UNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI DIN IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE
Specializarea: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator tiinific:
Conferentiar univ.dr. COSTULEANU LUIZA CARMEN

Absolvent:
MANOLE IOSIF MIREL

iulie 2011

UNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI DIN IAI

FACULTATEA DE ECONOMIE
Specializarea: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII INTRO SOCIETATE COMERCIALA

Coordonator tiinific:
Conferentiar univ.dr. COSTULEANU LUIZA CARMEN

Absolvent:
MANOLE IOSIF MIREL

iulie 2011

CUPRINS
CAPITOLUL 1 : PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE
1.1. Scurt istoric al societatii comerciale..................................................... 2
1.2. notiuni generale privind societatea comerciala..................................... 2
1.3. Structura organizatorica a societatii comerciale................................... 4
1.3.1. Structura functionala a societatii comerciale....................... 5
1.3.1.1. Functia de cercetare dezvoltare.......................... 6
1.3.1.2. Functia comerciala..............................................
6
1.3.1.3. Functia de productie...........................................
7
1.3.1.4. Functia de personal.............................................
7
1.3.1.5. Functia financiar- contabila...............................
7
1.3.2. Conducerea societatii.........................................................
8
1.3.3. Structura personalului.......................................................
10
1.4. Concurenta,piata,clientii....................................................................
11
1.4.1. Concurenta.........................................................................
11
1.4.2. Piata....................................................................................
15
1.4.3. Clientii................................................................................
18
1.4.4. Situatia internationala a sectorului..................................
18
1.5. Evolutia principalilor indicatori economico-financiari ai S.C.......
19
CAPITOLUL 2 : DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND CAPITALURILE
PROPRII
2.1. Principii,norme si conventii contabile...............................................
2.2. Conceptia dualista a sistemului contabil...........................................
2.3. Delimitari conceptuale privind capitalul si valorile asimilate........
2.4. Obiectivele contabilitatii capitalurilor proprii.................................
CAPITOLUL 3 : CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

24
31
32
37

3.1. Repere legislative privind capitalul propriu.....................................

3.2. Evaluarea curenta a capitalului propriu..........................................
3.3. Purtatorii de informatii privind evidenta capitalurilor proprii.....
3.4. Contabilitatea capitalului social........................................................
3.4.1. Contabilitatea constituirii capitalului social....................
3.4.2. Contabilitatea operatiilor privind majorarea si micsorarea

38
41
45
47
49

capitalului social.......................................................
3.4.2.1. Contabilitatea op. de majorare a capit. Social.
3.4.2.1.1. Majorarea capitalului social prin aporturi

54
54

in natura/ numerar.................................
3.4.2.1.2. majorarea capitalului social prin operatii

55

interne........................................................
3.4.2.1.3. Majorarea capitalului social prin

57

conversia unui angajament financiar in capital...

3.4.2.1.4. Majorarea capitalului social prin dubla

59

crestere simultana de capital..................................

3.4.2.2. Contabilitatea op. De reducere a capitalului ...
3.4.2.2.1. Micsorarea capitalului social prin

59
61

anularea pierderilor.Caz particular miscarea

3

acordeon..................................................................
3.4.2.2.2. Micsorarea capitalului social prin

61

rambursarea unei fractiuni din marimea acestuia...... 63

3.4.2.2.3. Micsorarea capitalului social prin
rascumpararea propriilor actiuni...............................
3.4.3. Contabilitatea amortizarii capitalului...................................
3.5. Contabilitatea primelor de capital.........................................................
3.5.1. Contabilitatea primelor din emisiune sau aport....................
3.5.2. Contabilitatea primelor de fuziune.......................................
3.6. Contabilitatea rezervelor de capital.......................................................
3.7. Contabilitatea provizioanelor reglementate..........................................
3.8. Contabilitatea contului de profit si pierderi..........................................
3.9. Contabilitatea subventiilor pentru investitii..........................................
3.10. Contabilitatea rezultatului reportat.....................................................
CONCLUZII SI PROPUNERI...................................................................
Bibliografie .................................................................................................

64
66
67
67
68
70
75
77
82
85
88
90

Contabilitatea romaneasca a parcurs in ultimul timp o serie de etape, mai mult sau mai
putin edificatoare pentru racordarea ei la sistemele contabile utilizate pe scara
internationala. Daca pana in 1995 ea s-a raliat la tendintele mondiale de armonizare,
convergenta sau conformitate, incepand cu anul 2006 se aplica reglementari contabile
conforme cu Directivele Contabile Europene (directiva a IV a, a VII- a si a VIII-a).
Reglementarile in cauza pentru entitatile economice sunt obligatorii pentru acestea si sunt
cuprinse in OMFP nr. 1752 / 2005 si anexa la acest ordin.
Informatia si indeosebi informatia economica este astazi prezenta in toate domeniile de
activitate, fiind un element indispensabil al progresului.
Realitatile societatii moderne ne arata ca odata cu dezvoltarea economiei de piata si
sporirea gradului de complexitate al acesteia, trebuie sa se dezvolte corespunzator, ca
arie, continut si operativitate si informatia economica, pentru ca ea sa poata furniza
elementele necesare luarii deciziilor, sa poata reflecta exact situatia patrimoniala a
entitatilor si rezultatele activitatii economico financiare. Informatia contabila este
4

indispensabila avand in vedere riscurile la care este supus agentul economic in conditiile
economiei de piata.
Investitorii prezenti, o parte din utilizatorii informatiei, se folosesc de informatiile
contabile, in dorinta de a-si maximiza remunerarea capitalului deja investit, respectiv de a
influenta deciziile entitatii si de a face noi plasamente. Investitorii potentiali folosesc
informatia contabila pentru a-si fundamenta decizia de a investi sau nu, in viitor.
Scopul prezentei lucrari este de a aduce la cunostinta importanta capitalului la infiintarea
unei societati si de a face o prezentare cat mai amanuntita a capitalului social, a primelor
de capital, rezervelor, actiunilor proprii, rezultatului reportat, arezultatului exercitiului, si
de a trasa, cat se poate de elocvent, rolul pe care acestea il au in cadrul unei intreprinderi.

CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALA A S. C.
1.1

SCURT ISTORIC AL SOCIETATII COMERCIALE

Initiativa constituirii unei societati de constructii si prestari de servicii a apartinut
domnului MANOLE IOSIF MIREL , in scopul crearii unor posturi de munca pentru
membrii familiei si pentru desfasurarea unei activitati menite sa aduca profit.Astfel in anul
2004 a luat fiinta societatea comerciala organizata sub forma juridica de societate in nume
colectiv cu denumirea de sc. MANOLE IOSIF MIREL snc.
In cadrul acestei societati existau 5 asociati dupa cum urmeaza:

MANOLE IOSIF MIREL

MANOLE MIRECEA

MANOLE VALENTIN

MANOLE CRISTIAN IOAN

MANOLE CORNEL

Principalul obiect de activitate al societatii era acela de constructii de cladiri

rezidentiale si nerezidentiale .
Societatea si-a desfasurat activitatea pe o perioada de patru ani sub forma juridica
de SNC.
In anul 2008 , prin hotararea tuturor asociatiilor s-a decis inchiderea societatii care
functiona sub forma SNC. , si infintarea unei noi societati comerciale organizata pe
principiile societatii comerciale cu raspundere limitata ( SRL.).
Astfel a luat fiinta in data de 17.06.2008 SC. MESTERUL MANOLE SRL. din
initiativa urmatoarelor persoane:

MANOLE IOSIF MIREL

MANOLE MIRECEA

MANOLE VALENTIN

MANOLE CRISTIAN IOAN

MANOLE CORNEL

1.2. NOTIUNI GENERALE PRIVIND SOCIETATEA COMERCILA

La baza constituirii oricarei societati comerciale sta vointa asociatilor, manifestata in
conditiile legii. Asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri, sa desfasoare o
activitate comerciala si sa imparta profitul, fundamentul societatii comerciale fiind astfel
actul constitutiv.
In raport cu forma de constituire si functionare ,asa cum prevad sistemele de drept
comercial, societatile comerciale sunt de mai multe feluri: in nume colectiv,(SNC), in
comandita simpla (SCS), in comandita pe actiuni (SCA) ,pe actiuni (SA) si cu raspundere
limitata(SRL).
Potrivit legii 31/1990, societatea in nume colectiv si in comandita simpla se
constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau
cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut . In cazul ultimelor
trei, legea permite totusi ca cele doua acte sa se incheie sub forma unui inscris unic actul
constitutiv.
Incheierea contractului de societate presupune manifestarea de vointa a partilor, cel
putin doi asociati, afara de cazul societatii cu raspundere limitata unde societatea se poate
constitui si prin vointa unei singure persoane .
Asociatii unei societati comerciale pot fi persoane fizice sau persoane juridice,
indiferent ca sunt de nationalitate romana sau straina.

Nu pot fi fondatori: persoanele incapabile si cele condamnate pentru: gestiune

frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, marturie mincinoasa, delapidare,
inselaciune, dare sau luare de mita, infractiunile prevazute de legea 85/2005 privind
procedura insolventei.
Actul constitutiv se incheie in forma scrisa, sub semnatura privata si se semneaza
de toti asociatii, iar in caz de subscriptie publica de catre fondatori. Actul constitutiv
incheiat sub semnatura privata dobandeste data certa prin depunerea lui la registrul
comertului. In mod obligatoriu se va incheia sub forma autentica: daca printre bunurile
subscrise ca aport la capital se afla un teren, in cazul constituirii societatii in nume colectiv
sau in comandita simpla, daca societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie public.
In cazul nostru societatea SC MESTERUL MANOLE SRL este o persoana
juridica romana , organizata pe principiile societatii comerciale cu raspundere limitata fiind
inscrisa la Registrul Comertului cu numarul : J07/415/17.06.2008.
In conformitate cu prevederile legale , SC MESTERUL MANOLE SRL. este o
societate cu raspundere limitata ,cu capital propriu infintata in anul 2008 si care isi
desfasoara activitatea potrivit legislatiei in vigoare.
Sediul central al societatii este situat in strada Mobilei nr. 10 Botosani.Conform
actului constitutiv societatea va putea deschide filiale, sucursale , agentii , birouri in orice
localitate din Romania sau strainatate cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Durata de functionare a societatii , conform actului constitutiv , este pe o perioada
nelimitata.
Capitalul social al societatii la infintare a fost stabilit la suma de 500 de lei impartit
in 50 de parti sociale a cate 10 lei fiecare, el fiind indivizibil si detinut de catre asociati in
modul urmator:

MANOLE IOSIF MIREL 10 parti sociale a 10 lei fiecare ( 100 lei )

MANOLE MIRECEA 10 parti sociale a 10 lei fiecare ( 100 lei )

MANOLE VALENTIN 10 parti sociale a 10 lei fiecare ( 100 lei )

MANOLE CRISTIAN IOAN 10 parti sociale a 10 lei fiecare ( 100 lei )

MANOLE CORNEL 10 parti sociale a 10 lei fiecare ( 100 lei )

In functie de partile sociale detinute de asociati in societate ( in cazul nostru parti

egale) , asociatii au drept de vot in consiliul de administratie in vederea luarii de decizii in

ceea ce priveste societatea.

Ca principal obiect de activitate , prevazut si in certificatul de inregistrare este :

lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale identificat prin codul CAEN
4120.
Pe langa acest obiect de activitate ,in actul constitutiv mai sunt prevazute o serie de
obiecte de activitate dintre care vom mai aminti :

Lucrari de demolare si pregatire a terenului ( CAEN 431 )

Lucrari de finisaje ( CAEN 433)

Activitati de inchiriere si leasing cu alte masini ;echipamente si bunuri tanginile

(CAEN 773)

Activitati de inchiriere si leasing cu masini si echipamente pentru constructii

( CAEN 7732).

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII COMERCIALE

Structura organizatorica precizeaza locul si rolul fiecarui membru in cadrul
societatii ,aratand sarcinile si responsabilitatile ce ii revin ,autoritatea si competenta
decizionala ,relatiile cu ceielalti membrii ai societatii.Functia structurii organizatorice este
de a infaptui diviziunea orizontala si verticala a muncii in interiorul societatii.Structura
organizatorica trebuie privita ,mai intai de toate, ca instrument sau mijloc de realizare a
obiectivelor societatii.
Una dintre cele mai reusite definitii ale structurii organizatorice apartine lui Henry
Mintzberg:
Structura organizatorica poate fi definita simplu ca ansamblu mijloacelor folosite in
scopul diviziunii muncii in sarcini distincte si pentru a asigura ulterior coordonarea
necesara intre aceste sarcini.(1)
Structura organizatorica privita n ansamblul ei are dou parti distincte: structura
de conducere sau functionala si structura de productie sau operationala.
Structura de conducere sau functionala cuprinde ansamblul persoanelor,
compartimentelor si relatiilor organizationale constituite si plasate astfel incat sa asigure
conditiile economice, tehnice si de personal necesare desfasurarii procesului managerial si
a proceselor de executie.
Structura de productie sau operationala este formata din ansamblul persoanelor,
compartimentelor si relatiilor organizationale constituite n scopul realizarii directe a
obiectului de activitate al intreprinderii.
1.3.1. Structura functionala a S.C.

Realizarea scopului intreprinderii - producerea si vanzarea bunurilor sau serviciilor

n conditii de eficienta - presupune desfasurarea unor activitati specifice. .Pentru analiza si
optimizare teoria grupeaza aceste activitati in diferite functii.
Indeplinirea obiectivelor stabilite pentru o anumita perioada in cadrul intreprinderii
depinde de manifestarea n stransa interdependenta a tuturor functiunilor sale, binenteles cu
intensitati diferite n raport de etapa de dezvoltare a acesteia si de natura si nivelul
obiectivelor stabilite.
Marea majoritate a celor care se ocupa cu teoria managementului recunosc ca si
functiuni ale unei intreprinderi (firme) urmatoarele:

Functia de cercetare-dezvoltare

Functia comerciala

Functia de productie

Functia de personal

Functia financiar contabila.

1 . Mintzberg H., Structure ed dynamique des organisation , Les Editions dOrganisation, Paris, 1982

1.3.1.1. Functia de cercetate dezvoltare

CONTINUT: in sens larg, scopul functiei de cercetare-dezvoltare este de detinere si
prelucrare a informatiilor stintifice necesare adaptarii subsistemelor intreprinderii
(organizatoric, de productie, comercial etc.) la cerintele mediului aflat in continua
schimbare.
In cazul intreprinderii comerciale, functia de cercetare-dezvoltare are ca obiective
perfectionarea continua a tehnologiilor comerciale si a metodelor de vanzare,
corespunzator celor trei tipuri fundamentale de activitati incluse in functia de cercetaredezvoltare: cercetare (inventii, studii, rationalizare), prognoza si dezvoltare (investitii).
Functia de cercetare-dezvoltare are o valoare strategica, activitatile sale

componente

vizand obtinerea unor rezultate economico-sociale pe termen lung.

Un obiectiv important al intreprinderii, dar specific in primul rand acestei functii
este economisirea resurselor de munca, materiale, financiare si de energie.
1.3.1.2. Functia comerciala
Functia comerciala contine doua subfunctii: de aprovizionare si de vanzare.

a) Subfunctia de aprovizionare
CONTINUT: Procurarea in cele mai bune conditii de calitate, costuri, termene si de
securitate a produselor si serviciilor de care intreprinderea are nevoie pentru activitatiile
sale.Include urmtoarele activitti:

analiza pietelor si surselor de aprovizionare pentru toate categoriile de produse si a

evolutiilor acestora;

colaborarea la definirea caracteristicilor si specificatiilor produselor ( cumparate);

identificarea, selectionarea furnizorilor si negocierea cu acestia;

programarea si asigurarea ritmicitatii comenzilor si a livrarilor;

administrarea stocurilor;

furnizarea informatiilor referitoare la acest domeniu tuturor serviciilor utilizatoare.

b) Subfunctia de vanzare.
CONTINUT: identifiacrea nevoilor consumatorului, a segmentelor de piata, planificarea si
formarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor.Vanzarea marfurilor regrupeaza o
serie de operatii de natura economica si tehnica, precum:

identificarea produselor si a clientilor (cunoasterea cererii);

fixarea preturilor de vanzare;

alegerea formelor de vanzare;

dezvoltarea tehnicilor de vanzare;

promovarea imaginii firmei si a produselor comercializate;

asigurarea expedierii si transportului catre clienti.

1.3.1.3. Functia de productie.

CONTINUT: functia de productie cuprinde ansamblul activitatiilor desfasurate in scopul
asigurarii miscarii , transformarii sau prelucrarii materiilor prime si bunurilor, precum si
activitatiile auxiliare acestora.
Indiferent de specificul intreprinderii, in cadrul acesteia se regasesc efectele tuturor
functiilor precizate (chiar daca ele se manifesta cu intensitati diferite), tratarea functiilor
intreprinderii prin absolutizarea uneia dintre acestea si eliminarea celorlalte fiind
improprie.
1.3.1.4. Functia de personal.
CONTINUT: functiei de personal ii revine rolul de administrare si gestionare a resurselor
umane.

10

Functia de personal cuprinde urmatoarele activitati:

planificarea resurselor umane;

descrierea posturilor;

recrutarea personalului;

selectarea personalului;

incadrarea angajatilor;

sistemul de promovare;

motivarea personalului;

evaluarea activitatii desfasurate;

instruirea si perfectionarea pregatirii profesionale.

1.3.1.5. Functia financiar contabila

Functiunea financiar-contabila reprezinta ansamblul activitatilor prin care se
realizeaza obiectivele privind obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare unitatii,
precum si inregistrarea si evidenta in expresie valorica a fenomenelor economice din
cadrul unitatii.
Intre activitatile acestei functiuni mentionam:
a) activitatea financiara, care se refera la obtinerea si folosirea rationala a
mijloacelor financiare necesare firmei;
b) activitatea contabila, care vizeaza inregistrarea si evidenta in expresie
valorica a fenomenelor din cadrul firmei.
1.3.2. Conducerea societatii
Reprezentarea grafica a structurii de conducere este denumita organigrama. In
stabilirea organigramei trebuie tinut cont de particularitatile intreprinderii, de obiectivele
ei, de dezvoltarea in perspectiva, de acceptarea delegarii de autoritate.
Organigrama, ca reprezentare grafica a structurii de conducere a unei intreprinderi
are ca obiectiv punerea in evidenta a:

functiilor, a intinderii lor si a repartizarii intre diferite servicii

operationale a functiilor;

responsabilitatilor serviciilor cu nivelul lor ierarhic, numele si intinderea

autoritatii;

relatiilor (legaturilor) serviciilor care pot fi ierarhice sau functionale.

Conducerea unitatii este de doua feluri:

11

conducerea participativ (organismele de conducere participativa); adunarea

generala a actionarilor si Consiliul de administratie; componenta organelor de
conducere participativa; numirea, alegerea sau revocarea membrilor; modul de
functionare a organelor de conducere participativa; competente si responsabilitati
concretizate la nivelul organelor de conducere participativa.

Conducerea curenta (atributii, competente si responsabilitati ale conducatorului

unitatii si adjunctilor sai, cu inscriere in fisa postului, delegarile de autoritate
stabilite, lista compartimentelor coordonate).

