Curs 07 PDF

| LECT.DR.
DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
CURS 07
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
FORMA SI SPATIU
FORMA
| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

FORMA SI SPATIU
Spatiul inconjoara permanent fiinta noastra.

Ne miscam, vedem forme, auzim sunete,
simtim aerul, miresmele florilor:
toate acestea in spatiu.
Cu toate ca in mod inerent spatiul nu
are forma. Forma sa vizuala,
dimensiunile si scara, calitatea luminii
sale toate aceste calitati depend de
perceptia noastra asupra limitelor
spatiului definite prin elementele de
forma. De indata ce spatiul este
delimitat, modulat si organizat
de elemente avand volum, deci forma.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

UNITATEA CONTRARIILOR
Forma arhitecturala se afla la junctiunea
intre volum si spatiu. Creind si citind desenele
de arhitectura, ar trebui sa fim preocupati
atat de forma volumului continand o portiune
de spatiu cat si de forma acestuia.
TAJ MAHAL, Agra, India 1630-1653
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Linie definind limita

intre plin si gol
Forma volumului plin

posata cu negru
FORMA SI SPATIU
Forma definind golul

spatial posata negru
FORMA

In functie de ceea ce percepem ca fiind elementele positive, relatia intre
figura si fond a formelor diverselor volume si ale spatiilor poate fi inversata
asa cum se vede in aceasta portiune din planul Nolli al Romei.
Pe de-o parte citim cladirile ca fiind forme pozitive ce definesc spatiile
strazilor. In acelasi timp insa pietele urbane, curtile si spatiile majore din
cadrul cladirilor publice importante se citesc ca elemente pozitive
distingandu-se de fondul pe care il formeaza masa cladirilor inconjuratoare.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Planul Romei, fragment NOLLI 1748
FORMA SI SPATIU
FORMA

Relatia simbolica intre formele volumelor si spatiilor in arhitectura exista si
poate fi examinata pe mai multe planuri diferite.
La fiecare nivel vom analiza nu numai forma cladirii ci si impactul acesteia
asupra spatiului din jur.
La scara urbana, vom lua in considerare daca rolul cladirii este acela de a
continua structura existenta a locului, de a constitui
un fundal pentru celelalte cladiri, sau sa defineasca un spatiu urban pozitiv, sau
daca ar fi mai nimerit pentru ea sa stea izolat, sa se evidentieze independent
ca un obiect semnificativ in spatiu.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
La scara sitului unei cladiri exista

diverse strategii pentru a pune in
relatie forma cladirii cu spatiul din
jurul ei. Astfel o cladire poate :
A. Sa formeze un front pe una
dintre laturile sitului si sa inceapa
conturarea un spatiu exterior
pozitiv.
B. Sa deschida spatiul sau interior
catre un spatiu neacoperit cu
caracter privat al unui sit
delimitat.
C. Sa inchida o portiune a sitului ca
pe o camera deschisa si sa-l
protejeze de conditiile climatice
nedorite.
D. Sa inconjoare sau sa inchida in
interiorul sau un spatiu in forma de
curte sau atrium intr-o schema
introvertita.
FORMA SI SPATIU
FORMA

SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
Astfel o cladire poate :

E. Sa constituie un obiect distinct
in spatiu dominand situl prin forma
si pozitia sa topografica intr-o
schema extrovertita.
F. Sa se extinda in afara pentru a
prezenta o fatada alungita catre o
vedere importanta, pentru a
constitui un cap de perspectiva sau
pentru a defini limita unui spatiu
urban.
G. Sa constituie un element izolat
in cadrul sitului dar extinzandu-si
spatiile interioare astfel incat sa
se se creeze un spatiu de tranzitie
interior-exterior avand caracter
privat.
H.Sa se afirme ca o forma pozitiva
intr-un spatiu definit ca negativ.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PIAZZA SAN MARCO, VENEZIA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
BOSTON CITY HALL, 1960 Kallman McKinnell, Knowles
FORMA SI SPATIU
FORMA

La scara cladirii avem tendinta sa

citim configuratia peretilor ca pe
niste elemente pozitive ale planului.
Spatiul alb dintre aceste elemente
nu trebuie vazut insa ca un simplu
fundal pentru pereti ci ca pe o
figura care poate avea contur si
forma.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORMA SI SPATIU
FORMA

Chiar si la scara unei camere,

elementele de mobilier pot fie sa
constituie forme in cadrul campului
spatial sau sa serveasca pentru a
defini forma spatiului insusi.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Forma si inchiderea fiecarui spatiu
dintr-o cladire, fie determina, fie
este determinata de forma spatiului
din jurul sau. La teatrul Seinajoki a
lui Alvar Aalto, de exemplu, putem
distinge cateva categorii de forme
spatiale si sa analizam cum aceste
forme interactioneaza. Fiecare
categorie are un rol activ sau pasiv
in definirea spatiului.
TEATRUL DIN SEINAJOKI Finlanda, Alvar Aalto 1968-69
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Fiecare categorie are un rol activ sau pasiv in definirea spatiului.
A. Unele spatii, cum ar fi birourile, au functii specifice dar asemanatoare si
pot fi grupate intr-o singura forma lineara sau in ciorchine.
B. Unele spatii, cum este sala de concert, au functiuni specifice si indeplinesc
conditii tehnice ce necesita forme specifice care vor influenta forma spatiilor
din jurul lor.
C. Unele spatii, cum este foyer-ul, au o natura flexibila si drept urmare pot de
o maniera libera sa fie definite de catre spatiile sau grupurile de spatii din
jurul lor.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TEATRUL DIN SEINAJOKI Finlanda, Alvar Aalto 1968-69
FORMA SI SPATIU
FORMA

