Constantin Trandafir

t6!/1'53
fj6

Cb'NSTANTIN TRANDAFIR

Adevdrnt, despre Bacovia s-a scris mult. in special du~ al

doilea rlizboi mondial. Bazele exegezei au fost puse, insA., mai
inainte. Sintezele, monografiile, studiile, eseuri le, receptarea in
general, s-au imboga,\it odatA cu accesul masi.., a1 poeziei in sfera
lecturii. EI. yorba unora, un marginalizat a devenit un biruitor. A
trnit ~i a exprimat un ,.s~it continuu" , dar Nichita Stdncscu visa
la un studiu intitulat Bacovia invingdtonll. tn planul crea~ie i . de

searn.I. Caci crea~a, c bioc ~ti ut. supravictu i e~le :fi-~i

transform! creatoruJ in invin ~tor. Bacovia. cum yom vedca,
corespunde perfect o rizontuJui nostru de ~eptare. Sun! scmnc eli
tol in GaJaxia Bacovia ne reg!isim ~i in timpul care vine. De accea

DINAMICA RECEPTARII

bu~

..DosaruI" Bacovia

r.\mane descrns.

NOld. Citltcle din opera lui Bacovia sun! preluate din edi\ia G.
Bacovia, Opere, .$criitori Rom!ni", Editura Minerva. B~.
1978, prefa~d.., note bibliografice de M ihail Petroveanu. text
stabilit, variante de Cornelia Bote:z.

o trecere in revistll. - mevitabi l sumara - a reaqiilo r crilici i in

lcg:11ud cu poezia lui Bacovia nu-i deloc supcrOuA, pentru ca,
negrc~ it . dinamica receptMii confinna dinamica valorii ~i, in ultimA
instant!. cxprim:1 hol!inlt modemitatea. Avand de-a face cu 0 mare
poezie, e nonnal ea ea 51 provoace Btitudmi diverse, iar din
dialectica acestor opinu sa rezulte adev:1ratul chip. complex ~i
profund, a l bacovianismului . Neindoielnic, ni se impune 0 opera
plurivalenta in rotunjimea ej indestruclibila, in monotonia ei
fundamentalll Acul barometrului critic a oscilal in func~ie de
contrariile specifice aC~1ci complexit!l\i escnlialc; ..monocord".
,.reverberant", ,,senum", _convenlional", .simulant" ( .manicrist",
,..artificial"), ,.rudimental''', .rafinat", "scnt'imentat'. "nntiscntimen
tal", ,,eminescian", "macedonslcian", ,.c1asicizant", ,,simbolist", "de
cadent", ..expresionist", ..existentialist" etc. Este. intr-adcvar, de
identificat in poeziB lui Bacovia 0 sintezA de smceritate ~i anificiu,
de spontaneitate ~i fil~, 0 regie a .scenariilor", Men franchetca.,.
in ordinc estetidl, 51 iasa vat!lmata cu ccva. ApelW la mai multe
conventii, dar iscind ~i 0 naturaJete incomparabil:1, Bacavia se
situeaz:1 in categaria poelilor modemi care resuscitii deopotrivl!i
simplitatea originad ~i memoria livrescli a faptului de delibernre
artiSlica.
Oar 51 recapitulllm pcnlru a vedca cum se pronWlta. exegeza,
respeclfuld oarecum a online cronologic:1, pcntru a obscrva evalu\ia
trascului receptArii, reiternrile , constantcle, modificArile inregistrate
in timp.
~ac~onski ~i gruparea de la LjterafOntl iI intimpi.nli cu
entuzlasm .
I. MacedonsJci Ii face dedan\ii de arOC1iW"IC fi eons.idenlJC:: .~hi cit de mull Ie
iubesc i~ ~icsc micile tale poezii. dar care sunt tnsa man poemc;". Enna;iUfn
care ....a culmin.1 cu raimoasa cpigraml din 19 16'
Poc:te, -acum, pc fiunle
Por1i rnindn: nori de l.!Iur.
CAei singu:r. pin! &$lUi,
Om PluMb fkut~ aur.
..Epigrama mi-a Bcul-() la B~I, Tn bemla Jubilf!U1lf. In 1916. tndali
dup.l. aparilia \"OlumuJui Plumb", m1nurisq:1C Bacovill Intr-un U.lefVlU dat lui
Vuilc Netea, in Y,..,meo. IIf 701, &nu l XV, 1943.

,i

10

CONSTANTIN TRANDAPUt

Pontifu1 iI numqle "print aJ poeziei", la aparilia volumului

Plumb, in 1916. iI considerti simQolist .,sUpeljOf lui "-~rIOJif\e;" .. ..bizar
ca Mallf1!le" (sid), .str!lucit poet de exceptie in literalUra
romana." . Nu la fe l de inclintat se aratA O vid Densusianu. Pentru
el. Plumbu/lui Bacovia S-at aOa intr-un cere al verust~ii. In plus,
redundan\, ariunie. Wl\or involuntar, simplificari. ineficacitatc. tn
orice caz.. un debut ratar. Mai comprehenslv este Ion Vinea. intr-un
comentariu cu accente (lOtlizante despre spapul ~i atmosfera
bacoV'ian.!i: tavernA, parcuri, ploi, toamna, amurg, II1stcli, d~rere

(,.nemotivata" !). infr.mgere .renun{a.rea bruscA' la

co~tiinIA'

!?i

Felix Aderca., in ace l~i an, 1916, remarca .monocromia" acestei

poezii, "persisten\3 intr~ c uJoare", cum spune ~i Bacovia.
prccwn $i sentimentul dureros a1 mortii, ~i caracteruJ monocord aJ
discursului. Felix Aderca merge mai departe $i identificA un substral
ex.istenliui: ,,De filosofie nu poole fi vorba deocamdat1. dupll cum
pe 0 sin~ coardA nu se poole executa 0 simfonie ... P~tul e to~i
aproape de fwldamentele vielii, clMite pe moarte' . Tn 192 1,
Adcrca e pc deplio edifieat ea "Bacovia e un poet extraordinar de
mare ~i nOll in literarura romfinA". ~i moriveazA aceasta icrarhi2are:
densitatea expresiei, noutatea viziunii autumna1e ~i phunburii ea
stare de spirit, arderea mocnitl ca intr-un autodafe, 0 sensibilitate

"cop'lqit!

~ cople~itoare".

tn~ de la primele cuvinte in leglUurn cu volumul Plumb. s-a

bagat de seam! ~ s-a pus in eviden\<'i ..caracteru1 straniu, original

~ i patrunzato... a1 poez.iei lui Bacovia. Pentru N. Davidescu,
sinecritatea este /a calite maitress~ II acestei poezii, dar in emisia
,JTlonocorda" sunt concentratc .JTli~ elemcntare ale vietu impul
siv manifestate pcin deosebitclc strig!te de durere". Nu se cauUl nici
un efect literar (plrerea aceasta ~i-o va schimba N. Davidescu).
poetuJ noteazli donr scwt, p recis. eu nervii incordali, impresiile.
Sinceritatea constituic insu.,i sccretul originalit'1lii poetului, care niei
I. F"tJcJiQ , an . I , 1916, nt.7, I ianuarie, p. 7.

2 "1M,U fl0u4, marrie 1916.

3 ,1., Plumb, ecru] apasA pel) $i e;os ,i e murdar ca WI tavan de taveml. Pam/ri,

plo i, dutni nemotivate. Toemnl. 1mw-gu1 cm~iu a lkvenil sezon (_.) Volumul

PIIlInb e Ban din not3{lWU $I erlmpeic dczolate. SWIne de via\.! sanaJoasA ca nipe

liJmurii plnzc pu1n'de de conille ~. ~i tristqea vagi. dc: geoerall, e pc

aliI de insinuami, de qatwL UDeOri cnavarea surdi sc: continuJ ca un fir de

api ...btcnnl. (...) Tocul ajuni C: .. 0 Tnfiln~ deplin1, Ia un gIIpll de: cuvinle,

flra rosl, la 0 rmun~ bruxt de c:onpiin~ ..." (Ton Vinea, _ PIumb ~ tk G 8QCOlIkJ ,

in C'ronko, Bueurqti. an. II, nr. 57. 13 mattie 1916).

.

4. ~i mai dep.rte; ,..Baeovia are ekmenfUi cturero. aJ moqei fi.in\lnd ca 0 coIoan1.

In aanju. E alaruri, nwnai la deli pafi. de: cea mai ~ poezjo:" (" Plumb - Ik G.

8oa:MQ. in NOtIlI
rom4l14. martic:, 1916. Rl!pUblical in o",tnlNpi crill,

,i

roMs,,,

BUCI.II"qli. Editun Mmerva. 1983).

p()EZlA LUI BACOVlA

II

nu se g~~ sA fie original 'ii de aceca scapi de picalU!

banali~tii . Rcveniml," mar 'pe Iarg, in 1924, asupra poeziei lui
Bacovia, N. Davidescu deslu~te $i alte insU!iiri ale acesteia, care
o difcrentiazll in context ~i -i creeaz!l. ,,noutalea unica": .spontanei
tate neobiVluitit", un .,cadru cu desa.v~ire specific", capacitalea
"vrAjiloreasc!" de a pUI.smui simboluri din eel rnai simplu material
poetic. de a transfigura .annonia clarn a in!flecrualismului" (sic!).
dar $i erisp1\ri\e ,.senzatiilor supmmchcate' . Inteligentul $i sensi
bilul B. Fundoianu it trece pc B acovia printre in.i\iatorii revolu\iei
liricii roman~ti in secolul aJ XX-lea. Atmosfem ~i starea poetic!\
bacovianA sunt descrise cu special! piunmdere. AutoruJui Plumbu
lui, ca $i ..personajelc" salc. sufer! dc ,.acornatopsic" (vedc .,numai
violet"). ame! .,scheleric" $i, totodata, morbid: .,Sim,i hoituriJe
putrezite prin $3l1turi $i presim~ vid, cu infiomre. fennentat"i3
mol1ii". Bacovia g!.see sensurilc existenlei ,,.wind peste Iimbaj 'ii
notind pero!ptiile mecanic". Ne allAm in f~ unui poet
mono tonici, agoniei ~ i al discursu1 ui parca incoerent $i flirli sens .
lntelVine in discu\ic .,i un prozalor, Cezar Petrescu. punand ciitevn
acccnte denmc de retinul. Acesta aI1: convingerea ca. se a fli in fa~
unui "poet de marc ~i discret talent" . ..un poet de atmosfer;1", ,.a1
deznadejdilor provinciale", asemAnator cu Veria.ine, dar cu 0 chu-a
identitate propric, a carui poezie est/! deopotrivl ,,modema ~i

,1

I . N. o.videscu, G. /Jocqv;Q .. Plumb H, In Aspk # dirc:qi/likrOn, I, BIICUI"Cfti,

Edltun .. v~ Romlnc:ucIM, 192 1.
2. "Towl, in -=eastI poc:zie, care: n~ impnunutt., ca mij\oc: de expri ~
eJementcle conc::me p dispuate aJc celei mai Ilidieoc: ~ii, este de f"apt purt
absttKlie. imaginarl. creap.c: Sbltuari a unei intense viqJ. o=:bnk". tn continuare:
"Poezia ~ deS.t.virllLi in 5pe\1, atlnge rareori perl"ectiunea rormal.l a poe:citl
c::lasice. Ea se pte2ind. de obic::c:i CU IOate ~vaJelile, st4npciik. eo1wik, absurdilili le
inerc:nte ncdcsIvArtirii lum ii de 5ClTlatiC din can: purc::edc :P JP"l ~ Iinde.
Armonia c::Iarit a intelectualismului (I), B.urill din armoniouc: linii Iar&i. mlnuite
de 0 voin\! de di!Ciplinti sprc 0 binc hotltita fmaJitate, race Ioc: JlJturilor criJpll.IC,
scunelor notuIe de detalii iwlate, lipete lor tnttet!iate de lU&hi ~ ale senupilor
supnincAml te, pe p lan ul obosil a1 nervilor. forma. prin ac::euta, nu BIce dedc sa
Ie ~ mai bine fondului, mlrind c::aracferuJ de sinc::criUlIc: anistic::a a poeziei
lui Bac::ovia'. (kpecl(' II dir(ti 1iter(Jn, II, Bucutetti, Edillln "Viallo Rom1neuca",
192., Pocill d-lui BocollkJ).
3. " Citeodaltl ins.! vorbck n-au nic; un stnS ~ n-au nid In\C1eic:Je. C\Jvintcle
CUIJ ~ (X)II.tur ~ flrA COflPiinlA - ti scapi Tnlelesuri multe, liindd n.....u nici unuJ,
fi scapt un lnteles dutm:Js ca sc:min\C1e c::azuee potted din mo.r1c:a fiuc::tu..lw". ~i
lncI: ,.Bac::ovia serle flrt de prisos.. .ticl Brt 1itc:nturt. ldeile Ie uociazJ dupI un
plan aJ kIr; lipsa de aten~ Ie VI"CI confimt. Bac::oviI Inc::c:I:cul de a fi stIpin po:
aine, pc ceo:a c::e simile P o:oea c::e saie". PatdI s-c situ. pc sine: lntT~ SlUe
irnpondcnbU..i ~ preleult (G. BDeovkl, in ~W!pQ. 13 mai 1921,lafi. RepubIic::aI
In lmaguli # C/b1I', Edtwra Minerva. ~. 1980).

12

CONSTAN11N TRANOAFlR

rorruineasca.J. ~i Adnan Maniu g!se$te d ncutmea poeziei lUI

Bacavia sUi in sinceritatca ei absolutJ. ~j in monotoRia ei ...
polivalentA...Poet al poetilo(' este numit Bacovia. "purtAlor de
tWbW'lltoan: tainc". a carui poezie se caracterizeazli prin ..patetism",
sinceritate, rafinamenl, prin capacitatC8 de a exprima profunzimi
,In cuvinte cat de putinc", de a crea un acord unic "tnlnspus pc
diferite octave..2,

DuJXI cum sc vede. cei care s-au aplcea! primii asupra poeziei
lui Bacavia sunt ei i~it>i, intai de toole, poeti- prozatori (excep
tiindu-I pc Aderca), ins.. ell aplccarea, specific modcrnl. spre
aUloreflec\ie ~i ref1ec~e privitoare la aeNI creator. Critica profesio
nista. nu-~i spune cuvar\luJ pan' in 1922, cand E. Lovinescu se
pronun\oli. in s~it. despre Bacavia. Dar., 53 nu uitAm, aceasta criticl
"de specialitate" el'3. slab reprezentnlA in primele dou.1 decemi ale
secolu1ui at XX-lea: Gherea nu mai scria, G. fhr.1.ileanu, eel rnai
reputat, nu 3VCa, cum se zice, o~ pe.ntru 0 astfel de poezic. niei
narie Chendi. nki N. lorga. ruci Bogdan-Duic!. tOli refractari
innoirilor poetice cOnlempomne; Mihail Dragomirescu se indelcl
nieea aproape exclusiv cu ~n\8 IiteratuJij.. ~i eu "estetica
integrala.... o. Caracostca nu se tntereseazA special de critica in act.
Paul Zarifopol era in Germania ~ eAnd se intoarce in 1ttd. scrie
eseistic.! vioaie. sc: ocup;l cu preca.dere de seriitori str!ini. Ion
TrivaJe moore chiar in anul apariliei Plumbului.
Prin unnare, primuJ euviml eu rnai mare greutatc in etta ce
priv~e . bacovianismul
iI are, in aceasta. faza tranzilorie, E.
lovinescu (pc eare primul monograf al lui Bacovia. Mihail
Petroveanu, it amintqte door in treaca.t). Pentru criticul de la
Sburt'ltorul situalia pare darn, fhm a incerca 0 ierarh.i7.art valorie!
a poez.iei bacoviene: Baeovia "de n-a creat p;>ezia de atmosferA, 3
intrebuin\8t-() cu inUUurarea atat de eompleUI. a oricArui artifieiu
poetic tneat s-a confundat eu ca" . Simbolismul "elementat" al
acestei poczii at consta dintr-o ci~tezie imobila.....,profWld
animalica.... Bn\ urmA de splntualitate . Desigur, teza este eronatA
h

I. ..Poe-04la lui BacoVIa c modema fI romincasca prin atmosfera. NICiodati

tnste\e:J ~Ior provindale ell m~ ploi de loamnA, ell dczo1area petSajClor fi
cu sooontalca ipCClr~ a wbdor tom1oqtL nu $I'" ga.sic un acccnl mai tragic"
rm GdNIiretl, anullll, nr. 5, 1923).
2. ..Aceasu cane (PlUMb, D. m.) to ceIc pptczccl de pIl&1l1l, a ~ 0 poczie
noul. fitmintal.l din pcnonaIllale 1'1 din de:madc)de,.lipsit1 de zaura oriCl\rci ambl\1I
p detertOCiunl". $i dc:spfe cadcn~ vusuriloc ..kganan:a specifIC baoovianJ are
striden\ll aripilor de plumb to can; se nlpu$tqle vlnruJ ~ pc:SIe (are innegrqtc
sifli'rillllea (in Ml$C41"f!fJ III~, anul U, nr. 36-37, 1925).
3. E. Lovinetcu: G &Jcovi,g, flI eritia. VII, ~. Edllun AI"IOOfa, 1921.
N

13

pOEZlA LU I BACOVlA
~j,

yom vedea, 0 vor combale ma.i loti exegelii bacovieni care vor
ba cruar ~i E. lovinescu se .,revizuj~" ~ial. De$:i
n-8 crent poezia de atmosfera, Bacovia a dus-o la ultimele
consccinle. fhiI. sA producA ,,0 muzicA". accasta fiind redusA 13
"cAteva note de sumb~ simplicitate", Cu toate acestca, ,,0 astfel de
dispozi\ie sufleteasc<i e prin esen\A muzieal~ i s-ar pulea t!igadui
realitatea primara; 10
salutam poote
wntai IicArire de
COMfjin,d (5. m,) a materiei ce se insuflele~te" . At exista, deci. W1
instinct artistic ,i mai puPIl 0 co~tiinlA artisticli. tn 1928, critieul
concede eli e)Ust!i 0 atmosfern bacovian.!!. care define~te ins~i
bacovianismu1: ,,0 atmos fe~ de eopl~itoarc dezolare. de toamtll
cu ploi putrede, eu arbon cangrenali, limitat!i inu-un peisagiu de
mahala de o~ provincial. intre cimitir ~i abator, co cllsu\eJe
scufundate in noroaie eteme. cu grtidina publicll m~ill1. cu
melancolia calerincilor ~ bucurla panoramelor. in care (princese
ofteaz! mecanie in racle de sticHb); ~i in aceast.!i atmosfer.i. de plumb,
o stare sufleteascA identic!: 0 abrutizare de alcool, 0 deplina.
~aniru:e suf1ct~ prin obsesia mol\ii ~i a neantului. W1 vag
sentunentabsm lxulal ... .
Abia dupa luarea de cuvaru a lui E. Lovi.neseu, incepand cu
anu1 J922. Bacovia intra. in co~in~ litel<lli. in mi~area pro
priU-ZIs! a roocii, prin a beia genera~e postmaiorescian4 ~i prin
alte concieie critice. Mai mull decat atat, apar noi ..argumente"
bacoviene, volumele Sciinlei golbene (1926). Cu \<'Oi ( 1930),
ComedH in fond (1936). Stanle burgheu (J 946). Dc:$i poetul s-a
exprimat deplin in primuJ volum, oricum per.;pectiva se lArge~te ~i
se adance~e. Astfel, Perpessicius, scriind despre Sciintei go/bene,
se refctii 1a toatll poezia lill Bacovia de panli atunci. tn afam de
simplitatea .,horalianl1" , p recurn ~i de .acel suras de prim!vara
furat4", autoruJ Menlillnilor entice intui~te esenta bacovianismului
~ cum s-a relewt ea inca din Plumb, anume realizarea de mare
subtilitate artistic1 ~i imaginea unui poel damnat, al ..dezn!dejdilor

urrna.

ea

cot

I. E. l...cvifIC:!CU, Bacovla, in Critic~. lX, Bucureil'i, 1923. Rcprodw. Tn Scrl~rl I,

81.lCUtqti, Editura Minerva. 1969..Nicaieri DU !Ie pone nW lulbwltoue problema
"J)Oerici de atmo:Srerb ca ... Bacova Cclc doua note stndmk ale ~Iui de
pc cad, hi mijlocul uoei ~ sinistre de loamnl, ~ CU $Ig~~ 0
aanosferb. DU f~ ~ 0 muzid.. (...) A1m05fen lese din ilml18na
aenatulor, a ~ilor, a expceski poctioc Ji din ~irea lor monoronA; obtc:si.a
<II ehiar tmpresia UDCI in1al$ltA{i ti PWfurWlIli. Ia care SPlOlCic mobile nu ajung.
Poetia SCI m.:Iuce, astfd. nu nwnai Ia un nlhili$m in1electual.. cI ti UlluJ eI1C(1C; cum
CIno\Iunea el rudimentart ~ Diei 0 IcgllUrl ell ana pnvh.a ca l.1li artl(ICIU, cu.ttu.I

h.covian ~

I1UU muh 0 ~ impom.... \lDei IrtmllUn satume de eI1cusm.

PnII jocuJ tuoos:ul al dczausruIui ce hnptnge pc ~ spre pnnuliviSm".
2.. E. Lovinescu. G. BocoviD, in IstoriD /i/WQrurd r(}"f4~ (Oft_POlY""! II ,
voI"(ID por-id I,rlu, Bueure:Jri. EdifUn AOOOfa, 1928.

14

amare", a unui .mucenic a l propriuJui sau destin implacabil" l.

