Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Feminitate
O problema majora a acestei dimensiuni este impartirea rolurilor intre sexe in
societate.Conform definitie lui Geert Hofstede,masculinitatea reprezinta nivelul sau gradul in
care valorile dominante din societate accentueaza sustinerea si dobandirea de lucruri
materiale.Aceasta este proprie societatilor in care rolurile sociale ale sexelor sunt bine definite.In
astfel de societati,valorile sociale masculine sunt prezente atat in modul de gandire al barbatilor
cat si al femeilor si aici facem referire la:importanta paradei,realizarea de lucruri si fapte
vizibile,afirmarea principiuluimarele este frumos,castiguri,recunoastere,avansare si provocare
la intrecere.Societatile masculine tind sa creeze un mediu de afaceri cu impozite a caror valoare
este mica,in care castigurile suplimentare sau alte semne vizibile de success in mod real
recompenseaza realizarile personale,in care eroul este realizatorul,infaptuitorul,supraomul.
Feminitatea este gradul in care valorile dominante din societate accentueaza relatiile
dintre oameni,grija pentru acestia,modestia,altruismul,afirmarea principiului ca ceea ce este mai
mic este mai frumos,prezervarea mediului si grija pentru calitatea vietii,in general.Este proprie
societatilor in care rolurile sociale ale sexelor se suprapun.Se caracterizeaza prin cooperare,sfera
de viata si siguranta serviciului.
Spre deosebire de cele masculine,societatile feminine tind sa creeze un mediu de afaceri
care are la baza impozite mari si,din moment ce castigurile mari sunt greu de realizat,se
procedeaza la motivarea salariatilor.In cadrul acestora meserii precum sofatul sau avocatura
prestate de catre femei precum si barbati in postura de balerini sau casnici sunt acceptate.De
asemenea,intr-o societate feminina persoana simpatizata este antieroul,cel oprimat,bravura
individuala fiind suspecta.
Indicele de masculinitate(MAS) a fost calculat pentru 53 de tari din 3 regiuni si a primit
valori cuprinse intre 0 (pentru tarile cu caracterul cel mai accentuat de feminitate:Suedia
5,Norvegia 8,Olanda 14,Danemarca 16,Costa Rica 21) si 100 (pentru cele cu caracterul cel mai
masculine:Japonia 95,Austria 79,Venezuela 73,Italia 70,Elvetia 70 etc.),prin inmultirea
punctajelor de factori cu 20 si adaugarea numarului 50.MAS a fost calculate atat pentru tari cat si
pentru barbatii si femeile din fiecare tara.Astfel,in tari precum Suedia si Norvegia nu a existat
nicio diferenta intre punctajele barbatilor si cele ale femeilor.
sensibilitate sexuala.
Contextul de familie depinde puternic de pozitia pe care o are tara respectiva
pe dimensiunea colectivism-individualism. Intr-o societate colectivista familia este o
familie extinsa si in centrul autoritatii dominante poate fi foarte bine bunicul atata vreme
cat este in viata ,cu tatal ca model de supunere .
Societatile ultraindividualiste contin multe familii monoparentale in care modelele
de rol sunt incomplete sau in care cei din afara familiei furnizeaza rolurile ce lipsesc.
Valorile legate de sex si comportare sunt programate in moduri subtile si de la o
varsta destul de frageda.
Dimensiunea masculinitate-feminitate nu efectueaza numai modul in care famiile
dezvolta diferentele de rol dintre baieti si fete. In tarile de tip masculin atat baietii cat si
fetele pot fi indrumati spre realizarile fratilor lor si apoi catre cele ale sotilor si fiilor.
In tarile de tip feminin,atat baietii cat si fetele invata sa nu fie ambitiosi si sa fie
modesti.Comportarea prin care sa domini si incercarile de a excela,care sunt apreciate in
societatile de tip masculin,sunt usor ridiculizate in societatile de tip feminin. A excela
intr-un domeniu este un lucru care trebuie pastrat pentru sine.
In timp ce rolurile sexelor in familie afecteaza puternic valorile privind
comportarea potrivita pentru baieti si pentru fete,ele nu au implicatii imediate pentru
distributia rolurilor sexelor in intreaga societate .Numai femeile exceptionale si de obicei
cele din inalta societate au avut mijloacele sa delege alte persoane pentru activitatile de
crestere a copiilor lor si sa paseasca intr-o functie publica . Daca femeile au patruns in
pozitii importante in societate acest lucru s-a petrecut dupa varsta de 45 de ani , cand
statul lor de mama s-a transformat in cel de bunica. In societatile traditionale femeile
necasatorite au fost si inca mai sunt putine si adesea sunt ostracizate.
