Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elemente de Proiectare A Localitatilor-Borda
Elemente de Proiectare A Localitatilor-Borda
caracterul de baza (global sau zonal) rezulta din preponderenta uneia din functiuni in
defavoarea celeilalte
preponderenta locului: oras dormitor (cartier), de regula sateliti ai marilor orase, metropole,
carea au monopolizat cvasitotalitatea locurilor de munca si loisirului
preponderenta functiei de productie, servicii intro anumita forma a acesteia:
- functia de productie determinanta pentru existent orasului (produse si schimb de
produse(servicii)pentru consum)
- educatia si invatamantul intra in aceasta categorie
- functie extreme de complexa la nivelul orasului
- imprima caractere foarte evidente: orase industrial (muncitoresti), miniere, chimice,
siderurgice; orase targurui (comerciale), bancare; orase universitare
preponderenta functiei de odihna si agrement (loisir)
- functie a carei importanta creste odata cu bugetul de timp liber al individului
- character balnear, orase turistice, de vacanta
preponderenta functiei de circulatie si transport
- evolutie foarte rapida, dobandeste o pondere tot mai mare
- creeaza dificultati deosebite sistematizarilor
- caracter specific, orase port, noduri feriovare
preponderenta functiei de servire sociala: asistenta medicala, cultura
functiunea de contrast social
- exista prin toate celelalte
- functiunea de viata colectiva prezenta in jurul locuirii, la locul de munca, in zonele de
odihna si agreement, in transportul in comun si circulatie (auto sau pietonala) etc.
- unele orase viata sociala mai intense, altele mai putin viata mai retrasa
- necesare cercetari sociologice pentru definirea inpluentei acestei functiuni asupra
caracterului oraselor
de acelasi tip duc la formeaza primelor zone urbane specializate ( ex. Manufacturile de sticla pe
insula Murano-Venetia ; arsenalul ; primele cartiere industriale sec XI-XV )
Segregarea functionala zone functionale dispuse:- concentric
- neconcentric
CIAM chartaDe al atena ridicat la rang de lege, zonificarea functionala a orasului Motiunea: are
drept fundament segregarea necesara intre diversele activitati omenesti pretinzand fiecarei spatial sau
propriu
- Traduse in viata , principiile chartei genereaza deficiente in functionarea oraselor inpartite in zone
(primele doua decenii postbelice)
- Azi reintegrarea functiunilor in asa fel incat ele sa se coreleze ca parti ale aceluiasi intreg complex
care este orasul.
o frumoasa dezordine, rezultat al artei de a compune, imagine a vietii care este si ramane de o infinita
varietate (Andre Guitton)
-
-relatiile spatiale: se refera la marimea si calitatea spatiilor delimitate de caldiri-pot fi intime, la scara
omului sau supradimensionate, pot fi inchise sau deschise, pot fi statice sau dinamice.
-relatiile volumetriilor: privesc forma dimensiunile, forma, culoarea, textura, alte trasaturi ce contureaza
in spatiu.
-relatiile dupa efecte: in legatura directa cu relatiile de folosinta:
Relatia de dominare si subordonare. Etalarea unitati necesare ansamblului e posibila numai prin evidentierea
unui element dominant de celelalte elemente aflate in subordinea si relatiile de integrare si restrangerea
privesc aceeasi unitate a ansamblului. Apartenenta la aceasta presupune respectarea .
2 MIJLOACE DE REPREZENTARE IN SISTEMATIZAREA FIZICA
RELATIILE VIZUALE:
P. Boitreaud pune in evidenta relatiile vizuale in cadrul unui amplasament prin defalcarea portiunilor de
teren plate concave sau convexe. In final se stabilesc intre care exista relatii vizuale.
Schema reflecta haosul de structurare a localitatii evidentiind diferitele entitati ( unitati) spatial
functionale ,relatile dintre ele mijlocit mai ales de sistemele de circulatie. Ea inregistreaza si alte elemente
ca regimul de inaltime al diferitelor zone, pemitan d pe lana controlul functional si o verificare de natura
compzitonala.
IN PROCESUL DE PROIECTARE SE FOLOSESC :
-scheme analitice-cerrceteaza relatile cu acceasi functie
( schema centrelor principale si secundare,schema spatilor functionale si schema regimelor de inaltimeetc)
-scheme sintetice-reperezinta
suprapuerea mai multor scheme analitice-oferra posibilitatea studierii relatilor intre toate categoriile de
functiunii urbane.
