Lucian Blaga

Comentariu

Zamolxe

Reconstituirea vetrei mitice autohtone sta la baza realizarii acestei drame de f

actura expresionista. Lucian Blaga cauta sa reia firul crearii mitului lui Zamol
xe.
Drama Zamolxe este realizata n spiritul esteticii expresioniste, fiindca eroul pr
incipal este Zamolxe, cel care a fost considerat zeu, deci un erou arhetipal n mpre
jurari arhetipale. Tema, eroii, conflictul, subiectul au n vedere o realitate a m
itului, pe care autorul cauta sa brodeze o realitate abstracta, pornind de la mo
dul n care erau realizate n Evul Mediu misterele ca forma de arta dramatica cresti
na. Aici autorul tine sa precizeze ca piesa sa este un mister pagn, fiindca aceas
ta ntoarcere spre lumea misterelor ancestrale, a mitului, aceasta raportare la et
ern era un mod de a salva valorile sufletesti, spiritul, spre a da omului o noua
valoare, spre a stabili un nou raport ntre om si Dumnezeu, ntre om si univers. De
aceea, n mod simbolic, poetul Madura pleaca n mod misterios la cer si doar calul
sau se ntoarce n colb de luna , n noaptea n care s-au auzit copite ca de argint , n n
cnd doar roibul sau se ntoarce biciuit salbatec de roiuri de stele si traste n urma lui
o harfa ca un mort .
Zemora cnta n mod simbolic un cntec, care vrea sa cuprinda mesajul
spre soare;/ Din frunzis rasfrnt/ el mi cade-n harfa./ Nu mai stiu
rind sa cnte/ serei n urechi/ Picuri cad ntr-una/peste taine vechi
r lui Platon si al poetilor antici, poetul este un mesager al zeilor,
tecul nu-i apartin, ci sunt un mesaj al cerului.

piesei: Hoinaresc
sa cnt/ /Coarde p
. n spiritul ideilo
vorbele, cn

El, poetul, este omul pur, curat, iar arta este acelasi mare Paradis, pe care Dum
nezeu 1-a creat la nceputurile lumii . De aceea arta trebuie sa-1 nvete pe om sa pri
veasca spre Dumnezeu, spre cer ca spre un pisc al sentimentului si sa-1 ndepartez
e de tehnocratism, birocratie, lumesc-ludic, sa construiasca o alta imagine a lu
mii, un alt mod de a gndi.
Aceste idei ar vrea sa le sugereze cele trei aparitii simbolice n pestera unde sa retras Zamolxe. Mosneagul care-1 ndeamna sa nu se opreasca, fiindca atunci cnd ti
i ospat cu soarta/ Cuvine-se sa dai si zeilor din orice bautura . Ar fi un mod de
a reprezenta zeul Mos, adica stratul mitic ancestral anterior crestinismului si
dacilor.
Prin tnarul cu plete lungi si coroana de spini este reprezentat stratul crestin,
iar prin Zamolxe stratul dac. Cuvintele tnarului ce poarta o coroana de spini, ad
ica Domnul Iisus Hristos: Seaman ghimpi pe Calea laptelui/ si-astept sa rasara du
reri, multe dureri! nu sunt edificatoare pentru a sintetiza crestinismul asa cum
nici cuvintele zeului Mos nu sunt edificatoare pentru mitul Frtatilor, pentru str
atul arian, pelsag sau al rohmanilor. Sunt multe asemanari nsa ntre Zamolxe si ima
ginea lui Pann din Pasii profetului. Mitul Marele Orb prezent si-n poezia De mna
cu Marele Orb sugereaza nu att creatorul, demiurgul, cum ar vrea Lucian Blaga, ci
mai ales creatia care este inconstienta. Pare mai degraba o reprezentare a dile
mei lui Parmenides din filosofia greaca, din dialogul Parmenides al lui Platon.
Creaturile ce par constiente ca omul au un comportament esential inconstient, ia
r creaturile inconstiente par a fi constiente.
Cel de al treilea personaj simbolic Cel de pe rug, poate sugera martirii, care a
u venit sa continue sacrificiul de sine al Domnului Iisus Hristos. De aceea mesa
jul, rostit de el ntr-o forma simbolica: De cte ori te cauti pe tine/ ma gasesti pe
mine , ar fi Cumpatul vesnic treaz sau constiinta de sine: Si iata Cumpatul vine sa-t
i aprinda rugul .
Lui Lucian Blaga i-a lipsit ntelegerea, pe care o are Horia Vintila n romanul Dumn
ezeu s-a nascut n exil, si anume ca toate credintele vechi ale dacilor erau o pre
figurare a crestinismului. De aceea la noi crestinismul a venit n mod firesc, far

a acele confruntari, martiriuri si violente din Imperiul Roman, de la evrei, egi

pteni, din Orient sau din Occident. De aceea greseste cnd introduce mitul Marele
Orb, care nu apartine spatiului nostru spiritual:
Vino, orbule, vino/sa-ti durez
un vad/spre viata noroadelor .
Celelalte personaje ca Magul care transforma nvatatura lui Zamolxe ntr-un mit, ntrun chip cioplit si Cioplitorul, sunt nereale, fiindca dacii nu i-au facut lui Za
molxe un chip cioplit si nici n-au cioplit n piatra, n-au turnat n metale chipuri
de zei. Dacii au respectat fara sa stie porunca: Sa nu-ti faci chip cioplit , pe ca
re au primit-o evreii si pe care au calcat-o permanent, nu numai ca s-au nchinat
la vitelul de aur, imagine a lui Satan, la Baal, ci si azi ei traiesc pentru val
orile materiale, pentru aur si aplica pe dos, satanic, Tora Legea data lui Moise
. Finalul piesei, n care Zamolxe este ucis cu pietre, bucati din propria statuie,
pe care a spart-o, este semnificativ n acest sens. Dacii n-au avut cultul zeilor
demoni ascunsi n statui.