Simplitatea, discl'e\ia. senzatia de ,.geologie misterioasA" ..dau
mAsura acestui mare artist, 1a care fuziunea dintre vibratie su
fleteascA ~i e"presie e absolutA". ~ i cnticul exemplificli din be l~ug
densitatea, simplitatea (naturale~ea) , sarcasmuJ, rezonantele aceslor
vernuri incrustale pard in piatra, Cll dalta. tn interprctarea lui
Perpessicius, ~i a doua culegere, Scaflfei galbene, conIine, in
continuitatea valoridi a celor din Plumb, poczie de confidcnte
dramatice. de ..dezn3dejdi aurumnale", de "intim1l. esen~a muzical!,
ce se impWle suflcrului de tirania melodiiJor simple", c:f dezolante
ecouri provinc ia1e, cu acorduri c1egiace de .hannonidl' . La randul
s!u.. $erban Cioculcscu realiuntii 0 privire de ansamblu 3SUpra
liricii bacovieoe. Cll prilejul apatitici volumului de poe:zii in 1934,
care include cele trc:i c ulegeri aparute anterior. Sublilul critic
apmciazA originalitatea vemuilor din Plumb. care aduc ,,0 nota
now" in poezia rom3neasc!. ,,0 noUi elemental'!, de dezagregare
suflete3SCA, ~ descompunere. imp us1 simplu., f~te, cu caracter
de fatalitate' , E. observa criricul. 0 poezie monocorda, M
tigurape deosebiUi. irnpunindu-se doar repeti\ia, obsedant!., capaci.
tatea de materializare iqiUi din comun ~i de a crea senz.ati,a
regresiunii ,,spre originile confuze ale viC1ii", Poczia a.ceasta ~i
concentreazA atentia asupra unui obiect ~ se revolt!., in aparen\1
monotoD, impotriva autornatismului sufletesc, Poet "elementar", al
,.subco~cntuJ ui", aJ ,,impresiiior organice", cu 0 excep(ionalA
putere de sugestie, Bacovia, crede ~ Cioculescu, n-ar fi in
stare sa h<lnsgreseze demlldejdea provincial!.
smulga univer
sului, din alternants periodiell a anotimpuriJor, sensul final al
minfii", ~i to~i. prin divinatie, prin fo!,\<\ obscurl a rostirij, Bacovia
a creat 0 mare poczie care a avut un efect contagios asupI3 multor

poe~ de dupa. primul r.1zboi mondial. De retinut ca ~n

Cioculescu aflml!' to~i...prezenta unui artist lucid". chiar de
,~ intelectualitatc in notarea unor stm..a1ii sau impresii poeticc" ,
E curios cum poez.ii ,Jipsite de compozi1ie" , Bra rn.ijloace plastice
deoscbite denoUi, tOI ~i, evidenta Mei ,
In strtlnsll leglltucl cu teza ,,sinceritalii" dcpline, se dec~azA
disputa intre ideea lipsei de artii $i cea a con$tiinlei estetice, care,
anticipand, se va intensifica paru'l. la a deveni laiunorivul ..bAUiliei
pentru Bacovia". Pc linie lovinescianl, cvident. ~i Vladimir Streinu
are convingerea - mult prea ferma. - cli (aclorol deliberat li~te
co desav~ ire <lin poezia bacovianll care se manifesUi ca simplu
,,act de adaptare, ea in ordinea vegetalli. sau, cel mai adcsea. ca in
fenomene de geolTOpism ale univcrsului inert", E drept cll punctuJ
de pomire se a11a: in cotIiin~, dar de aici lreCe in o rganic ~i
pAuunde, mai departe, in anorganic, in mineral. in sensul ..demiteni
spiritului $i at regresului moral", E un caz rae de "ocolire din instinct
a oricllrui artificiu de ajungere artistic!": ,Jubire, instinct. mn itate:
trepte care coboara pe Bacovia din sufletesc uman in fiziologia
animal!,
de aici. in traiuJ orb 01 materiei, aJ primordial.itApi
concrete' . Vladimir Stremu nU-$i schimbll opinia niei mai tfirziu,
dupll 28 de ani. El continua: s1:!. cread! ca poez.ta bacoviana: este " un
fel de cmanape biologiell, plasma care zv5cne$te scun $; diocolo
de ~ce formll de via~ organizatA. deci dincolo de cOR$tiin\8 de
sine' . ~i to~i. consirnte criticul, Bacovia "e~'te un poet unic in
literatura noa.strn ~i. dad. nu ne-ar fi teamA de zcnemeaua anoni.m!
a cititorului romin, am afinna ell este un poet unic chiar in cadre
mai largi decal acelea ale literaturii noastre", Este indiscutabil c!
a-i nega lui Bacovia coRfliin\8 creatoa.re, inseamna a-i nega
modemitatea, in ultim3 instan13, vaJoarca,
Controversa pe aceastA lemA, a ,.naivitalii" versus artefact
(,,aItificiu") inccpe s1i se ascuta adam cu PUIlCtuJ de vedcre
dllinescian <lin Is/oria Iiteraturii romane de fa origin; pan4 fn
prezent ( 1941), care va dobandi, in timp, ~-jg de cauzll, Marcie

.P':

..sa.

I. Perpessicius, G. V, BDCOvlD: .. Saintei golben~", In Mnl/iwrl criti~, sma I.

EdilWll Casa ~cJor, BucW'efli. 1928. Tn oonrinuare: .5ufcrin\:lllui Baoovia tnsl
nu se rcz.olvl niei In lamcntalii elcjiace. nki in sarirt vencmcntl. Intre pcisaje de
iamI sau moine. de I06mnIl ti lntrc primAveri rimidc. sc: Inchcagl 0 poezie de

IS

pOEZlA LUI BACOVlA

CONSTANTIN TRANDAflR

suspinc intime, de ooulii durcrouc " adde.....

2. Ibidem,

1, ~ Cioculc:U. G. BtJCOvID: POD.i1, in Adevdnt/, nr, 16, 28 aprilie 193-4,

reprodu, in hpet:J~ Irrice conremporane. Bucurqri, Casa ~leJor, 1942. ~i to(

aiei: .Poeme1e baeoviene. lCUI1e, starice, descriptive, fltt mij loace plastice

doosebile. open.u ilJuprI: poe(ilot pin obsesje. adicl de aeau 0 atmosfm sugestivl,

de: 0 putere ncobi$l'luill. BIIcovia clnta pc 0 coatdIr unicl un clntec limplu de ja}e,
a ~ui, _ inllemperiei, _ ~ provinciale, a mansmutuj prevcstitol'"
de mo-te. cInlcC mOlloc:onl. ~ de,compus artistic in note}e componenle, poale
00 rezista, dar care Nate ca .we. OJ 0 ooosrmtill pasivitale, isdr ItIri sunctqd
echivaknte",

t.

Il:ndnn, Nic.i rrW mull. rtici rnai

mare mtiestric de

putin. erilicul nu eUllOat ..,un poet OJ mai

fi in sunct, cu 0 pmI VOII ralusl, diu

transpurlere in cWoare

de _t4ta eficien\1 ca BacoviaM.

2, ~ Strcinu. G. &covio: " Plumb",In Pogfnl J~ criticd lilerarll, EdifUB

Fundatiilor. BUCUll:1ti, 1938. Un .strigM visttrar' ~ pottia lui o.coYia: ..Directia

c:oborilO8re catre primordialiwe Ie obIigl Ii tncalce limita n;1eri(w'I a ~

sun~ .."

,_
......

3. VenlflCDlill roman4 modentd, E. 1', L. ~i, 1966 Mai depcte, I t SlInIie

~pn fapnUui c! BIIcovia ... cinw demlla'ea spirirulul, declinuJ naruni ~
" rnta~ spre btologicul suferind in riunuri dezartkulalt, tvknhe ti demenwe.
care nu pc IIItcevJI doci! automali$mul unei v~ procOZCliflCle"M. ()ar In ~
COI\SWa chiar gcruul poerutui care, CD mijto.cele 1If#1 (_ ~i caku lale). a
PIItUI sa CfC'e7Je imprt:Sia uoei lumi &construi le.

CONSTANTIN TRANDAFIR

16

critic. pomind de 1a realilatea de rapt. dar ~i de la un impuls a l

conuadic~ici, enun~ arhicunoscuta fraz3 co valoare de postulat:
.poezia lui G. Bacovia a fost socotita., in chip curios, ca hpsil1 de
orice artificiu poetic, ca 0 poezie simpl4, flrn m~~g (E.
Lovinescu, A. Maniu), ~i loemai artificiul Ie ~tc ~i-I fonneaz1l.
in defmiti... valoarea" . Interesant e cA G. Calinescu i~ i dezice

propria-i afinnatie. din 1930, pri n care respinge ..cercetarca prin

is

zone teoretice a pocziei. ca

cazui lui G. Oacovia, poet inocent
de orice r~tii n\A artistic<1' . Dar imag,inca unui BaeDvia al
"conventicl" creatoore impune 0 now in\elegere a poctului. 'in
spirituJ propri u aJ poeziCI sale. DupA ce semnaleaza. modelele
(simbolismul. in general, T raian Demetrescu., Baudelaire, Roden
bach, Verlaine, JuJes Lafargue, Rollinat), G. CAlinescu c.ltammeazA
..poza" bacovianA (mdi 0 meo(hme care va face cariem; va fi 0
apriga. controvers! pe lema mimare-autenticitate)..poza", adicl
tocmai ceea ce reprezinl1 afi!Udinea sa., moduJ propriu de a crea.
cAei el, artistu/ (ars-artis: indema.nare, abilitate, talent) &covia este
..un ilustntlor aJ proprici sale lumi. un creator de contwuri ~i gesturi
proprii'''. ..poule", .simula{iile' fae pane din acest ,.scenariu". G.
ClJinescu n~te citeva din aceste .simulatii": poetul stii singur
in cavou, prin pare apar fantome ~i trece 0 pasire ..cu peoe aIbc,
pene negre"; plan$.e ~ i r3dc: !W'C8Stic. ride ...moos", ~e
singuratic prin pusUlle piClC, intd in casa iubitei ~i-i cere sa came
un mall funebru, se duce toamna in grMim ~i se intinde ca un
mort pc masa pMasil<'l etc. Alta .,pou" ~ de .retorica inloacsa....
de ,.sBnnarea pW la aparenta. anarhie a solemnit1lti-i.. ; simulaml
discon tinuit1llii~ a fi losotruii, a declaraliei absurdc cu aparmta de
p rofunditate... in tot cazul, poetul \'rea, cu m ultli ingenUJtate, sl1 fie
original chlar ~i prin desele schimtmi de moduri poetice.
lnilial, pc pozitia contestArii intentiei de transfigutare artistica
in poezia lui Bacovia se situeaza. ~i Pompiliu Constantinescu:
.,oezagregarea individualitli{ii umane sub aspectele cele mai vilale,
intre care iubirca dcline primu] loc, il constituie lema fundamenlall1.
JipsiUi. de rctorism patetic, flra cld!cini ideologice'j>rs..anizat1l numai
pe d ispozi~i fizioJogice ~ i asociatii macabre' . In tot cazul,
..organizarea" aceasta apare destu1 de ciudatA. Dar Pomp iJj~
Constantinescu revine asupra poezici bacoviene. intr-un text inedit
~i asupra afumatici sale. Mai inlAi, face 0 succmt1l ~ i O1gm descriere
a universului poetic bacovian : simbolismul C5enliaJ, tragismul,
,.minus-vitalitatea", peisajul sordid, solitudinea maniacal.\, oscilalia
I. O. CIlinc8CU, ISlorio f/lnvtw-i/ de 10 oripl pdlf4 ill prttent. Fwldatia pcnlru
Litennurt fI AJ1l, 8~, 1941, p. 627.
2. Idem. 1930, in U/~ E. P. L, Bucurqti, 1967. p. 4 11.
3. Pompihu COIWant1nacu. Opne ,I QUIorl, Editura AlICOfa, 8uc:urqti. 1928.
4. Idem, G. 8at:vw:l: .. Operr ~, In Scrieri, I, EPL. 8ucwqtI, 1967, JIP. 155-16).

POEZIA LUI BACOVIA

17

mire

luciditate ~ demeo\li, obses.ia erotid ~i thanatld. elc. Apoi

ajunge la concluzia,justA, eli toate acestca. oneal de sinlplu ~i chiar
stangaci ar fi exprimate .soot ~i semncle neindoioase alc lucidi~tii
lui artisticc". cA intr-adevAr co~in\3 wnanll sufen'I in poezia lui
Bacovia 0 pn'Ibu~itt in patologic, dar ,.numai 0 inlcligcnta artistica
o poate surprinde in in~i confuzele ei dezagrcg1iri" . Criticul se
angajeaz:'l. sA puna in e~dcn~. cu exemplificliri. tocmni ..procedeele
lucide ale scri itorulw" . Tudor Vianu, ca de obicd, echi librat ~i
exact, dccelea.z11 doull faze ale poeziei bacovicne: una in care poetul
.,npare mai cstet, rnai livresc, mai dependent de modelc" ~i alta in
care el "dorc.~ sli noteze SCIlZati01 sa nemijlocit1l, ingenull ~i
dureroas!". Construire ~i deconstruire. ar spune cercct!ltorul struc
turii liricii modeme, Hugo Friedrich. T. Vianu scric despre poezia
lui Bacovia tot eu ocazia edit!rii volumului Opere, in 1944, ca ~i
Pompiliu Constantinescu. Bacovia ar contraziee premisa flauber.
tianll eu privirc 101 anonimiz3rea autorului, a ipostaZei lui umane:
pc el iI gllsim in intregime in opera sa, care cstc "un documcnl
psihologie, de pozi\ie nefalsificata a ooui suflet ulceral, sucombfu1d
wb greutatca de a exista". ~i tOlu!ioi, poezia sa recurgc la ,.nlljloace
deliberate". Bacovia, contmu.ll T . Vianu, face parte din prima
promO(ie de simboli. prin colaborarea 13 reviSCcle maeedonsldenc.
Dar rnai cu seam! se ~..A de lalUm dccadenu ~i se las!
contaminat de poe.zia cminescianA., nu ins! in dicliune scntlmcnlalll.
Mai crede T. Vianu ca prima fm a poczici bacovicne e mult mai
legatti de livresc. e a unui poet .mai estet", mai dependent de
modele.
momentul genern.li2mii WlCi sin~ure irnpresii. Ichnica
bacovian! tmde cane individuali2area impreslilor ~i, in fine, ctitrc
notatia senzatici ncmijlocite, ingcnua ~i dure.-oasA: ..Tendinta de a
Zllgttlvi tablouri simctrice, construite, ra\ionaJizale, estc d~itA
acurn. ( ...) Forma se dezorganizeaza. in aceastli aspira\ic cli~
imediat, 3$3 incat nu 0 dat1l asistMll Ia fningerea ritmului...' .
Bacovia e un poet de notatie scripticll., can: simuleazA naivitate.ca.
penfro a sugera lipsa de artificiu in exprimarea emoliei directe. tn
fcluJ suprarealiilor. se praetica reproducerea vorbirii imeme,
imcdiatitatca sentirnentuJui. care inseamnJl respingcrea rigidita.tii

Dura

I. 1bJd~m...Dar onunde d. Baoovia c:ste lIn1ologic, inlchgenll Sf: artI5lJct c viditJ

fI proSj)C\i.mea
c ~ CllI ~ acum douI dcI;:Icnii. clod IpAruI in tina ~
w
modcm.l : .dar universul ~ menI, orici! de restriM I f rl, C$&C alii de ongmal,
pnn i~ singulantlltca IUI .w de pcnooal.ln expresic fI .tit de luad in mlellFJ~
lui 1UtISbCa, prin care~ surprindc ~ irdI an: IOalc atributdc valorUor
JII'lCc", ,Ja care: DC vorn adresa, ~ 1Otdcauna~. Exoelcml Ullaprcure, dIt
nu ,.puncrul cd maJ cvohw :ll inloe:lcgc:rii lui 8acovil in cnlJel Ul!Crbehd",
CUm alXIc Gheorahe Grigurcu. Aa:asa ii Ipir\inc lUI O. CIlIDCaCU fI dI..ar lui T

Vianu.

Tudor Vianu, Bocov.u j" N'/ie dejill;'..d , in I-1gun "formr " ' _ , Altura
Cua ~Iclor, Buctrrqli. 1946.

2.

18
fonnei. ttigMuirea artei literate
cea mai justA dintre tOOle.

CONSTANTIN lltANDAFlR
in~i . Explica~ia

nceasta pare a fi

tn 1939. Al. Piru PWlC in subsidiar altcmativa spontaneilcte I

scrierii literare, sugerand cA e3 se subin\cle~e daca este
eviden\iat simbolismullui Bacavia., ~ind ell aceastJ. ml~are Iiterarli
rtprezint1i 0 con.$tiinld noud, artistica, 0 transfonnare a liricii, care
inscanul;'i. pl1trunderea in cele mai misterioase aooncimi ale sufletu~
lui ~i ale spiritului, dtci, odat3 cu simbolismui, cele mai im4
preslonante muta\ii s-au produs in legliturn cu Idua repre;;entard.
Prin urmarc, tinArul crilic sc consacrn relatiei lui Bacovia eu
decadenlismul, in ~a mai mare mllSw! ell Rollinat. dar in ~Iigul
poetului nostru, fiindca. ceea ce 13. francez apace trivial" ~i
"cxpozitiv". cu singura ratiWle de a exprima thanatofilia, la poetul
roman CSlc esen\A muzicall1. Dar nu ncaplirat prin scufundare in
subcon~tient. pentru a se dcbarasa de logic!, ~ cum crede AI.
Piru: Expresie a unci simple naluciri, poezia desfllcutA de logtc:11,
incearcA ~ sugerczc vietuirca in afara evidentelor prin excluderea
obicctu1ui" . Am putea spune cli intervine in "coneen" 0 voce
OC8..$teptat de viguroasA. dacA ea n-ar fi r!rnas muM vreme
"inedltli". E vorba de Simion Stolnieu care, mai mult sau rnai PU\in
surprinz:ltor, it include pc: Bacovia in categoria poc\ilor "eu cane",
leltr-e, oli. rnai simplu; a poe\ilor culp. care implica. emar erudi\ia.
E cam mull spus, iar Simion Stolnicu se ref~ indeosebi la calit!itiJe
stilului ooeovian: conccntmre3 ma'(inU..lehnica expreslei eliplice",
patctismul bine dirijaL Apoi, poetul-eseist st1lruie nu atit asupra
,.rcgistrului intclectual", eftt asupra ,,registrului sentimental". ceca
ce pare 0 contrazicere. CAci, indiscutabil. Bacovia este un antisen
timcntal ~i aici i sc poatc atribui calificarea de ,.po~", awcll de
adaptarea unci atiNdini premeditate, cum ar fi demonismul baude
lairean . ..Poza" apar\ine de 0 ..esteticA", ..ca un tTuct artificial al
eului luptfind (<prin sine in contra ((golulub~. disperArii de a exista.
contra narurii in~lAtoarc". Poetul cautA efeele/e, provocalor, reg!
zeazil, masdfs artifici;, procedeazli ,,metod;c", ca inlr-o ars
combj"atoria .
1ntr-un substantial studiu din 1945. Ion Negoi\cscu pledeazll
pentru naturale\ea bacovian1\., care ar acopen pana la suprimare
m~te~gul: "Dadl la Mnllanne artificiosul lehnic i~i cree<lZll
motivele incAntArii, care sun! toemai un maniensm de virtuoz. In
Bocovia tehnica e roaba stllrilor emotive. copl~itoore in mizerin lo r
~tiin\8

AI. PIN, M . RcJlilftll $1 G. Buro..w. in Rl'j1l':Xe sf inl~/e. Edltun. Sensul

RomAoeso.:, CtaIoYIl. 1974. p. :!02.
2. Simian SIolmcu. art><:ai inedll. pubhca1 de Simloo Barbulescu in Almwwn..1
lilerof', 1982. pp. 17-20.

pOEZ.IA LUI BACOVIA

19

jalnica. de rntare ~ banaljtale. amI de depArute de zona elcrurilor

orchestrale maJlllnneene" . Tristelea bacoviantl line de dczordinea
existential1\., cstc ontologicli. De sceea e resorbilA p3n4 la impresia
de anulare. ~i, absenteazA concemplatia, bucuria poetului in accul
crealo r , ~ntru cA ".JlU ~i-a savural lehnica ~i n-a trait in misiunea
desAvaquii e.j". eu toate acestea, poeziei lui Bacovia, mnd
decorativll. ii corespunde imperios anificH decorative. Arc IOIW;ii (ca
orice poezie aUlenlica. s-ar pulea zice) 0 pudoare enigmalicli, un
Ulefabil ce emanli din zonele abscure. Lirismul bacovian, in
substanl3 lui .sentimenIaM", e imbibat de arome eminesciene. De
fapt, nu uitll sa. precizeze Ion Negoiteseu, e rnai degraba. 0 sarocie
semimenlalA, impinsa spre .....senilitate". Autenticitatea desAvaqitA
iniLltun'!. orlce artificiu, me~tc~ugul se dizolvli in naturale!e. ~i cu
tonic acestea., serle negro pe alb despre ,,ar1ificiilc literelor'~ .JocuJ
consoanelor ~i vocalelo"", despre ..tehnica aUlt de subtilA' . Con
fiuntarea spontaneitate I artificiu. autenlicitate I pozll COnlin~ sa.
fie nodul gordian aJ comentariilor bacoviene. uneori chiar la unul
~i aceJ~i exeget.

lmediat in perioada postbelicll, poc~ii conrinui'l sa. aiM intdietate

in admiratia fa~ de. poezia bacovianll
in actul de reconsidcrare
a ei: Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Ban~. A. E. Baconsky,
Petre Stoica; ~i vor continua COllSlantn Duzea, Ion Carnion, Radu
Omeci, Sl Aug. Doin~ Horia Zilieru, Nichila StAnescu, Victor
Felea, Actnan P1\.unescu. Ei. poetii, impun cultul bacovian, de cele
mal multe ori la modul simpatetic. ExcunuJ critic preia initiativa
cu 0 ingeniozitate temperatA ~i cu 0 specifica profunzime, di n
p.1cate, inlr-o prima fa.z.ll., cu multe sechele sociologizante.
Ion JVitner serle, in 1949. despre Universul poetic 01 III/ G.
Bocovio intr-o gril:l strident sociolo$icll. Nimic din ceen ce eSle
specific anei, in coordonatele ei speclfice, nu interesew. Tonali
latea sumbr.'l. a poeziei bacoviene estc efectul societatii crude ~i
nedreple. Cu aeeasta poez.ie. s-ar putca reconstitui istoria unor
~i tulburi, nicidccum structura legitim! a unui .,univers poetic".
Luica aceasta CSIC imaginea unei reaJita~ stricte. in care imaginaruJ
artistic nu ~ nici un rol. Unneaz.a. 0 serie dc cercetMl marcale de

*i

I. Ion N~llcseu, Por.,ia lui BQCQ\~. tn Rn'lSla Cwr:uIJII UIWIlr, nr. 6. 1945;
republica! in ScriJlori modD7f/. Edirura palIN Luen.!\d, 1966.
2. Ibidem . ..Nici unu1 din CUvinlC nu C IllLlti~ IICOf - Ias.I un \lid i~bi~ tOIllC
comribuie Ia decor, intnl dcp.Jm in zidirea lui, nu fn mall!fi.J.htatea cAmoas1, plasuct.,
C:I in Iligestla imall:rWI. VJIiA, muzicall. confimllnd Ilmbolismul lui Bacoyia. ( .. )
o 1d/",c4 0.101 fk .fllblikJ (I. m~ C. T.) fi ad! de stapAna pe mijlO3Cele sale duce
Tn mod lira.: Ia joc:uJ inxtic aJ vizluniJo,".
3. iQn Vilna'. In PasluMQIui Puvd KlW'tlgIllIl, Editun de Stat. Buo;urepi, 1949.