Vom expune organigrama SC. MESTERUL MANOLE SRL in anexa nr.1

MANAGER
GENERAL

BIROU
ADMINISTRATI
V

ADMINISTRAT
OR
MANOLE IOSIF
MIREL

CONTABIL
MANOLE
COSMINA
OANA

BIROU DE
PRODUCTIE

SECTOR DE
PRODUCTIE

SECTOR
PRESTARI
SERVICII

RESPONSABIL
PRODUCTIE
MANOLE
VALENTIN

RESPONSABIL
CHIRII
MANOLE IOSIF
MIREL

MUNCITOR
NECALIFICAT
PANZARU
ZAHARIA

MUNCITOR
NECALIFICAT
DRUTU
DANIEL

12

Anexa 1 organigrama sc. MESTERUL MANOLE srl.

1.3.3. Structura personalului

In cadrul structurii personalului putem avea trei mari grupe de personal:

Echipa de conducere

Personalul tehnic

Personalul muncitor
Deasemenea aceste trei grupe de personal se pot structura la randul lor in mai

multe categorii in functie de tipul , specificul societatii:

Echipa de conducere :
-

director general

director de productie

director economic

director comercial

Personalul tehnic :
-

conducere

coordonatori

13

tehnic de executie

Personalul muncitor:
-

muncitori : - numarul de personal

functia

specialitatea
In ceea ce priveste structura personalului in cadrul societatii noastre aceasta a

suferit diverse modificari pe parcursul perioadei de la infintare.Aceste modificarei se

datoreaza in general perioadelor anului care difera in ceea ce priveste cererea de forte de
munca.Astfel in perioada noiembrie aprilie , avand in vedere faptul ca cererea in sectorul
constructiilor este minima (in unele cazul chiar si nula) nu exista necesitatea de forte de
munca. Din acest motiv pe aceasta perioada societatea isi reduce la minim personalul
muncitor. In schimb in perioadele urmatoare , crescand cererea in sector automat va creste
si cererea de forte de munca, fapt ce va duce la angajarea de noi forte de munca in cadrul
societatii.
Tinand cont de cele mentionate mai sus putem confirma faptul ca pe perioada
noiembrie aprilie sc. MESTERUL MANOLE srl. isi reduce in fiecare an personalul
muncitor la una sau maxim doua persoana.In schimb in perioada premergatoare poate
angaja pana la 7 8 persoana, in funtie de cererea pe piata de constructii a serviciilor.
1.4. CONCURENTA ,PIATA, CLIENTII.
1.4.1. Concurenta
Denumire specifica data relatiilor dintre toti cei care actioneaza pe aceeasi piata
pentru realizarea propriilor interese in conditii de libertate economica. In esenta, aceste
relatii decurg din: a. caracterul limitat al resurselor si folosirea lor alternativa ceea ce
reduce, in cele din urma, realizarea intereselor sau maximizarea satisfactiei proprii
unitatilor economice in raport cu problema accesului la resurse; b. caracterul interactiv al
deciziilor pe care le iau participantii la aceeasi piata in mod autonom, independent, dar
care depind concomitent si de cele pe care le iau ceilalti.( 2)
In conditiile unei economii concurentiale, pentru o societate nu mai este suficienta
cunoasterea nevoilor consumatorilor. In prezent, societatiile stiu ca nu pot progresa decat
unele in detrimentul altora, ajungand sa se preocupe de concurenta, la fel ca de clientii lor.
Pentru a-si identifica avantajele/dezavantajele sale concurentiale si pentru a se
apara de atacurile celorlalti concurenti, o societate trebuie sa-si compare in permanenta

14

produsele, preturile, modalitatile de distributie si comunicare cu cele ale concurentilor

celor mai apropiati. Pentru a-si cunoaste concurentii, o firma trebuie sa-si puna si sa
raspunda la urmatoarele intrebari:
1) Cine sunt concurentii?
2) Ce strategie au adoptat?
3) Care le sunt obiectivele?
4) Care sunt punctele lor tari si cele slabe?
5) Care sunt modalitatile lor de reactie?
Aparent, identificarea concurentelor este usoara; atunci cand este vorba despre
concurenti apropiati: de exemplu, pentru COCA COLA concurentul principal este PEPSI.
Totusi, adevarata concurenta este mult mai vasta. Pentru societate, ignorarea concurentilor
potentiali se dovedeste, cu timpul, o sursa de pericol pentru intreaga sa activitate.
Concurent nu inseamna neaparat societatea sau produs concurent, ci si anumite niveluri de
concurenta.
In realitatea economica exista patru niveluri de concurenta, potrivit gradului de
substitutie al produsului:
1) O intreprindere considera drept concurenti pe toti aceea care ofera un produs
(serviciu) asemanator, la acelasi nivel de pret.
( 2 ).Contabilizat.ro- dictionar economic si financiar

2) Intreprinderea largeste apoi notiunea de concurenta la toate intreprinderile care

fabrica acelasi produs.
3) Intreprinderea poate sa extinda aria concurentei ca fiind alctuita din toate firmele
care ofera produse pentru satisfacerea aceleiasi nevoi .
4) Ultimul nivel de concurenta cuprinde toate produsele alimentare cumparate de
consumatori (produse apartinand aceluiasi post din bugetul gospodariei), pentru
satisfacerea aceleiasi nevoi.
Din cele prezentate mai sus rezulta ca doua concepte se pot utiliza in ceea ce
priveste concurenta:

concurenta la nivelul sectorului de activitate;

concurenta care exista pe piata.

Concurenta la nivelul sectorului de activitate

15

Aceasta este forma de concurenta cel mai des luata in considerare in studiile de
piata efectuate de firme, prin sector intelegandu-se ansamblul intreprinderilor care ofera
produse substituibile unele prin altele.
O societate trebuie sa inteleaga bine natura sectorului in care activeaza sau pe care
intra. Pentru analiza acestuia au fost propuse scheme de analiza care sau dovedit foarte
utile. O structura de analiza poate prezenta urmatoarele elemente:
1) conditiile cererii si ale ofertei;
2) structura sectorului;
3) practicile (activitatile specifice);
4) performantele.
In ceea ce priveste structura sectorului, aceasta cuprinde:
a) numarul furnizorilor si diferentierea produsului;
Astfel, intr-un anumit moment in timp, o intreprindere se poate situa pe o pozitie de
monopol, pentru ca apoi, odata cu intrarea si altor intreprinderi in acelasi domeniu de
activitate, structura sectorului sa evolueze catre cea de oligopol diferentiat.
Daca numarul noilor intrati creste, atunci se tinde spre concurenta monopolista..
Cand toate produsele sunt considerate omogene, diferentiindu-se numai prin pret, apare
situatia de oligopol pur sau cea de concurenta pura .
b) barierile la intrare si ale mobilitatii;
Pentru o societate ar fi ideal sa poata patrunde liber in sectorul in care doreste. Cu
toate acestea, bariere la intrare exista pe toate pietele, fiind legate de:

capitalul impus de lege;

de economiile de scara;

de brevete si licente;

de raritatea materiilor prime si distribuitorii lor;

de constrangerile de imagine si reputatie.

c)barierele la iesire;
Ca si in cazul intrarii, si in cazul iesirii o intreprindere ar trebui sa poata parasi un
sector de activitate care nu o mai atrage, atunci cand vrea sa o faca. Totusi, aceasta se
confrunta cu o serie de restrictii: trebuie adesea sa-si onoreze obligatiile morale sau legale
fata de clienti, creditori sau fata de proprii sai angajati.
c) structura costului;

16

Intreg sectorul se caracterizeaza printr-o repartitie a costului care determina natura

strategiilor puse in practica. Anumite ramuri se caracterizeaza prin costuri mai ridicate,
datorita investitiilor si costurilor materiale mai mari, pe cand in cazul altora costurile sunt
mai mici (ex. industria agro-alimentara). Este importanta identificarea zonelor de cost cele
mai sensibile si folosirea conjuncturii in interesul propriu.
d) campul de actiune;
Sunt industrii cu o sfera de activitate mai restransa, pe cand altele, au tendinta de a
se mondializa. Intreprinderile internationale trebuie sa conceapa strategii globale,
capabile de a le mentine avansul tehnologic si controlul costurilor.
Concurenta la nivelul pietei
In loc de a se opri pe produs, analiza concurentei se poate face in termeni de nevoi si
clientela-tinta.Luarea in considerare a nevoilor pietei largeste concurenta si sensibilizeaza
intreprinderea asupra mizelor importante ale dezvoltarii.Identificarea campurilor de
actiune a cuplurilor produs-piata este fundamentala.. O intreprindere care cauta sa
penetreze alte segmente trebuie sa estimeze piata, cota de piata a fiecarui concurent si
capacitatea sa de reactie, precum si obiectivele si strategiile.
Obiectivele alese de un concurent depind de marimea sa, traditie, management si de
conditiile economice.
Alegerea obiectivelor si strategiilor nu este suficienta; intreprinderea trebuind sa
aiba resursele si capacitatile necesare punerii lor in practica. De aici apare necesitatea de a
evalua sistematic punctele forte si punctele slabe ale fiecaruia.
Pentru fiecare concurent trebuie sa se stranga informatii de baza privind:
1) cifra de afaceri;
2) cota de piata;
3) ratele de marja;
4) rentabilitatea;
5) cash-flow-ul;
6) programele de investitie;
7) capacitatea de productie.
Aceste informatii se obtin foarte greu. Societatile evalueaza punctele forte si cele
slabe ale concurentilor lor plecand de la informatii secundare, experienta trecuta si zvonuri.
Ele isi completeaza adesea informatiile cu ajutorul studiilor de piata ad-hock centrate pe
clientela, pe concurenta si distributie.
Se mai analizeaza, de regula si urmatoarele trei rezultate comerciale:
17

cota de piata, altfel spus ponderea vanzarilor detinute de fiecare concurent

pe piata considerata;

notorietatea, altfel spus frecventa cu care numele fiecarui concurent este

citat ca raspuns la intrebarea: Puteti sa citati numele unei intreprindere care
isi desfasoara activitatea in acest sector?

preferinta, obtinutt ca raspuns la intrebarea: Care este intreprinderea de la

care preferati sa cumparati acest produs?

In plus, trebuie analizata situatia financiara a intreprinderilor concurente. Pentru a

se realiza acest lucru se urmaresc ratele:
1) Lichiditatea, care arata masura in care o intreprindere isi poate satisface pe termen
scurt obligatiile;
2) Rata

capitaluri

proprii/capitaluri

permanente,

care

exprima

capacitatea

intreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen lung, fata de creditorii sai;

3) Rentabilitatea, care releva capacitatea de imbogatire a intreprinderii. Se poate
masura ca eficienta a capitalurilor investite.
4) Ratele de rotatie a activelor care masoara eficienta cu care intreprinderea isi
utilizeaza resursele. Se calculeaza prin raportarea vanzarilor la suma activului
mediu. Cu cat este mai ridicata, cu atat performanta este satisfacuta.
5) Rata de securitate bursiera care arata increderea pe care piata bursiera o acorda
intreprinderii. Se estimeaza pornind de la venitul pe actiune la cursul pe actiune. Se
analizeaza adesea rentabilitatea si rotatia activelor pe acelasi grafic in asa fel incat
sa evidentieze originea rezultatelor financiare obtinute de fiecare intreprindere.
6) Identificarea obiectivelor urmarite de un concurent, precum si a punctelor forte si a
celor slabe explica in mare parte initiativele si reactiile sale, mai ales in ceea ce
priveste pretul, investitiile promotionale si pentru lansarea de noi produse. In plus,
fiecare intreprindere are propria sa conceptie manageriala care o conduce in
alegerile sale; rezulta ca este important sa se inteleaga aceasta mentalitate pentru a
anticipa deciziile luate de intreprindere. Prin analizarea numeroaselor piete se
observa cateva profile ale concurentilor, si anume:

Concurentul depasit. Multe intreprinderi nu reactioneaza decat lent la

modificarile intervenite pe piata.

Concurentul selectiv. Acesta reactioneaza la putine atacuri.

18

Concurentul feroce. El reactioneaza violent la atacurile lansate asupra teritoriului

sau. El adopta o strategie de hartuire impotriva celui care incearca sa patrunda pe
teritoriul sau pana cand acesta din urma este constrans sa se retraga.

Concurentul imprevizibil. Unele intreprinderi nu par a reactiona coerent, adica nu

se poate stabili o regularitate a actiunilor pe care le intreprind ca urmare a
atacului unui concurent; uneori, ele contraataca, iar alteori raman pasive.
Comportamentul lor pare unic, fiind determinat de conditiile de moment.
Pietele nu se aseamana deloc; unii concurenti pot sa adopte o atitudine temperata

sub efectul pactelor de neagresiune, in timp ce altii se aprind la cea mai mica scanteie.
Totul depinde de echilibrul concurential.
1.4.2 Piata.
Piata reprezinta toata gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in
contact si schimba bunuri si servicii, indiferent de locul unde se desfasoara.(3)
1. Esenta si functiile pietei.
In mecanismul de functionare a unei economii moderne piata ocupa un loc esential
determinand intr-o proportie insemnata deciziile si comportamentele agentilor economici.
Categorie a economiei de schimb, in acceptiunea cea mai frecventa, piata
desemneaza un ansamblu coerent, un sistem sau o retea de relatii de vanzare cumparare
intre parti contractante care sunt pe de o parte, unite prin legaturi de interdependenta si, pe
de alta parte se afla in rapoturi de opozitie. Participantii la aceste relatii sunt producatorii
(3). Contabilizat.ro dictionar economic si financiar.
(4). John kennet galbraith. La teoria economica. 1988

de bunuri si servicii, ofertantii de factori de productie si consumatorii, care reprezinta asa

cum aprecia J.K.Galbraith (4) si W.Salinger, Centri distincti de decizie, care se opun unul
altuia prin urmarirea propriului interes, dar sunt legati in acelasi timp printr-o solidaritate
functionala.
In acelasi timp, piata este privita de multi economisti drept un mecanism complex
care cuprinde, in principal, cererea si oferta, concurenta, preturile, si altele, care
reglementeaza economic, care actioneaza asupra diviziunii muncii si la schimbul de
activitati, dupa cum arata F.von Hayek piata apare pentru ageneti participanti la
schimb ca o amenintare, ca o forta arbitrara care le determina pretul si implica venitul
si pe care ei cauta sa o influenteze sau sa o controleze. Situatia lor economica si nu numai
aceasta depinde de piata si in primul rand de ceea ce se petrece pe piata.

19

Importanta pietei, intr-un asemenea mecanism economic deriva din functiile pe care
ea le indeplineste in economie.

In primul rand, piata este cea care realizeaza contactul permanent dintre productie,
respectiv dintre producatorii de bunuri si servicii, pe de o parte si consum, respectiv

consumatorii, nevoile si gusturile acestora, pe de alta parte. Prin acest fapt piata asigura
alocarea si utilizarea eficienta a resurselor economico-materiale, umane si financiare,
determinand deciziile agentilor economici cu privire la productie, repartitie, schimb si
consum.

In al doilea rand prin piata economica se autoregleaza, isi stabileste independent

proportiile si echilibrele necesare propriei reproduceri.

In al treilea rand, piata asigura echilibrul economic pe termen lung, in principal,

echilibrul dintre oferta (productie) si cerere (consum), realizand ceea ce preconizau
inca economistii clasici- transformarea intereselor proprii ale indivizlor in cea mai
buna optiune pentru societate- cu privire la utilizarea resurselor disponibile la un
moment dat.

o Pentru ca piata sa indeplineasca asemenea functii se impune sa existe o serie

de premize necesare.

In primul rand, conditia fundamentala pentru existenta si functionarea pietii este

aceea a autonomiei de decizie a agentilor economici care apar pe piata.

In al doilea rand, reglementarea de catre stat a economiei prin parghii economice,

care isi gasesc expresia intr-o actiune indirecta asupra activitatii economice, prin
bugetul de stat, impozite, taxe si tarife, credite, investitii de stat, ect.
2. Principalele tipuri de piata.
Economia de schimb, in care piata are un rol hotarator in alocarea si utilizarea

resurselor ca si in organizarea, gestionarea si reglarea economiei nationale presupune

existenta si respectiv functionarea simultana a mai multor tipuri de piata. In consecinta
piata trebuie privita prin prisma elementelor sale componente, deoarece in realitate ea
reprezinta un sistem de piete, fiind formata din mai multe segmente intre care exista relatii
de interconditionare, de dependenta reciproca.
Din punct de vedere al obiectului tranzitiei de vanzare si cumparare se disting
urmatoarele tipuri de piete:
-piata bunurilor si serviciilor;

20

-piata factorilor de productie- formata la randul sau din: piata resurselor naturale(inclusiv
pamantul), piata capitalului si titlurilor de valori, piata fortei de munca;
-piata monetara, financiara, ect.
Aceste piete nu reprezinta in sine piete unice, ci sunt constituite la randul lor din alte
piete.
Din punct de vedere al extinderii teritoriale exista: piata locala, piata regionala, piata
nationala si piata mondiala.
Aceste piete formeaza un tot intreg, ele se intrepatund, se influenteaza si se
determina reciproc. Aceasta inseamna ca evolutia si mutatiile din oricare parte a pietii se
reflecta si afecteaza evolutia si mutatiile din celalte segmente de piata, si implict, ale pietei
pe ansamblu. La fel dezichilibrele manifestate pe o anumita piata se propaga si pe alte piete
si se amplifica in functie de locul si importanta pietei respective, in sistemul de piata si in
economia nationala in ansamblul ei.
3. Cererea si oferta ca categorii difinitorii ale pietei.
Spre deosebire de economiile cu plainificarea centralizata in care atat cantitatea cat
si preturile la care produsele sau serviciile se vand si se cumpara sunt stabilite in mod
subiectiv arbitrar, de catre aparatul central birocratic, in economiile de piata, preturile si
cantitatile acestora sunt stabilite prin deciziile unei multitudini de agenti economici, in
conformitate cu cerintele obiective ale cereri si ofertei.
Cererea si oferta, mai exact raportul dintre acestea, fiind factori majori ai evolutiei
preturilor intr-o economie de piata, sunt, alaturi de concurenta elemente ale mecanismului
regulator al pietei. Prin miscarea pretului, relatia dintre cerere si oferta exprima in ultima
instanta, situatia pietei, pe unul sau mai multe segmente ale ei.
Cererea reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care agentii economici,
consumatori sau producatori, sunt dispusi sa o cumpere, la un anumit pret, intr-un timp dat.
Totodata, cererea este un act individual, al unui individ unei intreprinderi sau grup
social, insa formarea preturilor depinde de confruntarea cererii totale si ofertei totale a
bunului sau serviciului respectiv.
Oferta reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi vanduta pe piata la un
anumit pret.
Intre cele dou categorii corelative ale pietii-oferta si cererea de marfuri si serviciise stabileste un anumit raport, care reprezinta o forma specifica de exprimare a relatiilor
dintre productie si consum in conditiile productiei de marfuri.

