat cereale
sntos i potenial infectate, dup cum sa discutat mai sus.
Abordri pentru a analiza fluorescena de clorofil i spectrale imagini
n mod normal, CF tranzitorii msurtorile sunt evaluate de o medie de parametrii
relevante (de exemplu, Fv/Fm, NPQ, PSII) deasupra obiectului n cauz [25,50,95]. S
urmeze cursul infeciei Plasmopara viticola, [96] aplic o analiz complex pixel-wise CF
imagini. Setare manual de ROIs n timpul ce analize suplimentare poate ajuta la
ameliorarea calitii detectarea bolii [22].
n unele studii pe evaluarea combinat CF i analize de imagini termografice,
asemntoare i interpolare s-a aplicat pentru a lega rezultatele sistemelor care ofer
diferite rezoluii spaiale. Aceast abordare permite ntr-adevr, combinaia de diferite
tipuri de rezultate de msurare. Prin urmare, aceast metod a fost folosit pentru a analiza
cantitativ variabilitatea locale procese fiziologice pe frunze suprafete de imaginile
obinute cu ambele tehnici [97]. n contrast, [98] utilizate modele de distribuie local de
variaii de temperatur maxim ntre esuturi sntoase i infectate, obinut prin imagini
termice, pentru a ilustra gradul de infectie de castravei cu Pseudoperonospora cubensis
(downy mucegai). Algoritmul aplicate s-a dovedit a fi foarte sensibile pentru detectarea
agentului patogen n cursul bolii.
Pentru detectarea automat a dung ruginete pe gru, mbinate [99] dou
fluorescena de emisie imagini (emisie lungimi de unda 550 i 690 nm). Lungimi de und
eficiente fluorescenei au fost alese din patru iniial nregistrate. De fluorescenta
intensitile de imagine la ambele lungimi de und, autorii calculat pixel-wise boala
indexa fG ca
Acestea definite valorile de fG < 0.65 ca orientative pentru bolnave.
n mod similar, [100] detectat Fusarium infecie pe cartofi de smn de
matematic combinaie de dou imagini de fluorescenta, luate de la 554 i 649 nm.
Semnale de fluorescenta respective la ROIs esuturilor sntoase i infectate au fost
folosite ca baze de date pentru programul de evaluare scris n MATLAB.
Ca un prim pas, cu o ANOVA, autorii determin o valoare optim global pragul
la care clasificarea precizie a fost cea mai mare. n a doua etap, standard PCA a fost
aplicat pentru a selecta imagini multispectrale wavebands optime pentru detectarea bolii.
La CF imagini de tulip Tulip rupere Virus TBV infectate plante, [37] nseamn
calculate deviaia standard a eficienei fotochimice n clase de la 0 la 1 individuale
pentru fiecare canat. Cu toate acestea, n medie, nivelat parial diferenele existente ntre
esuturi sntoase i bolnave frunze. Astfel, ratele de eroare de 31-46% au rmas mai ru
dect de ateptat pentru aceast analiz i mai mici dect precizia de detectare a realizat
studii comparabile [38] i [99]. n mod similar, [21] nu ar putea discrimineze suficient
regiuni de esuturi infectate de o medie de pixeli respective de non-fotochimice imagini
clire. Destul de evident, pe lng rezoluia adecvate de imagini nregistrate, o analiz
pixel-wise i elaborarea de modele de distribuie local poate produce o soluie mai mult
pentru boala de recunoatere.
Pentru analiza complex de lungimi de und adecvate, n hyperspectral imagini,
principalul Component analiza (PCA) sau parial celor mai mici ptrate de regresie
(PLS) este preferat [101]. Pe de alt parte, diverse indicii spectrale (Vezi punctul 2.2.2.1,
ex. pietricelelor-banda [66], structura intensiv Pigment indicele [67], fotochimice reflexie

