Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACESTORA
Furnizorii reprezinta una din fortele concurentiale esentiale cu care se 'confrunta' o
firma in mediul sau concurential, piata furnizorilor detinand un rol hotarator.
Analiza strategica a pietei furnizorilor este esentiala in elaborarea unei strategii de
dezvoltare pentru ca:
- resursele materiale detin in costul de productie o pondere mare 50% - 80%;
- calitatea ofertei ce trebuie asigurata de intreprindere produsului finit, depinde si
de calitatea resurselor materiale din care a fost realizat produsul finit;
- orice strategie generala a unei intreprinderi se compune din cel putin doua
strategii partiale: strategia de aprovizionare si strategia de desfacere (vanzari);
Etapele ce trebuie parcurse, pentru fundamentarea strategiei pe piata furnizorilor sunt
urmatoarele:
1. segmentarea nomenclatorului de materiale;
2. segmentarea strategica a pietei furnizorilor;
3. diagnosticarea strategica a pietei furnizorilor, a ofertei si a cererii;
4. identificarea oportunitatilor si amenintarilor, respectiv pozitio-narea firmei pe
segmentul de piata ales.
1. Segmentarea nomenclatorului de materiale
Segmentarea inseamna gruparea materialelor dupa anumite criterii (importanta, volum,
valoare etc.).
Prin segmentarea nomenclatorului de materiale se urmareste:
- segmentarea materialelor pe grupe omogene din punct de vedere
comportamentului in piata;
al
Importanta economica
Numar
80
15
15
80
In cazul acestei metode se va obtine o grupare cu noua pozitii, care pot fi grupate in trei
zone majore: strategice, critice si necritice.
Pe baza rezultatelor segmentarii nomenclatorului de materiale urmeaza a se decide care
segmente se vor retine pentru analiza si se trece la pasul urmator.
Redus
Mare
Foarte mare
FURNIZOR
TEHNOLOGIE
Furnizorul 1
Tehnologia 1
Furnizorul 2
Tehnologia 2
Tehnologia k
Furnizorul n
..
Nevoia 2
..
SP1
SP2
..
Segment strategic
Factori
de succes
SS2
F1
F2
F3
2.3. Alegerea pietei tinta
Acest pas se justifica cand se doreste sa se elaboreze o strategie proprie numai
aprovizionarii, prin stabilirea unor prioritati in activitatea de analiza strategica a pietei
furnizorilor.
Alegerea pietei (pietelor) tinta va avea in vedere:
- conformitatea cu obiectivele aprovizionarii reiesite din analiza strategica a pietei de
desfacere (a clientilor);
- posibilitatea armonizarii cererii cu oferta;
- nivelul de risc al segmentului strategic de piata.
3. Diagnosticarea ofertei si a cererii pe piata furnizorilor
Oferta si cererea sunt principalele variabile care determina comportamentul pietei.
Piata furnizorilor (pentru consumator) este practic piata de desfacere a producatorilor,
singura deosebire constand in faptul ca evaluarile trebuie facute din punctul de vedere al celor
care cumpara, si nu din al celor care vand.
Pozitia de monopol reprezinta un atu pentru producator si o amenintare pentru
consumator.
Diagnosticarea ofertei trebuie sa reflecte in ce masura oferta corespunde caracteristicilor
cererii fata de un anumit produs, rezultata dintr-o evaluare corecta a nevoilor de consum.
Daca oferta corespunde cererii se realizeaza o stimulare a consumatorului in sensul
cresterii dorintei acestuia de a produce. Deci apare o oportunitate pentru consumator.
In situatia inversa cand oferta nu corespunde cererii exista urmatoarele explicatii:
-
care este (va fi) raportul fata de cerere, din acestea rezultand (sau nu) anumite
oportunitati pentru consumator;
care sunt principalele caracteristici ale pietei agreate (ale furnizorilor) si cum
pot fi folosite in favoarea consumatorului.
a pietei, a factorilor care stimuleaza concentrarea (barierele ridicate) sau a factorilor cu actiune
contrara (barierele de intrare reduse).
