FINALITATILE EDUCATIEI TIMPURII

Educatia reprezinta un sistem de actiuni

exercitate in mod
constient si sitematic asupra unor persoane in scopul
modelari personalitatii lor, in conformitate cu anumite
finalitati educationale.
Finalitatile educationale reprezinta o categorie
integratoare generala, care se regaseste in practicile
educationale sub forma idealului educational, a
scopurilor educationale si a obiectivelor educationale.
DEF: idealul educational
reprezinta formarea p[ersonalitatii in integritatea ei
functionala , formarea omului ca o fiinta autonoma,
deschisa, flexibila, creativa, adaptabila la
schimbari.
ofera imaginea de om optimala, proiectata si are
un caracter obiectiv si integral.
are cel mai mare grad de generalitate si de
stabilitate
Dimensiunile idealului educational:
a) Dimensiunea sociala- idealul educational
este in concordanta cu tendintele de
dezvoltare a societatii.
b)Dimensiunea psihologica-sa respunda
nevoilor si posibilitatilor indivizilor, nu
trebuie sa fie cu mult peste putinta
oamenilor
c) Dimensiunea pedagogica- sa permita o
transpunere in practica in plan instructiveducativ.
DEF: Scopul educational
Permite o conturare mai clara a idealului educativ,
detaliindu-l la nivelul tuturor dimensiunilor
educatiei, al nivelurilor de invatamant , al
sitemelor de activitati educationale, etc.

Se stabilesc in raport cu idealurile

Sunt pasii spre ideal , sunt laturi ale idealului
Au caracter oarecum relativ , subiectiv si partiala
Este o perspectiva mai mult sau mai putin
proaspata, concreta, ce se finalizeaza intr-o forma
si intr-un timp bine determinat.
DEF: Obiective educationale
Sunt ipostaza cea mai concreta a finalitatilor si
desemneaza tipul de schimbare pe care procesul
nde invatamant sau cel din alt sistem educativ, il
asteapta si/sau realizeaz
Au in vedere achizitii concrete detectabile,
observabile in mod direct
Se deduc din scopurile educationale
Clasificarea obiectivelor:
a) Obiective generale sau scopuri-include idealul
educational si intentionalitatile generale ale
sistemului de invatamant ale sistemului de
invatamant. Ele determina orientari mari ale
educatiei, au valoare filosofica si sociala si decurg
din optiunile politice.
Ex: dezvoltarea creativitatii , dezvoltarea
autonomiei cognitive individuale, dezvoltarea
spiritului si a atitudinii critice ,asigurarea accesului
la cultura , asigurarea integrarii sociale.
b)Obiectivele intermediare(specifice)- sunte
diferentiate pe cicluri de invatamant, pe tipuri si
profile scolare, pe arii curriculare si pe obiecte le de
invatamant. Ele se obtin prin derivarea celor
generale si se formuleaza in termeni de capacitati
sau operatii mintale.
Ex: formarea capacitatii de a corela o cauza de un
efect, formarea capacitatii de a efectua
rationamente logice, formarea capacitatii de a
emite judecati de valoare obiectiva si argumentata.

b1) obiectivele cadru- se refera la formarea unor

competente si atitudini specifice ddisciplinei si sunt
urmarite de-a lungul mai multor arii de studiu.
-se stabilesc in mod unic ,
la nivel national si sunt cuprinse in programele
scolare
b2) obiectivele de refetinta se stabilesc in mod
unic la nivel national; Cuprind rezultatele
asteptate la invatarii pentru fiecare an de studiu si
ele : -ofera imaginea dezvoltarii progresive in
achizitii de la un an la altul
-creeaza
premisele pentru conturarea actului didactic pe
aspectele formative ale invatarii
-ofera harta
evolutiei, urmaresc pregresia in achizitia de
competente , capacitati si cunostinte specifice
disciplinei.
c) Obiectivele operationale:- se obtin prin derivarea
celor intermediare si se formuleaza intr-un mod
concret, precis, prin specificarea comportamentelor
observabile si masurabile, care ofera informatii
despre achizitiile si performantele celor care se
instruiesc.
- In functie de obiectivele
operationale se realizeaza proiectarea , organizarea,
conducerea , evaluarea si reglarea activitatiilor
instructiv educative determinate si conctere realizate
lamicronivel pedagogic.
DEF: Operationalizarea obiectivelor
Operationalizarea obiectivelor reprezinta
demersul/operatia de transpunerea ( cu ajutorul
verbelor de actiune) a scopurilor procesului de
invatamant in obiective specifice si a acestora in
obiective concrete , prin precizarea unor
comportamente cognitive si/sau psihomotorii
observabile si daca este posibil, masurabile.