CONSTANTIN TRANDAFlR

20

perspectiva .rnanustj", dar din ce in Ice cu mai mulCl deschidere

natum propne artei lui Bacovia . Genealogia simboh!.l.11 (cu
p red.dere a simbolismului ,.protestatar"') este refrenul majoritAtii
discu{lilor in perioada 1949-1965. Dar lOt acum incep sa se fadi
rereriri la modcmitatea poetului. ailic3 In ~irea simbolismului
C3 expresle ,,antiburghczA". De plldi. G .. Munteanu iI trece pc
3.l.l[~ Piumbillui in tftndul marllar elegiaci din liter.ttura univer
sal4 . Se invocll tot mai des cuvanrui "existen(A" l!i derivatui sliu
"existenlialism",
Aceasta dtmensiune existenlialisUi a poeziei lui Bacovia in~
in aten\13 specialll a primei ~i consacrate poetului. Foone
interesant. volumul este sa:iS "in limba ~ Existence poerill.ue
de Bacovia, 1958. ~I apartme Svetianci Matta. La rei de surpnn
utaI', ea s1i nu spun ciudal., c faprul ca scricrea nu a fost mel( tmdusA
in limOO romfull. E un dcrncrs intcrpretativ bazat pc ontologie, mai
bioe zis pc 0 viziunc kirkegaardianll asupra existenlei (La rna/odie
a la mort). Autonrea s~ie asupm unui poet .proscris", lortural de
pn:sennfficnrul mOl1ii (Uourir sans cesse). 0 intrebare obsedantli:
cum se eKplidi accaslll propensiune clUre abisul TnOl1ii? E un caz
IIplC de deznMejde cop lc.i~it~ . este boola de moarte" > existenta
ca sufenn"," de a muri . Pentru cA face pane dintre "martirii
existen\ei", in rand cu Kirkcgaard. ~tul nasbu este mai occidental
decat oricare alt scriilor sud-est european.
Cartca Svellanei Matta nu pare s.!I. fi fost eunoscuta la noi in
VTemea aet."C3, sau, poote. nu trebuia 53 se dea de in\eles cll se ~tie
de existenta ei . Cnllca noastrn mcrgea pc linia eomparaliei lui
Bacovia eu Eminescu $i eu simbol~tii , ori pc disputa mai veche
privitoare 13 ecualin candoare absolutl-conven~ie. Matei CAlinescu.
de exemplu. estc partizanul neafec~. al sinceritlltii: .A varbi de

~ Ire

I.
I..IeOl'gCUI ruxuo.linc1. La 1'ffti.1(V'rtl lui BoYiQ, in Ga=CIQ Ii/aura, nr. 30 :p
31 , 1956; Tcodor Vlraobei: PulfCft!! de rrpu iff studlerN lui /Ju.cmf4. In Trlbww,
nr. )5, 1961; Ov S Cmhmrulllccanu, introducere b edilill Scrim de O. Baeovia,

Buc::ure~u. ESPLA, 1961 ; Cornel Rcgman' NI'CU/u/i1/1 80C0'1i4. in LucftJfl1n<I. nr,

25. 1963; DumitnJ Mit\!., in U'n'aturo ro.on6ltd (Il inupuruJ s:Olulul XX. ButUrqti.
E. P L.. 1Q66 etc.
2. G Munlcanu. in SIt-DUO, nt. 10. 1956.

) , Svetlana MI'Ita, !ixis_ poiti~ de /kM:oviQ. ZUnch. Edllicn P. G.

KeIlCT-Wmll:l"llhur. 1958. E leU de doctonIl, c:alifleatl .,subtilWnTIC d $Ingulari

puk:hnrudmts

K'I1SU

corl!ICIipwn" .

4.

Ibidem: _Uot questlOll: a quoi tienl i'llIl'l1il qu ' C)(tf'(:e sur Bacovia CCI abime
de 13 mon? Nom IOU$, d'ordin~ Ia fuyonJ eomme I.a misere supmnc:. Quand 13
moI't t$I Ie danger supmnt, dil Kirlcepard. on ~ ttl 13 VIe; mais quand on
dkoo~ Ie danger plus lmible encon:;. on ~ en I.a mort. C'tSf Ie cas de
BaeoYla. Ie cas Iypique: du dbspoir - C' tSf Ia ~ <ana.ladic ., Ia mortlt, b
plus u:mble

tomnme

COfIrrotiicM qu'all CTlfan~ I'existenc:c ct q ui consistc

JUSfCmeI'II 4 ne pouvoir' pas mounr"".

21

POEZ1A LUI BACOVIA

1
0 eroore . Mai face eriticul 0
distinctic intre eroul eminescian (romantic) ~i eel bacovian
(modem). Sufcrinta este elemcntul comun. numaJ ca pnmul 0
uansc:ende, al (ioJlea a plaseaza in absurdul existen\ial. E 0
schlmbttre de planuri. de la gnoseologie la oDtologie. Anonimatu/
defin~le erool bacovian (kafkian. cnmusian, bcckettian etc.): ,.Omul
singular, intr-un univers aI cumplitei monolonii ~i 31 abrutizarii
(cum este acel a l lui Bacovia), i~i suport.'i singun'lt.1tca (j'u umilin\li,
ea pe un destin implacabil, lipsi' ins! de once mlirc\ic-. In ace l~i
limp. Viclor Felca apasli. pc ,.profunda sinceritale a emotiei
bacoviene" , pc !ipsa orielrui ..artificiu", cu precizarea ctl poetul
.,.n-n fosl lipsit de ceea ce se num~le !jtiin\A a versului, anA:
simbolismul a fosl 0 ~IA riguroas.'l. in aceasta. privin(.3"; "Numai
ell 18 el m~e~ugu l dispare in natumle\c, ~i daca uncle procedee se
ob~rvll
13 _intiii3 privire, .c!e nu f~ decal s1 sporeascA
incanmrea . Cat despre croui line oocovl3n, aeesta nU-1 alteeva
dedil 0 viclimil a iadului burghez. a unci lumi "eronatc" ~ i un
denu\..'Uor aI ci. Mai nuan\al. ca de obicci, esle Nicolae Manolcscu:
,,La Bacovia conceplcle se lopesc ea zahllnli in ceai, p3striindu::ii
doar aroma sau guStu!. se resorb in substanta ~i a lirismului' .
~ i, inc!, mai dec is: .Bacovia i~i eompune, ca Macedonski, 0 mascA,
i$i face din sufcrin\3 un Slil. 0 conven\ie, care e manierismul
decaden!. Poetul se joacll pe sine, en M inulescu, dar nu spre a se
disimula, ci spre a se expnmll. TranscrisA pur $i simplu, cn intr-un
Jum:li intim, suferin\-,1. lui ar fi mai degrabA incoerentli.. Ea are
nevoie, spre a fi ce e, de 0 (inlerpretare, nu oricwn. dar de una
plinil de gravitate $i de patetism. Bacovianismul e 0 haim de leatru.
o po7l1 palelidl. a ncbuniei. poza. nu inseamna nCSlllceritate: nu e
vorba de un r:lport intre aulor ca pcrsoana. reala $i poel. pcntTU ca
no i avcm In vedere numai pc poet. Dar reticitind pc Bncovia, nu
ascuhAm spovcdania unui dispcrat, ei luAm pane In 0 punere in
seen;}. poetul desprinzAndu- se pc fondul universului caruin i-a dat
viata ca personaj . Pe scrut: Bacovia eslC in poezic bacovian. Opera.,
o dat'l. ce-$i n~le ereatorul, il impune insului biografie: tuiburlUor
e cd, voind intr-un r.ind s1 serie un roman 3ulobiografic, poctuJ
trece ~ asupra erouJui s:lu, care nu mal e Bacovia. ci ...
bacovian' . $i mai sene N. Manolescu. in felul sAu incitant, aproapc
conving!llor ehiar ~i cind nu are dreptalc, d~re ..eminescianismw",
"decadentismuJ" $i ,.scntimentalismui" lUi Bacovia. ParndoxaJ..

po:m la Bacovia est!! fundamental

dreap~

'3

'.
2.

MalCI UliN."SCu. In
/bUkm.

Aspec'~

lilaure, E. P. 1.., BUC'UIe.,<tIi, 1965.

3. VielOt Fciea. Boaniu, in DiD/agurl de:Jprr J1MZ~, E. P. L.. B\JCUI'e$li, 1965.

4. NkolllC Manolc:scu, Preful" la Bac:ov>a: Plumb. Ii P. L, col. an, BUCW'CfIi.
' %6.
S. Idem. G 8acO\iII. in lActurl (nj'ulele. E. P. L . B~ 1966. pp. 85-86.

24

CONSTANflN TRANDAFIR

Leo Spitzer. Bacovia conc~ cu Arghezi. Blaga, Barbu in

perccp\ia lui ca un contonporan cu anxicCl\ilc noastre, cu con~iinl.U
noastra. estctid. Autorul mooografiei zAbc)\Ie$te, intr-un capitol
special (BfUX)'l-UJ ast4ZJ), asuprn omului tragic in viziune modema.
cu exemplifidiri din Kafka, Beckett. Camus, Sartre, Cioran ~i Cll 0
extinsa cxpunere a conceptiei lui Jean Marie Domenach privitoare
la tra$icul modem. Cu aces! context se confruntl1 poezia lui
Bacovl3: "Un poet al cului s~iat. ~i. in sfem acestuia, WI poet a1
eului de exccp\ie. nu mal este legat de timpul lui literar. dedit de
cpoca modem! care a alungat cui. de neolo unde parea sacrosanct.
din lirieA? Bacovia., rnmanand dependent de simboli~li prin limbaJ
~i p rin con~ inta eului, se dcpArt.eaz1i net de ei. intrucit submineazA
preSligiul intangibilei instan\e ( ... ) Teroarea in rata lumii convulsive
se conjug! la Bacovia cu incLina\ia de anonimizare. de anulan: a
fiilllei, prin retragerea din sp.a\iu ~i limp, prin refugiu! In perifcrie.

in odliiJe minuscule. in pivni\c. pc cfunpuri acoperite de zApada...

sau in epocile preistorice. pierdute, Poet satWTlian, sumbru ~i ehinuil.
indoit de sine, B~covia se manifestA prin impulsurile proprii
litcraturii modeme" . Dc acwn ineolo, aceastJ afiliere la modemi
tate a lUI Bacovia, ori contcstarea ci rna; timidA, lllobilizca.7..'\
excge-lll..
Laurentiu Ulici nu se aliniazli la multe din "locurilc comune"
ale criticii. In primuJ rand. contest! faima poctului in actualitatc,
dimpouivA pla.s.fuldu-I intr-un con de umbra. Apoi, observA 0
involu\ie vaJoricJ. a pocziei sale, de la un volum 13 altul, pJ.na. 13
ex ten~. ~i incJ.. ,.Bacovia n-a avot niciodatl 0 ~iin~
esteticA' , ceca ce inseamnA 0 imprevizibila intoarcere a discursului
critic la prima fazi a receptarii acesaci poezii. tn fme. simbolismul
nu ar constitui decal un puncl de plccare ditre upresionismul sAu
instinctiv. "pur": ,,Aunosfera Plumbului nu e deloc wi aspect al
fonnci; ea tine de 0 pozitie ex.istco\iaJA diferita de a simbohilor
oricntata sprc centrul realit3\ii printr-Q zvaenire anlipozitivistA ~i
printr-un exces de sensibilitate deformatoare, ca in pcisajclc
suferinde ale lui George Rouault. Bacovia c sin~'\lfU1 nostru
expresionist. Mai mult decal Blaga, vreu sA spun mal adcvArat ~i
mai pur, intruc31 nu avea ~ ~ nu-i ~ pc Rouault t i pc
Klee. pc Ensor lj:i pc Kandinsky, ~i niei doctnnele lor, lnocen{a it
salvi de 1a epigonism. in sc5"b iI adanci, Ia epuizarea mijloacelor,
mtr-Q Sleril! imitare de sine . Cum se vcdc. ne aflam intr-o now
cd a interpretAr1i poezici oocoviene, IllOCar cJ., dintr-un noncon
formism de inteles, i se neag3 percnitatea.. in ultimA instan\3. toc:mai
Ibidem. pp. -'Ll--'LL.
Lauteflliu. Ulici. ~ &.:rJvi4. in R:un. Edil\lta Cartea Rom"neuc~
tlllCUl"qli, 1971. p . 67.
3. IbUlem. pp. 321 - 322.

I.
2.

pOElJA LUI IJACOVIA

25

ceca ce constiluie inscmncle valorii Tn accla.lj:i an, 1971 , Marian

Popa i~i oricnteaza analil3. asupra obsesjei oocoviene, care estc cea
a alien1rii omului in univcrs. obscsic cu caracter purificatOf" ~i de
sulizare a realitatii lumii ~ i individului. In acest lei, prin obsesia
neantu lui, se impunc analogia Bacovia - Arghez.i, eu dcosebirea cl
pOClul Cuvinfelor p<Jtril'ile "dialoghem eu un transcedent antropo
morfizal, ~i totu~i IIllanglbil", pc. eaUi vrcme ~tul Plumbului nu
are putcrca figudrii lransceden\ei. tn privinta mfluen~elor, Bacovia
Ie prive~tc oarecum indiferenl, nculm!. fhr.'l. angajamente estetice
sau afcctive, ca pe 0 swnll de instrumente. tn plus, oriclt de sponlaIl,
dar in spiritul ilteraluni modeme, la Bacovia discursul cste supus
discontinuitA\ii. fr.1nturilor, dislocJ.riJor'l rupturilor. Automatismele
seamAna. cu eelc din Icanul absurdului . Pulin mai tirziu., Marian
Popa revine asupra subiectuJui Bacovia din perspectiva ,,hilaristicii",
care impune 0 corectare a imagmii incet3tenite a unui poet v.l.zut
exciusiv in iIXlStadl tragidi, G. ClIinescu sesizasc deja "bufoneria",
,,rlisul sarcastic" ti il1SW}i Bacovia vorbec de .riisul amar", rflsul
,,hidos", Marian Popa persevereazt\ in analiza derizoriului. a
comiculUl funcbm. a grotescului. a ironici. IIltrorluciindu-1 pc poetul
nostru in tradi\ia tipului fool, din Antichitalc, Evul Mcdiu !ji panA
Ia Tril>1.'\Jl Corbierc ~i Soren Kirkegaard. Asurnarea grimasei. a
gesticula\iei bufon~ tine mai cu seamti de aliludinea modemA:
..Discursul bacovian cameterizeaz:1 ipc;maza modcrn4 a unui clown
devenil slmbol totalizalor aJ fondi\lci omen~ ~i unicul actor 31
unw etem spcctacol ~tesc" .
tn anil 70 BacoVia atinge COla eta mai inaJta a receptArii. Este
Cilll esle comenta!, mru mult parca de oricare nit scriitor roman.
Nu se pot rt:\IOC, in aceste pagini, dedit celc rna; fecunde hWi de
covin!. lall\, Florin MiMilescu stlirule asuprn .Jirismului mascar'.
Poetul nu sc spove-ck~le. mai degraba .$0 Rscundc", ..disociindu-sc
de cui Silu cmpine: ..Liri<mlUl oocovian ocol~tc in mod predilect
expresia dllectA a sentimentu lui printr~ proiectic a eului profund
ti a SUirilor lui dominante, a obsesii lor' 3 . Sal.8nisniul bacovian in1m
in 3ten\ia l>"J>CCial:i a lui Mircea Anghcicscu. Faustie. poetul acceptA
un pact cu diavolul. cu prelul renunl-'1ni 101 identitatea sa banala, 101
conditia sa wn3n1i de (muritor, ~tigiindu-~i puterea de a se
comuni~a, de a se cxprima adicJ., picrde pulerea de a comunica cu
ceila1li' , lntr-un dens cseu, Nicolae BalotA semnaleazA. prezenta
tuJ~toare a lui Eminescu in \eSlltum poeziei bacoviene. Se face
I Manan
1971

ropa, AfoJeI~ II u:empl~. al!tm crifU:t!, Editur3

Eminescu, Bucurqtl.

Mem. Hrlurnli(u oocul'iutuJ, in Forma ('(1 j/('lormur~, &litun Emiocscu.

OUo;Ul"e~. 1975, I"' 67.
3. Flonl1 M,halil:liCll, L,,"i$nrul mascot, ill , llenc.'U, nr. 9/ 1971.
4. M,~ca Al1l!-hdcscu. in Rc.';slo de islOllt lllt'Orit 11Ic.>rarJ. I1r. 2, 1972.

2.

26

CONSTAN11N TItANDAFlR

o scurtl ~i penctrantli parnlcl4, co accent pe tema plwului: ..Vaielul

pare obiectivat c.a in clasicul (tSunt lacrimae rerum)), Un Bacovia
clasic? Nu, ~ indoiala, Dar un BacOvla modem, constituindu-sc
de bun;'!. m!!.SUm prin 3ntiromaniismuJ sliu", Rc\inpm: modcmitate
~i antiromantism. ~i plansul en tilnguire cosmic3 . AI. Paleologu
explictl. a ltrel, favorabil, "invo lu~ia" de la Scdmei galbelle incoace.
Asemcnea lui Grigorescu din 3$3-numita "perioa~ al~" , .. Ia
Bacavia anemierea expresiei ~i reduclia ei In un soi de af:l2.ic, 13 0
inhibitie nproape de mutism, ~ cum ajunge in Stante burgheze, e
de fapt rezuhatul unci emancipari" fa\!i de elemcntul decorului

simbolist.. ,' Nu inscamn!i neap;'l.rnt 0 cre~tere valoriea, ci numai 0

maxim;'!. dccantarc. 0 "despuicre extrema:" de mijloace ~i "efectc",
al carei rezultat ..e pc de 0 parte vacuitatea ~i atonia manifesUrii
exteme, care niei nu rnai e propriu-zis expresie, ci se reduce la
enun~,

f r pc de aM parte acumuJarea nemaipomenil~ a depoz.itului

intern" . Poezia lui Bacovia se mi~ti in profunzime, nu in exlensie.
En are greutatca plumbu1ui care se sedimenteazA.
In 1974, Gheorghe Grig~u realizeaz1l 0 sintezA avand ca
idee-piiOi antisentimentalismul lui Bacovia. A fost ~i incl1 mal
r.1sarc. din dnd in clnci, 0 neinlelegere cu privire la reaqia
psihologicti a poctului. Un Bacovia ,,sentimental" dcscopcnra unii
citltori, profcsionj~li sau nu, atat 1.a gradul acuitli~ii intuitive, dit ~i
Ia acc1a al mtenlionalit..'I~ii. Abundenta lacrimilor (plansul) justificti
indcob~te 0 atitudine scntimcntalti, e, intr-adevM~ Wnlarc3 fizica a
unui sentiment care leaga con~inwle intre ele, lfl~ 1a Baeovia 0
asemcnea "umanizare" impliciU1 se rezolva artistic. nu .sentimental.
In pnmul cind, func~ioncazA intUll'Ca existcntiala ~i abia in subsidiar
aClionea.zll. factorul psihologie al imagina\ici. lnterescazlL, de bWlti
scamti, consccinW1e eSletiee ale viziunii E posibil sti imre in
diseu\ic, eu folos, ~i perspcctiva traglcA, ~i aspirnlia e!l.trc un ideal
coleeliv, Dar Bacovia I1U eade in eroarea lui - s.'I zitcm - Verla inc
de a renunta 1:1 originaJilate in cfu;iligul une-i comunic.w .,mnanc.....
Gheorghe Grigurcu ajunge, in mod nomlal, la concluzia c!l. lOtl/lla
Bacovia, dar mai ales acea "minor.l muzicaliwlc oarba, cer,;ind
compasiwlc", nu-i decal 0 punere in seellA, 0 "pozA de damnar',
Scntimcntu1 e numai un "colorant", .un fard", altminleri stllrile
poetului SUn! ..incolorc. halucinante": .Nicicind scntimcntul nu
devine \CSut al accstei poezii atat de lucid-estctice (ceea ee nu e
tot una cu arrifjciuJ, did ne intiimpin! 0 sufenn\! a con~tiinlei lui
ce 0 nu~te; ((greaua mizantropie semruficl1 ecua~ia ~nsibil!l a

POEZlA WI BACOVlA

27

goluJui afcctiv)"I, .. lmpasibilitate absolut.'\", ..anafeeliv", ,.pulsalic

dureros-obieetiva". ..distan~", ,.schematism", ..dcpcrsonaJizare
prin sarcasm", ironie .rece ca 0 crustA". ,.limbaj aspru, parcimonios,
hirsut", ..gcstidl. ~i mimieli scntimentaill" etc. elc. - iatli reactii care
an.uleazll scmimenlal.ismul propriu.-zis. Aceslea ...)mpe~na l izeaza
pnn ncade(Cn\A afeellva., pnn sufenn\3 amorB, viscernll\' . Demonw
str3tiile sum perfeet aniculate. E drept dI. analiza criticuJu; depn~~te
sfem tezei asumate, realizSnd 0 deschidere in evantai cAue alte
dimensiuni ~ i sugcslii ale poeziei bacoviene: Thanatosul (obiectiv,
fire~tc). solitarismul. conven\ia (desigur) muziealli, simboHsmul,
intcrfcrente autohlone etc.
Substan~iaJu l eseu al lui Ion Caraion, Bacovia, sfor$ilUI CO"w
,i"uII. dezvoltli ceea ce a fost nwnit ,,murind fhro incetare", In ciuda
unui discu.rs marcat subiectiv, ..de poet', esle cxcelenl poten\3tA
ideen unui foarte mare poet - in primul rand, un poet al neanrului.
al ..s~itului" care inso~le pennanenl ..inceputul". In cunoscuta
dispulA ..spontaneitalc" sau ,,artificiu", Ion Caraion se sltueaz4 pc
o pozi1ie de mijIoc, eel pu~in dcdarativ, AccepUl cil exist! la
Bncovia ~i ..plans programal,", .,recurs la artificiu poetic", dar
desfidc nbsolutizarea conventici in dauon "sinceritli1ii", E vorba,
mai cucind.. de ..ambiguitale", cu aple<:are spre nUlenticitalc:
.,l3ncovia nu va inceta niciodata a fi pana la un ponet sincer. dupd
cum nu va renun\3 101a1 s!-~i reflectc ~i sl1-~i filtreze de Ia un punel
Iehnic incolo acwnu1arile sezoriale, ideile scnslbile, acultd\ile inutile.
Vom dezvolta, intr-o rnAsurn., acea.stA - sa spW'lcm - ambigultalc
bacovianA. poote singwa importana, celelnl ~ - aproximativ, pUlinc
- fiind nwnai arborescen1ele sale, lnerentc" , ~i tOl~i, pe parcurs,
inchna balan~ sincerilA~ii: "Nu exista. disonan\ll, nu exista priso,i'
nu exist! fard. Rcglarea anifieiului - iat1i artificiu1 lui Bacovia' ,
Cal prive~lc .,fondul" poeziei baeovicnc, cl tine de 0 slruetun'i
,.3Slcnied", de 0 inlcrionlalc conflietuaJ!I., anxioasti, dcfinita plnd la
I. Oheorgh.e Grigun:u, Boco';a. un Qntist!llfimental. &hrura A1batros. 8ucurq1i.
1974, p, 8.
2. Idl'm, p. IS. In conLiDuare; ..Ccea ce f'i\minc dsn presupusclc .fle lie poetulul
e ilIIn de: n~, IIhca rniduul loco Cultiv1uta rICrV11oot maJadivi n:~1Ii
petltnJ ~vi. un mlJloc !k inJocui matma sentunmtlll, lnadecvatl, cu
lnscmnele unui oomponamenl, oonfesiunea neionl.l. C\I 0 m1rturie .. indil'llCUll.
Suspect4ndu-se pc ,sIne, I'eSpmgind once ex})ibitie conventional-senlimental3,
RlIHc:ctu1 Iiric: SCI obieaiveaz:l, sc recomaoda dttp! un cU. ceca cc it scutqte de
analiu, reducindu- I la obtiv\ia simpla a rdaUrii. (...) Om 51mbohsmul care i....
Oret'll un program fi un eadro, poezia bacovian15e desracc cu un lest sobru pclltru
inn in nwena in~i patetieului. pentru a suren III un mod nesentuncntal,
obiectIV".

