ANALIZA CIFREI DE AFACERI LA NIVELUL

GRUPURILOR DE SOCIETATI

Cifra de afaeeri refleeHi performanta eomereiaHi a grupului de intreprinderi,

respeetiv veniturile totale obtinute din operatiuni eomereiale eurente.

Problematiea analizei eifrei de afaeeri presupune:

1. Analiza dinamieii eifrei de afaeeri
2. Analiza strueturaHi a eifrei de afaeeri la nivel de grup
3. Analiza faetoriaHi a eifrei de afaeeri

4. Analiza eotei de piata

1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Pentru analiza eifrei de afaeeri in dinamiea se utilizeaza urmatoarele proeedee:

a) modifiearile absolute:

CAN - CAo

b) indieii:

CAN
.100
CAo

eu baza fixa:
eu baza in lant:,

CAN

.100

CAN-J

medii:

H~~: lIDO

In cazul existentei inflatiei, pentru 0 corecta apreciere a evolutiei In timp a

vanzarilor, se impune operarea cu cifra de afaceri In unitati monetare comparabile.
Comparabilitatea

se poate asigura prin inflatare ~i prin deflatare.

Relatiile
de calcul sunt:
,

- In cazul inflatarii (exprimarea In unitatea monetara a ultimului an)

(CAN-m) . IpNIN-m
- In cazul deflatarii (exprimarea In unitatea monetara a unui an precedent)
CAN
I pN/0

2. Analiza structuraHi a cifrei de afaceri la nivel de grup

Analiza structural a a cifrei de afaceri a unui grup se poate efectua dupa mai
multe criterii, ~i anume: dupa localizarea geografica a clientilor, dupa provenienta

geografica a productiei, pe produse sau marci I etc.

a) Structura cifrei de afaceri dupa localizarea geografica a clientilor (pe piete
de destinatie)

are rolul de a pune In evidenta

zonele

de expansiune

comerciala.
b) Structura

cifrei

de afaceri

dupa provenienta

geografica

a productiei

evidentiaza localizarea platformelor exportatoare ale grupului.

c) Structura

cifrei

de afaceri

pe produse

sau marci

reflecta

contributia

acestora la cre~terea grupului.

d) Structura cifrei de afaceri pe piete de desfacere ~i produse are rolul de a

evidentia contributia cuplurilor piete

produse la cre~terea sau scaderea

activitatii grupului.
Informatiile
,

obtinute
,

ca urmare

a analizei

corelate cu cele privind evolutia profitului

J. Richard ~i colab., Analyse financiere

structurale

~i cash-flow-ului

a cifrei de afaceri
din exploatare

et Gestion des Groupes, Editura Economica, Paris, 2000.

pot

contribui la luarea deciziilor legate de alocarea resurselor de investitii in activitatea

comerciaUi ~i de produqie.
Pentru

a caracteriza

evolutia

structurii

vanzarilor

firmei

se pot utiliza

urmatoarele procedee de analiza:

a) ponderile componentelor

cifrei de afaceri (gi):

. CAi .

gl -

CA 1

in care: CA reprezinta cifra de afaceri totala; CAi

vanzarile aferente elementului

component "i".
Informatiile

fumizate

de acest procedeu de analiza se refera la: care sunt

principalele elemente componente ale cifrei de afaceri; cat de stabile sunt in timp.
b) coeficientul de concentrare (Gini-Struck):
G=

n L. gi) - I
J n -1

,nc.2,

GE

[0,1)

in care: n reprezinta numarul de termeni ai seriei luate in studiu.

Apropierea de zero a coeficientului de concentrare semnifica 0 distribuire
relativ

echilibrata

Coeficientul

a vanzarilor

este egal

pe

elementele

structurale

cu zero, atunci cand elementele

luate

in calcul.

componente

au aceea~l

pondere in cifra de afaceri totala, concentrarea vanzarilor fiind nula.

In cazul in care coeficientul se apropie de 1, atunci se inregistreaza

un numar

redus de elemente care contribuie in cea mai mare masura la obtinerea

cifrei de
,
afaceri a intreprinderii.
c) Coeficientul
H =

HERFINDHAL

L gi 2

(H):

; H = [Un, 1]

Pot fi evidentiate
urmatoarele situatii:
,
,

. H = 1, atunci cand cifra de afaceri este formata

. H = Un, atunci cand elementele componente

la formarea cifrei de afaceri;

dintr-un singur element;

contribuie in aceea~i masura

. cand H se apropie

de 1, aceasta reflecHi un grad ridicat de concentrare a

vanzarilor, iar apropierea de 1/n reflecta 0 distributie relativ echilibrata a acestora.

d) Metoda ABC (diagrama PARETTO)

Metoda ABC se recomanda a fi aplicata indeosebi in cazul structurarii cifrei
de afaceri pe clienti ~i pe produse.
Aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la
urmatoarea distributie optimala2:
. zona A: 10% din clienti contribuie cu 60% din CA;

.zona B: 40% din clienti contribuie

cu 30% din CA;

. zona C: 50% din clienti contribuie cu 100/0din CA.

Studierea acestei distributii teoretice permite stabilirea un or concluzii utile in
fundamentarea
rentabilitatea

deciziilor

privind

volumul

activitatii

pentru

securitatea

~i

firmei. Astfel:

- zona A contribuie in cea mai mare masura la rentabilitatea

cel mai ridicat grad de risc (incapacitatea

firmei, dar are ~i

de plata a unui client important

se

reflecta intr-o masura insemnata asupra situatiei financiare a firmei analizate);

- zona B asigura cel mai mare grad de stabilitate din punct de vedere al
vanzarilor ~i rentabilitatii

~i constituie un risc moderat pentru intreprindere;

- zona C se caracterizeaza

printr-o rentabilitate scazuta (indicele cheltuielilor

de exploatare devanseaza indicele cifrei de afaceri) ~i printr-un risc redus.

D. Margulescu, M. Niculescu, V. Robu

Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, 1994, pag. 58

Reprezentarea

grafiea a eurbelor ABC, se prezinta astfel:

curba teoreticaABC
El-------------------

curba rea1aABC
I
I

81

:
I
I

45%

I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

50%

10%

Fig. 2.1. Reprezentarea

100%

graftcA a curbelor

ABC

ox = ponderea in funetie de numarul de clienti;

OY = ponderea in eifra de afaeeri.
Pentru reprezentarea

eurbei reale ABC s-au luat in ealcul urmatoarele valori:

- 10% din clienti reprezinta 45% din CA;

- 400/0 din clienti reprezinta 30% din CA;

- 50% din clienti reprezinta 25% din CA.
Studiind

posibilitatile

de reprezentare

grafiea

ale eelor doua eurbe se

eonstata urmatoarele:

- eand eurba reala este sub eurba teoretiea, seade ponderea vanzarilor din
zona A ~i ere~te ponderea vanzarilor din zone Ie B ~i/sau C;
- eand eurba reala este deasupra eurbei teoretiee, ere~te ponderea vanzarilor
in zona A (po sibil ~i in zona B) ~i seade ponderea vanzarilor in zona C.

In eazul analizei CA pe produse distributia teoretiea este:

- zona A =

10-150/0din tipurile de produse eontribuie eu 60-70% din CA;

- zona B = 25-300/0din tipurile de produse contribuie cu 25-30% din CA;

- zona C = 65-700/0din tipurile de produse contribuie cu 10-15% din CA.
Aprecierea situatiei unei intreprinderi se face in functie de fazele ciclului de
viata in care se afla produsele corespunzatoare celor trei zone (lansare, cre~tere,
maturitate sau declin).

3. Analiza factoriahi a cifrei de afaceri

Evolutia cifrei de afaceri a unui grup poate fi explicata pe seama a doua
componente:
variatia perimetrului
de consoli dare ~i vanzarile la nivelul
perimetrului de consolidare anterior.
Modelul de analiza este:
CA = CA' + CAli

CA'

cifra de afaceri aferenta noilor firme intrate in perimetrul

de

consolidare, mai putin cele puse in echivalenta;

CAli - cifra de afaceri a firmelor care au mcut parte din perimetrul de
consolidare al anului luat ca baza de comparatie, mai putin cele puse in
echivalenta.
CAli

= L:qvi

pi

qvi - cantitatea vanduta pe tipuri de produse;

pi - pretul de vanzare pe tipuri de produse.

Sistemul de factori este urmatorul:

~CA-----

CA'
/~qVi
~CA'

inflatie
~pi

.
.
.
.
aIh, f:acton d ecat m fl aha
,
A

Modificarea cifrei de afaceri la nivelul unui grup se poate analiza astfel:

1. influenta variatiei perimetrului de consolidare:
iJPer.cons. = CA~

unde:
CA~ - cifra de afaceri realizaHi de firmele
consolidare in anul N (necomparabiHi);
2. influenta
comparabil:

modifidirii

vanzarilor

la nivelul

care au intrat in perimetrul de

perimetrului

de consolidare

CA"N - CAN-I

unde:
CA"N = cifra de afaceri realizata in anul N in conditiile perimetrului de

consolidare al anului N-1, din care:

2.1. influenta, modificarii volumului fizic al vanzarilor:

rCA"N
r

- CAN-l

= Lqvil pio - Lqvio pio

..

CA

= Lqvil pio

2.2. influenta modificarii preturilor de vanzare:

CA"N

rCA"N

din care:

2.2.1. influenta, inflatiei:

,
r

CAN" X Jp

100

- r CAN"

2.2.2. influenta modificarii preturilor pe seama altor factori decat inflatia:

r

CAN" -

CAN" X Jp

100

unde:
Ip = indicele general al preturilor.

4. Analiza cotei de piata

Grice intreprindere i~i desfa~oara activitatea intr-un mediu economic dinamic.
Factori endogeni ~i exogeni tind sa modifice in orice moment pozitia pe piata a

agentilor eCOnOmiCl. Evaluarea pozitiei concurentiale a intreprinderii este 0

operatiune complexa care se realizeaza prin utilizarea unui set divers de metode ~i
instrumente. Pe baza utilizarii indicatorului cifra de afaceri, se poate determina
pozitia concurentiala a intreprinderii la un moment dat, folosind indicatorul cota de
. v3
plafa .
Cota de piafa (partea de piafa) permite pozitionarea societatii in cadrul
sectorului de activitate sau in raport cu concurentii sai.
Principalii indicatori utilizati in analiza cotei de piata sunt:
a) Cota de piafa absoluta sau globala (Cabs) exprima pozitia intreprinderii pe
piata (sectorul/ramura) pe care actioneaza:
Cabs = nCAI x 100
ICA,
,=1

unde:

CA1- cifra de afaceri a intreprinderii analizate;

n

I;=1CA, -

cifra de afaceri total a a sectorului/ramurii.

Evolutia cotei de piata absolute depinde, pe de 0 parte, de dinamismul

sectorului de activitate ~i, pe de alta parte, de satisfactia clientilor. Cota de piata
absoluta (global a) a intreprinderii
poate sa inregistreze aceea~i tendinta in
conjuncturi economice diferite. De exemplu, Cabs poate cre~te daca ritmurile de
cre~tere ale sectorului ~i intreprinderii sunt pozitive, insa dinamica cifrei de afaceri
a intreprinderii devanseaza dinamica cifrei de afaceri a sectorului. In acest caz,
pozitia concurentiala a intreprinderii este una favorabila deoarece actioneaza pe 0
piata dinamica ~i cu potential de dezvoltare. Cota de piata absoluta poate sa creasca
~i in conditiile in care ritmul de cre~tere a sectorului este negativ sau nul, iar ritmul
de cre~tere a intreprinderii este pozitiv sau atunci dind ambele ritmuri sunt
negative, insa diferite (mai mare pentru intreprinderea analizata). In ultimele doua
situatii, de~i intreprinderea pare avantajata, exista riscul pierderii pietei in vii tor ca
efect al diminuarii cererii (sector de activitate aflat in faza de maturitate spre
declin). Deciziile strategice ale intreprinderii trebuie sa fie corelate cu aceste
aspecte. A fi dinamic pe 0 piata statica sau cu tendinta de scadere nu reprezinta un
punct forte, ci mai cunlnd 0 vulnerabilitate. Corelarea cotei de piata absolute cu
alte modele de analiza a mediului concurential (BCG, ADL etc.) poate oferi solutii
pentru definirea politicilor de dezvoltare a agentului economic.
b) Cota de piafa relativa (Crel) exprima pozitia intreprinderii in raport cu
liderii de piata, prin utilizarea uneia dintre relatiile:

Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucure~ti, 1997, pag. 67.

Crel =

CAL x 100 sau Crel = 3CA'

CAr

xl 00,

CALI

;=1

unde:

CAL - cifra de afaceri a celui mai important concurent de pe piata;

3

CA", -

valoarea vanzarilor (cifra de afaceri) a primilor trei concurenti de pe

1=\

piata.

Se subintelege ca pozitia intreprinderii este cu atat mai buna, cu cat cota de

piata relativa tinde spre 1000/0.In lucrarea sa Diagnostic global strategic, autoarea
Maria Niculescu evidentia faptul ca, pentru 0 pozitionare corecta a intreprinderii in
mediul sau concurential, sunt necesare informatii suplimentare privind:
1. principalii concurenti directi;
2. activitatea

global

a a intreprinderii

(performante, rentabilitate, productivitate);

3. situatia cifrei de afaceri pe fiecare cuplu produs-piata;

4. tipul de clientela ~i repartitia cifrei de afaceri dupa acest criteriu etc.
Bibliografie - material preluat:
Coord. Gh.Valceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu - Analiza economicofinanciara, Editura economica, Bucure~ti, 2005