Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom.

Sec XVII-XVIII
Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni
fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec
XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o
dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victorie
1692 Constantin Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a
doua jum. A sec. XVIII 1775-1776 (Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un
nou cod urban in care sa fie stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de Fotinov.
Cuprinde si reguli de constructii urbane: oricare contructie noua trebuie sa aiba aprobarea domnitorului;
o reparatie a unei cladiri nu trebuie sa aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif. Inaltimea
cladirii rezulta un plan de imobilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra
unei locuinte facea parte din acea proprietate= rezulta o anumita mentaliate.
Reglementari bizantine din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara rost in
rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci.
HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII
Constructii orinetate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace
Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in
configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare,
contrastul intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite
TRANSILVANIA
+ banat + o parte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgiulor prin 1870
Avansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata
dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane.
Diploma leopoldina 1691
Tratatul de pace de la 1699
Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului
Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si
aparitia unor orase noi.
Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e
inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.
Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara
Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (timisoara)
20 impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare
imagini:
orasul medieval din trans fortificat: sebes
21 terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilor
22 fortificatii de cele mai multe ori complete
23 largire centrala, piata cu biserica
pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie.
Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara
fortificatii.
IASI
Oras medieval extracarpatic
24 dezvoltare f libera in teritoriu
25 dezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu
26 concentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu) spre zona rezidentiala (case
dispuse neregulat)

27 configurare neregulata tesutului rban (trama, parcelar)

28 fara existenta unui spirit ordonator
29 alc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ; silueta dominata de mai multe
flese spre de deosebire de trans silueta dominat de o singura flesa
GIURGIU
Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare deecit cea construita;
cu destinatii agricole.
Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.
Planul borotin 1846
Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate.
Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han
Hanurile , o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita configuratie/imagine: comert + cazare
+ in jurul unei curti largi, libere sau uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han : control
serios se facea izolare dupa model;ul caravn seraiurilor turcesti
TRANSILVANIA
Satu mare; fortificatii de pamint foarte larga pe somes. Orasul pe timisul repede si aradul pe .
Cetatea de la oradea nu se mai pastreaza astazi
30 cetate bastionara, corpuri care avanseaza in teriotoriu
31 bastioane de forme diferite
32 in mijloc a mare biserica gotica disparuta
33 axul zonei urbanizate cioncide cu axul intraii in cetate
TG mures
A doua jum a sdc XVII; fortificatie tirzie
* fortificatie traditionala medievala
nu exista bastioane
BISTRITA
Oras medieval sasesc
34 zona libera imprejmuita fortificata: zona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de
urbanizare
35 urbanizarea exterioara fortificatiilor sa facut per traseele drumurilor de acces in localitate datotita
insuficientei sp in terior si dat discrimarii cu caractre etnic, maghiarii si rom nu aveau drept de
propriete in interiorul orasului.
CLUJUL
Oras in aproprierea Somesului
36 prima fortif de la incep. Sec.18
37 fortif cu caract. Militar pe deal de catre admin. Austriaca
38 loc propriu zisa s-a extins f. mult depasind zidurile.
39 Recensamint 1785 nr pop. Din afata zidurilor e mai mare decit a celor din interior.
SIBIU
40
41
42
43

vechea fortif medievala a inceput sa fie moderna in prima jum. A sec. 18 cu bastioane.
Proiect pt o citadela
Pc. Cu rol militar in apr. orasului. Reaiz. Partial.
A 2 jum a seb 18.: extindere nevoia unor fortif. Suplimentare pe partea cealalta a Ciminului
rezulta o zona in care sunt plasate cazarmi + alte cladiri de pe r. Mariei Tereza

ALBA IULIA
44 fortif. Medievala rectangulara intarita la coltzuri inlocuita cu una tip Vauban

45 urmele vechii incinte se mai pot citi

46 trasarea regulata a str. S-a pastrat, unele cladiri, etc.
47 nou: sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel bastionar, supraf. Goem. F regulate, supraf. Mai mici
de aparat,cu 2,3 platforme succesive, materiale f. rezistente (fortif. Pr-zisa), celelalte 2 sunt din
pamint sau oglinda d apa
48 inaltimea mare a fortif nu isi avea locul rezulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida,
prin lovire=aschii mai mici si mai usor de evitat
sec 18 barocul- curent dominant in Trans.;toate elem decorative capata tenta baroca=fortif cu
deco baroce
exemple similare:
FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +nouaincinta de dimensiuni mari
DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc.
ARAD oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a Trans.Activ de comert.Sist de protectie
a trecerii peste Mures. Pop. De limbi dif. :sirbi+romani. In
In timpul conducerii tucesti, Aradul fortif mai mari cartierele izolate se unifica prin cresterea pop.
Sec. 18: schimbare imp.:colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a unui tip d sp. Specific:
49 strada larga, dreapta
50 zona constr in front continuu
51 cetatea- pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica;demolata si constr alta noua in bucla
Muresului
52 pc. Fortif. Lateral u dezv nefortif. a orasului
53 tipurile de plan sunt cele prezente in urb european: planul grila
BLAJ
* fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan
* piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi
apar cladiri cu fct. De invatamint.
Blajul devine nuclul scolii ardelene

elaborat de un austriac

Gherla
54 pina prin se. 16 a existat pc. Fortif de impozitare a marfurilor ce a gevenit inchisoare]
55 1701-1702supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a venit dela n e org.
dupa un plan facut la Roma: insulele imp. In propr. Aprox. Egala ca dimensiuni;piata cu
catedrala prima data e constr. Din chirpici.
56 1720-1780 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra acoperite cu tigla
57 casa saseasca: toate elem deco apartin barocului, tratete cu discretie, marcheaza elem.
Principale ale ansamblului; imbinare intre caract barocului(curbe-contracurbe)apartine
spiritualitatii armenilor alt tip de mentalitate si cultura
TIMISOARA
58 cucerita prin 1716 d armatele Habs. De la turci.
59 Se inlocuie fortif. Cu ua noua
60 Canalizare, regulariz. Apei Begai
61 Noul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apei
62 In timpul turcilor, orasul era fortif;castelul, canalele si bratele Begai au generat un caracter
mlastinos
63 Imediat dupa cucerire 1725 s-a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. A ramas
un fragment d castel
64 Pc. strategic imp.
65 1725 planuri, proiecte elaborate , rapoarte militare
66 s-a adoptat:trama str. Regulata, rectangulara, piete regulate, sist. Defensiv dupa o forma ce
preia in buna masura traseul fortif. Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desavirsita a
tipului de fortif.
67 Prima jum sec. 18:nou brat al Begai facea inutilizabila o zona din int. fortif.
68 A doua jum a sec. 18; apar definite sp. Publice, pitele erau realizare calculatorului lui Fisher von

69
70
71
72

Elach
Structura gigantica a fortif fata de incinta orasului; nerealiz completaniciodata
Fortif +nonedificandi=I km.
Locuintele militarilr locuinte tip;insula caract. Era impartita regulat
Dupa 1750 reguli de constr. F stricte
Constructii in front continuu
Grad de ocupare foarte mare genereazaa aparitia unor curti e lumina
Inaltimea cladirilor: P la periferie, P+1 in miezul central din motive de protectie
incaz de atac militar genereaza o imag. A orasului- regula Vieneza

73 piata unirii:decoratie cucaracter baroc evident, divers colorat

74 in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Km de fortif. Astazi imglobata in oras cartierul
Farbic (zona industriala) cartierele Mehala si Elisabetin de astazi
Inagine oraselor medievale din seoul 18 spre deoseb de orasul medieval
75 perspectiva a Clujului din a doua jumatate a sec. 18 e o silueta data de mai multe flese
76 varietate mare a frontului:inaltime relativ miaca a freontului, cladiricu caracter medieval
alaturate celr renascentiste si baroce
77 santuri de scurgere a apei pe mijlocul strazii
78
Cladiri de mari dimensiuni:biserici
Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa iasa din scara orasului de pina
atunci
Timisoara:palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii
Sibiu:palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor proprietati medievale
Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati contrast cu restul constr medievale cu
resturi inguste.