Cu cat este mai mare libertatea de alegere a rolurilor sociale ,in afara acelora de
sotie ,mama,menajera ,preferinta femeilor din ziua de azi pentru anumite roluri in multe
societati industrializate este un fenomen recent. Impactul sau asupra distributiei rolurilor
intre sexe in afara casei nu este inca total apreciat.Pozitia unei tari pe scala masculinitatefeminitate nu este nevoie sa fie pusa in legatura stransa cu activitatile femeilor in afara
sferei familiei. Posibilitatile economice si necesitatile joaca un rol mai important sub
acest aspect decat valorile.
In Japonia si Austria,barbatii apreciaza ca femeile ar trebui sa aiba grija de
camin,nu sa lucreze in afara acestuia.
In Suedia,femeile sunt asteptate sa lucreze precum barbatii,parintii fiind cei care
opteaza pentru concediu de maternitate sau paternitate pentru ingrijirea noilor nascuti si
pentru mama-zilnica/bona pentru ingrijirea copiilor mai mari.Managerii si salariatii
suedezi vor si au nevoie sa-si echilibreze serviciul cu viata de familie(cazul directorului
administrative al Serviciului Postal Suedez care si-a anuntat intentia de a-si lua concediu
de paternitate sau cazul altor manageri suedezi care la sfarsitul unei zile sau saptamani se
intorc acasa,indifferent unde s-ar afla pentru a petrece mai mult timp cu
SUA toti acesti trei oameni au fost considerati prea blanzi. Ei au ezitat sa introduca masuri
speciale pentru personal, reclamand rezistenta consiliului lor de administratie- un organ ales de
catre salariati si impus de legea olandeza pe care oricum vicepresedintele nu-l agreeaza. Dupa ce
a plecat cel de-al treilea manager general, vicepresedintele a intervenit si l-a numit pe
supervizorul fabricii ca succesor al acestuia, ignorand sesizarile repetate din partea managerului
de personal.
In culturile de tip feminin din Olanda, Suedia, si Danemarca, exista o preferinta pentru
rezolvarea conflictelor prin compromis si negociere. Contextele institutionale pe care au loc
aceste negocieri difera de la tara la tara. In Olanda o lege a consiliului de administratie determina
obligativitaea existentei unei comisii consultative formata din reprezentanti ai administratiei si ai
salariatilor, pentru toate organizatiile , cu exceptia celor foarte mici. Aceasta lege da dreptul
sindicatelor de a-si sustinecandidatii pentru consilii si de a-i forma; in plus reprezentantii
sindicatului au contact direct cu reprezentantii conducerii la nivel de ramura in scopul stabilirii
contractelor colective de salarizare. In ciuda faptului ca numai circa 30 la suta din personalul
olandez angajat face parte din sindicate, putini conducatori de afaceri ar prefera o lume fara
sindicate. Ele creeaza evident probleme, dar sunt indispensabile pentru rezolvarea acestora. In
Franta , care are un punctaj mediu feminin in studiile IBM, apar uneori unele insulte verbale, atat
intre patroni si sindicate, cat si intre patroni si subordonati , dar in spatele acestui conflict aparent
exista un sens de moderatie tipic frantuzesc, care permite partilor sa continue sa lucreze
impreuna consimtind dezacordul.
Un alt aspect in care se manifesta contrastul dintre societatile masculine si feminine este
locul de munca in viata unei persoane. Un inventator si in acelasi timp om de afaceri de succes,
american, de la inceputul secolului 20 , Charles F. Kettering, a avut meritul de a declara: Eu le
spun adesea oamenilor mei ca nu doresc pe nimeni care are o slujba in care sa lucreze pentru
mine, ceea ce doresc eu este o persoana pe care o cere un loc de munca. Eu doresc ca locul de
munca sa obtina o persoana si nu ca o persoana sa obtina locul de munca. Si doresc ca acest loc
de munca sa lege atat de strans pe acest tanar, incat, indiferent de locul in care se afla el, sa fie
preocupat mereu cu aceasta. Vreau ca acest loc de munca sa il marcheze cand merge seara la
culcare si dimineata vreau ca aceeasi munca sa stea la picioarele patului sau si sa-i spuna ca este
timpul sa se scoale si sa mearga la lucru. Si cand o slujba il mobilizeaza intr-o asemenea masura
pe un salariat este sigur ca el va realiza ceva
Kettering se refera la un barbat tanar si nu la o femeie tanara; el are un ideal
masculin. El nu va fi probabil popula in culturile de tip mai feminin; acolo un asemenea barbat
tanar va fi socotit un rob al locului de munca. Intr-o societate de tip masculin specificul cultural
tinde mai mult catre a trai pentru a munci, in timp ce intr-o societate de tip feminin specificul
cultural al muncii este mai de graba acela de a munci pentru a trai.