FORME CE DEFINESC SPATIUL

Daca plasam o figura bi-dimensionala pe o foaie de hartie, aceasta influenteaza
forma spatiului alb din jurul ei.
La fel, orice forma tri-dimensionala articuleaza in mod natural volumul spatiului
din jurul ei si genereaza un camp de influenta sau teritoriu pe care il afirma ca
fiind al sau.
In continuare ne vom ocupa de
elementele orizontale si
verticale ale formei si vom
analiza in cateva exemple cum
diferite configuratii ale acestor
elemente formale genereaza si
definesc tipuri specifice de
spatiu.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Piata in Giron, Columbia
FORMA SI SPATIU
FORMA

Planul de baza
Un plan orizontal care apare ca o
figura contrastand cu fondul si
definind un camp simplu in spatiu.
Acest camp poate fi consolidat
vizual in mai multe feluri :
Planul de baza ridicat
Un plan orizontal ridicat deasupra
terenului stabileste suprafete
verticale de-a lungul limitelor sale
intarind separarea vizuala dintre
campul sau si terenul din jur.
Planul de baza coborat
Planul de baza coborat fata de
teren presupune suprafete verticale ale zonei coborate pentru
definirea volumului in spatiu.
Planul de acoperire
Un plan orizontal amplasat
deasupra, definind un volum in
spatiu intre el si planul terenului.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
ELEMENTE ORIZONTALE CE DEFINESC SPATIUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANUL DE BAZA
Pentru ca un plan orizontal sa poata
fi vazut ca o figura, este nevoie de
o modificare perceptibila a culorii,
tonului sau texturii dintre
suprafetele sale si cele ale zonei
din jur.
Cu cat este mai puternica definirea
limitelor planului orizontal cu atat
acesta se distinge mai bine de
campul din jur.
Desi exista o continuitate a
spatiului deasupra sa, planul
orizontal genereaza fara doar si
poate o zona spatiala sau domeniu in
cadrul limitelor sale.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANUL DE BAZA
Articularea suprafetei tereului sau pardoselii este deseori utilizata in

arhitectura pentru a defini o zona a spatiului in cadrul unui context mai
larg. Acest tip de definire spatiala poate fi utilizata pentru a face
diferenta intre un traseu de deplasare si zonele de odihna, poate stabili un
areal din care se naste cladirea sau poate articula o zona functionala in
cadrul unui living room multifunctional.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANUL DE BAZA
Glass House Phillip Johnson

Gradina japoneza
Hanul cu Tei, Bucuresti
Parcul Cismigiu - Bucuresti
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANUL DE BAZA RIDICAT

Ridicarea unei portiuni a planului de baza creaza un domeniu anume in cadrul
unui context spatial mai larg. Modificarile de nivel de-a lungul planului ridicat
definesc marginile zonei si intrerup continuitatea spatiului in cadrul planului
de baza.
Daca caracteristicile suprafetei planului de baza continua si dincolo de limitele

planului ridicat, atunci zona planului ridicat va aparea ca facand parte din
spatiul inconjurator. Daca totusi limitele sunt articulate printr-o schimbare de
forma, culoare sau textura atunci zona respectiva va deveni un fel de platou
separat, distinct de zonele inconjuratoare.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FATEHPUR SIKRI, Palatul lui Akbar cel Mare
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

Gradul de mentinere a continutatii
spatiale si vizuale intre spatiul
ridicat si zonele din jur depinde de
amploarea acestei modificari.
1. Limita zonei este bine definita:
continuitatea vizuala si spatiala este
mentinuta; accesul fizic este usor
de rezolvat.
2. Este mentinuta continuitatea
vizuala: continuitatea spatiala este
intrerupta; accesul fizic necesita
utilizarea de scari sau rampe.
3. Continuitatea vizuala si spatiala
sunt intrerupte: zona planului ridicat
este izolata de planul din jur; planul
ridicat este transformat intr-un
element de adapostire pentru
spatiul de dedesubt.
FORMA SI SPATIU
FORMA

Ridicand o parte a planului de baza se

creaza o platforma sau un podium
care din punct de vedere structural si
vizual sustine forma si volumul
cladirii.
Planul terenului ridicat poate sa fie
asezat pe un element pre-existent al
sitului sau poate fi construit artificial
pentru a ridica cladirea deasupra
contextului inconjurator sau pentru a
integra imaginea sa in peisaj.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PAVILIONUL SUPREMEI ARMONII, Orasul interzis, CHINA 1627
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANUL DE BAZA RIDICATurg
VALHALA, Regensbueg, Germania 1830-1842
ACROPOLE, Athena
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TEMPLUL MUNTE, Templul Bakong, Haryharalaya, Cambodgia, 881 i.c.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Farnsworth House, Mies va der Rohe 1950

Talliessin West House, F.L.Wright
Un plan ridicat poate defini un spatiu

de tranzitie intre interiorul cladirii si
ambientul exterior.
In combinatie cu planul acoperisului se
creeaza o zona semi-privata printr-un
portic sau veranda.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORMA SI SPATIU
FORMA

O sectiune a planului pardoselii poate fi

ridicata pentru a delimita o anume zona a
spatiului in cadrul unei camere sau al unui
hol mai larg.
Aceasta zona ridicata poate sa serveasca
ca un spatiu anexa al activitatii principale
sau poate fi o platforma din care sa poata
fi urmarit spatiul inconjurator.
In cadrul unui spatiu cu character religios,
poate demarca zona sacra a spatiului.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANUL DE BAZA COBORAT