21

1.4.3. Clientii
Cilntul reprezinta persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme,
Principalii clienti ai societatii sunt reprezentati in general de persoane fizice dar si
de persoane juridice.Avand in vedere domeniul de activitate al societatii aceasta nu are o
lista constanta de clienti, acestia variand de la o perioada la alta.
1.4.4 Situatia intenationala a sectorului de constructii.
Cred ca toata lumea aude saptamanal cate ceva despre situatia constructorilor din
tara, mai exact despre blocajele din acest domeniu. Situatia nu se prezinta mai bine nici pe
plan international.
Dupa ce in anul 2007/2008 a avut loc o crestere considerabila in sectorul
constructiilor atat in Romania cat si in afara, odata cu instaurarea crizei economice, si
sectorul constructiilor a avut foarte mult de suferit.In perioada de ascensiune cand cererea
pe piata imobiliara era foarte mare, multi oameni de afaceri au investit sume foarte
importante in sectorul constructiilor ; dar odata cu instaurarea crizei economice in care
cererea a scazut considerabil, acestia s-au gasit in incapacitatea de a vinde imobilele la
preturi rezonabile.Multi ditre acestia nereusind sa isi recupereze nici macar investitia
facuta.Deasemenea e de mentionat faptul ca multi dintre investotori au ramas cu capitaluri
blocate datorita incapacitatii de a vinde imobilele inb care au investit.
In continuare vom prezenta un studiu de caz facut in Europa in ceea ce priveste
evolutia sectoruluii de constructii in perioada lunii august 2010 fata de aceiasi luna a anului
precedent.
TARA

CONSTRUCTII- august 2010 comparativ

BULGARIA

cu aceiasi luna a anului anterior

- 11.6 %

CEHIA

- 3.3 %

GERMANIA

+1.7 %

SPANIA

- 34.7 %

FRANTA

- 4.6 %

UNGARIA

-2%

OLANDA

- 14.1 %

POLONIA

+ 8.6 %

PORTUGALIA

- 7.3 %

ROMANIA

- 20.4 %

SLOVENIA

- 12.2 %

22

MAREA BRITANIA

+ 15.6 %

Dupa cum oservam si in tabelul prezentat anterior cele mai multe tari au inregistrat
scaderi in sector,ba chiar unele dintre ele precum ar fi Spania si Romania au inregistrat cele
mai mari scaderi in domeniul constructiilor. In schimb tari precum Germania , Polonia si
Marea Britanie au inregistrat o usoara crestere a activitatii in domeniu.
Specialistii in domeniu care au efectuat diverse studii pe piata de constructii se
arata pesimisti in ceea ce priveste redresarea sectorului in primul semestru al anului
2011,insa se spera ca in a doua jumatate a anului sa se inregistreze o crestere usoara in ceea
ce priveste cererea pe piata de constructii.
1.5 EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI SOCIETATII
O mare parte din principalii indicatori economico financiari calculati de
majoritatea intreprinderilor romanesti cuprind in formulele lor de calcul elementele
structurale ale capitalurilor cum ar fi: profitul, capitalurile proprii, datoriile pe termen lung,
provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sau chiar totalitatea capitalurilor de care dispune o
intreprindere, ceea ce ne demonstreaza inca o data cat de importante sunt pentru o societate
capitalurile sale.
In vederea cunoasterii lichiditatii si a solvabilitatii, a profitabilitatii si a rentabilitatii
activitatii sale, dar si a riscurilor la care este supusa, S.C. MESTERUL MANOLE srl. se
calculeaza urmatorii indicatori economico financiari:

Lichiditatea generala = (active circulante / datorii curente)

Lichiditate imediata = (active circulante stocuri) / datorii curente

Solvabilitatea generala = (active totale / datorii curente)

Fondul de rulment total = capitaluri permanente active imobilizate

Nevoia de fond de rulment = active circulante- datorii pe termen scurt

Profitul = ( total venituri total cheltuieli ) impozit pe profit

Cifra de afaceri = total venituri din vanzari si exploatare

Lichiditatea reprezinta capacitatea societatii de a-si onora obligatiile pe termen scurt.In

cadrul acestei grupe vom avea trei indicatori :

Lichiditate generala care se calculeaza prin raportul dintre activele

circulante si datoriile pe termen scurt.pentru ca societatea sa fie intr-o pozitie
buna acest indicator trebuie sa se situeze intre valorile : 1.2 1.8 .

23

Lichiditatea partiala se calculeaza prin raportul dintre ( active circulante

stocuri ) si datorii pe termen scurt.Se estimeaza ca valoarea acestui indicator
trebuie sa se situeze intre 0.85 1.

Lichiditatea

imediata se calculeaza cu ajutorul raportului dintre

disponibilitati si datorii pe termen scurt.

Indicator

Formula de

Lichid. Gen.

calcul
Lg =

Lichid. Imed.

Calcul

Valoare indicator

2008

2009
Lg =

Lg =

AC/DATcurente

68.205/64.383

75.185/72.539

L imed.= (AC-

Limed. =

Limed. =

Stoc)/DAT

(68.205-

(75.185-

curente

62.723)/64.383

38.363)/72.539

2008

2009

1.05

1.03

0.85

0.50

Intervalul de siguranta al lichiditatii generale este intre 1.2 1.8. n ceea ce priveste
lichiditatea generala a S.C. MESTERUL MANOLE SRL. aceasta a avut o evolutie
descrescatoare de la 1.05% n 2008, la 1.03% n 2009. Rezulta ca starea de lichiditate a
ntreprinderii nu s-a inbunatatit, n 2009 scazand sub limita minima a intervalului de
siguranta, fata de anul 2008.De retinut ca cu cat valoarea acetui indicator este mai mare cu
atat situatia entitatii este mai buna.
In ceea ce priveste lichiditatea partiala , acest indicator elimina stocurile ,deoarece
nu se pot transforma imediat in disponibilitati ,exprimand capacitatea entitatii de a plati
datoriile. Valoarea recomandata este situata intre 0.85 - 1.Cu cat aceasta este mai mare
decat 1 cu atat situatia entitatii este mai buna.In cazul societatii noastre observam o scadere
a acestui indicator in anul 2009 fata de 2008 dar ,deasemenea e de retinut ca acesta nu se
mantine in limita de siguranta.
Solvabilitatea generala reprezinta capacitatea societatii de a face fata obligatiilor pe
termen lung.Acest indicator se calculeaza prin raportul dintre active totale si datorii totale .
Cu cat valoarea acestui indicator este mai mare decat 1 cu atat situatia societatii este mai
buna.
Indicator

Formula de
calcul
Sg =

Solvabilitate

AT/DATcurente

Calcul
2008
Sg =
69.396/64.383

Valoare indicator
2009
Sg =

76.022/72.539

2008

2009

1.07

1.04

generala

24

Capacitatea de rambursare a ratelor curente pentru creditele pe termen mediu si

lung exprimata cu ajutorul solvabilitatii generale a fost cu putin mai buna n 2008 fata de
anul 2009.Insa per ansamblu observam ca acet indicator este peste limita pragului de
securitate ( 1 ) ceea ce duce la capacitatea de rambursare a ratelor curente pentru creditele
pe termen lung.
Fondul de rulment evidentiaza realizarea echilibrului financiar pe termen lung. El
se calculeaza prin diferenta intre capitluri permanente si active imobilizate. In cazul in care
diferenta este pozitiva, atunci fondul de rulment reprezinta acea parte a capitalului
permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente, indeosebi a celor
aferente exploatarii. In situatia in care diferenta este negativa, atunci intreprinderea se
confrunta cu un deficit (insuficienta) de fond de rulment.
Indicator

Formula de
calcul

Fond de
rulment

Calcul
2008

2009
FR =

FR =
FR = CP-AI

Valoare indicator

-8.328-1.191

-37.486-837

2008

2009

-9.519

-36.3649

Fondul de rulment dupa cum observam are o evolutie nefavorabila de la un an la

altul. Aceasta valoare reprezinta acea parte a capitalului permanent destinata si utilizata
pentru finantarea activitatii curente, indeosebi a celor aferente exploatarii.
Nevoia de fond de rulment evidentiaza realizarea echilibrului financiar pe termen
scurt.El se calculeaza prin diferenta dintre active circulante si datorii pe termen scurt. n
cazul n care diferena este pozitiv, aceasta reprezint activele circulante de natura
stocurilor i creanelor ce urmeaz a fi finanate din fondul de rulment. Atunci cnd
diferena este negativ, se inregistreaza nu o nevoie de fond de rulment, ci o degajare de
surse atrase.
Indicator

Formula de
calcul

Nevoia de
fond de

NFR = AC-

rulment

D.T.S

Calcul
2008
NFR =
68.205- 3.822

Valoare indicator
2009
NFR =
75.185-2.646

2008

64.383

2009

72.539

25

Nevoia de fond de rulment deasemenea are o evolutie de la un an la altul si

reprezinta activele circulante de natura stocurilor i creanelor ce urmeaz a fi finantate din
fondul de rulment.
Cifra de afaceri Valoarea vnzrilor de bunuri i servicii realizate de
ntreprindere ntr-o perioad.
Indicatori

Formula de calcul

Cifra de afaceri

Venituri totale

Valoare indicator
2008

2009
51.991

5.132

Profitul se calculeaza prin scaderea din veniturile totale a cheltuielilor totale si a

impozitului pe profit.
Indicator

Formula de
calcul

Profit
Profit =
(Vtot- CH

Calcul
2008
Profit =
5.673-14501

Valoare indicator
2009
Profit =

2008

2009

(52.000-79691)1.467

- 8.828

-29.158

tot)- Impozit
profit
In ciuda faptului ca avem o cifra de afaceri relativ mare de la un an la altul, datorita
crizei financiare si cheltuielilor inregistrate de societate pe parcursul celor doi ani ,
societatea si-a incheiat activitatea cu o pierdere de 8.828 de lei in anul 2008 si 29.158
de lei in anul urmator.
ANEXA 1 EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI SOCIETATII

26

CAPITOLUL 2
DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND CAPITALUL PROPRIU

2.1. PRINCIPII ,NORME SI CONVENTII CONTABILE

Principiile contabile se refera, in principal, la continutul si calitatea informatiilor
contabile furnizate si publicate prin intermediul situatiilor financiare anuale.
Contabilitatea utilizeaza mai multe categorii de principii, si anume:

principii teoretice fundamentale;

27

principii prevazute in legislatia romaneasca armonizata cu normele

internationale;

alte principii.

I. Principiile teoretice fundamentale, care se ridica la rang de lege in contabilitate sunt:

1. Principiul dublei reprezentari Acest principiu presupune reflectarea elementelor
patrimoniale sub cele doua aspecte:

sub aspectul componentei si al destinatiei (alocarii) bunurilor

economice, adica a substantei materiale a patrimoniului;

sub aspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se procura si se

gestioneaza bunurile economice, adica sub aspectul modului de
dobandire al acestora, al drepturilor si obligatiilor ca expresie a
raporturilor de proprietate.

Dubla reprezentare a patrimoniului poate fi redata sintetic prin ecuatia dublei

reprezentari:
TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

Dubla reprezentare a patrimoniului asigura un echilibru permanent intre marimea

activelor patrimoniale si marimea pasivelor patrimoniale. Acest principiu sta la baza
contabilitatii in partida dubla.
2. Principiul dublei inregistrari are in vedere faptul ca orice operatie economica,
orice flux, creeaza un raport valoric de echivalenta intre intrari si iesiri, intre mijloace si
resurse. De asemenea, dubla inregistrare asigura raporturi de echilibru intre venituri,
cheltuieli si rezultate, sau intre stocurile initiale si intrari, pe de o parte, si iesiri si stocurile
finale, pe de alta parte.
Pornind de la relatia generala de echilibru proprie dublei reprezentari prin dubla
inregistrare se creeaza cea de-a doua relatie specifica, cunoscuta sub denumirea de ecuatia
dublei inregistrari:
Cresterea mijloacelor
economice

= Micsorarea mijloacelor
economice

28

+
Micsorarea surselor economice
3.

+
Cresterea surselor economice

Principiul calculelor periodice de sinteza

Operatiile economice si financiare generate de miscarea patrimoniului sunt

inregistrate in contabilitate, atat in ordine cronologica, adica a succesiunii lor in timp, cat si
intr-o forma grupata, dupa un anumit sistem, pe elementele si structurile componente ale
patrimoniului.
Calculele periodice de sinteza se realizeaza prin intermediul bilantului (trimestrial
si anual), anexelor la bilant, balantei de verificare si contului de rezultate.
II. Principiile contabile prevazute explicit in reglementarile contabile din Romania
(Legea contabilitatii nr 82/1991, OMF nr 94/2001, OMF nr 306/2002) sunt:
1.

Principiul continuitatii activitatii.

Aplicarea acestui principiu este in legatura directa cu respectarea cerintelor si altor
principii si, in special, cu cele ale prudentei, permanentei metodei si independentei
exercitiului.
Continuitatea activitatii se bazeaza pe presupunerea ca, intr-un viitor previzibil,
unitatea isi continua in mod normal activitatea, fara sa intre in starea de faliment, de
lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.
Daca administratorii intreprinderii au luat cunostinta de unele elemente de
nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si
continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative.
In cazul in care situatiile financiare nu sunt intocmite pe baza principiului
continuitatii activitatii, aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind
modul de intocmire a raportarii financiare respective si motivele care au stat la baza
deciziei conform careia intreprinderea nu isi poate continua activitatea.
2. Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune asigurarea continuitatii, de la un
exercitiu la altul, a aplicarii acelorasi norme si reguli privind evaluarea si inregistrarea in
contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand
comparabilitatea in timp a informatiei contabile(3).
Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege, de un
29

standard contabil sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la
operatiunile intreprinderii.
Este foarte importanta mentionarea in notele explicative a oricaror modificari ale
politicilor contabile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia: daca noua politica contabila a
fost aleasa in mod adecvat; efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si
tendinta reala a rezultatelor activitatii societatii.
3. Principiul prudentei. Consta in aprecierea rezonabila a faptelor astfel incat sa se
evite riscul transferului asupra viitorului, a incertitudinilor prezentului, incertitudini ce pot
greva patrimoniul si rezultatele unitatii patrimoniale.
Conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii

nu este admisa

supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de

pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate
de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior.
Aplicarea acestei conventii nu poate sa duca la crearea de rezerve ascunse sau la
provizioane si amortizari exagerate.
Normele contabile romanesti actualizate1 cer ca valoarea oricarui element
patrimonial sa fie determinata pe baza principiului prudentei, avandu-se in vedere
(3) OPREA CALIN, RISTEA MIHAI. "Bazele Contabilitatii" - Editura Genicod, Bucuresti, 2002

urmatoarele aspecte:

luarea in considerare numai a profiturilor recunoscute pana la data incheierii

exercitiului financiar;

luarea in considerare a tuturor obligatiilor previzibile si a pierderilor potentiale care au

luat nastere in cursul exercitiului financiar anterior, chiar daca asemenea obligatii sau
pierderi apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii situatiilor financiare;

luarea in considerare a tuturor ajustarilor de valoare datorate deprecierilor, indiferent

daca rezultatul exercitiului financiar este profit sau pierdere.
4. Independenta exercitiului este legata de sectionarea activitatii economice

continue a unei unitati patrimoniale in exercitii contabile si fiscale.

30

Exercitiul contabil se suprapune cu anul calendaristic; incepe la 1 ianuarie si se

incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand acesta incepe la data
infiintarii, respectiv inmatricularii, potrivit legii, la registrul comertului.
Periodizarea vietii intreprinderii este artificiala, deoarece activitatea ei este
continua, ea nu se opreste la sfarsitul exercitiului.
Independenta exercitiului presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor
unei unitati patrimoniale, pe masura angajarii acestora, fara a se lua in considerare data
platilor sau a incasarilor. Veniturile si cheltuielile influenteaza rezultatele la care se refera
si nu ale exercitiului in care au loc platile si incasarile. Veniturile si cheltuielile care nu sunt
aferente exercitiului respectiv, nu se trec asupra rezultatelor, ci se stocheaza in structura
patrimoniului sub forma cheltuielilor constatate in avans, a veniturilor constatate in avans,
sau sub alte denumiri.
5. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere Bilantul de deschidere al unui
exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent,
cu exceptia corectiilor impuse de IAS 8 Profitul sau pierderea neta a perioadei, erori
fundamentale si modificari ale politicilor contabile. Practic, aplicarea acestui principiu
interzice ca efectele schimbarii metodelor contabile sau ale corectarii unor erori contabile
fundamentale sa fie imputate capitalurilor proprii cu care o intreprindere isi incepe noul
exercitiu financiar. Ca urmare, este interzis ca schimbarile de procedee de lucru sau
corectarea erorilor constatate sa influenteze situatia initiala (bilantul de deschidere) al
noului exercitiu.
Aceasta interdictie este impusa de necesitatea usurarii muncii de verificare a
sinceritatii si obiectivitatii informatiilor contabile si de necesitatea informarii corecte a
utilizatorilor de informatii contabile.
Dupa depunerea situatiilor de sinteza la organele fiscale, dupa aprobarea bilantului
si contului de rezultate de catre AGA, dupa depunerea acestora spre publicare nu se mai
admite efectuarea unor corecturi asupra continutului lor. Aceste conturi se vor inregistra in
contabilitatea noului exercitiu care incepe.
6. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv in vederea
stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant se va determina separat
valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau de pasiv.

31

7. Principiul necompensarii presupune evaluarea si inregistrarea separata a

elementelor de activ si pasiv, precum si a veniturilor si cheltuielilor.
Nu se admite compensarea intre elementele de activ si elementele de pasiv, (intre
creante si obligatii) precum nici intre venituri si cheltuieli, cu exceptia compensarilor intre
active si pasive admise de Standardele Internationale de Contabilitate.
Aplicabilitatea principiului necompensarii presupune:

noncompensarea in bilant a creantelor cu datoriile fata de acelasi tert;

noncompensarea plusurilor cu minusurile de valoare in cazul aplicarii principiului

prudentei;

noncompensarea elementelor valorice neomogene, cum ar fi de exemplu valoarea

de intrare a unui element patrimonial cu provizionul creat pentru deprecierea
acestuia.

8. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. este principiul potrivit caruia,

pentru ca informatia contabila sa fie credibila, trebuie ca evenimentele si tranzactiile pe
care le reprezinta sa fie reflectate in contabilitate in concordanta cu realitatea economica si
nu numai cu forma lor juridica.
Acest principiu cere ca informatiile prezentate in situatiile financiare sa reflecte nu
numai forma juridica a evenimentelor si tranzactiilor, ci si realitatea lor economica. O
aplicare a acestui principiu este tratamentul contabil al contractelor de leasing financiar.
9. Principiul pragului de semnificatie . Orice element care are o valoare
semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare. Elementele cu valori
nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate, nefiind
necesara prezentarea lor separata.
Acest principiu este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei
probleme in contextul situatiilor financiare. O problema sau valoare este considerata
semnificativa daca omiterea sa ar influenta in mod vadit deciziile utilizatorilor situatiilor
financiare.
Pentru acele elemente a caror valoare este nesigura si care trebuie incluse in
situatiile financiare, in contabilitate trebuie facute cele mai bune estimari. In acest scop
este necesara uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei
de inchidere a exercitiului financiar, schimbarile de circumstante sau dobandirea unor noi

32

informatii, ori de cate ori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificari
trebuie inclus in cadrul aceleiasi pozitii din bilant, respectiv din contul de profit si pierdere,
unde a fost reflectat si estimarea contabila initiala.
Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza, de asemenea, informatii
suplimentare cu privire la estimarile facute de management la data bilantului. Daca aceste
informatii ar fi fost cunoscute la data bilantului, managementul ar fi putut face estimari mai
bune. Prin urmare, daca situatiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru
a reflecta si informatiile suplimentare.
Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai in cazuri exceptionale.
Asemenea abateri se vor prezenta in notele explicative. De asemenea, se vor prezenta
motivele pentru care au avut loc aceste abateri si o evaluare a efectului acestora asupra
activelor, datoriilor, pozitiei financiare si profitului sau pierderii intreprinderii.
III. Pe langa aceste principii prevazute in mod explicit in legislatia din Romania, in
practica sunt aplicate si alte principii, cum sunt:
1.