N;.;olac Bal~ GE'OI'ge IJowyia' ..Aud materlil planganJ", in Um(lnlt4fi.

Ehlun EmulCSai, DIlC~i, 1973. pp. 363 _ )64.
I.

2. AI. Paltoqu, Geniul 0[/l:1l'i. In Slm/"/ prtJ~. EdinmJ Canea RomJnca5cl.

9uc\lJqd, 1974, p. 41 ~ 42

1. Ion Canion, BDc:n'ia, sf'artiflll rnnnnuv, Edltun Cat1ca Rom1neuc:i. BUCUw

rqtI. 19n, p, 9_
4, Id~... , p. 157.

28

CONSTANTIN TRANDAFIR

18 am cu primcJc ~j emblcmaticelc sale lexlc poetice (17la num!lr),

care ..rezuma comple! ceca ce avea s!I. insemne ~i s..'\ cuprin~ in
genere poezia bacoviana", anume. 0 ..impietrire" eu mult inainte
de a incepe inlemperiile medlUJuj ambian!: "Componentc[c dis
trugerii lUI ltepU1tc ii emu clare. ca intr-un inventar, Ie in~irase
elocvenl, locuiau in sine ca 0 falalilatc. Nimcni nu-I pUlea cunoa~e
mai bine decal sc cun~lea el singur. Solitudinca, demen~. rJsul
absurd. alcoolul, lrCmurul, SlIsplciunca, spasmcle $i exdtabilitatea
erotic1\. un oarccare sadism dcghizal, macabrul, iritabilit:llca, i01agi
napa calasU'ofica, mca, rlXa{ia in idcea de moarte, impietririlc,
reactia la zgomotc. inlennilenla goan!! dupa ocrotire, dupll. 0 patrie
randra Ia ~i ell IOfinni~\ilc lui, infinnitl'ili pronunlabiJe oricand.
ascunse mereu ~i mcreu cal mai nsiduu. avcrtismcntul noptii, al
bolii. al extenuArii ~i abandonului formascr.1 detaliile discursului sAu
liric, fuscsera inca din 1898-1899 elcmcnlele frecvente ale acestci
poezii despre care tot rnai c~ insisten\A se va spune ulterior d s-a
confundat cu biogrnfia lui" . Acestea sunt lernelc, rTlOtivele ~I
atitudinile fundament.a.le ale poeziei bacoviene. djn o.rice Wlghi am
privi . ..CorolaruJ" aceSlOra CSIC ins~i .s~ilul permanent pe care
Imea bacoviam l-a Ilustrnt, al~turi de continuulul s~jt al WlCI
agonii. care nu Illni inccteaz.a" . Acestca sunt .puncte de foc' .
.suspme din Styx" - in tOlul ..0 idee care se chenma bacovianism".

o InfT"Oducere in opera lui Bacovia, laconieli ~i plinll de miez

(mu/tum in pan/o). alc1itui~e Dinu FI~d. mai mull un eseu
decat ceen cc presupune nceasta colectie n Editurii Minerva. Un
eseu care lenteazta sa verifice modemitatea polivalent1i a unel opere
cu mijJooce mooeme de interprctarc. l~j inccard putcrile un limbaj
critic de oarcee culoare structurnlisto-stilistico-semiotica. Adverbe.
copute, predicate (eJiptice). structurn compozitionai1l. substrativc.
alinnta cuvinteJor. nlcgorizarc. pcrifra.zA. oximoron. hipcrurbanism.
energie asociativl\ etc. - incepc. cum !>C vcde. un nou fel de a aborda
poezia lui BaeoVJa. eu prcclz.area d nu se ajWlge In fastidiosul
"tehnicism" al unor astfel de abo~ri care au invadat. prin
mimctism. critica noost:l'ti din anii 70-80. Am spus cii avcm de-a
face cu un eseu. Tot acum incoJ\c~tc .,moda" dec1an~i comen
tariilor pomind de In un text (fragmem) tutelar. A~ sc intfunplli ~i
in cazul de fa~: poeziB Plumb sL'im~te lcctura, iar mobilul cstc
ambiguita/ca tipie poeuca. upic bacQvianll: .Dincolo de necesara
ambiguitatc, pe care poczia inccputului de secol 0 propovliduia in
trom din cele mai fWllez.iste. Baeovia se inP.1\i~aza inca din aeeasUi.
prima poezie cu 0 anwmta mablHtalc pe care eI 0 trnnsfonna in
I.

Idem . pp. 21-24

pOEZlA LVI BACOVlA

29

ciudatA virtuOZltatC.. I . Ambivalenta ii spune cuvMtul: un ,,artlzan

al unor strofe cizclate ani in ~i"" recurge non$8iant la Wl .Jcxic
lejer", desuet piinA la fadoare. Ironia, nu totdeaW1a inten\iona\1l.
deviaz4 adeseori in burlesc. anticipfuld pe poe\ii ironici modemi. ~i
o afinnape-surprizli: baeovianismul ar fi de~it ast1izi de moder
niUllea plurivalcntli a poez.iei bacoviene. De ce nu am accepta
imbogl'i\irea conotativA :l bacovianismului eu accastli modcmitatc
plurivaJentll? ,.ArIA anahoretA" (Gottfried Benn) este serisul lui
Bacovia, cu obsesiile lui, cu relua.rile ~i ~JefuinJc nccontcnite, p<i.no'i
Ia cscn\ializ.are, asemenca lui Branc~i in sculptura, ascmenea lui
MaJlanne in poezie. InterpretAri fulguranle produce Dinu FlamAnd
in legatur.1 cu influen\a simbolistll. eu .revolu\in eopcmicanli"
produsa prin simbolism (..treeerca de Ia reprezentarea anlrOpocen
tric!l a eului spre un heterocentnsm de factum modemA, dj.
zolvanUi").1o leglitunl eu degradarea tragicului, ell regimul menip
peic. eu "organizarea 5paliului;' etc.
cercc~ in ..tunelul adine" 81 lirismului bacovian ,inte~tc
Daniel Dimitriu cu consistentui sAu studiu din 1981, Bacovia.
Criticul. un expert in comeotarea poeziei in gcnernJ, ataeD. subieclUl
eu 0 dczinvoltura bine st!panitA. Bacovia ii 3parc e3 un "poet ram
'Ioic" , adicl un poet nliscut dintr-un impuls dcclru-at eonven\ional .
Altfel spus, modemul Bacovia se dezice de spontaneitatea. nevino-
vatA., de acel ingenium cxaltat de estetica romanticll. dar. eaz rnr.
~ refuzA ~i vointa de a cre3. Singura voin~ ar fi aceen de
complicitate cu un interlocutor care este el ins~i, prin dedublare:
..Dubis identitate detenninll extraordinarn supraveghere a euvfmtu
hti. de unde disciplina lui drasticA.. ehiar atunei c!nd face auzitc
vaiete ~i slltpMi catastrofale. PoeruJ ~tie cit de nc:interesanta ii cste
propria viata ~ ca a~ i~i trecc confesiunea. mult in wma conven\iei
artistice, de Wlde ~i paradoxul care face din Bacovia nu n.ymai eel
rnai profund poet interbelic. dar ~i eel rna; conven\ional'-. Faplul
ca Bacovia concepe poczia ca un moment al biograficulUl. iJ
situe32l1 printre ini\ialorii acestui proccdcu care va dp;'ita amploare
in poetica postmodemistA. Nu 0 spune in acc~ti tenncn i Daniel
Dimitriu, dar intui\ia, justll.., cllt:re acest trascu tnmite, mai ales ca
poeruJ nu face aJtceva deeM sA rronscne, ca in poeziile tipic
ocazionale. lmil! rea1itatea, ~i anwne realitatea eea mai bannlii,
anociina ~i to~i misterioasa (nu s-a vorbit de un fantastic aI
banalita,ii?). In sprijinul aeestei reproduceri sunl compuse versuri
vait plate. rareon rcsimtindu-se supravegherea. pomirea caloftla.
De la notatia .,.reaIista". Bacovia trec;:c printr-un Ueprt:Sabil proc:es
artificializare. proces indus de 0 ..coniintA esterizanta". Cnpi.

:se

I. Dinu FLimAnd, Imroducrrr In oputI lui G. IJocovlu, EdJNra MII-.erva. 8ue.,

1979. p. 7.
2. Daniel Dimlmu, 8uaJl1D. Edmu:l Junimea, Ill$i, 1981. p. IS.

30

CONSTANTIN TRANOARR

lolul 111 ononim dczvoltA ideea de insignjfian~ sub crut sunt puse
lwnea ~i cui poetic. Textul bacovian at" fi un ,jumal al anonimaru
hu" despre un altef ego "fieriv" care ~i unna.~te propria existen\1
en pc un specfacol. $i tot~i, 8acovia are voin\<! ~i puterea de a se
dela~ de biografic, rcaclioneazA .,artistic", are con~tiin\l litera
turizArii. Evident, de 31Ci decurg "orizonturile livre~ti.. in care se
mj~a. poe.ua bacovian!. "primele iubiri" (Alecsandri. Enunescu.
Macedonski) ~i decelate mal cu sellITlll "in ~j dincolo de simbolism" ,
Astfel, se produc "variatiuni pe teme date", cele mai multc
simboliste, care ajunJ?,. prin prelucrnn, reduc1;ll. filtr.lri. artificii, 13
,,innoiri" care dctcnninA fi~r:l" hacovianismului.
!ntr-un eseu impresionist in stilul sAu. fervent, Lucian Raicu
disociazli inlre ..timidu''', ..timorntul", ,,neajutoratul" Bacovia $i
poc"Zia sa "infinit cutezAtoare, nebun~e de curajoasa.. de sfidli
Dare". de dispretuilOOl'C fata de lot ce ,tim ~ ne imagiIWn cc este
poczia. Poarte aproapc de a se prtl.bu~i in non-poezie, chiar in
ridicol, versurile acestui uimitor poet rezistA, ba chiar dobandesc 0
putcre mim.culoasl. Eseistul continua, in "psalmii" sa.i pentru
Bacovia. sa sene despre inadecvarea criticii imerbelice fa{a de
ambivalen\tl O1cestei poezii (.stfing.1!.cia bacoviana" allituri de for
mulari "de efigic". comprimatc pam 101 abolirea cuvantulUl. ~
bog.6tia scrnnificativ1l, sl1lbiciunea care ascunde 0 ,.(011<\ tiranica'.
.isterii" ~i ,.n~", pl5nsul ~i tisul, acwnulare prin pierdere, un
.,invingAtor" ,,acest invins prcdcstinar' etc.). Relevarea contradiqi
ilor textualc gencreaw contradictiile criticii inse$i. ~i mai serie
Lucian Raicu desprc rezistenta in limp a aces!ei ..puteri" (pros
PCtime3 intactli. in pofida diseontinuitlitilor rcceptarii), desprc
singur.ltalC3 poetului, de fiintll sustrasa. oricM'or obligatii, dar $i
oricliror bueurii comune, despre unicitatca lui; despre tristele,
dczolare, dar $i jubilalic (in felul s..'\u); dcspre un p lans incll.rcal "de
pozilivA clectricita!e $i chiar dc un sens al placerii, al elibernrii .....
elc. DC$i nu face parte din gencratia rnai tin3r;1. de critici. Dumitru
Micu realizeatil 0 inlerpretare a poezici bacoviene nea....<>teptat de
noW!.. tn arta poctului este descifmta 0 "artli a disimulruii artei",
care revolulioneazA poezia noastrlL ..imitand" pe Emineseu.
Macedonski, Traian Dcmetrescu. ~tefan PeticA, George CQ$buc, $t.
O. losif etc., ca sa ne limit!m nwnai Ja .modelele" romane$ti. ,,Nu
exisUi in literatura romana un poet modernist mai cwninte, $i tocmai
aparenta lui cwnintenie e moduJ unei actiuni dinamitardc. Spre
~tA deosebire de t~ ceilalti avangardi$ti, Bacovia nu numai c3
I. Lucian Raicu, fm;ng4IDn1I (BGcV\'IQ). in vol. Cairo de aCUf. Editura Cana
Romineasd. Bue. 1982 ..Cum de n-ar cMea in maniefb cilleY. care obseTvl
cJ Iwnea I~ este creat'. W1ui demlurg obosIl ,i repe!1tiv pinlb exaspente,
lipsit de lmaai~e. ~ el inJUft 13 ~ U23lC., lntr-un cuvinl (ca ~
poenU inslqi) LI fNUfiwtJ '! (.) MlllIensmui poetic ~aao DU e 0 cuI!. ci wmareI
~t11 metafmcll lw:ov!ene' (pp. 17-18).

pOEZlA LUI DACOVIA

JI

nll toi-a strigat in nici un fel decizia de a inova, dar $i-a dliltlllt
versurile, de cel~ mai mu.lte ori, astf~ 1 ~cat ~ ~mene ~ldinafal11
leit cu ale poet1lor unamm accepta{l. mv5\atl m $CQa15 . Avem
de-8 face, deci, cu un a~'Qngtrrdist. dar unul .soliW'" $i cwnpltat,
dc~ind, astfel, iconoclastia avangardelor $i dobSndind. prin fO!\i1
creatoare, 0 mai Jarga recuno~tere ~ i un mai hotlirilt statui de
inovator. Nu a avut (<vanitatea de em) sau, dad a 3Vllt-o, $i-a
tAinuil-o foarte bine. S-a vrut un ,,solitat" <.singur... nC~liut de
nimeni") ~i a devenit faimos, de 0 popularitate trnimca. Dumitru
Micu in\elege $i faptul ca Bacovia "imiUl" pentru a defonna :5i
pcnuu a crea viziuni personale, mai mUlt. pentru a ..deliteraturiza",
pentru a produce chiar ,,aliteratW"ll.', aticipiind pe Kafka, Artaud.,
Beckett, Camus. Michaux ~. c. I. Si, inca, eI parodi37.A (voluntar),
mlmeazli "naivitatea", 'in felul tabfourilor lui Soutine, Modigliani,
Marc ChagaU. Pu~ i-a mai r.1maS exegetului sli pronunte cuvSntul
.p05lrnodemism'!
eu studiul Alexandrei lndri~ Alternative baCO\1ene, se avan
sew ~i mai mull pc f.i~ul cercetMii poeziei lui Bacovia din
perspcctiva .,.noii critici", f3ra. excese, dar cu foarte bW1C !"C".wltale
aliit in ceea ce priv~1e specificltatea aceslei structuri, cat ~i in
pcivinta unui sincronism al receptarii. AUloorea plttunde in ,"timi
tatea operei bacoviene indeosebi cu mijloacele anahzei structurale,
pomind de 101 m!crolexte, simboluri. sinta~'lle scmn! ficativc. Re
curge $i la analiza stilistica. pc care a expcnmcntat-o $i ahMata cu
efecte remarcabile. Apcland la aplicarea conceptului de ,.metonim~
texluala". se demonstreaza ca aceastA opera estc trnver.;atli de
adcvlrate linii de fOr1<\ care asigum coeziunea intent;'l a ceca ce
aUl(),'uea nume~te ,,noosfera bacoviana" ~i-i dczvaluie tensiunile
sale alternative. Ne~teptat, in nlsdiseutata altemativa ingcnui
talc-regie subtila, pri9rita!e i se aco..-dl primei variantc. Flira a intra
in detalii. e de v1'lzut ca Alexandra indric$ demonslrcazli exislen\<'l
unui poet de 0 modemit.lIe izbitoare. tn cele mai valoroasc poczii
bacovienc se rema.rcA negarea Iitcraturii vechi ~i adoptarca ,,rnodelu
lui de scriitur;\ expresionistA, incoerenUL exclamauVI1, nervoasA'.
..Noul" (in vial!, in artii) presupune alteritale.'l: ,,0, clind va fi un
cantec de .'lite primavcri?!": ,,Privind in general poezia bacoviana
putem aflIlTla cj, in punctul de coliziune dinlTe discunoul simbolisl
bazat pe circularitate (metafore circulare. refrene etc. CD expresii ale
~eorespondentelom !]i d!scursul expresionist baza! pc rupfllrll (fraze
Inlrerupte. cuvin!e disparate. exclamatii. melonimii CIC., exprcsii ale
unei rrniri existentiale exacerbate), se produce 0 ~ - 0 uvertura
Oumllru Micu.. SoIi/fl~t avangardm, in MQtkrnismu/ romdIMK. &liN...
MU"len... Bue., 1984. pp. 227-228.
2. Id~"" Nu SPUI"Ie: cuvAnrul cu pncma. daf af1fTl'l1 ~icat d In .apoemele
baeovient sunl preli~c ..pncnci poruce din zilde noatre" . .wet dll1 anii 80.

34

CONSTANTIN TRANDAFIR

sale, Bacovia nu a Ilsat pres multe date ~autobiografice). confesive.

leOretice. Nici memorialistica Agathei Grigorescu Bacavia nu
expliCl mecanismul genetativ 81 acestci mari poezii. Marturiile sunt
in~i poeziile sale, care, cwn am rnai anat, se instituie, teate, intr-o
adev1l.rata. .poetic!". Bacovia este crestoNI unui ,,nou stH", carac
terizat printr-un eu neutru, ,,minersl" (Vladimir Streinu). prin
inauziunea in poezie a prozaismului, a derizoriului, a asocia\Jilor
incoerente. a impreSiitor instantanee, prin naturalete, deperso
nalizare!ealism", pM implicarea temci sociale la ruvelul inlTatel(
(Uiui. Lui Dan C. Mihlilescu poetics bacovianl i i apare ea un
..nesBl1it ritual de autoexon::~". prin care se creeazl ,,0 dinamicA
vizionarA unicl Tn felul ei" . Solirudinea esen\iall a eului poetic
este "un SiaM ontologie ridicat la nivel de CUD08.$lCre". Eseul
criticului se structureazA pe BCeastA perspectiv! ontologie! in stare
sa ajungd 18 straturile de adAncime erin care ..iAuntricui se
ipostaziaza", SpatiHe ~i senza\iile, hiperdilatate, sunl, apoi, ,.regi
zate" eu obstina\ie .,Autoexorci.zarea prin covirlirea spa\iului, prin
ap!Sare ~i aneantizare, este, la Bacovia, Wl princip'iu antiromantic".
Morbidul se opune naturii hipervitale a romantictlor, comunl fund
numai lentoarea viziunii ha1ucinatorii. Oinamica bacoviana. este
marcatA de sleirea progresivl. a vitalititii ~i. totodatA, vine dinspre
vidull!untric. ~i, privind lumta bacovian! din "orizonrul intrcblrii",
criticul 0 "vcde" sub semnul sus~nsiei, ncdetenninArii care ar fi
ca1itatea fundamental! a ex.isten~1 ~i a gindirii poctice. "fntreblirile"
~ui unndreSC esen\3 tiin(cl, altfel decAt Arghezi ~i Htllderlin
(..10 noapte3 grozavl la cine voi bate?"). printr-o specificl
intoarcere in sine. Pe acel8.$i itincrar a1 revalorizArii pocziei
bacoviene intr-o luminA cit mai apropiati nou! se inscrie ~i Ion
SimU( in densa introducere la volumul Opere de G . Bacovia, 1994.
Iscusitul critic observa. cum in contexrul "expansiunjj" modemiste.
cu radicale inovo\ii merg.nd pW 13 anarhie, in prima juml!.tate 3
secolului al XX-lea, se afinnll, cu 0 ..simplitatc dczannantA" ,
Bacovia a cArui poczie va dovedi cA deline resurse nebAnuite,
de~ind simbolismul, prin inciden\ele expresio niste ~i gennenii
posunodemismului. ,,Limpezimea cristalinA" cu profunditAli in
sondabile constitllie nota definitorie a acestei poezii. Pentru a accede
la accstc profunzimi, Ion SimU\ propune analogia cu mosofia
cioranianA: ,,((Filosofi8)~ bacovianA arc ca obiect nu fiin\8, ci
nefiin\3, nu existen\<!. ci ncantul - d~i un tennen nu poote fi ~andit
rnra. cela!al," (Exact!); ,.Bacovia ~i Cioran se intAlnesc pe tentoriul
nihilismului, ignorAndu-se reciproc". " Nihilome/ancolia" gloseazA
despre melancolia bacoviana., provocat4 de starea psihc! deprimantA
a poetului predispus 1a totala tzOlare, apatie. arooctatc, mizantrOpie.
. uan 1,;. MihliletCU. Naltu4 moantl CU ll" (lib
Edlll... CaneI Rom1neaJCI, Bue. , 1988.

""8"'. In vol

,,,,~riJ. poeM.

POEZlA LUI BI\COVlA

3S

Incepand CO Comeda in fond. contintcind cu Stanle burgheze,

precum ,i in postume, opineazA Ion Simut. ca ~i Ion Bogdan Lefler,
ca ~i Mircea CArtArescu mai l1rz..iu. ca a1ti cititori mai recenli ~
lui Bacovia, pottul se preteazj la ,,0 poslbilillcctun'l postmodema" .
In una dmtJ'e cele mai bune CilIii cqnsacrate lui Bacovia, 1994,
Bacowa. Ruprura de utopia romantic4". V. Fanache SCI axew pc
ceca ce anun\A in tidu: ruptura de iluzie. de himera romanticA prin
faptul cll accast.A poezic inlCrzice orlce remediu (spaliul omrie,
cosmicitatea, istoria. eroizarca). Sutpine pe Iwnc se instalew
,.golul", ,.nimicul", grata eoudianl, "plwnbul", ploaia, v!owl,
moartea. Cercetarea va1orificA, tntr-o ingcruoasll sintezA, ~igurile
ex.egezci anterioate, introducind accente personaJe privitoare la
.,geometria textului" bacovian. la erotica.. la .,nesf1.r$ita iamA a
ironici". la ,.intJ'ebarea inghititll de l!cere" etc. Textul bacovian
dcscrie un cere, 0 rotire care se deschide .,mizantrop ,i avar"', urrnatA
de 0 rAtAcirc in ..provincia pustic" ~i. in fine, de 0 intoarccre in
casa-sicriu (tochiderea cercului), sugerind amurgul, iminen\8 nean
tului. rnoartca. C4derea cste 0 suprateml a poezici bacoviene, prilej
pcntru cercetlltor de a-i aprofunda dimensiunea "dccadenra" ~i
..expresionista" (implicit existenpall). ,.tnfll\ifIriJe cAderii" sum
muhiple: plinsul materiei ~i plAnsul omului, spa~ul "decor de
doliu", timpul ..decazur' (cAderea in timp ~i cAderea din timp),
exhibarea , . banalizarea tragieului etc. lnterpretarea lui V. Fanache,
dc~i se menline in liniile excgezei tradiponalc, pune in mi ~
energic care plaseazA ,,monotonia" liric ii bacoviene intr-o actuali.
tate stringent!. $i, eu caracteriz4ri memorabile: "Un satllmjan al
genialitilril Il4ciae ar fi probabil formuJarea cea mai potrivil! de
sintetizate a identitA\ii poetului Bacovia" (p. 182). Iri 1982. Ion
Apetroaie seria desprc "cromatica radicalizatA" in poezia lui
Baeovia. Tot acum, istoricul literar observa ol>sesia poerului pentru
acel "demon 81 analogiiJor" . scwnp lui MaUanne ~i pc care
Baudelaire il decreta principiu fundamental al poeziei modeme:f1l$8
cum au Bcut pamasienii cu pic,tura. Sim bolijtii cu rnuzica etc.) . In
lpostaze ale poeticii bacoviene din 1996, on Apetroaie pom~te
de la constatarea ca.. de~i Bacovia i~i declinA orice veleitate de
teoretician. ca. deza.rna.~te in latura rcflecliei explicite despre
poezie, prin PU\lnatate , i simplism, to~i ridieA ,,pe:nuu un moment

,i

I. Ion Sirnllt. $ll/uf III.!mn/a bacovie",: "IIIi/OfPI~a/TrolitJ, prefl\A II Opu. de

G, 88COvia, EdJtuta f'undapei Culru.rale Romlne. 1994.
2. V. Fanache, BacovltJ. Ruptllrv d, "'apIQ romtmtfCt1, Edhun Dacia, Cluj
NIIpoea, 1994,

3. Ion Apetroaje. C'ro.orKrrim rvdiCXllktlltl: G. BacvvltJ, in Orfru " Arl.rltm;

Editunr, Junimea, lati, 1982.
4. Ion Apetrot.je, /po.I1(U. al, ponkll bocm~'"'' tn Uttrarwd ,; rtj1mvilale.
Editunr. Univmit.llii ..AIcxandN loan Cuza". ~, 1996.