Coborarea unei portiuni a planului de baza izoleaza o parte a spatiului de
contextul mai larg. Suprafetele verticale care delimiteaza zona coborata
stabilesc limitele acestei zone. Aceste limite sunt laturi vizibile care pot
contitui inceputul formarii unor pereti care sa delimiteze spatiul.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Zona spatiului coborat poate fi articulata pentru a contrasta prin tratamentul

suprafetei cu zona inconjuratoare.
FORMA SI SPATIU
FORMA


Un contrast in forma, geometrie, sau orientare poate de asemenea sa
intareasca din punct de vedere vizual identitatea si independenta suprafetei
coborate fata de contextul spatial mai larg.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Gradul de continuitate spatiala intre zona coborata si zonele mai ridicate din
jur depinde de scara diferentei de nivel.
Zona coborata poate fi o
intrerupere a planului de baza si sa
ramana in acelasi timp o parte
integranta a spatiului din jur.
Cresterea diferentei de nivel
slabeste relatia vizuala intre zona
coborata si spatiul din jur si
intareste definirea sa ca un volum
distintinct in spatiu.
De indata ce planul de baza ajunge
deasupra nivelului ochiului, zona
coborata devine o camera separata
si distincta in sine.
Creind o tranzitie in trepte, terasata sau in panta de la nivelul de baza
catre nivelul coborat ajuta pentru
asigurarea continuitatii intre spatiul
coborat si zonele ridicate din jur.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORMA SI SPATIU
FORMA


In timp ce ridicarea la o cota mai
inalta a spatiului poate exprima
natura extrovertita sau o anume
semnificatie a spatiului, coborarea
unui spatiu sub nivelul zonelor din
jur poate sugera natura sa
introvertita sau la vocatia sa de
adapostire si protectie.
Biserica taiata in stanca, Lilabela, sec.13
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Zonele coborate in topografia unui sit pot

servi ca scena pentru arene deschise si
amfiteatre. Denivelarea naturala are
avantajul asigurarii unei bune vizibilitati si
a unei calitati acustice naturale.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Planul de baza poate fi coborat pentru a definii

spatii deschise acoperite ale unor cladiri
ingropate. O curte interioara ingropata fiind
protejata de miscarile de aer si de zgomotul
de la suprtafata, prin volumele care o
inconjoara ramane in acelasi timp o sursa de
lumina naturala, ventilare naturala si asigura
vederea catre spatiile care o inconjoara.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Hallele din Paris, atriumul si proiect de acoperire
FORMA SI SPATIU
FORMA

Alvar Aalto, Biblioteca in Rovaniemi, Finlanda, 1965, 1968
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Asemanator modului in care umbra

unui arbore da sentimentul de
adapost ca sub o umbrela, un plan de
acoperire defineste o portiune de
spatiu cuprinsa intre el si planul
terenului. Atata timp cat limitele
planului de acoperire constituie
granitele acestei portiuni de spatiu,
conturul, marimea si inaltimea panului
de acoperire determina calitatile
formale ale spatiului.
Daca anterior am vazut cum miscari
ale planului de baza sau ale pardoselii
definesc zone ale spatiului ale carui
limite superioare erau stabilite de
elemente din context, un plan de
acoperire ale calitatea de a defini
prin el insusi un volum de spatiu.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
PLANUL DE ACOPERIRE
FORMA SI SPATIU
FORMA

Daca elemente verticale liniare cum

ar fi coloanele sau stalpii sunt
utilizate pentru a sustine planul de
acoperire, acestea vor contribui
suplimentar din punct de vedere
vizual pentru a stabili limitele
spatiului definit fara sa intrerupta
continuitatea spatiului.
In mod similar, daca marginile

planului de acoperire sunt coborate
sau daca planul de baza de
dedesubt este articulat printr-o
diferenta de nivel, limitele
volumului spatial definit vor fi
intarite din punct de vedere vizual.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
PLANUL DE ACOPERIRE
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANUL DE ACOPERIRE
Elemetul major de acoprire al unei cladiri

este constituit din planul acoperisului.
Acesta nu numai ca adaposteste spatiile
interioare ale cladirii ci le fereste de soare,
ploaie si zapada, dar are si un impact asupra
formei generale a cladirii si asupra
conturarii spatiilor sale.
Forma planului acoperisului, in schimb, este
determinata de materialul, geometria si
proportiile sistemului sau structural si de
modul in care sunt transferate incarcarile
la elementele de sustinere.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANUL DE ACOPERIRE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANUL DE ACOPERIRE
Hotel Yas, Abu-Dhabi
Planul acoperisului poate fi elementul

major de definire a spatiului unei
cladiri si poate organiza din punct de
vedere vizual o serie de forme si
spatii dedesubt.
Eztindere museul Prado, Rafael Moneo
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANUL DE ACOPERIRE
Planul tavanului unui spatiu interior poate reflecta forma sistemului structural
de sustinere a planseului de deasupra sau al planului acoperisului.
Daca nu este necesar sa reziste unor incarcari date de precipitatii si nici sa
suporte sarcini importante, planul tavanului poate sa fie detasat de planul
acoperisului sau planseului de deasupra si sa devina un element vizual activ in
cadrul spatiului.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANUL DE ACOPERIRE
Ca si in cazul planului de baza, planul tavanului poate fi lucrat pentru a defini si

articula zone ale spatiului in cadrul camerei. Poate fi fie coborat fie ridicat
pentru a modifica scara spatiului, pentru a defini un traseu de circulatie, sau
pentru a permite iluminatul zenital.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Forma, culoarea, textura si structura planului tavanului pot fi lucrate in asa fel
incat sa sporeasca calitatea luminii sau acustica in cadrul spatiului sau sa dea o
anume directie sau orientare spatiului.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANUL DE ACOPERIRE
Zone negative bine definite
sau goluri in cadrul planului de
acoperire, cum ar fi
luminatoarele, pot fi vazute ca
si contururi pozitive ce
stabilesc prezenta unor zone
ale spatiului dedesubtul lor.
Le orbusier, Manastirea Cisterniana La-Tourette
Alvar Aalto, Centrul Parohial Wolfsburg, Germania 1960-1962
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