Cuantificarea monetara
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea
operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.
Pentru necesitatile proprii de informare intreprinderile pot opta pentru intocmirea
situatiilor financiare si intr-o moneda stabila (euro, USD etc.).
Utilizarea acestei prevederi legale restrange sfera de cuprindere a obiectului
contabilitatii in sensul ca in aceasta nu sunt incluse elementele patrimoniale care nu pot fi
inca cuantificate, cum ar fi : competenta managerilor, cercetatorilor si celorlalti salariati,
calitatea mediului inconjurator etc.
Aplicarea acestei conventii in perioada de inflatie, cand se inregistreaza o variatie
semnificativa a puterii de cumparare a monedei, creeaza o serie de dificultati in realizarea
obiectivului principal al contabilitatii imaginea fidela.
2. Costul istoric. Acest principiu presupune inregistrarea in contabilitate a
bunurilor la valoarea lor de achizitie sau de productie, iar creantele si obligatiile, la
valoarea lor nominala.
Costul istoric este mai mult un procedeu de evaluare, decat o conventie contabila,
motiv pentru care legislatia in vigoare nu-l include in categoria principiilor contabile.

33

In majoritatea tarilor, contabilitatea se tine la costuri istorice, iar cu ocazia

determinarii, la inchiderea exercitiului, a situatiei patrimoniului si a rezultatelor, aceste
evaluari se ajusteaza in functie de indicele de inflatie.
3. Entitatea. Contabilitatea, prin campul ei de actiune este grefata pe o entitate
patrimoniala. Ea considera unitatea patrimoniala ca o entitate autonoma, distincta de
proprietarii ei, indiferent de forma juridica a acestuia.
Obiectul contabilitatii insa, depaseste limitele unitatii patrimoniale si a persoanei
fizice care desfasoara activitati comerciale. El se extinde si asupra grupurilor de societati
comerciale (contabilitatea considera grupul ca o singura entitate, pa care-l abordeaza prin
intermediul tehnicilor de consolidare), respectiv economia nationala in ansamblul ei.
4.. Principiul mentinerii capitalului porneste de la premisa ca orice eveniment sau
tranzactie din viata intreprinderii trebuie sa permita mentinerea capacitatii de finantare a
capitalului. In caz contrar, realitatea situatiei financiare si credibilitatea informatiei
contabile sunt afectate.
5. Contabilitatea de angajamente se aplica atat cu ocazia recunoasterii
cheltuielilor, cat si a veniturilor. Cu alte cuvinte, pentru a inregistra o cheltuiala in
contabilitate, nu este nevoie ca ea sa fie platita, iar pentru a inregistra un venit nu este
necesara incasarea lui. Cheltuiala va fi inregistrata cand exista obligatia de a o plati, iar
venitul atunci cand exista dreptul de a primi numerar.
6. Conectarea cheltuielilor la venituri. Acest principiu are ca obiectiv determinarea
profitului care rezulta dintr-o tranzactie. Conectarea cheltuielilor la venituri presupune mai
intai inregistrarea veniturilor si apoi recunoasterea cheltuielii aferente.
Unele cheltuieli nu sunt expresia unor tranzactii generatoare de venit, ci ele exista
indiferent daca intreprinderea are sau nu asemenea tranzactii. Astfel de cheltuieli se
numesc costuri ale perioadei si sunt concretizate in: amortizarea cladirii administrative,
salariile personalului administrativ si de vanzari, diferite materiale consumabile si utilitati
pentru administratia intreprinderii, alte costuri care nu sunt direct legate de productie.
2.2. CONCEPTIA DUALISTA A SISTEMULUI CONTABIL

34

Cele mai marcante si eficiente culturi contabile din lume, ceea europeana si
anglosaxona au influentat forma organizatorica si de functionare a contabilitatii
inteprinderii.In raport de conceptia contabila adoptata de fiecare dintre cele doua culturi
contabile se pot utiliza doua concepte organizatorice :
- monist ;
- dualist ;
Sistemul de organizare monist presupune ca la nivelul entitatii sa se organizeze un
singur circuit contabil,o singura contabilitate atat pentru latura interna cat si ceea externa a
inteprinderii.
Sistemul dualist are in vedere organizarea a doua laturi contabile separate dar
corelate intre ele.
In tara noastra contabilitatea este organizata dupa conceptele sistemului dualist ,
astfel se organizeaza doua sectiuni distincte ale contabilitatii :
- Contabilitatea financiara si
-contabilitatea de gestiune ( manageriala).
Contabilitatea financiara descrie circuitul patrimonial al inteprinderii luat in
totalitatea si structuralitatea sa.Obiectivul sau principal il constituie furnizarea de
informatii sintetice privind pozitia financiara ,performantele si modificarile pozitiei
financiare.
Informatia contabila pe langa utilizarea interna de catre management este destinata
si utilizatorilor externi (investitori,salariati,furnizori,institutiile statului,institutii bancare si
de credit).
Contabilitatea de gestiune ofera acele informatii care privesc gestiunea interna a
inteprinderii,criteriile dupa care aceasta isi calculeaza costurile si asigura masurarea
performantelor interne la nivel de centru de profit sau produs.
Potrivit legii contabilitatii nr.82/1991 republicata,societatiile comerciale,companiile
nationale,regiile autonome,institutiile publice au obligatia sa organizeze si sa conduca
contabilitatea proprie respectiv contabilitatea financiara si de gestiune adoptate la
specificul activitatii.
Entitatiile economice isi bazeaza organizarea contabilitatii pe acte normative emise
de Parlament si Guvern (ordonante si hotarari), Ministerul Finantelor Publice si alte
ministere.

35

In prezent entitatiile economice isi conduc contabilitatea potrivit OMFP 1752/2005

privind reglementariile contabile conforme cu directivele europene si standardele
internationale de contabilitate .
In aceasta reglementare sunt precizate forma si continutul situatiilor financiare
anuale,principiile contabile si regulile de evaluare, recunoastere si inregistrare
contabila,precum si regulile de intocmire,aprobare,auditare si publicare a situatiilor
financiare anuale.
Situatiile financiare anuale cuprind :

Bilant ;

Cont de profit si pierdere ;

Situatia fluxurilor de trezorerie ;

Situatia modificarii capitalurilor proprii ;

Politici contabile si note explicative ;

2.3. DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND CAPITALUL SI VALORILE

ASIMILATE
In cadrul acestei lucrari, in primul rand, am incercat o delimitare conceptuala a
capitalurilor proprii, ajungand apoi gradual la aspectele practice de la nivelul entitatii
analizate, prezentate in studiul de caz.
In sensul cel mai larg capitalul este unul din factorii de productie care poate fi
definit ca o bogatie folosita pentru productie. Notiunea de capital poate fi privita din trei
puncte de vedere:

Economic :- capitalul exprima totalitatea resurselor materiale, acumulate si

reproductibile, care prin asociere cu alti factori de productie, participa la
realizarea de noi bunuri economice, in scopul obtinerii de profit.

Financiar :- capitalul este resursa care cu timpul produce avantaje (profit).

Este in relatie pozitiva cu investirea si negativa cu consumul.

Juridic :- capitalul este un drept, o relatie intre individ sau grup de indivizi si
ansamblul de bunuri cuprinzand: bani, masini, echipament, cladiri,

pamant, hartie de valoare, creante, deci total active.

In vederea desfasurarii activittii de productie si investitii, societatiilele isi obtin

36

fondurile din mai multe surse. Astfel, la infiintarea intreprinderii sursa initiala de finantare
o constituie aportul in natura si/sau in numerar a investitorilor. Ulterior, intreprinderea
poate atrage disponibilitati banesti si alte active prin realizarea unui profit, emisiune si
vanzare de noi titluri de proprietate, precum si prin emisiunea si vanzarea de titluri de
credit pe termen lung, contractarea unor credite etc.
Capitalul reprezinta sursa de provenienta a activelor unei intreprinderi. Acesta este
de doua feluri: capital propriu si capital strain. Cu ajutorul lor, societatea isi procura
mijloacele economice necesare: utilaje, cladiri, mijloace de transport, stocuri de materii
prime si materiale, obiecte de inventar, marfuri etc.
Capitalul propriu impreuna cu capitalul strain formeaza capitalul permanent.
In raport cu modul de constituire financiara si destinatiile pe care le dobandesc,
capitalurile permanente se diferentiaza in:

Capitaluri proprii

Provizioane

Datorii pe termen lung.

2.3.1 Capitalurile proprii.

Prin recurs la cadrul IASB pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
, capitalul propriu , ca structura descrisa in situatiile financiare reprezinta dreptul
actionarilor (interesul rezidual) in activele intreprinderii, dupa deducerea tuturor datoriilor
acesteia.2
In structura capitalurilor proprii se regasesc urmatoarele elemente:

Capitalul social - Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau
partilor sociale, respectiv a aportului in natura sau in numerar, a rezervelor incorporate,
precum si a altor operatiuni care conduc la modificarea acestora.
Capitalul subscris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor

de constituire a societatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capital.

Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati,
cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si
varsate.
2

Reglementrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE i cu IAS, cap. V, pct. 9, aprobate prin
OMFP nr. 94/2001 (M.O. nr. 85/20.02.2001).

37

Capitalul, ca element patrimonial constituie un post de pasiv neexigibil si fara

existenta capitalului propriu nu se poate vorbi de functionarea unei intreprinderi, el
reprezentand de fapt garantia pe care o ofera intreprinderea creditorilor sai. Capitalul nu
poate fi modificat prin operatiile curente ale intreprinderi, constituind cazul creditorilor sai
sociali.
De aceea, capitalul social trebuie subscris integral, iar ulterior poate avea loc
modificarea acestuia fie printr-un act de vointa expres, exprimat in documentatia de
constituire a societatii (statut, contract de societate) sau printr-un act aditional.

Primele de capital Se disting urmatoarele tipuri de prime de capital:

- prime de emisiune, care apar ca diferenta intre valoarea de emisiune (mai mare) si
valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale (mai mica);
- prime de fuziune, apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati ca diferenta
intre valoarea bunurilor primite ca aport si valoarea nominala a actiunilor emise cu ocazia
fuziunii;
- prime de aport, apar in urma operatiei de crestere a capitalului prin aport in natura si
reprezinta excedentul dintre valoarea aporturilor in natura si valoarea nominala a actiunilor
emise.

Rezerve din reevaluare reprezinta soldul diferentelor dintre valoarea actuala (mai
mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ (mai mica) supuse

reevaluarii in conditiile legii. Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se

transfera la rezerve, la capitalul social sau la alte destinatii potrivit prevederilor legale.

Rezerve Se constituie anual din profitul intreprinderii si in mod cu totul exceptional

din primele de emisiune si primele de aport in cazul in care acestea nu se folosesc la
plata cheltuielilor de emisiune, sau nu sunt destinate amortizrii actiunilor. Rezervele
se pot utiliza pentru acoperirea pierderilor sau pentru marirea capitalului social. Se pot
constitui urmatoarele categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve pentru actiuni
proprii, statutare si alte rezerve.

Rezultatul reportat reprezinta beneficiul a carui repartizare a fost amanata de

Adunarea Generala a Asociatilor sau actionarilor sau pierderea constatata in perioada
precedenta si care nu a fost imputata asupra rezervelor sau capitalului social urmand a
fi dedusa din rezultatul exercitiului curent.

38

Rezultatul exercitiului Din punct de vedere contabil rezultatul exercitiului

reprezinta Diferenta intre veniturile si cheltuielile unui exercitiu, putand fi favorabila
(profit) sau nefavorabila (pierdere).3
Egalitatea bilantiera care sta la baza determinarii capitalurilor proprii (activ net) este
urmatoarea :
ACTIV DATORII = CAPITALURI PROPRII
2.3.2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
Sunt structuri ale capitalului permanent constituite, in principal, pe seama
cheltuielilor, in scopul finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute sau
prezente le fac probabile.
Intreprinderile care aplica reglementarile contabile aprobate prin OMF nr. 94/2001,
pot constitui urmatoarele provizioane pentru riscuri si cheltuieli: provizioane pentru riscuri
privind litigiile; provizioane pentru riscuri privind garantiile acordate clientilor;
provizioane pentru cheltuieli privind dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni
similare; provizioane pentru cheltuieli privind restructurarea; alte provizioane pentru
riscuri si cheltuieli.
2.3.3. Datoriile pe termen lung .
Aceste datorii reprezinta datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un
an.Ele reprezinta resursele financiare straine , furnizate pe termen lung , de terte persoane
in raport cu intreprinderea.
In mod concret , datoriile pe termen mediu/ lung se identifica cu imprumuturi din
emisiune de obligatiuni ,credite bancare pe termen mediu/lung, datoriile fata de partile
afiliate, datoriile legate de participarea in cadrul intreprinderilor in participatie sau
asociatie , alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente datoriilor pe
termen lung si mijlociu.(4)
In Planul de conturi general sunt delimitate urmatoarele categorii de capitaluri:
CLASA 1 CONTURI DE CAPITALURI
10 CAPITAL SI REZERVE
3

Bue G., op. Cit., pag. 301.

39

101 Capital social

1011 Capital subscris nevarsat
1012 Capital subscris varsat
1015 Patrimoniul regiei
1016 Patrimoniul public
104 Prime legate de capital
1041 Prime de emisiune sau de aport
1042 Prime de fuziune
1043 Prime de aport
1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
105 Rezerve din reevaluare
1051 Rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere
al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie
1058 Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative
106 Rezerve
1061 Rezerve legale
1062 Rezerve pentru actiuni proprii
1063 Rezerve statutare sau contractuale
1068 Alte rezerve
107 Rezerve din conversie
11 REZULTATUL REPORTAT
117 Rezultatul reportat
1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea
(4)- rubinian.com/dictionar_detalii

Nerecuperata
1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
putin IAS 29
1173 Rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile
1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale
1175 Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare
12 REZULTATUL EXERCITIULUI
121 Profit si pierderi
129 Repartizarea profitului

40

13 SUBVENTII PENTRU INVESTITII

131 Subventii pentru investitii
2.4. OBIECTIVELE CONTABILITATII CAPITALURILOR PROPRII.
Obiectivul fundamental al contabilitatii capitalurilor proprii il reprezinta evidenta
marimii si miscarii acestora. Pornind de la acest obiectiv se desprind cateva obiective
concrete:

stabilirea corecta a marimii capitalului social (pe baza unor nscrisuri);

protectia si cresterea marimii capitalului social;

evidentierea corecta a marimii capitalurilor proprii pe baza de documente legal intocmite;

conducerea curenta a evidentei operative a capitalurilor proprii;

delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale in ceea ce priveste aportul la capitalul social,

pe titularii respectivi, pe persoane fizice sau juridice aportatoare;

valorificarea eficienta a capitalurilor proprii prin plasamente rentabile;

conservarea si dezvoltarea capitalurilor proprii, urmarind prin aceasta realizarea

autonomiei financiare si intarirea pozitiei financiare a intreprinderii.
La organizarea contabilitatii capitalurilor trebuie avuti in vedere si cativa factori
specifici:

tipul unitatii patrimoniale influenteaza modul de organizare a contabilitatii acestei

sectiuni datorita particularitatilor pe care le reprezinta diferitele tipuri de unitati
patrimoniale (regii autonome, societati comerciale, intreprinzatori individuali, institutii
publice);

forma de organizare juridica a unitatii patrimoniale (S.A., S.R.L., S.N.C., etc) si

indeosebi a societatii comerciale;

compozitia si structura capitalului (autohton-n lei, din strainatate-n valuta).

CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
In cadrul acestui capitol ne-am propus sa urmarim structura capitalurilor si modul
de constituire si modificare a acestora. Obiectivul fundamental al acestei contabilitati il
reprezinta evidentierea marimii si miscarii capitalurilor. Astfel, societatiile, urmaresc
dimensionarea corecta a marimii capitalului social, valorificarea capitalului prin
41

plasamente rentabile, asigurarea realizarii autonomiei financiare a societatii prin

conservarea si dezvoltarea capitalurilor proprii.
Pentru organizarea contabilitatii capitalurilor trebuie sa se tina seama de tipul de
societate si de forma de organizare a acesteia.
Dupa cum am descris si in capitolul precedent, din categoria capitalurilor proprii fac
parte urmatoarele categorii de capitaluri:

Capitalul social

Prime de capital

Rezerve din reevaluare

Rezerve

Rezultatul reportat

Rezultatul exercitiului

3.1 REPERE LEGISLATIVE PRIVIND CAPITALURILE PROPRII

Din momentul infintarii societatii si pe parcursul desfasurarii activitatii sale,
capitalul social al acesteia parcurge mai multe etape :

Constituirea capitalului social.

Subscrierea capiatlului social.

Reducerea capitalului social.

Majorarea capitalului social.

Toate aceste etape le vom detalia in cadrul acestui capitol.
In cadrul acestui subcapitol vom prezenta reperele legislative cu privire la etapele

parcurse de capitalul social pe parcursul constituirii si derularii activitatii scoietatii

comerciale.
1. Constituirea capitalului social.
Constituirea capitalului social se va face in momentul infintarii societatii
comerciale si va fi prevazut in actul constitutiv al societatii.
Legea 31/1990 cu modificarile aferente prin Legea 441/2006
TITLUL II CAPITOLUL 1
ART.7 d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in
natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata

42

se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor
sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau.
ART. 8 d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un
capital autorizat, cuantumul acestuia.
2. Subscrierea capitalului social.
In functie de tipul societatii comerciale subscrierea capitalului difera astfel:
o Societate pe actiuni.
ART. 9 (1) Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a
capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
(2) In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti
semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de
30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:
a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data
inmatricularii societatii;
b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data
inmatricularii.
o SCS;SNS;SRL.
ART.9 ^ 1 Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu
raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social
subscris.
3. Marimea capitalului social.
Marimea capitalului difera ,conform prevederilor legale , in functie de tipul de
functionare a societatii.Astfel vom avea :
o SA; SCA.
ART. 10 (1) Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe
actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2
ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest
cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.
o SRL.
ART.11 (1) Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de
200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.
4. Aporturile la capitalul social.
ART. 68 Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi.

43

ART.69 Daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui
reintregit sau redus inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.
5. Micsorarea capitalului social.
ART. 207 (1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi,
prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea
capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
ART. 209 Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea
capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul
actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.
6. Majorarea capitalului social.
ART. 210 (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin
majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar
si/sau in natura.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a
majora capitalul social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata
numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
ART. 212 (1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea
dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.
ART. 213 Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori
mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de
preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
ART. 215 (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea
generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai
multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.

