TIPURI DE CURBE FEBRILE:

-Continua(in platou)=este o febra de peste

38*C cu diferente intre val max si min de sub
1*C.
-Intermintenta= val max-val min mai mare de 1
grad iar minima ajunge la val norm
-Remitenta= val max-val min mai mare de 1
grad minima nu atinge val norm
-Hactica= oscilatii ale val de 2-3 grade in
aceeasi zi si de la o zi la alta
-Neregulata= nu are sistematizare
-In dromader= perioade febrile de 2-3 zile
separate de perioade afebrile de 2-3 zile
-Recurenta= perioade febrile de cateva zile
separate de perioade de afebrilitate
-Inversa= febra mai mare dim decat seara
-Ondulanta
FOAIA DE OBSERVATIE :
-reprezinta un document stiintific si medicolegal
-Date generale= nume prenume varsta sex
profesie domiciliu loc si data nasterii
-Motivele internarii= reprezinta esenta
anamnezei bolnavului cuprinsa in cele 2-3
simptome/semne majore ce au determinat
bolnavul sa se interneze
-Conditiile de viata si munca
-Antecedente heredo-colaterale
-Antecedente personale fiziologice= modul in
care a decurs nasterea greutatea si inaltimea la
nastere eventual prematuritate caracteristicile
ciclului menstrual numarul de sarcini si avorturi
menopauza
-Anamneza= cuprinde toate datele referitoare
la istoricul bolii actuale si a celor concomitente

modul in care a inceput boala

cronologia aparitiei simptomelor

circumstantele de aparitie a simptomelor

evolutia sub tratamentul recomandat

ierarhia simptomelor
MODIFICARI DE CULOARE :
Paloarea= reprezinta inlocuirea culorii roz
normale a tegumentelor de o nuanta
albicioasa.Ea poate fi determinata de
diminuarea cant de hemoglobina,
vasoconstrictie, grosimii tegumentelor si dezv
redusa a retelei capilare a dermului. Pe langa
aspectul tegumentelor aspectul mucoaselor
conjunctivala, linguala si bucala sunt importante

dc in aceste zone se poate confirma prezenta

unei anemii sau icter
Anemia este cea mai frecventa cauza a
palorii iar nuanta palorii este tipul de diagnostic:
-anemia feripriva= pierderi mici de sange=
albicioasa
-anemia posthemoragica acuta=cea mai alba
-anemia prin lipsa de vit B12/acid folic=apare
la batrane= galben ca ceara; limba rosie
lucioasa si neteda
-anemia hemolitica=asociaza icter= galbuie
-paloarea cu nuanta verzuie la tineri
-paloare caf au lait= in endocardita
subacuta,boala pe care o fac valvularii
-paloare in insuficienta renala cronica=
galben murdar
-paloare in cancere= neoplazice= galben pai
Coloratia galbena a tegumentelor si
mucoaselor apare prin cresterea anormala de
bb totala din sange(BbT=1mg%)`
ICTERUL=reprezinta coloratia galbena a
tegumentelor si mucoaselor datorata cresterii
bilirubinei
Apare la sclere, fraul limbii deoarece are
afinitate pt tes elastic
Valoare maxima a bb in sange este de 1mg la
mie iar icterul apare la peste 1,6mg la mie iar la
peste 2,5 mg la mie este evident si pe piele
Hemul metabolizeaza si formeaza
biliverdina,dupa care se formeaza bb indirecta>ficat->bb directa(in hepatocit)->duoden>intestin.Bb indirecta nu se filtreaza la nuv renal
iar cea directa da iar daca este patologic
crescuta da pigmenti biliari care modifica
culoarea urinii
ICTER PREHEPATIC(hemolitic)
-apare ca urmare a accentuarii hemolizei din
cauze corpusculare(sferocitoza,ovalocitoza,
enzimopatii) sau extracorpusculare(transfuzii cu
sange incompatibil)
-caracterizat prin coloratie galben
deschis(icter flavinic)
-creste bbi
-absenta pruritului,scaunul intens colorat,urina
rosiatica
ICTER HEPATIC
-apare in boli hepatice: hepatitte
acute,cronice,ciroza unde se produc 2
modificari mari: diminuarea functiei ficatului de a
conjuga bb indirecta si alterarea transportului

transcelular al bbd care se intoarce in sange

prin polul capilar al hepatocitului
-caracterizat prin icter moderat iar cand devie
intens are o tenta verzuie datorita biliverdinei
-cresc si bbd si bbi
-apare pruritul,scaunul decolorat,urina
hipercroma
ICTER POSTHEPATIC(mecanic)
-apare din cauza obstacolelor mecanice de la
nivelul cailor biliare
exstra/intrahepatice,imposibilitatea drenarii pe
la polul biliar a bb directe,ducand la deversarea
acesteia in sange.Obstructia poate fi la la niv
cailor biliare pricipale (cancer,stenoza) sau
poate fi vorba de colestaza intrahepatica
(hepatite virale,toxice,infectii)
-tegumentele prezinta grade variabile de icter
care poate ajunge intens pruriginos si respectiv
pana la tenta negricioasa-in cancer de cap de
pancreas
-creste bbd
-scaunul este cel mai deskis la
culoare,chitos , urina este cea mai inchisa la
culoare-bere bruna
CIANOZA=coloratia albastru-vinetia a
tegumentaelor si mucoaselor
Cianoza de tip hemiglobinic= prin
hemoglobinopatii, datorita prezentei in sange a
unor derivati anormali ai hemoglobinei:
methemoglobinemie si sulfhemiglobinemie
Cianoza de tip hemoglobinic= este generata
de cresterea in sangele capilara hemoglobinei
reduse peste concentratia de 5%
-Cianoza generalizata de tip central
-este cianoza calda, apare si in zone unde nu
exista staza si nu dispare la frecarea lobului
urekii
-cauze:

Pulmonara= alterearea ventilatiei

pulmonare de tip obstructiv(astm bronsic)
sau de tip restrictiv(fibroza pulmonara).Se
modifica difuziunea gazelor la niv.
membranelor alveolo-capilare

Boli congenitale= se amesteca sangele

venos cu cel arterial.Defect de sept atrial si
defect de sept ventricular

Poliglobulie= exces de hemoglobina

Tenta cianozei este in acest caz rosie-violacee
-Cianoza generalizata de tip periferic

-este cianoza rece(se inroseste de staza) nu

este prezenta la niv limbii si muc labiala si
bucala si dispare la frecarea lobului urechii
-Apare secundar stazei prin desatrurare
periferica a oxihemoglobinei. Exemplu cel mai
bun este in insuficientza card dr.
-Cianoza hemoglobinica localizata
-este produsa de reducerea debitului arterial
si/sau incetinirea circulatiei veno-capilare intr-un
teritoriu dat

Acrocianoza

Cianoza palida

Cianoza din stadiul capilaro-paralitic

Livedo reticularis= aspectul in mozaic

venetian al tegumentelor se datoreaza
unei cianoze dispusa in treneuri violacee.
Apare in colagenoze

HIPERPIGMENTARI GENERALIZATE
-Melanodermia addisoniana= prezenta in boala
ADDISON= insuficienta corticosuprarenala
cronica. Este afectata glanda suprarenala si se
manifesta prin hiperpigmentare cu coloratia
bruna mai pronuntate fiind mameloanele,linia
alba, axila.Pe mucoasa conjunctivala si bucala
se pigmenteaza cicatricile veki si plicile
cutanate
-Hemocromatoza= apare in tulburarea
metabolizarii fierului care se absoarbe in
cantitati mari la niv intestinului. Se creeaza
depozite de hemosiderina in ficat (ciroza
pigmentara) pancreas(diabet zaharat) cord(IC)
si gonade. Tegumentele au o culoare bruncenusie,metalica
-Hemosideroza
-Melanoza vagabonzilor
-Melanoza din melanomul malign
-Melanoza arsenicala
-Hiperpigmentari secundare depunerii metalelor
grele
-Hiperpigmentari post-medicamentoase
HIPOCROMII CIrCUMSCRISE
-Vitilgo= zona de depigmentare adeseori
simetrica,cu contur hiperpigmentat si caracter
extensiv. Pot exista si la indivizii sanatosi dar si
post traumatic post sifilis dupa stres emotional
diabet zaharat
-Depigmentari post zona zoster
-Pibaldismul
HIPERPIGMENTARI REGIONALE

-Cloasma gravidica
-Hiperpigmentari cu atrofia tegumentelor
-Acanthosis nigricans
-Hiperpigmentarea perioculare
-Dermatita ocra
-Melanoza Riehl
HEMORAGII CUTANATE
=Petesia= o pata mica rosie forma ce apare
sponan ,cu diametru max de 1-3mm. Nu dispar
la presiune
=Echimoza= pata vinetie care datorita
prelucrarii hemului devine verzuie si in ultima
faza galbuie. Poate aparea din traumatisme f
usoare, insuficienta hepatica si traumatism de
baza de craniu-echimoza periorbitala bilaterala
=Hematomul= este cucuiul, cand sub piele se
extravazeaza o cantitate mai mare de
sange.Post traumatice sau la bolnavi cu risc
hemoragic mai mare
=Purpura= un numar mai mare de petesii. Apar
in urma unor cauze vasculare(peretilor
vasculari) si cauze trombocitare (afectare
cantitativa si calitativa)
MODIFICARI VASC CUTANATE
-Telangiectazii= dilatatii permanente ale
capilarelor prezente in derm si la nivelul
viscerelor.La baza toracelui sunt in cancerul
pulmonar, pahipleurite, iar suprascapular in
tuberculoza apicala
-Stelute vasculare= in forma de paianjen
uneori pulsatil de la care pornesc
ramificatii.Dispar la presiune si se recoloreaza
din centru spre periferie- hepatopatii si
hiperestrogenism
ERUPTII VASCULARE
- vezicula leziune elementara proeminenta cu
coninut seros, mici dimensiuni, genereaz prin
spargere o eroziune ce se acoper ulterior de
cruste; zona zoster, herpes
- bula leziune cu coninut lichidian, diametru
peste 5mm, la limita epiderm/derm sau
intraepidermica, caracteristica arsurilor,
periferiei cutanate, pemfigus
- papula leziune elementara proeminenta,
solida, diametru de cativa mm,poate fi
epidermica (verucile vulgare), dermica
(urticaria), dermografismul, prin infiltrat celular
- nodulii Meynet noduli hipodermici,
consistenta ferma, puin dureroi la palpare,
acoperii de tegumente de culoare normala, dea lungul tendoanelor sau pe fetele extensive ale
articulaiilor mari

- nodulii Osler noduli de dimensiuni relativ

mici, foarte dureroi la palpare, acoperii de
tegumente roietice, pe pulpa degetelor, in
endocardita bacteriana subacuta
TULBURARI TROFICE
- atrofiile cutanate zone de subiere a
tegumentelor ce apar in atrofia senila, vergeturi
atrofice (la femei dup sarcini, la obezi care au
slbit), colagenoze, arteriopatii obliterante
SEMIOLOGIA UNGHIILOR
- coilonichia unghia in lingura, concava, in
anemia feripriva, unghiile sunt friabile si pot
prezenta si striaii albicioase
- platonichia unghii aplatizate, in anemia
feripriva, hipogonadism, insuficienta
suprarenala, hiperestrogenism
- unghiile hipocratice unghii cu convexitate
accentuata in ambele sensuri, asociate
hipertrofiilor extremitii distale a degetelor
SEMIOLOGIA PARULUI
- hipertricoza dezvoltare excesiva a pilozitatii
in zone in care prezenta sa este normala
- hirsutismul dezvoltare excesiva a pilozitatii
ce depaseste aria normala de distributie a
acesteia, la femei apare o crestere a pilozitatii la
niv mentonului, buzei sup, perimamelonar,
pubiana de tip masculin, accentuarea
importanta a pilozitatii membrelor
- apare ca urmare a sindromului adreno-genital
(hiperplazie cortico-suprarenaliana)
EXAMENUL MERSULUI
- in hemiplegie apare mersul cosind: contractura
in extensie a muschilor striati ai membrului
pelvin, miscarea membrului inf sa se faca in arc
de cerc
- paralizia de n sciatic popliteu extern: mersul
de cal de circ, nu-si mai poate ridicac varful
piciorului, zgarie pamantul cu varful piciorului,
bolnavul ridica mult membrul inferior
- mersul parkinsonian deplasarea cu pasi
mici, aplecat inainte, aleasrga dupa centrul de
greutate
- leziuni osteo articulare congenitale3: lixatia
coxo-femutrala congenitala unilaterala apare
mersul sfidand (lasandu-se pe spate), bilaterala
apare mersul palmiped (de rata)
FACIESURI

- expresia modificata a fetei determinata de

prezenta unei boli
- hipofizare acromegalie: cresterea
circumferintei capului, prezenta prognatismul,
cresterea piramidei nazale, ingrosarea buzelor,
macroglosie, pliuri frontale ingrosate, cresterea
in latime a extremitatii libere a membrelor
- sindromul Cushing: pometi hiperemici, la
femei accentuarea pilozitatii barbiei, buzei
sup; obezitati facio-tronculare, membre
subtiri, HTA, diabet zaharat, osteoporoza
- nanism hipofizar: aspect infantil, nr mare
riduri fine
- tiroidiene Basedow: priviri vii, datorita
exoftalmie, sclerotica vizibila deasupra irisului,
tremur al ploapei sup, clipit rar, pigmentare
perioculara, tegumente subtiri, calde, umede
- mixedem: inexpresiv, buhait, adormit, piele
aspra, rugoasa, grosime crescuta, uscata,
palida-ceroasa, nas trilobat, macroglosie
- neurologice paralizia de n facial periferica:
stergerea pliurilor frontale, naso-genian,
prezenta lagoftalmiei, hipotonia ploapei
inferioare, gura deviata, coltul cazut de partea
afectata; imposibilitatea de a fluiera, a umfla
obrazul, trasaturile fetei sunt deviate spre
partea sanatoasa
-centrala: afectata doar jumatatea inf a fetei,
nu
poate fluiera, nus-i poate umfla obrazul, limba
deviaza spre partea sanatoasa
- cardiovasculare mitral la femei minione:
buze cianotice, paloare perioronazala, pometi
rosii cianotici
- pletoric: culoare rosie, telengiectazii la niv
pometilor, specific hipertensivilor, ateroscleroza
- respiratorii in boli febrile facies vultuos,
rosu, congestiv
- in bronhopneumopatia cronica
obstructiva: predomina emfizemul
gafaitori roz, bronsita cronica cianoza se
asociaza faciesului buhait
- in colagenoze lupusul eritematos sistemic:
eruptie eritemato-scuamoasa cicatriceala\
- sclerodermie: tegumente infiltrate,
intinse, buze si nas subtiri
- dermatomiozita: pleoape liliachii,
tegumente ingrosate, buze subtiate, hipomimie
MODIF STATURALE
- gigantismul: hipersecretie de hormon
somatotrop prepuberal

- cutie craniana mica, hipertelorism,

scadere
progresiva a fortei musculare, intarziere
mentala, infatilism gonadic, insuficienta
venoasa cronica
- hiperstaturalitatea: inaltime intre 185-190 cm,
absolut normali, se poate constata eunuchism
prepuberal
- crestere neproportionale,
dizarmonica
- nanismul: talie redusa intre 120-150cm
- hipofizar dat hiposecretiei de
hormon somatotrop in copilarie, aspect
proportional armonic, tegumente fine, t cel
subcutanat slab dezvoltat, insuficienta gonadica
- mixedematos: endemic, dat reducerii
importante a secretiei de hormoni tiroidieni,
dizarmonic, asociaza idiotia si infatilismul
sexual, cap mare, fata rotunda, hipertelorism,
nas trilobat, buze groase, macroglosie
- rahitic: deformari osoase crescute,
frunte olimpiana, genu varum(gambe in O),
stern in carena, prezenta de matanii costale
STAREA DE NUTRITIE
- indexul masei corporale IMC=g(kg)/T2(talia in
m)
- cand rap este supraunitar se afirma ca
obezitatea este de tip androi, subunitar este de
tip ginoid
- peste 10% fata de greutatea ideala poarta
denumirea de supraponderabilitate, peste 20%
-> obezitate
- bolnavii obezi prezint fatigabilitate, dispnee
de efort, accentuarea depunerilor adipoase la
niv obrajilor, submentonier, la rdcina
membrelor
- obezitatea androida la barbati sau la femei la
climax, depozite adipoase localizate cervical inf,
interscapulo-vertebral, la niv abdomenului,
semne de hipercorticism, virilism pilar, vergeturi
active
- obezitatea ginoida la barbati cu
hipogonadism, depozite la niv snilor, soldurilor,
feselor; se asociaz picior plat, reumatism
degenerativ, de suprasolicitare cu localizri la
niv membr inf si coloanei vertebrale, varice
hidrostatice
- denutriia scdere a greutii corporale ca
urmare a deficitului
de aport caloric, urmat de un deficit de sinteza
de prot ducnd la
slbire

- slbire simpla: deficit fata de greutatea ideala

fiind de 20%, frecvent sunt prezente astenia si
fatigabilitatea
- emacierea: deficit fata de greutatea ideala de
30%
- caexia: deficitul este mai mare de 30%,
reducerea masei musculare, aparitia edemelor,
anemie prin deficit de globulina
- cauzele denutriiei reducerea voluntara a
aportului alimentar
- cauze organicestenoza esofagiana, pilorica,
varsaturi incoecibile
- reducerea absorbiei de proteine
- pierderi crescute de proteine in
sindromul nefrotic, gastroenteropatia, arsuri
intinse
- afeciuni endocrine: hipertiroidie,
hiperparatiroidism primar, insuficiente hipofizare
CONSTITUTIA
- totalitatea particularitatilor somatice,
fiziologice, psihice ale individului care determina
un anumit tip de comportament, reactivitate si
predispozitia catre alte boli
- tipul longilin stenic: puternic, armonios, inalt,
echilibrat, rezistent, musculatura bine dezvoltata
- tipul longilin astenic: inalt, slab, musculatura
flasca, accentuarea curburilor vertebrale,
hipofunctie hormonala
- tipul brevilin stenic: statura mica, musculatura
bine dezvoltata, gat scurt, abdomen proeminent
- tipul brevilin astenic: tip de statura mica,
hipotonie musculara si membre subtiri
EDEME
- umflatura ce apare prin cresterea cant de
lichid interstitial in t subcutanat
- la picioare fata, adesea se generalizeaza,
retromaleolar, fata dorsala a picioarelor,
pretibal, la niv coapselor, pielea abdomenului,
extremitati
- t de la suprafata are aspectul de coaja de
portocala
- cele vechi -> t ingrosate -> proliferare
fibroblastica
- gopeu gaura ce poate aparea la exercitarea
unei presiuni
- tipuri cardiace (cianotice), inflamatorii (roz)
- calde, reci
- generalizate: cadriac, renal, hepatic, carenta,
sarcina, afectiuni ale tiroidei