ELEMENTE VERTICALE CE DEFINESC SPATIUL
Anterior am vazut cum zone ale

spatiului definite de planuri orizontale
sunt delimitate de elemente verticale
implicite mai curand decat descrise in
mod explicit.
Vom vedea in continuare care este rolul
determinant al elementelor formale
verticale in stabilirea ferma a limitelor
vizuale ale campului spatial.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

Formele verticale par a fi mai prezente in campul nostru vizual decat planurile
orizontale si de aceea sunt preferate pentru a defini in detaliu volumul
spatiului si a da un sens de inchidere si de privat spatiului cuprins intre ele. In
plus, acestea servesc pentru a separa spatiile intre ele si pentru a stabilii o
limita comuna intre interior si exterior.
Elementele verticale ale formei joaca de asemenea un rol important in

constituirea formelor si spatiilor arhitecturale. Ele servesc ca elemente de
sustinere structurala a planseelor si a planului acoperisului. Ele asigura adapost
si protectie fata de elementele climatice si ajuta la controlul circulatiei
aerului, caldurii si sunetului catre si intre spatiile interioare ale cladirii.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Elemente verticale lineare

Elementele verticale lineare definesc
laturile perpendiculare ale volumului
unui spatiu.
Plan vertical izolat
Un plan vertical izolat articuleaza
spatiul catre care este pozitionat.
Planuri in L
O configuratie de planuri in L
genereaza o zona a spatiului de la
coltul de itersectie inspre afara, de-a
lungul axei diagonale.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

Planuri paralele
Doua planuri verticale paralele
definesc un volum in spatiul cuprins
intre ele, care este orientat axial
catre ambele capete deschise ale
configuratiei.
Planuri in U
O configuratie de planuri verticale in
U defineste un volum in spatiu care
este orientat in primul rand catre
latura deschisa a configuratiei.
Patru planuri: inchidere
Patru planuri verticale stabilesc
limitele unui spatiu introvertit si
influenteaza spatiul din jurul inchiderii
perimetrale.
FORMA SI SPATIU
FORMA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE

Un element linear vertical, cum ar fi o coloana, un obselisc sau un turn,
determina pozitia unui punct in planul de baza si il fac vizibil in spatiu.
Amplasat izolat, un element linear este non-directional exceptand traseul pe
care ne indreaptam catre pozitia sa in spatiu. Un numar nelimitat de axe
orizontale pot sa treaca prin acest punct.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Niciun volum in spatiu nu poate fi stabilit fara a-i fi definite laturile si

colturile. Elementele liniare servesc pentru acest scop marcand limitele
spatiilor.
FORMA SI SPATIU
FORMA

Atunci cand este amplasat in cadrul

unui volum definit al spatiului, o
coloana va genera o zona spatiala prin
ea insasi si va interactiona cu
inchiderile perimetrale ale spatiului.
O coloana angajata unui perete
nuanteaza planul si articuleaza
suprafata acestuia. Amplasata la
coltul spatiului, o coloana puncteaza
nasterea celor doua planuri.
Amplasata izolat in spatiu, o coloana
defineste in mod automat zone ale
spatiului in cadrul inchiderii.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Cand este amplasata central in spatiu,

o coloana se va afirma ca centrul
zonei si va defini zone echivalente ale
spatiului, intre sine si planurile
peretilor perimetrali. Cand este
amplasata deplasat fata de centru, o
coloana va defini o ierarhizare a
formelor spatiului prin diferentierea
acestora, atat prin marime, forma cat
si prin pozitionare.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORMA SI SPATIU
FORMA


Doua coloane stabilesc un soi de
membrana spatiala transparenta prin
legatura vizuala intre verticalele lor.
Trei sau mai multe coloane pot fi
aranjate in asa fel incat sa
defineasca colturile volumului in
spatiu. Acest spatiu nu are nevoie de
un context spatial mai larg pentru a
fi definit, dar se afla intr-o relatie
libera cu acest context.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Limitele volumului in spatiu pot fi

intarite dpdv vizual prin articularea
planului de baza si stabilirea limitelor
superioare cu ajutorul unor grinzi
facand legatura intre coloane sau
printr-un plan de acoperire. O serie
repetitiva de elemente verticale dea lungul perimetrului sau va consolida
in plus definirea volumului.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORMA SI SPATIU
FORMA


Elementele verticale lineare pot constitui
terminarea unui ax, pot marca centrul unui
spatiu urban sau pot fi punctul de focalizare al
unui spatiu urban pe una din laturile acestuia.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA


In cele 3 exemple, diverse forme de minarete
marcheaza colturile unei platforme si
delimiteaza o zona de spatiu ca pe o structura
tridimensionala.
Piazza del Campo - Siena
Mormantul Taj Mahal, Agra

Mormantul Jahangir, Lahore
Mormantul Itimad-ud-daula
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Muzeul de arta moderna, San Francisco, Mario Botta
Patru coloane pot constitui colturile unui volum

de spatiu, in cadrul unui spatiu mai larg.
FORMA SI SPATIU
FORMA

Casele traditionale romane tipice erau organizate

in jurul unui atrium deschis catre cer si limitat de
un acoperis sustinut la colturi de 4 coloane.
Vitruviu a denumit acest sistem Atrium-Tetrastil.
Pompei, Casa nuntii de argint, sec 2, i.c
In timpul renasterii, Andrea Palladio a incorporat

tema Tetrastilului in cadrul vestibulului sau
holului la o serie de vile si de palate.
Cele patru coloane nu numai ca sustin tavanul
boltit si planseul de deasupra, ci sunt adaptate
dimensiunilor camerelor in care sunt amplasate.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
Palatul Antonini, Udine, Palladio, 1556
FORMA SI SPATIU
FORMA