ELABORAREA PROPUNERILOR DE SISTEMATIZARE INSEAMNA:
-sistematizarea relatilor functionale in evolutie continua
-acordare cadrului urban la acestea
Continut : Piese scrise-memoriu de sinteza
-memoriu general
-studii de specialitate
Memoriu general
-pozitia in teritoriu (incadrarea in retiaua de localitatii etc),
-elementele cadrului natural:-caracteristicile solului si subsoluilui
-conditii hidrotehnice
-conditii de clima
-resurse natural
-organizarea zonelor functionale:-spatii urbane rezidentiale,de productie verzii ,sport,agrement,centrale
-circulatia si transporturile
-echiparea tehnico edilitara
-cospodarirea comunala
-caracteristici compozitionale
-protectia mediului inconjurator
-bilans teritorial
Piese desenate:-incadrarea in teritoriu pe mai multe trepte
-situatia existenta
-propuneri de sistemaizare sinteza P U G
-propuneri de sistematizare-analitic-pe prbleme
Ex plan coordonator al reteleleor edilitare.
PLAN URBANISTIC ZONAL-PUZ
Obiect-restructurare-relatilor functionale
-cadrului uraban
Intrun anumit teritoriu din cadrul localitatii in general o unitate spatial functionala determinata
Elaborare :-pe baza prevederilor PUG plus tema de proiectare
- studii preliminare:-cercetare de teren , documentare biblio
- cartari: cladiri terenuri amenajari,retele tehnico edilitare
-propuneri de sistematizare :-reorganizare structurii functionale si compozitionale
-amplasarea cladirilor si amenajarilor /circulatie,accese parcarii
spati verzi,publice de joaca sport etc.
-bilant teritorial
-echipare tehnico edilitara
-documenttie economica
Continut:-piese scrise plus piese desnate
-variante optimizare
10
11
Mai putin buna vest vara dupa amiaza soarele este greu de
-
Folosinta terenului
Regimul de inaltime
Ocuparea terenului (C.U.T ; P.O.T.)
Densitate (loc * etc.)
Relatiile cu vecinatatea polarea chimica si sonora compozitionale
Modul de ocupare a terenului ( aliniamente , urbanism deschis sau inchis etc.) pentru un anumit
amplasament
12
constructilor,in organizarea
13
Protectia seismica
Functile de sismicitate<dedirecta de propagare a undelor seismice
Securitatea cladirilor si amenajarior
-contra incendiului(accesibilitate ,distante intre cladiri )
-contra accidentelor(probleme de vizibilitate,de vecinatati cu diferite instalati)
Caracteristicile terenului
Structura geologica -prin sistemede de fundare pe care le impune poate determina regimul de inaltime
<modul deconformare, si alcatuirea cladirilor etc.
-capacitate portanta redusa-regim redus deinaltime(altfel fundatii speciale radiere etc)
-adancimi mari de fundare fundati speciale regim mare de inaltime pentru repartizarea costurilor
-trasari mari si inegale un anumit mode tronsonare
-ape subterane -nu se fac subsoluri (izolati f scumpe)
-agresive betoane speciale
-exploatari miniere pivler* de siguranta
Retele edilitare
-magistrale-de incalzire ,canale colectoare,de apa , gaz etc .
-trasee subterane de metrou impun un anumit mod de ocupareal terenului
-celelalte retele-devieri influenta economica
-lipsa retelelor impune realizara lor- costuri
Relieful
-impune adaptarea la teren a cladidrilor
- incazul cladirilor tipizate (standardizate)proiecte pt terenuri orizontale ,plate (cu structuri prefabricate)
panta terenului nu trebuie sa duca la diferente mai mari de 1-1,5minte coteledenivel de la baza soclului
Panta rezulta din relatia P(%)=(H-h)*100/L H,h=inaltimea soclului ,L=lungimeacladirii
In general , la pante <2% cladirile pot fii asezate in orice pozitie fata de curbele de nivel , indifferent de
lungimea acestora .
2-5% -paralel sau oblica fata de curbe L>30m
-in orice pozitie fata de curbe L<30m
5-8% - parallel L>25.
