Estetica muzicala, an III sem.

1
ntrebari grele:
1. Epoca moderna a adus n atentie estetica n cea mai strnsa relatie cu filosofia.,Lessing, Diderot, Descartes,
Kant, Schiller, Hegel, Schelling fiind numai ctiva dintre cei care au avut un cuvnt greu de spus n acest domeniu.
2. Din sec. al XIX-lea, estetica este privita ca o disciplina n sine, cercetarile se diversifica si specializarile se
nmultesc, principalele domenii avizate fiind cele are artelor plasticw, arhitecturii, literaturii si mai putin muzicii.
3. ntr-o definitie contemporana, estetica cuprinde toate formele de frumos pe care omul le percepe, si cele din
natura, si cele din spatiul social n care si desfasoara activitatea, si cele ale artelor
4. Cine se apropie de o opera artistica are constiinta limpede ca patrunde ntr-o lume deosebita de aceea a perceptiei
comune si a vietii practice.
5. Definirea frumosului universal, capacitatea discernerii acestuia n productia artistica sunt mereu teme de
meditatie ale disciplinei esteticii.
6. Frumosul muzical este mai greu definibil, notiunile fiind de cele mai ulte ori insuficiente pentru a patrunde
esenta acestei arte temporale.
7. Categoriile estetice sunt notiuni de larga generalitate, care desemneaza tipuri de relatii afective si care reprezinta
instrumente de cunoastere estetica a lumii.
8. Cristalizarea notiunii de categorie estetica este rezultatul unui raport initial stabilit, din timpuri imemoriale, ntre
activitatea subiectului uman contemplator si obiectul contemplat.
9. Categoriile estetice desemneaza att continutul operei, ct si materialul artistic ce a stat la baza fabulatiei operei.
10. Frumosul a fost si va ramne o problema deschisa a esteticii, tocmai pentru ca este un fenomen estetic deosebit
de proteic, de fluent si, de aceea, greu de definit.
11. Frumosul muzical se nscrie pe orizontala sensului melodios si pe verticala ideii de armonios.
12. n sec. XX, urtul s-a asimilat n planul esteticului si s-a impus ca atractivitate a urtului, expresivitate socanta,
fascinatia urtului.
13. Categoria sublimului aduce n formulare un termen din literatura latina, care nseamna naltime, elevatie
14. n acceptiunea pe care i-o confera Hegel notiunii de sublim, intra notiunea de simbol acea imagine concreta sau
expresia care a fost ridicata la nivelul unei semnificatii universale.
15. Muzica vocala si corala avea n vedere consonanta perfecta, iar intervalele desemnate sa o sustina erau cele
deduse din principiile proportiilor pitagoreice? cvarta, cvinta si octava.
16. Lucrarile grandioase ale lui J.S.Bach, missele si passiunile, tenteaza categoria sublimului, prin implicarea
sentimentului sacru.
17. Opera lui J.S.Bach este prototipul sublimului, prin maiestria si complexitatea travaliului armonic, polifonic,
timbral, desfasurat n grandioase forme muzicale.
18. Gratiosul este o categorie care vizeaza n special maiestria si ingeniozitatea, usurinta si naturaletea realizarii.
19. Gratiosul muzical reprezinta ntrzierea gestului muzical, prelungirea melodiei, care se face n special prin
ornamentica, o practica specifica Barocului.
20. Tragicul este o categorie estetica legata mai mult de artele scenice, care presupun o naratiune, un conflict
dramatic.
21. Tragicul operelor wagneriene este sustinut de tratarile simfonice tensionate, de intensa cromatizare a liniei
melodice, de modulatiile continue si de componenta
coplesitoare a aparatului orchestral.
22. Dramaturgia teatrului liric a fundamentat tragismul muzical, iar expresia muzicala s-a adecvat tot mai mult
cerintelor tragediei