Patru coloane pot constitui colturile unui volum de
spatiu, in cadrul unui spatiu mai larg.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Ondominium, Sea Ranch, MLTW
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

O serie de coloane distantate egal sau elemente verticale
similare formeaza o colonada. Acest element arhetipal al
vocabularului arhitectural defineste laturile unui volum in
spatiu, permitand in acelasi timp pastrarea continuitatii
spatiale si vizuale intre spatiile aflate de-o parte si de
alta a colonadei.
Un sir de coloane poate fi de asemenea angajat unui
perete devenind pilastrii care sustin peretele,
articuleaza suprafata acestuia si nuanteaza scara, ritmul
si proportia traveelor.
O retea de stalpi in cadrul unei camere mai mari serveste
nu numai la sustinerea planseului sau acoperisului de
deasupra. Sirurile ordonate de coloane puncteaza de
asemenea volumul spatiului, marcheaza zonele modulate
in cadrul spatiului si stabilesc un ritm si o scara
masurabile care fac dimensiunile spatiului inteligibile.
FORMA SI SPATIU
FORMA


Mt.Saint Michel, Sala Cavalerilor 1203-1228
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Le Corbusier Cele 5 puncte ale Arhitecturii Moderne
In 1926, Le Corbusier a stabilit cele 5

puncte ale noii arhitecturi. Teoria sa era in
mare parte rezultatul dezvoltarii tehnicilor
betonului armat de la inceputul secolului 20.
Acest tip de constructie, mai ales utilizarea
stalpilor pentru sustinerea planselor si
acoperisului, ofera noi posibilitati pentru
definirea si inchiderea spatiilor in cadrul
unei cladiri.
Placile din beton armat pot avea console in
afara aliniamentului staplilor de sustinere,
permitand o fatada a cladirii libera, cu
orizontale vitrate continui, ca niste ecrane.
In cadrul unei cladiri, planul liber a devenit
posibil din momentul in care inchiderile si
compartimentarile spatiului nu au mai fost
determinate sau restrictionate de peretii
portanti. Spatiile interioare au putut fi
definite prin pereti neportanti, iar
amplasarea lor a putut sa raspunda liber
cerintelor de program.
FORMA SI SPATIU
FORMA

Le Corbusier Millowner Association Building, Ahmedabad, 1954
In exemplele alaturate sunt ilustrate doua

moduri diferite, contrastante, de a utiliza
o trama de stalpi.
1. O retea de stalpi definind o zona
spatiala neutra in cadrul careia spatiile
interioare sunt conturate si distribuite
liber PLAN LIBER.
2. O retea de stalpi in relatie stransa cu
distrbutia camerelor, existand o
relatie stransa intre strctura si spatiu
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Locuinta traditionala japoneza
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLAN VERTICAL
Un plan vertical izolat are calitati
vizuale diferite de cele ale unui
stalp izolat.
Un stalp rotund nu are o directie
preferentiala in afara axei sale
verticale.
Un stalp patrat are doua seturi
echivalente de laturi si deci doua
axe identice.
Un stalp rectangular are
deasemenea doua axe care difera
insa prin efectul lor.
Daca stalpul rectangular se
alungeste si incepe sa semene cu un
perete, poate sa apara ca un
fragment al unui plan infinit, mai
larg sau mai lung, divizand volumul
spatiului.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLAN VERTICAL
Un plan vertical are calitati

frontale. Cele doua suprafete ale
sale sunt orientate catre, si
determina laturile, a doua campuri
spatiale separate si distincte.
Aceste doua fete ale unui plan, pot

fi echivalente si pot fi orientate
catre spatii similare, sau pot fi
diferentiate ca forma, culoare sau
textura, pentru a raspunde la sau a
articula conditii spatiale diferite.
Un plan vertical poate, prin urmare,
sa aiba doua fete sau o fata si un
spate.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLAN VERTICAL
Campul spatial catre care este

orientat un plan vertical nu este
bine definit.
Planul prin el insusi poate stabili
numai o singura latura a acestui
camp.
Pentru a defini un volum
tridimensional in spatiu, planul
trebuie sa interactioneze cu alte
elemente de forma.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLAN VERTICAL
Inaltimea unui plan vertical relativa la
inaltimea corpului omenesc si a nivelului
ochiului este factorul determinant
care influenteaza capacitatea planului
de a descrie spatiul dpdv vizual.
Culoarea, textura si structura
suprafetei unui plan influenteaza
perceptia noastra in ceea ce priveste
greutatea vizuala, scara si proportia.
In relatie cu un volum definit in spatiu,

un plan vertical poate fi fata
importanta a spatiului conferindu-i o
orientare specifica. El poate fi
orientat catre spatiu si poate defini un
plan al intrarii, poate fi un element
izolat in spatiu, divizand volumul in
doua parti separate dar aflandu-se in
legatura una cu alta.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLAN VERTICAL
Roma, Biserica San Agostino, 1479-1483
Roma, Arcul lui Septimius Severus
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Un plan vertical izolat poate sa defineasca fatada principala a unei cladiri

indrepatata catre un spatiu public, poate stabili o poarta prin care sa se
treaca, tot asa cum poate sa articuleze zone ale spatiului intr-un volum mai
larg.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLAN VERTICAL
Mies van der Rohe Pavilion, Berlin 1929
O compozitie de planuri verticale

intrerupe campul continuu al
volumului arhitectural, creind un
open-plan - spatii care se
intrepatrund unele cu celelalte.
Compartimentarile nu formeaza
niciodata inchideri ferme, zone
statice dpdv geometric.
James Stirling, Apartamente pentru studenti, Selwyn College, Cambridge, 1959
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI IN L
O configuratie in L de planuri verticale,