36

CONSTANTIN TRANDAFIR

perdeaua care-i masca binc ideile ~i atitudinilc poetice". ~i convinge

ca are 0 poetic;1 propric ~i inca una perfect rnaccatli", la niveluJ
practicii poetice exccp\ionaJe, in in\clesul ,,alegerii dintre modurile
artei". Sc poate vorbi In Bllcovia de ,.poetica absen1ei". de ars
combinalOria, de ..clemente de recuzitli $i de conven\ie", de .gustu)
pentru artificli", .rol, masd teatralB, joc", Hotariit luem, disputa a
fost tran~t.a. in favoarc3 "Iirismului voluntar" al poeticii bacovicne ...
o interprcl8.f psihnnalitidi. face Lucian Tamaris in cartea PlOnsul
lui Bocovia . Dorin\3. de originalitate se traduce primr-o scriilurn
e fervescentli. pc directia Ion Carnicn - Lucian Raicu, darcu realiz!ri
$i punclc de vedert difcnte. In pofida faptului ca autorul convoocA
o swnedenie de referinte-. romane$ti $i moo ales strnine (acestea din
llmlA, pcntru consolidarea unU! ~fodaj teoretic impunl!tor), cfortul
sliu de a se delimita d!i. roade mai co ~ pe terenul tentativei
de .idenlificare": " Iuare de cun~in(A a con$tlln\ei altuia" (Georges
Poule1). Allminlen, Lucian Tamaris aduce in discu\ie " Ieme"
bacoviene muJt $i serios dezb1\tute: spa\iul, timpul, erotica (..iubirea
sororolli"). apa, focuJ, friguJ "C3 experien\ll a moliii", pldnsu-r.isul,
cldcrea. Unele Inluitii sunt cu adevdral rdevante: "Complexur'
privirii (oedipl3n).5pa\iul Mayei"...Bancherul: un eleusis de
salon". Analogia Bacovla-Michaux, pfu1A acum doar cnun\3ta.,
componA 0 scwtA demonstratie. !?i prin construqia lui eseistic1,
aces! demers oficiazA despre un Bacovia copil divum (Jung),
dcspro .,geamatul apc+ Brll v3.rstli. fhrli loe, Brn fonnli. door un
arheu plAngiind", despre .abisul psihologic" (nu ontologic. ea 13
Eminescu).
Nc~it. bibliografia despre poe:zia bacovianll e mu1t oW
bogata. Nu ne-am propos. insli. s-() epuizAm in aceast! trteere in
revistA a momentelor ei principale. Este aproape imposibiJ $i n-at
fi 0 initiativA func\ional:l. A fost numai 0 recapitulare, cronoiogicA,
pentru a vedea mcandrele reccptArii unui poet de 0 conliguratie
neobi$nuilh, ~i, astfel, pentru a conlura un alt discurs, tal mai
coercnt, mai \0 spirilul accstei mati poezii $i a1 actualului orizont
de ~leptare.

I.

LucIM T~ PImuwI lui 8Dcrwfa. Editun Pro Humanilale. 1997.

INTERFERENTE

,
BACOVIENE

La prima vedere, Bacovia pare a nu avea precursori. ruCI 0

ndi.acen~ cu poezia de 13 Doi ~i de aiurea. Principial vOrblIld, nu
exisUl rupluri absolute sau ~teri ca Minerva din eapul lui Zeus.
Originalitatea absolutA nu-i cu putinta, confonn principiului ex
nihilo nihil; ba chiar ..origina1italea" ar fi un nonsens. JX)trivit
convingerilor lui G. OUinescu care respinge notiunea aceasta ~i
propune sintagma "putere de crea\ic". Orieal dc singular ar fi un
creator - iatA inca un truism -, leglilurile sale sunt inevitabile.
omologiile sunl JX>Sibile. La scriilorii de seama., influen\3 lit~
nu e un proces pasiv, ci ori consecinta unei afmitli\i elective. ori
sincronia propulsivll. Dar cruar acolo unde nu se manifesta 0
asetncnea intluentll, se impune 0 asem4nare de structuJ;i. c5nd e
cazul. Se cunosc. de pildll, contiguiCi.\i, voile ~i declarnte, ehiar ale
operei lui Shakespeare eu lex!c mai vechi ale unor aulori aproape
anonimi. De similitudini, lilialii, scun circuitc subtcranc prin eare
comunica marii arti$ti, flrlI urmli de infeudare, se poate vorbi in
orice imprejurtui. Eminescu i~i euno~te antccesorii ~i. initial, ii ~i
imitli.
In aeeasta. privinl<l, privitor la Bacovia existli pmri diametral
opusc. ewn am spus, pe de 0 pane, se crede ell ,.nu scamW cu
nimen.i". iar pe de alta parte, a fosl pus prea nediferenliat sub zodia
"canoanelor". De netligMuit, inconfundabilul Bacovia are nu
meroase ecouri Ii~ti, pe care, cele mai multe, cl insu*i Ie
..deconspir.'i". Dintre poetii romAni, eel mai mult se lasA adcmenit
de Eminescu. F.1ra. sa: fi fast atras in special de romantism,
dimpotrivli, declarli ca nu este indiferenl la .gr.mdoarea'" unor
Vigny, Heine, Lenau:
Ce vremuri alit de fericlee
MI-ncieamnll, singur. sA stau _
Spre toamna. duioase suspine
Din Eminc:scu, Heine ~i Lenau...
(Amwg)

CONSTANTIN TItANDAFlR

76

(Din vremun)

Intr-o atrnosfern "existcnlialistA.., pentnl Bacovia via(a se

transfonna in .melodic funerarn", ceca ce I1W;ite regretul de a se fi
nAscut C.,De n-ai fi fost ..."). De aiei. fudoarea specifie baeoviana a
lumii care provoacl prin alte semna le simboliee imagina\ia cititoru
lui decat scarbAdul vcrlainean. Galul !ii intWleneul cavemos sunl
percepute lucid, ca sens potential al existeolei omului in univers:
Un haas vrea sa lIlA dud
De unic uitand, ~ de nurn.!ir _
Un r~t uscat rTli1 usucA,
Pe-un amore piling ca pe-un wnl1r.

PiaU!, ploua, plouA.

Vreme de belie
~i s-ascul\i pustiul.

eu melancolic!
PlouA, plouA. plow...

Nimeni, n[meni, nimeni,

Cu auit mai bioc

~i

de-atita vreme

Nu ~Ije de mine

(Rar)

to poezia lui Bacovia se discloge elar deplasarea de la eroul

titanic. romantic, la eel modem, traumatizat, spre planul ontic. a1
fiinlei. Dorin\3 de anonimal, singurlitalea mtr-un univers monmon
~i abrutizat, intr-o lume .infemala". reprczintA tocm3i aceasta.
prefigurare a eroului de tip existentialist. Poetul nu analizeaz1l.
(pesimist) existen\<\ uman~ d, ea artist, 0 trifiqte ~i 0 expn'mt!.
Sinceritatca apllJ\i.ne lexturii individualit!tii, infinit mai bogatA decal
schema strict logica. Existentialismu! acredite~ individul singular
drept categoric filosoficl, chcamA spre interioritatea umana pentru
a 0 scruta. mtr-un avant al Cillloa~terii de sine, restituind astfel
ontologiei un domeniu legitim at ei : ncmArginirea sufletului
omcne$C. Dc buna scam!, pcntru poetul Baeovia pcriplul difern ea
motlva~e ~i suucturli atilt fu de existentialism, ciil ~i fata de )X>C~
ca Rilke, Tmkl, Peguy, UnamWlO. tntre altele, )X>Clul nostru, de~i
nu ajunge adversar invcr.j:unat al depen;onalizlirii, e frll.mantat de
autenticitatea propriei cxistcn(c. ,.A ventura personalil" e consecin(a
care a dobandit grcutate estetiell. Din poezie nu se degajl. ea de \a
sine, un fe l de ontologie heideggerian~ a "fiin(ei tiisate in uitare",
o prospec\ie care, de fapt, tot in introspeqie se eonvertc!ite. Nu
euriozitatea descopcririi de sine ii dicteaz3 mobilurile, dar 0
explicabiiA _ orieat de ciudatA - aplccare ca.tre zonele de ad:ineime
unde actul eunoa~rii constA dintr-o trnire in negat ie :
E frig, taml...

Vreau sa gWesc la anii mel pustii

Nu mai ~lept pc nimem,

Nici 0 sperdJl~

77

Nimeni nu mai este tiber ...

Vreau sa. rm gaooesc 1a anii mei pustii _

Incrude aliunde,

Incrude up, - c frig, iam!.

Singur. singur. singur.

'otr-un han departe -

Doanne ~i hangiul.

Str.lzile-s ~c.

Singur, singur, singur...

Nimeni, nimeni. nimeni

POEZlA LUI BACOVlA

~i

sflicaie-o ploaie

I1$03f'!

Pc ripi, pc padurea uscal! _

Cavema de-odilllOOI'1L.
~i zarea-ntunecatll...
( Go~

Absurdul. subiect rodnic in ontologia poetic! bacovian3, con

tinuA (fAra sa. 0 repete) esenta gandirii eminescicnc. Contrarictatca
poetului atinge parorismul atunci cfuld universul '*'nane mut In
repetatele lui inlcrogAri:
Omul incepuse
~i

oS!

vorbeasca singur.. .

totul se mi~ in wnbre trcclUoll1'c _

Un cer de plwnb de-a pururea donnea,

Jar crcieml aniea ca flac4ra de soare.

(A ltfel)

Ambiguitatea din titlu se men\inc in tot textul accsta. Oricum,

ca configtrreazA sentimentul absurdului. ..Omul ineepusc sa vor
beascl singw" , reflex delirant al con;;tiintei absurdului. Mi~
halucinantA a Iwnii sc proiectea..zl ca "umbre trec!toare" in
imensitatea tAcerii cosmice, resimtite ca ,.un cer de plumb".
Singumtatea absolutA a fiin{ei rationaJe, neputincioa.sA, c povara
ontologicA ~i aici exprimalA prin acel~i simbol: plumbul. Este. in
fond, confruntarea s~ietoare, in care i se releva fiinlei umane
absurdul - "ecru! de plumb". ~i acel care tr3iC!ite sub acest Cet nu
are de aJes. DivoJ1U1 de lome se justific! prin acest presupus imcns
~i e~t efort de cun~ere. Monologul, ea remediu impotriva
anxiet3~i (,.!?i cad. recad, !ii nu mai lae din gun\''), suferinta ~i

114

CONSTANTIN TRANDAFlR

voul printre simbolurile jnllmitAtii ~i ingAduie izomorfismul "mar

mant-leag;ln" (chtonian) . Practica leaganului telune are 0 scmni

fica\ie fasLil (odihna ve~niC1i), departe de simbolurile cJaustromorfe
~i de necrofilia baudclaireana. Am vlzut cum Erosul in poczia
bacovianll. are 0 dominanta macabra:. Iubirea ~i moartea tTansgre
seaz.!l autobiograficul dcvcmnd actc e ll proiec\ie existen~aU.. At
mosfera funebm de care se impregneazA intreaga existenta alinse
punclu] culminant in Phlmb, poem emblematic, de 0 tcnebroasti

BACOVIA,

ANTICIPATORUL

intristare. lubita c, aici. un inger thanatic :

Donncau adanc sicriele de plumb.
~i flori de plumb ~i funerar vesunant Smm smgur in caveu... $1 era vanl...
~i scartiiau coroanclc de plumb.
Donnca intors amoruJ meu de plumb

Pc flon de plwnb... ~i-ll.m inupul sa-I suig -

Starn SIOgur langa mon... ~i era frig ...

$i-i atlmau anpllc de plumb.

Totol sUi sub ap<'lsarca inc:corabiJa a plumbului ..Peisajw' este

.1ugubru" inen. aJX1S!ltor (,,sicriele de plumb", ..f1ori de plumb",
..funerar vestmant")i in aa=st abis pregenetic, teroarea se amplifid
prin vuietul sinistnJ al vanrului. prin scfu1:'i..itul coroanelor de plumb
~i prin frigul subsecvent mOliii. Amorul de plumb nu are nimic din
mitul fccioarei adormile; doorme inIon (in spatiu, in timp), e mort
in sensul eel mm propriu ~i mai trist al cuv:'i.ntului. Singura.tatea esle
absolut.\, intr-un cavou absolut inchis ~i trua nici 0 puti.n\A de a se
dcschidc vreodat5. Numai un strig51 de dispernre, al nouJui Orfeu,
sc adaugl, intr-Q agonicli umanitate, macabrelor s~icri aJe tllcerii
\fe~nice. Un striglit de imposibilitate a comunicllrii, de omeneascll
jalc. scmn de perccp1ie acutrl a solitudinii irevocabile ~i de
scufundare dcftnitivi:!. in ncant.

I.

MIl"CCa Eliade. Trotal tk /.srorlG rrligii/or. Ediwr.. HImWlibJ" 1992; Gilbert

Durand, Op

cit.?

In prima jum1Uate a secoluJui al XX-lea, cind modemismul

atinge apogeul, cu radica1e inovatii care au mers pfula. 13 anarltie,
Bacovi3 se impWle printr-un alt fel de d~, mai simplu, dar de
o mra profunzime. S-a spus d el este eel mai european poet roman,
sincron cu noua sensibilitnte ~ menllllitate care au mareal aceste
vremuri extrem de rulburi ~i de propulsive. Tot la fel de bine se
poole afinna (~i receptarea mai recent5 a flicul-O, e drept cu oarecare
reticenll) ell, in acest pelsaj, poetu1 roman se situeazA. esteticqte
\'orbind, inlre modemitate ~i postmodemitale sau, dad vreti, intr-Wl
postmodemism ca aJta. ..fall" a modemita\ii, in ceea ce s-a nurnit
o nou1 episterna. poetic!; ori, ~i mai coree! spus. inlT-Q postmoder
nitnte ne\l1Jmurita. Bincln1c1es, cu toata mulritudinea interferen1elor,
poetul ~i creea.zA 0 efigie inconfundabilll, e, cum se spune, Wl
scriilor-sintez.a. refractar la erichetAri stricle. Dadl. a filcut figurn
apane ~i pSrui la ComediJ in fond, de acurn incolo, Bacovia e tOI
mm putin insc:riabil ~i tOl mai mult novator.
Am v;'l.zut, mai tnaintc, cum poetul se desparte de simbolism
in mod Illcit, direc1ie pe care 0 unnase voluntar, ca intr-un fel de
exerci\iu, pentru 3-~i crea un limbaj propriu. Tot IlSlfcl se explic3
~i congruen\c1e cu expresionismul, mai pU1in ell 3vangardelc care
se proclamau potrivnice oricllror corelalii. S-a Illsat u~r contaminat
~i de clasicism (I), ~i de romantism, de Eminescu mai mult, nu
neapArat in ceca ce are acesla romantic, ci, dacll se poale spunc
~ trans-romantic, "eminescian", etem-valabil; tot in c.!lutare de
timbru personal, de strategii ..bacovienc", de diferentA specifica.
Marea dcspAJiire s-a vrut a fi cea de estetica modemisl41, inceputa.
ell ruprura de simbolism, expresionism, imagism etc. ~i continuatli.
cu puncrea in cauzA a .. Iegilor" de bazA aJe modcmismuJui:
metaflZicA, transcenden1l, exacerbarea eului etc. DupA ce ~i-a emit
un .,chip" personal, ~i prin alian1ele voite, imaginarul bacovian s-a
constiruit el insu$i in protorip. ,.Bacovieni" s-au ivit imediat dupa
volumul Plumb din 1916 $i s-au inmul\it odata cu Sctintei ga/bene.
"InflueR\:! lui Bacovia asupro poeziei romine este apreciabilli",

118

CONSTANTIN TRANDAFlR

cotidiene; poezia .met.aflZicului", dar 0 transcenden\li coboriita la

nivelul un evenimenl .real"; poezia .ncvrozei" ~i a nelini~ii
existen~iale. eel mai mull poc\li acestei generalii se intilnesc in
experimentul postmodcmist. OTgoliul personalizArii a detenninat
uncle scind!iri fhrA ea solidarilatea de fond sll se destrame. De aceca,
Cll bunll drcplntc. s-a afinnnt C4 genera\]a aceasta este deopotriv:l.
unitarl\ ~; plurnlli. Comuniunea ~i spccificitatea poe,ilor optzeci~ti
consist1l in catcva mize de prim ordin: interesul pentru realit.'llea
imediatA. pentru biogrnfie $1 autobiogmtic, de unde tendinta
epicizArii, co~lienlizarea actWui poetic ca text, imagismul artificios,
care se raporteazl!. awl 13 obiecte. personaje $; senza,U curenle, cat

$1 In faptul creatie; inse~i Cll erouri metatextuale. apelul la discursul

oral, perspectiva ludicA, ironica.., autaironic1\, parodic!, umoristica.
Chintesen\3 aceslei poetici rezida in preschimbarea raportului dintre
poet ~i limbaj, dintre text ~i realitate. Modemitatea echivaleaz:l
poezia cu IimbaJul (textul), autorul fiind neutralizat in text; poezi3
optzecis~ comunicA 0 realitate in care peetul este reper !fi autoritate

ordonatoare. RezultA un spectacol lotal, care implicA 0 mare plAcere

a lecturii, un hedonism auctorial !fi al receptArii. Tn ciuda unor
reflexe modemistc (simbolism, expresionism, hennetism), '?PI
zec~tii provoocA 0 schlffibare de oprica. inaugunind 0 al~ ordme
lite~ e~ 'insearnn3 0 spe<:taculoasli modificare a criteriilor
literarit.!i\ii. eel mai mult ii une~c co~tiin\a critic!i !fi increderea in
rolul dinamizalor 31 spiritului tcoreric. AceastA co~tiln\A poetic!i
solidll ii orienlea.z!i cAire refuzuJ canonimrii ~i unifonnizAril, cAtre
reactivatea trnditiei. mai cu scamA a formelor lilerate nealiniate,
inc1asificabile, cu precursori contemporani sau din strnvechime.
Optzecismul a fost c!l.lduros imbm\i!f3t ~i drastic respins, ca ,,hibrid",
"indecent" !fi alte calificAri infamante. N-ar fi, adicl, nicidecum un
fenomen de am{lloare, ci, mai curiind, inve~, un e~ de proPO'1.ii .
cAruia de mult I se cantA prohodul. AlAt apologia, cat !fl reaClhle
adverse atestA faprul dl ol?tzecismul existA, eli e un fenomen vju.
Cu voie sau M VOle, mai mult sau mai PU\ln, optzeci!flii
pavcaza drumul clilre mctaficliunea postmoderro. A ventura lor cslc
tot mai mull asimilaU!. cu posunodenlismul, dC!fi ~ii se indoicsc
de aceastA legatum, iar al~i se dezic in mod categoric. Dar raportul
nu c de subordonare, ci de complementaritate. Incat, pe drept
cuvant, se vorbe!fte de oplZccism in ipostazA: posunodemistA.. Cu
preciz.area cA postmodemismul are 0 sfen1 de cuprindere mai largd,
I. OptzecIStUl AIC':undru M~: .'poqii gencn?eI 'SO poe fi subsumati
postrnodembmulul cto.r pm f()l'\:ll'ea lcnnC'nului ~ pin obnubilare:l csmlC'1
~lw klf poetIC. dar de: ~ noM (b 1OBtC' niYelurile sale. dc:siaur.
inclusiv eel cuiNBI, dar nu punAncI xttlltul pc: dimensnQ'OC'a culruraLI lumli) P
prin toc:emaru de: 0 tID 1I/1.rms absurdului lumii InconjwfllOftl'e, de. luplll impotr'iYII
OItropid_ TocuJ pm (re)lducerea in cenb'U UldividualitJItii. II pasoaoei. care
de-.'IDC Sistan de rcfenn\o\: de.ceca .vem de-. face cu cecil ee C'\I 1$ numi un nou
onrropocelllnlm (Antologfu poem geJlUOliei SO. Edirura VlaslC', 1993. p. 6).