1
2
3
4
5

1716 ocupatie a Olteniei de catre imp Habsburgic

reforma a facut ca 20% din populatie in transilvania sa treaca la catolicism, restul trecind la
luteranism sau la religia protestanta (calvinism pentru maghiari) din motive religioase si financiare
din frica nobilimii de a nu perde pamintul dat de voievod conduce la fortificarea cetatilor(sistem
Vauban)
fortificatii interioare (2 cetati):Alba Iulia, Timisoara
venirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte:
o aparitia unui baroc in forta
o nobilimea vieneza isi construieste resedinte in oras si in exteriorul lui (primele locuinte
urbane in stil baroc)
o sec 16 Iernut Pavilion de poarta = acoperis f inalt cu o curba moale, arc in miner de
cos baroc
Castelul de la Bontida aripa renascentista la care in peroada baroca:
o
intrarea are o curba moale,
o prezenta statuilor caremarcheaza cornisa,
o curtea in forma de potacoava
o aripa neogotica

Constructii Baroce:
6 Palatul Teleki de la Gornesti
o elemente palat logie- gradina apa pe un teren plat = Renastere
o peisaj, teren denivelat, lac, insula, foisoare,statui, banci = Baroc intrare in forma de U
7 Palatul de la SinPaul
o Sala de bal un mare spatiu care semnifica intrarea habsburgilor cu oul stil de viata
balurile vieneze
o 1977 cutremur inurma ccaruia palatul a fost parasit, acum retrocedari
o fresce cu soldati, steme renascentism

8
9

fatada Art Nouveau

bolti Avela mult mai plate si mai moi
acoperis cu panta frinta
arc in miner de cos
Palatul tip bara are aceleasi caracteristici:
Curii = palate de mici dimensiuni, secuiesti.
o Exista diferente mici de statut in colectivitate, este important rangul in armata (resedinta
mai redusa)

ARHITECTURA ORASENEASCA:
10 tesut medieval: fiecare nobil doreste sa-si construiasca cit mai in centru
o ex:Ansamblul Episcopal de la Oradea ( cu palat si catedrala bazilical cu 3 nave; una
centrala + 2 laterale cu dubla curbare a fatadei (se aproprie de barocul vienez)
o Catedrala de la Timisoara fatada plana cu elemente de dcor care dau tensiune,
cornise puternice care se muleza dupa fatade
11 preotii care slujau in bisericile unite in Trans aveau idei unite pentru ca studiasera toti la Roma:
o 2 turnuri infatade + fronton cu elemente de baroc (la Lugoj turn cu voluta)
12 la sf sec 19 -19 se imita arh baroca in N Moldovei si in Bucovina ocupate de asustrieci pina la
primul razboi mondial

MOLDOVA

Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor dragoman = traducator putea
deveni conducator in tarile romane
13 ambele arhitecturi pun accentul pe fortificatii: Moldova si Oltenia: existau dese incursiuni ale
turcilr pe Dunare respectiv ale cazacilor in Moldova
o aparare in cazul uniposibil atac
o influenta unor elemente stilistice in baroc:
Sfintul Ioan Botezatorul, Iasi: pridvorul are ziduri groasepentru ca turnul si
acoperisul sa poate ascunde si sa se poata trage din ele; arce etajate
Sfintii Teodori, Iasi: acelasi pridvor redus ca dimensiuni+tainita; influente
baroc clasicism
14 retrageri in arc in acolada, ancadrament vin din S. Dunarii prototip pentru arhitectura de
tranzitie (arhitecutra traditionala _ arhitectura baroc clasicista)
o se inspira si din elemente brincovenesti:
o Biserica minastirii frumoasa - elemente d factura clasicista, rusesti+ habsburgice;
disparitia spatiilor traditionale unificarea spatiului altarului, cupole false = baroc
o
Biserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele vechi, este clasicista (linga Iasi)
modificare fundamentala a tiparelor
o Iasul extrem de receptiv la nautati
o Suceava: pastreaza noile caracteristici

1
2

a 2-a jumatate a sec 18 forme specifice de fortificatii inMoldova, prog de arh intr-o stilistica
aparte (aparitia turnului de V) si aparitia stilurilor occidentale in moldova(clasicitate baroca)
fenomenul de insecuritate este valabil si in Tara romaneasca: garnizoanele turcesti care nu mai
pot fi platite sii stapinite de Pooarta ataca frecvent malurile Dunarii (pasa de la Vidin)

TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18:

4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

15

resedinte ale unor boieri, dar nu in stil brincovenesc: casa se reduce ca dimensiune si reapare un
zid de incinta care chiar daca pastreaza elem de factura clasicista (rectangularitate) capata
rol de fortificatie, redevenind zid de aparare.ex: curtea de la Balaci
o locuinta asezata pe o latura: Balacestii erau crescatori de oi si in caz de atac adaposteau
animalele in int curtii
o se preiau astfel principiile de compozitie clasicista
Curtea gostinari in aproprierea Buc transf intre timp in cimitir iar biserica in capela, prezinta
urme de locuire adosate zidurilor
o Tip de constr care revine la aparare se pastreaza catre o epoca tirzie
Brosteni Curtea de la Brosteni se mai pastreaza o mare parte cu 2 cuhnii laterale
o Tipul de curte inconj revine dar cu incinta rectangulara
Casa Magheru fam Magheru boieri intre sec 16-17 pe fosta strada Labirint
Locuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui Brincoveanu
Compozitie clasica a pridvorului pina in 1800, uneori pridvor cu scara inchisa
Compozitia casei: sala centrala cu incaperi in stinga si in dreapta,
Au disparut loggia si gradinile
Gradinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi fructiferi
Intreaga gospodarie e inconj de un zid inalt cu turnuri si paznic nici domnitorul u avea aces
fara permisiunea proprietarului
De mute ori dispar si pivnitele adinc ingropate in pamint
Dispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca brincoveneasca, dar foisorul se pastreaza
Ex:
o
casa la Craiova- foisor cu scara inchisa leg de aparare
o casa de la Glagova pivnite marite, guri de tragere in parapetul foisorului chiar daca
partea superioara era deschisa, guri de tragere pe tot conturul casei
o casa fam Bratianu celebra pentru tipul caselor combinate cu cula (turn de aparare
ultim refugiu al posesorilor in caz de atac
exista in Oltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor boieresti: de obicei de forma
rectangulara, cu curte int si gradina in spate; fortificatiile prezente ca si in alte zone