44

(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din
nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele
persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
ART. 220 ^ 1 (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul,
poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data
inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala
determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social
subscris, existent in momentul autorizarii.
ART. 211 Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in
modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.
3.2 EVALUAREA CURENTA A CAPITALULUI PROPRIU
Capitalul social este sursa generata initial de aporturile in natura si in bani ale
asociatilor sau actionarilor.
Pe parcursul vietii societatii, capitalul social poate fi modificat ca urmare a
operatiilor de crestere si de reducere a capitalului.
In cadrul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni capitalul social este
reprezentat de actiuni egale ca valoare. In cadrul societatilor in nume colectiv, in comandit
simpla si la societatile cu raspundere limitata capitalul social este reprezentat de partile
sociale, egale ca valoare.
Evaluarea curenta a capitalului social presupune evaluarea titlurilor prin care
acesta se identifica: parti sociale si actiuni.
Capitalul social se evalueaza la valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale
care il formeaza. La constituirea societatilor, partilor sociale si actiunilor li se atribuie o
valoare nominala care este precizata in actul constitutiv si este imprimata pe fiecare titlu.
Cunoscind capitalul social si numarul de parti sociale (ps), respectiv de actiuni
emise (A) se poate determina valoarea nominala (VN) ca un raport intre aceste elemente:
VN/ A= Capital social/ nr. A
VN/ ps= Capital social/ nr. ps

45

La aceasta valoare se inregistreaza in contabilitate capitalul social.Valoarea

nominala a actiunilor reprezinta baza de calcul a dividendelor.
Incepand cu primele operatiuni, generatoare de rezultat valorile reale ale acestor
titluri sunt diferite de valoarea nominala.
In cazul sc. Mesterul Manole srl. vom prezenta in urmatorul tabel evaluarea
capitalului social repartizat pe numarul da asociati.
Fiind vorba de o societate cu raspundere limitata (SRL.) evaluarea capitalului la
valoarea nominala se va face dupa urmatoarea formula:
VN/ ps= Capital social/ nr. ps
Dupa cum am vazut si in prezentarea societatii capitalul social al sc. MESTERUL
MANOLE srl. este in valoare de 500 de lei impartit in 50 de parti sociale. In concluzie
VN/ ps = 500 lei / 50 ps. Rezulta ca VN = 10 LEI / O PARTE SOCIALA.
Nume asociati

Capital social

Nr. De parti

Valoare

Valoare totala

La infintare

sociale

nominala

parti sociale/lei

(50)/buc
10

p.s/lei
10

100

10

10

100

Valentin
Manole

10

10

100

Cristian
Manole Cornel
Manole Mircea

10
10

10
10

100
100

Manole Iosif
Mirel
Manole

500

Alaturi de valoarea nominala capitalurile se mai pot evalua si la urmatoarele

valori:

Valoarea de piata

Valoarea de rentabilitate

Valoarea contabila sau patrimoniala

I. Valoarea de piata este o valoare de cumparare - vanzare a actiunilor stabilita, de

regula, prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport
numit cotatie.

46

In mod concret, pretul de piata al unei actiuni este determinat de: dividendele
asteptate de actionari; stabilitatea financiara a intreprinderii; situatia activului industrial
al intreprinderii; situatia generala a pietei de capital si in limita ratei dobanzii in acel
moment opozabila pietei financiar - bancare.
O specificitate, prezenta in modelul contabil anglo - saxon, este stabilirea valorii de
piata a actiunilor, in special a actiunilor preferentiale. Pentru aceste actiuni, valoarea de
piata variaza invers proportional cu rata dobanzii practicata pe piata financiar - bancara.
Exemplu: Daca o intreprindere emite actiuni in valoare nominala de 1.000 unitati
monetare, pentru care ofera o rata de 9,5 % si ulterior se constata o crestere a dobanzii la
20 % pe piata financiar - bancara, posesorii vor cauta sa scape de ele in conditiile in care
valoarea de piata se micsoreaza.
In stransa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este
pretul de emisiune sau cursul de actiune care trebuie platit de catre toate persoanele care
subscriu actiunile in momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valoarea nominala, deci
cursul este alpari, iar daca este superior valorii nominale, avem curs suprapari, iar in
situatia inversa, subpari.
II. Valoarea de rentabilitate este o valoare bazata pe rezultatul intreprinderii. Ea
poate fi financiara si de randament.
a) Valoarea financiara ( VF ) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii
dividendului anual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata, sau ea corespunde
sumei totale care plasata la o dobanda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile
titlurilor.
VF = Dividendul distribuit pe o actiune/ Rata medie a dobanzii pe piata
Se precizeaza ca rata dobanzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu
venituri fixe (obligatiuni) majorate in functie de riscurile de curs (riscuri care sunt
nesemnificative, in principiu, pentru o actiune). In ceea ce priveste dividendul luat in calcul
este cel distribuit in cursul exercitiului sau media aritmetica a dividendelor distribuite in
cursul ultimelor cinci exercitii.
b) Valoarea de randament ( VR ) este valoarea corespunzatoare profitului net pe o
actiune care se poate capitaliza in cursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobanzii
de piata. Venitul titlurilor este egal cu dividendele plus cota parte unitara din profit
incorporata in rezerve.

47

VR = Dividendul distrib. pe o actiune + Cota parte din profit pe o actiune incorpor. In

rezerve
Rata medie a dobanzii pe piata
III. Valoarea patrimoniala consta in calculul valorii titlurilor pornind de la situatia
patrimoniala evidentiata in bilant. In acest sens, se disting valoarea matematica contabila,
valoarea matemetica intrinseca si valoarea de lichidare.
a) Valoarea matematica - contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera este egala cu
situatia contabila neta sau activul net contabil raportata la numarul de titluri.
Relatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma:
ANC = Activul real - Datoriile
sau:
ANC = Capitalurile proprii - Activele fictive
Activul real = Activul bilantier - Activele fictive
In componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: cheltuielile de
constituire a societatii inclusiv cele cu emisiunea de actiuni, activele de regularizare si
asimilate si primele privind rambursarea obligatiunilor.
b) Valoarea matematica - intrinseca a titlurilor se calculeaza impartind activul net
intrinsec la numarul de actiuni.
La randul sau, activul net intrinsec se determina pe baza relatiei:
Activul

Activul

net

intrinsec

net

Provizioane
+

contabil

pt riscuri si

Capital
-

cheltuieli

subscris
nevarsat

nejustificat
e
c) Valoarea de lichidare a titlurilor sau valoarea casata este cea care rezulta din vanzarea
fortata a intreprinderii intr-un interval limitat.
3.3 PURTATORII DE INFORMATII PRIVIND CAPITALURILE PROPRII
Ca purtatori de informatii privind capitalurile proprii vom aminti:

Bilantul contabil

Situatiile financiare (situatia modificarii capitalului social).

48

In cele ce urmeaza vom prezenta principalele caracteristici a celor doua document

in care apar specificate date informative cu privire la capitaluri.
Dupa cum am mentionat anterior , bilantul contabil este unul dintre documentele in
care sunt evidentiate evolutiile capitalurilor pe parcursul unui an.
BILANTUL este un instrument specifici contabilitati, cu ajutorul caruia se prezinta
existenta elementelor patrimoniale si a rezultatului exercitiului obtinut de agentul
economic la un moment dat.
Elementele patrimoniale prezentate sunt constituite din elemente de activ si de
pasiv sau ultilizari si resurse , iar rezultatul din profit sau pierdere.
In practica se cunosc doua scheme de bilant, una sub forma de tablou cu doua
parti: partea stanga, ACTIVUL, si partea dreapta, PASIVUL, numita si schema
orizontala de bilant, si modelul sub forma listei verticale sau schema bilantului vertical.
Primul model prezentat este cel al bilantului cu sectiuni separate, model care se
bazeaza pe ecuatia:

ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII

Bilant contabil incheiat la data...
ACTIV

PASIV

I. ACTIVE IMOBILIZATE

I. CAPITALURI SI REZERVE
II. PROVIZIOANE.

II. ACTIVE CIRCULANTE

III. CHELTUIELI IN AVANS

III. DATORII
IV. VENITURI IN AVANS

O alta schema de prezentare a bilantului este cea a bilantului sub forma lista sau
diferenta, care se bazeaza pe ecuatia:
ACTIV DATORII = CAPITALURI PROPRII
Formatul simplificat al acestui tip de bilant este:
Bilant contabil incheiat la data...
ELEMENTE
A.) ACTIVE IMOBILIZATE
B.)+ACTIVE CIRCULANTE
C.) +CHELTUIELI IN AVANS
49

D.) DATORII CURENTE (CE TREBUIE PLATITE INTR-UN

AN)
E) ACTIV CIRCULANT NET (B+C-D-I)
F) TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E)
G.) DATORII PE TERMEN LUNG (CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PER. 1 AN)
H.) PROVIZIOANE
I.) VENITURI IN AVANS
J.) = CAPITAL SI REZERVE
Bilantul sub forma de tablou cu doua parti pune in evidenta egalitatea intre
resurse si utilizari, iar modelul de bilant sub forma listei verticale ordoneaza structurile
patrimoniale in active, datorii, capitaluri, rezerve si alte componente ale situatiei nete,
finalitatea fiind prezentarea situatiei nete a patrimoniului.
Cel de al doilea document de evidentiere a capitalului este reprezentat de situatia
financiara,mai precis de situatia modificarii capitalurilor proprii.
Conform IAS 1 ,modificarile capitalurilor proprii aparute intre inceputul si sfarsitul
exercitiului financiar, reflecta cresterea sau reducerea activului net in cursul acelei
perioade, cu exceptia modificarilor rezultate din tranzactii cu proprietarii care actioneaza in
calitatea lor de proprietari si a costurilor de tranzactionare legate direct de astfel de
tranzactii.Modificarea globala a capitalurilor proprii in timpul unei perioade,reprezinta
valoarea totala a veniturilor si cheltuielilor, inclusiv castigurile si pierderile generate de
activitatiile entitatii pe parcursul acelei perioade.
In continutul situatiei modificarii capitalurilor propriitrebuie sa fie prezentate:

Rezultatul global aferent exercitiului respectiv ,atat pentru proprietarii

societatii mama cat si pentru interesul minoritar.

Efectul aplicarii retroactive sau al retractarii retroactive pentru fiecare

componenta a capitalului propriu.

Pentru fiecare componenta a capitalului propriu , o reconciliere intre valoarea

contabila de la inceput si cea de la sfarsitul exercitiului.

Valoarea dividendelor recunoscute ca distribuiri catre proprietari in cursul

periadei , daca aceasta informatie nu a fost prezentata in note contabile.

Valoarea pe actiune, daca aceasta informatie nu a fost prezentata in continutul

notelor.

3.4 CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

50

In structura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil fiind

constituit la infiintarea societatii, prin aportul in natura si/sau in numerar al proprietarilor
sau asociatilor. Fiind un capital investit, asa cum se afirma in modelul contabil anglo saxon, capitalul social reprezinta creante reziduale (rezidual claim), in sensul ca la
lichidarea unei societati comerciale se achita mai intai drepturile creditorilor (si alte
obligatii), iar ce ramane dupa ce acestea sunt complet satisfacute, revine proprietarilor sau
asociatilor.
Capitalul social se imparte in capital subscris nevarsat si capital subscris varsat.
Capitalul subscris nevarsat este capitalul pe care proprietarii sau asociatii s-au angajat sa-l
puna la dispozitia intreprinderii societare. In masura in care capitalul este eliberat sau
capitalizat efectiv in bani si/sau in natura, el devine capital subscris varsat.
In cadrul societatilor comerciale pe actiuni, pentru aporturile in numerar, constituirea
capitalului social in raport de stabilirea conditiilor pentru realizarea aportului se
delimiteaza in trei pasi succesivi, cum sunt: subscrierea fara apelare, adic fara
nominalizare la plata; subscrierea cu apelare fara varsare; subscrierea cu apelare si varsare.
In mod corespunzator, capitalul social se diferentiaza in : capital subscris neapelat;
capital subscris apelat si nevarsat; capital subscris apelat si varsat.
Capitalul social este divizat in actiuni sau parti sociale, in raport de natura juridica
si economico - financiara a societatilor comerciale.
In tabelul de mai jos vom vedea pentru cele 5 tipuri de societati, modul de divizare
a capitalului social( actiuni sau parti sociale), actele constitutive necesare precum si
capitalul social minim necesar prevazut in cazul anumitor tipuri de societati.

EXPLICATIE
Tip de societate
Modul de

SNC
De persoane
Parti sociale

TIPURI DE SOCIETATE
SCS
SCA
SA
SRL
De persoane De capitaluri De capitaluri Mixta
Parti sociale Capitalul
Capitalul
Parti sociale

divizare al

cu valoare

cu valoare

divizat in

divizat in

valoare

capitalului

minima

minima

actiuni

actiuni

minima de

social
Acte de

10lei
Contract de

10lei
Contract de

Contract de

Contract de

10lei
Contract de

infiintare

societate

societate

societate si

societate si

societate si

necesare
Capital social

Nu se

Nu se

statut
Minim 900

statut
Minim 900

statut*
Minim

51

minim prevazut

prevede

prevede

lei

lei

200lei

Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor in comandita pe actiuni si

pe actiuni, fractiune care este in mod necesar un titlu de valoare, de valoare egala. Din
punct de vedere juridic actiunea este insemnul prin care dreptul actionarului este
incorporat, adic un titlu de credit constatator al drepturilor si obligatiilor care decurg din
calitatea de actionar.
Conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, actiunile vor cuprinde:
denumirea si durata societatii, durata contractului de societate; numarul din registrul
comertului in care este inregistrata societatea; capitalul social; numarul actiunilor si
numarul de ordine; valoarea nominala a actiunilor si a varsamintelor efectuate;
avantajele acordate fondatorilor. Asa cum se statueaza in Legea nr. 31/1990 a societatilor
comerciale, actiunile se impart in actiuni la purtator si actiuni nominative.

Actiunile la purtator se caracterizeaza prin aceea ca sunt dotate cu posibilitatea de a

circula;

circulatia atiunilor nominative este supusa unor formalitati de inregistrare in registrul

actionarilor tinut la sediul societatii, si atunci cand capitalul a fost varsat in intregime.
Societatile pe actiuni pot emite, pe langa actiunile ordinare, si actiuni preferentiale

cu dividend prioritar fara drept de vot. Actiunile preferentiale nu pot depasi o patrime din
capitalul social si au aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.
Capitalul social al societatilor comerciale, altele decat pe actiuni, se imparte in
parti sau cote sociale cu valoare egala. Acestea sunt reprezentate de un certificat eliberat
fiecarui asociat care cuprinde: denumirea societatii si capitalul social, numarul si valoarea
unitara a partilor sociale, precum si numele titularului lor.
De asemenea, va trebui sa contina si modul restrictiv de circulatie al acestora
recunoscut fiind ca potrivit normelor legale in vigoare cesiunea cotelor sociale este
ingradita. Fata de terti partile sociale nu pot fi cesionate, numai daca o asemenea operatie a
fost permisa prin contractul de societate. De asemenea, ele pot fi cesionate pe baza deciziei
generale a asociatilor, adoptata in unanimitate. Cesiunea nu elibereaza pe asociatul cedent
de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital. Intre asociati, partile sociale
sunt transferabile fara nici o limitare sau aprobare.
Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social se poate majora prin
emisiunea de actiuni noi si prin operatii interne (incorporarea de rezerve, capitalizarea
profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni in actiuni). De asemenea,
52

capitalul se poate micsora prin rambursarea catre asociati a unei parti din capital, prin
rascumpararea de actiuni, prin acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente si
prin alte operatii potrivit legii.
3.4.1. Contabilitatea constituirii capitalului social
In plan economico-financiar ,infintarea societatii coincide cu actul initial de
constituire a capitalului social.
In mod practic ,constituirea capitalului social presupune subscrierea de aport de catre
actionari sau asociati ,aport care poate fi in natura sau in bani ,dupa caz.
Actul de subscriere presupune angajarea de catre asociati sau actionarei, in actul de
constituire, la o contributie fie ea in bani sau natura,in vederea infintarii societatii
comerciale.
Legea 31/1990 privind societatiile comerciale ,prevede ca la constituirea societatii
,subscrierea capitalului sa fie integrala.
Datorita decalajului in timp care poate exista intre acul de subscriere si cel de
depunere efectiva , capitalul social se imparte in doua parti:

capital social subscris nevarsat ( 1011)

capital social subscris varsat ( 1012) .

Modul de subscriere si varsare a capitalului social difera in functie de tipul societatii

comerciale dupa cum urmeaza:

SNC si SCS data de varsare a capitalului social este stabilita prin contractul de
societate.

SRL de regula capitalul subscris se varsa integral inainte de inceperea formalitatii de

constituire.

SA si SCA capitalul se subscrie in mod integral iar fiecare actionar trebuie sa verse
30% din capitalul subscris.Diferenta de capital va fi varsata in termen de 12 luni de la
data inmatricularii ( in cazul aporturilor in numerar) , respectiv in termen de 2 ani ( in
cazul aporturilor in natura ).
In cazul in care asociatii nu fc intermen varsamintele la capitalul subscris, ei sunt

obligati la plata unor dobanzi legale pentru durata intarzierii si deasemenea vor raspunde
pentru daunele provocate societatii.

53

Guvernul este cel care stabileste ,cel mult odata la doi ani, valoarea minima a
capitalului social in functie de tipul de societate.
In tabelul urmator vom evidentia marimea minima a capitalului social stabilit de
guvern in functie se tipul societatii .
Tip societate

SCS

SNC

SRL

SCA

SA

indicatori
Reprezentarea

Parti sociale

Parti

Parti

Actiuni

Actiuni

Capitalului
Marimea min.

sociale
-

sociale
200 lei

2.500 lei

2.500 lei

a capitalului
Valoarea

10 lei

1 leu

1 leu

Max. 50

Min .5

Min .5

Nelimitata

Limitata

Pt.comanditati

Limitata la

Nelimitata si

si

la

Nelimitata si

totalul

solidara

solidara

aporturile

solidara

aporturilor.

lor

Pt.comanditari

nominala min
A actiuni/ parti
sociale
Numarul de

Proprietari
Responsabilitatea Pt.comanditati
Proprietarilor.

Pt.comanditari
Limitata la

Limitata la

aporturile lor.

aporturile lor.

Contabilitate capitalului social se tine cu ajutorul contului 101 capitalul societatii

care se divide in doua conturi analitice 1011- capital subscris nevarsat si 1012- capital
subscris varsat.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului subscris, varsat si nevarsat, in
natura si/sau numerar, de catre actionarii/asociatii unei entitati, precum si a majorarii sau
reducerii capitalului, potrivit legii. In functie de forma juridica a entitatii se inscrie:
capitalul social, patrimoniul regiei etc.
Contabilitatea analitica a capitalului se tine pe actionari/asociati, evidentiindu-se
numarul si valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale subscrise sau varsate.
In creditul acestui cont se inregistreaza:

54

capitalul subscris de actionari/asociati, in natura si/sau numerar, capitalul majorat

prin subscrierea sau emisiunea de noi actiuni/parti sociale, precum si capitalul
preluat in urma operatiunilor de reorganizare, potrivit legii (456);

profitul contabil realizat in exercitiile financiare precedente, utilizat ca sursa de

majorare a capitalului social (117);

rezervele destinate majorarii capitalului, potrivit legii, inclusiv cele corespunzatoare

instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajatilor (106);

primele de capital, incorporate in capitalul social (104).

In debitul contului se inregistreaza:

capitalul retras de actionari/asociati, precum si capitalul lichidat cu ocazia

operatiunilor de reorganizare a entitatilor, potrivit legii (456);

acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile financiare precedente,

care

reduc

capitalul

social,

conform

hotararii

adunarii

generale

actionarilor/asociatilor (117);

reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor proprii rascumparate si

anulate, potrivit legii (109);

diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate

si valoarea lor de rascumparare (141).

Soldul creditor al contului reprezinta capitalul subscris, varsat sau nevarsat.