- cardiac insuficienta cord dr, creanta la

periferie
- retromaleolar, pretibial, decliv, se
generalizeaza
- transudate in seroase => anasarca
- rece, dur, cianotic, se accentueaz
seara
- proliferare fibroblastica
- hepatic apare prin hipoprot si met
insuficienta a aldosteronului si ADH
- alb, moale, la membr inf, se
generalizeaza
- nsoit de ascita
- renal predominant matinal
- evident la fata si maini, fata dorsala
picioare, org genitale ext, se generalizeaza
- albe, mari, pufoase
- sindrom nefrotic -> proteinemie ->
hipo
- glomerulonefrite -> deficit secretie
Na
- alergic Quincke (anginonecrotic) se poate si
generaliza
- pluriginos, usor dureros, rozat
uneori, cald, simetric, recidivant
- se instaleaza brusc
- la fata, pleoape, buza de tupir, pe
mucoaza, semimucoasa, glota -> asfixie
- prin cresterea permeabilitatii capilare
-> eliberare de mediator prin r de tip antigenanticorp
PALPAREA TRANSMITERII
VIBRATIILOR: TEHNICA
- se efectueaza cu pacientul in pozitie
sezanda,aplicand fata palmara a mainii pe
torace.
- permite aprecierea transmiterii vibratiilor
toracice denumite si freamat pectoral
- vibratiile vocale se prod la niv laringelui in
timpul pronuntarii consoanelor rezonante(r)
ACCENTUAREA VIBRATIILOR VOCALE
condensari pulmonare (pneumonii,
tumori) cu cond sa ocupe 2 segm
pulmonare
- prezenta unor cavitati la niv parenchimului
pulmonary tumori abcese TBC
- in zone de hiperreactivitate respiratorii
pneumotorax
DIMINUAREA VIBRATIILOR LOCALE
- cand bronhia este obliterata complet
(secretii tumori)

- existenta unei lame de lichid (pleurezie)

- freamat pectoral (perete thoracic ingrosat)
HIPERSONORITATEA
- cresterea sonoritatii pulmonare
- asm bronsic pasagera
- emfizem pulmonar permanenta
TIMPANISMUL
- cresterea sonoritatii pulmonare
- in pneumotorax presiunea aerului din
cavitatea pleurala dep niv mediu
- cand plamanul este relaxat : skodism
(relaxarea plamanului din vecinatatea unor proc
patologice caverne, abcese). Daca acestea
au >6cm sunetul capata o tenta metalica
MATITATEA apare in: ingrosari ale per toracic
ce scade intensit sunetului de percutie:prin t.
Adipos, edem al per, inflamatii sau tumori ale
per; knd se interpune in cav pleurala un med
nesonor: pleurezie,piotorax, hemotorax; cand
apar ingrosari pleurale: pahipleurite,tumori
pleurale; cand apar condensari pulmon: IP,
tumori benigne si maligne, proc cicatriceale
AUSCULTATIA
Murmurul vezicular zgomotul respirator
present in mod normal la indivizii sanatosi
- asemanat cu zgomotul unui om care doarme;
- zonele de audibilitate maxima : axial si
subclavicular
Diminuarea intensitatii murm vesicular
-cauza generale : bolnavii cu stare generala
grava cu respiratie superficiala
-cause locale : obstacole la nivelul cailor resp.
corp strain, tumori, crup difteric, pleurezie,
pneumotorax.
-cause extrinseci : deformari toracice
Abolirea murmurului vezicular
- in revarsate pleurale, pneumonii, obstructie
bronsica completa
Suflul tubar fiziologic
-la ascultatia toracelui in zona traheei pana la
bifurcare, anterior- suprafata sternului; post.
Spatial interscapulo-vertebrale;
-se percepe in inspir si expir
-suflu puternic, aspru, tonalitate ridicata
Suflul tubar patologic
-denumiraea rezulta din aseman cu suflul tubar
fiziologic dar modul de producere este diferit;\
-apare in : procese de condensare pulmonara
(pneumonie, tumori, bronhopneumonie)
-se prob prin diminuarea cont aerian al
plamanului

Suflul cavernos
#intensificarea zgomotului resp. normal, la niv
unei cavitati ce joaca rol de cutie de rezonanta
(abces, chist, TBC cavitar)
-conditiile producerii sunt reprezentate de
bronhie de drenaj permeabila
-este de intensitate puternica
-se aseamana cu suflarea cu forta in palmele
impreunate
Suflul amforic
-se aseamana cu suflul cavernos dar are o
tenta metalica
-apare in cazul unor cavitati de dim mari sau
pneumotorax
Suflul pleuretic
-are intensitate scazuta, cu timbru dulce si
caracter voalat
-apare in revarsate pleurale lichidiene medii
Rarurile romflante
- seamana cu zgomotul produs de sforait
- au tonalitate joasa si se produc la nivelul
bronsiilor mari, in ambii timpi ai respiratiei
- intalnite in patologii insotite de hipersecretie
bronsica
- se produc in ambii timpi ai respiratiei
- sunt raruri uscate, deci nu se modif cu tusea
Rarurile sibilante
- au tonalitate inalta, sunt suieratoare
- se produc la nivelul bronsiilor mici si
bronsiolelor
- se aud in ambii timpi ai resp dar mai bine in
expir
- in afectiuni cu diminuarea lumanului bronsic
(astm brons, bronsita)
- sunt raruri uscate, deci nu se modif cu tusea
Rarurile crepitante
- seamana cu zgomotul produs de frecarea
unei suvite de par
- sunt o succesiune de zgomote fine prez doar
in inspir
- au caract uscat, sunt influentate de tuse
apar in ploaie dupa tuse
- pot fi: de inducere (pneumon), de
reintoarcere (o re-lichefiere a exudatului pulm),
de decubit (la boln care au stat in decubit dorsal
mai m tinp)
Rarurile subcrepitante
- orig la niv bronsiilor, sunt umede
- apar in ambii tmp ai resp
- cu tusea dispar
- pot fi mici (seamana cu cele crepitante), mari
(spargerea bulelor de aer in apa)

- apar in bronsite acute, cornice, supuratii pulm

Rarurile cavernuloase
- umed, cu tonalitate joasa si timbru metallic
- prez in cazul unor caverne pulm : TBC
- este o varianta a rarurilor subcrep
Rarurile cavernoase
- tonalitate ridicata
- apare in cazul cavernelor mici
- este o varianta a rarurilor subcrep
Cracmentul
- este o varianta a rarurilor subcrep
- asem cu ruperea unei crengi uscate
- apare mai ales in inspir
- la resp mai ampla apare in reg vf pulm
- caracter uscat (fibroza pulm), umed (tuberc
pulm activa)
SIMPTOME DE ORDIN GENERAL: febra,
frison, transpiratie, pierdere in gerutate, dureri
toracice
CAUZELE DURERII TORACICE:
* perete
toracal: neroraglii intercostale, zona zoster
fisuri, fracturi,spondiloza.
* pleuro-branho-pul: pleurite, pluerezii,
cancer b-p, abces
* cardio-vasc: IMA, pericardita.
* abdominale: litiaza biliara, abces
sufreric, cancer
hepatic.
CAUZE DISPNEE: * fiziologice: efort, altitudini
mari
* patologice: obezitate, anemie, afec resp,
card.
* psihologice: afectiuni resp si card induse de
med.
DISPNEE PULMON: a. Obstructiva (disfunc
bent/insuf resp obstructiva)
- procese obstructive ale cailor aeriene sup
(stenoze laringiene/traheale prin edem glotic,
edem laringian, disfunctie gloctica, stenoze
fibrotice=>dispnee tip bradipneic,predom
inspiratorie zgomotoasa)
- procese obstructive branhopul: astm ronsic,
stenoze bronsic=>dispnee expirat, cu expir
prelungita, zgomotos, de tip brodipneic
b. restrictiva (se refera la limitarea
miscarilor resp si reducerea schimbului alveclo
capilar. Apare in : - afectiuni acute/cronice ce
afecteaza parenchimul pulm : pneumonii
masive, bronhopneumonii,TBC
- afectiuni ce det compresia parenchim pul:
pleurezii+pneumotorex masiv
- cancere pul, corpi straini.

Resp Cheyne-Stokes(crescendodescrescendo) se caract prin prezenta de

perioade de polipnee nerg, anpl / , curmate de
apnee.Apare in situatii de diminuare a centrilor
resp: ateroscleroza cerebrala, hipert intracran ,
accidente vasc.
Diminuarea duce ca p arteriala a O2 sa nu
declanseze miscari resp, efectul fiind suplinit de
cresterea p arteriale a CO2=> hipervent cu clim
CO2 => hipocapme => apnee.
Resp Kussmaul (in 4 timpi: inspir-pauza-expirpauza) se intalneste in stari de acidoza (din
DZ); inspir amplu, zgomotos, pauza, la fel cu
expir.
Resp Biot-miscari resp de intensitate normala,
spatiate de perioade de apnee (in meningite si
tumori cerebrale)
TUSEA- act reflex, consta intr-o inspir profunda,
urmata de inchiderea glotei, / p intrapul urmata
de deschiderea glotei => expulzarea brutala a
aerului intrapul precum si secretiilor si corpi
straini.
-circumstantele aparitiei: pozitionala (pleurezii),
nocturna (cardiacii) efort (astm, bronsita
cronica), emotionala, parexistica prin inspirarea
unui aer insuficient.
EXPECTORATIA -act de eliminare de elemente
si subst secretate de caile resp => sputa
-sputa mucoasa, incolora, transp,
albicioasa in astm bronsic.
-sputa sero-muco purulent in
bronsiectoza (alba, galbena/verde)ce are 4
straturi : spumos, mucos, seros si grunjos.
VOMICA=eliminarea prin orificiul bucal, brusc,
in urma unui efort de tuse a unei
colectii ce a ajuns in caile aeriene in
urma efractiei unei bronsite.
HEMOPTIZIA=elimin in urma actului tusei, a
unei cantit de sg provenita de la niv ap resp
TORACE EMFIZEMATOS - cresterea antpost a cutiei toracice : sternul proeminent,
coaste crizontalizate, spatiile intercostale se
largesc, fosele supraclare se sterg, gatul scurt,
baza toracelui se largeste, unghiul epigastic
obtuz.
TORACE ASTENICalungit/aplatizat cu
reducerea maselor musculare, coaste inclinate,
spatii intercost inguste, fosele supraclare se
adancesc, caract TBC, scleroza si cancer pul.

TORACE INFUNDIBULAR -congenital, posttraumatic/profesional. Prezenta unei depresiuni

a jumat inf a sternului.
TORACE CONOID -aspect de trunchi de con,
dilatatia portiunii inf a toracelui. Apare in / pres
intraabdominale, tumori abd voluminoase.
TORACE CIFOTIC - prezenta unei cifoze
toracale accentuate, ce apar prin vicii de pz fie
prin afectari ale coloanei. Se asociaza cu
scolioza.
DILATARE DE HEMITORACE-apare in cazul
unor reversari pleurale abundente/tumori pulm
sau ale org din vecinatate; pericardite masive.
REFRACTIE DE HEMITORACE- in atelectazii
masive, sinfize retractale pleuro-pericardice.
SCADEREA AMPLITUDINII MISC RESP: in
emfizemul pul, afectiuni pul extinse, afec ale
peretelui toracic, nevralgii intercostale, afec ale
pleurei.
ENUMERATI PRINCIPALELE METODE DE
INVESTIGARE A AP.RESPIRATOR
radiologie(radioscopie,
radiografie,
tomografie,
bronhogrfie,
angiopneumogarfie)
punctia pleurala(toracenteza)
pleuroscopia
scintiograma pleurala
biopsia pleurala,explorarea functionala
SINDROMUL BRONSITIC = existenta unei
inflamatii acute sau cronice a mucoasei
bronsice de cauza infectioasa, fizico-ch sau
alergica * sindromul bronsitic acut tablou
clinic:
- tuse initial seaca, apoi productiva
sputa

mucoasa(in
cele
virale)/mucopurulenta(in cele bacteriene)
- raluri difuze ronchusuri in traheita,
asocierea de raluri ronflante si sibilante/sibilante
cu subcrepitante
- jena retrosternala
- dispneea si cianoza sunt rare
* sindromul bronsitic cronic tablou
clinic:
- tuse productiva repetata, mai intensa
dimineata, la trezire
- expectoratia mucopurulenta sau franc
purulenta, in cant mai mare dim = toaleta
bronsiilor
- stare subfebrila, astenica

- dispnee de efort datorita asocierii cu

emfizemul pulm
SINDROMUL
DE
CONDENSARE
PULMONARA
= total. Simotomelor, semnelor si modificarilor
paraclinice caracteristice suferintei ap resp ce
evolueaza cu reducerea/suprimarea continutului
aeric al unei regiuni a parenchimului pulm. Dpv
etiologic: condensare prin infiltrare bronho alv
de nat infamatorie sau circulatorie(pneumonii,
Bronhopneumonii, IP, TBC), condensare prin
fibroscleroza, proces neoformativ(tumori B/M),
prin atelectazie
a) sindromul
de
condensare
neretractila:
-cauze: cont aeric este inlocuit cu exudat,
sange(IP), t. fibros, scleroza
*modificari clinice:
-inspectie torace normal conformat
-palpare vibratii vocale intarite
-auscultatie murmur vezicular abolit, suflu
tubar, raluri crepitante
-percutie - matitate
-radiologice opacitate cu forma triungh cu vf
spre hil, omogena de intensitate crescuta

sindr de condens din pneumonia

pneumococica
-apare in pneumonii bacteriene acute
-manifestari: frison uni, febra mare, tuse seaca,
sputa ruginie
-manifestari cl: percutie diminuare sonoritatii
pulm normale, matitate, submatitate; auscultatie
raluri crepitante/ subcrepitante, suflu tubar
patologic; radiologic opacitate segm, lobara,
forma triung, vf spre hil si baza spre per toracic;
-investigatiile de lab evident crest VSH,
leucocitoza cu neutrofile, crest fibrinogenului

sindr de condens din IP

-cauze: obstructia completa a unei ram. a
Apulm cu un embolus, insuf card dr/globala
-manifestari: febra, junghi toracic, spute
hemoptoice
-manifestari cl: percutie submatitate/matitate,
auscultatie suflu tubar, raluri crepitante,
eventual frecaturi pleurale, radiologie
opacitate omogena, triunghiulara sau rotujita
b) sindromul
de
condensare
retractila(atelectazia):
*cauze: tumori, adenopatii
mediastinale,
hvetilatia(decubit
prelungit),

compresiuni(pneumotorax,
pleurezii,
atelectazii), tumori cerebrale, operatii
* modificari clinice:
-inspectie

lumitorace
retractar, fosa
supraclaviculara adancita; diminuarea amplit
misc resp
-palpare vibratii vocale diminuate/abolite
-auscultatie murmur vezicular abolit/diminuat
-percutie matitate, submatitate
-radiologice opacitate segmentara, lobara sau
totala cu forma triungh cu o concavitate care
priveste
lateral;
spatiile
intercosatle
ingustate=retractie
SINDROMUL DE REVARSAT PLEURAL
LICHIDIAN=pleurezia
=prezenta de lichid la niv cav pleurale; dupa
nat, lichidul poate fi exudat(de nat imflam, cu mt
prot) sau transudat(sarac in prot); Dpv al aspect
lich,
pleureziile
pot
fi:
serofibrinoase,
hemoragice, purulente, chiloase
*modif clinice:
-inspectie: intarzierea sau diminuarea amplit
misc resp la niv hemitoracelui afectat; revarsat
lich f mare>>asimetria toracelkui, bombarea
hemitor afect
-percutie: submatitate/matitate in fct de cant de
lich; este deplasabila in fct de poz bolnavului
-lim sup este oriz cand cant de lich este mica
sau exisat si aer p langa lich
-lim sup este curba in caz de cant medie=curba
parabolica a lui DAMOISEAU-concavitatea in
sus, atinge un nivmax in axila
-palpare: vibratii vocale scazute pana la abolire
-auscultatie: murmur vezicular scazut pana la
abolire
*simptome si semne:
-dispnee: intensitatea ei depinde de cant de lich
prezent, rapiditatea instalarii/aparitiei lich,
starea pl subiacxent si contralateral
-tusea: tuse pleurala seaca iritativa; det
intensif durerii
-durere doar la baza toracelui/ submamelonar;
vie, se accentueaza la inspir profund sau tuse
-modif radiologice: matitate / submatitate
PNEUMOTORAX
= sindr de revarsare pleural aerian
= prezenta aerului in cav pleurala
-poate fi spontan, provocat, genreralizat,
localizat, pur, mixt, inchis, deschis
*simptomatologia:

-durere toracica: violenta, lancinanta, asem

loviturii de cutit, intensificata de tuse
-tuse: seaca, rebela, chinuitoare, intensif
durerea si dispeea
-dispnee: in fct de masivitatea si rapiditatea
instalarii pneumotoraxului, starea funct a plam
subiacent si contralateral
*ex cl:
-inspectia: hemitorace afect imobil+bombat
-palpare: diminuare pana la abolire a transm
vibr vocale
-percutie: hipersonoritate cu nuanta de
timpanism, submatitate/matitate(cand e masiv)
-auscultatie: murmur vezicular abolit/diminuat,
uneori suflu amforic
-radiologic:
hipertransp
marginala
a
hemitoracelui afectat cu disp desenului pulm,
plam redus de vol pana la aspect de bont,
impins spre hil; hemidiafragma resp este
boborata; spt intercostale largite
SINDROMUL
DE
HIPERAERATIE
PULMONARA
= grupeaza afectiuni caracterizate prin
cresterea spatiului aerian situat distal de
bronsiola terminala
-exista 2 tipuri: pasagera in astmul bronsic si
permanenta in emfizemul pulm
1.ASTMUL BRONSIC obstructie
generalizata a bronsiilor mici si mijlocii. Cu
etiologie variata, de durata si intensitate
variabila, apare la pers cu hiper-reactivitate
bronsica
a.Dpv etiologic: astm alergic, non-alergic
b.Dpv patogenic: spasmul musc netede
bronsice, edemul mucoasei bronsice, Hsecretie
bronsica cu vascozitate crescuta
c.Acces paroxistic=criza: are 3 faze
*Promdromala aparitia fen resp,
digestive si nervoase
*Dispneica de dispnee expiratorie
*Catarala-umeda
d.Examen cl:
-Percutie: hipersonoritate
-Auscultatie: expir prelungit, raluri sibilante,
ronflante, subcrepitante>>zgomot de porumbar
-Palpare: diminuarea transm vibr vocale
-Examen radiologic: intrecrize img perf
normala; in criza- torace dilatat, transparenta
pulm crescuta, orizontalizarea coastelor, poz
joasa a diafragmului

-Examenul sputei: nr crescut de eozinofile,

cristale CURSCHMANN, cristale CHARCOTLEYDEN, corpi CREOLA,
-Exporare funct: VEMS scazut, proportional cu
severitatea astmului; indice Tiffneau scazut
2) EMFIZEMUL PUMONAR
=distensia ireversibila a spatiilor aeriene situate
distal de bronhiola terminala, asociata cu
distrugerea septurilor alveolare
-Acestea pot duce la crest vol rezidual si
hiperinflatie; disptrugerea per alv duce la
scaderea suprf alv totale si distrug cap pulm
*Dpv etiologic cauze: fumatul,
poluarea
atmisferica, infectii acute bronsice, fact genetici
*Simptome: dispnee indelungata(initial la
efort,apoi permanenta, chiar si la repaus), tuse
minima cu expectoratie redusa, aspect mucoid
al sputei
*examen clinic:
-inspectie: pink puffers gafaitori roz, pac
longilinia stenici, torace emfizematos(globulos,
in butoi)
-palpare: diminuarea ampl misc toracice, a
intensit soculuia pexian, a transm vibr vocale
-percutie: hipersonoritate, matitate cardiaca
-auscultatie: diminuarea transm murmurului
vezicular, prelung expirului, raluri ronflante si
sibilante(bonsice uscate
*ex radiologic: transparenta pulm crescuta,
desen vscular diminuat, diafragm coborat, cord
mic, verticalizat
*explor. Funct.: VEMS mt scazut, cap tot
crescuta, vel rezidual mt crescut
SINDROM CLINIC DIN BRONSIECTAZII
=afect caract anatomic prin prezenta dilatatiilor
permanente,irevers, ale lumenului bronsic, de
dimens var, localiz sau difuze, iar dpdv cl prin
expectoratie abundenta si tuse dat aparitiei
infectiei locale, cu car recurent si tendinta la
cronicizare.
Tipuri: -cilindrice, moniliforme, saculare, chistice
-dobandite, congenitale: primare sau
sec
Expectoratia-semnul major, dg fiind sugerat de
prez unei cantit masive (peste 100ml/zi). Se
exteriorizeaza dim, la trezire si seara la culkre.
Sputa are 4 str: spumos, mucopurulent,
fluid,mucos si purulent. Se pot intalni hemoptizii.
Semnele si simptomele gen sunt discrete o
lunga per de tp.

