CUPRINS

CAPITOLUL I
Canada

- Informatii generale despre

I.1

Notiuni

informative ..............................................................................2
I.2

Relatii

internationale ...........................................................................3
I.3

Limbi

oficiale ........................................................................................3
I.4
Economia .....................................................................................
..........3
I.5

Simboluri

nationale ..............................................................................4

CAPITOLIL
II
Particularitati
contabilitatea in Canada

privind

II.1

financiare

Dezvoltarea

istorica

raportarii

canadiene.....................5
1

II.2

Organisme

profesionale

de

contabilitate.............................................6
II.3

Profesia

contabila

in

Canada .............................................................7
II.4

Standardele

si

aprobarea

lor................................................................8
II.5

Prezentarea

generala

principiilor

GAAP........................................9

CAPITOLUL I - Informatii generale despre Canada

I.1 Notiuni informative

Canada este un stat situat in extremitatea nordica a continentului american. Ca
suprafata, Canada este a doua tara a lumii ca intindere dupa Rusia, teritoriul sau fiind
organizat asemenea unui stat federal, in zece provincii si trei teritorii. Este marginita la est de
Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar la vest de Oceanul Pacific. La sud, se
invecineaza cu Statele Unite ale Americii.
Populata la inceput in mod exclusiv de populatie aborigena, Canada a fost fondata sub
forma unei uniuni de colonii britanice, unele dintre ele transformate din foste colonii franceze.
Ca forma de organizare statala, Canada este, din 1867, un dominion britanic, deci o monarhie
constitutionala.
In realitate, Canada si-a obtinut independenta de Marea Britanie in mod pasnic, printrun proces gradual inceput cu intemeierea Canadei in 1867 si definitivat in 1982, cand Canada

a obtinut dreptul de a-si modifica propria constitutie. Cele mai importante trei acte normative
care au consolidat independenta sunt:

British North America Act (Documentul ce ratifica independenta Canadei), 1 iulie

1867

Statute of Westminster, 11 decembrie 1931

Canada Act, 17 aprilie 1982.

In prezent, Canada este un stat independent, care functioneaza ca o democratie parlamentara

si monarhie constitutionala bine articulata, sef al statului fiind regina Elisabeta a II-a, al carei
reprezentant local este Guvernatorul General al Canadei, David Lloyd Johnston. Seful
guvernului este primul ministru al Canadei, actualmente Stephen Harper.

I.2 Relatii internationale

Canada are legaturi stranse cu Statele Unite, cu care are cea mai lunga granita terestra
fara supraveghere militara din lume. Cele doua tari sunt, reciproc, cei mai mari parteneri
comerciali ai celuilalt stat si colaboreaza in campanii si exercitii militare. Canada are relatii
istorice cu Regatul Unit si Franta, cele doua puteri coloniale care au participat la fondarea ei.
Aceste relatii sunt extinse si altor fosti membri ai imperiilor coloniale britanic si francez, ca
urmare a caltatii de membru pe care Canada o are in Commonwealth si La Francophonie.
In ultimul secol, Canada a fost un avocat pentru conceptul de multilateralism, facand eforturi
sustinute pentru a participa pe scena mondiala. Aceasta tendinta a fost demonstata fara
echivoc in timpul Crizei Canalului Suez, cand primul-ministru de atunci al Canadei, Lester B.
Pearson a reusit sa detensioneze situatia, propunand primele actiuni de mentinere a pacii in
cadrul Organizatiei Natiunilor Unite. In spiritul multilateralismului, Canada si-a creat si
pastrat un rol important in cadrul misiunilor ONU de mentinere a pacii, contribuind pana in
prezent la 50 de operatiuni distincte, incluzand toate eforturile ONU din 1989 incoace.

