SISTEMUL CONTABIL DIN

CANADA
 CUPRINS

1. SISTEMUL CONTABIL CANADIAN............................................................3

1.1. Noțiuni introductive..................................................................................3
1.2. Dezvoltarea istorică a raportării financiare canadiene..............................4
1.3. Principii generale.......................................................................................5

2. PARTICULARITĂȚI PRIVIND CONTABILITATEA DIN CANADA......7

2.1. Profesia contabilă......................................................................................7
2.2. Contul de profit și pierdere........................................................................8
2.3. Organisme profesionale de contabilitate...................................................9
2.4. Standarde privind sistemul contabil canadian.........................................10
2.5. Impactul crizei asupra sistemului contabil canadian...............................10
2.6. Relația cu IASC și FASB........................................................................11
 SISTEMUL CONTABIL CANADIAN
1.1. Noțiuni introductive

Canada este un stat federal compus din 10 provincii și 3 teritorii. Fiecare are propriul
său corp legislativ. Guvernul provincial și cel federal își împart puterea în materie de control
al activităților comerciale și fiscale.

Dreptul canadian, cu influență anglo-saxonă, este un drept cutumiar, mai puțin dirijist
decât în Franța sau în Germania. Așadar, regulile contabile lasă mai mult loc raționamentului
profesional. Până în anul 1975 guvernul federal, prin Legea asupra companiilor, definea
informațiile financiare minime pe care societățile trebuiau să le furnizeze publicului. Odată cu
promulgarea în 1975 a Legii Societăților comerciale canadiene, guvernul canadian s-a retras
din domeniul reglementării contabile pentru a lăsa această responsabilitate Institutului
Canadian al Experților Contabili (ICCA). Situațiile financiare și raportul de audit trebuie să
fie elaborate respectând normele stabilite în Manualul ICCA.

Canada are o economie deschisă și de mică amploare. Societățile canadiene deschise

se împrumută, își desfășoară activitatea și investesc din ce în ce mai mult la scară mondială,
însă cota pieței financiare internaționale ce revine Canadei este de doar 2%.

S.U.A. exercită influența externă cea mai importantă și cea mai extinsă asupra piețelor
financiare din Canada. În decursul anilor, normalizatorii canadieni s-au străduit să reducă
diferențele dintre normele americane și cele canadiene.

În ianuarie 2006 s-a evidențiat un nou plan strategic privind orientarea viitoare în
normalizarea contabilă, plan care va afecta în mod semnificativ raportatea financiară a țării.
Astfel, se urmăreau trei direcții strategice de acțiune în funcție de tipul de companie: cotată,
necotată și organizațiile non-profit.

Pentru companiile cotate s-a luat decizia acceptării unui set unic de standarde
recunoscute, prin convergența normelor naționale cu IFRS pe parcursul unei perioade de
tranziție de aproximativ 5 ani. La finalul acestei perioade, normele canadiene vor înceta să
mai existe ca bază de raportare financiară pentru această categorie de companii. Societățile
cotate vor aplica standardele internaționale de contabilitate, actualmente utilizate în țările
Uniunii Europene și în alte țări dezvoltate.
 Pentru companiile necotate se evidenția o procedură de identificare a nevoilor
specifice de raportare, pe când organizațiile nonprofit vor continua să se ghideze după
reglementările comune cu celelalte entități, aplicabile lor, AcSB (Accounting Standards
Board) urmărind elaborarea unor standarde specifice sectorului non-profit.

Trecerea la Standardele Internaționale de raportare financiară (IFRS) figurează

probabil printre cele mai importante provocări pe care le-au avut de înfruntat în următorii ani
întreprinderile cotate obligate să adere la IFRS până în 2011 și să întocmească situații
financiare consolidate privind normele internaționale.

În Canada a fost raportată existența a peste 160.000 de organizații non-profit în diverse

domenii precum: asociații sportive și culturale locale, spitale, instituții de învățământ, etc.