23. Comicul muzical este evidentiat n spectacole lirice, de tipul opera buffa, aparut n Baroc.
24. n opera buffa, tratarile muzicale sunt alerte, suple, viioaie, ariile melodioase si simple.
25. Prin valoarea estetica se dezvaluie sensurile incifrate ale lumii. n ea se ntlnesc concretul cu abstractul.,
potentnd maxima generalitate a semnificatiilor.
26. n manifestarea gustului estetic se pot detecta trei modalitati de receptare: senzoriala, afectiva si rationala.
27. La fel ca toate celelalte gusturi, fie estetice generale, fie artistice, si gustul estetic muzical se poate forma si
cultiva.
28. Platon considera ca modul doric reda o atmosfera festiva, modul frigic aducea o atmosfera de blandete si
duiosie, iar modul lidic putea imprima o stare de moleseala ostasilor.
29. Conform teoriei pitagoreice a corespondentelor si proportiilor matematice, acestea guverneaza att muzica,
fiinta, ct si universul.
30. Teorii referitoare la problematica frumosului si artelor sunt cunoscute din scrierile filosofilor chinezi, ale celor
indieni, dar mai ales ale celor eleni.
31. n Evul Mediu si Renastere , teoriile despre Frumos s-au ngemanat cu cele despre Bine si Adevar.
32. Unii esteticieni, printre care si Tudor Vianu, iau n considerare n demersul de teoretizare al fenomenului estetic
numai segmentul creativ.
33. n patrimoniul culturii intra compartimentul arte, acesta incluznd recunoscutele sapte arte, ntre care se numara
si muzica.
34. Problematica pusa n discutie se refera la originile si esenta artei, functiile si rolul artei n viata omului,
legitatile generale ale dezvoltarii artei.
35. Pe prima treapta, la contactul obiect-subiect, afectivitatea umana a determinat atitudini primar-estetice.
36. Elementul care a declansat reactia intuitiv estetica a fost misterul, inexplicabilul logic.
37. Sentimentul frumosului ar putea fi numit drept tentatia perfectiunii, atractia sau chemarea catre intuirea sau
realizarea plenara a virtutilor desavrsite.
38. Modurile muzicii erau considerate purtatoare de ethos influentnd sufletul, capabile de a insufla ascultatorului
o anume stare de spirit.
39. Conceptia matematic-ezoterica a pitagoreicilor a fundamentat ntreaga gndire despre muzica si a fost reluata
mereu peste veacuri.
40. Aristotel include muzica n rndul artelor imitative, alaturi de poezie si artele plastice.
ntrebari medii :
41. n conceptia lui Aristotel, nsa, modul frigic era potrivit pentru a reda o atmosfera plina de entuziasm. R=A
42. n manifestarea gustului estetic se pot detecta trei modalitati de receptare: senzoriala, afectiva, rationala. R=A
43. Categoria comicului are dimensiuni comune cu tragedia prin echivalenta scenica. R=A
44. Existenta valorii este conditionata de prezenta celor doi factori de baza, obiectul valorizator si subiectul
valorizat. R=A
45. Valoarea estetica este rezultanta elevata a spiritului creativ. R=A
46. Estetica este o stiinta umanista. R=A
47. Genul muzical cel mai apropiat categoriei tragicului este opera. R=A
48. n opera buffa, tratarile muzicale sunt alerte, suple, vioaie, ariile melodioase si simple. R=A