Ex. Cl:
-inspectia, percutia,palparea sunt de ob
normale, eventual submatitate localizata
-auscultatia poate decela prezenta de raluri
subcrepitante, ronflante, ev si sibiene
Ex. RX: umbre areolare. Pt dg de certitud se
efect bronhografia (mulaj bonsic realiz prin inj
intraluminala a unei subst radioopace)- se
precizeaza nr si dimens bronsiectaziilor
SINDROM CAVITAR
Caverna= cav ce apare la niv parenchimului
pulmon dat distrugerii acestuia dat necrozei
banale, dat germenilor, necrozie gomoase,
necrozei tumorale/cazeoase. Tusea va fi
generata si de exteriorizarea prod ce rez din
tipurile mai sus ment de necroza. Dg poate sa
fie clinic: caverna mare, pana la 7 cm de per
toracic.
Ex. Cl.
-palpare: vibr vokle intarite/diminuate
-percutie: hipersonoritate/submatitate
-diminuarea murmurului vezicular; prezenta
ralurilor- cracmente din zona de vf a plaman
RX: aparitia unei hiperclaritati inconjurate de un
inel opac. Daca caverna e recenta-inel opac
subtine; daca e veche-inel opac gros. Imaginea
e hidroaerica sau hiperclara
ABCES PULMONAR
=supuratie circumscrisa loc care apare intr-o
cavit neoformata, aparuta ca urmare a unei
infectii cu germeni virulenti, piogeni, inocularea
prod pe cale bronsica,sg, limfatica. Evol are 3
faze: de constituire (focar inchis), de evacuare
(exteriorizare prin vomica), de focar deschis.
Abcesul pulmon este fie primar, fie sec unei alte
lez.
Manifest: -prima faza: de constientizare a
abcesului. E o evol ca un sindrom de
condensare, fara semne de focar la finele
careia se prod vomica si evol cu sindr cavitar. In
prima faza avem: frisoane, febra mare, junghi
(dk e apr de pleura), tuse seaca, eventual
dispnee; torace normal conformat, vibr vokle
normale, matitate, murmur vezic diminuat intr-o
anumita zona fara semn de focar. Dg RX:
opacitate omogena intensa, rotunda, bn delimit.
Pac pov aparitia durerii, intensif tusei si ap unei
supuratii patognomonice=vomica care poate
prez striuri sangvinolente.

Vomica e totala / fractionala. Abcesul se

exacueaza total sau partial. Clinic sindr cav evol
cl in expectoratii cavernoase: suflu cavitar, raluri
cavernoase. RX: rec abcesul daca evacuarea
abcesului a fost partiala=imag hiperaerica,
imagine rotunda, opaca la baza. Daca
evacuarea e tot-imag hiperclara.
In ex de sputa-fibre elastice denota necroza de
ts pulmon.
SINDROM MEDIASTINAL
=b ac/cr ale org ce se gas in mediastin: timus,
inima, trahee, bronsii mari, VCS, VCI, v. Azygos,
nn vagi, frenici, gg si lantul simpatic
Simptome gen: hipertermie, anorexie, astenie,
scadere ponderala.
Manifest dureroase: dureri mediastinale, sit
retrosternal,prof, cu pct fix; dureri nevralgice cu
loc toracica; dureri osoase-persistente, de mare
intensitate, neinfluentate de medicatia antalgica,
accent de tuse, stranut, palpare
Dispneea poate fi mecanica sau reflexa. Poate
aparea la efort sau in anumite pozitii. Tusea e
iritativa, seaca, rebela la tratament. Disfonia
poate merge pana de la voce ragusita la voce
baritonala. Disfagia e initial intermitenta, se
agraveaza progresiv. Sughit prin iritarea n frnic.
Varsaturi care pot insoti accesele de tuse si
rezulta din iritarea n vag. Hemoptizii de
mica/medie amploare
Semne asoc sindromului: cianoza, edem, circ
colaterala.
Ex. Cl. *inspectia: deform toracice, bombare
hemitorace
*palparea pct Valleix e dureroasa,
crepitatii subcutanate
*percutie: mediastin largit, stern mat,
matitate/submatitate
*auscultatie-bronhofonie, sufluri
sistolice
Princ boli kre dau sindr mediastinal: TBC,
cancer b-p, boli de sg, leucemii ac,
limfoame,sarcoidoza, anevrism de aorta, gusa
plonjanta in mediastin, tumori timus
Dispneea cardiaca
Este inspiratorie si inspiratorie, cu polipnee,
este prod in principat prin staza cu exceptia
stenozei art pulmonare
Bolnavul o descrie ca sete de aer
La examenul clinic se constata modif de
frecventa (creste->polipnee) uneori si de ritm

(de exemplu, respirati Cheyene-Stokes nu este

insotita de sete de aer )
Dispneea de efort
Se afirma in rap cu toleranta la efort si respectiv
in functie de marimea efortului dupa a carui
valoare se stabilesc clasele NYHA ale insuf
card
Este intalnita si an alte afectiuni : respiratorii,
anemie.
Ea este exagerata de nevroticii cu
componenta pitiatica(isterica), precum si de cei
interesati de sustinerea cu obstinatie a faptului
ca sunt grav bolnavi. Poate fi minimalizata de
cei care nu doresc sa fie considerati bolnavi,
dupa cum cardiacii reali care isi reduc
inconstient efortul nu mai ating intensitati ale
acestuia la care dispneea sa apara.
Se reconanda ca efortul sa fie facut de
bolnav alturi de medic,in acest timp urmarinduse frecv resp si eventuala cianoza.
Dispneea se afla in relatii de directa
proportionalitate cu efortul facut, dispare dupa
un interval de ordinul minutelor dupa incetarea
efortului, diminua dupa terapie eficienta (proba
terapeutica), este frecv insotita de tuse seaca,
de mici hemoptizii, mai ales in stenoza mitrala si
de aparitia si intesificarea cianozei.
Edemu pulmonar acut
Apare in insuficienta cardiaca stanga din
diverse cauza, in stenoza mitrala
Dispneea descrisa ca sete de aer apare
brusc, paroxistic, este extrem de severa,
deseori este nocturna producand ortopnee.
Este polipneica, atat inspiratorie cat si
expiratorie.
Sputa este seroasa, aerata(barbotarea aerului
o face sa aiba un aspect spumos)
Expectoratia poate fi absenta in edemu
bronhoplegic sever. Este insotita de anxietate
extrema, sudoratie, tegumente palid-cianotice
Examenu clinic deceleaza :
-la niv ap. resp : prezenta de raluri
subcrepitante si crepitante cataratoare
-la niv ap cardio-vasc : prez
tahicardiei, a ritmului de galop; decelarea unei
crdiomegalii este frecventa si atesta insuficienta
ventriculara stg
Tens art poate fi HTA severa- cauza edemului
pulm acut cardiogen, dupa cum poate fi si
scazuta (hipotens art pana la colaps) in IMA
(infarc miocard acut)

Sun de asemena prezente semnele

cardiopatiei cauzale
Dispneea paroxistica nocturna
Vechiul termen utilizat, de astm cardiac, este
impropriu atat d.p.d.v. etiologic, cat si clinic si
respectiv terapeutic.
Reprezentand o manifestare a insuf ventric stg
caracteriz prin :
dispnee paroxistica
-de intensitate relativ mica
-avand durata de ordinul
minutelor(pana la 30 min)
-aparand nocturn
-polipneica
-ata inspirat cat si expiratorie
-insotita de ortopnee
Poate trece in forma severa a edemului pulm
acut. La exam clinic se poate decela sau cu
rare raluri subcrepitante bazale, prez
tahicardiei, frecvent prezenta galopului.
Ortopneea
Reprezinta o dispnee mai severa care, indif de
cauza si mecanism, obliga la poz
sezanda(datorita faptului ca travaliu cardiac
diminua prin stagnarea unei parti din sangele
circulant la niv mbr inf, iar tavaliu diafragmului
are un randament sup in aceasta pozitie) Este
explicata pozitia post de fixare a mbr sup in
vederea utilizarii muschilor repiratori accesori.
Are o persistenta indelungata : zile sau
saptamani. Se accentueaza nocturn, somnul se
desfasoara frecvent in fotoliu sau in pozitie
sezanda, cu capul pe masa. Este atat inspirat
cat si expirat, fiind insotita de polipnee.
Initial bolnavul doarme cu capul mai sus, pe
masura agravarii insuficientei ventric stg, nr de
perne necesare creste, bolnavul nu mai suporta
bolnavul nu mai supota efortul de a sta culcat
Ortopneea adevarata traduce :
insuf card stg
insuf card globala, cu predominata celei stgi
Atuci cand apare predominata dreapta
dispneea se amelioreaza sau dispare.
Exam obiectiv evidentiaza prezenta cianozei,
hipersudoratiei, frecv hidrotoracelui, uneori chiar
bilateral
Palpitatiile
Pot fi definite ca percepera de catre bolnav a
uno batai inechidistante ale cordului.
Prezenta lor nu are semnificatia prezentei unor
afectiuni acdiace, extracardiace sau a aunei

aritmii. Ele pot aparea in mod normal la emotii

sau la eforturi.
Rare ori reprezinta unicul simtom la cardiaci.
Poate reorezenta doar o perceptie anormala a
unui ritm cardiac perfect normal,
Pote reprezenta unul dintre simtomele comune
ale nevroticilor, pot fi determinate de consumul
exagerat de cafea, tutn, alcool..
O imp deosebita capata anamneza : bolnavul
descrie bataile percepute ca regulate; inceputul
este brusc, iar sfarsitul progresiv.
Se insista asupra eventualelor legaturi a
palpitatiilor cu efortul,precum si asupra
fenomenelor asociate : durere poliurie, asupra
efectelor manevrelor vagale, tuse, manevra
VALSALVA, compresia nodului sinocarotidian.
Trebuie acordata atentie unei eventuale ECG
efectuate in timpul perioadei in care bolnavul
simte palpitatiile.
Asocieri sugestive :
-batai ce apar intermitent,
neregulat,de foarte scurta durata, sunt de
regula extrasistole
-batai complet neregulate, aparand
brusc au semnificatia fibrilatiei atriale
paroxistice
-batai (in accese) aparand brusc, cu
frecv ridicata, regulate, durata de ordinul min
pana la ore sau zile, cu oprire deasemenea
brusca au semnif unei tahicardii paroxiste
supraventriculare
-bataile instalate progresiv, disparand
progresiv, frecvente, regulate au semnif de
tahicard sinusala.
Durerea din angina pectorala
Este caracteriza de :
-sediu-retrosternal (primele spatii intercostale)
avand cea mai mare pondere diagnostica
-sau precordial (mai rar)
-iradiere, poate fi in umarul drept, in bratul
stg,pe fata cubitala a antebratului stg, la niv
degetelor IV si V
Uneori iradierea poate fi in bratara,la niv atric
radio-carpiene, la niv reg cervicale ant sau la
niv unghiului mandibulei, intre omoplati, la niv
conductului auditiv extern.
-intensitatea este variabila de la
simpla jena pana la durerea atroce
-durata este de la cateva min pana la
cel mult 20 min
-modalit de producere ; eforturi,
emotii, situatii conflictuale, etc.

-modalitati de calmare a durerilor :

repaosul, administrarea de nitroglicerina
-fenomene asociate : anxietate,
senzatie de constrictie toracica
-caractere negative : nu este pulsatila;
nu este influentata de respiratie, de miscari
brusteale trunchiului sau mbr-lor sup
Durerea din infarctul miocardic acut
-localizare ; este retrosternala
-iradiere : este similara durerii din angina
pectorala
-intensitatea este foarte mare
-durata este mai mare decat in cazul anginei
pectorale-peste 30 min pana la 24-36 ore.
-modul de producere : poate aparea atat la efort
cat si la repaos
-modul de calmare : administrarea de opiacee,
opioide
-fenomene asociate : prezenta transpiratiilor,
hipotensiunii, a varsaturilor si sughitului (mai
ales in localizarea post-inf)
-caractere negative ; nu cedeaza la
nitroglicerina
Durerea din pericardita acuta
Apare inconstant
Localizare : este precordiala
Iradiere : absenta de regula, uneori apare ca
durere frenica, prezenta sublavicular, punctul
frenic fiind sensibil
Intensitate : poate fi perceputa ca simpla jena
sau poate fi atroce, cu caracter lancinant, este
accentuata de tuse si de respiratie
Durata : permanenta
Modul de producere ; inconstant
Modul de calmare : analgezice uzuale (rar
opiacee)
Fenomene asociate : respiratie superficialamisc resp ample accentueaza durerea
Patoenie : pericardul visceral si cel parietal
sunt in cea mai mare parte nedureroase.
Pericardul parietal inf este sensibil la distensie
si la ischemie. Durerea (vezi mai sus)
imprumuta calea n. Frenic
Junghiul atrial
Se intalneste frecvent in stenoza mitrala, atriul
stg marit poate fi dureros, de la o simpla jena la
o durere extrem de intensa
Zona de proiectie a durerii este inter-scapulovertebrala stg. Durerea din aceasta zona este
exacerbata la percutie sau la efort.

Mecanismul durerii este neclar, ca si faptul ca

aceasta cedeaza cand se instaleaza insyficienta
cardiaca.
Durerea vasculara periferica
1.Claudicatia intermitenta (caracteristica pt
ischemia mbr-lor inf)
Denumirea vine de la claudicare (a schiopata)
este o durere musculara care este localizata cel
mai frecvent la niv gambei, mai rar la niv
coapsei,fesei sau plantei.
Durerea apare exclusiv la efort,cedeaza la
oprirea efortului,in cazul in care subiectul nu
intrerupe efortul se va asocia contractura
musculara.
Durerea este proportionala cu intesitatea
efortului
Obstrucia arteriala acuta det. apariatia unei
dureri atroce, insotita de tulburari de coloratie
(paloare) localizata de regula la niv sediului
obstructiei
Sincopa
Este caracterizata prin : pierderea cunostintei,
absenta pulsului si a tensiunii arteriale.
Contractiile cardiace si miscarile respiratorii
marcheaza o rarire extrema sau chiar oprire.
Poate aparea fara oprirea inimii, prin
diminuarea debitului cardiac.
Sincopa tipica apare in blocul atrio-ventric de
gr. III care se insoteste de sindromul ADAMSSTOCKES-MORGAGNI in care : oprire cordului
pt 2 sec det vertij si paloare, oprirea pt 6-8 sec
face sa apara sincopa, 20 sec-aparitia unui
acces convulsiv tonico-clonic insotit de cianoza
si respiratie zgomotoasa
Oprirea cordului pr 3-4 min duce la decedare
Aparitia sincopelor in blocurile AV de gr. III
este indicatie absoluta pt implatarea peacemakerului artificial
Sincopele pot aparea si in :
-infarct miocard acut IMA cu debut
sincopal
-tamponada cardiaca
-stenoza aortica si pulmonara
-aritmii cu ritm rapid (det scaderea
semnificativa a DC) Tahicardiile paroxistice,
fibrilaria ventriculara
-ortostatism hipotensiune ortostatica
si respective scaderea semnificativa a DC la cei
imobilizati mult timp, la pers de varsta a treia cu
fenomene de insuficienta circulatory vertebrobazilara, dupa administrarea unor medicamente
ce pot det hipotens ortostatica semnificativa

( guanetidina,clonidina,prazosin ), in cazul unor

varice hidrostatice de mari dimensiuni
-prin hipersensibilitate a sinusului
carotidian sincopa poate aparea la acesti
indivizi la manevrele simple uzuale : barbierit,
inchiderea gulerului camasii
-prin obstcol intermitent in calea
jetului de sange : mixom atrial,
trombembolism pulm masiv, tromb
atrial pediculat
-prin cresterea brutala apres
intratoracice (cu compresia vv cave si
Lipotimia Reprezinta o pirdere de scurta
durata a constientei, cu mentinerea functiilor
vitale, este considerata de unii o sincopa
incompleta, avortata
INSPECTIA GENERALA
-urmareste:talia individului,stare de
nutritie,habitusul
Atitudinea/pozitia:
a)ortopneea:este caracteristica
-semnifica prezenta unei insuficiente ventric
stangi severe
b)dispnee pozitionala:
-semnul atitudinilor din pericardita exsudativa
abundenta
-semnul pernei
-semnul rugaciunii mahomedane
FACIESUL
1.faciesul mitral
2.faciesul cianotic&buhait
3.facies Basedowian,Cushingoid,Mixedematos
-toate sunt afectiuni endocrine insotite de
manifestari cardio-vasculare
MODIFICARI OCULARE/PERIOCULARE
1.xantelasma+gerontoxon-sunt associate
aterosclerozei sistemice
-xantelasmele sunt depozite de cul
galbuie,localizate cel mai frecvent la niv
pleoapelor,prezente in dislipidemii,affect metab
in care ateroscleroza apare prococe&are manif
severe
-gerontoxonul este inelul divers colorat
2.boala Graves-Basedow are printer semnele
definitorii exoftalmia si asociaza, in formele
severe,cardiotireoza
3.semnul Argyl-Robertson(inegalitatea
pupilara=anizocorie) intalnit la sifilisul nervos
4.hippus-ul pupilar:present in insuficienta
aortica medie/severa
MODIFICARI ALE TEGUMENTELOR,TES
CELULAR SUBCUTANAT