Principalele operatii privind constituirea capitalului social sunt reflectate in contabilitate cu
ajutorul urmatoarelor conturi :

Subscrierea capitalului social

456

Decontari cu asociatii

1011
Capital subscris nevarsat

privind capitalurile

Depunerea capitalului subscris

pentru aporturi in numerar :
%

456

55

512

Decontari cu asociatii

Banca

privind capitalurile

531
Casa
pentru aporturi in natura:

456

212

Decontari cu asociatii

Constructii

privind capitalurile

301
Materii prime
213
Utilaje

Regularizarea capitalului subscris varsat

1011

1012

Capital subscris nevarsat

Capital subscris varsat

EXEMPLU:
Dupa cum am vazut si in capitolele precedente in anul 2008 se ia decizia
constituirii societatii comerciale sc MESTERUL MANOLE care functioneaza dupa
primcipiile societatii cu raspundere limitata.La constituitrea societatii se decide de catre cei
cinci asociati varsarea unui capital social in valoare de 500 lei prin aport in numerar.
Acest capital social se imparte in 50 de parti sociale a cate 10 lei fiecare parte sociala dupa
cum urmeaza:
Nume asociati

Capital social

Nr. De parti

Valoare

Valoare totala

La infintare

sociale

nominala

parti sociale/lei

(50)/buc
10

p.s/lei
10

100

10

10

100

Manole Iosif
Mirel
Manole

500

56

Valentin
Manole

10

10

100

Cristian
Manole Cornel
Manole Mircea

10
10

10
10

100
100

Inregistrarile contabile specifice constituirii capitalului social :

In primul rand se va inregistra subscrierea capitalului social prin debitarea contului

1011 cu contul 456.Inregistrarea initiala se face in contul 1011 capital subscris
nevarsat intrucat intre subscriere si varsarea propriuzisa a capitalului exista o anumita
decalare in timp.
456

Decontari cu

1011

500

500

Capital subscris

asociatii
nevarsat
Dupa operatiunea de subscriere se va face depunerea capitalului subscris in termenele
prevazute de lege.
5121

456

Conturi la banca

Decontari cu

in lei

asociatii

500

500

500

500

In final se va face regularizarea capitalului social

1011

1012

Capital subscris

Capital subscris

nevarsat

varsat

3.4.2. contabilitatea operatiilor privind majorarea si micsorarea capitalului social

3.4.2.1. Contabilitatea operatiilor privind majorarea capitalului social
Pe parcursul derularii activitatii societatii, capitalul se modifica adesea in sensul
cresterii deoarece societatile au nevoie de surse financiare noi pentru dezvoltare.

57

Cresterea de capital nu se poate realiza decat atunci cand vechiul capital a fost in
intregime varsat.
Majorarea capitalului se poate realiza prin mai multe modalitati:

majorarea capitalului social prin aporturi in natura si / sau in numerar.

Majorarea capitalului social prin operatii interne

Majorarea capitalului social prin conversia unui angajament financiar in capital

Majorarea capitalului social prin dubla crestere simultana de capital.

3.4.2.1.1. majorarea capitalului social prin aporturi in natura si / sau in numerar.

O asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru
finantarea investitiilor sau consolidarea situatiei financiare. Modalitatea financiara de
crestere se asigura prin aporturi noi :

in numerar

in natura.

a) Aporturile in numerar
Cresterea capitalului printr-un aport in numerar presupune emisiunea de noi actiuni
pana la nivelul asteptat , actiuni ce trebuie subscrise.Acest tip de crestere se poate efectua
dupa doua metode:

Cresterea valorii nominale a actiunilor existente

Aplicand aceasta metoda se evita cresterea numarului initial de actiuni si modificarea

echilibrului dintre actionari .Ea devine aplicabila prin consimtamantul unanim al

actionarilor.

Emisiunea de noi actiuni.

Aceasta metoda impune din partea societatii sa isi stabileasca pretul de emisiune

(PE) pentru noile catiuni.pentru ca aceasta operatiune sa fie realizata trebuie ca PE sa fie
mai mic sau cel mult egal cu valoarea actiunilor vechi.
Emisiunea de noi actiuni ridica problema protectiei vechilor actionari. Aceasta
pentru faptul ca valoarea de emisiune a noilor actiuni afecteaza integritatea valorii
contabile a actiunilor vechi.
Protectia actionarilor se poate realiza pe doua cai:

Prin prima de emisie (PE)

58

Prin dreptul de subscriere (DS)

1.

Prima de emisie
Prima de emisie are ca scop egalizarea drepturilor actionarilor vechi si noi.Ea
reprezinta pretul platit de noii actionari pentru dreptul de dobandire a noilor actiuni.In acest
caz prima de emisie trebuie sa fie mai mare decat valoarea nominala a actiunilor.
In acet caz vom avea urmatoarele inregistrari contabile:
- subscrierea actiunilor
456

Decontari cu actionarii/

1011

asociatii

Capital subscris nevarsat

1041
Prime de emisie

- realizarea aportului
5121

Banca

456
Decontari cu actionarii/
asociatii

- regularizarea capitalului
1011

Capital subscris nevarsat

2.

1012
Capital subscris varsat

Dreptul preferential de subscriere (DS)

Drepturile de subscriere reprezinta titluri de valoare negociabile a caror valoare se
calculeaza ca diferenta intre valoarea contabila a unei actiuni inainte si dupa emiterea de
noi actiuni.
Acest DS al vechilor actionari este recunoscut acestora proportional cu numarul de actiuni
vechi.Fiecare actiune veche avand atasat un DS.
Problema protectiei propriu-zise a vechilor actionari apare in cazul in care noile
actiuni au valoarea de emisiune mai mica decat valoarea contabila a vechilor actiuni. In
asemenea situatii, pentru diferenta de valoare aferenta unei actiuni, se acorda vechilor
actionari cate un D.S., deci un numar de D.S.-uri egal cu numarul actiunilor detinute. Daca
valoarea de emisiune este mai mare decat cea nominala, dar mai mica decat valoarea
contabila initiala se impune utilizarea D.S.-urilor, precum si inregistrarea primei de
emisiune stabilita ca diferenta intre valoarea de emisiune si cea nominala.

59

Actionarii pot utiliza DS-surile pentru achizitionarea de noi actiuni sau pot sa le
cedeze altor persoane interesate care nu dispun de DS-uri suficiente.
In acest caz vom avea urmatoarele inregistrari contabile:
- subscrierea actiunilor noi
456

Decontari cu actionarii/

1011
Capital subscris nevarsat

asociatii
- realizarea aportului
5121

Banca

456
Decontari cu actionarii/
asociatii

- regularizarea capitalului
1011

Capital subscris nevarsat

1012
Capital subscris varsat

b) Aporturi in natura
In cazul adoptarii acestei metode de majorare a capitalului nu se mai pune problema
protectiei vechilor actionari.
Cresterea capitalului prin aporturi in natura presupune evaluarea de catre experti a
bunurilor aportate . Diferenta dintre valoarea aporturilor si valoarea nominala a actiunilor
emise si distribuite aportorilor se va inregistra la prime de aport.
In cazul acestei metode vom avea urmatoarele inregistrari contabile :
- subscrierea aportului
456

Decontari cu actionarii/

1011

asociatii

Capital subscris nevarsat

1043
Prime de aport

- realizarea aportului
211

Terenuri si amenajari de

Decontari cu actionarii/

terenuri
- regularizare capital
1011

456
asociatii

1012

60

Capital subscris nevarsat

Capital subscris varsat

3.4.2.1.2.Contabilitatea majorarii capitalului social prin operatii interne

Majorarea capitalului social prin intermediul operatiilor interne presupune incorporarea:

Rezervelor

Primelor legate de capital

Rezerve din reevaluare

Profitului net din exercitul incheiat.

Rezultatul reportat
Procedural, cresterea de capital se poate realiza prin crearea de noi titluri atribuite

gratuit vechilor actionari sau prin cresterea valorii nominale a vechilor actiuni. Se
precizeaza ca in conditiile unui astfel de mod de majorare de capital, averea reala a
societatii nu se modifica.
Protectia financiara a vechilor actionari, in conditiile in care se emit noi actiuni, este
asigurata prin detinerea de catre acestia a drepturilor de atribuire (DA) ca titluri
negociabile. Subscriptorii noilor actiuni pot fi atat vechii actionari care utilizeaza drepturile
lor, cat si noii actionari cu conditia ca acestia sa cumpere DA-uri la paritatea necesara.
Mecanismul de calcul si functionare a DA - urilor este in principiu similar cu cel al
DS - urilor. Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a unui drept de atribuire este:
DA = C/ C+C * V
unde:
C - numarul de actiuni vechi
C - numarul de actiuni noi de emis
V - valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor actiuni
Principalele inregistrari contabile in cazul utilizarii acestei metode de majorare a
capitalurilor sunt:
- incorporarea rezervelor in capital
106

rezerve
- incorporarea primelor legate de capital
104
Prime de capital

1012
Capital subscris varsat

1012
Capital subscris varsat
61

- incorporarea rezervelor din reevaluare

105

Rezerve din reevaluare

- incorporarea profitului net obtinut din exercitiul incheiat
129

Capital subscris varsat

Repartizarea profitului
- incoroprarea rezultatului reportat
117

1012

1012
Capital subscris varsat

Rezultatul reportat

1012
Capital subscris varsat

3.4.2.1.3. contabilitatea majorarii capitalului social prin conversia unui angajament

financiar in capital
Pe aceasta cale se asigura cresterea capitalului social prin diminuarea datoriilor fara a
apela direct la trezorerie. Aceasta conversie trebuie sa fie dorita si motivata de obligatari
pentru a deveni actionari. Purtatorul de obligatiuni ca titluri de valoare cu doband fixa
trebuie sa fie interesat sa le transforme in titluri cu venit variabil (dividende). in acest scop,
actiunile emise trebuie sa aiba o valoare teoretica apropiata de cea a obligatiunilor.
Diferenta dintre valoarea nominala totala a obligatiunilor convertite si valoarea totala
a actiunilor noi emise ca echivalent se inregistreaza ca prime de emisiune.
Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari deoarece obligatarii
ca subscriptori ai noilor actiuni sunt creditorii societatii comerciale.
Inregistrarile contabile sunt .
161

Imprumuturi din emisiune

1012

de obligatiuni

Capital subscris varsat

1044
Prime de conversie a

obligatiunilor in actiuni.
3.4.2.1.4. Contabilitatea majorarii capitalului social prin dubla crestere simultana de
capital
Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor , primelor
de capital sau diferentelor din reevaluare si prin aporturi in numerar.
Drepturile de subscriptie si cele de atribuire sunt rezervate in mod exclusiv vechilor
actionari.
EXEMPLU:

62

In luna iulie a anului 2009 se hotaraste in cadrul adunarii generale a asociatilor

majorarea capitalului social in vederea consolidarii situatiei financiare.
In acest sens se decide majorarea capitalului social prin aporturi in numerar in
valoare de 1.000 lei prin cresterea valorii nominale a partilor sociale existente.
Capitalul social va suferi urmatoarele modificari:

Inainte de cresterea capitalului social avem 50 de PS. In valoare de 10 lei /PS

Dupa cresterea capitalului social societatea va avea tot 50 de PS dar cu o valoare de 30

lei /PS.

Rezulta ca capitalul social va avea o valoare de 1.500 lei.

- subscrierea valorii de 1.000 lei pentru cresterea capitalului social

456

Decontari cu

1011

1000

1000

1.000

1.000

Capital subscris

asociatii
nevarsat
- efectuarea varsamintelor efectuate de catre asociati
531

Casa

456
Decontari cu

asociatii
- transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat
1011

1012

Capital subscris

Capital subscris

nevarsat

varsat

1.000

1.000

Deasemenea se hotaraste majorarea capitalului social printr-un aport in natura in

vederea procuarii de noi resurse pentru finantarea investitiilor.Acest aport se va concretiza
intr-un teren in valoare de 41.000 lei remunerat cu 20 PS a cate 1.500 lei /PS.Primele de
aport sunt incorporate ulterior la rezerve.

valoarea contabila a terenului este de 41.000 lei.

Majorarea capitalului social va fi de 30.000 lei (20x 1.500)

Prima de aport rezultata va fi de 11.000 (41.000-30.000).

- subscrierea capitalului social

456

Decontari cu

1011

asociatii

Capital subscris
nevarsat

41.000
30.000
11.000

63

1043
Prime de aport
- depunerea capitalului subscris
2111

Terenuri

456

41.000

41.000

30.000

30.000

11.000

11.000

Decontari cu
asociatii

- regularizarea capitalului social

1011

1012

Capital subscris

Capital subscris

nevarsat

varsat

- incorporarea rimelor de aport la rezerve

1043

Prime de aport

106
rezerve

3.4.2.2. Contabilitatea operatiilor privind reducerile de capital

Exista uneori situatii in care societatiile procedeaza la reducerea capitalului si
anume:
a) realizeaza pierderi insemnate ce nu pot fi acoperite din rezerve sau din profiturile
perioadelor viitoare;
b) isi reduce semnificativ activitatea si marimea capitalului initial nu se mai justifica;
c) se vand o parte din activele societatii, care nu mai sunt necerare;
d) se retrag o parte dintre asociati;
e) daca o parte din capital nu a fost varsata, societatea poate renunta la aceasta.
Reducerea de capital nu se poate realiza decat pana la nivelul minim al acestuia
stabilit de lege, pe tipuri de societati comerciale.
Cu exceptia cazurilor de acoperirea pierderilor si de renuntarea la partea nevarsata
de capital, celelalte modalitati de reducere generaza obligatia platii unor sume sau
restituirii unor bunuri catre asociati sau actionari.

64

3.4.2.2.1. contabilitatea micsorarii capitalului social prin anularea pierderilor

Acoperirea pierderilor exercitiului din capitalul social are loc numai in cazul in care
nu exista o alta modalitate de finantare.
Potrivit reglementarilor financiare si contabile pierderile se acopera in ordine prin:

Reportarea pentru exercitiul urmator pentru a fi acoperit din rezultatul pozitiv.

In aceasta situatie vom avea urmatoarele inregistrari contabile:

-in exercitiul curent reportarea pierderii curente

117

121

Rezultatul reportat
Profit si pierderi
- in exercitiul N+1 acoperirea pierderii din rezultatul pozitiv dupa impozitarea
exercitiului N+1 ,cu ocazia inchiderii contului 121 in luna ianuarie la deschiderea
exercitiului.
121

117

Profit si pierderi
Rezultatul reportat
Acoperirea pierderilor din rezervele legale create in acest scop

- in exercitiul N acumularea pierderii contabile

117

Rezultatul reportat
- in exercitiul N+1 acoperirea pierderilor din rezervele legale
1061

121
Profit si pierderi

Rezerve legale
Acoperirea pierderilor prin contributia asociatilor

117
Rezultatul reportat

- micsorarea capitalului social pentru acoperirea pierderilor acumulate

1012

117

Capital subscris varsat

Rezultatul reportat
- crearea creantei fata de actionari pentru partea de capital micsorata pentru inglobarea
pierderii:
456

Decontari cu

1011
Capital subscris nevarsat

actionarii/asociatii
- varsarea contributiei actionarilor
512
Banca

456
Decontari cu
actionarii/asociatii

- regularizarea capitalului
65

1011

1012

Capital subscris nevarsat

Capital subscris varsat
Obs. In aceasta situatie ,micsorarea capitalului social este doar una temporare, prin
varsarea contributiei actionarilor ,marimea sa revenind la valoarea initiala.

Acoperirea pierderilor din capitalul social ,in cazul in care pierderile acumulate in
contul 117 sunt semnificative si totodata s-au epuizat cele trei variante prezentate
mei sus.
Practic ,apelul la capitalul social intervine in cazul in care nivelul pierderilor

reportate este prea mare pentru a putea fi acoperite din beneficiile exercitiilor viitoare.
Modalitatile contabile si financiare folosite pentru finantarea pierderilor direct din
capitalul social sunt:

Reducerea valorii nominale a actiunilor

Anularea numarului de actiuni

Indiferent de solutia retinuta, se debiteaza contul 1012 Capital subscris varsat

si se crediteaza contul 117 Rezultatul reportat.

In continuare vom prezenta un caz particular numit miscarea acordeonului.
O societate care lucreaza in pierdere si doreste sa majoreze capitalul, poate apela
la tehnica financiar - contabila in doi pasi succesivi:
a) reducerea capitalului pentru a acoperi pierderile;
b) majorarea capitalului prin incorporarea rezervelor sau prin emiterea de noi actiuni.
Aceast dubla operatie este cunoscuta sub denumirea de miscarea
acordeonului sau insanatosire financiara.
Majorarea capitalului prin incorporarea de rezerve are loc in cazurile in care
pierderile nu depasesc 50% din capital. In caz contrar, cresterea se acopera din emisiunea
de noi actiuni sau chiar conversia obligatiunilor in actiuni.
Primul pas, micsorarea capitalului genereaza inregistrarea privind debitarea
contului 1012 Capital subscris varsat si creditarea contului 117 Rezultatul reportat.
Cel de al doilea pas, finantarea cresterii capitalului impune inregistrarile
specifice incorporarii rezervelor in capital sau emiterii de noi actiuni reprezentative.
3.4.2.2.2. contabilitatea micsorarii capitalului social prin rambursarea unei fractiuni din
marimea acestuia catre asociati
Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este supraproportionat
fata de activitatea sa, atunci cand se reduc investitiile dintr-un sector de activitate sau cand
66

se decide realizarea (vanzarea) unei parti din activul societatii care nu este necesar
activitatii sale.
Diminuarea capitalului social se realizeaza prin:

reducerea numarului de actiuni si mentinerea valorii nominale.

reducerea valorii nominale a actiunilor si mentinerea numarului de actiuni.

In cazul in care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau numarul de actiuni

prin rambursarea catre actionari, fiecare actionar primeste o suma proportionala cu

numarul de actiuni pe care il detine.
In cadrul acestei metode vom avea urmatoarele inregistrari contabile:
consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului
1012

456

Capital subscris varsat

Decontari cu
asociatii/actionarii

Rambursarea catre asociati/actionari a obligatiei

456

Decontari cu

512
banca

asociatii/actionarii
3.4.2.2.3. contabilitatea micsorarii capitalului social prin rascumpararea propriilor
actiuni
In principiu nu este admisa cumpararea de catre societate a propriilor sale actiuni.
Totusi, in anumite cazuri legislatia admite rascumpararea propriilor actiuni cu scopul de a
fi anulate, distribuite salariatilor sau vandute tertilor.
Asa cum prevede art.69 din Legea nr. 31 privind societatile comerciale Societatea
nu va putea dobandi propriile sale actiuni, nici acorda imprumuturi sau avansuri asupra lor,
in afara de cazul in care adunarea generala a actionarilor hotaraste altfel, cu votul
actionarilor care reprezinta doua treimi din capitalul social
In cadrul acestei metode vom avea urmatoarele inregistrari contabile:
-

rascumpararea propriilor actiuni

502

512

Actiuni proprii
banca
anularea actiunilor rascumparate cand valoarea lor nominala este mai mare decat
valoarea de rascumparare
1012

67

Capital subscris varsat

502
Actiuni proprii
7641
Venituri dinimobilizari

financiare cedate
anulaea actiunilor rascumarate cand valoarea loe nominala este mai mica decat
valoarea de rascumparare

502

1012

Actiuni proprii

Capital subscris varsat

6641
Pierderi din imobilizari
financiare cedate.
EXEMPLU:
La sfarsitul anului 2009 societatea inregistreaza o pierdere de 29.158 lei.In cadrul
adunarii generale a asociatilor se hotaraste micsorarea capitalului social pentru anularea
unei parti din pierderile reportate in valoare de 18.108 lei.
-micsorarea capitalului social pentru acoperirea pierderii acumulate
1012

117

Capital subscris

Rezultatul

varsat

reportat

18.108

18.108

Tot la sfarsitul anului 2009 doi dintre asociati , MANOLE CRISTIAN si MANOLE
CORNEL, hotarasc retragerea din societate.
In aceasta situatie li se va rambursa celor doi asociati parte din capital in functie de
partile sociale pe care le detin.
In momentul hotararii retragerii acestora capitalul social are o valoare de 12.892 de
lei in urma ultimei reduceri pentru acoperirea unei parti din pierderile inregistrate.
-

CS = 12.892 LEI impartit in 50 PS

Fiecare asociat detine 10 PS a cate 257.84 lei/buc.