CULA denumire in turca pentru cuvinteul Turn locuinta f raspindita in peninsula Balcanica
16 turcii au adus acest tip de constr
17 premergatoare ca progr de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in pen balcanica prin intermediul
mesterilor
18 de cele mai multe ori in sp urban, cu goluri foarte reduse destinate ventilarii si cu lumina foarte
redusa
19 in tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice:
o transpunerea din rural in urban
o modelare specifica olteniei
o in relatie cu progr de tip cula si arh din Tara Romaneasca la sf. sec 18 influenta sud
Dunareana resimtita
Renasterea Bulgara circula prin europa si se intoarce cu idei: anume tip de tratare urbana, a locuintei,
celebrele strazi comerciale. Ex: Gabroveni strada negustorilor veniti din Gabrova
20 in sudul Dunarii au loc atacuri otomane si se refugiaza in N Dunarii sau in zona Vienei
21 tarile romane, in special Tara Romaneasca tari de migratie oameni vin si se stabilesc aici, cu
atit mai mult cu cit exista o Academie la Buc infiintata de Seban Cantacuzino
22 Aflux de populatie crestina , de negutatori si de mestesugari patura ce lipsea in Romania
23 Formarea de bazin cultural: impartasire a acelorasi cutume
24 Programul culelor: program orasenesc transpus in sec 18 dat perioadelor nesigure determinate
de schimbarile dese de domnitori

TIPURI DE CULA
1. cula ca turn locuinta resedinta obisnuita si acces de la un nivel superior sau chiar din pod:
cula de la. Vladoaia
2. casa mai ridicata de la sol: alc ansambluri cu biserici sau resedinte fara zid inconjurator
3. cula aditionata casei printr-un palimar (pasarela) loc de refugiu in caz de atac
4. cula singura posibil loc de refugiu, in acelasi timp semnalizare: se aprinde foc si se vede
repade pt a semnala un eventual atac
25 Cula de la Curtisoara: legate de umblatoarele scoase in afara si cu fct de aparare in acelasi timp
(goluri tragere); primele 2 niveluri aproape oarbe, nivelul3 (locuibil) deschis printr-un element
specific in valahia
26 Cula de la Rahovita (pitesti) deschideri putine
1
2
3
4
5
6

Regulamentele org. ale lui Kiseleff vorbeste despre creearea unor trasee din cule de
semnalizare
De remarcat nevoia de deschidere (prispa) spre deosebire se pop din sudul Dunarii elemente
din lemn
N-ar rezista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar citva soldati,
grupuri mici ce atacau si apoi se refugiau
Nu sunt propr unor boieri mari, ci a unora cu posibilitati mai reduse
Biserica Minastirii Jianu turn adaugat in a 2-a jumatate a sec 18 pt a functiona ca loc de
observatie si probabil adapostire
Tipul de biserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii

In satele din N Olteniei taranii se unesc si se constituie ca comunitati prin ridicarea de biserici: tehnici
in urma fata de ale ctitorilor domnitori finante reduse solutii inventive. Comunitatea e evidentiata prin
picturile murale existente in bierici

Secolul 19
1
2 sec. 19 perioada foarte importanta pt istoria arh si urb
3 in prima parte a sec 19 evolutie mult mai lenta spre deosebire de partea a doua, si in jurul
anului 1900 transformari importante
4 pt societatea europeana , sec 19 inseamna enorm s-a schimbat totul
5 sfirsitul revolutiei franceze sec 18 populatia urbana era de 15%, mai tirziu ra de 50%
6 economia si industria- prezenta pretutindeni sunt motorul principal, imediat dupa acea
transformare- caile ferate- rapiditate mult crescuta, mobilitate mai mare, au facut granitele ceva
fragil
7 sec 18 sec afirmarii natiunilor foarte putine erau construite ca atare innainte Ex: Franta
8 1870 unificarea unor anumite tari:Italia, Germania; aparitie a statului national grec desprins
din imperiul otoman
9 Afirmarea identitatii nationale: reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice
10 Romania nu a facut exceptie de la miscarile politice si Europene
11 1859 unificarea
12 1877 1878 proclamarea Independentei
13 proclamarea Regatului
14 populatia e legata de o noua forma de economie; economia agricola incepe sa piarda din
importanta
15 dupa 1830 orasul devine motorul dezvoltarii independentei
16 burghezia capata pondere mai mare; apar profesiunile liberale, tot ce tine de invatamint
17 apare proletarismul legat de industrie

18 administrarea orasului trebuie sa faca fata unui nou sistem reglementari care sa dirijeze dezv
urbana si planuri de sistematizare urbana care au inceput sa intre I obisniuinta fiecarei
administratii
19 orasul isi schimba infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri,
programe noi care au venit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii:
societati de asigurari, banci
20 stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii modificarea imaginii oraselor
21 sec 19 Parisul si-a schimbat complet infatisarea
22 Florenta s-a extins foarte mult si a inclus vechiul nucleu intr-o structura moderna ce functioneaza
si astazi
23 Orase care s-au dezvoltat complet nou: Budapesta se dezv dupa principii arh complet noi
pornind de la 2 parti vechi
24 Orasul sec 19 reflecta o soc capitalista a existat un transfer propriu a burgheziei spre orase
25 Realismul actiune pragmatica, realista, eficienta regasit in interesu asupra oraselor
26 Saltul spre planul de sistematizare planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras- se ocupa
de tot orasul
27 Relatia Arhitectura societate: arh prin produsele ei de dimensiuni impozante a cautat sa
reprezinte burghezia in urcare spre virfurule societati exprima gusturile si cultura ei
28 Evolutia tehnicii dezv. Rapida si spectaculoasa a ind noi materiale de constructii: metal sticla;
sec 19 apare betonul armat in formele sale primare

28
29
30
31
32
33

34
35

36

37

38
39

Romania se inscrie in procesul de schimbare

Transilvania si Banatul au ramas ca parte a imperiului Austroungar dupa 1867
In imp. Maghiar- miscare reformista importanta
Sincronie importanta a modernix=zarii tarilor balcanice
Vechiul regat arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala
1828 Pacea de la Adrianopol a pus capat razboiului ruso-turc i-a urmat guvernarea rusa a
principatelor sub generalul Kiseleff sub care s-au elaborat Regulamentele Organice in tara
Romaneasca 1831 si Moldova 1832 contin o insumare de reglementari de legi pe diferite
domenii de functionare a societatii romanesti un fel de constitutie a noilor structuri moderne
1866 prima constitutie, la scurta vreme dupa renuntarea la tron a principelui Carol
Mihail Kogalniceanu: sarcin noastra este de a transforma un popor de tarani intr-un popor de
cetateni- asta inseamna modernizare, oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si
raspunderile
Al. I.Cuza 1859- 1866 a emis legi esentiale care au pus baza dreptului modern. A creeat institutii
noi, - a impins Romania spre calea modernitatii rapide; nu a privit neaparat mare masa, si
structura si virfurile motoarele societatii
Apar dincolo de modernizare structurile vechi: drumuri, cai ferate, gari, care au avut efecte
importante asuprea oraseler:caile ferate au transformat Constanta in port important:
circulatia pe Dunare- consecinte importante asupra oraselor dupa pacea de la Adrianopole, prin
cauzele sale liberalizarea comertului in tarile romane
Apar orase noi de-a lungul Dunarii
Comisia Europeana a Dunarii cuprinde Anglia, Franta, Italia care aveau interventii economice
si politice in zona scopul; controlul gurilor Dunarii (rol legislativ reglementau circulatia pe
Dunare, constructii importante: Sulina, Galati; a creeat canalul Sulina unicul canal navigabil
la varsarea Dunarii