I.3 Limbi oficiale

Cele doua limbi oficiale ale Canadei sunt engleza si franceza, vorbite de 56,3% si respectiv
28,7% din populatie. Pe 7 iulie 1969, Legea limbilor nationale a pus franceza pe picior de
egalitate cu engleza la nivelul guvernului federal. Astfel a fost initiat procesul care a permis
redefinirea Canadei ca o natiune bilingva. Engleza ssi franceza au statut egal in tribunalele
federale, in Parlament si in toate celelalte institutii federale. Publicul are dreptul, acolo unde
exista cerere suficienta, sa fie deserviti de guvernul federal atat in engleza cat si in franceza.
Chiar daca multiculturalismul este politica oficiala, pentru a deveni cetatean este imperativ a
vorbi fie engleza, fie franceza, 98% dintre canadieni putand vorbi una sau ambele dintre
limbile oficiale. In pofida faptului ca natiunea ramane bilingva, majoritatea canadianilor sunt
fluenti numai in engleza.

I.4 Economia
Canada este una dintre cele mai bogate natiuni ale lumii, membra a Organizatiei
pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) si G8. La fel ca in alte tari dezvoltate,
economia canadiana este dominata de sectorul de servicii, in care lucreaza trei sferturi din
populatie. Totusi, Canada este neobisnuita intre tarile dezvoltate in ceea ce priveste importanta
industriilor primare, printre care cele forestiere si extractive de titei sunt doua dintre cele mai
importante ramuri industriale. Partial datorita acestui fapt, Canada este dependentade
comertul exterior, in special cu Statele Unite. Astfel, mentinerea independentei fata de Statele
Unite a reprezentat intotdeauna o chestiune politica de cea mai mare importanta. Canada
detine o industrie producatoare activa, cu centrul in sudul provinciei Ontario, unde industria
de autovehicule este printre cele mai dezvoltate. Canada de astazi este o societate
industrializata, bogata, asemanandu-se indeaproape cu Statele Unite in ceea ce priveste
orientarea spre economia de piata, metodele de productie si nivelul de trai ridicat. Canada are
depozite vaste de gaze naturale pe coasta de est si in vest si o multitudine de alte resurse
naturale care contribuie la independenta energetica. Canada este o economie de piata, in care
interventiile guvernamentale sunt ceva mai prezente decat in Statele Unite, dar semnificativ
mai reduse decat in majoritatea natiunilor europene. In mod traditional, Canada are un PNB
pe cap de locuitor mai mic decat cel al vecinului sudic, dar mai ridicat decat al principalelor
tari vest-europene. In ultimul deceniu, urmand o perioada de turbulente, economia Canadei sa dezvoltat rapid, pe fondul unui somaj scazut si al unor excedente bugetare in crestere la
nivel federal.
4

I.5 Simboluri nationale

Folosirea frunzei de artar ca simbol al Canadei dateaza inca din secolul al XVIII-lea, ea fiind
prezenta pe steagul actual si precedent, pe moneda de un cent si pe stema.
Coroana regala este prezenta pe Stema regala a Canadei, pe steagul Guvernatorului General,
pe stemele majoritatii provinciilor si teritoriilor, pe ecusoanele Fortelor Armate Canadiene, a
multor regimente si forte politienesti, precum si pe multe cladiri si semne rutiere. De
asemenea, imaginea reginei apare in cladiri guvernamentale, baze militare si scoli, pe timbre,
pe bancnotele de 20 de dolari si pe reversul tututor monedelor.

CAPITOLIL II - Particularitati privind

contabilitatea din Canada
II.1 Dezvoltarea istorica a raportarii financiare canadiene
Contabilitatea canadiana s-a dezvoltat din radacinile contabilitatii intreprinderilor
private, asa cum s-a dezvoltat si in majoritatea tarilor creditoare vestice, mai intai Regatul
Unit si apoi Statele Unite ale Americii. Punctul de vedere ce a stat la baza contabilitatii si a
raportarii financiare este aproape in intregime al proprietarilor intreprinderilor.
Contabilitatea canadiana s-a dezvoltat in sectorul privat fara interventia statului. Nu exista
politici contabile legiferate, desi exista unele cerinte de raportare legiferate in Corporation
Acts al provinciilor si a guvernului federal care se refera la tipurile de declaratii care urmeaza
sa fie emise (dar nu la continutul lor). Industria titlurilor de valoare este reglementata in
fiecare provincie, in consecinta nu exista nicio comisie nationala de valori mobiliare care sa
supervizeze raportarea financiara.