POEZIA LUI BACOVIA

119

mnd ~ el trccut prin OacArile entuzlasmului ~i ale conteSUirii,

ajung5ndu-sc, ~i in aces! caz, la aJ1unlarea dccesului cu nc
crolo~le de rigoare. 0 amologie pro !fi contra ar fi instructiva ~i
incitanta.. AdevliruJ lot pe la mijloc trebuie cAutat. Sigur e ca, in
literatura romanli, postmodemismul se afinnli plenar, eu loatc
antccedelltelc notabile. oda~ cu alirmacca genem\iei 'SO. Dar
conccptul ,,sufcra" de un miens provizomt al definirii. rur!fi silnplu,
el nu are nid 0 dcfini\ie, ceea ce nu-i un pacal in conditiile unui
relativism marcat al epocii noastre. ~i lotu!fi, SWI! nwncroase studii,
alc.atuind 0 bibliotcca, dcspre posunodemisrn, privind fundarnentul
teoretic al mi!fClrii, cal ~i operele care intn1 sub aceastA incidcn\A.
Deci posbnodcmismul exista., cAci de n-ar fi nu s-ar povesti. Aid,
insii. nu cste locul de a starui asupra sublccrului . Se cuvine nwnai
o rapidA ochirc, pcntru a stabili un contact cu ansamblul acestuj
excucs. ..Democ.ratia" postmcx1emistA valorifictl 101 ce cste mai
.,popular" din iSloria unci, Umberto Eco vorbind de radAcini
homerice. P\mcte de vcdere difcrile s-au ivi! ~i in privinta raportului
mcx1emismlpostmodernism, unii acuzAnd 0 netA disjunctie, care
justificA ~i cx.islen\a posunodemismului, al\li promovlinc! ideea
concordan,ci. Cu aile cuvinle, inca. mal dureaz;l controvc~ intre
orgoli~ii sustinatori ai postrnodcnusmului n1scut ca 0 reac\ie
impotriva tqodemismului ~i toleran,ii panizani al procesului de
continuitate . tntrebarea: posttnodemitalC3 inchelc 0 elapa. .sau
incepc aJta, nu ~I-a gasit ind WI rAsPWlS hotariil. Rimbaldienei
decizii : ,JI faul etre absolurnent moderne" , prin care se cerea
descoperireasacrulw in dezordinea splritului fl se proclama peetul
ca proroc slbihnic, i se opune, acum, pnntr-un nou verdict.
imperativul de a fi absolut postmodem. Mai dcgrab:1, menU!. aprobat
"pa.radoxul" lui Jean-FrnniYois Lyotard: ..0 opcr.'l poote deveni
rnodemll door daca e, mai inlai, postmodcrntt. Astfel inlelcs.
postmodemismul nu e modemismul care s~e!f~e, ci modemismul
in stare nl1scand.'\ - !fi aceaslA stare c constantA" . Tncat nu este un

'I

I. PC'ntru John Barth, lermenul insufi esle .~saei ". ell

~I de ..post.
Impresiorusm". _C'YOClnd activitatca unui grup de epl&ooi ln~". Clemml
Greenberg: .PostrnodC'misrrwl C$le nurnC'ic c:cl mai recenl, Sllb care prosrul gust
romercial ia C\I aWl IntC'gl'iwea anei. mimind un lIepiaooiSffilt IOfisticar'. Gh.
Ctkiun: ,.MIC' OO\lunea de posf1rlodfimism nil mi-e nicl azi . impalic.L Oen\l~
cC\'~ sccundar, CC"o'l dupl eeYII". Marcel Pop Corm$: _TonI! e postmodemism~ ...
2. VeL $i Robert Scholes in Fobulotion olld MC'tuIICtio ll, 1979: Dan Grigorescu.
ModC'nfismtlPostmOdernisme: un processus de c:onrillllftifl Rlchanl ShllStennan.
La ruisot1 et I'esthitique entre modentite et post-wxiern{ti , in uruls. Cuhien
roumOill.l d 'etudes littb-oires 1-2, Edltioos UnlvC'1'l, Buc.TC$1, 1995; Maid
CllJneseu. Cind 1~/e ole mot/0'1Iitdtii. EdilUnl UI1lYUJ, 8UCUte$U, 1995, unde
postmoderrusmul C' c:onsidenl ca .0 oou1 "fa\b modem,U\u".
3. UJ cOIIdiliOll posrmodeT7lC'. Ed. Mmuit, Paris, 1979.

'I

CONSTANTIN TRANDAFIR.

120

abuz a crcde cA existll 0 tipologie postffioocmli. ca manifcstarc a

spiritului wnan in toatc timpurile. precum clasicismul, romantismul.
realismul. De aceea s-a vorbit. Cll indreptl'i\irc, de un "om
postmodem". Cat pri~e poetica, sc aprox imeazll c5 once opcrn
bazatl pe un joe complex ~i bizar, pe 0 slructllrli ironicA ~~
metalingvistic1 poole fi 0 opcrn posmlodema. Ezitl'irite ~ i fluctua\ii1e
conceptuale se vad ~i in includcrea in aceast.'l rctorica a unor
tcnwnle diferite, contrndictorii chiar: ..Arb pop ~i Ulccrea. cullUm
de masA ~ i dec0?Structivismul, Superman ~i Godot, imanenta $i
indeterminarea ..... _ Ihab Hassan repune in d iscutie postmodemis
mul din ~tiva pluraiismuJui ~i tolerantei. ea 0 recuperare a
stilurilor revolute . ,tndArnl spre viilor!'" cwn recomanda cineva.
Aceastli .,m.i~e bogatA ~i creatom'C" sc define~tc. to~i, pri"
"abandonarea vocatiei protopolirice a mai vechiuiui modernism" ~i
prin "cclipsa tuturor afectelor (adincime. anxiet.3tc, tcroare. ematii
ale momenrului) care rnarcheaza. modemismul la apogeu"; ambclc
trl\sAturi ar cond uce la un joe este,~. Ia 0 celebrare a superficialului
in toate intelesurile acestui cuvanr . POLrivil lui Guy Scarpetta,. s-ar
pulea desl~i cateva ,,principii" ale postmodemismului: nedire
renlierea genurilor, reanimarea Wlor vcchi retorici. corupcrea
kitsch-ului prin e l insu~i, acceptare3 simulArii ~ i a artlficiului,
respectul pentru a lteritate, dezavuarea etitismului ierorhic. Centrljl
de greutate i1 constituie staturul realitlllii in raport cu fic\iunea .
John Barth, cu 0 simpalidl. modestie ~ cu un vag scepticism, crede
3 se fi lansat .nu in inventia unui substitut oarecare al modcrnis
mului, ci intr--o crealic veritabilA care sA-i succea<C1 ~i sll-I egalezc;
etta ce asthi noi numim innritiv fiC1;iunea postmodemista, cu
speran\3
cA intr--o zi va fi ~i ea consider-nil ca 0 litcraturA a
_
... .4
mnotnl

,.Nucleul istoric" 31 postmodemismului , 13 noi, in poezie, trebuic

ca.uta!. cum am mai spus. in optzecism care i!j:1 &Aseite, Ia r.indul
lui, anll..'1:e<iente in ...$.lPtezec~ti .. (mai a les in "prozaismul" lui
Mircea Ivlnescu ~i in fabulatia Iudica. a lui Leomd Dimov), dar ~i
in ciiteva dimensiuni ".~iste". nu mai putin in reciclarea uoor
vesrigii ale rormclor trecute. Admil:1nd ca., intr-adevlir, postmoI. 1hab Hassan. Spn un crJ#IUpf tk poslmotkrnism. ~ ttb\lel dm 1982.
;mlOkIptl Tn CtDnt! crilia. 1-2. 1986, p. 181
2. Frmc:rie Jameson. in /"rrodwcn>e b I~ 1m J.-Fr LyoWd. TIle Posl
moMmlSlfl C(}N/irion, Minneapolis. 1984.
3. Vd. CDiele crlrke, nr 1-2/1986.
4 . UIOaIllrQ rrinnoirlL Ffc(iu~ pMllnodentd, Ilntologat in COllfle ("" ce, nr
1_211986,

POEZIA l.UI BACOVlA

12 1

clemismul fiinlcaza., en ~ i optzecismul. in spatiul artislic romlinesc,

di nu e numai " un mil cultuml", tectum in aceasta .,grila." se cere
incen;;at.i1 acolo wuJc ~ ceva e cu putinlA, eh.iar dac! tenta\ia
seamllna Fmva eu ,,proba labirimului'. PararrazAnd pc Matei
Ca,linescu se recomandA, in asemenea situalii, sa acceptam ca
ipotez.'i de luc ru d textele citite prin lentilil postmodemista trebuie
~ eorcspundli unor conven{ii, tehnici ~i procedee strucrurnle !j:i
stilistice rcclU'Cme, chiar dad'i. luatc scparat, implicatiile !Ji rezul
talc\e lor estetice pot fi diferite, Bunooaru, ar fi, cred, util de v1zu1
in ce mAsurn poezia lui Bacovia ,.reactioneaza" III 0 astfel de
solicitare. dad este d , ell adevli.rat, un anticipator a1 noii retorld,
optzedst-postmodernistc. ,i incA unu! dintre cei mai recWlOSCuti,
rup cwn sus\in poc:\ii care defil~ cu tablo ul lui ~i c3\iva dintre
exegC1ii lui Bacovia.
sa iucepem QI 0 parabo/il poslmooer"isI4: Bacovia recilit de
Crisfian Popesar. Si sa pomim chiar de la poemul-eseu din Ana
Popescu, ir'ltirulat Cum l-a ucir George Bacovia pe Gheorghe
Vasiliu.o meditatie in registru postmodem asupra idcntitalii marelui
poet. ~ti.ind c! Gheorghe Vasiliu esle numele adev!lmt, numele de
botez a l lui Bacovia (pseudonimul ,.artistic"), pilda devine clam:
,.PseudQllimul este - in mintea mea - un simbol al modului de
cxisten\4 al poetului din secolul nostru. Crcdin\3 modemista d un
cuvant nu este legat de realitatea pc care ar desemna--o ~i d este
mai important sa. exprime, sa sugereze decal sa comunice... are
pcntru mine leglitura directli cu ceca ce este, in biogrnfi a poetiJor
modemi$ti, viala lor dedublata de poet ~ i de om, ruplllra inlre
numclc real $i pseudonim" . Parabola pseudonimului sugcreaza CI
,,alegerea numelui neag3 diferenta uzuala lntre (<v1atlb) ~ i operID>.
Pseudonimul, care este "Iitemtura", contracareazl numcle real. care
cste ..viata". Modemitalea .,Iilemturizantl" cala sa "ucida" realitatea
anoslA - sursa de c:i.piiw.i a fi etiunii poslmodem iste. 'n sprijin~1
aceslui ,.ra\ionament", este Gitat un pasaj din interviul lui Bacovia ,
care se refcrll la personajul Sensitif din proicctatuJ roman Dintr-un
text com",,: .. Un priclen m-a sfll.tuit sA-I nwnesc Stan sau Bran,
cu nume de oameni. Eu nu \fAd personajuJ meu decat in scns
simbolic. Ascmeru m ie sau celorlal\i nameni, el trece printr-o serie
de stan SlIflet~ ...". Comcntariul d'i. 13 iveal1i faplul c...'i numele
personajului. fiind asocial simbolului, este 0 conventie arbit:ran1 ~i,
in consecinta. rupe legatura dircctll intre limbaj ~i reatitate.
Pseudonimul ,,artistic" se afla la polul opus numelui real considcrat
l.

Op

t:fl .

VenJq: Un~ poraOO/~ prutnwtknti.rre. Bacovlo relu par Crisrian

Popescu, in h'urt!si.r. nr. 1-21 1995.

3_ lnrCfVlul reaJizat de l. Vakrian., 1929.

2.

OvidIU

CONSTANTIN TRANDAfIR

122

ca 0 subversnme a Mel cu prelcntii de unicitate. Concluzia e c!

in aceasUl tendin\<1 a 101agina\iei extrabiogralice se ascunde un reflex
modernist care "ucide" ceea ce apartine realuJui. Conditia "de
dublaUl" a pseudonimiei .modemiSlc" repr~zint!l un 5emnal. in
mlce. a1 picrderii realului in favOOJ'ea virtualului, CUIll at spune Jean
Oaudrillard. Numai ell! Bacovia, poetul. nu are cultul tmnsfigur.1rii,
nici autoadmirn\ie ori proiect stimulativ. El se complace in derizonll,
in reaJitatea frustA ~i-~i tronsforma pseudonimul intr-un nwne
comun, care doar pnn puterea anei devine reI/lime. ~i vom avea
prilejul sA vedem cA ,Je-biograflzarca" vocii naratoore iI preocupl
din ce in ce mal mult, Bra sa. faea.. ~ pasul decisiv. Se intimpl.!l
~i 0 rnstumare de situ3tie: Crisllan Popescu ajunge "poetul famillei"
prin clalarea autobiogrnfiei wnile, pe cind Bacovia se aUlOprezinl3
in text ca personaj obscur, damnat, vagabont tragic, soljtar afanc.
Dtn perspectiva dedubillrii. cei doi poeli sunt contcmporam. Lectwa
psiho-bograficA, la care purcedc, parodic, regretatul poet postmo
demisI nu mai are, aid, relcvan\!i.
Am VdzUI cum cci mui mul\'i dintre exege\ii recenti ai poeziei
bacoviene a "scot" de sub tulela sentimentalismului simbolist, fapt
posibiJ chiar datori~ iniliativci lui Bacovia care a inlcles de la
inceput ,,neajungerea" acestei poetlci, in\Clegere adancitA, in timp,
pful!l la 0 reaqie antisimbolistA, prin ironic: ~i parodic. In primele
dow volume, vechea recuzit\ simbolislll sc sp1jinea, in spiritul
.marclui modernism'" pe formalizarea textualil: simelrii, elipse,
redundan\A semnificativa. Poetul se in~e, mtultlv, cu ex
presionismul. pentru a trcce intr-o noUi1 zodie, experimcntind fl1nl
ambitii avangardiste, in "stil" rupcrrealist. "Bacovianismul" de acurn
inseanma: ~i divol'\ul de ,,mistificIirile" poetice, de ..elitismul"
modernist Cll proie<:\iilc lui "cosmice" ~i calofile, l11siind loe
pseudopoeticului pnn directctc, ..trans-scriere" . Raportarea la reali~
tate nu se mai produce prin procedeul transgresArii, ci prin
inregistrare fidell, cum lesne s-a observat. Locul "fanteziei
dictato1ale" este luat de ..copijie du~ naturli": ,.nu 0 plutire serafic!
sau tumultuoasil a imagma)iei. proiectare in lurni ale fanteziei, nu
transcendere a obiectelor, nu metafore Bra referat (!), ci rcstri.ngere
la orizontui inguso) de percep\ii concrete ~i simplA transc1cre)).
Nu faytastic. ci realism: nu lirism fulgurant, ci monotonie (<PIt>-
zaiea . Poemele lui Bacovia sum de multe o1 ~i devin tot mai
mult simple consemnIiri indifercnte. N u eonteaz.!l. sensui metafizie,
misterul, "poezia", ci numai sensul flZic, stihial o1 monoton. Poezia
lUi nu "corcspwuie", inca de la ineeput, canonului Uricii modeme.
Cu limpul. aceaslll despAliire devine tot mai invcderatA, dar nu atat
de radical! ca iconoclastia avangardelor ~i nu pc acee~i uaiecto1e.
Ion

uoaGln

~,Boco\w

- IIIf -xlel oJ frolU;"a. foe. cit. p. 228.

POEZlA LUI BACOVlA

123

Dad modemii jinduiesc idealitatea (,,goall1" la ei...plinA" 13

romantici), la Bacovia trnnscendenta li~te cu desa.v~ire:

Omul lncepusc sa vorbeascA singur...

~i toNI 5l: mip in umbre trecAtoAre Un cer de plwnb de-a pwwea domnea,
lar creieNi ardc:! ca flacara de soore.

Nimic. Pustiul tOI mai !arg p4tea...

~i-n noaptea lui 3fIlllJ'4 tAcuse orice cant,
~i-nvinlC\it de ginduri, CU I'runtC3 In plunfult,

Omul tnccpuse sa vorbeascll singur...

(Altfol)

S-ar plItea spune c4 Bacovia sfideaz!i convenpa elevatl in

beneficiul .,naturale~ii" ~i aI unei mai marl sociabilitAti. PW La
Sranle burgheze ,aliterarura" (erezie La metaflZica. orfism, abstrac
tiza.re. transfigurare etc.) a fast deghizatA. ~i. de muUe on. evidenlll.
Se poote exemplifica orieaL sa ne limitam la cateva secven\e: .,In
odaie. irisl sun/). lemnul mut: I Poe. I Umbre imprejur intr-un gol.
tlcut, I Loc. 1/ In van peste foi, singur, un condei I Free. I Lampa
plange... anii tai. anii mei I Tree" (Monosilob de toomtuf); ..Uitarea
venea ... a venit. I 0 lacrima cade jos, totul tace, ! Lampa obosita.
a cJipit, ! Orice obiect atins ~te~te: lasA-md-n pace... : (Nocfllrn4);
,J)uduia ve~nic eit~le; ! ~tie cJavirul, picteazA - ! ~i nopti de-a
r.indul vegheazA, I ~i poate, de-accca sIA~le" (Unei fecioore);
..Toamna rupe afi~ ,i flori. l Ema) trist departe-o prnpastii - I
face(i foc pc zi de mai muJle ori; ! 0, trebuie s.ll fie triSl departc-n
p~pi1stii ... / Flugi de zapada ~tkilo1 ..." (Fn'g). De-aellm ineolo,
antilirismul. reactia impotriva modemillltii poelizante se produce
fl11~, ostentativ chiaro Sum ..doi Oacovia. nu atfu de ~I
depArtiti. cum se crede, Primul (eel din Plumb $i Sainte; galbene;
Cu voi reprezintl 0 etapA tranzitorie) e de 0 modemitale specificA,
prin, de fapt, ncgarea lumii modemc ~i prin valorizarea baudelaire
anA a catego1iloT negative; aI doilea, eel de la Comedii in fond
incoace, eu deosebire in Stan/e burgheze ~i in ceea ce a wrnat,
impune .re\eta" CODSCmn!rii nemeditate a realuJui. "P1vind din
perspectiva posunod.emitA(ii literare, primul merit aI I~ Bacovia
mnine orientarea cAtre scriitura direct!., antimetaforic!" . lalA. din
volurnul eu voi. acest Dialog de iDm4: ,,Fereastrn e-o poem! de
plumb ~i de scintei. I ~ doarme troienit. ! Mult mai tfuziu de
miezuJ nop\ii sunt orele trecute... !ln haosul vie\ii nici noi nu ne-am
gasit... I 0, vino, eel putin. acum prin fOI'\e1e necunoscute: I - sa
viu? I - Oh! mi-i mca... ! - Vezi! ! - Hail I - Am venit; I - Unde?

sa

I.

Idem, p. 241.

124

CONSTANTIN TRANDAFIR

I - Ungll tine, I - Piing... I - Taci... I - HaL . I - Hai; I - In

infmil. .. I - t n infmit~ I - Cinta. .. I - Vis; I - Da... I - Nu. I - Nu...
f - Minus; 1- Minus... I - Plus; / - Plus... 1- Armonie.l - Armonic..
1- cand? I - Cand... I - Poote; I - Poote ... I -on". A nu se confunda
ell dicteul automat., de vreme cc .,dialogul" (on mooologul , in aIle
imprejurliri) are coeren\1l inregistrnrii ,.in direct", eu tot eliptismul
ei "caragialesc" ~ i absurd. Eludarea artistizArii, suprimarea "litem
turii" cOl1stitWe noua sa "poetid". Bacovia n-a fOS! mare llulllai
cal s-a mentinul in sfcra imaginarului. a fictiwli i modeme. ci $i-a
consotidat statum $i cand s-a situat pe aliniamcntele care due spre
cele mai imperioase experimente p:>etice, deschizind cru rodnice

POEZlA LUI BACOVlA

125

aproape uniea ~ de inspira~e a deven it existentuJ corupt, banal.

faduJ. prozaicul" . ~i to~i. a prcdominat in Itura JlOC2;iei sale,
de la G. C!l..inescu Clbre. imaginea wlui poel rafinat, care i~i dozeaz.ll
efectele intr~ perfectll. regie textualA. Dar narntiwl devine nota
dominantll. tehnica de cApltiii Ia "ultimuJ" Bacovia. C u precizarea
ca .,proz.astlcuJ" se infiltreaza inca din faza initial!:

,i

E toarnna, C fo~et, e somn...

Copacii, pc stradl, ofteaza;

E tuse, e plinset.. e goL

~i-i frig. ~i bureaza..

poezici. Ceea ce apare, in versiunca unora. ca proces de devalori2are

(Nervi d,. toamn4)

nu-i decal expresia lmui impuls dc:scoperitor de proaspele posi

biliUi~ ale exprimArii poetice. Nemu1tumit de impasul Iirnbajului.
poc:tul incearcA fClone\e ahui tip de ruscuno, sa. piamcze, cum se
spune, ..un semn mai nou", AboLirea literaturii" implica 0 intreaga
strategic: mimasea insuficienWi intdectve ~i a neindeman1rii po
elice. recursuJ la realul prozaic. antimetllforismul. n013(ia neocolitIl..
decanonizarea., desolcmnizarea, efortul de srmplificare, de esen
tiali:zare pfultlla fruntariile tdcerii. "Transcrierea" reaJit3.~Li . in versun
tOI mai directe ~i mai proz3tce, intoorce poezia la origini, in starea
ei cAt mar natural!, potrivit eu 0 peroeplie estetie! de datA mni
recentA, opusa. poetizlirii "inalte"", cterice.
La un moment dat. Bacovia dccl~ e:l prefern sa scrie prozA:
..tn proztl port mernbrele rnai Jiber" . ~i chiar sene proztl., dar...
poetic!. Mai binc ZlS, poeme .,fantastice".. Dae! lucrnrea <;c \13
chema roman sau poem fantastic? Nu importli. Talentul n-are
nevoie de definiBe. Cre...-az!l cum il laic capul, cal1'luzit numni de
induc~e poeticA" . Surpnnzator e eli poctul prozaizeaz!l rot mai
mult, prozatorul nu sc rC~le de poemati7.are. Aceast!i viziune
numai la suprnfat.3 pare ti /'envers, Fiindctl ,.induclia" iI conduce
clitre un nou mod de scriiuutl. dcsehis dtre un poslmodemism
sui-generis. Cut prive!itc proza propriu-zis.'l, ea nu inlrll in
preocupllrile aeestui comentariu. InterescazA door faptul eli Bacovia
conciliazA poezia eu proza ~i aceasta vine din credinta indivi
zibililA\ii genurilor literare ~i din neincrederea in imaginarul ezolerie
~i in retonsmul supraindividual. El ,,simte'" cA a venit cindul
contingentului s1-~i dczvAluie puterile originare. rneA rnai de mull,
E. Lovinescu observase ca poeruJ apeleazll la mijloaee atal de
simple .,incal par crescute dio obiect'. " Bacovia aplid existcn\.CI
obiective acel3.$i tratament ca fotoreportcrul sau operatorul cinema
lografie ( ... ) Bacovia e eel dint:ii artist roman a dIUi pennanenlA.

Bacovianismul. in toot! specificitatea lui, presupllOC ~i aceasta

..p['()7A... ca ~i incongruenta notatiilor.

I.

IIJ1t:tvlul

2.

Ibidem

~1~1

de I. Valc:nan.

Cum gMdul sta....

A vietii proza nwnai

Privind...

Pustiu pan;urs

Mai mult cu gemete

De faice dureri _.

(Momorf)

Cotidianul. ncreprezenrabilul. I-a mnrcat, rnai inta;, prin p~i

~i prin abdicare in fa\3 lui:

une. prin rencgare

Pc strnda. uric via~ li moar1en

~I plAnga poc\ii pOCOla lor vani...
~tiu ...
Dar foamca grozava nu-i glumi, nu-i vis
Finis...

Istoria contcmpornna...
E rimpuL tOll nervii Ie vor...