49. Filosofia antica a luat n discutie problema frumosului n special n raport cu artele practicate n antichitate si cu
importanta lor n viata cetatii. R=A
50.n Evul Mediu si n Renastere, teoriile despre frumos s-au ngemanat cu cele despre Constient si Subconstient. F
51. Categoria urtului este o categorie similara frumosului. R=F
52. Platon considera ca modul doric reda o atmosfera festiva. R=A
53. n conceptia lui Aristotel, modul frigic era potrivit pentru a reda o atmosfera de duiosie.R=F (entuziasm)
54. n antichitatea greaca, modurile muzicii erau considerate purtatoare de armonie. R= F
55. Platon considera ca modul frigic aducea o atmosfera de blndete si duiosie. R=A
56. ntr-o definitie contemporana, estetica cuprinde toate formele de frumos pe care omul le percepe, si cele din
natura, si cele din spatiul social n care si desfasoara activitatea, si cele ale artelor. R=A
57. Prin arta se introduce ntr-un punct al lumii o valoare care i prisoseste. R=F
58. Prin arta se introduce ntr-un punct al lumii o valoare care lipseste restului ei. R=A
59. Caracterul etero-cosmic al oricarei creatii de arta este absolut evident. R=A
60. Frumosul muzical este mai greu definibil, notiunile fiind de cele mai multe ori insuficiente pentru a patrunde
estenta acestei arte temporale. R=A
61. Cristalizarea notiunii de categorie estetica este rezultatul unui raport initial stabilit, din timpuri imemoriale,
ntre afectivitatea subiectului uman contemplator si obiectul contemplat. R=A
62. Frumosul este categoria fundamentala a esteticii, chiar obiectul de referinta al acestei discipline. R=A
63. Frumosul este o categorie secundara a esteticii, care nu reprezinta un obiect de referinta. R=F
64. Sentimentul frumosului este, n esenta sa, o tindere continua spre absolut, spre perfectiune. R=A
65. Frumosul a fost si va ramne o problema deschisa a esteticii, tocmai pentru ca este un fenomen estetic deosebit
de proteic, de fluent si, de aceea, greu de definit. R=A
66. n conceptia antica, frumosul era contopit cu adevarul si natura. R=F
67. Termenul melodios desemneaza atributul melodiei, care, ca unitate elementara creata, trebuie sa raspunda
normelor unor matrice umane interioare, capabile sa o perceapa si sa o recunoasca drept proprie fiintei superioare,
realiznd starea de bine, de confort, de bucurie a regasirii coordonatelor esentiale. R=A
68. Termenul armonios desemneaza atributul armoniei, care, ca unitate creativa complexa, are rolul de a pune n
vibrare univresul muzical uman tridimensional, pe axa verticalitatii ce urca spre cosmos (Dumnezeu), aflnd
concordanta dintreacestea. R=A
69. Conform teoriei pitagoreice a corespondentelor si proportiilor matematice, acestea guverneaza att muzica,
fiinta, ct si universul. R=A
70. Clasicismul francez si german nu considera categoriile frumosului si urtului drept o pereche corelativa pe plan
formal. R=F
71. Sublimul se realizeaza plenar n muzica, aceasta fiind considerata capabila sa exprime Divinitatea, adresndu-Ise direct. R=A
72. Muzica vocala si corala avea n vedere consonanta perfecta, iar intervalele desemnate sa o sustina erau cele
deduse din principiile proportiilor pitagoreice: terta, sexta, prima. R=F
73. Lucrarile grandioase ale lui J.S.Bach, missele si passiunile, tenteaza categoria sublimului, prin implicarea
sentimentului sacru. R=A
74. Opera lui J.S.Bach este prototipul grotescului, prin maiestria si complexitatea travaliului componistic. R=F