Familia in interiorul unei societati de tip masculin orienteaza copiii spre aroganta ,
ambitie si competitie; organizatiile in societatile de tip masculin cer rezultate si l recompenseaza
pe baza de echitate, adica, pentru fiecare in conformitate cu performanta realizata. Familia intr-o
societate de tip feminin ii orienteaza pe copii spre modestie si solidaritate, iar organizatiile in
astfel de societati recompenseaza oamenii probabil pe baza egalitatii (in opozitie cu echitatea),
adica, fiecaruia dupa nevoi. In societtaile de tip masculin se asteapta ca barbatii sa aspire la
avansare in cariera,cercetarea a aratat o unanimitate remarcabila sub acest aspect printre studentii
de tip masculin din SUA. Pentru studentele americane aspiratiile in cariera nu au fost obligatorii,
unele le aveau, altele nu. Cercetarea a aratat in domeniu mai larg in raspunsurile femeilor decat
in cele ale barbatilor cu privire la nevoia de a obtine singur o realizare (Hofstede, 1980, p 51). In
societatile de tip feminin , atat barbatii cat si femeile pot fi sau nu ambitiosi si poate sa nu fie nici
o diferenta de sex in formularile de raspunsuri ale ambelor sexe asupra necesitatii de a avea o
cariera.
Culturile masculine si feminine creeaza tipuri diferite de eroi in management. Managerul
masculin este, desigur, decis si agresiv (numai in societatile de tip masculin acest cuvant are o
semnificatie pozitiva). El este singurul care ia decizia,anticipand mai degraba faptele decat un
manager care participa la discutii in grup. El nu jigneste daca este usor dur (macho). J.R Ewing
din serialul TV Dallas este desigur, un erou mai mult intuitiv decat decisiv, preocupat sa caute
consensul. Totusi ambele tipuri de manageri trebuie sa creada ca sunt inzestrati cu inteligenta si
energie peste medie. Un olandez care a lucrat cativa ani cu o firma prestigioasa de consulting din
SUA a devenit membru al echipei manageriale de nivel superior a unei companii manufacturiale
din Olanda. Dupa cateva luni el a facut comentarii asupra rolului diferit al intalnirilor in functia
sa prezenta in comparatie cu cea precedenta. In cazul Olandei intalnirile erau locul unde se
discutau probleme si erau cautate solutii comune; ele serveau pentru luarea deciziilor. In cazul
SUA dupa cum el stia, intalnirile ofereau ocazie participantilor sa se afirme ei insisi: sa arate cat
de buni erau. Deciziile erau luate individual, in alta parte.
Pe baza caracteristicilor lor culturale, tarile cu caracter masculin exceleaza fata de cele cu
caracter feminin in diferite ramuri industriale. Culturile masculine dezvoltate din punct de vedere
industrial au un avantaj competitiv in uzine in special de dimensiune mare: lucrurile sunt facute
bine si repede. Aceste avantaje sunt puse in evidenta in productia de echipamente mari si grele si
in majoritatea ramurilor chimiei. Culturile feminine au un avantaj relativ in sferele de servicii,
cum sunt consultingul si transportul , in industria manufacturiera potrivit comenzii
consumatorului si in tratarea materiei vii cum ar fi agricultura avansata si biochimia. Exista o
diviziune internationala a muncii in cadrul careia tarile au relativ mai mult succes in activitatile
care se potrivesc preferintelor culturale ale populatiilor lor decat in activitatile care sunt
impotriva acestor preferinte. Japonia este liderul mondial in materie de produse electronice de
inalta calitate pentru uzul casnic, Danemarca si Olanda exceleaza in privinta serviciilor, in
exportul agricol si detin cele mai renumite companii din industria bochimica.(enzime si
penicilina)
Concluzie: Desi ar putea fi de asteptat nu exista nici o relatie intre masculinitatea si feminitatea
culturii unei societati si distributia ocupatiilor barbatilor si femeilor. O relatie imediata intre
pozitia unei tari pe aceasta dimensiune si rolurile barbatilor si femeilor exista numai in casa. In
afara, barbatii au dominat istoric si numai recent femeile au fost eliberate intr-o oarecare masura