defineste o zona a spatiului de-a lungul unei
diagonale ce porneste din coltul format de
planuri inspre afara. Daca aceasta zona a
spatiului, este puternic definita la
intersectia celor doua planuri ale
configuratiei, ea se disipeaza rapid pe
masura ce se indeparteaza de colt.
Caracterul introvertit al zonei catre colt
devine extrovertit pe masura ce ne
indepartam de acesta.
In timp ce doua laturi ale spatiului sunt
definite clar de catre cele doua planuri ale
configuratiei, celalalte doua laturi raman
ambigue daca nu sunt operate alte articulari,
prin adaugarea unor elemente verticale,
miscari ale planului de baza sau ale planului
de acoperire.
de-a lungul diagonalei configuratiei.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI IN L
Daca este introdus un gol pe una din laturile

coltului configuratiei, definirea campului
spatial va fi slabita. Cele doua planuri vor fi
izolate unul de celalalt, unul dintre ele
aparand ca gliseaza fata de celalalt,
dominandu-l dpdv vizual.
Daca niciunul dintre planuri nu atinge coltul,
campul spatial va deveni mai dinamic si se va
organiza de-a lungul diagonalei configuratiei.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN L
Forma unei cladiri poate avea o configuratie in L si sa poata fi citita in mai
multe feluri. Unul din bratele configuratiei poate fi o forma lineara care
incorporeaza coltul in timp ce celalalt brat este vazut ca o anexa a acestuia.
Sau coltul poate fi articulat ca un element independent care imbina laolalta
doua forme lineare.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN L
O cladire poate avea o configuratie in L pentru a define coltul sitului in care
se afla, sa inchida o zona a spatiului exterior cu care spatiile sale interioare se
afla intr-o relatie, sau sa adaposteasca o portiune a spatiului exterior fata de
anumite conditii adverse din jurul sau.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN L
Configuratiile de planuri in L sunt

stabile si autoportante putand sta
izolate, independent, in spatiu.
Deoarece sunt deschise pe doua
laturi, ele constituie elemente
flexibile de definire a spatiului.
Ele pot fi utilizate in combinatie cu
o alta confirguratie similara sau cu
alte elemente formale putand
astfel sa defineasca o gama larga
de tipuri de spatii.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI IN L
O tema uzuala gasita la multe exemple de arhitectura rezidentiala este
configuratia in L a unei locuinte care inchide un spatiu exterior ca o
extensie a living-ului in aer liber.
De obicei una dintre aripile L-ului contine spatiile zonei de zi, in timp ce
cealalta aripa contine zona de noapte -spatiile individuale cu caracter privat.
Spatiile pentru utilitati si servicii ocupa de obicei pozitia din colt sau sunt
dispuse pe partea opusa curtii, de-a lungul uneia dintre aripi.
Locuinte tip covor, Kingo Housing Estate,

Elsinore, Danemarca, Jorn Utzon
In ansamblul Kingo Housing se obtine o densitate foarte mare cu acest tip de

locuinta fiecare avand propriul sau spatiu exterior privat.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI IN L
F.L.Wright, Rosenbaum House, Florence, Alabama 1939
Casa traditionala, Konya, Turcia
Avantajul acestui tip de dispunere este

obtinerea unei curti private adapostita
prin forma cladirii si catre care spatiile
interioare pot fi deschise.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI IN L
Alvar Aalto, Biroul arhitectului, Helsinki
Similar exemplelor rezidentiale aceste cladiri folosesc forma lor in L ca pe

un element de adapostire. Spatiul exterior inchis in cazul biroului lui Alvar
Aalto in Helsinki este utilizat ca un amfiteatru pentru prelegeri si diverse
ocazii speciale. Nu este un spatiu pasiv a carei forma este determinata de
cladirea care il inchide, mai curand isi afirma forma pozitiva si exercita
presiune asupra formei inchiderilor perimetrale.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN L
Cladirea facultatii de istorie de la Cambrigde

utilizeaza un bloc in forma de L cu sapte
nivele pentru a inchide atat functional cat si
simbolic acoperirea spatiului pentru biblioteca
cel mai important spatiu al cladirii.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
James Stirling, Cladirea Facultatii de Istorie, Cambridge, 1964-1967
FORMA SI SPATIU
FORMA

PERETI IN FORMA DE L
Mies van der Rohe, Pavilion de expozitie, Berlin, 1931
F.L.Wright, Suntop Homes, 1939
F.L.Wright, scheme pentru ST.Mark Tower 1929
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI PARALELE
O pereche de planuri vertical paralele defineste o zona a spatiului cuprins
intre ele. Capetele deschise ale zonei, definite de muchiile vertical ale
planurilor dau spatiului o puternica calitate directionala. Orientarea principala
este de-a lungul axelor fata de care planurile sunt simetrice. Atata timp cat
planurile paralele nu se intalnesc pentru a forma colturi si pentru a inchide
complet zona, spatiul respectiv este de natura extrovertita.
Definitia zonei spatiale de-a lungul deschiderilor configuratiei pot fi intarite

din punct de vedere vizual prin lucrarea planului de baza sau adaugarea unor
elemente de acoperire compozitiei.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI PARALELE
Zona spatiala poate fi extinsa prin prelungirea planului de baza dincolo de
capetele deschise ale configuratiei. Aceasta zona extinsa poate in schimb sa
se termine printr-un plan vertical a carui inaltime si latime sunt egale cu cele
ale zonei.
Daca unul din planurile paralele se diferentiaza de celalat printr-o schimbare

de forma, culoare, textura automat o axa secundara, va fi definita in cadrul
zonei, perpendiculara pe directia spatiului.
Golurile intr-unul sau amandoua planurile pot introduce axe secundare si nuanta
calitatea directionala a spatiului.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI PARALELE
Diverse elemente in arhitectur pot fi vazute ca planuri paralele ce defines o