-in orice pozitie L<25m
14
15
STRUCTURA ORASULUI
Aparitia industriei
- germenilor economici de piata => societatii industriale conduc la dezvoltarea exploziva a oraselor
- fortificatiile isi piperd rolul de aparare
-orasul se revarsa in teritoriu
se produce o crestere masiva, necontrolata, amorfa a organismului urban
- ocupare excesiva, nedirijata, ineficienta a teritoriilor nou inglobate
- densificare a unor zone urbane preexistente peste limita suportabilului
capacitatea de polarizare a centrului traditional este depasita
- apar noi centre in teritoriu (inesuientate? uneori de localitatile inglobate)
acest tablou nefericit a generat un sir de utopii urbanistice
- aproape toti impartasesc convingerea ca fenomenul urban poate fi stapanit si indrumat
- in prima jumatate a secolului al XIX-lea un rol important in dezvolatrea teritoriilor urabnistice il au socialistii utopici
-utopiile modele ideale de rezolvare a asezarilor urbane (relatii functionale, cadru urban si relatii sociale)
-unele din ideile s-au regasit in conceptul unitatii de locuit
numarul finit (optim) de locuitori
centralizarea echipamentelor
curtile cu dotari
str???? Interioara
modul de organizare a circulatiei carosabile la sol
-pentru stapanirea fenomenului urban apare idea modelarii functionale prin organizarea in zone cu un anumit specific
functional ca reactie la conglomeratul functional haotic existent la acea data
teoria orasului gradina (Ebenezer Howard) sintetizeaza aceste elemente, propunand un model care
- realizeaza zonarea functionala
- stabileste o dimensioune optima a asezarii (32 000 locuitori)
- prevede o retea de localitati in teritoriu
organizarea cadrului construit pe principiile urbanismului baroc
- strada cu fronturi inchise
- constructii perimetrale cvartalului
- spatii interior cvartalelor (comun sau lotizat)
- constituie embrionul gradinii ansamblului de locuit al urbanismului rationalist
odata cu revarsarea orasului in teritoriu fenomenul spargerii cvartalelor
-determinat de motive de igiena urbana de modificarea gustului estetic (Bruno Zevi), de nazuinta
umana de inovatie
- se reduce gradul de ocupare a terenului (solului)
- se amplifica spatiile libere, plantate si amenajate in cadrul carora se amplaseaza majoritatea dotarilor
- amplasarea dotarilor la inceput intamplatoare
- locuintele
se compun dupa reguli precizate (multe duplex sau etajate cu lot)
- incinta deschisa
- cursuri paralele cu axa heliotermica (uneori perpendicular pe strada)
nevoia de utilizare rationala a terenului si echipamentelor conduce la aparitia
- blocului de locuinte ca forma a locuiri colective
- creste densitatea
- scad costurile de investitie
elementele de diferentiere a organismului urban prin conturarea unor unitati locale apar inca din evul mediu
(parohii, cartiere, mahale)
- capitalismul timpuriu genereaza cresterea rapida a oraselor impune segregarea teritoriului in unitati cu
grad ridicat de autonomie (nu neaparat segregare functionala)
- urbanismul baroc (sec XIX mai ales) tenteaza sa suprime unitatile relative independente create,
inglobandu-le intr-un agregat compact (vezi Haussman-Paris)
16
oras-gradina - Howard
fenomenul de spargere a cvartalului
unitatea de vecinatate Perry 1929
=>urbanismul rationalist
17
18
19
CRITERII SUBIECTIVE
DETERMINATE DE PERSONALITATEA PROIECTULUI
- majoritatea de factura COMPOZITIONAL-ESTETICA
SE GRUPEAZA IN DOUA CATEGORII
- VOLUMETRICE
- SPATIALE
CRITERII VOLUMETRICE se refera la - FORMA VOLUMELOR
- MODUL DE ALTERNARE, RITMARE, A UNORA FATA DE CELELALTE
- COMPUNEREA DESFASURARILOR
- IMAGINEA DE ANSAMBLU (SILUETA) COMPOZITIEI
- compozitii piramidale, in forma de palnie, zigzagate
- rezultate
- din compunerea cladirilor
- din interventia formelor de relief
CRITERII DE NATURA SPATIALA
- se refera la
- CALITATILE SPATIILOR DELIMITATE DE CLADIRI
- ADECVAREA LOR LA CERINTELE FUNCTIONALE
- CARACTERUL PARTICULAR
- SPATIILE CARACTER
- INCHIS
- DESCHIS
frecventa folosirii lor in practica de constructie urbana determina definirea a doua TIPURI DE URBANISM :
INCHIS sau DESCHIS
-URBANISMUL INCHIS: - propriu oraselor ANTICE, MEDIEVALE, BAROCE
- imagineaza - PIETE CLAUSTRATE CU FRONTURI INCHISE
- STRAZI CORIDOR
- URBANISMUL DESCHIS: - apare odata cu capitalismul timpuriu (prmele elemente) este promovat cu
frecventa in sec XX
- RUPE FRONTUL STRAZILOR SI PIETELOR
- MULTIPLICA PERSPECTIVELE DINAMIZEAZA IMAGINEA
- DIFICILA CONTROLAREA IMAGINILOR URBANE, CONSISTENTELE SPATIILOR SI
COMPOZITIEI ex: Brasilia
datorita acestui fapt apar si solutii intermediare
- SPATII INCHISE LA NIVELUL PRIVIRII SI DESCHISE PESTE ACEST PLAFON
avand in vedere valoarea (importanta) caracteristicilor spatiale s-a incercat stabilirea unor date fizice cat mai precise
legate de impresia de spatiu inchis sau deschis pe cae o traieste privitorul
- SPATIU INCHIS inaltimea fronturilor jumatate din latura spatiului