CS se va micsora cu suma de 5156.8 lei.(echivalentul a 20 PS).

- achitarea obligatiilor fata de asociatii care s-au retras
456
Decontari cu

531

5156.8

5156.8

Casa
68

asociatii
- diminuarea capitalului social prin retragerea celor doi asociati
1012

456

Capital subscris

Decontari cu

varsat

asociatii

5156.8

5156.8

3.4.3. contabilitatea amortizarii capitalului social

Amortizarea capitalului consta in rambursarea depunerilor catre actionari fara
ca prin aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele
disponibile constituite sau prin afectarea unei parti din beneficiu. Ca reglementare,
amortizarea capitalului se efectueaza in virtutea unei dispozitii statutare sau prin decizia
adunarii generale extraordinare a actionarilor.
In scopul de a indica mentinerea capitalului de origine, rezerva sau beneficiul care
se substituie la fractiunea rambursata actionarilor este decontata prin crearea a doua
analitice in cadrul contului 1012 Capital subscris vrsat respectiv 1012.1Capital
neamortizat si 1012.2 Capital amortizat. Aceast ultima parte de capital este
indisponibila, iar actiunile echivalente nu participa la primul dividend si au un regim diferit
la partajul capitalului realizat la lichidarea societatii.
Schema inregistrarilor contabile se poate prezenta sub forma:
-

inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului

1012

Capital subscris varsat

456
Decontari cu actionarii/
asociatii

afectarea rezervelor la amortizare

1068

Alte rezerve
Capital amortizat
virearea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat
1012

Capital subscris varsat

-

1012.2

1012.1
Capital neamortizat

rambursarea efectiva a actiunilor

456
Decontari cu

512
Banca

asociatii/actionarii

69

3.5 CONTABILITATEA PRIMELOR DE CAPITAL

Primele legate de capital, denumite in mod curent prime de capital, rezulta din
operatiile de majorare a capitalului social, fie ca urmare a emisiunii de noi actiuni, fie prin
incorporarea unei parti din profitul realizat. Acestea mai pot rezulta de asemenea si in urma
fuzionarii a doua societati sau cu ocazia conversiei datoriilor in actiuni. In principal scopul
acestor prime este de a acoperi cheltuielile de emisiune a actiunilor si de a egaliza
drepturile noilor actionari cu cele ale vechilor actionari, respectiv de a egaliza drepturile de
proprietate in societatea nou creata sau in societatea absorbanta, in cazul fuziunilor.
Primele legate de capital reprezinta o resursa proprie si permanenta de finantare a activelor.
In functie de modul e constituire vom avea urmatoarele tipuri de prime de capital:

prime de emisie

prime de aport

prime de fuziune

prime de conversie

3.5.1. Contabilitatea primelor de emisie sau aport.

1)

Prime de emisiune: - de regula pretul noilor actiuni (valoarea de emisiune, de

vanzare) este mai mare decat valoarea lor nominala, iar diferenta dintre ele este
reprezentata de prima de emisiune. Aceasta diferenta este determinata de faptul ca noii
actionari trebuie sa plateasca cu ocazia intrarii in societate si o cota parte din rezervele,
rezultatele si fondurile acumulate de societate de-a lungul existentei sale.
2)

Prime de aport: - apar in situatiile in care majorarea capitalului social se face

prin aporturi in natura. In aceste cazuri are loc o evaluare a aporturilor pe baza careia se
calculeaza numarul actiunilor ce trebuie emise in schimbul bunurilor aportate. Primele de
aport se determina ca diferenta intre valoarea aporturilor in natura si valoarea nominala a
actiunilor emise.
In cadrul acestei grupe de prime vom avea urmatoarele inregistrari contabile:
-

emisiunea de actiuni cu prima de emisie

456

Decontari cu

1011

asociatii/actionarii

Capital subscis nevarsat

70

1041
-

Prime de emisiune sau aport

utilizarea unei parti din prima de emisie pentru acoperirea cheltuielilor cu emisiunea sau
vanzarea
1041

Prime de emisie sau aport

201
Cheltuieli de constituire

3.5.2. Contabilitatea primelor de fuziune si conversie

Prime de fuziune: - apar in cazul fuzionarii a doua sau mai multe societati,
modalitatea cea mai des intalnita in practica fiind cea a fuziunii prin absorbtie. Prima de
fuziune se calculeaza ca o diferenta intre valoarea contabila a actiunilor sau partilor sociale
si valoarea nominala a acestora si reprezinta una dintre etapele specifice fuziunilor.
Prime de conversie: - se calculeaza, atunci cand are loc conversia unor datorii fata
de terti in actiuni, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor emise si valoarea lor
nominala.
In cadrul acestor grupe de prime vom avea urmatoarele intregistrari contabile:
- constituirea primelor de fuziune
456

Decontari cu

1011

asociatii/actionarii

Capital subscis nevarsat

1042
Prime de fuziune

constituirea primelor de conversie

456

Decontari cu

1011

asociatii/actionarii

Capital subscis nevarsat

1043
Prime de conversie

utilizarea primelor de fuziune pentru acoperirea anumitor cheltuieli, majorarea

capitalului social sau incorporarea in alte rezerve
1042
Prime de fuziune

%
201
Cheltuieli ede constitiure
1012

71

Capital subscris varsat

1068
Alte rezerve
Contabilitatea primelor de capital se tine cu ajutorul contului 104.
Contul 104 Prime de capital face parte din grupa 10 Capital si rezerve si este un cont
de pasiv.

1041 Prime de emisiune

1042 Prime de fuziune/divizare

1043 Prime de aport

1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta primelor de emisiune, de fuziune/divizare, de

aport si de conversie a obligatiunilor in actiuni.
In creditul contului 104 Prime de capital se inregistreaza:

valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/divizarii, aportului la

capital si/sau din conversia obligatiunilor in actiuni (456).

In debitul contului 104 Prime de capital se inregistreaza:

primele de capital incorporate in capitalul social (101);

primele de capital transferate la rezerve (106);

pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din prime de capital,

potrivit legii (117).

Soldul creditor al contului reprezinta primele de capital netransferate la capital sau la

rezerve.
EXEMPLU:
In urma majorarii capitalului social prin aportul in natura ,care consta intr-un
teren ( situatie prezentata anterior ) a rezultat o prima de aport in valoare de 11.000 lei.
-subscrierea aportului la capitalul social
456

41.000

Decontari cu

1011

30.000

asociatii

Capital subscris

11.000

nevarsat
1041
Prima de aport

72

In urma hotararii asociatilor s-a decis incorporarea primei de aport la rezerve.

1043

Prime de aport

1068

11.000

11.000

Alte rezerve

3.6 CONTABILITATEA REZERVELOR DE CAPITAL

Rezervele reprezinta in principiu beneficii capitalizate in mod durabil de intreprindere
pana la o decizie contrara a organelor autorizate.
Rezervele consolideaza baza materiala a unitatii sporind capacitatea acesteia de a face
fata unor situatii nefavorabile si a eventualelor pierderi.
In principal rezervele se pot utiliza fie pentru majorarea capitalului social fie pentru
acoperirea eventualelor pierderi.Aceste rezerve se pot constitui din mai multe surse cum ar
fi :

beneficiile anului

diferente de reevaluare

prime de capital.

Dupa modul de constituire si utilizare rezervele se grupeaza astfel:

rezerve legale (1061)

rezerve sttutare ( 1063)

alte rezerve (1068)

1.

Rezerve legale
Acest tip de rezerve se constituie pentru protejarea capitalului social impotriva
pierderilor.
Rezervele legale se constituie in proportie de cel puin 5 % din profitul contabil
anual inainte de impozitare (profitul brut) pana la limita cand rezerva atinge 20 % din
capitalul social.
Se precizeaza ca sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de
rezerva sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, in limita a 5 % din profitul
anual, pana ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social.
Legea societilor comerciale prevede ca in rezervele legale se include si excedentul
obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca

73

acest excedent nu este intrebuintat la acoperirea cheltuielilor de emisiune sau destinat

amortizarilor.
In cadrul acestei grupe vom avea urmatoarele inregistrari contabile:
-

constituirea rezervelor in cursul sau la sfarsitul anuluidin profitul brut

129

1061

Repartizarea profitului
Rezerve legale
constituirea rezervelor legale din alte resurse ( prime de emisie) dupa
acoperirea cheltuielilor de constituire.
1041

1061

Prime de emisie
Rezerve legale
rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiilor anterioare
1061

Rezerve legale
2.

117
Rezultatul reportat

rezerve statutare
Rezervele statutare se constituie anual din beneficii nete ale unitatilor patrimoniale,
conform prevederilor din statutul acestora. Ele pot avea ca scop temperarea asociatilor de a
pretinde dividende in dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale intreprinderii privind
functionarea sa normala.

3.

alte rezerve
Alte rezerve prevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama
beneficiilor si din alte surse, cum sunt primele legate de capital, fiind destinate acoperirii
pierderilor, cresterii capitalului social, acordarii de dividende si in anii de exercitiu
financiar care se incheie cu pierderi, pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre
societate si alte destinatii stabilite prin hotararea generala a asociatilor.
In cadrul ultimelor doua grupe vom avea urmatoarele inregistrari contabile:
-constituirea rezervelor statutare si a altor rezerve din profitul net
129

Repartizarea profitului

%
1063
Rezerve statutare
1068
Alte rezerve

-constituirea unor rezerve din rezultatul reportat

117

1068

74

Rezultatul reportat
- incorporarea altor rezerve in capitalul social
1068

Alte rezerva

Alte rezerve
- acordarea de dividende din resurse disponibile
1068

1012
Capital subscris varsat

457

Alte rezerve
Dividende de plata
- majorarea altor rezerve prin transferul unei parti din rezervele din reevaluare
105

Rezerve din reevaluare

1068
Alte rezerve

In conformitate cu directivele europene ,potivit reglementarilor contabile romanesti

,se mai constituie urmatoarele categorii de rezerve:

rezerve de valoare justa

rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare

rezerve din conversie valutara.

Contabilitatea rezervelor se tine cu ajutorul contului 106.

Contul 106 Rezerve face parte din grupa 10 Capital si rezerve si este un cont de pasiv.
Subconturile aferente sunt:

1061 Rezerve legale

1063 Rezerve statutare sau contractuale

1064 Rezerve de valoare justa

1065 Rezervere reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare

1067 Rezerve din diferente de curs valutar in relatie cu investitia neta intr-o
entitate straina

1068 Alte rezerve

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezervelor constituite.

Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare

sau contractuale, rezerve de valoare justa, rezerve reprezentand surplusul realizat din
rezerve din reevaluare, rezerve din diferente de curs valutar in relatie cu investitia neta intro entitate straina si alte rezerve.
In creditul contului 106 Rezerve se inregistreaza:

profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curent repartizat la

rezerve in baza unor prevederi legale (129);
75

profitul net realizat in exercitiile anterioare, repartizat la rezerve, conform

hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor (117);

capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct in capitalul propriu,

atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat, respectiv la scoaterea din
evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe
masura folosirii activului de catre entitate (105);

primele de capital transferate la rezerve (104);

diferenta dintre valoarea participatiilor primite ca urmare a participarii in natura

la capitalul altor entitati si valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale si
necorporale care fac obiectul participatiei (261, 263, 265);

majorarea valorii participatiilor detinute in capitalul altor entitati, ca urmare a

incorporarii rezervelor in capitalul acestora (261, 263, 265);

valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajatilor (644);

cresterea valorii activelor financiare disponibile pentru vanzare, inclusa direct

in capitalul propriu, in cadrul situatiilor financiare consolidate (501);

partea cuvenita investitorului din rezervele inregistrate de intreprinderea

asociata in care se detin participatii, cu ocazia consolidarii prin metoda punerii
in echivalenta (264);

diferenta favorabila de schimb valutar, inregistrata la consolidare, in relatie cu

un element monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii intr-o
entitate straina (765);

castigurile legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii,

transferate la rezerve (141).

In debitul contului 106 Rezerve se inregistreaza:

rezervele

destinate

majorarii

capitalului,

potrivit

legii,

inclusiv

cele

corespunzatoare instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajatilor (101);

diferenta dintre valoarea participatiilor primite ca urmare a participarii in natura

la capitalul altor entitati si valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale si
necorporale care au facut obiectul participatiei, transferata la venituri cu ocazia
cedarii participatiilor respective (764);

76

rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile inregistrate in

exercitiile

precedente,

conform

hotararii

adunarii

generale

actionarilor/asociatilor (117);

decontarea capitalurilor proprii catre actionari/asociati, in cazul operatiunilor de

reorganizare, potrivit legii (456);

pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit

sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din rezerve (149);

ajustarea rezervei de valoare justa, urmare a diferentelor nefavorabile rezultate

din evaluarea activelor financiare disponibile pentru vanzare, in cadrul
situatiilor financiare consolidate (501);

diferenta nefavorabila de schimb valutar, inregistrata la consolidare, in relatie

cu un element monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii intr-o
entitate straina (665).

Soldul creditor al contului reprezinta rezervele existente si neutilizate.

EXEMPLU:
Dupa cum am precizat anterior rezervele reprezinta o capitalizare a profitului
in vederea acoperirii eventualelor pierderi.
Aceste rezerve pot fi de mai multe tipuri :

Rezerve legale constituite in procent de 5 % din profitul brut.In cazul societatii

noastre ,la sfarsitul anului 2009 aceasta a inregistrat o pierdere de 29.158 lei, fara a
avea posibilitatea de a-si constitui rezerve legale.

Din situatia precedenta am vazut ca s-a hotarat incorporarea primei de aport in rezerve :
1043

1068

11.000

11.000

Prime de aport
Alte rezerve
O parte din pierderea inregistrata in anul 2009 ( 18.108), a fost acoperita prin
micsorarea capitalului social .Restul pierderii a fost reportata pentru anul 2010 ( 11.050).
- reportarea pierderii
117

Rezultatul
reportat

121

11.050

11.050

Contul de profit

si pierderi
In cadrul anului 2010 se hotaraste acoperirea pierderii reportate din rezervele

constituite anerior.
106
rezerve

117

11.000

11.000

Rezultatul
77

reportat
3.7 CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR REGLEMENTATE
Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate
finantarii urmatoarelor operatii:

fluctuatii de curs valutar

fluctuatii privind rata dobanzii

cresterea de preturi

amortizari derogatorii.
Regimul financiar contabil propriu constituirii si diminuarii provizioanelor

reglementate apartine fiecarei tari fiind formalizat print-o legislatie specializata in acest
sens.Este si motivul pentru care se numesc provizioane reglementate.
Odata practicate de societate ,provizioanele reglementate sunt integral deductibile.
Contabilitatea provizioanelor reglementate se realizeaza cu ajutorul contului 141
provizioane reglementate.
-

constituirea provizioanelor reglementate

6874

Cheltuieli exceptionele

141
Provizioane reglementate

privind provizioanele
reglementate
-

diminuarea provizioanelor reglementate

141
Provizioane reglementate

7874
Venituri exceptionele
privind provizioanele
reglementate

OBS. Intrucat provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor ele

influenteaza in mod indirect rezultatul, iar pe aceasta cale impozitul asupra profitului.
Apare astfel o problema care se poate rezolva pe calea impozitelor amanate.In mod
corespunzator se poate crea contul de activ 149- impozit amanat privind provizioanele
reglementate.
Ciclul de inregistrari care intervin in aceste conditii primesc urmatoarea forma:

78

- inregistrarea impozitului amanat aferent provizioanelor constituite

149

Impozit amanat privind

448
Alte datorii si creante cu

provizioanele reglementate
bugetul statului.
Suma se determina prin aplicarea procentului de impozit pe profit asupra
provizionului constituit.
- la inceputul fiecarui exercitiu financiar se storneaza integru inregistrarea
dinainteprivind impozitul amanat.
448

Alte datorii si creante cu

149
Impozit amanat privind

bugetul statului
provizioanele reglementate
- la sfarsitul noului exercitiu financiar pentru provizionul cumulat reflectat prin creditul
contului 141 se calculeaza impozitul amanat .
EXEMPLU:
In luna martie a anului 2010 societatea incheie un contract de prestari servicii in
valoare de 102.500 lei constand in realizarea unei constructii la rosu a unei case
rezidentiale.
In acest sens societatea decide constituirea unui provizion pentru garantii
acordate clientilor in valoare de 13.120 lei.
Constituirea provizionului se face pe seama cheltuielilor de exploatare privind
provizioanele.
6812

151

Cheltuieli de

Provizioane

exploatare

pentru garantii

privind

acordate

provizioanele

clientilor

13.120

13.120

3.8. CONTABILITATEA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

In mediul intern al societatii, profitul sau pierderea se determin lunar, managerii
fiind interesati de urmarirea performantelor societatii.
Datorita acestor necesitati, un obiectiv important al contabilitatii este determinarea
profitului sau pierderii realizate de societate si raportarea acestuia in situatiile financiare
anuale (conturile anuale) ca o componenta distincta a acestora numit Cont de profit sau

79

pierdere. Modelele de prezentare a performantei realizate de societate in aceste rapoarte

sintetizeaza veniturile obtinute si cheltuielile efectuate de o societate pe parcursul unui
exercitiu financiar.
Notiunea de profit are mai multe semnificatii. Una dintre acestea consta in
cresterea capitalurilor proprii, ca rezultat al operatiunilor economice ale perioadei de
raportare. Ca urmare, vor fi incluse in categoria capitalurilor proprii:
- atat rezultatul exercitiului;(121)
- cat si rezultatul reportat (129)
Rezultatul exercitiului, in contabilitate se stabileste lunar, cumulat de la inceputul
anului. In acest sens, conturile de cheltuieli si conturile de venituri in care se inregistreaza,
infunctie de natura lor, cheltuielile, respectiv veniturile, se inchid provizoriu prin contul
121 Profit sau pierdere, cont bifunctional (A/P).
Rezultatul definitiv se stabileste anual, cu ocazia inchiderii exercitiului financiar,
si reprezinta soldul final al contului 121 Profit sau pierdere.
Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza
la inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri astfel:
-inchiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile lor debitoare
121

Profit sau pierderi

601
....
686
Cheltuieli

-inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile lor creditoare

%

701

121
Profit sau pierderi

....
786
Venituri
In acest caz soldul contului 121 Profit sau pierdere poate fi:

creditor si evidentiaza profitul inainte de impozitare respectiv,

debitor si reflecta pierderea realizata.