75. Gratiosul este o categorie care vizeaza n special maiestria si ingeniozitatea executiei, greutatea si efortul
realizarii. R=F
76. Tragedia este o specie artistica datnd din preistorie. R=F
77. Catalogarea unei lucrari muzicale ntr-o categorie sau alta estetica nu se poate face simplist, ci implica diverse
corelari, diverse intersectari caracteriale, diverse si multiple implicatii categoriale. R=A
78. Catalogarea unei lucrari muzicale ntr-o categorie sau alta estetica se face strict, fara a atinge implicatii din alte
categorii. R=F
79. n antichitatea greaca, modurile muzicii erau considerate purtatoare de ethos. R=A
80. n Evul Mediu si n Renastere, teoriile despre Frumos s-au ngemanat cu cele despre Tragic si Sublim R=F
81. Laicizarea muzicii s-a facut n timp si pe ncetul, legaturile sale cu lumea credintei s-au subtiat si chiar s-au rupt
pe alocuri. R=A
82. ntr-o definitie contemporana, estetica nu cuprinde dect frumosul social. R=F
83. ntr-o definitie contemporana, estetica studiaza frumosul naturii. R=F?
84. Frumosul muzical este usor definibil R=F
85. Categoriile estetice sunt notiuni de larga circulatie, care desemneaza relatia ntre creator interpret R=F
86. Misterul este elementul care a declansat reactia intuitiv estetica. R=A
87. Categoriile estetice desemneaza att continutul operei, ct si materialul artistic ce a stat la baza fabulatiei
operei. R=A
88. Categoriile estetice desemneaza numai continutul operei. R=F
89. Estetica muzicala are un domeniu de referinta mult mai vast. R=A
90. n acceptiunea pe care i-o confera Hegel notiunii de sublim intra notiunea de simbol. R=A
91. Opera lui J.S.Bach este prototipul sublimului. R=A
92. Categoria sublimului aduce n formulare un termen din literatura latina. R=A
93. Categoria sublimului aduce n formulare un termen din literatura franceza. R= F
94. Gratiosul este o categorie care vizeaza n special maiestria si ingeniozitatea, usurinta si naturaletea realizarii. A
95. Tragicul este o categorie estetica legata mai mult de artele scenice. R=A
96. n tragedia antica se urmarea obtinerea catharsisului, purificarea prin suferinta. R=A
97. n opera seria, tratarile muzicale sunt alerte, suple, vioaie. R=F?
98. Renasterea a nsemnat momentul emanciparii artelor plastice de sub tutela regulilor ecleziastice. R=A
99. De cnd a existat frumosul si placerea creerii si contemplarii lui, oamenii I-au cercetat sursele, legile, efectele.A
100. Din secolul al XIX-lea, estetica nu mai este privita ca o disciplina n sine. R=A
101. O opera de arta este o evadare din realitate captivanta si plina de lumini.- afirma Tudor Vianu. R=F
102. Cine se apropie de o opera artistica are constiinta limpede ca patrunde ntr-o lume comuna, subordonata
practicii cotidiene. R=F
103. Procesul de cristalizare a notiunii de categorie estetica s-a facut n doua etape: prima a fost cea rationalordonatoare, iar cea de-a doua a fost ontic-afectiva. R= F
104. n conceptia lui Vianu, categoriile estetice sunt nume colective prin care sunt ntelese anumite impresii tipice,
pe care le putem primi de la arta. R=A

105. Frumosul strabate manifestarile esteticului, avnd configuratia unei straluciri caleidoscopice. R=A
106. Categoria estetica dialectic contrara frumosului este sublimul. R=F
107. n Estetica urtului de Rosenkranz, acesta este prezent ca o medie ntre gratios si tragic. R=F
108. Non-armonia este o suprapunere disarmonica (sunete non-functionale), care nu are (au) capacitatea de a ceea
concordanta vibratiei universului uman cu aceea a cosmosului. R=A
109. n Critica puterii de judecata, Kant asociaza urtul cu facultatea ratiunii universale. R=F
110. Categoria sublimului este mereu considerata n raport cu cea a frumosului, n ideea de treapta superioara a
acesteia. R=A
111. Gratiosul muzicii baroce, obtinut prin ornamentica specifica, a fost continuat de ornamentica epocii
contemporane. R=F
112. n evolutia tragica, pieirea valorilor este nsotita de existenta unui ideal. R=A
113. Tragicul nfricoseaza fara sa purifice si fara sa nalte. R=F
114. Dramaturgia teatrului liric a fundamentat tragismul muzical, dar expresia muzicala nu s-a adecvat cerintelor
tragediei. R=F
115. Tragicul n muzica poate fi ntlnit doar n genul dramatic (opera). R=F
116. Gndirea romantica, dar si destinul unor compozitori ai epocii s-au nscris pe o traiectorie tragica, acestia
exprimnd n lucrarile lor tocmai conflictul nascut ntre realitate si aspiratii (idealuri). R=A
117. Tragismul nu este strain nici caracterului unor piese instrumentale sau unor lieduri romantice. A
118. Fata de complexitatea lucrarilor muzicale, uneori, trimiterea la una singura dintre categoriile estetice poate
parea simplista. A
119. n sistemul de valori umane exista valori materiale si valori spirituale. A
120. Valorile estetice fac parte din categoria valorilor materiale. /F
ntrebari usoare = 3 puncte
121. Cui apartine lucrarea Originile tragediei ?
a. Vianu
b. Blaga
c. Nietzsche
122. Plotin si Sfntul Augustin au dat noi directii n ntelegerea si cercetarea estetica prin:
a. influenta gndirii religioase crestine
b. studiile de stiinte naturale
c. apelare la proportia umana
123. n epoca moderna, estetica a fost privita n strnsa relatie cu:
a. literatura
b. filosofia
c. religia
124. Lucrarea Aesthetica, aparuta n 1750, apartine lui:
a. Hegel
b. Kant
c. Baumgarten
125. Obiectul Esteticii muzicale este studierea:
a. frumosului naturii
b. frumosului industrial
c. frumosului muzical si artistic
126. n secolul XX, teoreticienii germani au nceput sa priveasca estetica drept:

a. stiinta artei
b. psihologia frumosului
c. filosofia frumosului
127. Tudor Vianu considera ca apartinnd esteticului doar compartimentul:
a. social
b. natural
c. artistic- creativ
128. Elementul care a declansat reactia intuitiv estetica a fost:
a. munca
b. lumina
c. misterul
129. Fata de estetica celorlalte arte, estetica muzicala are un domeniu de referinta mult mai:
a. restrns
b. vast
c. obscur
130. Denumirea ca atare a categoriilor estetice este de data:
a. recenta
b. antica
c. renascentista
131. n expresivitatea lui imediata si frapanta, ca splendoare, ca stralucireexuberanta sau discreta, frumosul este:
a. disarmonie
b. armonie
c. simetrie
132. Platon gasise pentru fuziunea dintre frumos si bine termenul de:
a. kalofon
b. kalon-kagathon
c. kagathon
133. Categoria estetica dialectic contrara frumosului este:
a. sublimul
b. gratiosul
c. urtul
134. Categoria urtului a fost reconsiderata n:
a. Sec. XVIII
b. Sec. XIX
c. Sec. XX
135. La mijlocul sec. XIX, Rosenkranz a elaborat o:
a. Estetica a frumosului
b. Estetica a sublimului
c. Estetica a urtului
136. Teoria mimesisului se refera la:
a. imitare
b. multiplicare
c. aplicare
137. Longinus a elaborat o lucrare :
a. Despre frumos
b. Despre sublim
c. Despre urt
138. n Critica puterii de judecata, Kant asociaza sublimul cu facultatea:
a. afectivitatii universale
b. spiritului universal
c. ratiunii universale