1.paloarea tegumentelor-intalnita in
valvulopatiile aortice,in hipertensiunea arteriala
renala/renalizata
2.icterul/subicterul-intalnit in:insuficienta
cardiaca dreapta,insuficienta tricuspidiana-cul
oliv,in trombembolismul pulmonary
3.cul cafea cu lapte a tegumentelor;asociaza
si:petesii subconjunctive,hemoragii
subunghiale,noduli OSLER
4.hipocratismul digital:in cardiopatii congenitale
cianogene,cordul pulmonary cronic sec
BPOC,endocardita subacuta
5.edeme de etiologie cardiaca
TURGESCENTA JUGULARA
-venele jug sunt mai vizibile,dar mai putin
palpabile pt k:sunt mai superficiale,pres
vasculara este mai mica;se dilate in decubit
dorsal si se colabeaza in poz sezanda
-in mod normal,in poz de decubit dorsal se
constata distensia si eventuale pulsatii sub niv
manubriului sternal;cand pacientii isi ridik
toracele la 45 grade distensia si pulsatiile se
extend la 1-2 cm deasupra manubriului sternal
-patologik este considerate extinderea
pulsatiilor si distensiei peste acest
nivel(ex:insuficienta cardiaca dreapta)
Asocierea:-turgescenta semnificativa a
jugularelor+pulsatii ample ale lor se constata in
valvulopatii tricuspidiene
-turgescenta semnificaticva cu pulsatii directe
discrete se constata in pericardita constrictiva
-prezenta unei turgescente mari,,lipsita de
pulsatii,se constata in obstructia de vena cava
superioara
PULSATIA JUGULARA
-dificil de observat fie dat colabarii,fie dat unei
distensii prea mari
-absente in fibrilatia atriala
-dak unele pulsatii se succed regulat dar fara
leg cu pulsul radial,aceasta eventualitate are
semnificatia prezentei unui bloc AV gradul 3
-bloc AV grad 3 are loc cateodata contractia
concomitenta a atriului si ventriculului,generand
o pulsatie jugulara ampla in lovitura de tun
-in sistola ventric tricuspida e inchisa
-pulsatiile ample se intalnesc in stenoza
tricuspidiana,stenoza pulmonara,hipertensiune
pulmonara
-existenta unui puls venos sistolic se intalneste
frecvent in insuficienta tricuspidiana
PULSATIA CAROTIDIANA

-atunci cand sunt ample,vizibile poarta

denumirea de dans arterial,fen ce se
intalneste in insuficienta aortica,in ateroscleroza
sistemica cu carotide rigide,in sindromul
hyperkinetic
PALPAREA SOCULUI APEXIAN NORMAL
=expansiunea in afara a varfului inimii,prin
modificarea formei si rotatia in plan axial,in
sistola,a ventriculului stang
-pozitia sa este, in mod normal, in spatiul V
intercostal stang pe linia medioclaviculara,respectiv la max 10 cm de linia
mediasternala
-palparea sa se face,dat variatelor modificari
pozitionale pe care socul le poate cunoaste,cu
intreaga palma,centrata pe spatiile intercostale
IV si V si respective pe linia medioclaviculara
-senzatie tactila slaba sau lipseste=>bolnavul
va fi examinat si in decubit lateral
stang,pastrand in minte faptul ca examinarea
bolnavului in aceasta poz duce la o deplasare
laterala-cu aprox 2 cm- a poz normale a socului
-socul apexian poate sa nu fie perceput la cei la
care grosimea peretelui este
crescuta:obezi,femei cu macromastie,atleti cu
musc f dezvoltata
-poate sa nu fie perceput cand contactul
ventriculului stang cu peretele toracic se face pe
fata post a unei coaste
-nu se percepe cand se diminueaza forta
contractila a ventric stang:miocardite
acute,infarct miocardic acut,clase inalte de
insuficienta cardiaca.
FREAMATUL
=echivalentul palpatoriu al unui suflu cardiac
intens.
-exista o cardiopatie ce poate fi:
->valvulara:ex:freamatul diastolic din stenoza
mitrala,freamatul systolic din:stenoza
aortica,insuficienta mitrala si stenoza pulmonara
->variate anomalii congenitale:ex:defect septal
ventricular,persistenta canalului arterial
=>un freamat poate fi:
-sistolic(corespunde ascensiunii sistolice a
socului apexian,respectiv pulsului carotidei)
-diastolic(situate intre sf ascensiunii sistolice
apexiene si inceputul urm ascensiuni)
-continuu(prezent in tot ciclul cardiac)
MODIFICARILE SOCULUI APEXIAN
DEPLASARI
Cauze extracardiace:

-revarsat pleural masiv:cel stang deplaseaza

socul apexian spre dreapta&cel drept
deplaseaza socul apexian spre stanga
-ascita abundenta
-sarcina de ultimo trimestru
-meteorismul abdominal
Cauze cardiace:
-revarsatul pericardic impinge progresiv socul in
spatiile intercostale stangi III/IV
-hipertrofia ventric/dilatatia ventric:cand
afecteaza ventric drept socul apexian a fi
deplasat lateral spre stanga, spre linia axilara
ant/medie;cannd afecteaza ventric stang,socul
este deplasat atat lateral cat si in jos;cand
afecteaza ambii ventriculi,socul este deplasat
atat mult in afara cat si in jos.
-falsul soc al varfului:intalnit in marile hipertrofii
ventric drepte in care in spatiul intercostal
stang,pe linia medio-claviculara,se afla varful
ventric drept,iar in afara,spre linia axilara ant
sau chiar medie,se afla varful ventric stang
-in lez tricuspidiene ventric drept este de dim
mari,iar in stenoza mitrala ventric stang este de
mici dim
-in dextrocardii socul este palpabil la niv
hemitoracelui drept
MODIFICARI ALE AMPLITUDINII SOCULUI
APEXIAN
-amplitudine redusa:in conditii de diminuare
reala a fortei socului:miocardite acute,infract
miocardic acut,clase inalte ale insuficientei
cardiace
-in conditii in care desi forta socului este
normala,transmiterea sa periferica e
dificila:obezi,emfizematosi
-amplitudine crescuta:in conditii fiziologice
-in conditii patologice:in cadrul sindromului
hyperkinetic din stari febrile,anemii
-in insuficienta valvulara aortica se intalneste
socul apexian puternic si globules
-socul bifid in:ritmul de galop,bombarea
mezo/telediastolica din anevrismul
ventricular,stenoza functionala a camerei de
evacuare a ventric stang care franeaza reactia
sistolica
-socul retractil din pericardita constrictiva
adeziva
Palparea ventric dr
Doar cand e de dimensiuni crescute, sau cand
tot cordul e deplasat medial

Palparea: in epigastru, cu degetele mainii

drepte facute carlig, introduse in unghiul xifocostal stg
Perceperea pulsatiilor ventric dr = semn Harzer
pozitiv = hipertrofie ventr dr
Pulsatiile ventric dr (directie oblic inferioara, din
afara inauntru) trebuie diferentiate de pulsatiile
unei aorte normale (de jos in sus) sau de
pulsatiile unui anevrism aortic
Percutia cordului
Se descrie prezenta unei matitati relative
(submatitate) care coresp proiectiei marginilor
cordului pe peretele toracic ant si ant-lat, si a
unei matitati absolute, care coresp portiunii
cordului aflata in contact direct cu peretele
toracic
Limitele matitatii cardiace relative normale:
1.
lim. sup. la nivelul celei
de-a 3a artic sterno-costale
2.
lim. stg. linie curba cu
convexitate externa ce uneste limita sup
cu sediul socului apexian
3.
lim dr. coincide cu marg
dreapta a sternului
4.
lim inf. se confunda cu
linia hepato-apicala (uneste vf unghiului
cardio-hepatic
cu
sediul
socului
apexian)

utilitatea percutiei cordului rezida in:

1. recunoasterea prezentei revarsatelor
pleurale
2. recunoasterea prezentei cardiomegaliei:

marirea atriului dr -> cresterea

dimens matitatii cardiace in sp
intercostale dr 3-4;

marirea ventr stg -> cresterea dimens

matitatii cardiace in sp intercost. stg
3-4 iar socul apexian e prezent in sp
6-7 lateral de linia medioclavic.

Marirea ventric dr;

Dilatarea aortei ascendente ->

matitate ce depaseste marginea dr a
sternului in sp 2 intercostal;

Dilatarea arterei pulmonare -> greu

decelabila
prin
percutie,
prin
stergerea golfului pulmonarei.
Auscultatia cordului

Componenta obligatorie
a examenului clinic al cordului

Poate fi imediata, directa (aplicarea

pavilionului urechii pe torace), si

respectiv mediata (prin intermed

stetoscopului),
superioara
pt:
localizare, iradiere, auscultatie in
decubit lateral stg, evidentierea unor
zgomote particulare galop, sufluri
diastolice.
Focare cardiace = zone de maxima audibilitate
a evenimentelor sonore de la nivelul orificiilor
valvulare.
1.focarul mitral coincide cu pozitia normala a
socului apexian (spatiul 5 intercostal stg pe linia
medioclaviculara); in hipertrofia ventr stg se
extinde medial; in hipertrofia ventr dr se extinde
lateral; ofera audibilitate maxima pt Z1,
zgomotele valvulare ale aparatului mitral,
zgomotele ventr stg.
1. focarul tricuspidian corespunde bazei
apendicelui xifoid, se extinde in sp 5-8
parasternal, 1-2 cm la dreapta, 2-3 cm la
stg. In hipertrofia ventr dr se extinde spre
stg, iar in ht ventr stg se extinde spre
dreapta. Aici, intensitatea e maxima pt
zgomotele produse la nivelul aparatului
valvular tricuspidian.
2. focarul pulmonar localizat in sp 2
intercostal stg parasternal si se extinde in
sus spre artic sterno-claviculara, iar in jos
in sp 3 intercostal stg. Intensitate
auscultatorie max pt sunetele prod de
sigmoidele
pulmonare
(componenta
pulmonara a Z2).
3. focarul aortic spatiul 2 intercostal dr,
parasternal; se extinde in jos in sp 3
intercostal dr+medial.
Mecanismul de producere al zgomotelor
cardiace normale
In mod normal se ausculta cel mai frecvent 2
zgomote: I si II.
Z1 e mai intens, are o tonalitate mai joasa, cu
inceput si sfarsit mai putin net, cu audibilitate
max in focarul mitral.
Z2 e mai putin intens, de tonalitate mai ridicata,
cu inceput/sfarsit mai nete, cu audibilitate max
in focarele aortic/pulmonar.
Zgomotul 1:

apare la inceputul sistolei ventriculare

se considera ca are 3 componente:

valvulara(inkiderea valvulelor mitrala si
tricuspida in sistola), musculara(prin
contractia izometrica a m ventricular in
sistola), sanguina.

Componenta initiala se sincronizeaza cu

inkiderea valvei mitrale; a 2a componenta
e sincronizata cu inkiderea tricuspidei

Segmentul principal = faza de crestere a

presiunii intraventriculare, generand unde
sonore cu intensitate mare si tonalitate
inalta.

Segmentul terminal cuprinde turbulente

minore, cu amplitudine mica, la inceputul
ejectiei sangelui din ventricul in vasele
mari, precum si vibratiile peretilor vaselor
mari.
Zgomotul 2:

2 componente: A2 inkiderea valvelor

aortice / sfarsitul perioadei de ejectie a VS,
si P2 inkiderea valvelor pulmonare /
sfarsitul perioadei de ejectie a VD.

Deci, sursa Z2 este vibratia velvelor inkise,

puse in miscare de sangele adiacent.
Modificari Z1 si Z2
1. diminuarea intensitatii ambelor:

la obezi, emfizematosi, in pericardita

cu revarsat abundent, endocardita
reumatismala, IMA, miocardita acuta
2. diminuarea intensitatii Z1:

PR lung (BAV gr.1)

BRS major

SM severa (imobilitatea valvei)

3. diminuarea intensitatii Z2:

stenoza aortica severa

stenoza pulmonara severa

4. accentuarea Z1:

stenoza mitrala; anemie, febra,

efort,
adinistrare
epinefrina,
anxietate
5. accentuare
Z2:in
focar
aortic(n
HTA,ateromatoza
aortica),in
focarul
pulmonarei(in HT pulmonara din stenoza
mitrala,cordul pulmonar cronic,cardiopatii
congenitale
6. diminuare Z2:in focar aortic(HTA imporanta
si
socul
cardiovascular,insuficienta
aortica);in
focar
pulmonar(stenoza
pulmonara,stenoza aortica)
7. dedublare Z1:in conditii semiologice fara
importanta;blocul
major
de
ramura
dreapta,extrasistole ventriculare,tahicardia
ventriculara,HTA,embolia
pulmonara
masiva

8.

Dedublare
Z2:fiziologica,patologica(dedublare
distantata,fixa,paradoxala)
Ritmurile in 3 timpi
- clacmentul mezo-telesistolic mitral in sistola,
aproape de ZII, intens, scurt, pocnit,
superficial, vibrant
- urmat de suflu systolic in prolaps de
valva mitrala
- clacmentul pericardic - caract pericarditei
constrictive calcificate sau fibroase
GALOPUL = fenomene vibratorii datorate
hipotoniei peretilor ventriculari, destinsi de u flux
de sange atrio ventricular crescut;
GALOPUL PROTODIASTOLIC (sau
ventricular), apare in conditiile unui ventricul
dilatat, putin compliant; se considera ca
insuficienta ventriculara creaza conditii opime
pentru aparitia ritmului de galop; galopul
protodiastolic ar corespunde unei hipertrofii cu
dilatatie ventriculara excentrica, traducand o
suprasolicitare diastolica ventriculara
(insuficienta aortica)
GALOPUL PRESISTOLIC (atrial) aparitia
galopului presistolic: sistola atriala determina
umplerea ventriculara presistolica si are o
contributie esentiala deoarece forteaza
distensia ventriculara, ducand la solicitarea
muschilor pilieri si cordajelor tendinoase,
ducand la aparitia vibratiilor valvelor; din date
recente, galopul presistolic ar corespunde unei
hipertrofii ventriculare concentrice, ce traduce
suprasolicitarea sistolica a atriilor (in
hipertensiune arteriala si stenoza aortica);
SUFLURI CARDIACE ORGANICE traduc
existenta unor modificari de flux sanguine la
nivelul unor leziuni: valvulare (stenoza si
insuficienta), vasculare (stenoza arteriala),
defect septal;
Suflurile cardiace, din d.p.d.v. auscultator sunt
sistolice sau diastolice, de variate intensitati, cu
localizare, re regula la nivelul focarului de
producere, avand deseori o iradiere
caracteristica;nu dispar la modificare pozitiei
sau in functie de timpii respiratori;
SUFLRILE ORGANO FUNCTIONALE apar
in conditiile unor valve normale, dar care nu pot
inchide complet orificiul pe care il marginesc,
deoarece migreaza lateral pilierii, datorita
cresterii dimensiunilor ventriculului (in
insuficienta mitrala functionala)

Sunt sufluri diastolice, de mica intensitate, cu

timbru dulce, insotite doar exceptional de
freamat, agravate de suferinta cordului si
ameliorate concomitent cu instalarea efectului
terapiei afectiunii ardiace;
SUFLURILE FUNCTIONALE apar in
sindroame hiperkinetice sau in situatii
caracterizate de cresterea debitului cardiac.
Sunt: - sufluri de ejectie prin valve aortice si
pulmonare;
sufluri date de cresterea debitului cordului
drept (care devine de cateva ori mai mare
decat cel al cordului stang), intalnite in:
comunicarea interatriala stanga dreapta
(are loc incarcarea ventriculului drept,
orificiul arterei pulmonare desi normal ca
dimensiune, devine relativ mic, in raport cu
amploarea cresterii fluxului sanguin)
SUFLURI ANORGANICE
Sunt sufluri care apar la normali, sanantosi,
fiind, ca loc de producere, fie:
intracardiace generate de turbulente la
nivelul cavitatilor si respective orificiilor
dintre cavitati;
cardio pulmonare generate de
umplerea cu sau golirea aerului din
langheta pulmonara;
generate de modificarea sistolica a
geometriei ventriculare;
Caracteristicile suflurilor anaorganice sunt:
sunt localizate in sistola, fiind de regula
merosistolice (ocupa doar o parte a
sistolei);
au de regula intensitate mica, doar rareori
medie;
nu iradiaza
nu se insoteste de freamat;
sunt localizate in afara focarelor clasice de
auscultatie;
SUFLURI SISTOLICE pot fi de regurgitatie
sau de ejectie;
Sufluri de regurgitatie pe fonocardiograma
sunt situate imediat dupa primul zgomot:
Se intalnesc in insuficienta mitrala si in cea
tricuspidiana. Auscultatoric sunt intense, insotite
de freamat, cum timbru de tasnitura de aburi,
tonalitate medie, iradiere in axial (suflu de
insuficienta mitrala), sau la nivelul mamelonului
drept (suflu de insuficienta tricuspidiana)