Crearea standardelor de contabilitate este responsabilitatea Institutului canadian al

expertilor contabili (CICA-Canadian Institute of Chartered Accountants), care a inceput
emiterea de recomandari pentru bunele practici contabile incepand cu Al doilea razboi
mondial. In 1968 aceste recomandari au fost organizate in Cartea CICA. De asemenea, in
1968 CICA a adoptat recomandarea ca orice deviatie de la bunele practici incluse in cartea lor
sa fie prezentate in mod amanuntit in note sau/si in raportul auditorului. Desi recomandarile
CICA nu au fost create initial pentru a exclude toate celelalte practici acceptabile, in 1972
acest lucru a avut loc cand administratorii comisiilor valorilor mobiliare ale catorva provincii
au emis o declaratie de conformitate in care principiile contabile general acceptate (GAAP) ar
fi definite ca fiind in conformitate cu cartea CICA.
Lipsa prezentei guvernului in dezvoltarea standardelor contabile canadiene a condus
la abordarea exclusiva a viziunii proprietarilor. Nu au fost niciodata cerinte de raportare a
informatiilor privind valoarea adaugata, costurile sociale (ale capitalului) sau impactul asupra
mediului.

II.2 Organisme profesionale de contabilitate

Exista trei categorii de organisme profesionale de contabilitate in Canada:

Experti Contabili (CA)

Contabili autorizati (CGA)

Contabili de gestiune autorizati (CMA)

Pentru fiecare exista atat organisme nationale, cat i organisme ale fiecarei provincii.
Organismele nationale sunt:

Institutul canadian al expertilor contabili (CICA) ;

Asociatia nationala a contabililor autorizati (CGACanada: Certified General

Accountants Association of Canada)

Compania contabililor de gestiune din Canada (SMA-Canada: Society of

Management Accountants).

Fiecare dintre organismele nationale stabilesc politica generala pentru segmentul de profesie
respectiv i stabilesc examinarea i cerintele practice pentru accesul la profesie. Fiecare
provincie adapteaza practica contabila i normele conform specificatiilor existente. In general,
sunt putine sau chiar nu exista restrictii in ceea ce privete prestarea serviciilor de
contabilitate de persoane individuale. Totui, exista limite pentru membrii anumitor categorii
de contabili de a semna situatiile financiare sau rapoartele de audit. In Ontario, Quebec, i alte
cteva provincii, numai expertilor contabili li se permite sa semneze rapoarte de audit. In
British Columbia i alte cteva provincii, detinatorul a oricare din cele trei titluri pot semna
opinii de audit.
In practica, firmele de experti contabili sunt considerate echivalente cu firmele de
experti contabili sau de contabili autorizati din alte tari i au parteneriate internationale i
legaturi cu acestea. Este de ateptat ca firmele de experti contabili sa continue sa domine
profesia de audit in Canada, chiar daca in Ontario i Quebec oficial sunt acceptate misiunile
de audit realizate de contabilii autorizati i contabilii de gestiune autorizati. De asemenea,
CICA este normalizatorul att pentru standardele de contabilitate cat i pentru cele de audit.

II.3 Profesia contabila In Canada

In Canada profesia de contabil/economist are un spectru destul de larg din care se pot
distinge doua nivele: un grup a celor care proceseaza facturile, documentele de plata,
expediere, tatele de plata, etc., i un grup de specialiti in domeniul contabil, financiar sau
economic. Cei care lucreaza la primul nivel nu au nevoie de studii superioare. Ei sunt
absolventi ai Institutului Canadian a Evidentei Contabile (The Canadian Institute of
Bookkeeping-CIB) care este o organizatie nationala non-profit i care are ca scop instruirea
profesionala a populatiei i plasarea lor intr-un mediu adecvat. Teoretic, este de ajuns acest
training pentru a putea fi contabil, pentru ca nu exista criterii privind studiile i forma de
invatamnt absolvite. Cu un minim numar de cursuri sau chiar bazat pe experienta din
Romnia, contabilii romni pot lucra in acest domeniu. In general aceste asociatii profesionale