Presupune detalierea , concretizarea si

contextualitatea acestora astfel incat ele sa exprime
schimbarile comportamentale , asteptate de la subiectii
instruirii: - prestatia de moment
-performanta
- competenta
Conditii ale operationalizarii obiectivelor
a) Descrierea comportamentului observabil?
( prestatia, performanta si competenta)
Este cerinta de a preciza si detalia in obiective
conduita
elevului, rezultatul invatarii realizate de acesta ,
performantele pe care le va dovedii pe parcursul si la
finele segventei/ activitatii de instruire .
Se face apel la asa-numitele verbe de actiune
evitandu-se
verbe cu spectru larg de tipul: a cunoaste, a sti, a
intelege, a asimila.
b)Precizarea conditiilor de producere si manifestare a
comportamentului
Se refera la descrierea concreta si contextualizata a
conditiilor didactice in care elevii urmeaza sa
demonstreze ca au dobandit performanta preconizata
prin obiective(schimbarea calitativa si cantitativa
dorita.)
fraza prin care se precizeaza conditiile de
realizare ale unui obiectiv operational incape cu
sintagma:Cu ajutorul, fo.losind, pe baza, pornind de la
, etc.
c) Stabilirea criteriilor de reusita , de acceptare a
performantei standard
Se refera la exigentele care tinb de acceptarea
performantei
standard/minime a invatarii , respectiv la acei parametri
care pot fi valorificati in explicitarea concreta si precisa
a schimbarilor dorite si prefigurate prin respectivul
obiectiv operational> absenta sau prezenta unei

achizitii, numarul minim de respunsuri corecte, numarul

maxim de omisiuni admise, numarul incercarilor
admise, caracteristicile erorilor acceptabile,
concordanta sau nonconcordanta cu un anumit
standard , reusita elevului in procentaje, etc.

PROCESUL DE INVATAMANT
DEFINITIE:
Este activiatea instructiv-educativa complexa
desfasurata in mod sistematic si organizat de catre
elevii si profesorii din scoala, activitate gratie careia ,
elevii sunt inzestrati cu un sistem de cunostinte ,
priceperi si deprinderi, capacitati competente pe baza
carora ei dobandesc cunoasterea stiintifica a realitatii ,
isi formeaza conceptia despre lume , convingerile
morale, trasaturile de caracter, precum si atitudinile de
cunoastere, cercetare si creatie.
Privit ca sistem , invatamantul cuprinde:

 Un flux de intrare-reprezinta sursele umane

si materiale (personal didactic, elevi, spatii
scolare, dotari tehnice).
Un proces- in cazul nostru proces de
invatamant, care angajeaza resursele in
vederea atingerii obiectivelor.
Un flex de iesire-reprezentat de rezultatele
sistemului in cazul nostru de seriile de
absolventi , inzestrati cu competente si
aptitudini cerute de integrarea in societate.
COMPONENTELE PROCESULUI DE INVATAMANT
Agentii actiunii(parinti, profesori, elevi)
Relatii psihosociale( prof-elev, elev-elev)
Obiective educationale ale procesului de
invatamant (reprezinta ceintele de instruire
si educatie impuse de societate , tipul de
rezultate asteptate.
Curriculum-ul (se refera la oferta
educationala a scolii si reprezinta sistemul
experientelor de invatare directa si indirecta
oferite educatilor si experimentete de
acestia in contexte formale, nonformale si
informale)
Continutul invatamantului(reprezinta
raportul de baza al educatiei si este format
din bazele stiintei si ale culturii)
Metodele didactice(reprezinta sistemul
metodelor si procedeelor didactice
motodologia studiaza definitii, natura,
Strategii
statutul , functiilor clasificarile si principiile
didactic
de utilizare a metodei didactice)
Mijloace de invatamant(ex:creta, tabla.
Diapozitivul, etc)
Forme de organizare( se refera la
modalitatile specifice de proiectare si
realizare a interactiunilor profesori-elevi si