Sufluri de ejectie (sau de observatie)

se datoreaza prezenteiuni obstacol organic
sau functional situat pe calea de ejectie a
sangelui din ventricul. Pe fonocardiograma
au aspect crescendo descrescendo
(fusiforme sau rombice), aparand dupa o
scurta pauza a zgomotului I. Apar in
stenoza valvulara aorticasi stenoza
valvulara pulmonara;
Auscultatoric , aceste sufluri de ejectie sunt
intense, cu tonalitate joasasi timbru rugos,
iradiind in carotida (stenoza aortica), sau in
varful axilei (stenoza pulmonara)
SUFLURI DIASTOLICE
Sufluri diastolice de regurgitatie apar pe
traseul fonocardiografic imediat dupa zgomotul
II. Sunt reprezentate de suflul diastolic aortic din
insuficienta aortica valvulara si suflul diastolic
pulmonar din insuficienta pulmonara valvulara.
Auscultatoric, au urmatoarele caracteristici:
intensitate mica sau medie, tonalitate inalta,
timbru dulce/aspirativ, sunt localizate la nivelul
focarului de producere, nu se insoteste de
freamat, iradiaza spre marginea stanga a
sternului sau spre focarul Erb.
Sufluri diastolice de umplere (uruituri): pe
fonocardiograma apar dupa o scurta pauza
dupa zgomotul II. Auscultatoric, uruitura se
caracterizeaza prin intensitate variabila,
tonalitate joasa, timbru specific. In mod frecvent
uruitura se insoteste de freamat (senzatie
palpatorie), deoaree vibratiile sunt intense si
tonalitatea joasa. Ex. de uruitura diastolica din
stenoza mitrala, unde uruitura marcheaza o
crestere (suflu presistolic), datorita efectului
sistolei atriale. Alt ex. De suflu diastolic de
umplere este cel din stenoza tricuspidiana.
MECANISMUL GENERAL DE PRODUCERE A
SUFLURILOR in mod normal la nivel
intravascular si al cordului, sangele are o
curgere laminara, silentioasa;
Suflurile se produc ca o urmare a aparitiei unor
turbulente ale curgerii, care, la randul lor,
determina vibratii ale coloanei de sange, vibratii
care se transmit peretilor cardiaci si vasculari.
Suflurile functionale se produc in momentul
aparitiei unor cresteri semnificaive ale fluxului
sanguine, diametrele orificiale (desi normale)
devenind prea mici (raportat la amploarea
cresterii fluxului). Suflurile organice apar prin
leziuni valvulare care determina fie o
incapacitate a aparatului cuspidian (prin

deformare), de a inchide corespunzator orificiul

respective, fie o imposibilitate completa de
deschidere a sa, generand o curgere turbulenta
a coloanei de sange. Suflurile anorganice sunt
consecinta modificarii geometriei ventriculare in
sistola.
FRECATURA PERICARDICA apare ca
urmare a prezentei exudatului fibrinos pe cele
doua foite pericardice. Este prezenta in special
in pericardita uscata. Datorita timbrului su a
fost comparata cu zgomotul produs de frecarea
a 2 bucati de piele noua, in dreptul urechii, cu
trecerea degetelor pe o bucata de matase sau a
unei bancnote.
Sediul de maxima audibilitate a frecaturilor
pericardice este variabil, nu corespunde
focarelor auscultatorii, cel mai frecvent fiind fie
in regiune mezocardiaca (spatiul III intercostal),
fie la baza sau varful inimii. Foarte rar poate fi
generalizata. Nu iradiaza (se naste si moare pe
loc). Are intensitate variabila: de obicei redusa,
dar poate avea si intensitate foarte mare, cu
frecatura uremica, din stadiul terminal al
insuficientei renale. Este present atat in sistola
cat si in diastola. Se intensifica la accentuarea
apasarii stetoscopului pe torace in timpul
auscultatiei sau prin aplecarea inainte a
toracelui in timpul auscultatiei. Cunoaste variatii
ale intensitatii de la o zi la alta sau chiar la
interval de ore. Poate disparea complet in
cateva ore. Dispare in momentul in care se
constituie revarsatul pericardic, putand reapare
tranzitor la resorbtia acestuia.
PALPAREA ARTERELOR
Este utilizata current in examinarea: arterele
(aa) temporale in regiunea temporala, aa
carotide in regiunea marginii anterioare a mm
SCM, a vertebrei C6 cervicale, aa humerale in
santul bicipital, aa radiale in santul pulsului,
prin compresie pe radius, aa femurale in
triunghiul Scarpa, aa poplitee la nivelul fosei
poplitee, prin compresie pe fata posterioara a
tibiei, aa pedioase la baza spatiului
intermetatarsian, lateral de tendonul
extensorului halucelui, aa tibiale posterioare,
inapoia maleolei interne.
Palparea se refera la
1. peretele propriu zis, pentru a evidential: aa
sinuoase, indurate, in teava de pipa, in
pana de gasca, specifice aterosclerozei,
si formatiuni arteriale expansive in
anevrisme arteriale

10

2.

freamatul arterial (cel mai frecvent este

audibil);
3. pulsatiile: prezenta lor in regiunea distala
dovedeste prezenta lor si in zona
proximala, in timp ce diaparitia sau
diminuarea lor la nivelul membrelor
reprezinta un semn cardinal de ischemie
periferica (arteriopatie obliteranta).\
De regula , la orice artera palpabila, se
urmareste:
frecventa: in cazul ritmului sinusal concorda
cu frecventa cardiaca i in aritmii poate diferi de
frecventa cardiaca, fiind insa mai mica decat
aceasta se recomanda auscultarea cordului si
palparea concomitenta a pulsului periferic.
Ritmul neregulat seminifica o aritmie; poate
fi insa si regulat in anumite aritmii
Amplitudinea (volumul pulsului) este
dependenta de marimea presiunii diastolice si a
debitului sistolic; pulsul amplu sau pulsul
magnus se intalneste in : insuf aortica; pulsul
mic (redus ca amplitudine) sau puls parvus se
intalneste in: soc, tahicardii;
Tensiunea = forta necesara comprimarii
arterei pr a duce la disparitia undei pulsatile.
Pulsul poate fi : dur (cu tensiune crescuta) in
hipertensiunea arteriala predominant diastolica
sau moale (cu tensiune scazuta), in
hipotensiunea arteriala si insuficienta aortica.
Celeritatea (viteza ascensiunii undei pulsatile)
puls celer ( et altus) - rapid ( si inalt) = pulsul
Corrigan intalnit in insuficienta aortica
- puls parvus et tardus (slab, intarziat) intalnit
in stenoza aortica
CARACTERISTICILE PULSULUI
frecventa: in cazul ritmului sinusal concorda
cu frecventa cardiaca, in aritmii poate diferi de
frecventa cardiaca, fiind insa mai mica decat
aceasta se recomanda auscultarea cordului si
palparea concomitenta a pulsului periferic.
Ritmul neregulat seminifica o aritmie; poate
fi insa si regulat in anumite aritmii
Amplitudinea (volumul pulsului) este
dependenta de marimea presiunii diastolice si a
debitului sistolic; pulsul amplu sau pulsul
magnus se intalneste in : insuf aortica ; pulsul
mic (redus ca amplitudine) sau puls parvus se
intalneste in: soc, tahicardii;
Tensiunea = forta necesara comprimarii
arterei pr a duce la disparitia undei pulsatile.
Pulsul poate fi dur (cu tensiune crescuta) in

hipertensiunea arteriala predominant diastolica

sau moale (cu tensiune scazuta), in
hipotensiunea arteriala si insuficienta aortica.
Celeritatea (viteza ascensiunii undei pulsatile)
puls celer et altus (rapid si inalt) = pulsul
Corrigan intalnit in insuficienta aortica, puls
parvus, tardus et umilus (slab, intarziat, umil)
intalnit in stenoza aortica
Stenoza mitrala=reprez. O valvulopatie
caracterizata dpdv anatomic prin reducerea
orificiului mitral ,cu incapacitate de deschidere
completa in diastola ,iar functional de
ingreunarea scurgerii sangelui din A in VS; e
cea mai frecv. Valvulopatie de etiologie
reumatismala,fiind de 4-5 ori mai frecventa la
femei ;mult mai rar poate fi congenitala sau
poate avea etiologii.
Suprafata normala a orif. Mitral e de 4-5
cm2;stenoza mitrala devine semnificativa la o
valoare a suprafetei mai mica de 1,5 cm2.
Barajul mitral are drept prima consecinta
aparitia stazei la nivelul AS si respective
hipertrofie arteriolara.Intre presiunea diastolica
din artera pulm. si presiunea capilara
pulmonara apare un gradient ,in timp aparand
hipertensiune la niv. Circ. Pulm.,care ,in
timp,determina aparitia insuficientei cordului
drept.
Dispneea prezenta poate avea variate
intensitati,fiind expresia gradului de angorjare al
circ. Pulm.
Dispneea de gr.I apare la eforturi semnificative
in stenoze largi.
Dispneea de gr.II apare la eforturi usoare in
cazul stenozelor medii.
Dispneea de gr.III apare la un grad mic de effort
e prezenta in cazul stenozelor stranse.
Dispneea de gr. IV e dispneea prezenta si in
repaus ,in stenozele avansate ,cu importanta
hipertensiune pulmonara.Complicatia majora in
aceste cazuri e reprez.de edemul pulm.acut ,ce
poate aparea la effort.
Hemoptiziile sunt frecvente ,avand intensitate
diferita : de la prezenta de spute hemoptoice
izolate pana la hemoptizii cel mult moderate
(se pot produce prin ruperea anastomozelor
dintre circulatia sistemica si cea
pulmonara,existente la niv.muc.bronsice).
Emboliile au ca pct.de plecare AS,dupa ce
acesta a crescut mult in dimens.si dupa ce s-a
instalat fibril.atriala.

Palpitatiile reprezinta modalitatea de percepere

de catre bolnav a aritmiei reprezentata de
prezenta extrasistolelor sau a fibr.atriale.
Durerea toracica este coronariana (rareori) si
mai des datorata unui atriu marit de volum fiind
esimtita interscapulo-vertebral stg.
Poate aparea disfagia ca urmare a cresterii
dimensiunii AS,ca urmare a compresiei
esofagului. Poate aparea si disfonia- dimes
marita a AS =compresie pe n.laringeu recurrent
stg.
In stenozele foarte restranse poate aparea
edemul pulmonar acut.
Insuficienta mitrala=o valvulopatie
caracterizata anatomic de inchiderea
incompleta a orificiului mitral in timpul
systolei,iar dpdv fiziologic de refluarea
sangelui ,in timpul sistolei din VS in AS.
Etiologie: poate fi generata de :
-leziuni ale valvelor :endocardita
reumatismala,endocardita bacteriana,forme
congenitale.
-leziuni ale cordajelor tendinoase,rupturi:pe
leziuni degenerative,ca urmare a endocarditei
bacteriene.
-leziuni/disfunctii ale mm papilari:in IMA
(ruptura);ischemierea unui m. papilar in timpul
unei crize de angor (disfunctie).
-leziuni la nivelul inelului mitral.
-insuficienta mitrala functionala prin marire
importanta a VS are loc deplasarea mm
papilari.
Exista :
-forma cronica clasica (reumatismala cel mai
adesea)
-forma acuta.
Fiziopatologie:
IM evolueaza spre insuficienta ventriculara
stg.deoarece in diastola VS primeste un volum
suplimentar de sange; aceasta suprasarcina de
volum va determina aparitia initial a unei
hipertrofii ,apoi a dilatatiei VS.
AS se umple si el pe 2 cai: anterograd prin vv
pulmonare si retrograd prin regurgitatie
transmitrala,astfel ca se va dilata si el.
Formele usoare si medii sunt
asimptomatice;formele mai severe ,dar cu
instalare lenta pot fi uneori bine tolerate ,o lunga
perioada de timp.
Pulsul in:
-insuficienta aortica: - puls amplu sau pulsul
magnus;pulsul poate fi dur (cu tensiune

scazuta);puls celer et altus(rapid si inalt)=pulsul

CORRIGAN.
-stenoza aortica:- puls parvus,tardus et humilis
(slab ,intarziat,umil)
-pericarditele medii sau importante si in cele
adezive pulsul paradoxal Kussmaulcaracterizat de diminuarea semnificativa sau
disparitia in inspir.
-insuficienta ventriculara stanga pulsul
alternant,intalnit rareori,este caracterizat de
alternanta pulsatie ampla urmata de o pulsatie
mica; devine mai evident prin comprimarea
partiala cu manseta tensiometrului pana la
disparitia pulsatiilor de mica amplitudine.
Stenoza aortica=obstructia ejectiei fluxului
sanguine al VS datorita leziunilor perzentate la
nivelul orificiului aortic.
Etiologie: congenitala: unicuspidie,
bicuspidie( se poate stenoza secundar prn
sclerozare sau calcifiere); reumatismala: se
insoteste cvasi-constant de valvulopatie
mitrala; in poliartrita reumatoida; la peste 70ani
predomina forma calcifica.
Fiziopatologie. Suprasarcina de presiune pt.
VS duce la o hipertrofie concentrica. Debitul
cardiac nu se poate adapta la efort, generand
tulburari functionale caracteristice: crize de
angor, sincope. Se considera ca intervalul de
supravietuire din momentul aparitiei

simptomatologiei variaza intre 2 si 5ani.

Manifestari: dispnee variabila cu efortul si
gradul stenozei; prezenta de crize de angor de
efort datorita scaderii debitului

coronarian,cresterii consumului de O2 dat.

hipertrofieiVS, ischemie a zonei
subendocardice a miocarduluiVS; prezenta
sincopelor de efort: forma usoara este
caracterizata de oboseala,vertij,crize de angor
si forma severa se caract. Prin instalarea
brutala a pierderii constientiei cu durata de 13min,putanad aparea si convulsii,se datoreaza
reducerii irigatiei cerebrale prin debit cardiac

scazut; in formele severe TA scade.

Insuficienta aortica= inchiderea incompleta
a orif. Aortic cu refularea sangelui din aorta in
VS.
inspectie: socul apexian este vizibil,amplu,
prezent pe o mare suprafata(soc in
dom), globulos, puternic,ulterior deplasat
in jos si lateral.
Palpare: socul apexian e in spatiul
intercostals stg.VI/VII; se palpeaza pe o

11

suprafata mai mare dand senzatia de o

minge de tennis care loveste suprafata
palmara; in protodiastola se poate simti un
impuls suplimentar. Se mai pot decela:
galopuri presistolice,galopuri
protodiastolice si clacmentul protodiastolic
de ejectie.
Percutia: evidentiaza prezenta cresterii
dimensiunilor VS
Auscultatia: ofera date
patognomonice(suflu diastolic, de regurgitare).
Se intensifica in ortostatism, la ridicarea
bratelor. Punctul de maxima audibilitate: in
focarul ERB,mai rar spatiul II i.c.stg/III i.c. dr..
Iradiaza jos pe marg.stg. a sternului, are
tonalitate inalta,timbru dulce,aspirativ. Este
descrescator, in banda.
Semne periferice: cresterea presiunii
arteriale diferentiale; puls arterial: zvacnitor,
depresibil; hiperpulsatilitate arteriala
Examenul radiologic cardiopulmonar(toracic): poate evidentia alungirea
arcului inf. Stg.(dilatarea VS), iar in formele
severe o dilatatie aortica post-stenotica si
calcifierea la niv. Sigmoidelor.
EKG: cateterismul cardiac.
SINDROMUL PERICARDITEI
USCATE(acuta):
pot fi infectioase(virale,TBC);
neinfectioase( urenmie, neoplazie,IMA);
autoimuna sa alergica(reumatism articular acut,
colagenoze)
tablou clinic: durere precordiala cu iradiere
supraclavicular stg., intensitate de inspir si de
miscari ale toracelui; febra,astenie; apare dupa
o infectie acuta a cailor aeriene sup.
Auscultatie: zgomot uscat, calare pe
zgomotele cardiace, fara iradiere se naste si
moare pe loc; se ausculta in inspir,prin
aplecarea inainte a toracelui si cu stetoscopul;
se modif. rapid in timp;
tablou paraclinic: semne biologice de
inflamatie(VSH, fibrinogen crescut, prot.c
reactiva prezenta); EKG unda T negativa dupa
cateva zile
SINDROMUL LICHIDIAN PERICARDIC
aspectul lichidului poate sugera:
hidropericard;pericardita serofibrinoasa;hemoragie=ruptura a cordului si
pericardita
hemoragica(tuberculoasa,uremica,idiopatica);a
spect lactescent= chilopericard,pericardita

chiliforma; aspect purulent= pericardita

artere coronare care duce la suprimarea circulatiei
purulenta prin germeni piogeni
sanguine in teritoriul respectiv.Apare brutal la bolnavi cu
tablou clinic: dispnee= semnul pernei sau al
suferinta cardio-vasculara(angor,valvulopatie), balnavi
rugaciunii mahomedane; semne/simptome generate cu angor instabil
sindromul dureros( in special la
de infectie= febra,transpiratii,astenie
inspectie: la copii=bombarea regiunii precordiale diabetici):intensitate mare,gheara sau
palpare: diminuarea socului apexian/absenta lui pumnal,greutate care-i striveste toracele si-i
percutie: aria matitatii cardiace crescute,aspect opreste circulatia; durata durerii:>20-30min;
triunghiular/in carafa; semnul ROTCH=matitate la apare la efort,dar si repaus;
dispare:opiacee,durerea nu e influentata de
niv.unghiului cardiohepatic
nitroglicerina; simptome asociate:
auscultatie: zgom.cardiace asurzite; frecatura
anxietate,transpiratii
pericardica; ascultatie pulmonara=pseudosindrom
reci,greturi,varsaturi,sughit; debut: cu soc
lichidian pleural stg.
cardioagen,cu EPA,cu tulburari de ritm.
Semne vasculare: accentuarea turgescentei
INSPECTIA:tegumente
jugulare in inspir, prezenta pulsului paradoxal-diminuare
palide,moi,umede,cianoza
marcata a pulsului in inspir.In faza avansata apar: staza
extremitatilor,respiratie
jugulara, prezenta ascitei, a edemelor
superficiala,fenom.digestive.PALPAREA: scade
SINDROMUL TAMPONADEI CARDIACE= este o
socul apexian, scade intensitatea pulsatiilor
complicatie a sindromului pericardic lichidian:acumulare
brusca a revarsatului,cant.mare de lichid. Este definitaarterelor.AUSCULTATIA: posibila
tahicardie(hipercatecolaminemie),bradicardie(hi
din pct. de vedere clinic: presiune venoasa
crescuta(turgescenta jugulara), cord linistit(absenta pertonie vagala,mecanism de
aparare,afectarea irigarii nodului
socului apexian,diminuare zgom.cardiace),
sinusal),tulburari de ritm(extrasistole/fibrilatie
hipotensiune arteriala. La acestea se asociaza:
arteriala),eventuala prezenta a ritmului de
tahicardie si prezenta pulsului paradoxal.
galop.
ANGORUL DE EFORT=este o durere toracica.
Sindromul bioumoral: 1.enzimele
localizare:
miocardice=CPK( revone la normal in 3-5
retrosternala,precordiala,epigastru,hipocindrul dr.,
zile,este putin specifica putand creste dupa
menton,gonion
iradierea: pe bretul si antebratul stg.,marg.cubitalainjectari intramusculare,in accidente vasculare
cerebrale,dupa traumatisme musculare),
a degetelor 4&5, art.scapulo-humerala, reg.
LDH( incepe sa creasca la 24-48h dupa
Interscapulara,partea inf. A obrazului, hipocondrul dr.
debutul IMA,atinge max la 3-6 zile,utila pt
Caracterul durerii: de strivire,apasare,de gheata,
diagnostic retroactiv), GOT( incepe sa creasca
de greutate,tensiune
la 8-12h de la debut,are max la 18-36h si
Intensitatea durerii: severa, moderata
revine la normal in 3-4 zile,este putin
Durata durerii: 1-15min
specifica,e crescuta in hepatopatii diverse)
Cond. De aparitie a durerii: efort,emotii, mese
2.EKG:
copioase, defecatie
necroza( m.miocardic in zona necrozei este
Caon. De ameliorare a durerii: repaus,
inactiv electric,vectorul electric fuge din zona
administrare de nitroglicerina
necrozata spre centrul masei miocardice care
Etiolofie: ateroscleroza coronariana, spasmul
priveste zona de necroza,unda Qcoronarian, afectiuni ale aparatului valvulo aortic, negativa,profunda>0,04sec),leziunea( tulburare
hipertrofia asimetrica subaortica,hipertensiune a depolarizarii si repolarizarii,electrodul care
priveste zona cu leziune culege curentul de
arteriala,anemii severe, angorul cu coronare
actiune ce constituie seg.ST,modificat
normale
patologic),ischemia( este produsa de anoxia
Foeme clinice: angor stabil de efort, angor instabil,
usoara,produce intarzierea relativa a
angor de novo, angorcrescendo,angor de
depolarzizarii si repolarizarii,unda T modificata
repaus, angina precoce postinfarct, angor
anormal)
prinzmetal,angor nocturn
-> Sindromul hipertensiunii arteriale
INFARCTUL MIOCARDIC=e necroza acuta a unui
teritoriu miocardic,dat. Unei obstructii totale a unei