accepta cursuri luate in alta tara sau examene confirmatoare in locul cursurilor oferite de
asociatie.
Pentru grupul de specialiti e nevoie de absolvirea unui program de facultate. Conform
legii, pentru profesarea meseriei de economist sau contabil, specialitii trebuie sa fie acceptati
intr-una din cele trei asociatii:
1.Titlul de Chartered Accountant (CA-expert contabil) e cea mai inalta treapta in ierarhia
contabilitatii. Numai un CA poate face audituri financiare. Expertii contabili sunt profesioniti
de afaceri care, in general, se regasesc/muncesci patru domenii cheie. Aproximativ 40% din ei
sunt in practica publica,in timp ce alti 60% sunt angajati in industrie, guvern, sau educatie.
Toti expertii, la un moment dat in timpul carierei lor, lucreaza in calitate de consilieri in
practica publica, asigurand furnizarea de sfaturi de contabilitate si consultanta de afaceri
pentru clienti din domenii cum ar fi audit, tehnologia informatiei, planificarea financiara
personala, evaluarea afacerii, administrare, insolventa.
2.Cea mai cautata de contabilii romani e categoria Certified General Accountant (CGAcontabil autorizat) care acorda credite pentru cursuri facute in Romania, de exemplu din
programul CGA cu un total de 26 cursuri, un contabil roman poate capata credite pentru trei
examene la nivelul 1, doua examene la nivelul 2 si un examen la nivelul 3 = total 6 examene.
E posibil sa se dea examene pentru credite suplimentare. Restul de cursuri trebuie facute la
diferite universitati sau colegii locale.
3.Certified Management Accountant (CMA - contabil de gestiune autorizat) se poate obtine
prin Society of Management Accountants of Canada, inseamna ca posesorul acestui titlu a
demonstrat in mod oficial ca poseda un amestec de expertiza in contabilitatea financiara i de
management strategic. Aceasta certificare se extinde pe domeniul financiar-contabil, prin
adaugarea de competente de management care ajuta sa ia decizii de afaceri strategice pe baza
informatiilor financiare.

II.4 Standardele i aprobarea lor

Standardele de contabilitate i cele de audit sunt stabilite de comitete ale Institutului
Canadian al Expertilor Contabili (CICA). Standardele de contabilitate sunt stabilite de
Comitetul Standardelor de Contabilitate iar cele de audit de catre Comitetul Standardelor de
8

Audit. Ambele comitete sunt formate din membrii voluntari i contin majoritar experti
contabili. CICA este unica organizatie profesionala dintre organizatiile contabile importante
ale lumii care stabilete singura, fara alte interventii, standardele contabile nationale.
Comitetul Standardelor de Contabilitate este format din 13 membrii voluntari (inclusiv
presedintele comitetului) care sunt numiti pentru 3 ani fiecare. Cel putin 9 membrii din cei 13
trebuie sa fie experti contabili.
Standardele sunt acceptate si create in cadrul unui proces care incepe cu stabilirea unui
grup de lucru ce va examina un aspect particular. Sunt discutate principalele aspecte i se
formeaza o declaratie cu principii. Aceasta declaratie de principii este trimisa spre aprobare
Intregului Comitet de Standarde de Contabilitate. Pentru a fi aprobata trebuie ca cel putin
doua treimi din voturi sa fie afirmative. Dupa acceptarea declaratiei de principii, grupul va
dezvolta apoi recomandari specifice sub forma unui explosure draft, care este din nou supus
votului Comitetului de Standarde de Contabilitate. Dupa acceptarea explosure draft-ului prin
cel putin 2 treimi de voturi afirmative, el este supus comentariilor publice. Dupa expirarea
perioadei de expunere comentariilor publice, acestea sunt analizate i eventual sunt facute
schimbarile necesare. Dupa ce este supus din nou votului Comitetului de Standarde de
Contabilitate i este acceptat, el devine un nou standard i este inscris in cartea CICA.
Nu exista nicio implicare a guvernului in procesul de creare si acceptare a standardelor si
foarte rar exista influente politice.