Teritoriul in zona agricola

40 Reforma agrara a lui Cuza :
o Secularizarea averilor minastiresti
o Divizare a marilor proprieteti
o Improprietarirea unui numar mare de tarani
o Sate noi- redistribuire a populatiei in teritoru
41 pe parcursul sec 19 idei urbanistice pe plan european in Romania - acte normative: legi+

regulamente de construire- dirijaza modul de constructie urbana:plan de sistematizare:actualul

PUG de 2 tipuri pina la al doilea razboi mondial:
o in Transilvania si Banat;menajarea teritoriului urban dar si extinderea teritoriului (dupa
model german)
o in vechiul regat pl de sistematizare se refera exclusiv la teritoriul urban

Interventii urbanistice in scopul modernizarilor:

42 orasele situate de-a lungul Dunarii- restructurari radicale+aparitia unor orase complet noi
43 extinderea planificata a oraselor existente
44 transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri:
o modificare tramei stradale, inclusiv prin noi artere de circulatie
o modificarea structurii parcelare modul de divizare si utilizarea teritoriului
o aparitia unor spatii publice de agrement: parcuri, gradini
o asezarea cladirilor fata de vecinatati, inaltimea cladirilor, POT, arhitectura.(1860)
45 toate aceste modificari- modificare lenta a contextului urban
Orase noi sau structurate integral:
Turnu Magurele nucleu de cetate Turnu
46 forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate
47 plan pe cuori ce semnifica pretul teitoriului cel mai scump e cel aflat aproape de zona
verde, periferica
48 proiectarea unor spatiipublice noi pietele
49 1900 extindere: zona verde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat
50
Turnu Sevarin
51 forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului
52 miez varde al orasului prezent si acum
53 extindere spre N, V si E fata de nucleul principal se pastreaza ordinea
54
Calafat, Oltenita, Zimnicea, Calarasi orase noi de-a lungul Dunarii interesul acordat culoarelor de
circulatie
Giurgiu, Braila- orase structurate integral
Giurgiu prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.
Imediat dupa 1830(Regulamentul Organic) arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului
modern:
55 a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti in locul ei urma sa fie amenajat un parc public
56 pe teritoriul vechiului zid artera de circulatie
57 spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice
58 1870 un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale
Braila sf sec 18 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice
59 1832 plan facut de un colonel rus nemultumitor
60 1834 Rudolf von Borotzin s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici
fragmente luate din vechea structura
61 impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere
62 in aproprierea portului zona cu functiuni legate de acesta depozite, cantine
63 spatii publice: piete de forme variate
64 citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale
65 putin inainte de 1900 o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu
portiunea existenta
66 succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb
Extindere spontana
Bucuresti 1895-1899 plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei

67 1872- Gara de N, iar in 1940 se darima ateliere CFR si se constr actualul Palat CFR
68 se remarca apropr de Calea Grivite asemanarea cu Gara din Paris
69 apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele

Extindere planificata
Galati 1830- extindere intensa spre N functiuni obisnuite ale orasului
70 intre Dunare si Prates transformati in timp pt functiuni ale portului
Constanta prin hotarirea lui Carol 1 proiectul arh. Orascu
71 inceputul sec orasul se dezv in peninsula
72 1899 extindere tesut regulat + ortogonalitate
73 parc, extindere a portului, cai ferate
Predeal dezv spectaculoasa ca statiune si oras
74 trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului
75 proprietati neregulate chiar daca sunt echivalente
76
MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE
77 regularizarea strazilor existente tendinte spre segmente lungi, articulate cu arce de cerc
78 noi srazi cele mai importante bulevardele. Ex: Ploiesti: bdul ce leaga gara principala a orasului
de gara de S de zona veche
79 Bulevardele leaga punctele imortante in oras:
o Garile de functiuni importante
o Dubleaza caile existente
80 diferenta de Bd din Paris: nu traverseaza zone istorice, genereaza urbanizarea
81 articularea strazilor: piete ce preiau abil diferente de prospect
Craiova 1890 peisagistul francez Romaneau chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un
bulevard
Bucuresti cele mai multe bulevarde sunt noi:
82 axa N-S spre piata Universitatii 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale:
o bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu
o dupa 1960 bd. Dacia
83 axa E-V Piata Universitatii Cismigiu,api Schitu Magureanu Cotroceni
84 spre E soseaua Iancului, soseaua Pantelimon
85 1895 prima amenajare a Pietei Victoria
86 piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii
Probleme generale ale orasului
Programe de arhitectura elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului
1 modificari importante ale configuratiei constructiilor
2 dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor
programelor
3 apar programe noi
Locuinta accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului
3 noi tipuri de locuire modificari legate de situatia economica
Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:
1

VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urban

Treptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile
La innceputul sec 19 locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai
multe apartamente
Casa Asandu din Piata lahovari ( actuala C.O.S.) interesanta este anexa: in spatele
locuintelor unloc pentru parcarea automobilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii

imobilul de raport
numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica;
pe parcurs au aparut si iin vechiul regat

locuinta ieftina (sociala)

apare in jurul anului 1900
locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii
a aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea
au existat proiecte tip dupa care au fost construite
nu au fost investitori privati
Societatea comunala a locuintelor ieftine (Bucuresti) construieste incepind cu 1911
Ministerul Cailor Ferate puternic birou de arhitectura se ingrijeste pentru cazarea
angajatilor in diferite orase

Constructiile industriale legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate

Echipamente publice in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate de ministerul public,

gindite intr-o structura ierarhizata
- scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior
- institutii administrative: de la primarii ici la ministere
- institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC

Stilul Arhitectural
4 Un program de arhitectura trebuie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp
ce conceptul arh tine de oviziune mai larga
5 O cladire aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau
clasicizanta
6 In sec 19 modificari importante ale economiei, ale civilizatiei, cultutrale au pus problema
exprimarii unui program de arhitectura printr-un stil (expresie arhitecturala)
o In 1942- 1943 in Germania a aparut un articl: In ce stil trebuie sa construim?
7 sec 19 teritoriul din interiorul oraselorincep sa-si micsoreze suprafata si sa adaposteasca
functiuni urbane functiune predominanta locuirea
8 1847 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului
9 s-a intervenit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului:
10 dispare incinta hanului
11 teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o
suprafata echilibrata de teren
12 rectangularitatea strazilor vizibil mai mare, usurare a circulatiilor + mai usor de a construi pe
un teren mai regulat
13 Str. Riureanu undeva vis--vis de Muzeul National de pe calea Victoriei aparitia sa a
presupus si o parcelare a teritoriului: divizarea proprietatilor mai mari in unele mai mici
destinate locuirii
14
15 Parcul Filipescu (pe sos. Jianu, sos. Alexandru ) pe o mare proprietate a lui Al. filipescu
parcelata pentru locuinte se remarca o eleganta a trasarii, curbe elegante, scuaruri, regularitate
a teritoriului
16 Parcul Ioanid bdul Dacia, str. Polona, Dumbrava Rosie , pe o proprietate a uni librar Ioanid
locuinte grupate in jurul uni spatiu liber pentru vegetatie; denumirea de parc este datorita spatiilor
verzi largi, caselor individuale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina

17 Alt tip de divizare pentru locuintele ieftine realizate de soc comunala pentru locuintele
refugiatilor suprafete mici de aproximativ 200 mp

orasele fortificate din Transilvania fortificatiile nu mai aveau sensul din sec 19 erau darimate si
se recuperau zonele foarte mari ocupate de acestea si zonele nonedificanti din exteriorul oraselor
- modelul de interventie cel al ringului vienez realizat la mijlocul sec 19
- Cluj primele fragmente demolate in jur de 1800
- Timisoara decizie luata abia in 1892
- Teritoriul utilizat pentru scopuri publice( artere de circulatie, cladiri publice) acolo unde primariile
aveau fonduri; in caz contrar terenurile erau vindute si erau construite locuinte

unificarea oraselor: zona veche e legata de cartierele periferice construite intre timp
Oradea, Alba Iulia cetatea=caracter militar, de mici dimensiuni a fost inghitita treptat de oras
Sibiu inainte de mijlocl sec 19 apare amenajarea unei promenade pe locul fortificatiilor; 30de
ani mai tirziu separarea intre zona veche si zona noua se fae doar prin densitate si modul de
impartire al teritoriului
Cluj zona medievala este vizibila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete libere dupa
demolarea unor fragmente de fortificatii;
- 1845realizare in afara zidurilor de incinta o biserica reformanta nucleul unei urbanizari viitoare a
zonei
Brasov - o mare parte din fortificatii sunt demolate spre platoul Tarii Birsei- in locul fortificatiilor
cladiri moderne ale orasului
Timisoara exmplul desavirsit al unui sistem de fortificatii tip Vauban 1892 armata austroungara a
decis sa renunte la fortificatii apare planul unor tesuturi foarte diferite:
- Latimea ocupata de fortificatii de aproape 1 km aintrat in posesia municipalitatii a fost
organizata dupa modelul ringului vienez

Planul de sistematizare in Romania pe la 1900 , 2 tipuri de planuri de sistematizare:

Transilvania planuri e sistematizare intelese in sensul german prevedea si o extindere a oraselo
Vechiul Regat: influenta franceza planurile de sist nu prevedeau decit organizarea zonelor
existente

Se remarca regularitate impartirii teritoriului, axe desimetrie cu capete de perspectiva,

hasurarea suprafetelor infunctie de tipul de constructii prmis (grupat, insirute, individuale)
zonele extracarpatice planificare de tip francez amenajarea doar a perimetrului administrat
planul Bucurestiului intocmit in 1900, aprobat abia in1921
- intentie de zonificare a orasului pe anumite functiuni
- centerul orasului multifunctional, zone cu caracter militar, zone industriale si in rest locuinte
- functiui dirijate spre anumite zone ale orasului
- a existat o gindire urbanistica
- apar spatii verzi cu caracter public: parcuri, gradini, scuaruri
- pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesibile publicuui larg
Iasi amenajarea arterei importante gradina de tip linear ce urmeaza axul strazii insotita si de o
parcelare
Cluj pe malul Somesului promenada de la incep sc 19 se trnsforma intr-un parc de mari
dimensiuni
Braila parc la periferia orasului
Bucuresti gradina Kiseleff -1840 1845- de-a lungul strazii Kiseleff: diferite stiluri: pe o parte
lineara restul gradinii tratare libera, peisagera, stil de provenienta englezeasca, vegetatie f diferita,
incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului
Craiova actualul Parc Bibescu:
- Realizat de Redon (fr)
- Contine foarte multe functiuni; promenada, velodrom, parte urbanistiva
- Inaugurat purin inainte de 1907

- relief creeat in mare masura de arh

- oglinda de apa- realizata prin transformarea uni riu din zona
- amestec de stiluri

Gradina Cismigiu din Bucuresti

- Inaugurata in 1852
- Realizata de peisagistul austriac Meier
- Esente diferite de copaci gindite la vremea respestiva
- La vremea sa una din cele mai moderne gradini
- A devenit spatiu al orasului abia dupa trasarea bdului Elisabeta si Schitu Magureanu, prin care el
s-a deschis spre oras

Modificarea cladirilor: la inceput retrase la etaj, constructiile se completeaza apoi pina la limita
proprietatii
Vitrina _se deschide spre srtada
Sala de biliard divertisment foarte raspindit in sec 19
Impbilul de raport de factura arhitecturala foarte diversa
Pasaje acoperite: Pasajul Vilacros, Vulturul Negru Oradea
Hale alimentar- inlocuiesc vechiul spatiu deschis al pietelor alimentare
Primarii Arad reia simboluri medievale ale turnului cu ceas ce reprezenta orasul
Prefectura, Liceu la Cluj maniera clasicista, riguroasa, sobra
Universitatea de la Cluj neorenascentista

Neoclasicism si romantism
1
2

au izbucnit pe la jumatatea sec 18 in Anglia, Germania, Franta sau Italia si s-au manifestat
pina in prima parte a sec 19
intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trcutul

NEOCLASICISMUL
1 are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (germana si
romana)
2 a aparut ca reactie vehementa la baroc, s-a bazat in mare masura pe descoperirile arheologice
ce au avut loc in sec 18 (descoperirile de la Pompei si Herculanum acoperite de lava)
3 Franta si Anglia au deschis scoli la Roma unde studentii puteau face relevee ale arhitecturii
antice miscare culturala foarte larga
4 O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile
5 cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele
valabile
6 Academia Franceza infintata de Colbert ina doua jum a sec 17 a stabilit regulile dupa care sa
se realizeze arhitectura buna, adevarata
7 In istoria neoclasicismului sunt diferite etape:
o Una de sfirsit mijlocul sec 19 orice incercare individuala de a determina arhitectura
antica era exclusa
o Singurele reguli valabile;cele stabilite de Academie caracter dogmatic al
sfirsitului de clasicism stabilirea uni limbaj universal, omogen, posibil de adoptat de
orice program
o Repetarea unui anumit model (locuinte mici de serie sau monument unicat)a insemnat si
un interes pentru tipologia arhitecturala
o francezul Durant, elev al lui Brullet a fost numit profesor de arhitectura la scoala de
arhitectura din Paris. El a elaborat o metoda de gindire foate simpla aplicabila la orice: el
spunea spre ex ca in plan elementl principal este o travee multiplicabila dupa
necesitati; din aceastamecanica aplicata si in fatada si volumetrie rezulta modul de

o
o

o
o

gindire al secolului 19
simplificarea planurilor si schematism al proiectelor
Durant aduna toate exemplele importante ale vremii referitoare la un program, toate la
aceeasi scara; utilizarea formelor si volumelor primare, elementare: cubul,sfera,
prisma
De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple
fapt premergator gindirii moderne in arhitectura
Rationalitatea exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii

ROMANTISMUL
7 pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite
8 gindirea romantica avea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta
sentimentelor
9 lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refuzarea oricaror dogme
10 tot de aici dezvoltarea peisagisticii, mai inti in Anglia, apoi in restul Europei
11 refuza orica idee de mimetism (imitare/ in favoarea afirmarii imaginatiei artistului
12 John Ruskin - arhitectura este mai intii o stiinta a simtiri si apoi a gindirii
13 Neexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii (nu
ca neoclasicismul o opera se se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu)
14 Caracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri arhitecturale deja consacrate un
muzeu putea fi configurat in spiritul uni templu grec; o biserica arhitectura gotica sau romanica
15 In prima jum a sec 19 disputa intre Franta, Anglia, Germania care isi revendicau arhitectura
gotica ca fiind arhitectura lor nationala
16 Arhitectura Nationala_ s-a declansat in Romania prin cautarile lui Mincu de gasire a unui stil
romanesc
17 Arh romantica a folosit fragmente sauansambluri intregi de arh gotica, dar desenele structurii
gotice au fost ansamblate in constructii care nu sunt exclusiv gotice, elemente din diferite
epoci subordonind caracterului romantismului
18 Nu exista reguli clare intervine liberul arbitru al arhitectului fiecare arhitect a imaginat propria
sa arhitectura romantica compozitii foarte riguroase in care dispar regulile clasice
19 Redescoperire a culorii in arhitectura ( s-a descoperit in sec 19 ca templele antice erau pictate)
20 Viollet Le Duc a publicat numeroase carti: Dictionar al Arh franceze din sec 12 pina in sec 18
proiecte de restaurare, proiecte noi nerealizate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo de
forma
21 Raportul intre a avea o expresie locala (nationala sau regionala)si aceea de a relua experientle
trecutului
2
3
4
5

in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta, productia e una
pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii
cele doua curente - la interval de citeva decenii, primul clasicismul nu au avut o delimitare
foarte clara, s-au interferat adesea opere hibride
ambele curente sunt legate clar de schimbarile din societate
clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla,clara
o primele manifestari nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata tendinta
spre o exprimare austera
o moldova influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia provincia unde s-a
dezv cel mai mult clasicismul

desteptarea constiintei nationale (clasicism si romantism) 2 expresii complet diferite luate ca stindard
al acestei idei

Alexandru Orascu
22 cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania
23 cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868

24
25
26
27

actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta

Biserica Metropolitana de la Iasi
S-a format in germania
Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident

ARHITECTURA ROMANTICA
6 influente ale arh gotice prezente, dar nu lipsesc nici monumentele in care predomina expresia si
tratarea libera a volumelor, nu atit elemente gotice
7 Monument arh linga Minastirea Frumoasa de la Iasi esxprima 2 curente
8 Mic monument din fonta(gotic)in fata mitropoliei
9 Proiectul facut in 1830 pt Arhivele Statului ordonanta dorica ce da forta compozitiei
10 Biserica d la Letcani modl ex de arh clascista ansamblare de volume clare, simple,
utilizare austera a unui limbaj clasic
11 Universitate Bucuresti Orascu simetrie relativa a planului, ierarhizare a volumelor,
prezenta evidenta a unui templu grec amplasat in axul cladirii finetea decorului care incheie
primul nivel

1
2
3

ECLECTISMUL

Eclecto = a alege
libert arhitect de a lua fragmente, structuri de compozitie si de a le recompune
dezagreg unei cladiri mai vechi
inventar
rearanjare in alta formatie
1 ordonare stiintifica la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandire
2 Academia franceza a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute Viollet Le Duc totul
e relativ
3 Durand toate cladirile la aceeasi scara
4 Cladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca
5 Sec 19 arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut forma viitor tehnici
6 Surse: Paris (sec17, medievala, renastere)
7 Inspiratie din traditiile locale arh regionala, locala Mincu sf sec 19
8 Pragmatismul arhitectului eficient pt socuetate, rapid
9 Nu sunt stiluri, doar arh romantica, eclectica
10 Plan, volum, fatada echilibru intre arta, tehnica, functiune
11 Julien Guadet tratat cauta sa integreze problemele sociale cu ale arhitecturii
12 Compozitia elem cel mai important
13 Europa in 1830, 1860 transilvania (germana, asustriaca)si 1880 in vechiul regat (franta)
14 Arh francezi: Cassien Bernard (banca nat), Luis Blanc (min. agriculturii), Albert Galleron
(ateneul roman)
15 Alexandru Odobescu studii Paris
Lumina, caldura, acustica
1 Antebelic arh era usor de realizat
Limbaj comun, comercial
Ateliere tipuri muluri, frize cataloage
2 Imagini: stiinta compozitiei, difuzarea arhitecturii ca limbaj de consum
UNIVERSITATEA DIN IASI LOUIS BLANC
Simetrie, rigoare
Ierarhizare a sp hol de onoare
Corpuri cu Sali de curs cu curti int mari
Anexe
Fatada intrare inalta
Sectiune hol etaj mai inalt, peste hol parter

BNR ALBERT GALLERON SI CASSIEN BERNARD

Asimetrie lateral functiuni foarte diferite
4 turnuri de colt
disimularea fundului scarii cu pile si coloane
2 curti de lumina
holul ghiseelor pe 2 niveluri cu galerrie la etaj
luminator central
CEC
4 turnuri de colt, acelasi tip de cupola
arc extrem de mare la intrare ca in clasicismul francez
cupola luminator tehnica structura independenta
cupola e sferica la interior (2 cojo)
MINISTERUL AGRICULTURII LOUIS BLANC
Cladire moderna de birouri
Curte de onoare cu spatii de onoare in ax
Coridor in U ritmat
Sugestia unei cladiri simetrice + preluarea unui unghi
Eclectismul ia intotdeauna in considerare contextul
Fatada renastere + clasicism francez sec 17
FACULTATEA DE MEDICINA LOUIS BLANC
Fatada perfect axata, replica aunui templu antic, + in dreapta un etaj in plus (a devenit
intrarea principala)
PALATUL DE JUSTITIE
Diriginte de santier Mincu
Arhitectura clasicism fr sec 17
Acoperis inalt corp central imai inalt imbinat cu contraforti medievali
Eclectism programe moderne cu decoratii ale trecutului
BCD PAUL GOTTEREAU
Fatade articulate liber in functie de strada
A generat si alte doua cladiri gemene
ATENEUL ALBERT GALLERON Tivoli templul lui hadrian
Fundatii circ => cupola rotunda
Clas fr sec 17
Scari cu podest intermediar balcon
Planseu casetat + planseu plat hol rococo
Cupola ferestre acum astupate
PALATUL MIHAIL DIN CRAIOVA LOUIS BLANC
PALATUL CANTACUZINO
3 Arh ioan Berindei
Aripi laterale mai inalte
Fatada sobra
Copertina art nouveau la intrare console + tiranti
CASA CU LEI CONSTANTA
Coloane cu lei desprinse din plannul fatdei
Libertate formal si cromatica
TEATRUL DIN IASI
FELLNER & HELMER
Programe similare cu aspecte foarte diferite
Teatrul din Arad seccession, muchii dure
Primaria din Arad turn cu ceas, logie dubla
Prefectura din Cluj baroc austriac
Arh eclectica in transilvania pinioane germane medievale (Cazinou Vatra Dornei arh
medievala), fatade cu clincher, elemente ceramice (bibl. Universitara din Cluj)
Teatrul Mic, Berindei cornisa in spatele unui racord curb, art nouveau, colt f ascutit cu cupola