139. n viziunea lui Plotin, gratiosul era legat de acceptiunea mistica, nsemnnd:
a. gratia umana
b. gratia divina
c. gratia naturii
140. Schiller a readus n discutie sensul spiritual mai vechi al termenului de gratios, translnd semnificatia mistica
spre o semnificatie:
a. etica
b. artistica
c. divina
141. Daca sublimul caracteriza creatia lui J.S.Bach, gratiosul am putea spune ca este caracteristica muzicii lui:
a. L.van Beethoven
b. R. Wagner
c. W.A.Mozart
142. Nietzsche urmareste conditia istorica a nasterii tragediei ca specie dramatica n lucrarea sa:
a. Asa grait-a Zaratustra
b. Originile tragediei
c. Originile teatrului
143. n antichitate, prin tragedie se urmarea obtinerea catharsisului, termen se nseamna:
a. purificarea prin suferinta
b. eliberarea
c. ncarcarea pozitiva
144. Conceptul de tragic si tragedie a fost analizat si de esteticienii romni:
A. Lucian Blaga
B. Tudor Vianu toti 3
C. Gabirel Liiceanu
145. Categoria tragicului n muzica poate fi urmarita n:
a. simfonii, oratorii
b. cantate, opere
c. toate genurile muzicale
146. Cel care renvie traditia tragediei antice n spectacolul de opera total, sincretic, este:
a. R.Wagner
b. G.Verdi
c. Ch. Gounod
147. Modalitatile de realizare a comicului sunt:
a. umorul, satira, sarcasmul
b. ironia zeflemeaua, gluma
c. toate cele mentionate mai sus
148. Servitoarea stapna, Barvierul din Sevilla, Don Pasquale sunt opere din categoria:
a. comic
b. tragic
c. grotesc
149. Valorile estetice fac parte din categoria:
a. valori materiale
b. valori spirituale
c. valori etice
150. Valoarea estetica se confunda cu valoarea artistica n cazul n care:
a. conceptul de estetica integreaza si natura
b. conceptul de estetica integreaza si viata sociala
c. conceptul de estetica integreaza numai arta
151. Criteriile folosite n valorizarea estetica sunt:

a. expresivitatea, forta de sugestie, reprezentarea

b. concordanta dintre forma si continut, locul si
rolul n cadrul contextului stilistic
c. toate cele mentionate la punctele a si b
152. n perioada gndirii arhaice grecesti, triuna horeia reprezenta ngemanarea :
a. poeziei cu muzica si dansul
b. poeziei cu declamatia si retorica
c. muzicii cu retorica si dansul
153. n mitologia greaca artele erau protejate de muze. Cte muze existau ?
a. 7
b. 9
c. 6
154. Muza protectoare a muzicii si a poeziei lirice era:
a. Caliope
b. Euterpe
c. Terpsihora
155. Modurile antice grecesti influentau sufletul, fiind capabile de a insufla ascultatorului o anume stare de spirit,
astfel ca cele mai folosite moduri erau cele considerate:
a. pasive
b. lascive
c. tonice
156. Evul Mediu a nsemnat o directionare a tuturor artelor pe coordonata:
a. naturalista
b. religioasa
c. umanista
157. Spectacolele cu subiect religios ale Evului Mediu organizate de biserica erau:
a. misterele
b. pasiunile
c. liturghiile
158. Momentul emanciparii artelor plastice de sub tutela regulilor ecleziastice s-a fixat n:
a. Evul Mediu
b. Renastere
c. Baroc
159. Lucrarea Aesthetica de Baumgarten a aparut n anul
a. 1750
b. 1850
c. 1900
160. Frumosul muzical si artistic este obiectul
a. Esteticii naturii
b. Esteticii muzicale ?
c. Esteticii artelor plastice
161. Cei care au dat noi directii n ntelegerea si cercetarea estetica sub influenta gndirii religioase crestine au fost
a. Kant si Hegel
b. Schiller si Goethe
c. Plotin si Sf. Augustin
162. Estetica a fost privita n strnsa relatie cu filosofia n
a. Epoca moderna
b. Evul Mediu
c. Antichitate
163. Estetica a nceput sa fie privita drept filosofia frumosului, n sec.XX, de catre
a. teoreticienii francezi