- SPATIU NECONTROLAT DESCHIS inaltimea fronturilor 1/8 din lungimea laturii spatiului
caracterul de inchis sau deschis al unui spatiu determinat si de CONTINUITATEA SAU DISCONTINUITATEA
FRONTURILOR ce-l determina
Folosirea spatiilor inchise sau deschise cu multa atentie
- adesea FUNCTIUNEA HOTARASTE ALEGEREA
- zonele REZIDENTIALE dominant SPATIUL DESCHIS
- CENTRELE (STREZILE, PIETELE COMERCIALE predominant INCHISE
- SPATIILE POT AVEA SI ALTE CARACTERE
- DINAMIC SAU STATIC
- RITMUL
- RAPORTUL INTRE ELEMENTELE CONSTITUITIVE
- CARACTER REPREZENTATIV SAU DOMESTIC
-CARCTER OPTIMIST, VIOI SAU GRAV
- DISPOZITIA CLADIRILOR
20
STRUCTURA ORASULUI
Aparitia INDUSTRIEI
- GERMENILOR ECONOMIEI DE PIATA
SOCIETATII INDUSTRIALE conduce la o DEZVOLTARE EXPLOZIVA A ASEZARILOR UMANE (ORASELOR)
- fortificatiile isi pierd rolul de aparare
- orasul se revarsa in teritoriu
SE PRODUCE O CRESTERE MASIVA, NECONTROLATA, AMORFA a organismului urban
- ocupare extensiva, necontrolata, ineficienta a teritoriilor non inglobate
- densificarea unor zone urbane preexistente peste limita suportabilului
CAPACITATEA DE POLARIZARE A CENTRULUI TRADITIONAL ESTE DEPASITA
-apar noi centre de teritoriu (influentate uneori de localitatile inglobate)
ACEST TABLOU NEFERICIT A GENERAT UN LUNG SIR DE UTOPII URBANISTICE
Aproape toti impartasesc convingerea ca fenomenul urban poate fi stapanit si indrumat
IN PRIMA JUM A SEC al XIX-lea un rol important in dezvoltarea teoriilor urbanistice il au SOCIALISTII UTOPICI
UTOPIILE modele ideale de rezolvare a asezarilor urbane (RELATII FUNCTIONALE, CADRU URBAN,
RELATII SOCIALE)
Unele din ideile lor s-au regasit in conceptul unitatii de locuit:
- numarul finit (optim) de locuitori
- centralizarea echipamentelor
- curtile cu dotari
- strada interioara
- modul de organizare a circulatiei carosabile la sol
PENTRU STAPANIREA FENOMENULUI URBAN APARE IDEEA MODELARII FUNCTIONALE PRIN ORGANIZAREA IN
ZONE FUNCTIONALE CU UN ANUMIT SPECIFIC CA REACTIE LA CONGLOMERATUL FUNCTIONAL HAOTIC
Teoria ORASULUI GRADINA (Ebenezer Howard) sintetizeaza aceste elemente, propunand un model care realizeaza zonarea functionala
- stabileste o dimensiune optima a asezarii (32.000 loc)
- prevede o retea de localitati in teritoriu
- organizarea cadrului construit pe principiul URBANISMULUI BAROC
- strada cu fronturi inchise
- constructii perimetrale
- spatiul interior cvartalelor (comun sau lotizat)
constituie embrionul gandirii ansamblului de locuit al urbanismului rationalist
odata cu revarsarea orasului in teritoriu FENOMENUL SPARGERII CVARTALULUI
- determinat de motive de igiena urbana, de modificarea gustului estetic (Bruno Zevi) de nazuinta urbana de
inoire
- se reduce coeficientul de ocupare a solului
- se amplifica spatiile libere, plntate si amenajate in cadrul carora se amplaseaza majoritatea dotarilor
- amplasarea dotarilor la inceput intamplatoare
- locuintele se compun dupa reguli precizate ( multe dplex sau etajate cu lot)
- incinta deschisa
- cupluri paralele cu aza heliotermica uneori perpendicular pe strada
Nevoia de utilizare arationala a terenului si echipamentelor conduce la aparitia BLOCULUI DE LOCUINTE CA FORMA A
LOCUIRII COLECTIVE
- creste DENSITATEA
- scad COSTURILE DE INVESTITIE
APARE URBANISMUL DESCHIS DUPA SECOLE DE PREPONDERENTA A CELUI INCHIS SE PRODUCE
DISPERSAREA CLADIRILOR IN SPATIU
21
Elemente de diferentiere a organismului urban prin conturarea unor unitati locale apar inca
din Evul Mediu (parohii, cartiere, mahalale)
Capitalismul timpuriu genereaza cresterea rapida a oraselor impune segregarea teritoriului in
unitati cu grad ridicat de autonomie (nu neaparat segregare functionala)
Urbanismul Baroc (sec XIX) tenteaza sa suprime unitatile relative independente formate,
inglobandu-l intr-un agregat compact (vezi Haussmann - Paris)
Diagnoza, tratamentul consta in a parcurge procesul istoric invers: articularea, subdivizarea,
diferentierea orasului
Prima rezolvare riabila in acest sens apare odata cu definirea si punerea in aplicare a teoriei
Unitatii de vecinatate a lui Arthur Clarence Perry (1929 in planul regional pentru New York)
-rezulta din: experienta urbanistica precedent si studii referitoare la viatza de grup
- accepta existenta unor relatii cauzale intre tipul de ambient, organizarea comunitara
si comportamentul social
- determina rationalizarea serviciilor sociale pe masura necesitatilor unei comunitati a
carei marime o determina
- utilizeaza servicii commune (scoala, magazine, sala de adunari)
- confera vietii din unitatea de vecinatate o anumita coeziune
Conceptie ce sta la baza divizarii structurale a orasului in Urbanismul Rationalist
Modelul lui Perry:
- circulatie auto majora perimetrala circulatie interioara pentru acces, locala
- in interior central comunitar (dotari)
Modelul dus mai departe in proiectul orasului gradina Radburn (Wright si Stein) separarea
circulatiei auto shi pietonale.