Profesia contabilă și internaționalizarea accelerată a afacerilor exercită o influență

majoră asupra contabilității financiare. Pe plan internațional, tradiția britanică și apoi influența
americană au marcat evoluția contabilității financiare canadiene, astfel încât ea este separată
de fiscalitate și servește, cu precădere, nevoilor de informare ale investitorilor. Ea are la bază
principii contabile general recunoscute, ce cuprind ansamblul normelor în vigoare și
interpretările lor precum și cadrul conceptual la care se face referire pentru elaborarea de noi
norme sau pentru rezolvarea de noi probleme.

1.2. Dezvoltarea istorică a raportării financiare canadiene

Contabilitatea canadiană s-a dezvoltat din rădăcinile contabilității întreprinderilor

private, așa cum s-a dezvoltat și în majoritatea țărilor creditoare vestice, mai întâi Regatul
Unit și apoi Statele Unite ale Americii. Punctul de vedere ce a stat la baza contabilității și a
raportării financiare este aproape în întregime al proprietarilor întreprinderilor.

Contabilitatea canadiană s-a dezvoltat în sectorul privat fără intervenția statului. Nu

există politici contabile legiferate, deși există unele cerințe de raportare legiferate în
Corporation Acts al provinciilor și al guvernului federal care se referă la tipurile de declarații
care urmează să fie emise. Industria titlurilor de valoare este reglementată în fiecare provincie,
în consecință nu există nicio Comisie națională de valori mobiliare care să supervizeze
raportarea financiară.
 Crearea standardelor de contabilitate este responsabilitatea Institutului canadian al
experților contabili (CICA-Canadian Institute of Chartered Accountants), care a început
emiterea de recomandări pentru bunele practici contabile începând cu Al doilea război
mondial. În 1968 aceste recomandări au fost organizate în cartea CICA, în care orice deviație
de la bunele practici incluse în cartea lor să fie prezentate în mod amănunțit în note și în
raportul auditorului. Deși recomandările nu au fost create inițial pentru a exclude toate
celelalte practici acceptabile, în 1972 acest lucru a avut loc când administratorii comisiilor
valorilor mobiliare ale câtorva provincii au emis o declarație de conformitate în care
principiile contabile geeral acceptate (GAAP) ar fi definite ca fiind în conformitate cu cartea
CICA.

Lipsa prezenței guvernului în dezvoltarea standardelor contabile canaiene a condus la

abordarea exclusivă a viziunii proprietarilor. Nu au fost niciodată cerințe de raportare a
informațiilor privind valoarea adăugată, costurile sociale sau impatul asupra mediului.

1.3. Principii generale

Principiile, informații ce asigură datele ca fiind libere de prejudecată, se axează pe

numeroase standarde sau ghiduri numite GAAP-principii contabile general acceptate, în care
auditorul trebuie să reflecte pentru cititor informațiile conținute în conformitate a situațiilor
financiare (revizuire, elaborare sau audit).

1. Principiul de coerență Se aplică în momentul în care o afacere

2. Principiul prudenței
3. Principiul de periodicitate
stabilește metoda privind tratamentul
contabil, urmând să fie în același mod
privind toate elementele similare.
Reflectă realitatea contabilă în care un venit
trebuie înregistrat doar atunci când este
sigur și o dispoziție necesită introdusă
pentru o cheltuială probabilă.
Evidențiază cheltuielile și veniturile aferente
activității unității patrimoniale, ce trebuie

4. Principiul de sinceritate
5. Principiul de non-compensare
6. Principiul continuității
7. Principiul pragului de semnificație
8. Principiul permanenței metodelor
alocate pentru o anumită perioadă. Aceste
intrări contabile se trec la rezultatul
financiar la care se referă.
Contabilitatea are obligația de a prezența
realitatea statutului financiar al societății
(claritatea, evaluare corectă, conformitatea
documentelor)
Evitarea pierderii de informații contabile-nu
se compensează o cheltuială cu un venit, o
creștere cu o diminuare sau un post de pasiv
cu unul de activ.
Unitatea patrimonială își continuă
funcționarea în mod normal într-un viitor
previzibil, fără a reduce activitatea sau a
intra în stare de lichidare.
Reliefează valoarea semnificativă și
nesemnificativă a elementelor, ce necesită o
prezentare separată, cât și consemnarea
acestora în funcție de natură, fără să fie
necesară prezentarea separată în cadrul
situațiilor financiare.
Prezentarea contului de rezultate și a
bilanțului sub aceeași formă, fapt ce permite
coerența și compararea informațiilor
financiare.
 2. PARTICULARITĂȚI PRIVIND CONTABILITATEA DIN
CANADA
2.1. Profesia contabilă

Canada, țară a tuturor posibilităților, evidențiază profesia de contabil ilustrată în două

mari categorii:

 Grupa 1- reprezentată de absolvenți ai Institutului Canadian a Evidenței Contabile

(organizație non-profit cu scop de instruire profesională a populației și de
repartizarea acestora într-un loc adecvat).
 Grupa 2- reprezentată de specialiști în domeniul contabil, economic sau financiar.

Prima grupă de profesioniști contabili nu are nevoie de studii superioare, iar scopul
acestora este de a procesa facturi, documente și ștate de plată, pe când cea de-a doua categorie
necesită absolvirea unui program de facultate.

Potrivit legii, pentru a profesa meseria de contabil, specialiștii trebuie să fie acceptați
într-una din cele trei asociații:

 Titlul de Chartered Accountant -reflectă cea ma superioară treaptă a

(CA-expert contabil) ierarhii contabilității, în care se realizează
audituri financiare, contabilii experți
asigurând și furnizarea de sfaturi și
consultanță privind evaluarea afacerii,
planificarea financiară și tehnologia
informației.
 Certified General Accountant -reprezintă cea mai dorită poziție a
(CGA-contabil autorizat) contabililor români, ce acordă credite pentru
cursurile realizate în România.

 Certified Management Accountant -evidențiază prezența de competențe

(CMA-contabil de gestiune autorizat) manageriale strategice, cât și de contabilitate
financiară, fapt ce ilustrează puterea de a lua
decizii importante pe baza informațiilor
financiare.
 2.2. Contul de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere evidențiază veniturile și cheltuilelile, asftel creșterea

veniturilor față de cheltuieli prezintă un beneficiu exercițiului, iar în caz contrar actvitatea se
va termina în pierdere. Acesta prezintă performanța financiară, oferind informațiile necesare
pentru evaluarea capacității de a genera profit în contextul operațiunilor desfășurate.

În contabilitatea canadiană, contul de profit și pierdere se prezintă astfel:

Vânzările
Marja Cheltuieli Beneficiu de
nete
generale/ad exploatare
ministrative

Costul
bunurilor Cheltuieli
vândute exploatare/
vânzare
Amortizări

Dividente/
dobânzi Provizioane
Beneficiu/ Număr
Profitu net de
acțiuni

Dezvoltarea contabilității canadiene a evidențiat numeroase atuuri ce stau la baza stabilității

economice:

 Nivelul ridicat de conceptualizare al contabilității

 Crearea cadrului conceptual contabil
 Ridicarea la un grad înalt a principiilor contabile, atât sub aspect teoretic, cât și al
aplicabilității practice
 Conceperea și dezvoltarea standardelor de contabilitate în concordanță cu Principiile
Contabile General Acceptate- GAAP
 Perfecționarea teoriei contabile
 2.3. Organisme profesionale de contabilitate

În Canada se pot evidenția trei categorii de organisme profesionale de contabilitate:

 Experți Contabili (CA)

 Contabili autorizați (CGA)
 Contabili de gestiune autorizați (CMA)

Pentru fiecare există atât organisme naționale, cât și organisme ale fiecărei provincii:

 Institutul canadian al experților contabili (CICA)

