Distanta fata de putere masura in care inegalitatile de putere sunt percepute si

acceptate in societate sau organizatie.

In societatile cu distanta mare fata de putere,ierarhia este acceptata fara a se pune
la indoiala legitimitatea detinatorilor puterii.
Distanta mica fata de putere este specifica societatilor (tarilor) n care oamenii se
pot ntrece cu sanse egale, plecnd toti de la aceeasi linie de start. Astfel de tari
sunt deschise, iar resursele umane sunt dornice de a se dezvolta, accepta
provocarile, creeaza competitia. n privinta organizatiilor, distanta mica fata de
putere indica o dependent a salariatilor fata de manageri n limite normale. Se
poate afirma ca exista o dependenta reciproca. n conditiile unei distante mici fata
de putere, organizatiile (chiar si cele cu structuri ierarhice sau ierarhic-functionale)
permit accesul salariatului la dialogul cumanagerii aflati pe nivelele ierarhice
superioare. De observat ca dialogul permisiv, pertinent si obiectiv creeaza ntre cele
doua parti feedbackul necesar dezvoltarii organizatiei.
Hofstede (1996, p.44) defineste distanta fata de putere ca fiind masura n care
salariatii din institutiile sau organizatiile dintr-o tara asteapta si accepta puterea
safie inegal distribuita. Distanta fata de putere poate fi mare sau mica.Distanta
mare fata de putere se caracterizeaza printr-o mpartire inegala a posibilitatilor
individului dintr-o cultura de a accede la avutie si putere. ntarile cu distantamare
fata de putere, dependenta salariatilor dintr-o organizatie fata de manager este
aproape totala. Subordonarea se face fara a combate nici macar n termeni politico
si eleganti hotarrea managerului. Sarcinile de serviciu sunt ndeplinite n modrigid,
iar salariatul nu comunica emotional cu managerul.
Distanta Impusa prin Exercitarea Puterii (Distanta fata de putere)Aceasta prima
dimensiune trateaza, n principiu, modul n care reuseste societatea sa faca fata
ideii ca oamenii nu sunt egali. Capacitatile fizice si intelectuale sunt cele care i fac
pe oameni sa nu fie egali. Unele societati permit acestor inegalitati sa se transfere,
n timp, n puterea sau bunastarea oamenilor, ultima dintre ele putnd deveni chiar
ereditara, fara a mai reflecta capacitatile fizice si intelectuale. Evident, nici o
societate nu a atins pragul egalitatii absolute, deoarece exista ntotdeauna forte
suficient de puternice pentru a perpetua inegalitatile existente. Toate societatile
sunt inegale, iar unele sunt mai neomogene dect altele.
n institutii, Distanta Puterii este proportionala cu gradul de centralizare a autoritatii
si cu nivelul autocratic al conducerii. Aceasta relatie reliefeaza faptul ca
centralizarea si conducerea autocratica izvorasc din "programarea mentala"
amembrilor societatii fara a fi apanajul celor care se afla la putere, ci
caracterizndu-I si pe cei aflati pe pozitii ierarhice inferioare. Tendinta ca puterea sa
fie distribuita inegal poate sa ramna neschimbata n societatile n care se
manifesta, deoarece satisface cerintele psihologice de independenta ale indivizilor
fara functii de raspundere. Se poate afirma ca gradul de autocratie al conducerii

societatilor si institutiilor este determinat de membrii lor. Autocratia exista n

aceeasi masura si la angajatii de rnd si la lideri: sistemele de valori ale celor doua
grupuri sunt, de obicei, complementare.Valorile indicelui distantei fata de putere
(PD) pentru peste 50 de tari si 3 regiuni calculate de Hofstede si echipa sa sunt
prezentate n anexa 2 si vor fi comentate pe parcursul lucrarii.

Termeni cheie: distanta fata de putere, stil de conducere, capacitate de adaptare,

performanta in procesul de instructie.

Factorii determinanti intalniti sunt:

Religia- defineste idealurile de viata, care sunt reflectate la rndul lor n atitudinile si valorile
societatii si indivizilor; datorita diferitelor conceptii ale religiilor s-a ajuns la o distanta de putere
mare .
Rasa- datorita diferitelor rase intalnite cum ar fi maghiar, unghuri, rromi, basarabi etc
Limba- pentru k in Romania avem dialecte diferite ce pe unii ii face sa se simta mai superiori
fata de altii.

Compararea distantei fata de putere

ari cu distanta fata de putere
mica

ari cu distanta fata de putere

mare

Studentii pun mare accent pe independenta

Studentii pun mare accent pe conformitate

Atitudinile autoritare la studenti sunt o

problema de personalitate

Studentii vad atitudinile autoritare ca pe o

norma sociala

Managerii sunt vazuti ca lund decizii dupa

consultarea cu subordonatii

Managerii sunt vazuti ca lund decizii

autocrate si paternaliste

Supravegherea atenta este negativ perceputa

de subordonati

Supravegherea atenta este perceputa pozitiv

de subordonati

Exista credinta puternica a eticii muncii si a

faptului ca oamenilor le place sa munceasca

Exista o credinta mai slaba a eticii muncii si o

mai frecventa credinta ca oamenilor nu le
place sa munceasca

Managerilor le place sa se vada ca practici si

sistematici, ei admit nevoia de sprijin
Salariatilor le este mai putin frica sa nu fie de
acord cu sefii lor