II.5 Prezentare generala-principii

Financiar-contabil, principiile reprezinta informatiile pe care trebuie sa fie asamblate i
raportate in mod obiectiv. Terte parti, care trebuie sa se bazeze pe astfel de informatii au
dreptul sa se asigure ca datele sunt libere de prejudecata si incoerenta, indiferent daca in mod
deliberat sau nu. Din acest motiv, financiar-contabil se bazeaza pe anumite standarde sau
ghiduri care sunt numite "principii contabile general acceptate" (GAAP). Principiile provin
din traditie, cum ar fi conceptul de potrivire. In orice raport a situatiilor financiare (de audit,
elaborare, revizuire, etc), preparatorul / auditorul trebuie sa indice pentru cititor informatiile
continute In situatiile n conformitate cu GAAP.

Principiul de coerenta: Acest principiu prevede ca, atunci cand o afacere a stabilit o

data o metoda pentru tratamentul contabil al unui element, acesta va intra in toate elementele
similare care urmeaza sa fie exact in acelai mod.
9

Principiul de sinceritate: In conformitate cu acest principiu, unitatea de contabilitate

ar trebui sa reflecte cu buna-credinta realitatea statutului financiar al societatii. Deoarece o

activitate absoluta nu este posibila, contabilitatea trebuie sa respecte sinceritatea: evaluarea,
conformitatea documentelor publicate si a conturilor, claritatea, actualitatea in estimarea
activelor la inchiderea exercitiului.

Principiul permanentei metodelor sau al continuitatii: Se refera la aplicarea acelorasi

metode, reguli i procedee in cursul unui exercitiu. Presupune in acelai timp, prezentarea
contului de rezultate i a bilantului sub aceeai forma, dupa aceeai tehnica i criterii de
evaluare. Permanenta metodelor are ca scop sa permita coerenta si compararea informatiilor
financiare publicate de companie intre exercitii.

Principiului de non-compensare: Determina evitarea pierderii de informatii. Conform

lui nu se compenseaza doua micari in sens opus ,in acelai cont: nu se compenseaza o
cheltuiala cu un venit; nu se compenseaza o cretere cu o diminuare de valoare si nici un post
de activ cu unul de pasiv.

Principiul prudentei: Acest principiu vizeaza realitatea "ca atare": nu ar trebui sa

incerce sa faca lucrurile mai frumoase decat sunt. In mod normal, un venit ar trebui sa fie
inregistrat numai atunci cnd este sigur si o dispozitie ar trebui sa fie introdusa pentru o
cheltuiala care este probabila.

Principiul continuitatii: Potrivit acestuia se presupune ca unitatea patrimoniala ii

continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare
sau de reducere sensibila a activitatii. Acest principiu atenueaza principiul prudentei: activele
nu trebuie sa fie contabilizate la valoarea lor de unica folosinta, dar este acceptat faptul ca
acestea sunt la valoarea lor istorica.

Principiul de periodicitate: Fiecare intrare contabila ar trebui sa fie alocata pentru o

anumita perioada si in consecinta, impartita in cazul in care acopera mai multe perioade.
Potrivit acestui principiu, cheltuielile si veniturile aferente activitatii unitatii patrimoniale se
delimiteaza in timp. Deci ele se trec la rezultatul exercitului financiar la care se refera.

Principiul privind pragul de semnificatie: Pragul de semnificatie arata valoarea

semnificativa a oricarui element si trebuie prezentat separat in cadrul situatiilor financiare.

Toate elementele care au valori nesemnificative si sunt de aceeasi natura sau au functii
similare sunt consemnate, fara sa fie necesara prezentarea lor separata.

10

11