1. HTA ESENTIALA=grupeaza majoritatea

cazurilor,are la baza un defect genetic in
eliminarea sodiului
2. HTA SECUNDARA
a). HTA RENALA= renovasculara:stenoze
de artera renala prin placi de aterom,displazie
fibro-musculara,compresiuni externe(tumori,
chisturi,hematoame,TAD>100mm Hg la un
tanar fara antecedente de HTA, agravarea
brusca a unei HTA vechi,HTA dupa traumatism
lombar; parenchimatoasa( glomerulo nefrite
acute si cronice,unele pielonefrite); obstructii
de cai urinare(litiaza,neoplazii).
b). HTA ENDOCRINA= feocromocitom(
exces de catecolamine produs de tumori sau
hiperplazie difuza a medulosuprarenaleiaprox.50% dintre cazuri evolueaza cu HTA
paroxistica/HTA cronica),sindromul si boala
Cushung( adenom suprarenal,adenom
hipofizar,iatrogene,caracterizate de facies in
luna plina, virilism pilar,obezitate
androida,diabet zaharat); hiperaldosteronism
primar( exces de aldosteron secretat de un
adenom corticosuprarenal),; hipertiroidie.
3. HTA CARDIOVASCULARA= HTA
sistolica aterosclerotica,coarctatie
aorta(malformatie congenitala a aortei
determina asimetrie de vascularizatie intre
jumatatea sup. Si inf. A corpului), insuficienta
aortca, blocul A-V complet
4. HTA de cauza NEUROLOGICA= tumori
cerebrale,encefalite
5. HTA de cauza TOXICA: intoxicatii cu
plumb
STADIALIZAREA OMS A HTA ESENTIALE:
Stadiul 1:=HTA constituita dar fara modificari
organice

HTA usoara,

val oscilante ale TA, TAD nu

depaseste100mmHg.

Simptomele pot fi:

-absente
- de ordin
neurologic:cefalee occipitala matinala,
tulburari auditive labirintice(tinitus, acufene,
vertij), tulburari de vedere
(miodesopsii,fosfene, insomnie, palpitatii).
F.O. aspect normal sau modificari de stadiul 1
artere spastice, vene dilatate.
Stadiul 2:

Se carac prin aparitia angio- si cardiopatiei

hipertensive.

12

TAD are val intre 100 si 109

mmHg.Denumita si HTA moderata.

Simptomatologia poate fi abs k si in

stadiul1.

Pot fi prezenta sau nu crize de angor.

Examen clinic:HVS(marirea ampl si supraf
socului apexian, lateralizarea/coborarea socului
apexian, apritia zgomotului IV),Intarirea
zgomotului II in focar aortic. Examen paraclinic :
-ECG(ax QRS deviat la st, R mare in V5-V6,
S mare in V1-V2, modif sec ale ST-T), -Rx.
Cord pulmon,
-Ecocardiografia evid toate HVS,
-F.O. gr.II-modif org ale vaselor retiniene:
angiopatie fara modif retiniene(semn SalusGunn-semnul incrucisarii:vv kre isi modif
traiectul,reflex luminos al vaselor:aspect de
sarma de ag.
Stadiul 3:

apar semen de decompensare a org

tinta(cord, creier, rinichi, vase)

TAD mai mare sau egal cu 110mmHg

Apar: -semne de insuf ventr st, apoi

globala
-accidente vasc
cerebrale(hemoragice, tromboze,
atacuri ischemice
-insuf renala (crest prod de retentie
azotata, proteinurie, hematurie)

F.O. gr.III: p langa modif de gr.II sunt

prezente: hemoragii retiniene, prezenta de
exsudate
Simptomele si semnele care definesc
afectarea organica (st. III)
-cord: angina pectorala, IMA, insuf cardiaca st
-creier: accident vascular cerebrala, accident
ischemic tranzitor, encefelopatie hipertensiva
-rinichi:lim fct renale: val ale creatininemie de
peste 2mg/dl
-vase: anevrism disecant, arteriopatie
obliteranta simptomatica
Frecvent in st II si III poate surveni
ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA= sindrom
carac de aparitia de alterari ale fct cerebrale
legate nemijlocit de crest imp a val tensionale,
reversibile prin reducerea acestora. Simptome :
cefalee severa, agitatie psihomotorie, varsaturi,
cecitate(orbire) pasagera, convulsii, chiar coma
rigida.
Sindromul insuf cardiace
Def.: starea patologica ce consta in
incapacitatea inimii de a asigura: undebit

sanguin adecvat neces periferice, o preluare

adecvata a intoarcerii venoase.
Clasif.: IC st, IC dr, IC globala
Cauze:
-Miocardice
1.primara:cardiomiopatia primitive,
metabolica
2. sec.: cardiopatie ischemica
-Mecanice:
-prin suprasolicitare de pres: HTA, HT
pulmonara, stenoza aortica, stenoza
pulmonara
-prin suprasolicitare de vol:insuf
valvulara, cardiopatii congenitale cu
sunt, IC cu debit crescut
-hipodiastolica:pericardita,
cardiomiopatoa restrictiva.
-aritmii
Insuf ventr st
Clasif.:
-IVS acuta: IMA, miocardita acuta, criza
hipertensiva, glomerulonefrita acuta, tahiritmii
paroxistice
-IVS cronica: HTA, cardiopatii ischemice,
valvulopatii aortice, insuf mitrala, cardiomiopatii
primitiva si sec, miocardite cronice, aritmii
Manif.:
-Dispneea: de efort, de decubit, dispnee
paroxistica nocturna, tahicardie, galop
presistolic, raluri de staza, astm cardiac, edem
pulm acut( ortopnee anxietate transp reci
cianoza, tuse cu expectoratii seroare)
-Tusea cardiaca
-Respiratia Cheyne-Stokes
-Fatigabilitate
Semnele insuf cardiace st:
1. Semne apara respirator
staza pulm: raluri crepitante si
subcrepitante-la baze sau pe partea
pe care doarme bolnavul
cianoza discreta: desaturare
excesiva in periferie, hipoventilatie
mare
2. Semne cardiace si vasculare:
-tahicardia:110-120 batai/min
-palparea cordului: soc apexia (deviat in
jos si in afara, durata mai lunga, supraf
uneori marita)
-palparea galopului: presistolic,
protodiastolic
-percutia inimii:marirea matitatii cardiace

-auscultatia: tahicardia sau diverse aritmii,

zgomotul II intarit in focarul pulmonar,
galop (presistolic, protodiastolic), suflu
sistolic funct de insuf mitrala
-semne ale bolii cauzale
-pulsu alterant:batai put/ slabe, regulate
-tensiunea arteriala: HTA, TA in forme
severe scade, TA decapitate.
Semne paraclinice:
-ex radiologic-marirea arcului inf st
-ECG- semne de suprasolicitare a VS
Insuf ventriculara dr:
Clasificare:
-primitiva: cordul pulmonar, valvulopatiile
cordului (stenoza pulm, insuf
tricuspidiana), stenoza mitrala
- sec: isuf VS precede insuf VD
-acuta= cord pulm acut
-subacuta- starea de rau astmatic
-cord pulm cronic
Simptome si semne:
dispneea- datorata:
-afect pulm concomitene
-stazei pulm in stenoza mitrala
-de cauza necunoscuta
-cianoza fetei si a extremitatilor prin
mecanism:periferic/mixt-mec
periferic+central
(In cordul pulm cronic cianoza este calda,)
-edeme cardiace periferice
-apar in reg declive retromaleolar
-se accentueaza in ortostatism, se reduce
dimineata
-se pot generaliza=anasarca
-Dure
-Heptomegalia de staza
-se insoteste de heptalgii de efort, senzatia de
tens epigastrica
-ficatul este marit de vol
-turgescenta jugularelor
-Ascita
-Subicter
Exam aparatului respirator:
semnele afect pulm cauzale
Exam aparatului cardio-vascular:
-palpare:marirea socului cordului drept:soc
apexian deplasat la, pulsatiile parasternal st,
semnul Harze.
-percutia-marirea matitatii cardiace in sens
transversal
-auscultaie:
-tulburari e ritm

-galop dr(presistoli/protodiastolic)
-suflu sistolic
Semnele stetacustice ale valvulopatiilor
Semnele paraclinica:
-Ex radiologie: marire VD
-ECG modif datorate suprasolicitarii VD:R
amplu in V1-V2, bloc de ram dr, prezenta P-ului
pulmonar
Extrasistola
- btaie precoce produsa de un stimul provenit
dintr-un centru actopic ce perturba ritmul bazal
- pot fi sporadice sau in salve (cu o anumita
regularitate)
- loc de origine: atriale, jonctionale sau
ventriculare
- simptomatologie pot fi asimptomatice
- se pot manigfesta ca senzatii de
oprire a inimii
- senzatia de nod in gat
- atriale QRS preoce, morfologie normala,
unda P modificata
- PR peste 0,12 s
- pauza postextrasistolica este
necompensatorie
- ventriculare QRS deformat neprecedat de P
- pauza postextrasistolica
compensatorie
- pot aparea la pers sanatoase in caz
de emotii; spaima; abuz tutun, cafea, alcool
- gipertiroidism, iatrogenie, HTA,
valvulopatii, scarlatina, difterie
- pronostic sever, mai ales in IMA
- grave: peste 5/min, polimorfism
Tahicardie paroxistica supraventriculara
- tulburare de ritm cu: ritm regulat, frecventa
160-220/min
- cauze emotii, abuz de toxice
- valvlopatii, cardiopatie ischemica,
HTA
- sindroame de preexcitatie,
hipertiroidie
- simptomatologie palpitatii, varsaturi, ameteli,
transpiratii rei, lipotimie, greturi, dureri toracice
- dispare dupa excitatie vagala: - compresia
sinusului carotic, stropirea fetei cu apa rece,
manevra
compensatoriealsalva, Muller
- examen obiectiv: freventa 160-220/min, puls
mic, depresibil, TAS crescuta, jugulare
turgescente
- EKG ritm regulat, frecventa 160/220/min,
QRS normal, RR scurte, uneori P nu se vad

13

Flutterul atrial
- tulburare de ritm cu contractii frecvente:
300/min si contractii ventriculare mai rare,
dependente de blocajul A-V (ritm 60-175/min)
- cauze cardiopatie ischemica, stenoza
mitrala, HTA, cardiopatii congenitale,
hipertiroidism
- exista un focar ectopic atrialcar emite stimuli
cu o frecventa f mare + interventia unui
mecanism de reintrare
- simptomatologie palpitatii, dispnee, ameteli,
lipotimie, sincope, dureri anginoase
- examen obiectiv AV= 150-175/min, ritm
regulat, neinfluentat de efort, stimularea vagala
produce
scadere brusca
- EKG unde F atriale in dinti de fierastrau cu
frecventa de 300/min, QRS 150-175/min, P
absente
Fibrilatia atriala
- tulburare de ritm cu batai rapide si neregulate
ale inimii, in care contractiile atriale sunt
inlocuite de contractii partiale, fibrilare,
ineficiente mecanic, frecventa 375-600/min
- blocajul AV este variabil, determinand
contractii ventriculare complet neregulate,
frecvente, AV fiind itnre 120-200/min
- poate fi paroxistica sau cronica
- examinare: zgomot I variabil, II slab sau
absent, AV crescuta, neregulata, puls
inechidistant, inechipotent, apare deficit de puls
- cauze cardiopatii organice decompensate
(stenoza mitrala, cardiopatii ischemice, HTA),
RAA, hipertiroidism, intoxicatia digitalica
- EKG unde f mici, neregulate, frecventa 350600/min, cQRS neregulate cu frecvente 120200/min
- stimulul plecat dintr-un focar ectopic sau
stimuli plecati din focare multiple, mecanismul
de ntreinere este microreintrarea
Blocuri atrio-ventriculare
I EKG: intarzierea conducerii impulsului
sinusal spre ventriculi
- asimptomatic, zgomot I asurzit, PR>0,2 sec
II simtomatologie: palpitatii, ameteli, anxietate
- examen obiectiv: bradicardie regulata sau
neregulata
- Mobitz I: alungire PR pana cand o unda P
este blocata
- Mobitz II: la intervale regulate apare cate
o unda P blocata, PR fix

- de grad inalt: transmitere intermitenta a

unor unde P pe fond de ritm idioventricular
III atriile se contracta cu frecventa normala,
ventriculii bat un ritm propriu determinat de un
pacemaker: ventricular, hissian etc
- simptomatologie: ritm idioventricular,
regulat 20-45bat/min, aplpitatii, ameteli,
sincope, durata 2-3min
- cauza: hipoxia cerebrala la o bradicardie
excesiva
- examen clinic: AV=20-40bat/min, zgomot
I uneori intens, sistola cu ecou, HTA
- cauze: intoxicatia digitalica, IMA,
miocardita acuta
- EKG: intre P si QRS nu exista legatura,
frecventa P 60-80/min, QRS 20-40/min
Inspectia buzelor
- fuligozitati depozite negricioase de cel ep+
mucus+ leptothiris bucalis
- teleangectazii (boala Rendu-Osler), cicatrici
lineare (luesul congenital), ulcer labial (mic,
rotund sau ovalar, rosietic, margini nete, baza
indurata+adenopatii; sancru sifilitic)
- herpes labial (pneumonii, meningite, paludism,
menstruatie), amgulus infectios (fisuri profunde
dureroase)
- cheilita (la comisuri apar fisuri si cruste uscate,
coloratia rosietica a buzelor, leziuni de glosita,
dermita seboreica)
Inspectia gingiilor
- tumefiere: la fete la pubertate, sarcina,
constitutional, iatrogena (Fenitoina, blocare
canale calciu)
- lizereu Burton: 1-2 mm de coletul dentar, in
intoxicatii cu plumb
- gingivita: tumefiere de culoare rosietica,
sangeranda, acoperita de depozit albicios
- ulceratii sau echimoze: leucoze sau
agranulocitoze
Inspectia cav bucale (stomatite)
- inflamatia muc bucale
- primitiva infectioasa: microbiana, virotica,
micotica, parazitara
- toxica: saturnism, mercuriala,
bismutica
- secundara: DZ, scorbut, pelagra, hepatopatii
cronice, insuf renala cronica, leucemii
- eritematoasa: uscaciune, diminuare salivatie,
tumefiere muc, inrosire muc
- aftoasa veziculecu continut lactescent la niv
muc jugale, limbii, buzelor care lasa ulceratii

ruperficiale acoperite cu depozit

albicios; dureri locale, se vindeca complet in 7
zile
- ulceroasa ulceratii cu marg regulate, depozit
albicios, dureroase, hipersal., prezent Foetor ex
ore
- gangrenoasa rara, infiltrat ce se acopera
cuflictene, apare gangrena ulcerata, distructie
tisulara, ;
dupa boli debilitante
Inspectia limbii
- modif de vol macroglosie: congenitala
(cretinism, atiroidie, sindrom Down),
acromegalie,
mixedem, amiloidoza primara, tumori
- atrofie: paralizia gen progresiva
- hemiatrofia: tabes, leziuni bulbare
- modif de culoare sabulara: afectiuni febrile,
anorexie, diete hidrice, deficit igiena
- de portelan: albicioasa, in gripa, boli
febrile
- rosie: descuamare ep, conservare
papile (DZ, ulcer gastric, hepatite ronice),
anemia Biermer
(atrofie papilara, senzatii de arsura),
anemia feripriva
- zmeurie: rosu intens, hipertrofie
papile fungiforme
- colorata cu fuxina: albastra-rosietica,
atrofie papile filiforme, hipovit B2
- neagra: hipertrofie si hiperkeratoza
papile filiforme ca urmare a unor fungi, microorg
- modif de aspect prajita: uscata, rosietica,
sindrom Mikulicz, Siogren
- de papagal, uscata, strat gros, brun
de ep, mucus, leucocite alterate
- geaografica: descuamari partiale,la
copii pana la 6 ani, prementrual, teren alergic
- scrotala: fisuri, macroglosie,
congenitala
- foliacee: fisuri mediane si lat, nu are
caract pat
- parchetata: alternanta de ingrosari si
fisuri adanci, nu e pat
- placi de leucoplazie: placi rotunde,
ovalare sau triunghiulare, marg ridicate, supr fin
granulara, indolore, pe fata dorsala a
limbii, pe muc jugala; evoca luesul, epiteliom
- ulceratii traumatice: prin dinti cariati, proteze
vicios aplicate, accese comitiale, muscaturi
- sifilitice: primar (sacru ling la vars si
margini, baza undulata, rosie, marg

regulate, adenopatie submand), sec

(placi mucoase, opaline, ulceratii
multiple, serpiginoase), tertiar
(ramolitia gomelor, margini abrupte,
fund neregulat, fara adenopatii)
- tuberculoase: rare, neregulate,
atone
- neoplazice: crateriforme, acoperite
de puroi, muguri sangeranzi,
dureroase
Forme particulare de angina
- ingustarea istmului faringian prin infl faringoamigdaliana
- rosii hiperemia muc faringiene, pilierilor,
amigdalelor
- generata de strptococi betahemolitic
- flegmonoasa: unilat, prin coci
piogeni, infl cu frison, febra, durere locala,
disfagie, trismus
- amigdala lezata este tumefiata,
proemina spre linia med, fluctuenta la palpare,
cu adenopatie
satelita
- albe pultacee: pcte albe, prin coci piogeni,
forme foliculara sau criptica
- pseudo-memebr: exudat opalin pe
amigdale ce se transf in false membr, se
extinde la niv
pilierilor, luetei, asociaza adenopatie
dureroasa
- ulcero-necrotice henoch: insoteste forme
severe de scarlatina, ulceratii adanci,
neregulate,
acoperite de dep cenusiu sau false
membr, det distrugeri tisulare,
evolueaza cu adenopatie regionala
- gangrenoasa: generata de germeni
anaerobi; necroze cu ulceratii adanci,
fundul prezinta depozit murdar,
negricios, hemoragic, evolutie extrem
de grava, adenopatie satelita,
sialoreea, fetiditate extrema
- fuso-spirilara: det de bacili fuziformi
Grami si +, unilat, miros fetid
Inspectia abdomenului
- forma normal: nou-nascut globulos, copii
plat, adulti usor convex
- marire vol: exces t adipos,
meteorism, ascita, tumori ovariene/uterine