Index [102], normalizat Pigment clorofila Index, [68] sau Lichtenthaler pe Indici
[69,70]) calculat la semnale spectrale cu lungimi de unda distincte, pot fi selectate n mod
specific pentru o anumit problem i poate facilita n mare msur de evaluare.
n plus, imaginile obinute prin analiza hyperspectral pot fi evaluate i evaluate de
supravegheat i nesupravegheat clasificarea tehnici cum ar fi arborele decizional sau kcea mai apropiat de vecin [103] i Bayes clasificarea sau clasificarea posterior maxim
[104].
Cazul sistemelor high-resolution spectrale imagistice sunt utilizate, care sunt
aplicate, n principal n laborator, anumii factori de form pot fi integrate n Fisa de
evaluare. De exemplu, progreseaz cap man pe gru este caracterizat prin coexistena
aproape de piese de capete care cuprinde mort, clorofila gratuit, precum i de via,
clorofila care conin grupuri de epuelor. Acestea pronunat variaii locale n regiuni
distincte de ntreaga structur n cauz, adic, cap de gru, pot oferi informaii
suplimentare valoroase, care poate ascui recunoaterea eficienta. Astfel, [91] utilizate
modele spaiale a proporiilor relative de clorofila a si b, respectiv, pe o frunz de
realizarea a discrimina zonele de nghe daune. n general, clasificat pixel-wise spectrale
datele pot fi transmise suplimentare de clasificare n funcie de dimensiunea i forma de
modele. Acest lucru, de asemenea, poate mbunti succesul de discriminare zonelor
infectate i sntoas esutului. Aplicarea acestei idei, [105] cutat pentru mbuntirea
rezultatelor recunoaterii boala cu imaging spectrale, de expresie, pe culoarea frunze
combinnd forma parametrii (lungime, lime, adncime obiectului), numrul de pixeli i
intensiti medie semnal. n plus, de probabilitatea penalizat colmatare, [48] cu succes
aliniate incongruent CF imagini de Xanthomonas campestris pv.
campestris infectate frunze de negru noptii (Solanum nigrum L.). Acest lucru a
permis autorilor s rapid detecta boal fungice. Pentru recunoaterea Fusarium pe gru,
[12], de calibrare manual, set praguri care a permis eliminarea misclassified pixelilor i
de grupuri de dimensiuni mici. Prag a fost stabilit atunci cnd simptomele n imaginea
binare aliniate cu cele perceput de ochiul uman.
mbuntirea recunoaterii boala de senzor de fuziune
n principal de fuziune directe de mai multe tehnici diferite, adic, n acest caz de
diferite sisteme de imagistica, eficacitatea de boala recunoaterea poate fi amplificat.
Aa cum sa menionat mai devreme, [46] a luat acest pas pentru investigarea dung
ruginete pe gru. Punctul slab n analiza spectral stabilite n precizia de detectare de
esuturi infectate, care erau aprox. 13% fals clasificate. n schimb, cu CFI, 29% din
frunze sanatoase au fost misclassified. Combinnd ambele tehnici ntr-un dispozitiv care,
de asemenea, garantat integrat i congruente imagini reduse clasificarea erori la mai puin
de 5%.
Cu toate acestea, ambele spectrale i CF imagini (de la 550 i 690 nm) au fost
nc evaluate separat i necesare diversele etape de preprocesare (ex. ptratic
discriminante analiza) nainte de acestea au fost incluse ntr-un fond comun de date
pentru evaluarea final. Pentru astfel de analize complexe de date, aplicarea de reele
neuronale artificiale poate furniza mai mbuntirea rezultatelor de detectare. Cu aceast
metod, [106] ar putea crete de detectare succes benzi ruginete infecie pe gru aproape
99%.

Prin urmare, aceast abordare spori cu siguran va, de asemenea, eficiena i

acurateea de detectare de Fusarium infecie pe gru. Fuziune de CF si imagistica
spectrale (multi) nu poate numai oferi progrese n reducerea de detectare a ratelor de
eroare, dar poate mbunti, de asemenea, earliness de boala recunoatere. n acest
context, TPI a fost demonstrat pentru a detecta efecte de Fusarium infecie mai devreme
dect de reflexie spectral imaging [40,45].
Hyperspectral imagistica este eficient numai dup infecie simptome, adic
degradarea clorofilei, au devenit vizibile. Analize citologice desigur ora exact Fusarium
infecie pe cel mai recent soiuri de gru de iarn n mod clar a subliniat importana de a o
depistare precoce de boala ca determinantul major pentru dezvoltare rezonabil i
aplicaii noi pesticidelor [42]. Acestea chimice ar trebui s fie n msur s funcioneze n
mod eficient n timpul etapelor iniiale de infecie nainte de orice daune prin rspndirea
din hyphae apar.
Ca msur dependente de timp, TPI limiteaz viteza absolut de detectare. Pe de
alt parte, spectrale imagistica poate fi doar rezonabil solicitat recunoaterea Fusarium
cnd clar simptomele bolii a devenit vizibil. Dac ambele tehnici ar putea fi folosite
pentru o nregistrare direct combinate de capete de gru inoculate, infectate sau bolnave,
respectiv, i seturi de rezultate de date analizate n comun, precizia de Fusarium
detectarea n mare msur va crete, dup cum a fost demonstrat de [46].
Aplicarea unui astfel de sistem topit senzor, un interval de timp total de 10 zile
pentru detectarea semnificative de aceast boal fungice pot fi fezabil [11,40].
Cu toate acestea, pentru orice bazate pe imagistica pe cmpul nregistrare de cap
flagel ntr-o etap foarte timpurie de infectare fungice, cel puin dou pasaje peste
culturilor va fi necesar, indiferent de imagistica sisteme au fost utilizate deosebit sau
topit. Aplicaia de ngrmnt azot final va avea loc chiar nainte de rubrica datele de
gru, n timp ce datele la ultima cerere de pesticide mpotriva ruginii i Fusarium
patogeni sunt potrivite ntre nceputul i sfritul nfloririi (BBCH 61-69) [107]. Practici
de management cultural i boala nu mai sunt semnificative n timpul dezvoltrii trziu de
cereale (75 BBCH la 77) cnd vizibile sau detectarea bolii bazate pe imagistica poate fi
de succes. Tot mai mult, construirea de imagistica asistat de analiza bazate pe GPS
cereale boala risc hart i aplicarea sa cu succes pentru o recolt de split directe va ajuta
cu siguran pentru a reduce riscul de contaminare de cereale cu Fusarium toxine.
Aprecieri
Studiile noastre incluse n aceast revizuire au fost susinute de granturi de
german Ministerul Federal de educaie i cercetare (proiect ProSenso.net2, BMBF
0339992) i de ctre Biroul Federal pentru agricultur i alimentaie (FKZ 313-06.01-281). n plus, autorii mulumesc Katrin Witzke pentru excelent asistenta tehnica.