(Poemd finald)

In asemenea cond.i~i. c ine mai cnutll. grandoarca? Eul nu mai

estc profetic, cu aparen1e vizionare ~ cu cvunescen\e senlJmentale.
Vremurilc arrUigesc, straJucirea e ~lAtoare chiar in sfem "fic\iwili
ideale'. Soarelc, cerul "ideal" nu I-au adememt niciodatl pe
Bacovia; nici lumea de aici in forfota ei tcratologica, iar cind nu
a mai dar ascultare g lasului: ..Dispari mai cur.ind!", s-a indreptat
cAtre elemente~ comune din jurul Siu. Pentru crca\ie, sursa cea mai
fertiUi s-a dovedit a fi ,,.a1 vietii
eel mai apropiat de universul
wnan. lubi13 e "domnita" care suferll in cartea lui Arghezi. eel care
4i cauta puterea de crea\ie, precwn Anteu, in reaIitatea cea mai
I. 0umilI'\I Mlcu. Op. CIt., pp. 18. 19.

rear"

126

CONSTAl'IT1N TRANDAFlR

discreditatl. PAmAntul cheaml\ cuplul .Ja dansul", de fapt sub

pamantul, nu nea~t pentru 0 im~care cu Iwnea. Ispirit sau
"constcins" de rea.litalea cotidian!. poetuJ nu se rnai abandoneazA
cadeni, ci de--c!l.cierii, regresiunii pe care 0 gA.se~te eel pUlin fecuncll\
penlru poezic. Solu~ia a fost g!lSita: serle "versete prozaice": ..E fals
de 13 0 vrcmc I Oricale s-ar vorbi, I Grozave iscusinti I Mereu a
cantJri .. . /1 Afarll-i umed / Moinli J Ca ~i demult. mizeri i..... (Verset
prozaic). lnferiorul devine tot rna; poruncilor ~i pentru ex islcn\li ~i
pentru SlaJ'ea poeziei. privit rnai intai cu sarcasm ~i amAr.l.ciune,
apoi din ce in ce cu un rnai pronun~t sentiment al fratemizlirii, pe
de 0 parte. ~i ca s~ a ,,hiiaristicii". pc de alta parte (Stene urban,
Sean!, tceISior. $; ce? Cle.): ..Rlizboi I Mi~a popoarelor. I
ComcJiUl a-ncetat. I Miilai, I Paine, I DupA alfabet. I Progrese in
~in\A. I Semnalc, I Descoperiri. I CArom. I Colib1\, I AdApost ... I
Nopti ro~i.i. I CUtremur... I Rc~erea Iwnii" (De ultima ord) .
Dupa cum se vedc:, solitarul se raporteaza. tot mai intens Is
lume, ca ~i cum ar fi sau chiar este "un spirit insetu de real".
Ascult1. ..derizorii ecouri'. informeaza la modul jumalistic: ,.Un
manifest, I lannaroc I De pnncipil. 1 S-a opl~1t in cetate, - I Noi nu complic4m I Manifesrul, I Comunidim I Cu partizani"
(lnfonnativ). ..Militantismul" sAu (suprnJicitat politic, !?i cu m uM
scriozitate, de excgeza proletculustA) eontr3iace, de fapt, tendinlcle
sociale:
CompozitOr de vorbe ...

In culon.

Revcrii.

Armonii.

Pcnlru a trecc L!icerca grea.

Compozilor de vorbc: ...

Lun"IC3 sc schimba.

Egnlitatc,

lcici tumultuoasc,

rol:.ZlA LUI BACOVlA

127

de bombaslica romantico-moderrusta Si soclalul, daca deviazti. in

vizionarism: "Frumos I Vesel. I Bun I Droit 1 Trist l R!l.u. I Cauzc
din ctem I ~i social .. ." (Giindiri). Chiar in mai vechea ~i faimoasa
Serenadd a muncitorului tonal i~tca cstc, clar, a unei ..compozilii
Ililare de ostentatie eroi--comicli" . Artificiul implicArii intra. intr-un
fel de automatism parodic. iar lccturile nu ezil4 sa. pedalezc, inc3,
pc 0 percep\ie .,serioasi1" a socialului. Poetu) se "implicA", i~i
repudiazA, chipurile, solitarismul endemic ~i indca.mn3 la sociabili
late, duplicitar: Singurntate, I Nu te-eam voitl I Viata - hain1i _ I
M-a dAmit tie. II Tu m-ai cerut / Vie ~i / - Prixonierul tliu - I
Singuriltate... ( ...) /I Pacti, evilati I Singurlltatca. / 'litre oameni / E
viata..." (SingurtIlate, nu re-am voit) . ..poctice~te" ~i ocazional.
udoptli faconda jubilaliei: ,,.Mi-a.m realizat / TOOle profetiile I
Politice. I Swn fericil.. I Frumos I Sie cerul I Scnin, sau m5.nios.
I Un aforism celebru I Te face ~ trai~ ... I Nu-i mfuni, I Nici w,
I Nici ieri. - I Timpul..." (Cogito). Finalul .,pune in abis" exuberan\3
pasagcra. ReaJitatea este alta.: ,.Po... e~ti... I De muncA, I Lene. I
Banchetul din wnbr.'l, I Sau limp de fericirc. I ~i, iaUi, ne-a prins
seam. I Peste zi nefiind nimic" (Sic trailSil ... 1I). laUi adev;1mta fa\A
3 sArbltoOJ de Annindeni : .Pl!k:eri I Dc-o zi de sArMtoare, I
Voioase, vechi moravwi... I Spre camp se duce I ~i dumbrave I
Eroua lume mWlcitoare. /I ~i dupa ahA zi. , Post festum - I
lndcnuirutri de croci I Pe suui I ~i in trnnlvaic, I Spre necesaruI
randament I Din O1onoto03 Muncll" (Amrinden. ap1rutA in VO)Wl1ul
Stal/le burgheze. 1946, -!?i, "in fascintil. in Flacdra. 1956).
Poemele de dupa 1946 se apropie decisiv de simpla reaJitate,
de zvonul tumii. nu in sensuL detumat al angaJArii. al acelui poela
mtes. vcchl de caod lumea. ci in sptntul unei arte (X)etice de cea
l11aj recent!J condi~e. din care nu lipscsc. ne-am putut convinge,
ironia subtirc, parodia subtil3, simularca fC!)livislllului. l\ inregistrtlrii
obsccvioase:

Adcseori
Culcat,
NoleZ

~
Viitorului intrevllzut.
SUof grade,

Soo'

Posturi de r.lsptmdere...

AI lumii zvon

De

(Perpetuum mobile)

Nici" de data aceasta. ironia nu poale sa scapc unui oehi cat de

cit vigilent. ln~i lillul e grliitor. ReaJizlirile, lozincacde, SWlt
semnaJe pentru v~cie (in care poetuI n-a crezut niciodatA). in
mod mecanic. flra nici un supor1 logic in real: .EtemitA\ii i-am
zis: I La murica asta frumoasA. I Soot lipsuri" (Ide;). Etemul tine

\llJ1l now.

- Capital moderal
- Ono:lre intelectualilor,

~i c:dor ce munccsc.

lar cc va fi in viitor.

- Deocamdata e sublim...

(SIan",)
1.

Dtnu Fl!miod. Op.

cil.. p. )S.

CONSTANTIN TRANDAFLR

128

E de pri50s a atr3ge aten~ia asupra ironiilor. ,.Slcnograful

cotidianului" c poet social, negre~it, se implicA in "problematica
timpulw", ell 0 candoare spedficA, de reguJ1i. spiritului ludic. EI
recurge Ia ~bloane pentru a se .relaxa", dar ~i pentnl a Ie
compromite. Masca parodicli ~i ambiguiUl.tile conduc, ingenios,
clitre demitizart $i desolemn.iz.are. rnrli un program bine calcu lat,
mill curind e ll 0 incertitudine jucatA, intr-o pennanenta ~i ascunsli
tatonare de noi mij loace de exprimare. Toea 0 datA. sa. spunem eli
flU e vorba o.bordlrii revcrberaIllc. nici de stanglicie autentic!, dar,
sigur, de 0 reabilitare a inferiorul ui e u care se simte solidar. ~i mai

e puterea secret! de a preface ,.n~tii nla" (ea Arghezi) in virtuozj

late, de unde reiesc cli parodicrea e delibernUl., autoco ntemplare eu
discreUi. ironic. Plirelnicul handicap se preschimbA in virtute. Se
ascunde in manier.1 un sarcasm bi.ne tempera!. ~ i, binein1cies,
autoironie:

De oomcni,

~i

129

imaginarului ca .hipennaterie". ~ i inca.. impactul cu cotidianul

asiguri discursului poetic alerte\C, sinceritate ~i, implicit, mai m ulta.
naturaie1e. Cu toate acestea, realitatea nu-i dedt in aparcn1d 0 copie,
pentru cll adev1irata realitate este cea produ.s4 de poetul ins~i.
.Anonim ul", are, tot~i. orgoliul de a transfera fidelitatea fa1d de
referentul din lumea real!!. in fidelitale rata. de sine insu~i , referentul
primordial. Din acest moment, poetul scrie despre seris (.,seriu cA
seriu"), se inloarce clltrc propria fiin1d ~i clitre mecanismul intern
al texrului. Fapt cunoscu t, devenit loe com un, literatura dobande~te
o acuUl corliinta. de sine, i~ i scruteazlt propria condj ~ie. interesata
cu preclidere de genezA, alcAtuire, func~ ionare ~i fi nalitate. Aces!
..textualism" are 0 existen\o!l. mai veche (a se vedca .,artele poetice",
poezia poeziei), dar modemitatea ii acordA greutate specificA, in
sensul de f1c~ iune despre fk 1iune.
dAm ascultare lui Roland
Barthes: ..Literaturn a inceput sa se simtl dubl:1: obiect *i totodaUi
privire asupra acestui obiect, d~ ~i discurs despre ace~1 diSCUnl,
Ijteraturn~iec:t
meta- literaturn" . Sc:riitorii mai noi au ajWlS sa
fadi din textualism cerin1d de cApatai a faptului literar. S-ar putea
spune ca aproope intreaga poezie actuala. este .autoscopW;a.".
..Metapoezia" a dcvenit, daca DU exciusivistA, in to( cazul prec:um
p!tnitoare. Refercn tul predilect este propria literaritate, in limitele
dintre liternlu rti ~i metaliteraturA. Con~in~ actului poetic, constiind
dintr--o necontenitA denun~ a resorturilo r textuale. caractcrizcaz;'l.
eel mai m ult noua art! poetica.
Spuneam cindva cd Bacovia, poet "put', nU-$i expu ne
principiile escetice sau est~tice in chip cxplicit, ~ cum se
ob i~ui ~e eel PU\in de la Poe incoace, ci i~i materializeaza
conceptia poetic!!. la nivclul .scriituni inse~i . Poezia lui i~i con ~i ne
.figurn spiritului creato(', iar al doilea Bacovia se preocuplt tOI mai
mult de starea ei, ca intr--o palinodie, rcnuntand In proiectul
modernist de mai in ainte. Acum i~i str.lmuta. sistem ul de t:n1iri
intr-un sistem de comunicare .esteticli". manifcsUI sau subince ntll.
Lwnea lui se zbate sa ias! din convenlie inlr-O existent3, al c&'ei
sens este convenlia in~i. T exlul ~i contextul decurg imperceptib il
lUlul din allul. De altfel. realitatea textua!li, referentialli ~i Butom
ferentialA. marcheazA poezia bacovian.!l. de 1a bun inceput. Poetul
introduce, progresiv. discursul despre un rut discurs poetic: ,,Bacovia
este, in fe lul slu. un precursor al metodclor con~mporane a
v ariantelo r succes~ve, prin care textul, elatandu -~i di buiri le se afil1Tl!i
en p rod uctivitnte' .

sa-I

,i

Din to( ce scrill, iubilQ,

Reicse-at.5.t de bine
ACce3.$i~

POEZlA LUI BACOVlA

de tine.

(go)

De multe orl. poetul melodramatizcazA, tot parodic. evident,

intr-un rei de exorcizare de-a-ndoaselea. Cu cal inainleazA in
experimentelc sale poetice, pamomimelc", ,.mimodnunele" pla
seazA tragismul existential sub acoperi~ul a1veoleJor arti2anale.
Potrivit principiu lui ambivalen~ei. comunicarea doban~. pe
ling!!. 0 ,.energie Iclune!!.", ~i 0 maxima concentrare care linde de
la disloeare panll la ispita t!l.cerii.

A"dar, arta (poezia) revine In .realismul" social care ii csle

funciar; revine, adiCll, la starea de odinioorll, din premooemitatc.
Poetul are lot mai mult disponibil itatea de a capta inuil11pUiri.
senza(ii, obiectc, fragmcnte din realitatea imediaUl. de a produce
"texte" e laHindu-~i productii le cu 0 ironica dMnicie. Poezia i~ i
redobfutde ~tc chipul originar, acela de a fi lfi lirica. ~ i epien, ~i grava.,
~i ludicl, ~i modestIl.. lfi o rgolioasa...
Bacovia unneaz! traseul de Is indoiaIa cu privire la Iiriea
oracularfl, la expurgarea total! a declaraliilor patetice. adoptfuld un
ah mOO de abordare, mai directA, a vie\ii, pana la limita exhJbllrii
cinice a realulul anodin. Bineinteles, aceast!i manier.l ducc necesar
mente la deliricizare, in registru ludic, parodic, ironic ~i sarcastic.
Excesului de sentimente ~i de "viziuni" i se opune abunclen\3
concretului, navsla maleriei, ~ presupune, de fapt, expansiWlC8

I. Rotand Bartbcs, Unbo.ru~ et _1a-/attgtlDp, in .uai critiques, Seuil, paru.,

1964, p. 106.
2. Akxandn Indnet, A llD7IDIivr~. Editwa Mincva. col. ,.Univcnitas"',
Buc::urqt1, 19&4, p. 81.

130

CONSTANTIN TRANDAFlR

Mai intii, dintre strategiile intertcxtuale (aplecarea cltre inter

actiunea cu ..textul wUven.al", jocul cu diferite registre stili stice).
sA reamintim, pe $Curt. referin~le livre mai cunoscute: am vUut
cwn poetuJ se las! "inspirat" de "duioase suspinc" ,,Din Eminescu,
Heine ~i Lenau" (Amurg); .Dar in lugubrul sAlii pufneau in ris
sarcastic I ~i Poe, ~i Baudelaire. ~i Rollinat" (Finis); "ea Edgar
Poe rnA reintorc spre casA, / on ca Verlaine lopit de bluturl. .. "
(So net) ; vede neguros cwn "Tree corbii - ah, Corbii I Poetuiui
Tradcm" (Amwg) ; invoc! volumele de versuri ale lui ~tefan PeticA,
Fecioara fn alb ~i Moartea lIisurilor, la dispari1ia pretimpurie a
nefericitului poet: "Cu visurile moarte in pace vei donni... I
Fecioara- n alb muri-va pc mannura stelarn ..... (Tu oj m uril).
Aluziile cultumlc ~ de acee~i apeten\A livresc!: .lata! Am venit
ca Hamlet I In hainele melc I Cemite" (Festiw1); .Ebreie. I Plingind
tc-ai dus de- aicea peste mIri I ~ i te-a cuprins, pe veei, in departari.
I America..... (Ebreia); .Lugubrul I1'W'l al lui Chopin I II repeta cu
nebunie ..." (MaTJfonebru) etc. ~i cuvmtele ~i expresiile ..erudite",
cilate in original au 0 destina~ie cu hural-livrescll ce va lua amploare
in manevrele texlua1e mai mcente: "pulvis", ..finis", "vobiscum",
"vae soli", .gaudean1us", .memento", ,,nihil", "veritash , ,,sic
transit", ..sine die", ,.nihil oovi", ..excelsior", "sana mens", "cogito" ,
.,pro arte" , ,,pc:tpc:tuum mobile", .requiem", ..in somno", ,Jargo" ,
"piano", ,,spleen" cte. Intertextualitatea i i este dictatA de imboldul
colabornrii, de jocul meta textual eu mai multe strategii, cu diverse
..searl' stilisticc. " Tmitatiilc" dupa Conaehi, Eminescu, A1ec:sandri.
Co~bue . $t O. losif, G. Topirceanu sunt exerci~ii care vizeazll
inscrierea in " textu l intini!", imposibilitatea de a trai in afara lui
(cum arCTede Barthes), Mai insc:amnll ~i porunC3 ludic! de a accede
la impros~tate prill exercitii "in duJcele sril clasic", aflITJlaJ'"ea
libelUlii de alegcre, satisfac\ia de a conluera, uneori, in game
minon:: cu lexle de o~ic indepArtat!, dar mai ales inseamnll, cum
am spus. dorin\3 de intcgrare prin difercntiere, eu substrat polemic .
RAsfriingerile pot sa villA de OriWlde ~i chiac din trecutul propriei
crea\!i. Textul devine, astfel, un loe de imainire cu ansambul
istoric-social-estetie-ctie. Textul. cum se spune astazi, e Beul din
texte; nu mai slujCile 0 singura. coard1, dar mel polifomc nu este,
pe:ntru c4 i~i aswnA simplitalca, e drept, una de adaneime. Am
exemplifiesl suficient astfel de inteTfcren\e, ~ ca. nu mai e nevoie
de insisten1A. decal door de men\ional ca. Bac:ovia continua mai eu
scam! 54 eminescianit.eze:
~i dac! vrernea iar intoan:e

Ncdwneriri in jurul rneu,

Un iad, dezgust imi cste

Nu em cwn I t fi mai rill.

via"

POEZlA LUI BACOVlA

131

CAnd tinqtea rnA impl'CS031i

~i CJ"ed ciI. pacea rnA susline,

Un rai. plkere eSle vialS

Nu are cwn a fi mai bille.

(Si doca)

Acest impact " Iivresc", are, la lneeput, 0 eonotatie o ntologicil,

pcntru ca, pc parcurs. intentia sa. fw: nwnai spectaeuJarlt, prin
manierism $i d isimularc. in ultiml instanIA - prin parodiere.
Repetarea datelor din Plumb in Scanrei ga/bene, adicA .rc-scrierea"
lor intrll lntr-un cifru parodic ~i, cu deosebire, in practica vecbc ~i
mereu nouA a remanen\ei. Butaforie livresca ~i artifleialitale a
limbajului - in deplinil libertate. AUlocitarea. aUloanaliza. ea ~i
citatul sau ,,~", reprezint! tot un mesaj din interiorul propriului
mesaj, cu IT\8.."limA coneretizaJe inlertextuaia; eu alte cuvinte. un
,.autoportret" retrospectiv sau actual:
Eu seriu

~i, poole,

T"<Iez

o crizl moral!,.

Fica s-o $liu,

AI obiecta

Cititorul ( ...)

Seriu

sa m4 <iqlept.

-Contagiul

De aistul meu moral,

Stimate cititor,

Vita-I, -

Dupl aile: cAl1i.

(Pro Orle 1/)

Complicitatea eu eititorul, colaborator al scriiturii. e inca 0

marotii 0 lileraturii de datA mai recentJ. Exist! 0 mai mare
deschidere cAire referentul din afara eului, in primul rind caire
lector, de unde ~i 0 prielenoasA oralitate. Nu intrAm in amAnunle.
Orice scriitor al Wlui metalext este, totodatA, Wl e itilor (aJ
textului-obiect), in sensul acreditat al )ec:turii co scriitura. 10 locul
poeticii de co loraturn modern!, care concepea ana ea un domeniu
sacrosanct, lextul bacovian utilizeazA codul ,.popular" , se vrea
convenativ, colocvial. Cum s-ar spune, ,,marginal" " ies la supra
fal4, prin J?OeIIlui CDtt ~i aswn.a contradietia, ~vliala, nede
Slv~irea. loire poet ~i receptor sc stabile~e un "dialog" pe picior
de egalitale (..egalitatea prin diferen\i1")' Scriind, poctul are senti

134

CONSTANTIN TRANDAFiR

deco ratie, I Am deVerul un tfulAr I De 57 de ani... I Aici Ia picpt I

E steaua din Bac8.u..... (FesJivd) . Dar poetul i~i creeazA un rol pe
care n interpretea7A e1 ifL'm~i, ca 0 etapA a (im)personalizArii lui.
S-a spus cA daC! aT fi flk ut un pas mai hotArit cArre .re-hi.
ografuare", in sensu! implic1rii ener-gicc a cului care se eXPTnA.
.am fi avut - atunei - un Bacovia prim mace postmodemist" .

Taknrul ride sardonic

Cu aspirapi nobile.

Se due, SoC due nori albi

Pe bolta de safir.

ti-a

lraS

unw

DoIlA palme adevil.rale

Lwnea rAde c.a la arm!

Zicind cl sum iar simulate.
(Unui clovn)

..Poetica" OOcoviana. intreprinde, acum, 0 discreta campanie de

vestejire a simbolisticii textuaJe . ,,0 repedc: magic", "culmile de
poezie" au fast cindva tenblll romantioase, cu totul inWnplAtoate,
p4r1.sitc actua1mente ell suniswi condescendente.
,,Filosofia vie\ii" l-a inv4tat cA visul ca din cIrli (visul
romantic!) e un aoacronism pAgubos (nu retoricA revolutA, avanta
jom pentru recoru>ctrucl"ia unei noi modalitAti poetice). Solu\ia.
subintc:leasA, este nwnai convertirea textului la real ~i, "in acest sens,
I. Ion Soldan Lefter, foe:. cil. p. 240.

135

poetuI se antrenea2A cu sfiiciunea binecunoscutA ~i cu subtilA

autoirorue:
I ar despre tine

Mi-am zis

Ca rnA duci

1ctr-<l lume

Can: tine mult,

Ca intr-o camm cu cAtti.

lntr-adevu. 0 Iiteraturn filr! ooJlitiinU\ teoretid e condamnatA

18 mediocritate. Bacavia, repel, CU 0 vocatie teoretica redusli,
poseda., in scrumb, aceast! co~ inUi 11 scrisului pe care 0 pure in
m~are cu cal inainteazl in rimp ~j co cat simte mai presanta nevola
c;1utArii unui ,,scmn mai nou, mai pozitiv", ~i anume cand are
deplina convingere ca liter.1tura~biecl poote supravietui ca meta
literatun\. ..Compozitorul de vorne" incearcll sa invinga ..tAcc:rca
grea" ce pare a se instals implacabil . Artele poetice se inmulte5C
in ac~ abnegalie de ..clntcc nou" ( ..... Cursul vielii I NcgAsind
I Un cmlce nou.. ." - Vonitas). Continull. sa. suspectezc: efuzhm.ile
Iiricizante cu pretentie de propuisie in ve~cie. Cantecul care 4 i
cautA orig inea "deasupra cetatu" ~i -a epuizat resurscle ticluite; in
nwnele contactului eu etemitatea, stan~le s-au degradat, devenind
reversul \eJului scontat, eft.-meride. Poezia "inspiratA", inefabila.,
sfidcazA autenticitatea care, la randul ei, nu se sfiC$te ~-i apliee 0
imponderabilA in~Atura :

Cdnd in stradll

POEnA LUi BACOVlA

Din

lOt

cc se \fOfbqte

Pe atit se
~i-n

101

serie.

iimba care

Sunt mu!te

cunosc,

teme

Cu fum"" vc:rsmc.lrii.

Descric: tu,

Cind.. dezolant,

o.-e b.