 Asociația națională a contabililor autorizați (CGA-Canada: Certified General
Accountants Association of Canada)
 Compania contabililor de gestiune din Canada (SMA-Canada: Society of
Management Accountants)

Politica generală pentru segmentul de profesie, examinarea și cerințele practice pentru

accesul la profesie se stabilește de către organismele naționale, astfel fiecare provincie
adaptează practica contabilă și normele conform specificațiilor existente. În general, sunt
foarte puține sau chiar nu există restricții referitoare la prestarea serviciilor de contabilitate de
persoane individuale, dar există limite pentru membrii anumitor categorii de contabili de a
semna rapoartele de audit sau situațiile financiare.

În practică, firmele de experți contabili sunt considerate echivalente cu cele de

contabili autorizați din alte țări, având parteneriate internaționale. În schimb, firmele de
experți contabili domină profesia de audit din Canada, deși în alte zone precum Ontario sunt
acceptate misiunile de audit realizate de contabilii autorizați și contabilii de gestiune
autorizați.

Industria financiară canadiană este în bună formă, iar oferta pentru astfel de locuri de
muncă provine în mare parte din acest sector, în special pentru posturi de nivel mediu, al căror
salariu poate ajunge undeva între 63,000$ și 75,000$ anual. Cele mai râvnite locuri de muncă
din domeniul contabil se află chiar în capitala Canadei, Ottawa, cât și în Toronto, Montreal,
Vancouver, Edmonton și Calgary.

Procentul impactului experienței la locul de muncă din Canada privind sistemul

contabil se prezintă astfel: experimentat- 51%, mediu-12%, începător-29%.
 Bineînțeles, beneficiile sunt multiple și includ programe de formare profesională
(interne și externe), planuri de dezvoltare privind cariera, iar cerințele minime se raportează la
prezentarea diplomei universitare, cunoașterea limbii străine, cunoștiințe digitale, cât și
experiența locului de muncă.

2.4. Standarde privind sistemul contabil canadian

Standardele de contabilitate și cele de audit sunt stabilite de comitete ale Institutului

Canadian al Experților Contabili (CICA). Standardele de contabilitate sunt stabilite de
Comitetul Standardelor de Contabilitate, iar cele de audit de către Comitetul Standardelor de
Audit. Ambele comitete sunt formate din membrii voluntari și conțin majoritar experții
contabili. CICA este unica organizație profesională dintre organizațiile contabile importante
ale lumii care stabilește singură, fără alte intervenții, standardele contabile naționale.

Comitetul Standardelor de Contabilitate este format din 13 membrii voluntari (inclusiv

președintele comitetului), dintre care cel puțin 9 membrii trebuie să fie experți contabili.

Standardele sunt acceptate și create în cadrul unui proces care începe cu stabilirea unui
grup de lucru ce va examina un aspect particular. Sunt discutate principalele aspecte și se
formează o declarație cu principii. Această declarație de principii este trimisă spre aprobare
Intregului Comitet de Standarde de Contabilitate. Pentru a fi aprobată trebuie ca cel puțin
două treimi din voturi să fie afirmative. După acceptarea explosure draft-ului acesta este
supus comentariilor publice. După expirarea perioadei de expunere, acestea sunt analizate și
eventual sunt realizate modificări necesare. După ce este supus din nou votului Comitetului de
Standarde de Contabilitate și este acceptat, el devine un nou standard și este înscris în cartea
CICA. Nu există nicio implicare a guvernului în procesul de creare și acceptare a standardelor
și foarte rar există influențe politice.

2.5. Impactul crizei asupra sistemului contabil canadian

 După ani de prosperitate, Canada a înregistrat un deficit semnificativ odată cu
impactul crizei din 2008. Dacă la începutul anului se prevedea o creștere economică de 0,5%,
pe parcurs s-a extins un deficit de 0,4% din P.I.B.