ARH NEOROMANEASCA
4
5
6
7
8
9
10

Redescoperirea arh locale moda in Europa, sf sec 19

Similitudini in zona balcanilor, fond formal comun Turcia, Grecia
Ion Mincu modele de inspiratie + Turcia, Spania, Italia
Unirea 1859, independenta 1877 78 identitatea nationala, stat national
Gandire romantica identitate nationala, arta specifica si diferita
1889 expo Paris Charles Garnier case pop din dif regiuni ale Frantei
Albert Ballu palatul de justitie criticat in Paris ca a exportat in loc sa cunoasca arh trad si
pitoreasca romaneasca

CONTEXT INTERN
1855 Odobescu blabla
arheologia si etnologia
1905 1906 in scoala proiecte clasice + in maniera nationala
dupa 1918 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in Transilvania
ION MINCU
Scl de poduri si sosele
Ecole des beauax arts
Calatorie in spania, italia, grecia, turcia
CASA LAHOVARY
1 1 an documentare
2 intrare peron acoperit cu foisor
3 arc lanceolat pe coloane strunjite de lemn
4 policromie
5 interior spatiu central casetat cu luminator
BUFETUL DE LA SOSEA
1 pe kiseleff
2 vernacular foisor cu garlici
3 terasa acoperita cupoala acoperisului
4 foisor cu arce lanceolate
5 bovindou
6 policromie pe alb, pitoresc
SCOALA CENTRALA DE FETE
1
Parter clase etaj dormitoare
2
Plan simetric beaux arts = influente manastiri
3
Hol galerie spre curte int
4
Spatii oficiale, administrative spre strada Icoanei, fatadadiscreta
5
Fara intrare monumentala,
6
Ocnite, brau in torsada, ancadramente policrome ceramice
Vechea primarie / Constanta braie de caramida/tencuiala
Mincu primaria din Craiova pilastrii 4 pana pe acoperis, turnulete
1899 Mincu restaurare man Stavropoleos
incinta realizata de el preluand ac. Deco adapt la scara
PETRE ANTONESCU
1900 termina beaux arts
reface proprietatea Bratianu de la Florica

crama - > locuinta

ancadramente, foisoare
mare terasa acoperita, cu semineu ?
tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire
MINISTERUL LUCR PUBLICE acum primaria
PREFECTURA CRAIOVA
Acces cu turn, monumental, referinte medievale
Detalii puternice
Plan simetric
Hol pe multe niveluri, compozitie eclectica
Hol cu cupola de sticla pe pandantivi
Sala de sedinte bolta in leagan in maner de cos
BANCA MARMOROSCH BLANC
CRISTOFI CHERCHEZ
Studii Milano
Locuinta cu decoratii de stuc pe la Potlogi
Primul corp al maternitatii Polizu cu turnulet de colt in consola
VILA MINOVICI
Vernacular + arh culta
Joc liber al acoperiselor
Aparitia acoperiselor in desfasurarea strazii
GRIGORE CHERCHEZ fac de arh arh brancoveneasca
N GHICA BUDESTI
MUZEUL TARANULUI ROMAN
Prima cladire de muzeu din Romania
Fatada caramida aparenta (Moldova)
Goluri si ancadr gotic moldovenesti, logii brancovenesti

PERIOADA INTERBELICA
1

MAREA UNIRE 1918 137000 km2 300000 km2

Banatul)

7,5 mil loc 17 mil loc (Transilvania,

Economic
Ok dupa 1925
28 32 criza mondiala
1938 productie extrem de buna
R2 economia stagneaza, da inapoi
Agriculttura
Reforma agrara PNL 1919
Greu de mecanizat, proprietati mici
Constitutia din 1923
Democratic pt europa
Dupa razboi
Culturi si traditii diferite
Arh di Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe
Stilul neoromanesc obiecte straine de context
1918 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi

miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu

REVISTE DE ARHITECTURA
Aparitia criticii si teoriei de arhitectura comentariul scris
ARHITECTURA
A societatii arhitectilor romani 1906 1944 cu intermitente
Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate)
SIMETRIA
Caiete de critica si arta 1937 1957 3 volume
G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu
Arhitectura, literatura, pictura, sculptura
Nici moderna, nici traditonala echilibru clasic
URBANISMUL
1924
- 1942
institutul urb al Romaniei
cincinat Sfintescu
BULETINUL COMISIIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de rrestaurare Nicolae Iorga, Petre
Antonescu, N Ghica Budesti
CONTIMPORANUL
1922 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu
b, idei moderne europene
articole Iancu, Doesburg,
URBANISMUL
Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG
1925
1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare
2 tipuri de documente
piese desenste
schita principiile
plan director de sistematizare
plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri)
piese scrise
regulamente de constructii
programe administrative de aplicare
legi privind locuinta sociala incurajare fiscala
2 tipuri de locuinte ieftine
locuinta populara 80 mp
locuinta economica 140 mp
TEORIA URBANISMULUI
Cincinat Sfintescu teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica
generala
Amenajari la scara nationala superurbanismul
Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral
Others Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara)
In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia
IMAGINI
CINCINAT SFINTESCU
Culoarele principale de circulatie
Zonele de influenta ale oraselor principale
Parcul national Retezat

PLANURI DE SISTEMATIZARE
SIBIU 1926 27
Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente
Aerodrom
Plantatii, parcuri, sport, recreatie
Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului
Parcelre regulata radiala adaugare succesiva neortogonala
BUCURESTI 1935
GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu
Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale
ferata)
Multe artere radiale
Plansa cu zone verzi existente si propuse
Plansa cu zonificarea teritoriului urban
Clase de constructii
Miez rosu zona comerciala
Aliniamente, h, retrageri, POT
IASI 1943
ARH Bedeus
Planse de documentare analize
Program schita
Plan direstor zona verde intr-o vale, ? Bahlui port
Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala
PLOIESTI
Alexandru Zamfirescu
Proiect pentru un oras al petrolului
Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)
CARTIERE
BANEASA (fosta comuna suburbana)
Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac
Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage)
CLUJ Florea Stanculescu
Spatii publice centrale de cartier
TECHIRGHIOL
EFORIE N GM Cantacuzino (beaux art)
1930 vile f moderne de Creanga
impreuna Bellona
proiect pt portic in zona Lipscani prin decupaj in cladire adic demolare
bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante
primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta
DUILIU MARCU
Trena de 2 km a academiei militare
Piata Victoriei
Articulatie cu zona verde
Largirea pietei
inel
Min. exteren + unul geaman
Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta
Turn lang Guvern
PIATA PALATULUI
Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista

MARCEL IANCU SI HORIA CREANGA

2

dupa 1920 s-au inlocuit toate revistele culturale, exceptie convorbiri lit si viata lit

tipologie reinoita a programelor de arhitectura

o tipul de plan, rezolvarile spatiale
o betonul armat => h mare
o metalul ex Palatul Telefoanelor, Min Transp din fata Garii de N
4 nu existau normative privind seismele pana 1940 caderea cladirii Carlton, GM Cantacuzino
5 1919 Cegareanu confortul si igiena determina forma
6 noi modalitati de expresie
7 revista Caminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic
8 Malaxa ansamblu de uzine modern dar propria casa neoromaneasca, clasica
9 Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului
10 Eclectism tarziu, epurat
11 Clasicism modern Duiliu Marcu Mussolini retorica monumentalului care serveste o
ideologie dictatoriala
ARHITECTURA ART DECO
1 Ezpo Paris 1925 abundenta decoratieo
o Clasica simplificata
o Influente orientale Egipt
o O prima forma a modernitatii
2 Populatia obisnuita cu decoratia accepta volume simple, noi, moderne
ARHITECTURA NEOROMANEASCA
1 Continuarea traditieiinterbelice, dupa Unire
2 Aceleasi elemente decorative pe programe foarte diferite
3 Repros: lipsa de substanta arhitecturala, decoratie mecanica pe programe incompatibile
4 Persista pe noile biserici ortodoxe din Transilvania si Banat, ex bis incoronarii de la Alba Iulia
5 Etnografi Dimitrie Gusti studiaaza satele cu studenti
6 Se inteleg principii, volum, plin/gol, sp semideschise, nu doar decoratia
7 GM Cantacuzino
o Non copiere formala
o Octav Doicescu, Henriette Delavrancea si alte volume
ARHITECTURA MODERNA
1 Volume simle, clar decupate in spatiu, fara decoratie
2 Modificarea interioarelor vechi intunecoase si decorate
3 Marcel iancu idei moderne, de avangarda, in revista contimporanul aarticole violente, desi
nu avea mare raspandire revista
4 Bucuresti, centrul de raspandire al ideilor
5 Trans, Banat putine clad neoromanesti cu exceptia catedralelor
6 Putini arhitecti proiecteazaa intr-un singur stil prost: ext modern interior vechi
7 GM Cantacuzino: folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exteror
neoromanesc
EXEMPLE
ARH NEOROMANEASCA
1 Catedr Incoronarii din A. I. corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arh
2 Posturi trafo sinaia duiliu marcu
3 Liceul Cantemir Bucuresti
4 Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)
o Plan cu nod de circulatie in mijloc
o Birouri cpre strada
o Birou urias spre alta fata
5 Piata Lahovari turn medieval
6 Craiova, Constantin Iotu
7 Conac Statie Ciortan
8 Pavilionul rom 1926/Barcelona
o Langa pav Mies
9 Octav Doicescu

o Restaurantul de la Baneasa soclu masiv

o Locuinte individuale pt functionari
10 Henriette Delavrancea
o Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiri
o Balcic vile albe simple cu soclu de piatra arh orientala + maniera moderna
o Continuitatea pardoselii cu terasa
ARHITECTURA CLASICIZANTA
PETRE Antonescu, Fac. De Drept semimoderna
Senatul din Piata Revolutiei
Palatul Regal preluat de Nenciulescu
Banca Natiuonala corpul nou Radu Dudescu
Duiliu Marcu
Palatul Victoria (min Externe)
Min. Industriei
ART DECO
1 Foisorul de Foc
o Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata
o Bosaj cu lava solidificata
2 Hotel Ambasador
o Etaje retrasee
o Coloane filiforme Egipt
o Brise soleiuri sub balcon
ARHITECTURA MODERNA
1 Uzinele Malaxa gen Bauhaus
2 Atelierele CFR Cluj
3 Grigore Ionescu, sanatoriu/ Toria
4 GM Cantacuzino, hotel Bellona, Eforie N
5 Octav Doicescu, casa de odihna la Snagov gen Wright
6 Duiliu marcu bibl. Academiei
7 Doicescu gara gen de stijl
8 Vatra Luminoasa, locuinte tip cu supraf mici
MARCEL IANCU
1907 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara
1922 23 infiiteaza revista contimporanul
1 Impreuna cu Ion Vinea
2 Articole de spre Le Corbusier, Theo von Doesburg
3 Il finanteaza singur
Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura
Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea
1 1926 vila pt tatal lui, a fost pictata
2 vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld
3 vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)
4 strand Kiseleff vestisre simple
5 cladirea Chapier terasa pe colt la ultimul ivel, umbra
6 vila Chihaiescu, simetrica
7 vila Iluta raumplan, bar sub scara
8 vila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe
9 vila sotiei, bovindouri si balcoane
10 sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies
11 locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor
12 imobilul Gold trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern
13 imob pt soc Bazaltin birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie

HORIA CREANGA
Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga
Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei
drepte
Perioade
1929 tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco
1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru
1936 1943 relatii cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele
obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
1 1927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulatii si camerele principale
2 imobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus
spital
o art deco parter cu piatra neagra
o realizat parter retras si in umbra
o benzi orizontale
3 vila Miclescu
4 vila Bunescu 1932
o living pe 2 niveluri cu supanta
o segregare a functiunilor in benzi
o f vitrata in spate
o terasa cu piscina
5 vila Cantacuzino
o inalt, plin, servant
o jos, servit
6 bd Dacia mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla
7 bl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an
8 vatra luminoasa, loc tip
9 1937, Malaxa pe Magheru
o pereti ingusti - > cat tamplaria
o baza retrasa
o copertina subtire peste ultimul nivel
10 cladirea Aro pe calea Victoriei continuitate spre crt int, vitrine pe colt
11 halele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa
1 fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
2 lab de chimie si fizica
3 inteprinderea Republica

PERIOADA POSTBELICA

Rasturnarea si negarea valorilor anterioare

Proprietatea de stat
Orasele cresc sau apar altele noi Onesti, Victoria
Posibilitatea construirii marilor ansambluri statul dispune de terenuri
Stat institute de proiectare, antreprize de constructii
Arh trebuie sa urmeze indicatiile suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori
prost calificati
Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu distanta scade influenta
centralizata
Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult
1960 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala
1970 1990 regim f autoritar

prima per prelungire a expresiei interbelice

1 radiodifuziunea, str Berthelot
a doua per. Modernism preluat textual
a treia per urbanism clasicizant
diferenta intre produseled e serie si unicatele vile luxoase sau case taranesti
echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)
2 Mircea Alifanti sediul administrativ din Baia Mare in context
3 Cezar Lazarescu litoralul interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi
mari incomp cu cele vechi
4 Eugenia Greceanu monografii orase dupa modificari
5 P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta
6 Cvartale P+4 5, in mijloc dotari, scara corecta
7 Opera Romana Octav Doicescu clasicism
Charta / Atena
1 Grupari elementare
2 Strada doar circulatie
3 Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comerciale
4 Strazi secundare complicate compozitie vizuala
1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima
1 Onesti cvartale staliniste si pietonale artistice
2 Gheorghieni / Cluj aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneaza
3 Drumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari
4 Balta Alba 1960 compozitii libere in jurul parcului
5 Teatrul National proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nou
6 Ansamblul Perla proiect prin suprapunere peste existent
7 Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal
8 Nicolae Porumbescu case aproape identice, in Baia Mare si Suceava
9 Teatrul Constantin Savescu decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg
Mures ?)