b. teoreticienii englezii
c. teoreticienii germani
164. Din ce secol a nceput sa fie privita estetica drept o disciplina n sine.
a. sec.XIX
b. sec. XVIII
c. sec. XX
165. Muzica este o arta
a. statica
b. figurativa
c. temporala
166. n gndirea lui Tudor Vianu, estetica apartine compartimentului
a. artistic-creativ
b. social-politic
c. economic administrativ
167. Obiectul de referinta al esteticii este:
a. frumosul
b. urtul
c. sublimul
168. Sentimentul frumosului este, n esenta sa, o tindere continua spre:
a. natura
b. absolut
c. uman
169. Ce categorie estetica a fost reconsiderata n sec. XX ?
a. frumosul
b. comicul
c. urtul
170. Rosenkranz a elaborat Teoria urtului la mijlocul
a. sec. XX
b. sec. XIX
c. sec.XVIII
171. O lucrare Despre sublim a fost elaborata de
a. Kant
b. Sf. Augustin
c. Longinus
172. Critica ratiunii de judecata a fost elaborata de
a. Descartes
b. Kant
c. Lessing
173. Sublimul se realizeaza plenar n muzica, aceasta fiind considerata capabila sa exprime:
a. Divinitatea
b. Imaterialul
c. Sentimetalul
174. Intervalele deduse din principiile proportiilor pitagoreice desemnnd consonanta perfecta sunt:
a. cvarta, cvinta, octava
b. sexta, terta
c. secunda, septima
175. Gratiosul era legat de acceptiunea mistica, nsemnnd gratia divina, n viziunea lui
a. Sf.Augustin
b. Longinus
c. Plotin

176. Cel care a readus n discutie sensul spiritual mai vechi al termenului de gratios, cu semnificatie etica, a fost:
a. Goethe
b. Schiller
c. Schelling
177. O practica specifica Barocului, care aduce categoria de gratios n muzica este:
a. ornamentica
b. ritmica
c. armonia
178. Richard Wagner renvie n spectacolul de opera traditia:
a. comediei del arte
b. tragediei antice
c. spectacolului liturgic
179. Comicul muzical este evidentiat n spectacole de tipul:
a. opera buffa
b. opera seria
c. drama per musica
180. n categoria comicului poate fi ncadrata opera:
a. Aida
b. Aurul Rinului
c. Servitoarea stapna
181. n opera de arta valoarea estetica este o valoare:
a. sociala
b. artistica
c. economica
182. Euterpe era muza protectoare a:
a. dansului
b. tragediei
c. muzicii si poeziei lirice
183. n mitologia greaca, entitatile spirituale care protejau artele se numeau:
a. erinii
b. muze
c. cariatide
184. Prin arta se introduce ntr-un punct al lumii:
a. o informatie
b. o valoare
c. un echilibru
185. Definitiile date esteticii s-au cristalizat si s-au sistematizat n formularile:
a. baroce
b. clasice
c. contemporane
186. Conform conceptiei lui Vianu, vom studia estetica frumosului:
a. artistic
b. natural
c. social
187. Alberti a scris o carte despre:
a. originea culorii
b. efectul luminii
c. natura perspectivei
188. Cartea De divina proportione a fost scrisa de:
a. Kant
b. Pacioli

10

c. Durer
189. Pictura Capelei Sixtine a fost realizata de:
a. Michelangelo
b. Boticelli
c. De Vinci
190. Artele liberale, ntre care se ncadreaza si muzica, erau n numar de:
a. 3
b. 7
c. 9
191. O figura centrala ntre gnditorii Evului Mediu a fost:
a. Sf. Augustin
b. Kant
c. Platon
192. Categoria tragicului poate fi recunoscuta n opera:
a. Don Pasquale
b. Servitoarea stapna
c. Traviata
193. Gratiosul n muzica se realizeaza n special prin:
a. dramaturgie
b. dinamica
c. ornamentica
194. Categoria comicului se gaseste n genul muzical:
a. opera seria
b. opera buffa
c. drama lirica
195. Stiinta care se ocupa cu studiul valorilor este:
a. axiologia
b. gnoseologia
c. ontologia
196. Modalitatile de receptare a manifestarii gustului sunt:
a. sensoriala si afectiva
b. afectiva si rationala
c. sensoriala, afectiva si rationala
197. Instrumentul muzical al zeului Apollo este:
a. aulosul
b. lira
c. sirinxul
198. Muza comediei este:
a. Talia
b. Caliope
c. Clio
199. Spiritul cartezian a fost introdus de Descartes n:
a. sec. XVI
b. sec. XVII
c. sec. XVIII
200. Wagner renvie n opera romantica traditia:
a. tragediei antice
b. misterului medieval
c. cntecului trubaduresc

11