5. un domeniu foarte interesant al evaluarii ofertei il reprezinta dimensiunea
tehnologica. Tehnologia va influenta preponderent maturitatea sectorului si competitivitatea
acestuia. Aceste influente vor determina anumite comportamente ale producatorilor de pe piata,
cum ar fi:
-
Cea mai favorabila grupa este clasa B iar cea mai nefavorabila este clasa C, pornind de la
urmatoarele doua principii:
1. un furnizor cu o cifra de AFACERI redusa nu are competenta recunoscuta pe piata,
in timp ce unul cu o cifra de afaceri ridicata este recunoscut pe piata ca avand calitate, pret,
experienta etc. favorabile;
2. obtinerea anumitor avantaje depinde si de raportul de putere care se manifesta intre
consumator si furnizor pe piata. Din acest punct de vedere este evident ca in cazul celor din clasa
A are sanse mari sa domine furnizorul iar in clasa C consumatorul.
4. Evaluarea furnizorilor agreati
4.1. Caracterizarea furnizorilor prin resursele oferite
Daca furnizorul (producatorul) unui anumit material este cel care asigura conditiile de
disponibilitate a actului de aprovizionare si materialul este cel ce va fi incorporat in produsul
finit, atunci acesta este cel care va contribui la calitatea si imaginea produsului finit. In aceste
conditii analiza trebuie facuta din cel putin trei puncte de vedere:
a) specificitatea materialului (resursei) oferite;
b) pozitia pe curba de viata;
c) pozitia pe piata.
a) SPECIFICITATEA RESURSEI OFERITE.
Din acest punct de vedere, analiza are drept scop:
- evidentierea faptului daca resursa oferita nu determina cresterea dependentei fata
de furnizor si deci consumatorul este dezavantajat concurential.
- daca un material (resursa) foarte special, caracteristic unei piete restranse se
caracterizeaza prin pret ridicat;
- daca resursele standardizate sunt caracteristice unei piete concurentiale si pun in
concurenta furnizorii astfel incat prin negociere sa apara posibile reduceri de pret;
- daca gama mare de produse (modele si variante in cadrul modelului) poate
constitui avantaj concurential pentru furnizori;
- analiza importantei resursei pentru furnizor; daca este foarte importanta putem
obtine reduceri;
- analiza trebuie facuta si pe baza gradului in care trasaturile specifice ale resursei
satisfac cerintele consumatorului (calitatea resursei).
b) POZITIA RESURSEI PE CURBA DE VIATA
Conceptul de ciclu de viata este foarte important pentru activitatea de aprovizionare
deoarece permite studierea resursei intr-o anumita faza de viata, dar mai ales permite
identificarea comportamentului furnizorului in functie de aceasta.
Principalele trasaturi comportamentale ale furnizorului in cadrul fiecarui stadiu de
dezvoltare, consideram a fi:
- in faza de lansare - accepta sugestiile consumatorului pentru perfectionarea
produsului, fiind ocazia de punere la punct a acestuia (produsului) avand in vedere
necesitatile consumatorului;
- in faza de dezvoltare produsul, in general este pus la punct, totusi sunt acceptate
noile sugestii ale consumatorului, nevoile financiare sunt inca mari, mai ales pentru
dezvoltarea productiei. Siguranta privind potentialul de productie si calitate a produsului
furnizorului poate constitui baza inceperii unor actiuni de parteneriat cu acesta;
- in faza de maturitate resursa (produsul) este pusa la punct, existand o buna
experienta. In acelasi timp creste concurenta cu consumatorul iar pentru pastrarea
avantajelor se pune accent pe particularitatile care avantajeaza produsul. Exista
posibilitatea, in aceasta faza, a obtinerii unor preturi avantajoase;
- in faza de declin cresc nevoile financiare ale furnizorului pentru relansarea sau
inlocuirea produsului. Se pot obtine avantaje de pret pe termen scurt. Deci, in aceasta
situatie aprovizionarea se va baza pe aceste resurse numai pe termen scurt si va cauta alte
alternative mai sigure.
c) POZITIA RESURSEI PE PIATA.
Se poate analiza din doua puncte de vedere:
- al segmentului de piata pe care il ocupa;
- al dinamicii pietei pe care se vinde.
Modelul de analiza propus de Boston Consulting Group (BCG) si anume analiza
matriciala pe baza celor doua criterii (partea de piata si dinamica pietei), in urma careia rezulta
patru pozitii pe care le mentionam in ordinea avantajelor:
- vaca de lapte;
- vedeta;
- dilema;
- piatra de moara.