(Antrenare)
Totu$i, poezin este 0 stare de grape. cu tot prozaismul ei C3l"C
coboam din sferele supraumanc in ..cen::ul strfunt", amt de productiv
pentru poezia post-romanticA $i ~1 - modemA : ..C.lI.ci Dumnezeu I
Mi-a d1t ~ seriu I Aceste rfuldun" (Dupd-amfaz4 ca/dt'f) . Sccoariul
nu mai include obsesia mot1ii (1ern4 prin excelen\.ll. modema), dar
nici optimismul flI.ri conditie nu-i a solu\ie. decal numai, ocazional.
~i, neapArat, ascunsa: sub un voal parodjc. Ambiguibtea se
dov~te a fi, in continuare, rentabila ca resort existenlial $i artistic
(mai ales c4 Iwnea ~i textul se intrepltruod). AceasU ambivalentll
se exercitA., de regula. potrivit tehnicii contmpunctului: .Astazi
superb, I Maine sumbru. I Este I eli seriu frumos. I ~ i . poole, I
R.czcrv:i I De vism. I Dar suflet mai viteaz..." (Excelsior) .
$piritul rontanlei il viziteaz.li tot din ncela~ i impuls al cxcrci\iului
stilistlC ..dernodat". a1 regenemrii fostelor acorduri ~te in
desuetudine . ba chiar de a oferi drept de convictuire Ijterarti.
kilsch - ului pentru a se compromite prin el insu~i: ,,0 stea fug i I
Din fumament... I S i stropi de foe , I lncoerent, I C u dansa I $ -au
s~ ir ' (Arhaism). P~tul, singur. a vAzuI S1caua C$U.lI.rii ~i nici nu
poate sli-~i dea seama a cui este ea, ce Iwne reprezint1l ~i dac!
aceasl1 lume exist1l cu adevlral Artist in acceptia consacrata a
cuvantului ruei inu-un caz nu se consi<iera., ceea ce nu-I impiedicA
sa preia c1 i~ de mull uzalc. pentnl a le divulga vetustetea la modul
parodiei relaxante (,.8 tale rnindre gesturi", ,,al meu do l''', ,,mi-ai
fi icoan.ll-n viatA", ..ti-~ 'Pti I Cu flaut, I Sau cu struna"; Din
a1 meu dor I S-ar povesti, I De tine-ntotdeauna" etc.) Dar mai mull
decal v~ roman\!, se resimte 0 organica dezabuzare, cxprimatA
pe un ton ,,alb", fl\nl modulatii (Dq i nimic. Slan ftI veelle, Stall/d

.,.

136

t'ONSTANTlN TRANDAFIR

POEZlA WI BACOVIA

reald), unde misleru l poetic e acoperit de: avalan~ materiei .

lmprevizibil. stan\cle vorbesc ~i de pi3cerea scrisului care cia In
ivealli. ma; dcgr.d)!l.. 0 structur.! scindala:

Trecu.

Nu

~iu

Se face start

Cina,

Culcarea...

De-a nu mai ,Ii nimic

dad

SUn! inlClese

- Dar,

Aceste stante ...

VOfbeg;

un sunet delical

In goana de barbar...

De
~i

c5.nd toole,

~i toote

Vor amu,i,

Poa'"

Nwnai arunci

Vor fi tr1ite.

Dtx:il niciodatl.

Dar sun! tn\C1ese

Acesce stan\C...

Ele tr.iicsc

Un suflet delicaJ:.

In gOOlla de brubar.

(Sianfd metJie)

"Reflectiile" 3Supm propriei crea1ii it ocapareazA total (nu doar

prin Diwlgi!n'le utile din 1955-1956, ci ~ i pnn leXle \'ersificate), ,i,
odatl Cll c le. sporesc imboldwile (aulo) biografice: ,.Azi am gandil
I ArtA, I Preocupal l A compune I Un inleres.1nt roman. I Dar ceasul
era greu ..... (Rejlec(ij). Recun~le natura elabora~ a scrisului sliu:
"Cand clutlm I Cuvintc 11n dragi dic1ionare ..." (Smdiu); I.n1deaza

o criza morala. prin care poelul trecea intre 1950-1956: ,,Eu scriu
I ~i . poole I Tr.ldC'L I 0 criu1 mornI5 .. ." (Pro ar(e II); ciA in vilcag
dez.arnAgiri existcn\iaJe ~i anistice, ;n ..stil simplu". ostenlativ
prozaic: ..In iatac... I Un gand I Prin inruneric. - I Genial.. I A
dorrnitL." (Compl); consemneazA, ca inlT-o agendli contabiUl..
eliptic; Modemil. A$a. Asediu. Destin. Ganduri. Sti! simplu (trci
texte au acest din Ul11'I.3 titlu):
Tn

lirice

bucuroase

proiecte

lnteresante...

- Nici un minul

wnele

~i
~i

Pierdul degeaba. -

Poate cI ziua

,i

un vis deosebil
(SiU simplu)

Dar mic-mi face: plJkcre.

Ele

137

Stilul " informativ" (v. Informaliv, Jurna f) , .simpl u", tinde cntre
un iaconisJn substan ~ aJ specific intregii poe'L.ii bacoviene, dus Ja
ultimele consecinle in accast.'\ a doua fazll. a crealiei sale. "Stilul
stenograma" vine din a~i lendinlA de abolire a "Iiteraturii".
Poezia reaIului prozaic impune un cfort de simplificare, de
csentia lizare radical!. Golul pune st3pfullre $i in plan lingvislic pam
la textura mo nolexicalA; dar. in acest en, nu toti ~ ii ii dau
ascuhare inainlaiui. multi preferiind locvacitatea ~i poemele de
,Jarga respiratie". Pereep\ia unci lumi destr.1mate sau tranzitorii
detennina. un discurs "dcconstructiv". fragmentar, 0 ,.reproductibili
tate mecanica". ~ i jar trebuie spus do aceste creiorWi simple, din
ciiteva limi, nu slirncesc sensurile. lmpresia eSle, intr-acievllr, de
improvizalie ~ i incoerenta. dar aceste texte condenseazl subtilitAti
maxime, invecinatc e u Idcerea. Concept estetic modem, in relatie
eu eel al obsen/ei, ~cerea dob3.n~e un plus de semnificalie in
poetica rnai nouA: .,Poezia lace I In ziJe de sfad!? .." (Doind If);
..Bacovia I
I and taC:e I Once cuge!.. ... (Stan/il ia Bacovia);
..TAceri I De viitor. I Dar sunet rnai viteaz (Excelsior); ,,Ace l ~i
tictaC: de tfuziu I Cu ~ceri ce plang. I Din nici un limp..... (Noapte
J
de QrQ.f If); , ,J.O uist11 tAcere I Privind... I Nc-aducem aminte. I
Misterios poetic..... (Stan/4 real4); "In culori, I Reverii, I Arrnonii,
/ Pcntru a trece / Tticerea gn:a" (Perpenlum mobile); Nu-\i rnai
din t I Roman\e, / T oatc laC 1 10 jurul meu; / Fnls sc duce / Ctumll
vietii, I Negdsind I Un cantcc nou.. .' (Vanilas).
Dcschizand calea nOla~e i directe, concentrate, a solitarismului
antiromantic. eliminfind progresiv coordonatcle poeLice ale limba
jului modem standardizat, Bacovia se plasew pe traiectul celot
mai innoitoare expericnlc artistice. premise ~i ..mesagii", cum spune
Mi.rcea Eliade, pcntru genernlia poc:tica de astAzi.

Tara

POEZlA LUI BACOVIA

BIBLIOG R A FI E
(SELECTIV A)

L EOITll
Plumb. Poezii. Tipografta ,,FtacIra", Bucure~. 191 6.

Plumb, Edi\ia a It-a. Tipognfia .'poporuI", RAmnicu-S!rat., 1924.

Samt,l go/bene, Poezii. Tipogn.fll ,,Minerva", Bdu, 1926.

Poezli, Plumb, Scante{ ga/bene. Edi\ia a ill-a. Editura ,,Ancor.1 S.

aenveni!lti", BucurqU, 1929.

Cu \'01... Editura ..Orizootur1 noj", Buc~~ 1930.
poezff. Prc:fa\ll de Adrian Maniu, Funda\ia Rcgall pcnlIU Lilernturt
Arti. colectia ,.scnitori romAni contempornni", Sue., \ 934.
Comedii in/ond, Versuri, Edilura Li brmei "Universal"" Alcalay. colcc!ia
..Biblioteca pcnttu 101i", Buc:~. 1936.
Ope~. Fundapa Regal.3 penuu Literarura
Ard", .Edi\ii defInitive" .
Bucun:lli. 1944.
Stanle burgheze, Editura Casa ~oalelor, Bucwqti. 1946.
Poe:zll. Prcfati de Eugen Jebeleanu, Editura de Stal pentru LiteraturA ~ i

,i

,i

Art!,

Buc~i,

1956.

,i

POld;. Edilie revAzut4

adlugil1l. de autOf". ?refa\! de Eugen Jebel~u.
Edirura de Stat penau Literaturt , i Anl, Sue., 1957.
Scrierl alae. Studiu introductiv de Ov. S. Croh.JnAlniceanu. Evocarc ,i
bibliografie de Agatha Grigo~-Bacovia, Editwa pentru Literatwi,
Bucure~i.

1961.

Poei;, Editwa pentnl Literatud, .Lilipuf'. B~ , 1962.

Poezil. PTefata de Eugen Jebeleanu, Editura Tinererului, col. "Cele mai
frumoase poezii", BuclU'e1ti, 1964.
Plumb. Versuri ii prozl. Editic tngrijitll de Ion Nistoc. ?refata de Nicolac
Manolescu, Tabel cronologic de Agalha Grigorescu-Bacovia, Editw'a
pentru Litemnri, col. .Biblioteca pentru to\i" Bucure. 1965 (edi\ia
a II-a, 1981).
Venurl. Ptefa\! ~i note de F10rin MihAilescu. Editura Tinerc:ru\ui, col.
,,Biblioteca ~larului", Buc~ , 1966.

Plumb ( Editie omagial!), Editura pentru LiteraturA. B~ti. 1966.

Poezii, Edirura pentru Literarurl, B~, 1968.

Poe;; fEditie de lux], Edittml pentru Literanrt, BUCI.lI'qti, 1968.

139

Sloflle Ii w rure. Posturne, EdilUra Minerva, Bu~t i , 1970.

Poeni. PTefa\! de Adian PAunescu, Editura Canes RomWascl\, BUC lll'C~ti ,
197 1.
Panii. Postfall de Marian Popa. Bibliografie de Ion N istor. Editura
Minerva. col. ,.Arcade~, B ~, 1971 (editia a Il~ 1975).
Yersuri $1 prtr..4. Editie ingrijitlL, tabel cronolog)c, noce, repere critice P
bibliografice de l on N istor. Prefata de Mircca Anghelescu. Editura
Albatros. col. " Lyceum", 1972 (ed. a Il-a, 1985).
Plumb. Scintei galbe:ne. Anto logie, tabel crono logie, prefatl, note ~i
bibliografie de Adriana M itescu. Editura Albatros, ..Textc co mentate" ,
Buc~, 1976.
O~rc. Prefa1A. antologic, note, bibliografic de Mihail Petrovcanu, Text
stabilil, val'iante de Cornelia Botez. Editura Minerva. ..ScriilOri
romlni", 1978.
Plumb. Editie centcnar, ingrijit1 de Romulus Vulpescu, Editura Canca
Romincascl, Buc~. 198 1.
Ponii. P,.0z4. Postfata ~i bibliografie de Ion Bogdan Lefler, Editura
Minerva. col. ,.Arcade", Bucure~i , 1983 (editia II [I-a, 1987).
Poe:ii. Antologie de Alexandru CoOOoescu. ?refa\! de Paul Dugneanu.
EdilW'a Porto-Franco. Gala{i. 1991.
PIUTllb. Prefat<1 de ~ tefan Aug. DoinaJ.. Editura Hyperion. Chi~inau, 1992.
Opere. Editle prtfalli de Jon Simut, Edi Nn! Fundatiei Cu.lturaJe Romane,
,,Fundamente". Buc ~i. 1994.
Poc.ii. Edipe intocmilA ~i prefa\81l1 de Tudor Op"" ell un tabel cronologic
de Gabriel Bacovia, Editura R.A.l. BI.lCUlqti. 1996.
Venuri. Edipe. pr-efa", tabcI cronologic, scleqie, aprecieri critice ~i analize
litemre de Florenrin Popescu, Editunl Saeculwn LO., ..8ibliograne
~ Iara", BucW'Ci. 1996.
Plumb. Texte al~, schita biografiCl. studiu introductiv, cometItarU.
docwncntar, fi~ de dictionar, indteptar analitic, teme de lucru de
Theodor Codreanu, Institutul European, I~i, 1997.
Slan/(- burgheze. Editia a II-a, bibliofilA, cu 32 de desene inedite ale
autoru1ui f i c4teva ciome, Argument de Ovidiu Gerwu, Editura Looc
Design. BacAu. 2000.

,i

1I. REFERINfE CRlTlCE

APETItOAlE, ION, Cromalica radicalizarlJ: G. Bacovia, in Orfeu Ii
Aristarc, Editura Junimea, l~i , 1982.
BACONSKY, A. E., Bacovia, in CoIViu erin'c, Editura de Stat pcntru
LiterahlrA fi An!, Bucure~, 19S7.
BAl OTA NICOLAE. G. Bacorio: " Aw materia pliiflgtifld ", io
Umani/iJli. Edinua Eminescu. Bue.. 1973.
BALAITA. GEORGE. Nopple unui p rol'iflciaJ. Editun Juoimea, 1983.

140

CONSTANTIN lltANOAFlR

BOTE, LIDIA, Simbolismul romunesc, Editura pentru Literarurn,

Bucu~. 1966.
CALIN ESCU, G., G. V. Bacovia , in [sloriD literotl/rii rom6ne de fa
origin; pan4 in prezent, 8uc~ti, Funda\ia RegalA pentru IiternturA
~i AJU. 1941.
CALlN, CONSTANTIN, Bocovia In critica $; istoria IilerarJ. in Aleneu,
an. U, nr. 10, oct. 1966
nr. II, noiembrie 1966; Dosarul Bacovia
1 Seurl desp re om $; epocd. Edirura ,,Agora", Bac;'iu, 1999.
CAUN ESCU, MATEl , Uni'l/lf!~ul lirlc allui Bac:ovia, in Aspecte lilerare,
Editura pentru Li teratuI'A, BUC'UI'e~. 1966.
C ARAION. ION, Bacovia. SFarsitu/ coltfinuu. Editura Canea
Romioeasca, Bu~i, 1974.
CIOCULESCU. ~ER.BAN . G. Bacovia: "Poezii ", in Aspet:l<! lirice
conlemporane, Editura Casa ~ !clor", Bucure. 1942 (teI.'ditat.
1972),
CJOPRAGA. CONSTANllN, Sirtgurdtatea poetu/ui: G. Bacovia. in
Portrf:t $i refleep; lilerare, Edin.tra pentru Litenltunl, Buc~ti. 1967;
Dramn $fXlfiului iflChu, in jntre Ulysse $; Don QuijOle, Editurn
JWlimca, I~j. 1978; Spec/aco/1l1 omenesculul sfo~it; G. Bacovio, in
PropiJee, Editwa Junimea, I ~, 1984.
CONST ANTINESC U, POMPlLI U, G. Baco,;a; "Opere", in Scrieri I,
Editura pcntru Literntudl., 1967.
CODREAN U, THEODOR, G. Bacovio, in Provvcarea va/wi/or, Editurn
Porto-Franco, Galali., 1997.
CROHMALNICEANU, OV. S., LiterolUTO romand Ii expTt'Sioni.Jmul.
Editurn Eminescu, 1971.
OAVlDESCU, N., G. Bocovia: " Plumb". in Aspecte ~'i direc/ii lilerare,
Editurn "Via\3 Romiineasca", S.A., BUCtuqli, 192 1.
DIMITRIU, DANIEL, Boco vio, Editura Junimea, Tal?i, 1981; Bocovia
dupd Dacovjo, Editwa Junimea, Ia!i-i, 1999.
FANACH E. V., Bacovio. Rupturo de utopja TOmal/tied. Editur.l Dacia,
Cluj- Napoca, 1994.
FELEA, VICfOR, Dacoyia, In Dia/ogun' dcspre poezie, Ed.ilura pcntru
Liternrunl. 1965.
FLAMANO, DINU, /mroducere ;n opera lui George Bocovio, Editura
M inttva., Bucu~i, 1979.
FUNDOIANU, B., G. Bacovia, in !magini # crIrfi, Echtunt Minerva,
Buc~. 1980.
GRlGORESCU-BACOVlA, AG ATIiA, Viola poe/ului, Editura pentru
Utetatur!!.. Bucurefti, 1962 (cditia aU-a, 1972); Pcmeritatea poelU/ui,
Editura ,.Bacoviana", BucUl"C$ti, 1955 .
GRlG URCU, GHEORGHE, 8acovio - UII antisentimenlol, EdilUra
Alb.ltros, col. "Conlemporanul nostru", Buc~ti, 1974.
INDRl~, ALEXANDRA, Altemalive bocoviene. Editura Minerva, col.
"Universitas" , Buc~i, 1984.

.,i

POEZ.IA LUI BACOVlA

141

l TVESCU, CRISTIAN. Poezia Illi G. BaCOVUl. Concepte/e inwginorului,

in &ene dill viala ;maginard, 8ditura Canea Rom3neascl, Bucure~t j,
1982.
LOVINESCU, E.. G. BacQvja, in Criti~, Vu. Edi rura Ancom, Buc~,
1922; G. Bucovia, in Critice, IX. Edilura Ancora, B ~. 1924;
/s/oria filer-amri; romline contemporane, Edirura Soccc, 1924: ISIorW.
literalUrii romdn e eoniemporune, Editur:!. Socec, 1937.
MACEOON SKJ. A l., Bac ovia, in FtJclia, an. I, nr. 7, I ianuaric, 1916.
MANIU, ADRJAN, Bacoviu, to Mijcarea li/erar4, an. n, nt. 36-37, 18
iulie 1925.
MANOLESCU, NICOLAE, George Bacovia, in VioJO romaneascd, an.
XVIII, nt. I, ianuarie 1965 (rcprodus in vol. Plumb de G. B acovia,
1965, rcluat lfi in Lecruri ;nfidele, Editw"a pelltru L itcratur1, Bucure$,
1966 ; Radicolul Bacovio, in Teme 1, Editura Canea Romaneasc!.
1975.
MATTA, SVETLANA, Existence poetique de Bacovia, Edirura P.O.
Keller, Winterthur, 1958.
MIC U, DUMJTR U, Inceput de secof. /900-/916. &7iitori # curellle,
Edirura Mi nerva., B~ , 1970; Mademismul romanesc. I, De fa
Mocedonski fa Ducovia, Editura Minerva, Bucu~ , 1984.
MIHNl ESCU, DAN c., Noflln} moand CIt un cub negnJ, in Inln!bdriie
poeziei, Editurd Cartea RomaneascA, Bucurc~, 1988.
MIHAILESCU, FLORIN, Lirismul mascat, in Ateneu, Badu, an. VIII,
nt. 9, septembrie, 197 1.
MORARU, CRJSTIAN, George Bacovla-leXlUl porabolil;, in Cn-emonjo
lextului, Editura Eminescu, Buc~, 1985.
MUNTEANU, GEORGE, &covio-un clasic 01 poeziei romtine~ti. in
Atitudini, Editura pentru Literatura., Buc~, 1966.
M UNTEANU, ROM UL, 0 interprcrare baclrelordiand upoeziei lui G.
Bacovia, in Sleal/o , an. XX V, or. 6, 1974.
NEGOITESCU, ION, p oezia lui Baco ,;a, in Scriitori modem;, Editura
pentru Li terarur!, Bu~ti , 1966.
NQICA, CONSTANTIN, .. Poezii" de G. 8 acov/a, in Semnele M;nervei.
I, 1927-1929. Ed.i\ie ingrijitlt de Mario Diaconu, Editura Humanitas.
1994.
PALEOLOGU. ALEXANDRU. Geniul alanei, in SimfUl practic, Editura
Cartea Romaneasca. B~ , 1975.
PANA, SA~A, Poezio Illi Barovio , in Sadismul adevrJn.t/ui, Editwa Unu,
B~ , 1936.
PAPAHAGI, MARIAN, ATlifici1i1 co poezie $I Plecarca illi &nsiti/. in
Exercilii de leclUTd, Editura Dacia, Cluj-Napoca. 1976.
PERPESSICIUS, G.v. Bacovia: "Sciinlei galbene", in Men/iuni eritice,
Seria I. Editurn Casa ~elor. BucllI"qri, 1928; Actualilatea lui G.
Bacovill. In Aile men(iulli de i.Jtoriograjie literaTi! $; /olclor.
/958-1962, Editurn pcntru Literalurj, B uc~ri, 1962.

142
PETRA~.

CONSTANTIN TRANDAFIR

IRINA, " Co 0 psa/mod/ere de bles/em", in n!j1iinlQ mOrfii ".

fnfll/f$4ri ale mor/ii in literatura roman4, Edi~ura Dacia. Cluj- Napoca,
1995.
PETRESCU, CAMIl.., Tudo,. Arghezi Ii George Dacavia , in Rev/sta
Funda/iilor Regale, an. I, nr. 6, iulie 1934.
PETRESCU, CEZAR. G. Bucovio, poel 01 deznddejdij proviflciale
(scmnat Ion Darie), in Gand/rea, an. Vl, S dcccmbrie, 192) ; poeziile
Illi G. Bacovia, in Curentulllterar ~i artistic, an. 11, nr. 499, 10 iunic
1929.
PETRO VEANU, MlliAlL, George Bucov/a, Editura pentru LitenlturA,
Bucure~ti. 1969; George Dorovic, Edirura Cartea Romaneascll., Buc.,
1972.
PlLLAT, DINU, Pe marginea "fief poezii a lui B ocowa, in Preocupdri
literare, an. VII, noiembrie 1942.
PIRU, ALEXANDRU. M. Rollinat si G. Bacovia, in Refle~e sf
inteiferenle. Edinua Scrisul Romanesc, Crniova, 1974; George
Bacovia, in Marginalia. Editura Eminescu, B uc~ti, 1980.
POP, IO N, ~I bacQvian, in Tronscrieri. Edilurn Dacia. Cluj-Napoca,
1976; J ocul lui BocoYia, in Jocul poe2iei, Edirura Cartea RomSneasca.,
Bucurc~li. 1985.
RAlCU, L UCIAN, InvingtIto",,1 Bacovia, in Co/ea de acces, Editura
Cartea RomaneascA, Bucure~i, 1982.
SCARLAT, MlRCEA, George Bacovio. Edirura Cartea Romaneasdi,
Buc~. 1987.
SEBASTIAN, MlHAIL, G. Bacovio, in R~ta scriilorilo,. fi scriilorilor
romani, an. m. nr. 3, manie 1929.
STOLNICU, SIMION, File dejurnol (1935-1966), in Printre scriitari 1i
orl'ifli, Editie ~i prefa\! de Simion Bllrbulescu. Editura Minerva,
..Mcmorialistica", Bucure~ti, 1988.
STRElNU, VLADIMIR. G. Bacovia: "Plumb ", in Pagi,,; de critiet!
literard, Editura penttu Lileratur;i ~i An4. Buc~ti. 1938 ,
T AMARlS, LUCIAN, Plti f/SUI lui Bocovia, Ec:lirura Pro Humanitale, Buc.,
1997.
TOMU~, MIRCEA, Bacovia, in CincLtpn:zece poe{i, Editura pentru
litenltunl, Bucure~ti, 1968.
VUCI, lAURENTI U, George Bacovia, in Recurs, Ec:litura Cartes
RomAneasca. 1985.
VIANU, TUDOR. Bacoyja in edi{ie definitivd, in Figuri i i form e literare,
Editura Casa $coalelor, Buc~ti, 1946.
VINEA, ION, "Plumb" de George Bacovia, in Cranica, an. II. flr. 57,
13 manic 1916.
VITNER, ION, Un iversul poetic 01 lui G. Bacovia, in Pasiunea lui PIIVe/
Korceoghin, Editura de Stat, B~ti, 1949.
ZACIU, MlRCEA, 1 trecea co un aulor misterior, in Slea ua, an. XXlll ,
nt. 10, 16-30 scptembrie 1971.