1.

Conceptul de izvor de drept

In teoria dreptului i n tiinele juridice de ramur, aceste modaliti specifice de
exprimare a coninutului dreptului poart denumirea de izvoare ale dreptului sau surse ale
dreptului .
Intr-o formulare lapidar, izvoarele dreptului administrativ pot fi definite drept formele n
care se exprim normele dreptului administrativ care nasc, modific sau sting raporturi de
drept administrativ.
Cu alte cuvinte, normele juridice sunt cuprinse n acte juridice cu caracter normativ, care
devin astfel izvoare formale ale dreptului.
2. Noiunea de izvor de drept are mai multe sensuri:
a. Dup criteriul raportului dintre coninut i form, analiza izvoarelor dreptului n teoria
general a dreptului a pus n lumin dou categorii de accepiuni ale acestei noiuni:
- izvor de drept n sens material
- izvor de drept n sens formal.1
Izvoarele materiale ale dreptului, denumite i izvoare reale sunt concepute adevrate
dat-uri ale dreptului, realiti exterioare acestuia, care determin aciunea legiuitorului
sau dau natere unor reguli izvorte din necesitile practice.
Izvoarele materiale reprezint condiiile sociale care determin adoptarea unor norme
juridice.
o Pentru ca o regul de conduit s devin obligatorie pentru cei crora li se adreseaz,
este nevoie ca acea regul s capete o form juridic, prin care voina guvernanilor s
devin voin de stat, obligatorie pentru pentru membrii societii, pentru a putea s
intervin n caz de nevoie fora de constrngere a statului.
Aici intervin izvoarele formale ale dreptului.
Acestea reprezint formele juridice de exprimare a voinei guvernanilor.