Managerilor le place sa se vada ca decidenti

binevoitori
Salariatilor le este frica sa nu fie de acord cu

Salariatii sunt mai cooperanti

sefii lor

Consultarea informala a salariatilor este

posibila fara participare formala

Salariatii nu sunt ncrezatori unul n celalalt

Participarea formala a salariatilor este
posibila fara consultare informala

Indexul Distantei fata de Putere a rezultat suprinzator de scazut in urma primei

cercetari: 29. A
doua cercetare din luna martie 2005 a avut drept scop verificarea corectitudinii
acestui index, iar
rezultatul a fost similar: 33. In a doua cercetare, tot pe un esantion reprezentativ
pentru
populatia Romaniei, am incercat sa refrazam intrebarile astfel incat sa eliminam
posibile
neintelegeri de sens, datorate unei culturi diferite (pana la urma intrebarile din
chestionarul
folosit au fost gandite de catre o persoana de nationalitate olandeza ...). Am plecat
de la premiza
ca modul de exprimare din cadrul intrebarilor a generat initial un nivel prea pozitiv
de
raspunsuri, deoarece populatia nu este obisnuita sa i se ceara parerea despre
relatia cu autoriatea
sau nu doreste sa spuna in fata unui strain ceea ce crede cu adevarat, datorita
sensibilitatii
subiectului. Dupa a doua runda de chestionare, am concluzionat cele de mai jos.
Credem ca nivelul PDI este in realitate foarte inalt, cel putin 70. Estimam ca, in
cazul in care
respondentia romani ar fi decis sa raspunda la intrebari in mod mai deschis, am fi
obtinut un
indice chiar mai mare decat tara vecina, Bulgaria, o cifra apropiata de Franta (89).
Aceasta cifra

ar fi justificat comportamentul romanilor care, in general, prefera sa nu intervina in

exercitiul
autoritatii si sa se supuna ordinelor date de sus. Prin acest comportament, Romania
semnalizeaza o nevoie de a avea lideri autoritari, centralizare in decizii, iar
populatia doreste sa
urmeze regulile stabilite de astfel de lideri.
O alta interpretare a unui index ridicat indica angajati care prefera o relatie
apropiata cu un
singur sef, pentru a obtine protectia acestuia si pentru a evita asumarea
responsabilitatii unor
pareri contrare. Personalul din organizatii din astfel de culturi nu exprima pareri
contrare fata de
superior si primesc ordine pe care le executa fara chestionare.
Diferenta intre rezultatul prespus si demonstrat de comportamentul din organizatii a
fost dat de
o intrebare legata de mediul de lucru preferat, si anume preferinta pentru un sef
care isi consulta
subordonatii atunci cand iau decizii. Esantionul chestionat a afirmat in majoritate
ca exista
preferinta pentru o abordare consultativa de sus in jos.
comportamentul

Observand insa

majoritatii, concluzia fireasca este ca, dimpotriva, populatia se supune autoritatii si

nu o
contesta, este legata emotional de aceasta, prin devotiune si dependenta sau, in
forma negativa,
prin ura si contra-dependenta. Preluand o explicatie a lui Geert Hofstede, unele tari
vor
demonstra distanta fata de putere prin rezultate contrare, atunci cand dimensiunea
respectiva este
in realitate foarte inalta.
In concluzie, in timp ce comportamentul populatiei demonstreaza o distanta fata de
autoritate

mare, dorinta cea mai mare este pentru un stil de conducere participativ si
cooperativ.
Datele unei astfel de cercetari sunt interpretabile astfel din punct de vedere al
scalei de la 0 la 100:
- intre 0 si 40 nivel scazut
- intre 40 si 60 nivel mediu
- peste 60 nivel ridicat
TARA
ROMANIA- primul sondaj 2005
ROMANIA- al doilea sondaj 2005
ROMANIA- estimarile lui Geert Hofstede
BULGARIA- sondaj 2001
BULGARIA- estimarile lui Geert Hofstede
GRECIA
TARI BALCANICE
SERBIA

PDI
29
33
90
55
70
60
76

arile n care oamenii asculta cu strictete de ordinele superiorilor au un indice

ridicat al distantei fata de putere: Mexic, Coreea de sud, India, Franta, Belgia,
Portugalia, Grecia.

arile care se caracterizeaza printr-un grad mai mare de egalitate sociala au

un indice mai mic al distantei fata de putere: SUA, Austria, Danemarca, Irlanda,
Suedia.
Cea mai mare distan fa de putere o are Moldova, urmat la o distan de 1,9
puncte pe o scar de la 1 la 100 de Valahia; Transilvania se situeaz la 3,55 puncte
de Moldova i 2,57 puncte de Valahia;
Pentru dimensiunea distana fa de putere exist diferene culturale regionale (mai
redus n Transilvania comparativ cu Moldova i Valahia);

Hofstede ajunge la concluzia ca distanta fata de putere este corelata cu latitudinea

geografica a tarii (cu ct este mai n nord, cu att distanta fata de putere este mai
mica). De asemenea, este corelata cu numarul locuitorilor (numar mare locuitori =

distanta mare fata de putere) si cu veniturile populatiei (tarile bogate au o distanta

fata de putere mai mica).