URBANISMUL RATIONALIST se naste din sinteza acestor idei
- zonificarea functional (orasul gradina)
- spargerea cvatralului urbanismul deschis blocul de locuinte (Mari cladiri de lcouit se
ridica in ample spatii plantate Charta de la Atena)
- teoria unitatii de vecinatate unitatea structural de baza a orasului (zonei de locuit)
Structura orasului contemporan (in cazul cel mai general)
- Aditionare (juxtapunere) de zone ce poarta amprenta conceptiilor in care au fost realizate
- Zonare functionala si de alte naturi
- Retea stradala ierarhizata in general suprasolicitata de dinamica urbana in crestere.
22
-in apropierea localitatolor gasim drumuri de acces implica tratarea aparte a punctelor de
contact (penetratie) dintre teritoriu si localitate
- drumuri de ocolire (rocada, centura)
Din punct de vedere functional clasificate mai ales caile de circulatie interioare localitatilor
(strazile)
Principalele categorii: - strazile colectare si distributie
- strazile de legatura intre diverse zone ale localitatii
- strazile de acces (servici) la cladiri
- strazi cu functiune speciala (de ocolire a centrului, de dublura, de
cornisa, cheiurile, etc)
- diversitatea functionala e direct proportionala cu marimea localitatii si vechimea ei
- strazile cu functiuni specific, avand si denumiri in consecinta (cale, splay, boulevard, intrare,
strada, alee), frecvente in localitatile mari.
- respectand legea unitatii intre forma si continut fiecarei functiuni trebuie sa-I corespunda
un invelis, un cadru arhitectural aparte.
- considerand realist dimensiunile circulatiei vehiculare nu se poate nega relativa
incopatibilitate intre trafic si anumite rezolvari ale cadrului arhitectural: unii apreciaza ca strada
traditionala va reveni pietonilor, urmand ca pentru caile vehiculare importante sa se gaseasca alte
solutii spatiale, altii considera daunatoare pentru fenomenul urban asemenea abordari, prin
distrugerea unitatii si continuitatii sale.
Reteaua stradala schema stradala TRAMA STRADALA
Totalitatea cailor de circulatie vehiculara (magistrale, locale, etc.) formeaza trama sau
reteaua stradala. Aceasta, asemanatoare unui sistem circulator biologic (frunza, arterial)
trasee majore trasee de importanta secundara capilare
- relatia dintre lungime, latime si importanta unei cai de circulatie importanta
Schema stradala rezulta din mentinerea elementelor majore si eliminarea celor secundare.
Astfel rezulta o retea mai putin densa dar care determina organizarea orasului, impartirea lui in zone,
evidentierea conturului spre care converg mare parte din caile de circulatie.
- Schema stradala parte integranta din schema urbana care cuprinde toate elementele
importante ale orasului.
- Normal, peste schema stradala ar trebui suprapusa schema circulatiei pietonale,
desemnand cealalta modalitate importanta de deplasare frecvent neglijata - schema circulatiei
velo, a transportului in comun, etc.
Circulatia pietonala character specific nu e strict corelata cu circulatia vehiculara.
Schema stradala ca liant al functiunilor orasenesti joaca un rol important in personalizarea
planimetrica a oraselor. Se folosesc doua clasificari mai importante ale schemelor stradale: dupa
modul de formare si dupa forma (imagine).
Clasificarea d.p.d.v. al formarii include 3 categorii de scheme stradale:
- schemele de formare spontana, naturala
- schemele proiectate
- schemele mixte partial dezvoltate spontan, partial proiectate.
Azi cea mai mare parte scheme mixte unele dezvoltari planificate in perioada elenistica
(orasele hipodamice) si precapitalista (asezarile din America) se bazeaza pe o ordine care merge
pana la rigiditate, spre deosebire de schemele de formatie spontana, care, departe de a fi
dezordonate, dovedesc suplete si multa varietate.
Clasificarea d.p.d.v. al formei prezinta un mai mare interes pentru proiectanti
3 grupe majore: - schema de forma geometrica
- schema de forma libera
- schema mixta.
24
radiale
orase dezvoltate in teren relativ plat care permite dezvoltarea in toate directiile
cand situatia o impune (dezvoltarea in lungul unei vai sau a unui curs de apa) Volgograd
planul lui Miliatin?
o varianta particulara a schemei ortogonale varianta in cruce Brasilia urb Lucia Cota
rezulatata din conditii naturale dar si din conceptia subiectiva a autorului.
Schemele libere
prin respectarea datelor terenului mai putin conventionale si in acelasi timp mai
personalizate (Zelenograd, Sabente Guineea, East Kilbride), deosebindu-se de schemele
radial inelare si ortogonale, care ofera insa conditii mai bune de orientare
Schemele mixte
cele mai actuale nu numai datorita frecventei lor, dar mai ales datorita faptului ca
reprezinta o cale demijloc
scheme diferite pentru zona veche si cea noua, pentru zonele ocupate preponderent de
locuinte si cele destinate cldirilor si amenajarilor productive etc.
schemele mixte rezulta din combinarea celorlete tipuri ( Fot Lamy?, Bucuresti, Belgrad etc).
25
Evolutie:
inainte de functiunea de circulatie (vehiculara), piata si strada auavut alte functiuni in cursul evolutiei
istorice
nascute la intersectia drumurilor si apoi alaturi, pietele erau destinate
COMERTULUI,
ADUNARILOR,
PROMENADEI,
ROL DECORATIV,
FORMAU TRENA UNEI CLADIRI IMPORTANTE
la inceput, raspandirea uneia sau mai multor functiuni cu timpul, datorita cresterii oraselor si
complexitatii vietii urbane pietele s-au specializat pe anumite functiuni:
Piata de circulatie, a carei imagine existentiala este pe cale de transformare
Tendinta tipul de spatiu (piata) sa fie perpetuat, reluandu-si destiantia initiala
evolutia strazii nu poate fi separata de cea a pietei
in orientul antic, rolul unei importante axe religioase, in imperiul Roman (la Roma apar priemel incercari
de introducere a transportului colectiv in plan teritorial retea de drumuri cu caracter strategic mai
ales)
orasul medieval, cu tendinta sa spre autonomie, neglijeaza strada ca spatiu de circulatie
perioada baroca i-a explorat maiales caracteristicile compozitionale, creand noi axe ordonatoare
(pentru promenada, punerea in valoare a cladirilor)
azi, strada traditionala, declasta ca urmare a invaziei vehiculelor mecanice specificul circulatiei
mecanice nu impune pastrarea vechiului cadru arhitectural, din contra, ca si incazul pietii, frontul
traditional se rupe, se dezintegreaza, prospectul se mareste pana acolo incat strada, cale de circulatie,
nu mai e sesizata ca un spatiu conturat
Noduri si legaturi
intersectiile = noduri
partile dintre noduri = legaturi
Intr-o retea de circulatie, intersectiile pot fi asemanate unor noduri, iar partile dintre noduri, legaturi.
Nodurile pot lua forma unor pete de circulatie care au rolul de a selecta si repartiza vehiculele pe
directiile/semsurile dorite
Legaturile strazile caile de circulatie
Daca admitem doua retele separate de circulatie un sens pentru vehicule si cealalta pentru pietoni.
Contactul intre ele se poate realiza prin noduri in vecinatatea carora se plaseaza statiile de transport in comun
si o parte insemnata din parcaje.
Podul asigura, denivelat sau la nivel, traversarea cailor carosabile de catre pietoni
26
Compunerea strazilor
In cazul traficului redus sau mediu, spatiul stradal, e incadrat de elemente arhitecturale, astfel incat, privitorul
ilpercepe ca atare.