Corespunzator fiecarei pozitii, exista anumite trasaturi specifice de comportament al
furnizorului si deci exista anumite modalitati de actiune a consumatorului in piata:
Pozitia vaca de lapte
Furnizorul:
- detine o experienta foarte buna
- produsul se gaseste in faza de maturitate
- marja de PROFIT este apreciabila
Rezulta:
- riscuri limitate
- negocieri simple
Pozitia vedeta
Produsul se caracterizeaza prin:
- curba de experienta buna;
- se afla in faza de dezvoltare - maturitate;
- piata in crestere;
- nevoi mari de resurse financiare (pentru dezvoltarea capacitatii de productie);
- preturi ridicate.
Rezulta:
- negocieri dificile mai ales pentru pret
- riscul uzurii produsului, dar si al dezvoltarii acestuia etc.
Pozitia dilema
Produsul:
Marimea pretului, care este rezultatul unui compromis intre cost si oferta, va fi
influentata fundamental de politicile de pret, rezultat al politicilor de dezvoltare adoptate de catre
fiecare furnizor (politica de a obtine un anumit PROFIT pe termen lung sau scurt, politica fata
de concurenta etc.)
In ce priveste nivelul de pret practicat se pot desprinde urmatoarele concluzii:
- nivelul pretului se bazeaza pe existenta unor factori obiectivi, dintre care cererea
si oferta detin rolul hotarator;
- un pret ridicat poate fi rezultatul unui spor de calitate, dar si al unui
management neperformant;
- marimea pretului trebuie judecata in raport cu pozitia pe piata a furnizorului dar
si cu stadiul de viata in care se afla produsul;
- nu intotdeauna pretul poate fi negociat sau negocierea se poate incununa cu
succes. E cazul furnizorilor asociati care stabilesc pretul.
Sistemele de pret practicate sunt trei:
- sistemul cu pret rediscutat la fiecare comanda;
- sistemul cu pret fix;
- sistemul cu pret indexat.
Sistemul de pret rediscutat la fiecare comanda - se practica cand exista riscul unor
fluctuatii foarte mari.
- avantajos pentru consumator in conditiile de crestere a ofertei;
- dezavantajos - in cazul cresterii preturilor;
- se recomanda a fi practicat pentru resursele din clasa C (in cadrul metodei
ABC).
Sistemul cu pret fix - consta in aceea ca pretul ramane nemodificat o perioada stabilita de
comun acord (pe durata contractului). Modificarea pretului fix se poate face numai pe baza unei
notificari anterioare si cu acordul partilor.
Se remarca tendinta de reducere a ariei de aplicare a acestui sistem de pret, folosindu-se
pe perioade din ce in ce mai scurte.
Pretul fix nu va fi pretul de pe piata ci un pret negociat. Caracteristic acestui sistem:
fiecare castiga si pierde in anumite perioade.
un pret logic insa uneori poate produce frustrari fie de o parte fie de alta. Aceste
frustrari se amelioreaza prin renegocierea unor clauze.
Timpul II
productie
Timpul III
livrare produse
Timpul IV
incasare facturi
Timpul V
90 zile 90 zile
10 zile
60 zile20 zile
30 zile
(credit furnizor)
30 zile
In concluzie, s-a redus timpul de imobilizare cu 1/3, perioada in care consumatorul poate
folosi resursele financiare in alte scopuri avand 30 zile la dispozitie pentru achitarea creditului
acordat de furnizor.
4.3. Caracterizarea furnizorilor din punct de vedere
al calitatii managementului
Calitatea managementului unei firme este o garantie a afacerilor facute de aceasta iar o
analiza privind caracterizarea furnizorilor din punctul de vedere al calitatii managementului
trebuie sa aiba in vedere cel putin urmatoarele probleme:
a) capacitatea furnizorului de a utiliza resursele potentiale de care dispune;
b) capacitatea furnizorului de a intelege si rezolva anumite probleme ale consumatorului;
c) climatul si calitatea relatiilor promovate de furnizor in raport cu consumatorii.
a) capacitatea furnizorului de a utiliza resursele potentiale de care dispune va fi
analizata avand in vedere urmatoarele elemente:
1. eficienta utilizarii mijloacelor materiale. O eficienta ridicata in acest
domeniu, reprezinta o garantie in ce priveste posibilitatea reducerii costurilor si deci a
preturilor, a cresterii calitatii resurselor oferite si implicit siguranta asigurarii pentru
consumator a resurselor materiale.