14

- marire globala, regionala (asimetrie,

eventratii postoperatorii, hernii abdominale,
deformari
coloana L-S) , prin bombare
epigastrica (dilatatie gastrica, tumora
gastrica), bombare hipocondru drept
(tumori hepatice)
- culoare normal: alb-roza
- semn Cullen: cul rosie-vinetie,
aspect echimotic a zonei
periombilicale (sarcina tubara rupta,
pancreatita acuta)
- semn Grey-Turner: coloratie
echimoica la niv flancului st
(pancreatite hemoragice, hematom
retroperitoneal, anevrism de aorta sau
de iliaca rupt)
- vergeturi: alb-sidefii (sarcini multiple,
vindecare boala Cushing), violacee in
Boala Cushing
- cicatrici: postoperatorii
Palparea abdomenului
- ofera date despre tonicitatea peretelui
abdominal, existenta unor pcte sau zone
dureroase, hernii, eventratii, zone de
impastrare, tumori, delimitarea unor organe
- conditii decubit dorsal, perete abdomina
relaxat, flexia gambelor spre coapse si a
coapselor spre
abdomen; este urmarita mimica
bolnavului, miscarile reflexe, palparea
superficiala
- contracturi generalizate:hiperexcitabilitate,
iritatie peritoneala
- manevra Blumberg: presiune
treptata pe zona nedureroasa urmata
de decompresie brusca, daca apare
durere sau contractie musc=>
manevra pozitiva, iritatie peritoneala
- decelarea unei impastrari -> infiltrare
a peretelui
- palparea profunda: monomanual sau
bimanual
- palparea sacadata: batai succesive
cu degetele mainii facute caus
- pcte sensibilitate puct xifoidian (aefctiuni
cardiace), epigastric (afectiuni gastrice), solar
(afectiuni gastrice, uterine, ovariene),
cistic (afectiuni colecist, apendice,
duoden, diafragma, rinichi dr),
duodenal (ilcer duodenal,

periduodenita), apendiculare, tuboovariene, uterin

Auscultatia abdomenului
- tonalitate inalta, timbru metalic => subocluzie
intestinala
- disparitie completa => ileus aralitic, peritonita
generalizata
- frecatura pe flanc st => infarct splenic
- suflu in zona de proiectie a ficatului => tumora
hepatica intens vascularizata
- suflu sistolic in reg medio-epigastrica =>
anevrism de aorta
- suflu sistolic in zona periombilicala => stenoza
de artera renala sau mezenterica
Tulburarle apetitului-la nivelul hipotalamusului in
nuclei mezio-ventralise afla:
-zona laterala-centrul foamei
-z.mediana-centrul satietstii
De la nivelul stomacului,in functie de:
-starea mucoasei
-tonusul peretilor
-secretie acida,se trimit impulsuri la nivelul
hipotalamusului
Inapetenta reprezinta lipsa poftei de
mancare,cauzata de:
-alimentatie monotona,exces d fumat,afectiuni
febrile,boli digestive,casectizante,insuficienata
renala,boli psihice si endocrine
Hiperorexia-apetit crescut,poate fi:
-fiziologica:convalescenta unor
boli,hipermotilitate gastrica
-patologica:ulcer
duodenal,hipertiroidie,hiperinsulinimism,diabet
zaharat
nu trebuie confundata cu polifagia si bulimia
Greata-senzatia de a varsa,de origine
musculara:
-contractie inf a faringelui
-contractie sup a esofagului
Este isotita d tulburari nervoase si vasomotorii:
-saliva abundenta,paloare,hipotensiune
arteriala,transpiratii
Are o componenta psihica:apare la
mirosuri.amintirea conditilor de producere
-apare in boli digestive
-apare in boli extradigestive;migrena,boli
neurologice
apare reflex in:colici renale,digestive
Varsaturile-rep evacuarea continutului gastrointestinal prin desfasurarea simultana
aurmatoarelor actiuni:
-contractii ale:m diaphragm,abdominali,pilorului

-relaxare:a cardiei.a portiunii fundice a

stomacului
Este un act reflex ,cu:-centrul vomei:in bulb
-un chemoreceptor:
-aferente:n.trigemen,glosof
-efernte:n frenic,vag,rahidiene,intercostali
Dupa mec d producere:-centrale:nu sunt
precedate de greata,apar spontan,fara
effort,explosive.se intalnesc in:tumori
cerebrale,abcese crebrale.
-periferice:digestive:de staza esofagiana[nu
sunt precedate de greata,apar fara effort,contin
saliva alimente];varsaturi gastrice[distensia
peretilor gastrici,iritatia mucoasei prin leziuni in
ulcer sau eliminare de produsi precum uree
toxine];vars intestinale[precedate d
greata,insotite de efortul de a varsa,daca sunt
prin obstructie duodenala varsaturile sunt
abundenta si biloase,daca sunt prin obstructia
distala varsaturile sun fecaloide]
Durerea abdominal-reprezinta integrarea
corticala a excitatiei dureroase,cu totalitatea
manifestarilor somatice si psihice.
-manifestarea precoce este reflex d aparare
-este un symptom dependent d pragul dureros
individual,corelat cu educatia,structura neuropsihica,trairile anterioare
Viscerele au sensibilitate dureroasa dependenta
de:
-excitanti durerosi:spasm,distensie,motalitate
vie,tractiune
-scadrea pragului dureros prin:inflamatia
mucoasei,procese ulcerative,modificari
ph,hiperemie
Caracterele durerii viscerale depend d
intensitatea stimului si d natura fibrelor aferente:
-intensitate variabila:vie,surada
-localizare:difuza,bine localizata
Durerea abd poate fi date si de suferinta
organelor din alte aparate[ex:zona zoster,colica
renala]Colica biliara-sediul de max
intensitate:hipocondrul drept sau epigastru
-iradiere:post spre baza hemitoracelui
drept;post si inf:subscapular drept si la nivelul
articulatiei scapulo-humerale
Permite diferentierea d colica renala dreapta.
-intensitate:violenta
-aparitie:intermitenta
-durata:ore
-conditii d producere:tensiune
psihica,premenstrual

-cond d calmare:administrare de antiseptice si

analgetice,caldura locala,
-fenomene associate:varsaturi
bilioase,meteorism abd,contracture musculara
reflexa
Durerea pancreatica:A-Pancreatita acuta:-sediul
de max int:epigastru,supraombilical
-iradiere:in tot abdomenul
:intens:violenta deosebita
-durata:ore
-cond d producere:litiaza biliara,obezi,ingestie d
alcool
-agravare:in decubitul dorsal
-cond d calmare:pozitie sezanda,cu flexia ant a
toracelui
-fenomene asocoate:meteorism cu disparitia
peristaltismului intestinal;varsaturi
bilioase,anxietate,soc
B-Pancreatite cronice-s max
int:epigastru,supraombilical-iradiere:hipocondrul drept,subscapular
stang,artic scapulo-humerala
-durata:ore,zile
-cond d producere:ingestie d alcool,mese
abundente
-calmare:administrare de analgetice
-fenomene
associate:greata,varsaturi,subfebra,frison
Durerea ulceroasa-sediul int
max:subxifoidian,medioepigastric[la stg liniei
mediene in ulcerul gastric si la drepta in cel
duodenal]
-iradiere:retrosternal in UG;hipocondrul drept
sau stang inUG
-intensitate:variabila
-caract durere:arsura,crampa,torsiune
-durata:variabila
-conditii d producere:sezoniera[primavera sau
toamna];ritmice[postprandial]
-cond d calmare:apasare,caldura
locala,provocare d varsaturi,administrare d
antiacide,ingestie de alimente
Constipatia:-este symptom si
sindrom[reprezinta stagnarea in
intestine,indelungat,a materilor fecale]
-consecinte:reducerea aciditatii,cresteraea
cantitatii de ammoniac,scade continut
apa,hiperdigestia celulozei
-poate exista o falsa diaree prin iritarea
mucoasei,rezulta diaree d dilutie

15

-poate fi:[habituala:in regimuri alimentare

defectuase,cu putine lichide;prin abtinere la
scaun][recent instalata:de scurata durata,rapid
reversibila,persistenta,mai ales la pers de peste
50 ani]
-poate fi:pe fond de tensiune nervoasa;indusa
de medicamente[codeine,abuzz d laxative]
-poate fi sindrom prin:[impiedicarea
progresiei:tumori,fecalom][imp
evacuarii:megacalomi,dolicolon][mec
necunoscut]
Diareea-poate fi symptom sau sindrom
-reprezinta evacuarea d scaune lichide sau
semi frecvent
-mecanism causal:hipermotilitate
intestinala,insuficienta secretorie
enzimatica,procese
fermentative,maldigestie,malabsorbtie
-confirmarea digestiei incomplete presupune
evidentiera:mult amidon,fibre musculare
incomplete digerate,grasimi,ac grasi
-tipuri d
scaun:seros[lichid,galbui,trans],gleros[mucos,al
bicios],noroios[pastos,culoare bruna,puroise
intalneste in cancere intestinale],lienteric[scaun
lichid sau semi apare in
entiopatii],apoase[riziforme in holera,serosanguinolente in dizenteria bacilara],cu puroi[in
enterocolite infectioase],cu puroi si
sande[rectocolita ulcerohemoragica],grasoase,de fermentatie,de
putrefactie[ph alcalin,urat mirositoare]
Semiologia ficatului
1. tulburari dispeptidice
inapetenta
balonare postprandiala
gust amar
greturi
varsaturi
flatulenta
2. durerea in hipocondrul drept
apasare pana la durere franca
iradiere posterioara-ficat de staza
hepatita acuta
neoplasmul hepatic
3. durerea provocata
palpare-ficat de staza : neoplasm, hep.
Acuta,
percutie-perihepatite
manevra MURPHY
4. sindrom neuropsihic
insomnie

incap. de concentrare
cefalee
agitatie psihomotorie
halucinatii
coma in: ciroza hepatica, insuf hepatica
franca
5. sindrom hemoragipar
epistaxis
eruptii purpurice
hemorag digest sup
rectoragii
hemostaz cu sange rosu
Examen obiectiv
Generale
1. semene tegumentare
angioame
buze carminate
pete purpurice
circ venoasa colaterala
2. date clinice suggestive
ginecomastie
atrofie testiculara
axile glabre
marirea de vol a abdom
edeme
emanciere
Sindrom ascitic
DEF: acumularea de lichid in cav peritoneala
si totalitatea simptom
survenite prez
lichidului
Patogenie capilarul subperitoneal interpus
intre circ porta si cea sistemica
Aparitia ascitei -> modificari:
creste pres hidrostat la niv capil
scad pres oncotice la niv cap
scad drenajului limfatic
staza portala
Ca urmare:
creste secretia horm ADH
creste secretia aldosteron
creste secr de renina activ sist RAA
Toate acestea retentie de h2o si Na
Sindrom de insuf hepatocel cronica
Def - cauzat de reduc nr de hepatocite
Patogenia: - infec cu virus B
distr hepatocitara lenta
dezvolt regenerative a hepatocitelor
Simptome
astenie
inapetenta
slabire la niv fetei si al toracelui
flatulenta si meteorism
-

Cutano mucoase
aparit de stelute vasculare la niv fetei,
toracelui
eritem palmar
unghii albe
Endocrine
atrofie testic
reducerea libidoului
atrofia sanilor si a uterului
Circulatie hiperkinetica
tahicardie
puls amplu
hipotensiune
Icterul: - poate lipsi mult timp
apare episodic
Semne biologice
deficit al sintezei proteice
dimin fact coagularii
dimin serinelor
dimin sintez colesterolului
hipersideremie
Se intalneste in
hep cronica
ciroza hep
steatoza hep
neoplazii
chiste
Sindromul de hipertensiune portala
In mod normal circ portala e constit din:
v mezenterica inf
v splenica
v mezent ins + v splenica = trunchi splenomezent in care dreneaza
v mez sup
v mez sup + trunchi spleno-mezent= v porta
*hipertens = cresterea tensiunii in v porta
1. hip portala partiala
obstacol pe v splenica
2. hip portala prin obst prehep
tromboza v porte
cavernom al v porte
3. hip portala prin obstacol intrahep rap
la sinus
fibroza hepatica congenitala
ficat policistic
agenezie de lob drept
boala veno-ocluziva a ficatului
ciroza
4. hip portala prin obst intrahep
insuf cardiaca dreapta
stenoza tricuspidiana

insuf tricuspidiana
Consecinte:

acuta: - se instaleaza brusc

pres creste brusc
staza severa in teritoriu port

cronica:- se instaleaza progresiv

Ambele: cresc pres in capilarele muc digestive,
scad absorbtia
Simptome
dim apetitului
greata
varsaturi
diaree
scadere ponderala
ulcer gastro-duodenal
opsiurie
nicturie
oligurie diurnal
tahicardie
vertij
Durerea lombara in:
pielonefrite
glomerulonefrite
litiaza renala
TBC renal
Tumori renale
Colica renala:
-durere paroxistica
-sediu lombar
-iradiere spre hipogastru
-evolutie ondulata
-greata, stari de neliniste
-bradicardie, tahipnee, dureri abdominale,
meteorism
Tulburari de diureza
Def: formarea si eliminarea urinii in 24h
Variatii:
-1500-2000ml barbati; 1200-1500ml femei
- direct proportionala cu ingestia de lichide
Poliurie in:
-cresterea filtratului glomerular: ingestie mare
de lichide, afec febrile, hipertiroidism
-reducerea reabs tubulare: glicozurie, calciurie,
retentia azotata, diabet insipid
Oligurie in:
-scaderea filtratului glom:gn acute si cornice,
scleroze renale
-reduc fluxului plasmatic renal: hemoragii
massive, insuf cardiaca
-reduc pres eficiente de filtrare: socuri de div
etiologii, colaps

16

-cresterea reabsorbtiei tubulare: lez toxice,

secretie scaz de ADH
Anurie:
-postrenala: obstacol la niv ureterelor: spasm,
calculi
-renala: glomerulonefrite acute, pielonefrita,
arsuri intinse, hemolize acute
-prerenala: hipotensiune severa, insuf cardiaca
Tulburari de mictiune
Polakiuria: elim frecv a urinii
-dim capacitatii vezicii urinare
-cistite
-preicistite
1.golirea cu dific a vezicii:
-initiala: stricturi uretrale, adenom de prostata
-completa: tabes, scleroza in placi
-terminala
-alternanta
2.durere la mictiune:
-premictional
-initial: hipertrofie de col vezical, uretrita post
-durere terminala: cisteite acute
-durere totala:uretrite acute
Mictiuni imperioase:
In afect: -vezicale
-uretrale post, prostatice
Mictiuni incomplete:
-disurie, polakiurie
Mictiuni imposibile:
-traumatisme medulare\renale
-postoperator, uretrite acute, tumori vezicale
Incontinenta urinara(pierderea copntrolului
voluntary al mictiunii)
-insuf ale sfinc vezical,interventii chirurgicale
- cause neurologice\psihice
Modificari ale continutului urinii:
Hematuria-eliminarea prin mictiune de urina ce
contine sange ce provine din aparatul urinar
situat deasupra uretrei anterioare.
Hematurie macroscopica urini de culoare
rosie intensa pana la brun-inchisa;dupa un timp
se depune un depozit abundent
Diagnostic cauzal in corelare cu circumst
aparitiei:
-dupa effort in litiaza renala , hemoglobinurie
paroxistica
-durere colica litiaza , embolie
-TBC renal
-tumora renala sau vezicala
-adenom de prostata
Sediul hematuriei poate fi determinat prin
proba celor trei pahare

-urina rosie in primul pahar hematurie initiala

sangerare la niv prostatei sau uretrei
-urina rosie in ultimul pahar hematurie
terminala cauza vezicala
-urina rosie in toate paharele hematurie totala
cauza renala sau vezicala
Clasificare etiologica cauze reno-urinare
1)boli renale bilaterale inflamator alergive =
glomerulonefrite
-tumori, litiaza, rinichi polichistuci, colagenoze
2)boli pielo-uretrale
-litiaza , tumori, TBC
3)boli vezicale
-tumori benigne/maligne ,litiaza , cistita
acuta/cronica
4)boli uretro-prostatice
-uretrite, polipi uretrali, anomalii congenitale,
prostatite, adenom de prostata, coagulopatii,
trombopatii, hemofilie, vasculopatii, cancer
prostatic
Hematurie microscopica:
Examenul sedimentar urinar:
-aproape numai hematii cauza renala- TBC,
tumori, glomerulonefrita
-hematii + leucocite degenerate sau grupate
inflamatie
-cistopielita, cistita
-hematii + cristale suspiciune de litiaza
-hematii + celule neoplazice tumora vezicala
Proteinuria:
Normal- pana la 50mg/24ore (pana la 250mg/l
este nedetectabila)
Se determina imunoelectroforetic, dupa
concentrare prin centrifugare
Mecanism de producere:
-Cresterea permeabilitatii capilare glomerulare
-leziuni glomerulare
-ischemice
-staza la niv capilarelor glomerulare
-Cresterea concentratiei plasmatice a
proteinelor
-Scaderea capacitatii de resorbtie la niv tub
proximal
-intoxicatii cu metale grele , toxinfectii
-Secretie activa in tubi
Clasificare dupa sediu:
1)Prerenal- prin cresterea concentratiei
plasmatice
2)Renal cauzaglomerulara si tubulara
3)Postrenala- caile urinare inferioare
Clasificare cantitativa a proteinuriei:

1)minima nu depaseste 500mg/24 ore : in

nefropatii interstitiale , pielonefrite cronice
2)mijlocie 500mg-3g/24 ore: in
glomerulonefrite acute/cronice, amiloidoza
3)masiva- peste 3,5g/24 ore : in sindrom
nefrotic
Clasificare din punc de vedere calitativ:
Proteinurie glomerulara:
A) Selectiva predomina eliminarea de
albumine + globuline plasmatice cu
greutate moleculara minima
B) Neselectiva albumine + majoritatea
globuline plasmatice
Proteinurie tubulara:
-Electroforetic se departajeaza 3
compartimente : postalbumine, globuline @
rapide, &-globuline( macroglobuline)
-in tubulopatii congenitale
- insuficienta renala acuta
Proteinurie disglobulinemica:
-in urina prezente proteine anormale
-amiloidoza
-macroglobulinemia esentiala
Proteinurie fiziologica
-prezente albumine ( fara globuline)
-caracter tranzitor
-cand apare dupa proteinurie selectica e semn
de evolutie spre vindecare
Clasificarea din punct de vedere clinic:
1)Intermintenta
-dupa ortostatism prelungit
-hiperlordotica
-de effort
2)Persistenta:
-apare mai ales in afectiuni glomerulare
-glomerulonefrite , sindrom nefrotic
-amiloidoza
-tromboza venei renale
-TBC renal
Piuria:-prezenta macroscopica a puroiului in
urina, modificandui aspectul
-tulbure de la emisie
-nu se clarifica prin incalzire sau adaugare de
acizi
-frecvent contine mucus si are miros neplacut
Particularitai la emisie:
1)discret tulbure sau mat + rare filamente
2)tulbure, cu flocoane dense
3)franc purulent abces de vecinatate deschis
in caile urinare
4)intens tulbure- murdar +miros amoniacal
Leucocituria

A)Calitativ sumar de urina 1,2 leucocite pe

camp microscopic
B)Cantitativ- sub 20 leucocite/mm3
-sub 5-6000/ml
- intre 10000-100000/ml leucociturie medie
- peste 100000/ml leucociturie importanta
Context :
-leucociturie + proteinurie permanenta nefrita
interstitiala
-leucociturie + urocultura negativa iritatie cai
urinare
Particularitatile sindromului glomerular acut:
Tipul reprezentativ este glomerulonefrita acuta
poststreptococica
-infectia faringiana sau tagumentara cu
streptococ grupa A tip 12
-perioada de latenta 10-14 zile
-cu debut acut cu:
-hematurie macroscopica
-oligurie sau rareori anurie
-edeme instalate peste noapte , initial la
nivelul fetei si mainilor
-ortostatism- initial le agraveaza dupa care le
reduc
-HTA sistolo-diastolica, dispare treptat
-semne de incarcare a circulatiei dispnee,
tuse, turgescenta jugularelor , encefalopatie
nefritica (cefalee, somnolenta)
Particularitatile sindromului glomerular
cronic:
-stari asemanatoare cu localizare glomerulara
-evolutie prin distrugerea nefronilor catre
insuficienta renala cronica
-diferite etiopatogenic, morfopatogenic
-tipul reprezentativ este glomerulonefritacronica,
post glomerulonefrita acuta poststreptococica
Sindromul nefrotic- un complex clinic, umoral
si urinar consecutiv cresterii permeabilitatii
capilare glomerulare :
a)proteinurie masiva mai mare de 3,5g/24 ore
b)hipoproteinurie
c)hiperlipemie
d)edeme
e)oligurie
Poate fi :
-pur adica fara : HTA, hematurie, semne de IR
-impur cu unul de mai sus
Fiziopatologie:
1)Proteinuria are drept consecinta scaderea
globala a proteinemiei si apar
-alterarea matab lipidic:hiperlipemie, lipidurie

17

-scaderea masei muscuare

-hipotiroidie
-determina scaderea presiunii coloidosmotice
plasmatice, ca urmare apare edemul
2)Edemul
-persista , se accentueaza subcutanat
-transudeaza in seroase
-la aparitia lui contribuie si scaderea volumului
circulant
3)Oligurie determinata de acumularea
extravasculara a unei parti dein volumul
circulant
Semiologia singromului nefrotic:
A)Edemul
-nu lipseste niciodata
-e semnul slinic major
-intensitatea este variabila
-alb, moale, nedureros,sterge pliurile
-situat predominant facial si in regiunile declive
-agravat de ingestia de sare
B)Oliguria
-alterarea starii generale
-paloare, astenie, cefalee, anxietate, depresie
C)HTA
-lipseste in sindromul nefrotic pur
-in sindromul nefrotic impur, dependenta de
gradul leziunii glomerulare
D)Tromboza venoasa
-conditionata de agravarea brusca a
hipovolemiei
-diaree, varsaturi, stari febrile
E)Semne de carenta proteica
-diminuarea maselor musculare
-aparitia de tulburari trofice cutanate ,
mucoase , la niv fanerelor
F)Prezenta de xantoane si/sau xantelasme
-secundar hiperlipemiei
G)Semne urinare
-proteinuria , lipuria, sedimentul
G)Semne functionale
-concentratia ureei si creatinei
-clearence-ul creatinei endogene-in limitele
normale; se modifica doar in caz asocieri IR
1)Sindromul nefrotic cu leziuni minime
-80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii
-20-30% la adulti
-majoritatea de tip pur
-raspunde la administrarea de cortizol
-evolutia spre IR este posibila in special la adulti
2)Sindromul nefrotic din glomerulonefritele
cronice primare
-50% la adulti

-impur la majoritatea cazurilor

-cu HTA, hematurie, IR
-nu rasp la corticoterapie
-au prognostic mai sever
-biopsia renala e necesara
3)Sindromul nefrotic in glomerulonefritele
poststreptococice
-apare in forma acuta si cronica a
glomerulonefritelor
-in glomerulonefritele acute apare mai rar si e
intotdeauna impur
-afirmarea sindromului nefrotic in
glomerulonefrita cronica posthemoragica pe
baza antecedentelor
4)Sindromul nefrotic in glomeruloscleroza
diabetica
-in diabetul zaharat
-este impur
-caracterizat de intensitatea medie a
proteinuriei, hipoproteinemiei, edemelor
-val mari ale hipelipemiei, glicozuriei
5)Sindromul nefrotic in amiloidoza renala
-sunt prezente depozite estracapilare de amiloid
la niv glomerulilor
-caracterizat de proteinurie importanta, prezenta
hematuriei, edeme mari
6)Sindromul nefrotic din lupusul eritematos
sistemic
-hematuria constanta
-proteinuria variaza de la moderata la mare
-edemele sunt putin esprimate
-evolueaza spre IR severa rapid progresica
Sindromul nefropatiilor interstiliale acute si
cronice-un complex de semne urinare,
functionale renale, clinice si maligne din boli cu
localizare exclusiv sau predominant in interstitiul
renal
Patogenie:
-difuze sau focale- edem, infiltrat inflamator,
fibroza si scleroza
1)Tipul inflamator infectios
-germeniidescendent sau ascendent pe caile
urinare ajung la niv interstitiuluiunde determina
permeabilizarea vaselor interstitiare
2)Tipul imun sau toxic-alergic
-la Colimicina
-la Fenibutazona
3)Tipul obstructiv cu staza retrograda
-dilatarea bazinetuluisi calicelor este urmata de
reflux : pielo-limfatic, pielo-venos

-acumulare de substantein interstitiul medular

determina prin concentrare corticopapilara
iritatie cu producerea de leziuni interstitiale
Fiziopatologie
-leziuni interstitiale difuze si importante det
reducerea precoce si importanta a capacit de
concentrare a urinii si capacitatii de excretie a
acizilor
-edemul interstitial difuz distensia renala acuta
si a capsulei determina durere lombara si
marirea radiologica a rinichilor
-distensia si inflamatia cailor urinare superioare
prin litiaza renala, leziuni obstructive
Semiologia generala a sindromului nefropatiilor
interstitiale
A)Semne urinare
-predomina leucocituria
-leucocite alterate in nr mare- piurie
-bacteria este redusa sub 1g/24 ore
-albumine + 50% microglobuline
-tulburari umoralesi metabolice
B)Semne de suferinta medulara renala
-scaderea capacitatii de concentrare a urinii
-scaderea excretiei ionilor H+
-inegalitatea functionala si morfologica a
rinichilor
Semne clinice
A)Tulburari de mictiune
-polakiuria
-mictiunea dureroasa
-disuria
-se intalnesc mai des in nefropatiile interstitiale
infectioase
B)Tulburari ale diurezei
-oligurie sau anurie
-poliurie cu polidipsie
C)Dureri lombare
-mai frecvente si mai intense in nefropatiile
acute si cele insotite de leziuni obstructive
D)HTA
-rara in formele acute
-si mai rara in formele cronice
Particularitati ale nefropatiilor interstitiale acute
-manifestari de tip infectios: febra, frison
-dureri lombare
-manevra Giordano
-tulburari mictionale
-semne IR acuta
-Semne urinare
-leucociturie+hematurie
-celule epiteliale descuamate
-Semne umorale de inflamatie

-leucocitoza , VSH crescuta

-Radiologic rinichi mari, destinsi de edem
Particularitati ale nefropatiilor interstitiale
cronice
-durere lombara exprimata fie ca jena de lunga
durata fie ca paroxisme colicative
-tulburati de mictiune
-tulburari ale diurezei
-HTA dependenra de instalarea IR
-semne urinare
- sediment- numeroase leucocite
- bacteriurie semnificativa peste 100000
germeni/ml
-proteinurie- frecventa ,are val reduse :1,52g/zi, de tip tubular
-semne umorale
-in etiologia infectioasa- leucocitoza, VSH
crescuta
-in suferinte medulo-tubuare
-anemia insoteste puseele de agregare
-semne functionale renale
-capacit de concentrare a urinii e scazuta
-izostenuria se instaleaza repede
-scade capaditatea de excretie a acizilor
-prezenta tendinta de a pierde Na+
-radiologic miscarea inegala a celor 2
rinichi, cu contur neregulat
25.Sindromul de insuficienta renala cronica
Este un complex de simptome clinice, umorale
sau functionale renale aparute ca urmare a
reducerii progressive, si de obicei ireversibile, a
functiilor rinichiului. IRC reprezinta o consecinta
finala a tuturor bolilor renale, bilaterale sau pe
rinichi unic.
Mecanismul comun prin care diversi factori
etiologici ai bolii duc la instalarea sindromului de
IRC este reducerea parenchimului functional
renal sub 50% care declanseaza progresiv o
serie de mecanisme patogenice de adaptare ale
organismului.
Simptomatologie clinica
IRC se imparte in 4 stadii evolutive:
1. Primul stadium(stadiul de insuficienta renala
cronica compensate deplin) apare cand
numarul de nefroni functionali scade sub 50%.
2. Stadiul de IRC compensata , in care
secundar distructiei progressive de nefroni
rinichiul este obligat sa dezvolte noi mecanisme
compensatorii. Se descriu doua subetape:
a. stadiul compensate prin
poliurie

18

b. stadiul compensate prin

retentie azotata fixa
3. Stadiul de IRC decompensata se instaleaza
cand numarul de nefroni functionali scade sub
25% si mecanismele compensatorii sunt
depasite.
4. Stadiul terminal(uremic) se instaleaza cand
numarul de nefroni functionali scade sub 10%
Modificari biologice din IRC, in stadiile
decompensat si uremic, sunt:
1.Retentia azotata
2.Retentia de apa si sodiu
3.Bilantul potasiului
4.Calciul si fosfatii
5.Echilibrul acido-bazic
26. Simptome si semne de anemie
-tegument si mucoase-paliditate
-sistem nervos:
-cefalee
-vertij
-acufene
-tulburari vizuale
-astenie
-anxietate
-iritabilitate
-crampe musculare
-lipotimii
-diminuarea capacitatii de
concentrare, a atentiei
-somnolenta
-sindrom hyperkinetic:caracterizat prin
-tahicardie
-palpitatii
-sufluri cardiace
-sufluri venoase
-hiperreactivitate
pulmonara-dispnee, mai rar ortopnee
Prin modificarile generale pot aparea:
-crize de angor pectoris
-hipertensiune arteriala
27. Enumerati principalele tipuri de anemie
A. Anemia normocroma
-cand numarul de reticulocite este scazut sau
absent, e vorba de o anemie normocroma
aregenerativa; se efectueaza medulograma,
care poate arata:
-insuficienta medulara globala
-saracie medulara a tuturor liniilor
celulare
-celularitate medulara crescuta

-cand numarul de reticulocite este crescut(mai

mare de 20%)=anemie normocroma
regenerative
-cea mai frecventa este anemia
posthemoragica
B. Anemie hipocroma hiposideremica
C. Anemia hipersideremica sau
normosideremica
- Anemia hemolitica - diminuarea duratei de
viata a eritrocitelor datorita unor defecte
intra-/extra-corpusculare
-distrugere in masa la nivelul
sistemului reticulo-histiocitar
-defecte intracorpusculare- anomalii
de forma: talasemie, sferocitoza, eliptocitoza, in
secera
- Anemia feripriva cel mai frecvent posthemoragica
-hiposideremie
-Anemia megaloblastica(anemia Biermer)
deficit de vit B12si/sau ac. Folic
-cel normocrome, macrocitare,
aregenerative
- Anemie aplzazica aplazie medulara(incap.
Maduvei de a produce noi celule sanguine)
-pancitopenie
-anemie hipocroma, normocitara,
aregenerativa
28. IDENTIFICAREA TIPULUI DE ANEMIE:
Limita definitorie a concentratiei
hemoglobinei(val situate sub aceasta valoare
definind anemia, indifferent de etimologie) este
de:
-13 g/dl la barbate
-12 g/dl la femei
1. determinarea CHEM (concentratia
hemoglobinei erotrocitare medii)=Hb/Ht
Valoarea normala este de 0,32-0,38
2 Examinarea hematiilor pe frotiuri, dupa o
coloratie May-Grundswald-Giemsa.
Forma normala a hematiilor este cea de disc.
Cand forma este variabila, avem anizocitoza.
Diametrul hematiilor este in medie de 7,2
microni; atunci cand exista variatii semnificative
ale sale avem poichilocitoza.
Culoarea hematiilor este normala atunci cand
CHEM are valoare normala(0,32-0,38).
Daca CHEM are valoare normala, iar val
hemoglobinei este de sub 12g% , avem o
anemie normocroma; cand CHEM are o valoare
mai mica decat normalul, avem un deficit de

hemogloninogeneza, respective o anemie

hipocroma.
29.Agranulocitoza
Absenta neutrofilelor= agranulocitoza(numar
mai mic de 300/mm cub)
In sangele periferic sunt absente neutrofilele
fara a se constata modificari ale celorlalte
leucocite.
Mielograma evidentiaza fie o saracie celulara a
liniei granulocitara, fie o atingere a liniei
granulocitare in sensul blocarii maturatiei la
stadiul promielocitar.
Dpdv etiologic, absenta neutrofilelor poate
aparea printr-un effect toxic direct sau prin
mechanism imuno-alergic(de exemplu,
secundara actiunii aminofenazonei).
Examenul clinic poate decela prezenta:
-anginei ulcero-necrotice
-manifestarilor cutanate septice
-chiar a septicemiilor
30.Sindroame mieloproliferative
Reprezinta o notiune clinica introdusa de
Dameshek, pt a defini stari patologice caract
prin:
-HIPERPLAZIA MEDULARA A UNEI LINII
CELULARE SAU IN MASA, cu proliferare:
-eritroblastica
-granulocitara
-megakariocitara
-fibroblastica
-FARA INTRERUPERE A MATURATIEI- in
periferie exista celule sau precursori bine
diferentiati
Evolutia este marcata de riscul trombozelor
acute si respectiv, de transformare in leucemii
acute.
In sindromul proliferativ, leucograma poate
evidential un numar de leucocite de cel mult
50.000 mm cub-marea majoritate fiind forme
mature, putand exista si mielocite si
metamielocite.
Se pot asocial si anemii normocrome(uneori
hemolitice, prin sechestrare intraspleica).
In sindromul mieloproliferativ intra:
-MIELOSCLEROZA(sau osteomieloscleroza
sau splenomegalia mieloida)-este cea mai
frecventa;este o fibroza a maduvei asociata cu:
-proliferare eritrocitara
-proliferare granulocitara
-metaplazie mieloida in ficat si in splina
Clinic, se caracterizeaza prin:
-splenomegalie-foarte frecvent hepatomegalie

-sindrom anemic
-osteoscleroza cuprinzand:
-coloana vertebrala
-centura pelvina
-membrele inferioare
-POLIGLOBULIE(boala Vaquez)- mai rar
-TROMBOCITEMIA ESENTIALA- rar
31. Sindroame hemoragipare
TROMBOPATII:
-prin deficit functional(mai rar, de
exemplu trombastenia GLAZMANN)
-prin scaderea numarului
(trombopenie)- in hipersplenism
-in diverse boli hematopoietice
CAPILAROPATII:
-congenitale(rare)
-castigate:
-carentiale(scorbut)
-infecto-alergice(purpura capilarotoxica-HENOCH-SCHONLEIN), cu formele:
-articulara
-abdominala
-alergice(la medicamente, la
alimente)
-prin disproteinemie, din:
-hepatite cornice
-ciroze hepatice
-afectiuni ale splinei
-prin paraproteinemii: boala Waldenstrommacroglobulinemia primara sau purpura
hipergammglobulinemica
COAGULOPATII:
Prezenta lor are semnificata de alterare a unuia
sau a mai multor factori ai coagularii, ducand la
sangerare de la nivelul unui vas mediu sau
mare.
Tipul exact al coagulopatiei poate fi stability pe
baza unor investigatii paraclinice obligatorii:
-pentru definirea coagulopatiilor
-timp de coagulare(timpul Howell)
-timpul de cefalina-kaolin(TCK)
-timpul Quick(TQ)
-specifice pentru trombopatii:
-timp de sangerare
-numarul trombocitelor
-timpul de retractie a cheagului
-specifice pentru capilaropatii:
-testul garoului(Rumpel-Leed)
-timpul de sangerare
Dpdv clinic, se constata prezenta de:
-echimoze
-purpura

19

-epistaxis
-gingivoragii
-hematemeza
-melena
-hemotizii
Toate acestea pot aparea spontan sau ca
urmare unui traumatism. Fenomenele associate
sunt reprezentate de:
-febra
-artralgii
Examenul clinic poate decela urmatoarele
modificari:
-la nivelul tegumentelor si mucoaselor se poate
constata prezenta:
-petesiilor
-echimozelor
-hematoamelor
-hemoragiei
-telangiectazii
-va fi acordata o atentie particulara asocierii :
paloare+purpura sau edem+purpura(ambele
prin mechanism capilar)
-la nivelul sistemului osteo-articular
putem evidential prezenta hemartrozei(post
hemoragie intraarticulara)
-la nivelul aparatului respirator,
sindroamele hemoragipare se pot
manifesta prin prezenta sputelor
hemoptoice si hemoptiziilor
-la niv aparatului cardio-vascular
intalnim mult mai rar modificari-eventual:
-ritm in 3 timpi(galop)
-prezenta de modificari
ECG de tip ischemic
-la niv aparatului digestive
sindroamele hemoragipare se pot manifesta
prin:
-hematemeza
-melena
-diaree cu mucus si sange(mult mai
rar)
-prezenta ascitei sanguinolente la un
tanar are semnificatia de purpura HENOCHSCHONLEIN