Traseul strazii
Proiectia in plan orizontal a unei strazi, a cursului ei in retea de relief sau alte accidente naturale
In istoria orasului exista perioade in care au dominat anumite tipuri de trasee (in evul mediu traseu jucat, in
baroc traseu geometrizat, azi traseul rectiliniu fluent).
usor de realizat, fata dificultati de trasare, pe distante mari conduce la monotonie; pentru evitarea
acesteia, se intervine asupra cadrului arhitectural si a profilelor transversale si longitudinale, astfel
incat, sa rezulte o tronsoniere a traseului
datorita celor aratate, fara a face o regula traseul drept, rectiliniu este utilizat mai ales in cazul
cailor principale de circulatie (artere, magistrale, bulevarde)
traseul rectiliniu formeaza, dua caz, importante axe de compozitie (eventualde simetrie) sioferaa
posibilitati optime pentru capete de perspective, nete
determiant de caracteristicile terenului (relief, cursuri, oglinzi de apa) sau de dorinta de variatie a
proiectatului
prezinta unele dificultai pentru circulatie impune o viteza mai redusa decat traseul rectiliniu
cadrul arhitectural este aproape determinat, deoarece partea convexa afera conditii periferice
specifice de iluminare
Traseul sinuos
din gruparea alternata a unor tronsoane curbe si mici, raza minima de curbura fiind cuprinsa intre
300 500 m la olatime a strazii de peste 30m.
Traseul frant
din analiza exemplelor reusite la care se adauga conditiile circulatiei de ari (distanta intre intersectii,
intre statiile de transport in comun), reiese ca o lungime acceptabila este de 500 700 m la o
lungime totala a traseului de 2000-3000 m.
ca si la traseul curbiliniu sau sinuos, punctele de racord marcheaza amenajari deosebite atat
pentru a marca separarea tronsoanelor cat sipentru a profita de deschiderile de perspectiva.
27
Orientarea traseului aspect valabil mai ales la traseele drepte si frante, simai ales pentru tronsoanele de
capat
orientarea N S confera caii de circulatie lumina aproape tot parcursul zilei, fara ca soarele sa
deranjeze participantii la trafic
si o orientarea favorabila a rotirilot in cazul locuintelor riverane
orientarea E V acceptabila pentru unele efecte speciale precum rasaritul sau apusul soarelui. In
general zonele orientatea cartre nord sunt mai reci si mai umede, trotuarul se usuca mai greu dupa
ploaie, ofera conditii neprielnice pentru expunerea marfurilor, genereaza probleme legate de punerea
invaloare a cladirii
Compunerea orasului considerand calea de circulatie ca o unitate de sine statatoare, traseul va avea un
inceput, o deschidere, dupa care utilizeaza dezvoltarea traseului si inchidera la capat.
Este normal ca cele trei parti componente ale traseului sa aiba o anumita tratarea, cai (oriozntale) de
circulatie, mobilier urbam si plantare corespunzatoare.
Profilele longitudinale curbe cele mai frecvente rezultand din asocierea cailor de circulatie in relieful rareori
plat pe distante mari.
Studiul profilului longitudinal in corelare cu elementele de capat, eventual si cele dispuse inlungul traseului,
unghiul sub care acestea sa vad si dimensionarea lor corecta cu lungimea traseului si inclinarea profilului
longitudinal (soseaua Kiseloff cu Casa Scanteii).
In functie de distanta de perceptie, de tratarea cadrului riveran, se poate determina marimea, forma si textura
elementului de capat. Raportul dintre inaltimea elementelor de capat si profilul longitudinal variaza de regula
intre 1/l si 1/10.
Profilul transversal
definitie: sectiunea prin calea de circulatie perpendiculara peprofilul longitudinal contine partea
orizontala de circulatie si partea verticala de circulatie construita sau plantata si care o invadeaza pe
prima.
In profilul transversal partea de circulatie cuprinde suprafata carosabila flancata de trotuare.
In unele proeicte (Toulouse la Mirail) carosabilul se separa de pietonal
in compunerea partii orizontale pot intervenii fasii plantate pana la aliniament, gradini de fatada sau
oglinizi de apa
partea carosabila este dimensionata in functie de intensitatea traficului min 1 fir de 3 m (viteza redusa)
2x3 fire de 5,5 m (viteza mare)
s-a constatat ca largirea peste aceasta limita nu duce la marirea capacitatii de trafic.
In cazul existentei unor trasee de transport in comunn se iau in considerare si spatiile necesare acestora
(pentru tramvai 3 3,5 m, pentru autobuz 3,5 4 m).
profilul transversal poate fi simetric sau asimetric
simetria lui se reflecta in tratarea cadrului (a partii verticale) si a partii orizontale si rezulta din diferente
de trafic pe cele doua sensuri, functia difera de o parte si de alta a tronsonului, din orientarea acestuia.
Existenta unei zone industriale poate determina introducerea unei dublurilocale, ca aprcaje, ca si un
evident specific arhitectural spre deosebire de cealata parte ocupata de locuinte, ce va bbeneficia
de un alt cadru specific programului.
In celalalt cazuri, profilul transversal poate fi tratat simetric incepand ca parte orizontala (cale flancata
de trotuare cu doua cai separate prin banda verde, cu o cale principala si doua dublate?)
28
Profilul Longitudinal
Definiie: proiecia n planul vertical al axului (liniei roii) a cii de circulaie.
- trebuie considerat n direct corelare cu traseul i profilul transversal al stryii.