Pot exista factori de actiune pe termen lung (factori cantitativi, factori comportamentali,
factori comerciali) si factori de actiune pe termen scurt (sezonalitatea, elasticitatea pe termen
scurt, conditiile comerciale, conjunctura economica s.a.).
2. CARACTERISTICILE CERERII
Identificarea si evaluarea caracteristicilor cererii este importanta din aceeasi perspectiva
ca si evolutia cererii, a influentei asupra modului de comportare a furnizorilor, dar si a celorlalti
cumparatori concurenti.
Principalele caracteristici ale cererii pot fi puse in evidenta dintr-o tripla perspectiva:
- a asteptarilor consumatorilor (nevoile si modul de satisfacere a
acestora, motivatia cumpararilor etc.);
- a posibilitatilor acestora de a-si satisface aceste asteptari (capacitatea
financiara, stabilitatea preturilor);
- a caracteristicilor de sustinere a unei anumite cereri (concentrarea
consumatorilor, fidelitatea acestora, calitatea canalelor de distributie etc.).
Capacitatea financiara influenteaza in general in sens pozitiv dar exista si influente in
sens negativ, daca este insuficienta. In ce priveste cumpararea, evaluarea capacitatii financiare
poate avea in vedere:
- posibilitatea de a stimula cererea (productia) si, pe aceasta baza,
posibilitatea obtinerii unor atuuri pentru consumator: preturi mai bune, calitate ridicata
prin posibilitatile mai mari de achizitie etc.;
- existenta anumitor modalitati de satisfacere a nevoilor de finantare
practicate pe piata si oferite de piata financiara si, pe aceasta baza, evaluarea
posibilitatilor firmei de a avea acces la aceste surse etc.
Concentrarea cumparatorilor poate avea in vedere:
- repartizarea lor din punctul de vedere al partilor de piata detinute, de aici
rezultand anumite influente:
cumparatorii puternici vor impune anumite reguli de cumparare,
rezultand strategii diferite specifice liderilor, aspirantilor la aceasta
pozitie si necunoscutilor (outsiderilor);
furnizorii vor negocia anumite conditii cu consumatorii puternici,
ceilalti trebuind sa se alinieze.
Baneasa
50 u.v.
2.
Basarabi
20 u.v.
3.
Cernavoda
200 u.v.
4.
Cobadin
30 u.v.
5.
Cogealac
30 u.v.
6.
Constanta
12.750 u.v.
7.
Costinesti
40 u.v.
8.
Crucea
10 u.v.
9.
Cumpana
40 u.v.
10.
Eforie
50 u.v.
11.
Harsova
40 u.v.
12.
Mangalia
700 u.v.
13.
Medgidia
800 u.v.
14.
M. Kogalniceanu
20 u.v.
15.
Navodari
80 u.v.
16.
Negru Voda
30 u.v.
17.
Ostrov
10 u.v.
18.
Techirghiol
60 u.v.
19.
Topraisar
20 u.v.
20.
Valul Traian
20 u.v.
TOTAL
15.000 u.v.
VALOARE
ZONA
nr. in zona
suma
12.750
85
10
1.500
10
17
85
TOTAL
20
100
750
15.000
5
100
Cr = curba reala
CT1 = curba teoretica 1
CT2 = curba teoretica 2
Se compara curba reala (Cr) cu cea teoretica (CT1; CT2):
1. Cand curba reala (Cr) este peste cea teoretica (CT1) (deasupra):
- grad ridicat de dependenta a firmei in raport cu furnizorii (clientii);
- riscul COMERCIAL se concretizeaza intr-o putere redusa de negociere a clauzelor
contractelor (pret, termene de livrare, facilitati etc.).
2. Cand curba reala (Cr) este sub cea teoretica (CT2):
- grad ridicat de dispersie a riscului. Un potential ridicat de negociere al firmei;
- dezavantaj: cresterea cheltuielilor specifice de gestiune asociate unui portofoliu
diversificat (urmarirea derularii contractelor, circuitul documentelor etc.).