80

Deoarece societatiile datoreaza bugetului de stat impozitul pe profit, care trebuie

platit trimestrial (Lg 571/2003 privind codul fiscal cu completarile si modificrile
ulterioare), in contabilitate, trimestrial apar cheltuielile cu impozitul pe profit (ct 691
pentru societati comerciale ).
Conform legii mentionate anterior, cota de impozit este de 16% aplicata la profitul
impozabil pentru societatile comerciale.
Profitul contabil diferit de Profitul impozabil
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta dintre veniturile realizate din orice
surs si cheltuielile efectuate in vederea realizarii de venituri, din care se scad veniturile
neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Profit impozabil = Rezultatul contabil

Venituri +
neimpozabile

Cheltuielile
nedeductibile

Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat trimestrial, se

realizeaza astfel:
-inregistrarea impozitului pe profit
691

441

Cheltuieli cu impozitul pe

Impozit pe profit/venit

profit
Dupa aceasta operatiune se va transfera soldul contului 691 Cheltuieli cu
impozitul pe profit asupra contului 121 Profit sau pierdere:
121

691

Profit sau pierderi

Cheltuieli cu impozitul pe
profit

In urma celor aratate mai sus, la incheierea exercitiului, situatia in contul 121
Profit sau pierdere se prezinta astfel:
121 Profit sau pierdere
Cheltuielile cumulate pan la 31

Veniturile cumulate pana la 31

decembrie, inclusiv cheltuielile cu

decembrie.

impozitul pe profit.
Sold debitor Pierdere net a

Sold creditor Profit net al

exerciiului

exerciiului

81

Soldul creditor, profitul net al exercitiului, respectiv soldul debitor reprezentand

pierderea neta a exercitiului, apare in bilant in structura capitalurilor proprii.
La inceputul exercitiului financiar contul 121 se inchide astfel:
- in cazul pierderii, acesta se va reporta la contul 117 Rezultatul reportat.
117

Rezultatul reportat

121
Profit sau pierdere

- in cazul profitului, inregistrarea contabil folosit este:

121

Profit sau pierdere

129
Repartizarea profitului

Se va utiliza contul 117 pentru evidentierea profitului exercitiului curent, amanat

de la repartizare, pana la aprobarea destinatilor profitului de catre AGA.
Contul 129 Repartizarea profitului este un cont rectificativ de rezultate, cu
functie de activ (A) si evidentiaza:
-

Pe debit repartizarile facute din beneficiile exercitiului curent la rezerve.

129

106

Repartizarea profitului
-

Rezerve

Se crediteaza pentru inchiderea in anul urmator dupa aprobarea situatilor

financiare prin debitul contului 121 Profit sau pierdere.
121

Profit si pierderi

129
Repartizarea profitului

Soldul debitor reprezinta profitul repartizat aferent exercitiului financiar incheiat.

Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii,dupa aprobarea
situatiilor financiare anuale.Repartizarea profitului se efectueaza in conformitate cu
prevederile legale in viguare.
EXEMPLU:
-Inchiderea contului de cheltuieli la 06.2010
121
Profit sau

%
601

52.070
34.700

82

pierderi

Cheltuieli cu
mp.

4.250

641
Cheltuieli cu
salariile
6812

13.120

Cheltuieli de
exploatare
privind
provizioanele

- inciderea contului de venituri

704

121

Venituri din

Profit sau

lucrari executate

pierderi

102.500

102.500

8.069

8.069

8.069

8.069

si servicii
prestate
-inregistrarea impozitului pe profit
691

441

Cheltuieli cu

Impozit pe

impozit

profit

121

691

Profit sau

Cheltuieli cu

pierderi

impozit

La data de 30.06.2010 contul de profit si pierderi va inregistra urmatoarele valori:

CIFRA DE AFACERI
VENITURI EXPL.
CHELTUIELI EXPL.
REZULTATUL EXPL.
VENITURI FIN.
CHELTUIELI FIN.
VENITURI TOTALE

31.12.2009
51.991
51.991
79.691
- 27.700
51.991

30.06.2010
102.500
102.500
52.070
50.430
102.500

83

CHELTUIELI TOTALE
PROFIT BRUT
PROFITUL NET

79.691
- 27.700
- 29.158

52.070
50.430
42.361

3.9CONTABILITATEA SUBVENTIILOR PENTRU INVESTITII.

Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital reprezinta resursele obtinute
de la bugete sau alte intreprinderi interesate in vederea procurarii sau crearii de active
imobilizate (in special echipamente) sau de a finanta activitati pe termen lung (exemplu,
prime de dezvoltare pentru intreprinderile care creeaza noi locuri de munca). De asemenea,
sunt asimilate subventiilor pentru investitii activele imobilizate primite cu titlu gratuit prin
donatie si cele constatate in plus cu ocazia inventarierii patrimoniului.
IAS 20 Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarae informatiilor
legate de asistanta guvernamentala face o clasificare a subveniilor n urmtoarele
categorii:
Subventiile guvernamenta1e reprezinta asistenta acordata de guvern sub forma
unor transferuri de resurse catre o intreprindere in schimbul respectarii, in trecut sau in
prezent, a anumitor conditii referitoare la activitatea de exploatare a acestei societati.
Subventiile nu cuprind acele forme de asistenta guvernamentala carora nu li se poate

84

atribui o anumita valoare, precum si acele tranzactii cu guvernul care nu se pot distinge de
operatiunile comerciale normale ale intreprinderii.
Subventiile aferente activelor reprezinta subventii guvernamentale pentru
acordarea carora principala conditie este ca intreprinderea beneficiara sa cumpere, sa
construiasca sau sa achizitioneze intr-un alt fel active pe termen lung. De asemenea, pot
exista si conditii secundare care sa restrictioneze tipul sau amplasarea activelor sau
perioadele in care acestea urmeaza a fi achizitionate ori detinute.
Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile guvernamentale diferite
de cele pentru active.
Imprumuturile nerambursabile sunt imprumuturi al caror creditor se angajeaza sa
dispenseze debitorul de rambursarea acestora daca se indeplinesc anumite conditii
prestabilite.
Subventiile guvernamentale, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, nu se
recunosc pana cand nu exista suficienta siguranta ca:
a) intreprinderea va respecta conditiile acordarii lor; si
b) subventiile vor fi primite.
Subventiile guvernamentale trebuie recunoscute ca venit, pe o baza sistematica,
de-a lungul perioadelor necesare pentru a le corela cu costurile aferente pe care aceste
subventii urmeaza a le compensa.
Standardul prezinta doua abordari referitoare la tratamentul contabil al
subventiilor guvernamentale:
a) o abordare din punctul de vedere al capitalului, sub incidenta careia o subventie este
creditata direct interesului actionarilor; si
b) o abordare din punctul de vedere al venitului, sub incidenta careia o subventie este
inclusa in venit de-a lungul uneia sau mai multor perioade.
Inregistrarea contabila care intervin in acest caz este:
445
Subventii

741
Venituri din subventii
de exploatare

Subventiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute de regula drept

venit de-alungul perioadelor si in proportia in care este recunoscuta amortizarea acelor
active.

85

Tipurile de inregistrari contabile sunt:

a) inregistrarea dreptului de incasare a subventiei:
445

131
Subventii pentru

Subventii

investitii

b)incasarea subventiei:
5121

445

Conturi curente la banci

Subventii

c) recunoasterea venitului aferent subventiei pe masura amortizarii activului amortizabil:

131

Subventii pentru investitii

7584
Venituri din subventii
pentru investitii

Subventiile pentru activele neamortizabile se recunosc la venituri de-alungul

perioadelor care confirma costul realizarii obligatiilor de a caror indeplinire a fost
conditionata acordarea subventiei.
Subventiile sub forma de compensare a cheltuielilor sau pierderilor aparute
intr-o perioada contabila precedenta este recunoscuta drept venit al perioadei in care ea
urmeaza a fi incasata, tipul de inregistrare contabila fiind:
445

Subventii

7415
Venituri din subventii
de exploatare pentru
asigurari si protectia
sociala

O subventie guvernamentala care urmeaza a fi primita drept compensatie pentru

cheltuieli sau pierderi deja suportate in cursul exercitiului (eliminarea efectelor unor
calamitati), fara a exista costuri viitoare aferente, se recunoaste ca venit in perioada in care
devine creanta, este inregistrata in grupa veniturilor extraordinare:
445
Subventii

771
Venituri din subventii

86

pentru evenimente
extraordinare si altele
similare

Pentru contabilitatea intreprinderii din Romania, s-a adoptat solutia contabilizarii

subventiilor in capitalurile proprii, dar numai temporar, urmand sa fie transferate in cote
rationale asupra veniturilor pe masura amortizarii, imobilizarilor finantate sau realizarii
activelor imobilizate. Daca subventia a servit la finantarea de imobilizari neamortizabile,
cota parte anuala este determinata raportand suma subventiilor la numarul de ani stabiliti
pentru indeplinirea obligatiilor prevazute in contract. De exemplu, subventia acordata
pentru achizitia unui teren poate fi alocata in conditia construirii pe acesta a unui imobil, in
consecinta este etalata in timp in raport de durata de viata a imobilului construit.
Subventiile pentru investitii sunt evidentiate prin contul 131 Subventii pentru
investitii care se crediteaza cu subventiile de primit sau incasate de la bugetul de stat sau
din alte surse pentru finantarea investitiilor, precum si cu valoarea bunurilor de natura
activelor imobilizate primite cu titlu gratuit sau constatate in plus la inventariere. In
debitul contului se inregistreaza cotele parti din subventii asimilate veniturilor pe masura
amortizarii sau realizarii prin vanzare a activelor imobilizate, finantate pe aceasta cale.
Soldul creditor reprezinta subventiile pentru investitii delimitate in pasiv ca sursa de
finantare a imobilizarilor create pe aceasta cale.
3.10.CONTABILITATEA REZULTATULUI REPORTAT.
In categoria capitalurilor proprii se includ si rezultatele reportate din exercitiile
precedente a caror decizie de repartizare a fost amanata de adunarea generala a asociatilor.
Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul distribuirii sale pe
destinatiile stabilite prin lege si statutul intreprinderii societare, iar pierderea pana la
acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate in acest sens.
La intreprinderile personale profitul net virat la capitalul individual in prima zi
de deschidere a exercitiului celui care urmeaza realizarii sale.
Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut in exercitiile anterioare a
carui decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile urmatoare se
inregistreaza la contul 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat,

87

respectiv pierderea neacoperita. Se crediteaza cu rezultatul reportat sub forma de

profit, se debiteaza cu rezultatul reportat sub forma de pierdere. Ulterior, cu ocazia
admiterii deciziei de repartizare a rezultatului, contul se crediteaza cu acoperirea pierderii
din profitul realizat in perioada curenta, din rezervele constituite sau prin decontare asupra
capitalului social. Se debiteaza cu profitul reportat destinat prin repartizare cresterii
rezervelor sau capitalului social. Soldul debitor reprezinta pierderea nerepartizata, iar
soldul creditor, profitul nerepartizat.
Functia contabila de detaliu a contului 117 rezultat reportat .
Reglementarile contabile conform cu directivele europene se prezinta dupa cum urmeaza:

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul exercitiului
precedent nerepartizat de catre adunarea generala a actionarilor /asociatilor ,respectiv a
pierderii neacoperite si a rezultatului provenit din corectarea erorilor contabile.

Contul 117 este un cont bifunctional .

In creditul acestui cont se inregistreaza:

Profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat, evidentiat la inceputul exercitiului

financiar urmator in rezultatul reportat (121);

Pierderi contabile ale exercitiilor financiare precedente ,acoperite din prime de

capital ,conform hotararii adunarii generale a actionariloer/asociatilor (104);

Pierderi contabile ale exercitiilor financiare precedente ,acoperite din rezerve ,conform
hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor (104);

Pierderi contabile realizate in exercitiile financiare precedente ,acoperit din reducerea

capitalului social , conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor (101);

Pierderi contabile realizate in exercitiile financiare precedente,acoperite din rezultatul

reportat reprezentand profit; conform hotararii adunarii generale a
actionarilor/asociatilor(117);

Rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile ,constatate in exercitiul

financiar curent ,aferent exercitilor financiare precedente (411,461 si alte conturi in
care urmeaza sa se evidentieze corectarea erorilor);

In debitul acestui cont se inregistreaza:

Pierderi contabile realizate in exercitiul finaniar incheiat ,transferate la inceputul

exercitiului financiar urmator asupra rezultatului reportat (121);

Profitul contabil realizat in exercitiile financiare precedente ,utilizat ca sursa de

majorare a capitalului social ,prtrivit legii (101);
88

Profitul net realizat in exercitiile financiare precedente ,si care se repartizeaza in

exercitiile financiare urmatoare pe destinatiile aprobate de adunarea generala a
actionarilor /asociatilor ,potrivit legii (1068,117,446,457);

Rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile ,constatate in

exercitiul financiar curent ,aferente exercitiilor financiare precedente
( 401,404,431,437,438,441,4423,446,447,448,462si alte conturi in care urmeaza sa
se evidentieze corectarea eroriilor).

Soldul debitor al contului reprezinta pierderea neacoperita ,iar soldul creditor ,profitul
nerepartizat.
Tipuri de inregistrari contabile privind rezultatul reportat:
-inregistrarea profitului nerepartizat la inchiderea exercitiului financiar ,inregistrarea se
efectueaza la deschiderea exercitiului financiar urmator:
121

Profit si pierderi

1171
Rezultatul reportat
reprezentand profitul
nerepartizat ,respectiv
pierderea nerecuperata.

121

Profit si pierderi

129
Repartizarea profitului

In exercitiul urmator ,distribuirile sunt reflectate in conturile de datorii si rezerve

reprezentand profitul nerepartizat ,respectiv pierderea nerecuperata astfel:
117
Rezultatul reportat

%
457
Dividende
1068
Alte rezerve
426
Prime reprezentand
participarea personalului la
profit.

89

- pierderi contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului

curent,pentru profitul distribuit la rezerve legale:
129

Repartizarea profitului

117
Rezultatul reportat

Iar pierderile contabile realizate in exercitiul precedent raportate in bilant ca sold debitor al
contului 121 profit si pierderi :
117

Rezultatul reportat

121
Profit si pierderi

- pierderile exercitiului precedent acoperite din rezerve:

106

117

Rezerve
Rezultatul reportat
-- pierderile exercitiului precedent acoperite din capitalul social:
1012

Capital subscris varsat

117
Rezultatul reportat

:
Rezultatul favorabil provenit din schimbarea politicilor contabile si corectarea
erorilor contabile se inregistreaza in debitul conturilor de active si datorii si in creditul
contului 117 rezultatul reportat iar cele nefavorabile in debitul aceluiasi cont.
In contabilitatea din tara noastra ,schimbarile de politici contabile sunt inregistrate in
contul 117 rezultatul reportat .In modificarea unei politici contabile entitatea trebuie sa
mentioneze in notele explicative natua modificarii ,precum si motivele pentru care alegerea
unei politici contabile ofera informatii credibile si mai relevante ,efectul modificarii asupra
rezultatelor reportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii.

CONCLUZII SI PROPUNERI
In perioada analizata pe parcursul lucrarii s-a putut observa o crestere a
capitalurilor proprii ,fapt din care rezulta o intarire a situatiei financiare a intreprinderii.
Evolutia ascendenta a capitalurilor proprii s-a datorat in primul rand majorarii
succesive ale capitalului social cu valoarea unui aport in numerar prin care sc.
MESTERUL MANOLE srl. a obtinut o crestere a valorii nominale a partilor sociale

90

existente, dar si prin incorporarea in capital a unuim aport in natura concretizat intr-un
teren asupra caruia societatea a obtinut titluri de proprietate.
Din pacate datorita crizei financiare care a intervenit atat pe plan national cat si
international ,societatea a inregistrat o pierdere la sfarsitul anului 2009, exercitiul financiar
incheindu-se cu un deficit de 29.158 lei.
In acest sens societatea incearca acoperirea unei parti a acestei pierderi din
rezervele constituite in urma majorarii capitalului social prin aportul in natura. Din pacate
aceasta masura este insuficienta pentru anularea totala a pierderii ,fapt pentru care se
hotaraste de comun acord in cadrul consiliului de administratie acoperirea diferentei de
pierdere prin micsorarea capitalului social.
Avand in vedere ca in anul 2009 -2010 doi dintre asociati se hotarasc pentru
retragerea lor din societate , MESTERUL MANOLE srl. este pus din nou in postura de
micsorare a capitalului social in vederea returnarii partii cuvenite fiecaruia dintre cei doi
asociati care au optat pentru retragere.
Datorita contractarii in anul 2010 a unei lucrari de prestari servicii ,societatea a
recurs la constituirea unui provizion pentru garantii acordate clientilor.In cazul in care
acest risc nu se produce in perioada urmatoare se va efectua anularea acestui provizion.
Sperand ca pe viitor sectorul sa inceapa redresarea si iesirea din criza, se
recomanda in primul rand promovarea societatii in ceea ce priveste inchirierea de unelte si
utilaje.In acest sens societatii i se recomanda investitia in publicitate si promovare.
Se recomanda cu precadere investirea in publicitate in ceea ce priveste sectorul de
inchirieri de unelte si utilaje datorita faptului ca societatea detine un numar semnificativ de
popi metalici si schela metalica.Se poate obtine astfel un profit rezonabil cu costuri reduse
de intretinere a uneltelor si utilajelor ceea ce ar duce la incheierea exercitiului financiar cu
excedent.

91

BIBLIOGRAFIE
Vadim Dumitrascu

- Fundamentele Managementului Organizatoric ,Editura

Deaconu Adela
Batrncea Maria

Sedcom Libris 2008

- Evaluarea afacerilor, Editura intelcredo, Deva, 2002
- Analiza economico-financiara a ntreprinderii, Editura

Epuran Mihail

Risoprint, Cluj-Napoca, 2004

- Contabilitatea financiara n noul sistem contabil, vol. I,

Mihai Ristea ,Corina Ioanas

Editura de Vest,Timisoara, 1998

- Contabilitatea Societatii Comerciale Editura

Matis D, Pop A.

Universitara 2009
Contabilitate financiara-Editura Alma Mater,luj-Napoca

Doina Maria Robu

Carmen Luiza Pahone

07
Contabilitate generala
- Contabilitatea financiara a intreprinderii-Editura

Costuleanu
L. Caciuc; C. Imbrescu; O.
Megan
F. Ineovan
D. Mate, D. Cotle, A.
Domil, A. Dumitrescu
I.P. Patea i Gh. Bodea

PERFORMANTICA IASI 2009

Bazele teoretice ale contabilitii, Editura
Mirton, 2006
Contabilitate financiar, Editura Mirton, 2008
Contabilitate financiar. Manual
pentru ivatamatul la distan, Editura Universitii de
Vest, 2009
Contabilitatea financiar romaeasca conforma cu
directivele europene, Editura Inteleredo, Deva, 2008

92

I.P. Patea i Gh. Bodea

M. Ristea i colaboratori
Toma Constantin

Internet:

Contabilitate financiara a agentilor economicidin

Romania ,Editura Intelcredo, Deva 2009
Contabilitatea financiar a itreprinderii, Editura
Universitar Bucureti, 2004
Contabilitate financiara, Ed. Performantica, Iasi 2010

- www.RegieLive_ro.
- www.referat-e.ro
- www.scritube.com
-www.scribd.com
- www.contabilitate.ro
- www.mfinante.ro
-www.fincont.info

93

94