de promovarea unor anumite tipuri de

colaborare intre acestia in conformitate cu
obiectivelor educationale urmarite)
Intreg procesul de invatamant se desfasoara in timp :
an scolar, semestru, saptamana de scoala, zile de
scoala, ore. Continutul invatamantului apare segmentat
in unitati de timp , profesorul isi planifica, esaloneaza si
fractioneaza activitatea sa in timp.
Procesul de invatamant este un proces dinamic si
complez iar reglarea continua a sistemului se realizeaza
prin coneziunea inversa /feed-back, care determina
informatiile in legatura cu rezultatele atinse , informatii
provenite de la iesirea sistemului.
Feed-back reprezinta principiul oricarei actiuni
eficiente , care se refera la informatiile despre efectele
acelei actiuni. La nivel micro, feedback-ul poate fi oferit
si primit, deopotriva , de cadrul didactic si de elevi.
Scopul procesului de invatamant
Transmiterea unor seturi de cunostinte , formarea
de deprinderi, capacitati , formarea de stitudini in
perspectiva autonomizarii fiintei sub toate aspectele.
Cunostintele constituie o forma de reflectare ,
complexa, in constiinta a unor straturi ale existentei ,
care asigura subiectului eficacitatea existentiala,
pragmatica, psihica.
Caracteristicile procesului de invatamant
Suporta deteminari socio-culturale si prezentevolutie in timp.
Presupune socializarea pe dimensiuni instructive si
formative
Atribuie roluri bine precizate , profesorilor si
elevilor, chiar daca acestea pot fi segventiale si
temporale, interschimbabile.
Functioneaza pe baza binomului profesor-elev si
are caracter bilateral

 Genereaza cunoasterea si actualizarea cunoasterii

umane
Constituie un sistem autoreglator si perfectabil in
acord cu norme paraxiologice si de eficienta
actionala.
Este un proces unitar cupland transmiterea de
cunostinte cu asimilarea acestora si cu validarea
acestora.
Genereaza autoinvatarea , otiveaza si fortifica
subiectul pentru a continua parcursul.
PREDAREA, INVATAREA, EVALUAREAPROCESUALITATEA LOR
1. PREDAREA
Considerat ca proces, inavatamantul reprezinta
alternarea
activitatilor de predare -invatare-evaluare.
In didactica traditionala,actul predarii este
indreptat de la
profesor spre elev(unidirectional) si are ca obiectiv
trensmiterea ce cunostinte gata structurate , pe care
elevii urmau sa le asimileze in mod pasiv.
In didactica moderna , viziunea s-a schimbat
radical,
predarea fiind conceputa ca o problema de organizare si
conducere a proceselor de invatamant, ca o activitate
de comunicare, de transmitere de cunostinte.
A preda nu trebuie sa insemne a spune si a cere
elevilor ca
Lectia urmatoare sa redea informatiile care sa provoace
schimbari dezirabile in comportamentele elevilor.
A preda inseamna:
A proiecta(producerea schimbarilor dorite)
A preciza natura schimbarilor( formularea
obiectivelor)
A determina continutul acestor schimbari

 A organiza, conduce si monitoriza producerea

schimbarilor
A evalua eficacitatea actiunilor intreprinse
Totusi, prezenta profesorului este necesara in
procesul de
invatamant, el fiind acela care stabileste directiile
invatarii, anunta obiectivele ei si pune elevii in relatie
cu noul continut.
Etapele procesului de predare sunt:
Prezentarea unui material concret si /sau verbala:
date, informatii, exemple, evenimente.
Organizarea si conducerea unor activitati in care sa
se valorifice materialul concret si verbala oferit.
Extragerea esentialului(impreuna cu elevii) si
fixarea lui in notiuni , concepte , judecati,
rationamente
Operationalizarea cunostintelor elevilor prin
conceperea si rezolvarea de exercitii si probleme
aplicative.
Stiluri de predare:
In functie de modul in care se realizeaza
managementul in clasa:-autoritar
-democratic
-laisez-faire
In functie de caracterul strategiei didactice:
-expozitive
-conversative
In functie de sfecificul comunicarii:
-comunicative
-necomunicative
In functie de pozitia agentilor educationali:
-centrat pe cadrul didactic
-centrat pe elev
-interactiv
Acceptiuni ale predarii:
A. Predarea ca transmitere de informatii