Criza mondială a afectat cu siguranță toate țările lumii, însă nu în mod egal. Canada
este pe locul 6 în topul țărilor afectate de criză: unul dintre motivele pentru care ocupă acest
loc se datorează faptului că modelul bancar canadian este considerat ca fiind printre cele mai
solide din lume alături de Suedia și Japonia, datorită șocurilor financiare de proporții din care
au ieșit întărite.

Odată cu instalarea crizei, economia canadiană a pierdut 71.000 de locuri de muncă,

rata șomajului ajungând la 6,3%. Bineînțeles, sistemul economic a fost afectat în mod direct,
astfel limitarea creditului de către instituțiile bancare au avut ca urmare alimentarea crizei prin
înregistrarea pierderilor.

Conștientizarea instalării unor probleme economice ce pot afecta sistemul contabil

prin tăieri masive și majorări de taxe au adus starea economică a Canadei pe plus în 4 ani, prin
urmare datoria s-a redus la 29% din P.I.B. în 2009 de la 68% din P.I.B. în 1996.

În prezent, Canada este un stat independent ce funcționează ca o democrație

parlamentară și monarhie constituțională bine articulată, fiind una dintre cele mai bogate
națiuni ale lumii. Canada deține o industrie producătoare activă, cu centrul în sediul provinciei
Ontario, unde industria de autovehicule este printre cele mai dezvoltate, asemănându-se cu
S.U.A. în ceea ce privește orientarea spre economia de piață, metodele de producție, cât și
nivelul de trai.

2.6. Relația cu IASC și FASB

CICA (Canadian Institute of Chartered Accountants) și-a reconsiderat poziția sa ca

normalizator independent. Puternica dependență economică de SUA combinată cu puternicele
relații ale CICA cu IASC (Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate), au
condus la concluzia că CICA nu ar trebui să aleagă o cale solitară, ci ar trebui să adopte pur și
simplu fie standardele IASC, fie standardele FASB (Comitetul de Standarde Financiare şi
Contabile).
 Un grup de lucru a fost special creat pentru a analiza dacă CICA ar trebui să renunțe la
rolul său de normalizator și să adopte standardele IASC sau FASB. În raportul final, grupul de
lucru a recomandat ca CICA să continue să exercite un rol important ca normalizator. Rolul
pe care grupul de lucru l-a evidențiat era :“CICA ar trebui să-și accelereze procesul de
armonizare cu standardele FASB și să-și mărească implicarea în ceea ce privește IASC și alte
grupuri internaționale. Mai exact înseamnă ca în procesul de eliminare a diferențelor,
normalizatorii canadieni să adopte standardele FASB cu excepția cazului în care ar putea
justifica motivele pentru care acest lucru nu ar fi făcut.“

Există mai puțin de 200 de întreprinderi canadiene listate pe bursa din US, dar aceste
companii ar prefera să vadă Canada respectând practicile US pentru a le simplifica raportarea.

US-GAAP-urile nu sunt general acceptate pe bursele din Canada, iar GAAP-urile

canadiene nu sunt acceptate pe bursele din US decât dacă companiile canadiene apelează la o
reconciliere a situațiilor financiare care să fie conforme cu US GAAP.

Pe de altă parte însă, mulți observatori cred că standardele US nu sunt ușor

transferabile în Canada și că întreg sistemul de raportare canadian nu ar trebui să fie bulversat
pentru interesele a doar câteva companii listate pe burse din US. Mai mult, natura
standardelor US orientate pe reguli intră în contradicție cu cultura canadiană contabilă bazată
pe judecata profesională.

CICA este unul din membrii fondatori a IASC și continuă să fie un membru activ.
CICA a preluat un număr de proiecte comune cu IASC, inclusiv eliberarea de standarde
comune în probleme cum ar fi situația fluxurilor de numerar, instrumente financiare,
raportarea pe segmente, etc. În activitatea sa recentă de normalizare, CICA și-a armonizat
standardele cu IASC și această practică este de așteptat să continue.