Studierea lui necesar : -pentru aprecierea confortului circulaiei
considerente compoziionale.
Profilul longitudinal poate exista n trei variante:
- profilul rectiliniu.
- Profilul corbiliniu sau frnt.
- Profil mixt(rezultat prin mbinaea unor tronsoane diferite.)
Profile rectilinii:
-orizontale
-nclinate - ascendente
-descendente
(dup sensul del mai important de circulaie)
Profilul orizontal: - respectnd legea ______ fluena-cel mai adecvat circulaiei.
- nu ofer posibiliti de valorificare compoziional.
- nu impune manevre suplimentare n conducerea vehiculelor.
- asigur o vizibilitate convenabil
- pe distane lungi devine monoton
*evitarea monotoniei (mai ales cnd ui traseul este
rectiliniu) posibil printr-o anume organizare a
cadrului arhitectural i a profilului transversal.
Profilul longitudinal nclinat
- trebuie s se ncadreze ntre anumite limite de pant pentru a nu controveni condiiilor
de circulaie.
- ci de circulaie important- 3%-5%
- ci de circulaie secundar 10%(se iau n considerare i materialele pe care
ruleaz vehiculele)
- profilul longitudinal ascendent- preferabil dpdv compoziional- ofer perspective bune
ctre piesele de arhitectur important amplasat pe cote superioare.
Profilele longitudinale curbe sau frnte: - concave
-convexe
- profilele concave:- asigur o bun vizibilitate, cuprinderea ntregului spaiu, chiar de la acces,
posibiliti de punere n valori a unor obiecte de arhitectur sau piese decorative (Amplasamentelle lor- de
regul la extremiti, n punctele mai nalte )
- n cazul concovitii realizate din tronsoane, punctele de racord pot fi de
asemenea folosite pentru localizarea unor piese de mobilier urban (Champs Elises, spring Bigo Vlicano(?))
- profilul convex corespunde mai greu circulaiei mai ales datorit vizibilitii sczute,
defecionare.
- pe tronsonul ascendent privirea scap n gol, iar la pante mari unele cldiri se percep parial
- puntul de cot maxim- ideal pentru o categorie de piese decorative (obeliscuri, columna),
dar__________________________________
Axului poate deruta conductorii de vehicule.
*profilele longitudinale curbe cele mai frecvente, rezultnd din nscrierea cilor de circulaie n relieful
____ plat pe distane mari.
Studiul profilului longitudinal-n valoare cu elementele de capt, eventual i cu cele dispuse n lungul
traseului. Unghiul sub care acestea se vd i dimensiunea lor- corelate cu lungimea traseului i nchinarea
profilului longitudinal (B. Sue Aviatorilo cu Monumentul Ersilr Aerului)( oseua Kiseleff cu Casa Scnteii)
29
Funcie de distana de percepie, orientare i tratarea cadrului _____ se poate determina mrimea,
forma i textura elementului de capt. Raportul dintre nlimea elementului de capt i profilul longitudinal
variaz de regul ntre 1/2 - 1/10.
Profilul transversal
Definiie: Seciunea prin calea de circulaie perpendicular pe profilul longitudinal (linia roie). Conine
partea(orizontal) de circulaie i partea(vertical) construit sau plantat care o incadreaza pe prima.
n profilul tradiional partea de circulaie cuprinde suprafaa carosabil flancat pe trotuare .
n unele proiecte(Tuolouse la Mirail) carosabilul se separ de pietonal.
n compunerea prii orizontale pot interveni fii plantatem ____ de aliniament, grdinile de
faad sau, n cazul pomii de aliniament, oglinzile de ap.
Partea carosabil-dimensionat n funcie de intensitatea traficului min, 1 fir de 3 m (vitez redus) 2x3 fire
a 3,5 m (vitez mare). S-a constatat c lrgirea peste aceast limit nu duce la mrirea capacitii de trafic.
n cazul existenei unor trasee se transport n comun se iau n considerare spaiile necesare
acestora(pentru tramvai 3- 3,50 m, pentru autobuz 3,50-4,00m)
Profilul transversal poate fi simetric sau asimetric
Asimetria lui se reflect n tratarea cadrului(a prii verticale) i a prii oriyontale i rezult din diferene
de trafic pe cele dou sensuri, din existena unor zone cu funcie diferit de o parte i de alta a traseului din
orientarea acestuia.
ca
Existena zone industriale poate determina introducerea unei dubluri locale,
parcaje, ca i un evident specific arhitectural spre deosebire i cealalt
parte ocupat de
locuine se va beneficia de un alt cadru, specific
programului.
n celelalte cazuri- profilul transversal poate fi tratat simetric _____ cu partea orizontal(cale flancat de
trotuare, cu dou ci separate prin band verde, cu o cale principal i dou dubluri etc.)i _____ la partea
vertical (plantat sau_____ )
30