zona a spatiului:
o pereche de pereti interior in cadrul unei cladiri
un spatiul stradal format de fatadele a doua cladiri aflate fata in fata
un aliament de arbori sau o pergola
o promenade sau alee bordata de siruri de arbori sau arbusti
o forma naturala topografic din peisaj
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI PARALELE
Imaginea planurilor vertical paralele este

adeseori asociata cu un sistem structural
cu diafragme, unde pardoseala sau
structura acoperisului acopera spatiile
dintre doua sau mai multe diafragme
paralele.
Seturi de planuri vertical paralele por fi
transformate intr-o larga varietate de
configuratii.
Zonele lor spatiale pot fi interrelationate prin capetele deschise ale
configuratilor lor sau prin goluri
practicate chiar in aceste planuri.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI PARALELE
COMPOZITIA
IN ARHITECTURA / 2009-2010 /
Herastrau,
Bucuresti
ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
Calitatea directionala si continuitatea spatiului

definite de planuri paralele sunt in mod natural
create in spatii folosite pentru circulatii.
Aceste spatii lineare pot fi definite de fatadele
cladirilor perimetrale la fel de bine ca si de
planuri mai permeabile definite prin colonade,
arcade sau siruri de arbori.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE

A ARHITECTURII
Alee
in Parcul
St.Apollinaire in classa Ravenna 534-539
FORMA SI SPATIU
Pasdajul Vila Crose, Bucuresti
FORMA

PLANURI PARALELE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Richard Meier, Casa in Old Westbury, New York, 1969-1971
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI PARALELE
Spatiul definit de planuri paralele corespunde in mod natural traseelor de

circulatie in cadrul unei cladiri de-a lungul coridoarelor, holurilor si galeriilor.
Planurile paralele ce defines un spatiu de circulatie pot fi pline si opace pentru
a asigura intimitatea spatiilor aflate in lungul traseului de circulatie. Planurile
pot de asemenea fi definite printr-un sir de stalpi astfel incat traseul
circulatiei, deschis pe una sau pe ambele parti sa devina parte a spatiilor pe
care le traverseaza.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI PARALELE
Planurile vertical paralele ale unui system structural
cu pereti portanti poate fi forta generatoare din
spatele formei si modului de organizare a cladirii.
Schema lor repetitiva poate fi modificata prin
varierea lungimii lor sau prin introducerea unor goluri
in planuri pentru adaptarea la cerintele dimensionale
ale unor spatii mai mari.
Aceste goluri pot de asemenea sa defineasca trasee
de circulatie si sa stabileasca relatii vizuale
perpendiculare pe planurile peretilor.
Fragmentele de spatiu definite de planurile peretilor
paraleli pot de asemena sa fie nuantate prin
modificarea dinstantelor intre planuri si
configuratia acestora.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Pavilionul Arnheim, Olanda, Aldo van Eyck, 1966
FORMA SI SPATIU
Le Corbusier, Sarabhai House, Ahmedabad, 1955
FORMA

Peretii portanti paraleli sunt

adeseori utilizati in gruparile de
locuinte multifamiliale. Acestia
nu numai ca asigura elementele
portante pentru planseele si
acoperisuile fiecarei unitati de
locuit, dar servesc de asemenea
pentru a izola unitatile de locuit
intre ele, intrerup trecerea
sunetului si asigura protectia
imporiva focului.
James Stirling, Proiect de casa la tara 1955
Schema peretilor portanti paraleli

este potrivita in mod special in cazul
locuintelor insiruite si a ansamblurilor de locuit unde fiecare unitate
de locuit are dubla orientare.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
PLANURI PARALELE
Atelier 5, Sied;ung Halen, Berna, Elvetia, 161
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PLANURI IN U
O configuratie in U de planuri vertical defineste o zona a spatiului avand un

punct de focalizare interior si o orientare catre exterior. Catre partea inchisa
a configuratiei, zona este bine definita, in timp ce catre partea deschisa a
acesteia zona capata un caracter extrovertit.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN U
Latura deschisa constituie aspectul
principal al configuratiei in U datorita
unicitatii relative fata de celelalte trei
planuri. Aceasta latura permite zonei sa
aiba o continuitate vizuala si spatiala cu
spatiul adiacent. Extinderea zonei
spatiale catre spatiul adiacent poate fi
intarita din punct de vedere vizual prin
continuarea planului de baza dincolo de
latura deschisa a configuratiei.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN U
Daca planul deschiderii este definit

suplimentar cu ajutorul unor stalpi sau
a unor elemente de acoperire definitia
zonei originiare va fi intarita iar
continuitatea cu spatiul adiacent va fi
intrerupta.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA

Daca configuratia planurilor este

rectangulara si de forma alungita ,
latura deschisa poate fi situata pe una
din laturile inguste sau largi ale
configuratiei.
In oricare din aceste cazuri, latura
deschisa va ramane fata principal a
zonei spatiale iar planul opus laturii
deschise va fi principalul element
dintre celelalte 3 planuri ale
configuratiei.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
PLANURI IN U
FORMA SI SPATIU
FORMA

Daca sunt introduce goluri la

colturile configuratiei, se creeaza
zone secundare in cadrul unui camp
multidirectional si dinamic.
Daca accesul in zona se face prin

latura deschisa a configuratiei,
planul opus sau o forma amplasata in
fata acestuia va constitui capul de
perspective a spatiului. Daca accesul
in zona se face printr-un gol intrunul dintre planuri, vederea care se
creeaza dincolo de latura deschisa
va constitui punctual de atractie si
capul de persectiva al secventei.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
PLANURI IN U
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN U
Daca intr-un spatiu ingust deschiderea este practicata pe latura ingusta,
spatiul va da senzatia unei stimulari a miscarii si va induce o succesiune de
secvente a evenimentelor. Daca zona este de forma patrata sau apropiata
patratului spatiul va fi unul static, si va avea caracterul unui loc in sine mai
curand decat un spatiu prin care se trece. Daca latura unui spatiu lung si ingust
este deschisa spatioul va fi supceptibil de a fi divizat intr-un numar de
subzone.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Formele si organizatile cladirilor in configuratii in U au o capacitate inerenta

de a captura si define spatiul exterior. Compozutia lor poate fi vazuta ca fiind
alcatuita essential din forme lineare, colturile configuratiei pot fi articulate ca
elemente independente sau pot fi incorporate in corpul formelor lineare.
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN U
Configuratiile un U ale formei cladirii
pot servi pentru a defini un spatiu urban
sau pentru a crea un cap de perspectiva.
Ele pot de asemenea sa fie focalizate
asupra unui alement important sau
semnificativ din cadrul zonei lor.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
James Stirling, Cladirea Florey, Queens College, Oxford
FORMA SI SPATIU
FORMA