Didactica traditionala rezuma activitatea de

predare la o
simpla transmiterede cunostinte si tehnici de actiune. A
preda inseamna a da , a oferi, a transmite in mod
sistematic cunostintele specifice unei discipline , a
prezenta materia, ainforma, a mijlocii transferul de
informatii , a comunica o serie de cunostinte, de
rezultate, aexpune o lectie.
B. Predarea ca oferta de experiente(ca inducere a
invatarii)
Predarea se defineste ca oferta de experiente
cognitive ,
actionale si afective,determinate si dirijate in mod
intentionat spre valori. Prin trairea constienta si
implicata a acestor experiente , elevul isi dezvolta
propriile experiente in virtutea carora se apropie de
adevar, patrunde in Miezul lucrurilor, surprinde
esenta si semnificatia umana si sociala a acestora.
Esential este ca elevii sa valorifice maximal aceste
experiente.
C. Predarea ca forma de dirijare a invatarii
A preda , cu sensul de a dirija, vezeaza actiunile
profesorului
de motivare si incurajare a elevilor astfel incat acestia
sa atinga rapid obiectivele de studiat.(Daries, 1971)
Predarea s-ar constitui astefel atat dintr-unj
ansambul de
procedee de prezentare a materiei , cat si pentru
stimularea eforturilor elevilor in invatarea continuturilor
date.
Criticile adresate acestei acceptiuni vizeaza nu
dirijarea in sine, cu excesul de dirijare, care deja
favorizeaza efortul personal , munca proprie, initiativa si
activitatea , si priveaza elevul de efortul de anticipare si
de construire a unei strategii , atunci cand se afla in
fata sarcinii de a rezolva o problema.

Ratiunea dirijarii trebuie sa fie aceea de a indruma in

mod discret elevii spre studiul auto-dirijat.
D.Predarea ca management al invatarii
Din aceasta perspectiva , predarea se defineste ca
o
interventie pedagogica multifunctionala si deliberat
orientata in directia promovarii si obtinerii modificarii
comportamentale asteptate sau dorite in mod explicit.
Calitatea predarii se aprecieaza , prin urmare, in functie
de virtutile transformatoare pe care le dovedeste.
2. INVATAREA
Este o activitate intelectuala si fizica desfasurata in
mod
sistematic in vederea insusirii unor informatii si formarii
unor abilitati necesare dezvoltarii continue a
personalitatii.
Asadar presupune un dublu aspect:
Unul informatic:- consta in retinerea si stocarea
unui continut informational util
Unul fomativ- se refera la dezvoltarea sistemului
cognitiv-operational al individului care invata, adica
modul in care se opereaza cu informatiile
respective, modul in care suntpuse in practica.
Aspectul procesual al invatarii scolare
Activitatea de invatare scolare prezinta o desfasurare
procesuala in care distingem o serie de etape sau
momente:
Percereprea/receptarea materialului- inducerea
unei stari de atentie, de activare cerebrala; pe
fondul acesteia are loc inregistrarea, perceperea
activa a adatelor concrete si verbale cuprinse in
oferta lectiei sau activitatilor practice.
Intelegerea informatiilor patrunderea prin gandire
a datelor
Fixarea in memorie stocarea informatiei si
utilzarea ei

 Actualizarea cunostintelor-sub forma reproducerii si

mai ales a operarii
Aplicarea cunostintelor-punerea lor in practica ,
operarea cu ele.
Aspectul motivational al invatarii scolare
Motivatia invatarii reprezinta ansamblul
mobilurilor care
declanseaza sustin energetic si directioneaza
activitatea de invatare. Consideram motive ale invatarii
scolare anumite dorinte, trebuinte de baza, cum sunt
dorinta de autorealizare, autoafirmare, dorinta de a
obtine note bune pentru a multumii parintii, teama de
pedeapsa , curiozitatea , anumite interese.
Exista stiluri de invatare diferite , deoarece cei
ce studiaza invata in moduri diferite:
Stil auditiv
Stil vizual
Stil tactil
Stil kinestezik
3.EVALUAREA
Reprezinta alaturi de predare si invatare, o functie
si o
componenta fundamentala a procesului de invatamant.
Este o activitate complexa de stabilire a
relevantei si a
valorii unor procese, performante , comportamente,
prin raportarea acestora la un sistem de indicatori de
performanta, respectiv criterii si standarde prestabilite .
Evaluarea are trei etape:
Verificarea
Masurarea
Aprecierea
Procesul instructiv-educativ