Roma, Piazza di Campidoglio, Michelangelo, 1544
Cand un elemet este amplasat

de-a lungul laturii deschise a
zonei, acesta creeaza in zona un
punct de focalizare dar si un sens
mai mare de inchidere.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
PLANURI IN U
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN U
O cladire in forma de U poate de asemenea sa aiba functia unui container in

care sunt amplasate si organizate forme sau spatii in forma de ciorchine.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Louis, Kahn, Conventul Dominican, Media, Pensylvannia, 1965-1968
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN U
O organizare in U poate defini un portal prin care se face
accesul intr-o cladire dar si un acces printr-o retragere
creeata in volumul cladirii.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Palladio, Villa Trissino, Meledo, (cele 10 carti de arhitectura)
FORMA SI SPATIU
FORMA

PLANURI IN U
Plan casa egeana Templul zeitei Nemesis, Rhamnus Templul B Selinus Templul Ilissus Athena
Inchiderile in U ale spatiului interior au o anume orientare catre capetele

deschise. Aceste inchideri in U pot fi grupate in jurul unui spatiu central
pentru a forma o organizare de tip introvertit.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Borromini, schita pentru o biserica pe plan oval
FORMA SI SPATIU
Louis Kahn, Sinagoga Hurva, Jerusalem 1968 proiect
FORMA

PLANURI IN U
Caminul studentesc de la Otaniemi al lui Alvar Aalto este un exemplu de
utilizare a unei inchideri in U pentru definirea unitatii de baza a spatiului
intr-o schema cu dublu tract a camerelor, apartamentelor si studiourilor.
Aceste unitati sunt extrovertite. Ele se afla cu spatele catre coridor, fiind
orientate catre exterior.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Louis, Kahn, Universitatea din Virginia, Charlottesville
Alvar Aalto, Camin de studenti la Otaniemi, Finlanda, 1962-1966
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
4 PLANURI - INCINTA
Patru planuri verticale inchizand o zona de spatiu este poate cea mai obisnuita
si cu siguranta cea mai puternica maniera de a define spatiul in arhitectura.
Zona fiind complet inchisa, in mod natural spatiul are un character introvertit.
Pentru a domina din punct de vedere vizual spatiul, sau pentru a deveni fata
principala, unul dintre planurile de inchidere poate fi diferentiat de celelalte
prin marime, forma, articularea suprafetei sau prin natura golurilor pe care le
cuprinde.
Zone de spatiu inchise, bine definite, pot fi gasite in arhitectura la diverse
scari, de la o piata urbana foarte larga, pana la o incinta sau un spatiu in forma
de atrium sau pana la un hol sau o camera in cadrul unui complex de cladiri.
FORMA SI SPATIU
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
4 PLANURI - INCINTA
Incinta sacra a Templului Isei prefectura Mie, Japonia
De-a lungul istoriei, s-au folosit patru planuri

adeseori pentru a defini o zona spatiala si vizuala
pentru o constructie cu caracter sacru sau
semnificativ amplasata izolat ca un obiect la
interiorul inchiderii. Planurile de inchidere pot fi
pereti, imprejmuiri prin care zona este izolata
excluzand elementele aflate in afara incintei.
FORMA SI SPATIU
FORMA

4 PLANURI - INCINTA
Intr-un context urban, o zona de spatiu definita
poate organiza o serie de cladiri de-a lungul
perimetrului sau.
Inchiderea poate fi constituita de arcade sau
spatii de tip galerie care fac tranzitia catre
cladirile inconjuratoare si activeaza spatiul pe
care acestea il definesc.
Agora di Priene
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Forumul di Pompei
Ibrahim Rauza, mormantul sultanului 1615
FORMA SI SPATIU
A.Aalto, Primaria di n Saynatsalo
FORMA

4 PLANURI - INCINTA
Incinta altarului lui Apollo din Delphinos, Milet, sec.2, i.c
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Palazzo Farnese, Roma, 1515, Sangallo
Casa traditionala cu patio, China
FORMA SI SPATIU
Manastirea Fontenay, Burgundia, 1139
FORMA

CURS 08
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SI SPATIU
FORMA
SI SPATIU
TIPOLOGIE
- GOLURI
FORMA

Curs 07 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 07 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

| LECT.DR.

DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Spatiul inconjoara permanent fiinta noastra.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

TAJ MAHAL, Agra, India 1630-1653

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

Linie definind limita

Forma volumului plin

Forma definind golul

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

Planul Romei, fragment NOLLI 1748

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

La scara sitului unei cladiri exista

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Astfel o cladire poate :

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

BOSTON CITY HALL, 1960 Kallman McKinnell, Knowles

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

La scara cladirii avem tendinta sa

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Chiar si la scara unei camere,

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

TEATRUL DIN SEINAJOKI Finlanda, Alvar Aalto 1968-69

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORME CE DEFINESC SPATIUL

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

Piata in Giron, Columbia

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ELEMENTE ORIZONTALE CE DEFINESC SPATIUL

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII