1

Copyright: Manuel VLDU 2008

All right reserved
Motto:
"Do what you can,with what you have,where you are"
F ceea ce poi, cu ceea ce ai, acolo unde te afli!
Theodore Roosvelt

CAPITOLUL 1

PSIHOLOGIA SUPRAVIETUIRII
Este nevoie de mai mult decat cunostintele si maiestria de a construi
adaposturi,de a gasi mincare,de a face foc si a calatori fara unelte de navigare
standard, pentru a trece cu success printr-o situatie extrema.Unii oameni cu
putina pregatire - sau deloc - reusesc sa supravietuiasca.Altii, desi fiind
antrenati, nu si-au folosit priceperile si au murit.Cheia in orice situatie de
supravietuire este starea mentala a individului in cauza. Sa ai
calificari,cunostinte este important;dar dorinta de a supravietui este esentiala.
Psihologia de supravietuire poate ca este mai important sau cel putin la fel de
importanta ca si trusa de supravietuire.Inainte de toate trebuie sa evaluezi
situatia in care te afli, sa incerci sa te linistesti, sa-ti limpezesti mintea si sa
gandesti.
Nu uita regula 333:
3 ore expus la temperaturi extreme!
3 zile fara apa!
30 de zile fara mancare!
Nu spun ca e bine sa nu maninci 30 de zile, dar nu se recomanda mai ales in
cazul in care nu ai apa.
PRIVITOR LA STRES
Intr-o situatie extrema omul se infrunta cu mult stres care pina la urma are un
impact asupra gindirii lui.Stresul nu este o boala pe care o poti elimina si
lecui,este o conditie prin care trecem toti. Stresul poate fi descris ca reactia
noastra la presiune exterioara.Este numele dat experientei pe care o avem in
2

timp ce fizic,mental,emotionalsi spiritual raspundem la tensiunile vietii. Intr-o

situatie critica un stres minor te ajuta sa gindesti. Stresul ne provoaca; ne da
sansa de a invata despre valorile si fortele noastre.Stresul ne poate arata
capacitatea noastra de a minui presiunea psihologica fara a esua; ne testeaza
adaptibilitatea si flexibilitatea,ne poate stimula sa actionam mai eficient.
FACTORII STRESULUI
1.Durerea
2.Mediul inconjurator
3.Setea si Foamea
4.Oboseala
DUREREA
Este o reactie fiziologica normala,de aparare a organizmului uman.Omul, lipsit
de simtul durerii, este in mare pericol pentru ca nu reuseste la timp sa elimine
factorul periculos.Pe de alta parte,durerea il irita si distrage pe om,iar durerea
puternica continua ii influennteaza comportamentul si toata activitatea.Cu toate
acestea omul este in stare sa se ispraviasca chiar si cu cele mai mari
dureri,concentrindu-se asupra unei probleme,cautind iesirea dintr-o situatie
,poate uita pe un timpde durere.
MEDIUL INCONJURATOR
Chiar si cele mai ideala conditii contin stresori legati de timp(frig si
caldura),teren si varietatea de fiinte ce locuiesc pe aria
data.Caldura,frigul,vintul,muntii,mlastinile,deserturile,insectele,reptilele
priculoase si alte animale sint doar citeva din provocarile care te asteapta.In
dependenta cum om isi minuieste stresul ,mediul inconjurator poate fi o sursa
de hrana sau si protectie sau poate fi cauza unui discomfort extrem ducind la
rani,boli si chiar moarte.
SETEA SI FOAMEA
Fara apa si mincare omul slabeste si in definitiv, moare. Problema gasirii apei si
hranei poate fi o sursa de stres!
OBOSEALA
Omul se forteaza a continua sa supravietuiasca si nu este deloc usor pe
masura ce este tot mai obosit. Posibil ca la un moment dat sa devina atit de
obosit incit chiar faptul de a sta treaz devine stresant !
3

TEHNICI DE CONTROL ALE STRESULUI SI DE CRETERE A REZISTENTEI

PSIHICE
V prezentm mai jos cteva metode i tehnici uzuale, folosite n sport, in
combaterea stresului de lupt dar i al celui cotidian, n exersarea i concentrarea
ateniei, n autorelaxare nainte i dup efort, n impunerea autosugestiv a
voinei, etc.

A. EXERCIII DE RESPIRAIE:
a)- n poziia eznd, cu coloana vertebral dreapt, elimin ct mai
mult aer din organism, prin contractarea muchilor abdominali;
- astup-i nara dreapt prin presiunea uoara cu degetul i inspir pe
nara stng; imagineaz-i c odat cu aerul inspiri energie din mediul
ambiant;
- retine-i respiraia, concentreaz-te asupra acestei idei, apoi astup-i
nara care fusese libera pn atunci i expira lent pe cealalt nar;
- concentreaz-te asupra ideii c elimini oboseala i ncordarea odat cu
aerul expirat;
- ncepe o noua inspiraie cu nara dreapt i continu ciclul prezentat mai
sus.
b)- din stnd sau eznd, expir contractnd brusc i rapid musculatura
abdominal pentru eliminarea aerului cu zgomot, apoi, fr pauza,
relaxeaz-i muchii abdominali, ceea ce duce n mod spontan la
umplerea prii inferioare i mediene a plmnilor cu aer;
- urmeaz apoi un ir de respiraii sacadate, n ritm rapid, prin
contractarea i relaxarea musculaturii abdominale;
Acest exerciiu este recomandat pentru purificarea i ntrirea plmnilor i
a cilor respiratorii superioare, ndeprteaz microbii care au ptruns n fosele
nazale, ncarc organismul cu energie i prin aceasta contribuie la creterea
capacitii de concentrare a ateniei.
B. EXERCIII DE CONCENTRARE A ATENIEI
a) Exerciii de izolare de stimulii perturbatori externi:
Izolarea de stimulii exteriori poate fi practicat, pentru antrenarea cu
zgomotele specifice mediului i desprinderea spontan de acestea n timpul
aciunilor.
4

din aeznd comod, cu spatele drept, pune n apropiere un ceas cu un

tic-tac puternic; nchide ochii, relaxeaz musculatura i execut cteva
respiraii calmante;
- spune-i n limbaj interior (n gnd) c nu mai auzi tic-tac-ul
ceasornicului. Imagineaz-i c eti insensibil la aciunea stimulilor
perturbatori. Odat familiarizat cu acest exerciiu, vei putea decide n
mod voluntar s auzi numai acele sunete pe care doreti s le auzi;
- la nceput, exerciiul se executa 10 - 20 secunde urmnd s mreti
durata pn la 1 - 2 minute.
b) Concentrarea ateniei pe obiecte concrete (metoda Tratak):
- alege o imagine simpl, neutr, de culoare odihnitoare (verde deschis,
albastru deschis, cenuiu) desenat pe un carton;
- plaseaz cartonul la 1 - 1,5 m. n fa, astfel nct s-l poi privi fr
dificultate. Aeaz-te ntr-o poziie comod, relaxeaz-i musculatura i
execut cteva respiraii linitite;
- fixeaz apoi centrul figurii (la nceput 10 - 20 secunde apoi 1 - 2 minute)
fr sa clipeti, pn cnd figura ncepe s fluctueze;
- n acel moment ai senzaia c ea i schimba culoarea, iar ochii ncep s
lcrimeze. nchide ochii i vizualizeaz mental figura. F totul ca
vizualizarea mental care urmeaz fixrii s fie perfect clar si limpede,
chiar n absena figurii;
- prin exersare se dobndete capacitatea ochiului de a-i reprezenta
imaginea obiectului (figurii), la comanda voinei; n orice moment metoda
Tratak reduce agitaia minii i contribuie definitiv la dezvoltarea puterii
de concentrare.
c) Concentrarea pe o imagine mental:
- alege-i o poziie comod i relaxeaz-i musculatura. Execut cteva
respiraii calmante;
- alege o imagine simpl, neutr, de culoare odihnitoare i caut cu ochii
nchii s vizualizezi imaginea respectiv;
- ncearc s i reprezini imaginea n toate detaliile ei. Vei remarca faptul
c imaginea aleas tinde s fluctueze sau s dispar de pe ecranul
mental, care este invadat de gnduri fr legtur cu imaginea aleasa;
- cnd acest lucru se ntmpl, readu ncet imaginea aleas i continu
s o vizualizezi.
-

C. EXERCIII DE AUTORELAXARE
a) Metoda Saihtdinov.
Pentru nvarea relaxrii se poate utiliza urmtorul text:
1. M linitesc, m deconectez de tot ce este in jurul meu, nu m
gndesc n mod special la nimic. Relaxez voina, m destind, m
odihnesc.
5

2. mi reprezint mental propria nfiare; faa mea e linitit, destins,

senin, fr semne de tulburare. Muchii feei sunt relaxai, fruntea
este relaxat. Pleoapele devin grele, se las n jos. Muchii gurii i
maxilarele sunt relaxate. faa e linitit, destins, relaxat.
3. Respiraia e egal, lent, linitit; respir uor, liber, linitit.
4. Btile inimii se linitesc. Inima bate linitit, egal, ritmic.
5. Muchii braului drept se relaxeaz. Muchii braului stng se
relaxeaz. Degetele se nclzesc uor; minile se nclzesc. Minile
i braele sunt nemicate, relaxate.
6. Muchii piciorului drept se relaxeaz, se nclzesc. Muchii piciorului
stng se relaxeaz, se nclzesc Muchii picioarelor sunt relaxai,
destini, calzi, nemicai. Simt o cldur plcut n picioare.
7. Tot corpul este relaxat, nemicat. Muchii abdomenului i spatelui
sunt relaxai. Simt o cldur plcut care se scurge prin tot corpul. O
cldur plcut mi inund tot corpul. O stare de toropeal mi
cuprinde mintea. Intru ntr-o stare de somnolen.
Dup 15 - 20 minute de odihn, militarul poate folosi urmtoarele forme, cu
caracter de montaj psihologic autosugestiv:
1. Din toi muchii mei dispare senzaia de greutate i de relaxare. Simt
o senzaie de rcoare. Senzaia de rece mi face pielea de gin.
Palmele i labele picioarelor devin reci.
2. M-am odihnit. M simt vioi si alert. Respiraia devine mai activ.
Inima bate mai puternic, mai energic. Capul e limpede, mintea clar.
Muchii sunt puin ncordai. Sunt activ i energic. Sunt gata s
primesc mari ncrcaturi de efort n antrenament (misiune). Sunt
rapid i rezistent.
3. Deschid ochii. M uit atent, concentrat. Simt activarea energiei. Sunt
plin de for.
4. Am o bun capacitate de efort. Corpul mi se ncordeaz ca un arc.
Sunt pe deplin mobilizat. Sunt gata s acionez, s-mi manifest
voina (metoda este indicat s fie aplicat naintea nceperii unei
misiuni de lupt).
b) Antrenamentul autogen (metoda Schultz)
Se practic ntr-o camer linitit, bine aerisit i suficient nclzit.
Subiectul st ntr-un fotoliu cu sptarul nalt sau culcat pe pat cu faa n sus,
picioarele ntinse i uor deprtate unul de altul, minile pe lng corp iar capul
sprijinit pe o pern mic. n aceast poziie fiind, cu ochii nchii i complet relaxat,
se rostesc n gnd anumite fraze, cu o concentrare maxim asupra aciunii
exprimate. Primul ciclu al antrenamentului autogen este format din opt exerciii,
pentru nvarea i nsuirea fiecruia fiind nevoie de cel puin dou sptmni.
Exerciiul respectiv se execut de dou ori pe zi, durata sa fiind de cinci minute.
6

Exerciiile antrenamentului autogen :

1. Exerciiul nti - urmrete realizarea calmului. Pentru acesta se
rostete urmtoarea fraz: Totul este calm i linitit, sunt calm.
2. Exerciiul al doilea - urmrete meninerea senzaiei de greutate
ntr-unul din membre. n acest scop se rostete urmtoarea fraz:
Braul meu drept (stng) este foarte greu. Acest exerciiu se
execut numai pentru un singur bra, senzaia obinut extinzndu-se
ulterior i la celalalt.
3. Exerciiul al treilea - se execut pentru realizarea senzaiei de
cldur ntr-unul din brae, cu urmtoarea fraz: braul meu drept
(stng) este foarte cald. El contribuie la dilatarea vaselor de snge i
obinerea unei senzaii de cldur n membrul respectiv. Exerciiul
acesta, ca de altfel i cel dinainte, se poate executa i pentru
membrul inferior. Senzaia obinut se va extinde ulterior i la restul
membrelor.
4. Exerciiul al patrulea - urmrete declanarea senzaiei de rcoare
a frunii. n acest caz se rostete urmtoarea fraz: Fruntea mea
este rcoroas.
5. Exerciiul al cincilea - se execut pentru dobndirea controlului
asupra inimii. Fraz stereotip utilizat este: Inima este linitit i
bate puternic.
6. Exerciiul al aselea - urmrete reglarea respiraiei, folosindu-se
urmtoarea fraz: Respira adnc i linitit.
7. Exerciiul al aptelea - duce la realizarea senzaiei de cldur la
nivelul pntecului. Executantul va trebui s spun fraz: Pntecele
meu este cald, iradiaz cldur.
8. Exerciiul al optulea - se recomand pentru prevenirea strii de
moleeal, posibil, dup executarea celor de mai sus. n acest scop
se va rosti urmtoarea fraz: Respir adnc, mi ncordez braele si
deschid ochii.
c) Autorelaxarea concentrativ (tehnic de antrenament autogen) :
durata antrenamentului: 1 - 2 luni, pana la 15 minute de 2 - 3 ori pe
sptmn.
I. Concentrarea:
- din poziia culcat pe spate sau ezut (pe scaun, n genunchi, cu
picioarele ncruciate), avnd poziia corpului cu faa spre nord sau est,
cu palmele direcionate cu faa n sus;
- se nchid ochii i se caut mental cel de-al treilea ochi poziionat ntre
sprncene, aprnd ca un punct rotund, luminos, de culoare galbena,
roiatic, din ce n ce mai intens;
7

meninnd mental punctul luminos se elimin treptat orice gnd rebel,

orice zgomot din jur, obinnd concentrarea maxim.

II. Relaxarea:
- se repeta ncet, cu voce sczut, monoton, formele intenionale
(autosugestii) adresate unor pri ale corpului sau unor funcii
psihosomatice, n scopul obinerii autocontrolului.
Exemplu de formul intenional adresat sistemului nervos: Sunt calm,
relaxat, am autocontrolul. Nimic i nimeni din jur nu m influeneaz. Am
rbdare, multa rbdare. Creierul meu reacioneaz destins, lucid; fac
absolut totul cu snge rece, meticulos.
Exemplu de formula intenional adresat aparatului locomotor:
Picioarele mele sunt relaxate, moi. Muchii s-au relaxat, simt tlpile
reci, uoare; gambele sunt destinse, genunchii flexibili. Simt o amoreal
plcut urcnd spre coapse. Acum ambele picioare sunt relaxate.
- acest gen de formule intenionale se repet de mai multe ori, rar, n
timpul concentrrii, timp de pn la 15 minute, pn se face simit
starea sugestionat n timpul repetrii.
- se poate continua - n cazul prilor corpului - relaxarea succesiva
obinnd aceleai rezultate.
III. Ieirea din starea de concentrare
- nu se recomand ieirea brusc din exerciiul de autorelaxare.
Dup obinerea strii induse de formulele intenionale, se continu cu o
formula de genul: Corpul meu se nclzete, pulsul este normal, simt muchii
ntrindu-se, amoreala dispare.
- se repeta de 5 - 6 ori.
- punctul luminos - cel de-al treilea ochi (al subcontientului) ncepe s
se estompeze, aceasta obligndu-se prin rotirea globilor oculari,
meninnd pleoapele nchise.
dup dispariia punctului luminos se deschid ochii, ieind definitiv din starea de
concentrare.

CAPITOLUL 2

SUPRAVIEUIREA
METODE DE PREVEDERE A TIMPULUI PROBABIL
Cunoaterea indiciilor de prognozare a vremii i permite planificarea
riguroasa a aciunilor, mrindu-i astfel ansele de supravieuire. Iat cteva dintre
indicii:
a) Previziunea timpului prin urmrirea comportamentului animalelor si
plantelor:
Timp urt
Timp frumos
-Animalele slbatice pasc linitit -Animalele slbatice coboar in
zone adpostite;
sau alearg (zburda);
-Turmele de oi si vite se ntorc
-Turmele de oi si vite pasc
spre staule, ori se adpostesc la
linitite;
piciorul stncii;
-Vulturii planeaz la mare
-Cinii prsesc turmele si se
inaltime;
ntorc la stana;
-oarecii si obolanii stau afar
-Tunii, mutele si narii sunt
din vizuina;
-erpii si oprlele stau la soare foarte agresivi, enervnd
animalele domestice;
pe stnci;
-oarecii si obolanii intra in
-Albinele, furnicile sunt in plina
adpost;
activitate;
-Vulturii coboar la cuiburi;
-Trifoiul si apleac tulpina si isi
-Corbii si ciorile se aduna in
pliaz frunzele;
stoluri, croncane si zboar
-Ciuboica cucului i desface
perpendicular pe direcia furtunii
frunzele si florile;
care se ateapt;
-Mcriul isi deschide frunzele;
-Seara, iarba se umple de rou. -Rndunelele si lstunii zboar
razant cu solul;
-Albinele rmn in stup;
-Trifoiul isi ridica tulpina si se
desface;
-Ciubotica cucului isi strnge
frunzele si florile;
-Iarba se umple de roua dimineii
chiar dac cerul a fost acoperit.

b) Previziunea timpului prin observarea unor fenomene atmosferice naturale:

9

Timp frumos
-Aparitia unui strat subire ceata
deasupra crestelor si vrfurilor
munilor;
-Aparitia cetii seara pe vai;
-Lipsa vntului;
-Vant slab din orice direcie,
asociat cu un cer senin sau
puin noros dimineaa;
-Timp frumos, iar vntul sufla din
direcia nord cu viteze mari
moderate;
-Vantul pornit odat cu
nnoptarea prevestete timp
frumos;
-Timp frumos, iar vntul bate din
direcia S-E si E, timpul ramane
in continuare frumos;
-Inseninarea cerului;
-Racirea timpului noaptea si
aparitia fenomenului de rou;
-Culoarea purpurie a norilor
nainte a apusului soarelui;
-Prezenta cerului pclos si a
vizibilitatii slabe, ca si aparitia
curcubeului, datorita impuritatilor
ramase in atmosfera, prevestesc
timp frumos;
-Cerul roz nainte de rsrit;
-Cerul galben-auriu nainte de
rasaritul soarelui, nseamn ca
ziua ramane frumoasa;
-Fulgerul fr nori prevestete
timp frumos.

Timp urt
-Soarele rsare in ceata;
-Presiunea atmosferica scade
continuu;
-In jurul soarelui (lunii) apar si se
menin mai multe cercuri colorate;
-Aerul este mai transparent si se
observa mai clar diferite detalii ale
obiectelor;
-Pe vrfurile si piscurile izolate ale
munilor apar nori deni care se
deplaseaz cu mare viteza pe
verticala;
-Stelele sclipesc mai puternic;
-Cerul galben - pal la apusul
soarelui arata ca timpul va deveni
ploios;
-Cerul rou-murdar-violet, att la
rsritul cat si la apusul soarelui
este prevestitor de vreme rea sau
chiar de furtuna;
-Cerul de culoarea alburie puin
incetosata prevestete furtuna;
-Vantul slab cu soare arztor
prevestete vreme rea;
-Vant din direcie N-V cu tendina
de ntrire nseamn c in
urmtoarele zile vremea se strica
(vara ploua, iar iarna viscolete);
-Cnd ploua sau ninge, iar vntul
sufla puternic din S, timpul se
menine urat;
-Cnd brizele de vale si de munte
se ntrerup, timpul se schimba;
-Norii Cirus la orizont sau
traversnd orizontul din N-E
prevestesc timp schimbtor;
-Norii Cirus din S-E cu tendina de
a deveni Cirostratus prevestesc
peste 1-2 zile schimbarea vremii;
-Norii Cirocumulus la orizont,
Cirostratus, Altostratus si
Cumulonimbus prevestesc vnt si
furtuna, timp urat, descrcri
electrice, ploaie cu zpad.
10

PROCURAREA I PREPARAREA HRANEI

In situaia cnd eti izolat si raia de hrana personala este pe terminate sau
s-a terminat, trebuie sa fii in msur s-i procuri i s prepari hrana provenit din
mediul nconjurtor.
REINE;
Sunt comestibile:
toate animalele slbatice (vnatul) , erbivore sau carnivore; excepie
face vulpea, datorita mirosului sau puternic cu iz de usturoi;
toate psrile slbatice - chiar dac sunt psri de ap sau de prad; o
oarecare excepie o face corbul sau cioara - din cauza crnii sale deosebit de tare
si cu gust neplcut (dar poate fi totui mncat n condiii extreme);
oule gsite in cuiburile psrilor slbatice, indiferent de specia lor, cu
condiia ca acestea sa nu fir clocite;
erpii veninoi sau neveninosi, sunt extrem de gustoi (gust intre pui i
pete). De preferat sunt erpii de ap, de talie mijlocie. Se mnnc fripi pe jar,
sau cu sosuri diverse, dup ce n prealabili au fost jupuii i li se ndeprteaz
capul;
broatele de ap - se consum numai membrele inferioare (pui de
balta dup ce au fost jupuite, fripte, prjite sau in sosuri); broasca rioasa - este
comestibila, dac i se ndeprteaz cu grija pielea care conine glande cu substane
toxice si se spal bine cu apa;
broatele estoase (de uscat i acvatice) - se mnnc dup fierbere,
partea crnoas din interiorul carapacei. La fel, sunt comestibile oule acestora pe
care le depun n nisipul de pe marginea rului sau n frunzri aflat n fermentaie;
petii - de toate speciile, aflai in ruri si lacuri cu apa dulce sau srata;
racii - care se gsesc n scobiturile de sub malurile blilor, rurilor si
pe fundul nmolos al blilor, se consuma cletii si coada dup fierbere;
scoicile de lac si de ru - se consum partea crnoas din interiorul
cochiliei;
melcii - de preferat cei de talie mare (culoare cafenie, se ntlnesc n
crnguri, islazuri, marginea dealurilor, livezi, mai ales dimineaa n zori, pe rou sau
dup ploaie, n orice perioada a zilei) - se fierb, dup care se consum partea
crnoas, prajiti cu usturoi sau cu diverse sosuri, sau pur i simplu fieri;
insectele de talie mare: crbuii, lcusta verde - se mnnc dup ce
n prealabil au fost fripte pe jar. Sunt foarte gustoase i conin multe proteine;
larvele de insecte, rmele, se consum n stare naturala (rmele sunt
dulci, datorit coninutului lor masiv de glucide).
Folosirea capcanelor i a curselor
A. Capcane
a. Reguli la instalarea unei capcane:
- nltura orice miros care poate ndeprta animalele;

11

- pala capcana cu apa clocotita sau leie din cenua de lemn; clateste
bine de mai multe ori; ascunde-o sub un strat de frunze uscate; manipuleaz-o
ulterior cu beioare;
- nu aduce modificri minime mediului in care acionezi;
- pregtete capcana cat mai departe de locul unde va fi instalata;
- instaleaz-o pe inserat si ancoreaz-o de un punct fix;
- pune momeala numai dup instalarea acesteia;
- pune momeala la locul ales 2 - 3 zile la rnd nainte, pentru a obinui
animalul cu prezenta hranei.
b) Tipuri de capcane:
Capcana cu arc - fig. nr. 1
- alege un arbust tnr, cu crengi lungi, drepte si flexibile, pe marginea
potecii animalului;
- confecioneaza un crcan de lemn; infinge-l cu partea bifurcata in
pamat, lateral de arbust, pe cealalt parte a potecii;
- cioplete un bat subire, cu crlig la un capt, in care sa nfigi
momeala;
- leag sfoara (sarma) cu un capt de una din crengile arbustului ales si
la un capt leag-i un capt scurt (10 - 15 cm.);
- leag captul latului de mijlocul lemnului scurt (opritor);
- ntinde sfoara (sarma) arcuind creanga;
- introdu latul cu opritorul prin spaiul dintre crcan si sol;
- fixeaz baul cu momeala intre crcan si opritor;
- aranjeaz circular latul pe pamat; astfel nct momeala de pe bat sa fie
intre nodul si centrul latului;
- mascheaz latul cu frunze uscate.
Capcana Fierstru - fig. nr. 2
- alege patru crengi drepte (de esena tare de preferat), groase de 2,5 3 cm., trei dintre ele taiele la lungimea de 30 - 40 cm., iar una la lungimea de
aproximativ 1,50 m.;
- ascute bine cele trei bucai de lemn la un capt, apoi prleste-le la foc
(pentru ntrirea vrfului);
- leag cele teri buci de lemn (capete de lance) cu captul neascuit,
perpendicular pe creanga tiata mai lunga, la distanta de 25 - 30 cm. intre ele;
- leag o sfoar dubla de tulpinele a 2 copaci de marginea potecii, la
naltimea de 1,50 - 2 m. (in funcie de vnatul vizat);
- introdu captul liber al ansamblului de lnci intre cele doua sfori dintre
copaci;
- pregtete doi rusi curbai la un capt si nfinge-i in pamat, de o
parte si de alta a potecii, la o distanta de 3 - 4 m. intre ei si la o distanta de 0,7 - 1
m. fata de copaci pe care este montata capcana;
- pregtete o sarma subire si rezistenta, lunga de ctiva metri;
- rasuceste sfoara dubla cu ajutorul prghiei formate de lemnul ce
susine lncile, pana la refuz (ca la fierstru);
- leag un capt al srmei de captul lemnului, lng prima lance;
12

- pozitionand ansamblul de lnci vertical (cu lncile orientate spre

direcia de mers spre poteca);
- ntinde bine sarma peste o creanga apropiata a altui copac, crescut
perpendicular deasupra potecii;
- meninnd sarma ntinsa, sprijin-o de primul rus nfipt in pamat astfel
sa nu se afle deasupra solului la o inaltime mai mare de o palma;
- traverseaz apoi poteca si petrece sarma ntinsa de celalalt ru dup
care leag-o de poriunea sa aflata ntinsa pe creanga de deasupra potecii;
- mascheaz sarma ce traverseaz poteca cu ierburi si frunze, iar
poriunile ntinse in aer, cu lstari crescui pe copaci si mprejurul lor.
Capcana Groap de lup - fig. nr. 3
- sapa in mijlocul potecii o groapa de 1,5 - 2 m. lungime, 1,5 m.
adncime, pe toata limea ei;
- transporta pmntul extras in lstri, la o oarecare distanta si
mprtie-l;
- alege cteva (6 - 8) crengi groase de 2,5 - 3 cm., drepte, i cioplete-le
pn la ascuire la unul din capete;
- cu un ru, gurete fundul gropii si marginile acesteia, dup care
fixeaz bine epuele cioplite, astfel nct vrafurile lor sa ias din pamat 25 - 30 cm.;
- acoper groapa cu ramuri uscate si fragile, apropiate intre ele, peste
care aterne frunzi uscat, astfel nct sa nu se observe crengile sau marginile
gropii.
B. PROCEDEE DE PRINDERE A PSRILOR
a. Laul
Materialele necesare confecionrii lor: sfoara, srma, nailon (gut), pr de
cal mpletit, cablu metalic. (fig. nr. 4,5,6).
Psrile se prind relativ uor cu ajutorul latului. (Fig. nr. 7)
Momeala folosita pentru prinderea lor se constituie din: boabe de cereale,
viermi, insecte, semine.
b. Alte procedee
Psrile mai pot fi prinse i cu ajutorul beioarelor de lemn, lungi de 10 12 cm., amplasate pe sol mpreun cu momeala. Beioarele se ung cu clei (rini
de conifere) i se lipesc de picioare i de aripi. Cleiul obinut din rina de conifere
se poate folosi i n cornete de hrtie ori de carton nfipte n pmnt. Ciocul psrii
va rmne lipit de rin, cnd aceasta i-l introduce dup momeal.
Un alt procedeu este acela de a introduce boabele de cereale n alcool sau
spirt, dup care se arunc pe sol.
D. Procedee de pescuit
- cel mai bun mijloc de pescuit este (dac se dispune de acesta) plasa
sau nvodul;
13

- undia improvizata se folosete n locuri unde apa are adncimea mai

mare i este linitit;
- priponul se poate improviza dintr-un fir de sfoara sintetic (nylon), lung
de 3 -4 m. i un alt fir de nailon pe care se leag 10 - 15 crlige cu momeal. Se
arunc seara n ap i se scoate dimineaa. Se poate ancora de un pom sau de un
ru adnc nfipt n pmnt;
- ca momeal se pot folosi: rme, viermi, carne crud, bucele de
pete, peti sau broate mici, lcuste, fluturi, pine sau mmlig;
- crligele se pot improviza din srma, cuie, ace, os, lemn, spini.
Procurarea i prepararea hranei din plante.
De regul, tot ceea ce crete din pmnt poate reprezenta o surs
potenial de hran. Pentru a putea obine i pregti hrana din plante, trebuie s tii
s le recunoti pe cele comestibile.
Prezentm in continuare un test care te poate ajuta n acest sens:
Testul de comestibilitate universal const n:
a) testeaz numai o poriune dintr-o plant presupus comestibil;
b) secioneaz planta n prile componente: frunze, tulpini, rdcini,
muguri i flori;
c) miroase planta, ca s constai prezena mirosurilor puternice sau acide
(nu uita c doar mirosul, nu indic faptul c o plant nu este comestibil);
d) nu mnca timp de opt ore nainte de nceperea testului;
e) timp de opt ore ct te abii de la mncare, testeaz dac te-ai intoxicat
aeznd o poriune din planta pe partea interioara a cotului sau a nchieieturii minii
de obicei, 15 minute reprezint un interval de timp suficient pentru a observa
reacia;
f) n timpul perioadei de testare nu bga nimic n gur exceptnd apa
epurat i poriunea de plant pe care o testezi;
g) alege o poriune mic a unei singure componente i pregtete-o n
felul n care doreti pentru a o mnca;
h) nainte de a pune poriunea de plant pe care ai gsit-o n gur, atinge
o poriune mic din suprafaa exterioar a buzei pentru a vedea dac produce
arsuri sau mncrimi;
i) dac dup trei minute nu apare nici o reacie pe buze, aeaz
poriunea de planta pe limba, innd-o acolo timp de 15 minute;
j) dac nu apare nici o reacie, mestec foarte bine, o frm din ea i
ine-o n gur timp de 15 minute. NU INGHII!
k) dac nu apar arsuri, mncrimi, amoreal, nepturi sau alte iritaii,
timp de 15 minute, nghite alimentul;
l) ateapt timp de opt ore i dac apare vreun efect n acest interval,
provoac-i vom i bea mult ap;
m) dac nu apare nici un efect nedorit, mnnc o jumtate din aceeai
parte a plantei, pregtit n acelai fel i ateapt nc opt ore (dac nu apare nici
14

un efect, partea de plant pe care ai pregtit-o n acest fel poate fi mncat fr

probleme).

Plante comestibile dintre cele mai rspndite:

Unde se gsete
Ce se folosete

Nr.
crt.
1
1

Denumirea

Cupa vacii (fig.

nr. 9)

Cicoarea
(fig. nr. 10)

Hameiul

Iarba mare
(fig. nr. 11)

Nalba
(fig. nr. 12)

2
Aglica
(fig. nr. 8)

3
pe pajiti mai
uscate
in luncile rurilor,
pe slcii si tufiuri
(planta urctoare)
de la cmpie la
munte, prin pajiti,
izlazuri, pe
marginea
drumurilor si
cailor ferate

prin zvoaie, de-a

lungul apelor, mai
ales la cmpie si
la deal
in rariti, pe malul
apelor, margini de
pdure, pajiti
umede, de la
cmpie la deal
frecventa de la
cmpie la munte,
prin grdini,
prloage, margini
de drumuri si cai
ferate
de la cmpie la
15

4
tuberculii cruzi sau fieri
(conin amidon, ca si cartoful)
rizomii se consuma prjii,
nlocuind cartoful
Rdcina prjita si mcinata
(pisata) - servete ca un bun
nlocuitor al cafelei.

primvara, se consuma
lstarii tineri, nmugurii, la
supe, ciorbe.

rizomul fiert sau prjit.

tulpinele tinere si frunzele,

ca salata si ca spanacul
(supe, ciorbe, piure).

Ppdia
(fig. nr. 13)

tevia

Urzica
(fig. nr. 14)

10

Afinul

11

Alunul

12

Fragul
(fig. nr. 15)

13

Murul

14

Zmeurul

munte, prin
grdini, lunci,
pajiti
de la cmpie la
munte, frecventa
prin grdini, lunci,
marginea
drumurilor, pajiti

3
abundenta prin
locuri ferite
(viroage), pe
lng garduri,
drumuri, cai ferate
la munte, mai sus
de limita
pdurilor, formnd
afiniuri
de la cmpie
pn la munte
prin pduri,
tieturi si margini
de pdure,
tufriuri,
grohotiuri i chiar
prin poieni
la munte i deal,
prin rariti,
margini de
pdure, locuri
pietroase
la deal si munte,
prin tufriuri,
margini de pdure
n regiunile
muntoase, prin
tieturile de fag i
brad
16

frunzele, ca salate sau

ciorbe.
frunzele - la salate, supe,
ciorbe, piureuri (la fel ca
spanacul).

4
frunzele dup fierbere, in
ciorbe, supe, piureuri.
fructul copt, de culoare
neagr-brumat.

fructul uscat.

Fructul.

fructul, de culoare negrulucios.

Fructul.

Ciuperci comestibile
Ciupercile comestibile conin ap, substane minerale (sruri de potasiu,
fosfor, calciu, magneziu, etc.), substane organice (glucoz, celuloz, proteine,
vitamine, acid citric).
Dintre cele artate rezulta c ciupercile constituie un aliment complet, cu o
valoare nutritiva destul de mare. La substanele componente enumerate se adaug
i aroma lor, care le confer caliti apetisante apreciabile.
Se recomand ca ciupercile sa fie consumate n stadiu tnr i imediat
dup recoltare, deoarece conin substane uor alterabile, care n cursul
descompunerii lor pot da natere la compui toxici.
nainte de pregtire trebuie s fie bine curate de pmnt, nisip i bine
splate; la multe specii piciorul, fiind dur, se ndeprteaz.
Ciupercile se pot consuma proaspete sau conservate (uscate, murate sau
marinate).
Nr.
crt.
1
1

Denumirea
ciupercii
2
Ciuperca de
cmp (de
blegar)
(fig. nr.16)

Unde se gsete

Cum se recunoate

3
Pe puni, in locurile
nsorite, cu iarba, in
grdini, pe marginea

4
-lamelele de un roz plcut ori
maro, are picior relativ scurt,
miros caracteristic foarte plcut;

drumurilor, din martie

pana in decembrie.

Buretele
galben
(fig. nr.17)

Mntarca
sau hribul
(fig. nr.18)

In pdurile de
foioase si de
conifere, mai des in
lunile de vara, dup
perioade ploioase,
uneori apare si in
septembrie.
Crete in paduri de
conifere si foioase,
prin tufiuri, la
marginea pdurile,
doar in luna mai
pana la sfritul verii.
17

-culoarea vie-galben, forma

caracteristica neregulata,
ondulata.
-stratul fertil al corpului fructifer,
pare a fi format din lamele, dar
de fapt este cutat-ridat.
-culoarea galbena-verzuie al
stratului fertil al corpului fructifer;
picior crnos, ornamentat cu
reea sub plrie; culoarea crnii
de un alb persistent.
-ATENIE, se poate confunda
cu: mntarca de var, care are
o culoare mai deschis i tot

Creasta
cocoului
(fig. nr.19)

Buretele
erpesc
(fig. nr.20)

Sbrciogul
(fig. nr.21)

Crete n pdurile de
foioase i de
conifere, pe sol,

3
n grupuri, pe
versanii de muni
stncoi, vara i
toamna.

Crete vara si la
nceputul toamnei, in
pdurile de foioase si
de conifere, in
tufiuri, iarba, la
liziera pdurilor.
Crete numai
primvara, din aprilie
pn n iunie, pe sol
umed cu ierburi,
tufiuri, la marginea
pdurilor sau
luminiuri.

piciorul acoperit cu o reea alb;

cu hribul dracului, acesta avnd
piciorul mpnzit de o reea
roiatic.
-toat ciuperca are culoarea
unitar, galben -ocru; are ramuri
lungi, cilindrice;

4
nlimea caracteristic, 10 - 20
cm.
-ATENIE, se poate confunda
cu: barba caprei care are
ramuri mai ntortocheate,
roietice i portocalii care este
otrvitoare.
-nlimea ieit din comun (1545 cm.), guleraul mobil, plria
care se desprinde uor de picior.
-ATENIE, se poate confunda
cu ciuperci otrvitoare, e
preferabil sa nu se culeag
dect exemplarele mai mici de
15 cm.
-gropie alungite,
nentortocheate, de pe plrie;
cavitatea unit a plriei i a
piciorului; culoarea marodeschis a plriei.
-ATENTIE, se poate confunda
cu zbrciogul gros, care are
plria prevzuta cu pliuri lobate
asemntoare
circumvoluniunilor de pe creier.

18

10

Crete n pdurile de
brad, vara i toamna.

Rcovul
(fig. nr.22)

Iuarii

Pitarca
(buretele de
mesteacn)
(fig. nr.23)
Ghebele
(fig. nr.24)

11

Buretele de
nuc (pstrv
de nuc)
(fig. nr.25)

Cresc vara i la
nceput de toamna,
n pduri de foioase
(stejar i fag).
Crete vara si
toamna n pduri de
foioase, in lunci, cel
mai adesea in
apropierea arborilor
de mesteacn.
Cresc vara si toamna
in pdurile de
foioase, pe buturugi
putrede,
3
pe rdcini; n
grupuri mari.
Crete din
primvara pana in
toamna, pe
trunchiurile de
arari sau nuci, dar
si pe pomii fructiferi
si foioase, de
regul etajat.

-latexul portocaliu, care se

nverzete n contact cu
aerul, plria are la suprafaa
zone de culoare; lamelele de
culoarea portocaliu-aprins.
-ATENIE, se poate confunda
cu rcovul de mesteacn.
-plria alb-neted; lamele
albicioase, strns apropiate,
piciorul cilindric, relativ nalt (3 11 cm.).
-plrie maro-cenuie sau
galben-maronie stratul fertil
tubulos, cenuiu cu pori mici;
picior suplu, acoperit cu
granulaii de culoare nchis.
-plria maro-decolorat,
lamelele n forma de plnie,
piciorul lung, maro-deschis, fr
gulera (5-10 cm.).
4

-corpul fructifer cu picior,

dimensiuni variabile, de la
civa cm. pana la 50 cm;
pielita (scuama) maro-nchis,
dispus n semicerc.

Ciuperci necomestibile.
Nr.
crt
1

Denumirea
ciupercii
2

Hribul
ignesc
(mntarca

Unde se gsete
3
In pduri rare de
foioase, vara si la
nceputul toamnei;
de obicei cate una,
19

Cum se recunoate
4
-plria alb-cenuie sau
crem- cenuiu; stratul fertil
fructifere este tubulos, porii
au culoarea roie; la
apsare devine albastruverzui; piciorul de culoare

dracului)
(fig. nr.26)

uneori in grupuri.

Crete n luminiuri
de

mpodobita cu buline albe;

lamelele albe; piciorul alb,
sub plrie are un gulera
alb, bine dezvoltat; carnea
este moale alb.

Plria
arpelui

pduri de conifere,
uneori sub
mesteceni si n
pduri de fag, la
sfritul verii ori
toamna.

Sbrciogul
gros
(fig. nr.27)

Crete n pduri de
brad, cu sol nisipos,
uneori in pdurile
de foioase in
aprilie; poate apare
si in martie sau
vara.

Buretele
viperei
(fig. nr.28)

galben, acoperit cu o reea

fin roie, la mijlocul
piciorului; carnea este albglbuie, la secionare devine
albstruie.
-plria, rou-aprins, rouglbuie uneori portocalie,

Crete de la
nceputul verii,
pana toamne trziu
- n pduri de
foioase, uneori in
pduri de brad.

-plria prezint pliuri lobate,

asemntoare
circumvoluiunilor de pe
creier, forma neregulata,
culoarea roiatic, ocru sau
maro-nchis; piciorul de
culoare alb-murdar, galbenpal poate fi si roiatic;
carnea este asemntoare
cu , casant, sfrmicioas.
-plria este lucioas, striat
radial ctre margini, are
culoarea verde-glbui dar
poate fi si verde-maronie
sau verde-cenuie; lamele
albe, strns apropiate;
piciorul alb, fibros, catifelat,
eventual ptat cu culoarea
plriei; nlimea 6-12 cm.
n partea superioara prezint
un guler rsfrnt.
in jos.
-ATENIE, poate sa-i
lipseasc gulerul i din
aceasta cauz poate fi
confundat cu ciuperci
comestibile. Dac o ciuperca
seamn cu buretele,
neaprat trebuie aruncat.
-plria maro-cenuie,

Crete vara si
20

Buretele
pestri
(fig. nr.29)

Buretele de
primvar
(fig. nr.30)

Gheba
pucioas
(fig. nr.31)

toamna n pduri
de foioase sau de
conifere, pe
pmnt, de obicei
cte una.
Crete din
primvara pn n
toamna n pduri
de conifere i
foioase.
Crete pe trunchiuri
putrezite, pe
rdcini, uneori

pe sol, n pduri de
conifere si foioase,
de primvara pana
toamna trziu;
apare in tufe de
zeci de exemplare.

Rcovul
de
mesteacn
(fig. nr.32)

Crete in
apropierea pinilor si
mestecenilor, vara
si la nceputul
toamnei.

maronie, presrata cu pete

albicioase; lamelele albe,
strns apropiate; piciorul alb,
suplu, la maturitate devine
gol in interior; prezint un
guler puin dezvoltat.
-plria albicioas, albglbuie spre centru; la
umezeala este lipicioas, iar
n restul timpului are luciul
mtsii; piciorul este alb,
nlimea 7-11 cm. are un
guler fragil in partea
superioar.
-plria la nceput galben
ca sulful, apoi viinie,
roiatica spre centru;
marginile plriei sunt
legate de picior cu un val
asemntor cu pnza de
pianjen; lamelele ciupercii
la nceput au culoarea
galbena, apoi se nverzesc
i n final devin verzi-cenuii;
piciorul 10-15 cm. de culoare
galbena ca sulful, la baza
mai ntunecat-maroniu.
Carnea de culoare galben,
maronie in picior.
Plria rozalie, zonat
concentric lnoas, piciorul
roz, inaltime 4-8 cm.; carnea
alb-rozalie, secreta un suc
alb iute; miros vag de fructe,
gust acru-piperat.

Printre ciupercile otrvitoare se gsesc mai multe categorii:

a) Ciupercile foarte periculoase, care consumate chiar i n cantiti
mici, fac s apar simptoamele intoxicaiei, somnolenei, amorelii urmate de
crampe i arsuri stomacale,. Dup 10 -12 ore de la ingerare, este deja prea trziu
pentru a se putea lua msuri. Dintre aceste ciuperci mortale fac parte: buretele
21

viperei, buretele de primvara, buretele pestri (asemntor plriei-arpelui).

Consumarea doar unui astfel de ciuperci produce inevitabil moartea.
b) Ciuperci periculoase - care acioneaz asupra sistemului nervos;
dup consumarea lor mai sunt anse de salvare a victimei. Se constata tulburri
gastro-intestinale urmate de delir vesel sau furios, halucinaii, transpiraie
abundent, salivaie, diaree i ncetinirea pulsului, beie, amnezie momentan.
Dintre aceste ciuperci fac parte cele din familia amenitelor (plria-arpelui).
c) Ciuperci ce provoac tulburri gastro-intestinale: hribul ignesc
(mntarca dracului).
Este recomandat ca ciupercile culese, care doar seamn cu cele descrise
ca fiind otrvitoare, s fie aruncate imediat, pentru mai multa siguran.

PROCURAREA APEI
Procurarea apei, aceasta constituind un element vital pentru organism, va fi
- n condiii de supravieuire - una din cele mai dificile probleme de rezolvat.
Apa poate fi gsit n diverse locuri, sau colectat prin diferite procedee,
este filtrat (fig. nr.33 ) dup care poate fi consumat, fiart i rcit sau n starea ei
natural, n funcie de locul ei de provenien.
- Apa de izvor - se consuma n starea ei natural.
- Apa rurilor - poate fi procurat cu ajutorul puurilor de mic
adncime (pn la 1 - 1,5 m.) (fig. nr.34 ). Acestea se pot spa pe malul apelor, n
lunci, terenuri joase (care dup indicaiile hrilor sunt foarte apropiate ca nivelment
de cele mai apropiate ape dulci), mijlocul albiilor secate n timpul verii ale rurilor.
Apa astfel procurat se filtreaz i se va fierbe nainte de consum.
- Apa de ploaie - se colecteaz n vase i se consuma de preferin
fiart i rcit, datorit coninutului su ridicat de substane chimice nocive (ploi
acide).
- Zpada (gheaa) topit - se adun o oarecare cantitate, care se
topete treptat n vasul pus pe foc - pn la umplerea acestuia; se fierbe i se
rcete.
- Roua - se colecteaz cu ajutorul unei esturi textile (foaie de cort,
cma, veston - curate etc.) care se trte pe suprafaa ierbii nrourate pn la
mbibare, dup cere se stoarce ntr-un vas. Se repet operaiunea pn la
umplerea vasului. Se consum fiart i rcit.
- Apa colectata din tieturile tulpinilor plantelor cu seva abundent
(via de vie, bambusul, salcia, plopul de ap) (fig. nr.35 ). Se consum n stare
natural.
- Apa colectat prin condens, n saci de plastic umplui pe jumtate cu
vegetaie verde (fig. nr.36a;36b).

22

ADPOSTIREA
Reguli de amplasare a unui adpost:
- s confere o suprafa cat mai neted, care s permit amenajarea
unei mici terase la intrarea n acesta;
- sa fie la adpost de cureni; adpostul nu se instaleaz pe culmi
sau creste, ci n locuri ferite de vnt, de regul pe contrapante;
- sa aib n apropiere lemn pentru gtit i nclzit;
- sa fie dispus ct mai departe de itinerarele utilizate frecvent de
adversar;
- s ofere protecie mpotriva vntului, frigului i umiditii; se vor
evita trectorile, crestele i eile, zonele lipsite de vegetaie, care nu ofer condiii
de mascare; n pdure, adpostul s fie amplasat la o oarecare distan de lizier.
- adpostul sa fie dispus de regul pe pantele expuse radiaiei
soarelui, bogate n vegetaie, care menine temperatura ridicat.
Tipuri de adposturi:
a) Pe timpul verii:
- sub un arbore dobort de furtun sau tiat n vederea exploatrii lui
ulterioare (fig. nr.37 );
- la adpostul brazilor i molizilor cu tulpini groase, unde se
construiete - din crengi i cetin - o colib (fig. nr.38 );
- dintr-un aplector de crengi, realiznd o colib circular;
- din pietre, amenajnd o crevas, grot, groap;
- sub nivelul solului, folosind foaia de cort, crengi i pmntul rezultat
din sptur (fig. nr.39 ).
b) Iarna: cnd stratul de zpad este relativ mare, militarii se pot
adposti n construcii realizate n zpad:
- Niele subterane (fig. nr.40) se realizeaz foarte repede, fiind
indicate n cazul staionarii forate. Ele se construiesc n straturi de zpad ce
depesc 2 m.
- Adposturile tip cavern (fig. nr.41 ) - se realizeaz mai uor,
constituind soluia cea mai simpl i mai practica, dar este necesar ca stratul de
zpad sa depeasc 2 m.
- Iglu-ul (fig. nr.42 ) - este un adpost n form de cupol, construit
din blocuri de zpad, suprapuse ca nite crmizi i tencuite cu zpad. Pentru
construirea unui iglu se alege un loc ferit de vnt, pe care se traseaz cu ajutorul
unei sfori un cerc cu diametrul de 2 - 2,5 m. Blocurile de zpad sunt tiate cu
ajutorul lopeilor, ncepnd chiar din interiorul cercului. Blocurile de zpad pot avea
dimensiuni de aproximativ 40x30x15 cm. Locul circular pe care se va sprijini zidul,
23

se bttorete cu picioarele, dup care se ncepe zidirea. Blocurile se potrivesc

circular dup ce, cu ajutorul unei lopei li se d forma unui trunchi de piramid.
Aezarea blocurilor se face n form de spiral, cele de sus avnd grosimea mai
mic dect cele inferioare. Cnd spirala se apropie de sfrit, tavanul cupolei se
nchide cu un bloc de zpad cu suprafaa mai mare.
Dup terminarea construciei se taie - din interior spre exterior - o ieire
strmt la baza peretelui de zpad, n partea ferit de vnt. Apoi se aprinde o
spirtier improvizat, pentru ca aerul nclzit s nmoaie zpada i ulterior, dup
ngheare, s se realizeze o sudur perfect a blocurilor ntre ele.
n interiorul adpostului, la dreapta sau la stnga intrrii se sap o groap groapa de frig - care la baza igluului trebuie s comunice cu exteriorul.
Pentru lumin i aerisire, se pot face guri n treimea inferioar a peretelui,
de dimensiunea unei cutii de conserv, care se pot astupa la nevoie cu bulgri de
zpad.
Patul improvizat din diverse materiale, se amenajeaz la nlime (n
treimea a doua a pereilor igloului), pentru a depi zona aerului rece.

APRINDEREA FOCULUI
Materiale folosite:
- pentru a aprinde focul folosii iasca;
Iasca - se ntlnete n pdurile de fag, pe trunchiurile czute i pe copacii
btrni n picioare.
Are forma unei pini, cu dungi de cretere pe fa de sus i cu numeroi
pori. Fiart mai nti i apoi uscat, se scmoeaz, desprindu-se n uvie mici.
Se aprinde uor la atingerea unei scntei.
Iasca poate fi nlocuita cu diverse materiale ca: putregaiul de lemn uscat,
rumegu uscat, scoara de copac uscat i zdrenuit, fulgi mici ai psrilor.
- adunai orice fel de materiale uscate, lemn putred, scame de haina,
frnghie, cojile de copac uscate i foarte zdrenuite, praful de lemn uscat (produs
de carii), uvie de pr propriu sau alte materiale care se aprind foarte uor;
- folosii stimularea focului pentru a crete temperatura (surcele
uscate);
- adunai orice fel de material combustibil: rmurele, achii de lemn,
carton greu, pe care atunci cnd le adugai la iasc, va crete temperatura;
- adunai orice fel de materiale care ard ncet i menin focul n mod
constant: lemn uscat, ramuri czute, partea de mijloc a copacilor czui i a
ramurilor mari, blegar uscat, grsimi animale, crbuni, surcele de lemn verde,
ieiul ieit la suprafa.
Metode de aprindere:
a) Metoda lentilei (fig. nr.43)
24

- folosii lupa de la binoclu sau alt lentil convex pentru a

direciona razele soarelui spre iasc, pn cnd se aprinde.
b) Bateriile electrice
- folosind o baterie de autovehicul, aezai cte un fir la fiecare
terminal;
- aezai bateria acolo unde firele pot ajunge pn la iasc;
- atingei capetele celor dou fire provocnd au arc electric pentru a
aprinde iasca.
c) Metoda fierstrului (fig. nr.44 )
- alegei o bucat de lemn de esen tare gros de 2,5 - 3 cm.;
- tiai o bucat de 25 - 30 cm. lungime i despicai-o pe lungimea
fibrei;
- facei cte o cresttura pe fiecare margine a unei buci de lemn
astfel nct crestturile s se potriveasc;
- punei iasca n crestturi;
- cu o alt bucat de lemn ferstruii crestturile pn cnd iasca ia
foc;
- ventilai i suflai deasupra iasci.
d) Metoda amnarului
- folosii cremene si o bucata de otel;
- tineti cremenea cat mai aproape de iasca i lovii-o de lama unui
cuit sau un alt obiect de oel;
- lovii jos pentru a fi sigur ca scnteile vor atinge centrul iasci;
- ventilati si suflai uor deasupra iasci cnd ncepe sa mocneasc,
pentru a obine flacra.
e) Arcuul si sfredelul (fig.nr.45 )
- dintr-un lemn arcuit, lung de 30 - 40 cm., facei un arcu legnd o
sfoar de ambele capete; Nu ntindei sfoara; lsai-o lejer, astfel nct s poat
forma la mijloc un ochi n care va fi introdus sfredelul;
- facei un sfredel dintr-un lemn de esen tare, astfel nct o
extremitate s fie ascuit, iar cealalt rotunjita;
- cioplii o bucata de lemn plat, rotund, ca o plrie de ciuperca;
scobii in centrul ei un loca rotund, conic, aa nct captul ascuit al sfredelului sa
se fixeze in el;
- punei o bucata de lemn plata (scndura) de esen moale, uscata,
pe pamat si fixai-o cu talpa bocancului; facei o crestatur pe marginea ei pentru a
fixa sfredelul;
- punei iasca lng cresttur;
- nvrtii energic sfredelul cu ajutorul arcuului, in timp ce ii apsai
captul cu putere, astfel nct sa rezulte o puternica frecare intre lemnul uscat si
sfredel. Aceasta frecare va produce jarul pentru aprinderea focului;
- ventilai si suflai asupra iasci pana cnd ncepe sa mocneasc
pentru a aprinde focul.
f) Focul ngropat (foc indian) (fig. nr.46 )
25

 In unele situaii, focul ngropat poate fi cea mai buna soluie de care ai
nevoie. Acest tip de foc nltura posibilitatea extinderii sale, flacra nu este
observabila si fumul nu poate fi vzut de la distanta.
- spai o groap n pmnt, adnc de 40 - 50 cm. si larga de 30 -35
cm.;
- alturi de ea, spai o alta groapa mai strns, de aceeai
adncime, care s corespund cu cealalt, la nivelul fundului ei, pentru asigurarea
ventilaiei;
- facei focul n groapa principal;
O condiie esenial este ca focul sa fie amplasat sub coroana unui
copac, pentru dispersarea rapid a fumului.
n condiii turistice, este indicat ca focul sa fie fcut n spaiu
deschis, la vedere, s rezulte ct mai mult fum, pentru ca cel rtcit s poat fi
observat/gsit cu uurin de ctre salvatori.
Pentru ca focul s scoat ct mai mult fum, este necesar a se
folosi material vegetal verde (umed)!

MASCAREA
(este practicat n condiii de rzboi, dar poate fi folosit de turiti pe timpul
organizrii unor jocuri, tabere de recreaie gen Paintball)
A. Reguli ale tehnicii mascrii individuale:
RETINE:
Indicatorii intei sunt:
- sunetul (zgomotul)
- micarea rapid sau intermitent
- camuflajul nereuit
- agitaia naturii (animale speriate, nelinitite)
- mirosul (fum, aburi, combustibil, deodorani, mirosul propriu)
- folosete pentru mascare doar elementele de vegetaie din zona in
care te afli;
- ajusteaz-i si fixeaz-i ct mai convenabil echipamentul, astfel nct
sa nu produc zgomot;
- nfoar armamentul i prile metalice ale echipamentului cu crpe,
sfoara, ierburi uscate si evita lovirea lor unele de altele;
- folosete noroiul sau praful pentru camuflarea ctii metalice, a
bocancilor, si a prilor metalice sau vopsite ale echipamentului, care pot reflecta
lumina soarelui;
26

- camufleaz-i faa i minile cu funingine, noroi sau praf (astfel nct s

devii una cu natura);
- evit folosirea ochelarilor de vedere sau de soare i acoper lentilele
aparaturii optice pe care o ai asupra ta, pentru a nu sclipi n lumin;
- evit purtarea emblemelor sau nsemnelor metalice; acoper-i prul
cu o bucat de pnz kaki sau n culori de camuflaj;
- nu ii dispune adpostul sau locul de observare (dac staionezi timp
mai ndelungat) in apropierea detaliilor terenului care bat la ochi si care pot servi
drept reper pentru inamic;
- folosete-i imaginaia, iscusina i ingeniozitatea n mascarea
adpostului;
- evit deplasarea pe timpul zilei; dac trebuie s o faci folosete-te de
orice acoperire a terenului (pdure, culturi, ierburi nalte, viroage, lstriuri, stnci,
gropi, dmburi);
- folosete-te de adpostul ntunericului i a vremii nefavorabile;
- redu convorbirile la maximum ;
- nu te demasca folosind diferite surse de lumin;
- dac te deplasezi pe jos, nu folosi drumurile pietruite, betonate sau
asfaltate; folosete acostamentele sau anurile acestora;
- pe timpul deplasrii prin pdure, ndeprteaz crengile cu atenie i
evit clcarea celor uscate;
- folosete acoperirile chiar i pe timpul nopii; adversarul folosete
aparatur special de vedere pe timp de noapte;
- dac adversarul folosete mijloace de iluminare sau semnalizare
luminoas nu cuta s te ascunzi; rmi nemicat pn cnd se face iar ntuneric i
abia apoi deplaseaz-te;
- dac pe timp de iarn nu dispui de complet de mascare, evit
deplasarea pe timpul zilei (pe zpad) iar noaptea folosete acoperirile;
- dac tu sau unul dintre camarazii ti suntei rnii, ai grij s
ndeprtezi urmele care ar putea s-i trdeze starea i poziia;
- la prsirea adpostului sau locului de staionare nltur orice urm
care s-i demate prezena n zon;
- evit deplasarea prin locuri care pstreaz urmele - sol cu vegetaie
deas, teren mltinos, culturi tinere;
- ia msuri de tergere a urmelor lsate prin mturarea cu ramuri sau
alte obiecte, la trecerea printr-o zon cu nisip, praf sau zpad;
- pentru a scpa de cinii de urmrire, deplaseaz-te pe ct posibil prin
ap sau teren stncos. Dac ai la dispoziie, folosete pe talpa nclmintei produse petroliere sau piper.
B. Mijloace de mascare - pot fi cele din nzestrare sau mijloacele gsite n
zon.
Mijloace din nzestrare:
- uniformele de camuflaj (costume de mascare de var sau iarn);
- plas pentru mascarea ctii (tip C);
27

plasa de mascare individual (nr. 1);

foi de cort.

Mijloace de mascare din zon:

- crengi, frunze de copaci, iarb, paie, stuf, brazde de pmnt, nmol,
pmnt,, zpad.
Mediul nconjurtor ofer prin proprietile sale, condiii deosebite
pentru realizarea unei mascri eficiente. Proprietile terenului ofer alegerea
optim i n ascuns a locurilor de observare, de executarea focului i de adpostire,
asigur deplasarea n ascuns, prin formele variate de relief (creste, vi, viroage,
depresiuni) i prin acoperirile reprezentate de pduri, culturi, localiti. Totodat,
folosirea condiiilor de vizibilitate redus (ntuneric, ploaie, cea, ninsoare)
favorizeaz deplasrile n ascuns, nelarea adversarului, precum i realizarea
surprinderii.
ORIENTAREA IN TEREN
A. Orientarea n teren cu busola
a) Busola se folosete pentru determinarea punctelor cardinale n
teren i pentru orientarea hrii.
Busola este compusa din: corpul busolei cu capacul i oglinda, acul
magnetic mobil, aezat n centrul unui disc gradat, denumit cadran pe care sunt
indicate i punctele cardinale; gradaiile sunt reprezentate n grade sau miimi i
corespund astfel:
- N. (nord) = 0 (360) grade sau 6000 miimi (60-00);
- E. (est) = 90 grade sau 1500 miimi (15-00);
- S. (sud) = 180 grade sau 3000 miimi (30-00);
- V. (vest) = 270 grade sau 4500 miimi (45-00).
b) Reguli pentru lucrul cu busola:
- blocheaz acul magnetic - se blocheaz pe timpul deplasrii pentru a
evita dereglarea i uzarea lui;
- expune prile fosforescente ale busolei timp de 10 - 15 min. la o sursa
de lumin - pe timp de noapte, nainte de folosire;
- alege locul de staie departe de obiectele metalice care pot influena
acul magnetic;
- evit lucrul cu busola n apropierea liniilor electrice de nalt tensiune,
pe timp de furtun i ploi cu descrcri electrice;
- aeaz busola n poziie orizontal (pe pmnt, pe o mas, pe o
buturug), las liber acul magnetic i verific sensibilitatea acestuia;
- apropie de busol un obiect metalic (baioneta, lopata, etc.) si observ
dac acul magnetic se deplaseaz din poziia iniial pe direcia corpului metalic;
repet aceast operaie de cteva ori;
- urmrete dac la ndeprtarea obiectului metalic acul magnetic revine
repede n poziia iniiala; aceasta nseamn c acul magnetic este suficient de
sensibil;
28

- dac acul nu revine cu uurin n poziia iniiala sau revine foarte

ncet, controleaz vrful axului i buca pe care acul este suspendat i remediaz
defeciunile dac s-au produs.
c) Pentru a afla direcia nord si celelalte puncte cardinale cu ajutorul
busolei, procedeaz astfel:
- pune cifra zero (N.) la indice, dup care, innd busola n mna
dreapta (stng) la nivelul ochiului, rotete cu grij - privind in oglind i urmrind
oscilaiile acului magnetic - pn cnd sgeata (vrful) acestuia se suprapune cu
indicele de pe busol (N);
- vrful acului magnetic arat nordul magnetic;
- fr a mica busola i avnd tot timpul sgeata la indice vizeaz prin
fereastra (orificiul) capacului sau prin ctare i el, spre un reper din teren, dup
care, nchide busola i unete printr-o linie imaginar - locul de staie cu reperul
stabilit, determinnd astfel direcia nord;
- pentru a afla i celelalte puncte cardinale, fiind cu faa n direcia nord,
0
execut succesiv cte o ntoarcere de 90 la dreapta pentru a stabili: direcia est
(E); sud (S); vest (V).
d) Pentru determinarea azimutului unei direcii (unghiul format ntre
direcia Nord Magnetic i direcia de deplasare din teren) cu busola, procedeaz n
felul urmtor:
0
0
- deschide capacul busolei i ridica oglinda la 45 - 50 , verific
sensibilitatea acului magnetic, dup care ridic busola, n poziia orizontal, la
nlimea ochilor;
- execut vizarea spre un reper din teren, folosind ferstruicile din
capacul busolei dup care, fr a modifica poziia busolei fa de reper, rotete
cadranul pan ce litera N (de pe cadran) se suprapune peste sgeata acului
magnetic i apas cu degetul pe butonul de fixare (blocare) al acestuia;
- las busola n jos, execut citirea gradaiunii de pe cadran n dreptul
indicelui de sub oglind i noteaz (memoreaz) valoarea acesteia - care de fapt
este azimutul direciei respective;
- unete printr-o linie imaginar - locul de staie cu reperul determinat cu
ajutorul busolei - prin vizare direct, stabilind astfel direcia azimutului.
Pe baza direciei stabilite, execut deplasarea.
e) Deplasarea dup azimut n condiii deosebite:
In timpul deplasrii pe timp de noapte, cnd alegerea reperelor
intermediare este ngreunat din cauza proastei vizibilitii, direcia de deplasare se
menine innd busola tot timpul n fa, orientat cu acul slbit.
Totui, se pot alege uneori ca repere intermediare siluetele detaliilor de
planimetrie ce se vd n fa, puncte ce strlucesc n deprtare, precum i stelele
luminoase (inndu-se seama c stelele se deplaseaz permanent pe bolta
cereasc i c azimutul trebuie verificat din cnd n cnd).
Pe timpul deplasrii intr-o pdure deas, lstri, pe cea, cnd
reperele nu se vd, direcia de deplasare se menine numai dup busol;
Pentru ocolirea obstacolelor, este necesar s se in seama pe ct
posibil de obstacolele existente pe itinerarul de deplasare (lacuri mici, mlatini, rpe
29

adnci) i s se aleag direcia poriunilor de itinerar n aa fel, nct s se evite

necesitatea de a ocoli obstacolele pe timpul deplasrii; uneori, cnd se face
ocolirea obstacolelor, se poate ntmpla sa se fac o abatere de la itinerariu, i s
se piard orientarea.
Totui, n situaia de supravieuire, pe itinerarul de deplasare de multe ori
se pot ntlni nu numai obstacole naturale, dar i artificiale (cmpuri de mine,
avalane,, etc.) care sunt mai uor de ocolit dect de trecut.
Ocolirea cea mai simpl a obstacolelor se face astfel:
- ocolete obstacolul schimbnd direcia cu 90 de grade fa de
direcia de deplasare;
- la limita lateral (stng sau dreapt) a acestuia, continu
deplasarea n direcia iniial, folosind vechiul azimut;
- cnd ajungi la captul obstacolului, schimb din nou direcia de
deplasare cu 90 de grade, pn ajungi n dreptul punctului de
plecare iniial de dincolo de obstacol (vezi anexa);
- pe timpul deplasrii, msoar n permanen distanele parcurse n
dubli pai;
- pentru ca dup ocolirea obstacolului sa te poi convinge de ieirea
corect la detaliul marcat (reperul) peste obstacolul respectiv, este necesar s
determini de la acesta, azimutul invers spre punctul de oprire din fata obstacolului.
In acest caz, trebuie sa marchezi punctul de oprire printr-un ru (semn) pus
dinainte. Azimutul invers trebuie sa difere de azimutul direciei de deplasare exact
cu 1800 (30-00) (fig. nr. 30).

B. Determinarea punctelor cardinale dup atri

a) Dup poziia Soarelui:
Pentru executarea orientrii, tine seama ca soarele se afla in urmtoarele
poziii:
Luna
februarie, martie,
noiembrie,
aprilie, august,
mai, iunie, iulie
decembrie,
septembrie,
ianuarie
octombrie
La est
La ora 6
La ora 8
Nu se vede
La sud
La ora 12
La ora 12
La ora 12
La vest
La ora 18
La ora 18
Nu se vede
In zilele lunilor in care Soarele nu se observa cnd rsare sau apune la
orele prevzute n tabel, metoda de orientare poate fi folosita cu aproximaie.
Poziia
Soarelui

30

b) Dup Soare i ceas:

Pentru a te orienta in teren cu ajutorul ceasului si Soarelui, aeaz ceasul
in plan orizontal (in podul palmei, pe masa, pe o buturuga, etc.) si rotete-l pana
cnd acul orar va fi ndreptat perfect spre Soare (fig. nr.47 ).
La unghiul format de acul orar i linia imaginar ce trece prin ora 12 de pe
cadran, construiete o bisectoare marcata cu un pai sau un beior; vrful
bisectoarei dinspre deschiztura unghiului va indica direcia sud, iar direcia opus,
nordul.
c) Dup Steaua Polar:
Pe timpul nopii, punctele cardinale se pot afla numai dup ce s-a stabilit
direcia spre Steaua Polara, care indic ntotdeauna direcia nord.
Pentru a gsi pe bolta cereasca Steaua Polara, care face parte din
constelaia Carul mic (Ursa mica), procedeaz astfel:
- gsete constelaia Carul mare (Ursa Mare), care se prezint sub
forma unui grup de 7 stele strlucitoare, suficient de vizibile (fig. nr.48 );
- prelungete imaginar in sus o linie dreapta care unete ultimele dou
stele (roti) din dreapta (Alfa si Omega) ale Carului mare i msoar pe aceasta
linie de aproximativ de 5 ori deprtarea dintre cele dou stele (roti).
Steaua Polara se afla in partea de sus a carului mic si este cea mai
luminoasa stea din acesta parte a carului.
d) Dup Lun:
Punctele cardinale se pot determina cu aproximaie cnd Luna se gsete
in urmtoarele poziii (fig. nr. ):
Fazele lunii
La ora 18
La ora 24
La ora 6
1
2
3
4
Primul ptrar (se observa
La sud
La vest
jumtatea din dreapta a
Lunii)
Luna plina (se observa tot
La est
La sud
La vest

1
discul Lunii)
Ultimul ptrar (se observa
jumtatea din stnga a
Lunii)

La est

La sud

C. Orientarea dup anumite obiecte din teren si fenomene din natur:

In afar de procedeele descrise, orientarea in teren se face si pe baza
observaiilor asupra unor obiecte sau fenomene din natur, ca de exemplu:
31

- pe partea dinspre nord a tulpinii, copacii au coaja neregulata,

crpat, umeda si uneori acoperit cu muchi;
- inelele de cretere anual, observate la trunchiurile copacilor tiai,
sunt mai ndeprtate unele de altele in partea dinspre sud si mai apropiate in partea
de nord;
- la copacii izolai sau cei de la marginea pdurilor, ramurile si frunzele
sunt mai dese in partea de sud;
- stncile i pietrele mari sunt acoperite de muchi sau licheni pe
partea dinspre nord;
- zpada se menine timp mai ndelungat in partea de nord a cldirilor,
pomilor, stncilor si pe versanii nlimilor i se topete mai repede in partea de
sud;
- muuroaiele de crti au gurile orientate spre nord;
- stolurile de psri migratoare (rate, gte, lebede, berze, etc.) zboar
primvara spre nord iar toamna spre sud.

32

CAPITOLUL 3

TERORISM / ANTITERORISM
DEFINIII
Terorism - folosirea ilegal a violenei mpotriva individului sau a unei
proprieti, fornd sau intimidnd guvernele, urmrindu-se n general scopuri
politice, sau religioase.
Terorist - persoana care susine sau folosete violena cu scopul de a fora
pe cineva.
Profilul teroritilor - ei sunt inteligeni, bine crescui, obsedai de
schimbarea strii de fapt, fac parte din clasa mijlocie sau din familii bogate i sunt
recrutai din rndul tinerilor. Unii dintre ei au i o solid educaie militar.
Grupul de teroriti - este o organizaie de indivizi avnd aceleai idei i care
folosesc violena pentru a influena sau intimida guvernul pentru a-i realiza
scopurile.
Exist trei categorii psihologice de teroriti:
Cruciaii: sunt indivizi sau grupuri de indivizi de inspiraie ideologic, care
vor puterea pentru un scop obiectiv sau cauz considerat de ei nobil.
Susintorii: obinuiesc s organizeze activiti de strngere de fonduri
pentru acte teroriste. Dei nu este considerat un act criminal, strngerea de fonduri
este esenial pentru finanarea activitii teroriste.
Psihopaii : cel mai greu se lucreaz cu nebunii; muli sunt impulsivi i
imprevizibili. Alii i plnuiesc aciunile minuios. Unii nebuni cred ca sunt trimiii lui
Dumnezeu sau sunt Dumnezeu nsui.
CARACTERISTICI COMUNE GRUPURILOR DE TERORITI

Promoveaz frica.
Sunt mai slabi din punct de vedere militar (disciplinar).
Teroritii nu echivaleaz succesul tactic cu succesul misiunii.
Acioneaz n principal n orae i au o mare mobilitate.
Celulele teroriste acioneaz sub acoperire i menin o securitate strict.
Adopt i cred n diferite concepte (naionaliste, religioase, politice,
personale) i sunt capabili de aciuni sinucigae folosind aceste concepte
drept suport psihic i moral

33

SCOPURILE TERORISMULUI PE TERMEN SCURT

Obinerea recunoaterii naionale sau internaionale
Teroritii caut s obin recunoaterea local , naional sau mondial
pentru cauza lor. Aceast publicitate atrage atenia naional i internaional
asupra plngerilor lor . De asemenea, atrage sponsorizare internaional i recrui.
Guvernul exagereaz fcnd legi antiteroriste speciale care permit
percheziionarea fr mandat, arestarea fr capete de acuzare sau modificarea
regulilor de prezentare a probelor. Oamenii consider aceste lucruri ca o violare a
drepturilor crend, o atmosfer comptimitoare fa de terorist.
Hruirea i slbirea forelor de securitate ale guvernului
Alarmele false n legtur cu presupuse atacuri, atentate teroriste, personalul
care se ocup de sigurana aciunilor teroriste i aciunile ntreprinse, reduc
eficiena forelor de securitate i distrug ncrederea oamenilor.
Pentru a-i susine cauza, teroritii recurg la furt sau extorcare de bani i
echipamente, n special arme i muniie necesare cauzei lor . O campanie terorist
reuit poate de asemenea s atrag i sprijin din strintate. Adeseori publicul
vede distrugerea unei cldiri sau a liniilor de comunicaie ca fiind scopul final al
actului terorist; de fapt , distrugnd liniile de comunicaie teroristul atrage atenia i
asupra cauzei sale.
Descurajarea investiiilor strine sau a programelor de ajutorare
Prin aciuni de intimidare, ameninri, acte de sabotaj, rpiri de persoane, i
atentate, teroritii pot cuta s descurajeze i s ndeprteze investitorii strini sau
organizaiile care iniiaz (sprijin) unele programe de ajutorare.
Dac se reuete acest lucru, economia trii inta poate fi afectata. Astfel,
statul i pierde prestigiul si se ajunge la disensiuni interne. Prin influenarea
deciziilor guvernului, legislaiilor sau a altor decizii, teroritii i susin cauza.
Eliberarea prizonierilor este o cerere frecventa a teroritilor, n special eliberarea
pirailor aerului. De obicei ei cer eliberarea altor teroriti care au fost arestai sau
sunt judecai.
Rzbunarea
Actul terorist vizeaz pe cei considerai informatori sau trdtori ai
organizaiei sau cauzei pentru care lupt. Rzbunarea poate fi de natur
internaional sau naional.
Transformarea ntr-o lupt de gheril
Actul terorist poate fi vzut ca o rscoala. La sate se obinuiete s se
pedepseasc susintorii guvernului iar la orae el distrage trupele guvernului din
zona care trebuie s lupte mpotriva gherilelor.

34

SCOPURILE TERORISMULUI PE TERMEN LUNG.

Revoluionar
Scopul teroritilor este revoluionar atunci cnd se urmrete rsturnarea
guvernului. Ameninarea poate veni din interiorul unei ri sau din afar. Unii
teroriti sunt anarhiti. Ei folosesc violena pentru a provoca un rzboi mondial i
pentru a elimina toate guvernele.
Sub-revoluionar
Cnd se influeneaz un guvern sau un grup de oameni pentru a face
schimbri mpotriva voinei lor. Schimbrile care vor s le fac sunt de natur
politic, social i economic. Unele grupuri cum ar fi ecologitii radicali vor s
schimbe politica guvernului cu privire la anumite probleme.
Impunerea autoritii guvernamentale
Cnd actul terorist este direct controlat sau cel puin tolerat de un anume stat
cu scopul de a ataca dumanii guvernului. Acest tip de terorism se folosete att
mpotriva dumanilor strini ct i interni.
CELULELE DIN INTERIORUL GRUPULUI TERORIST.
a. Celula de comand
Este responsabil pentru structura i sigurana organizaiei teroriste. Toate
planurile teroriste sunt nfptuite n conformitate cu planurile stabilite de celula
de comand.
b. Celula operativ i clandestin
Aceast celul este aripa de aciune a grupurilor. n grupuri noi sau mai puin
sofisticate aceast celul efectueaz mai multe aciuni. Ea e de obicei
alctuit din 3 - 5 teroriti. Aceast celul controleaz celula de recunoatere,
de asalt, de sprijin i de strngere a informaiilor.
1. Celula de recunoatere - asigur supravegherea i strngerea
de informaii despre int respectiv. Informaiile privesc schia
casei, tipul de main, drumul spre i de la slujb i orice alte
informaii personale sau profesionale necesare.
2. Celula de atac - este constituit din persoanele care efectiv
execut misiunea; aceast celul este mprit la rndul ei n
echipa de comand, echipa de atac i echipa de securitate.
Echipa de comand - asigur conducerea i disciplina care este meninut prin
antrenament i atac propriu-zis. Echipa de comand asigur controlul i comanda
la locul aciunii.
Echipa de atac - efectueaz operaiunea n caz de bombardare, rpire, comandate
de celula de comand.
35

Echipa de securitate - face sigurana locului unde se desfoar misiunea.

Aceast echip asigur securitatea aciuni contribuind astfel la succesul aciunii.
c. Celula de sprijin
Este cunoscut i ca celul auxiliar. Ea este de obicei mai mare i mai puin
fragmentat dect celelalte celule. Celula de sprijin este responsabil cu
strngerea de fonduri de simpatizani, de recrui i cu propaganda.
d. Celula de informaii Strnge i prelucreaz informaii despre posibile
inte, instalaii, personal. Aceast celul este foarte fragmentat i are metode de
siguran foarte stricte.
FORME I PROCEDEE FOLOSITE DE TERORITI.
a. Formele directe - sunt considerate aciuni de baz ale terorismului i
diversiunii. Ele constau n:
- atacul deschis armat asupra obiectivelor de importan deosebit;
- ameninarea cu arma asupra obiectivului mobil;
- luarea de ostatici, distrugeri, capturi, nimiciri, rpiri de persoane;
- creare de panic, derut fizic i groaz n raionul obiectivului i al
populaiei din zon, att pe timp de pace ct i pe timp de rzboi.
Procedeele folosite n vederea atingeri scopului unei forme de aciune
directe sunt:
- atentatul;
- atacul n for;
- atacul armat izolat;
- atacul obiectivelor fixe sau mobile;
- atacul legendat;
- atacul n for;
Atentatul - vizeaz personaliti politice, militare, etc. - finalizat prin
asasinate, sechestrri de persoane, luare de ostatici.
Atacul n for - n vederea cuceriri obiectivului, este folosit de forele
ostile - cel mai des de forele paramilitare - i se execut prin asaltul pe o direcie,
precedat de aciuni demonstrative pe o direcie secundar.
Atacul armat izolat - aciune armata specific elementelor de cercetare diversiune.
Atacul legendat - se executa prin aciuni directe asupra obiectivelor fixe
(ambasade, obiective economice, cazrmi, instituii ale administraiei publice, bnci,
36

depozite militare i civile, sau vehicule etc.) , toate aciunile executndu-se cu/dup
ptrunderea forelor teroriste n obiectiv.
- aciuni indirecte prin plasarea de ncrcturi explozive la obiectiv,
aciunea fiind desfurat fr participarea forelor teroriste.
b. Formele acoperite - se refer la lovirea de la distan a intelor cu
mijloace telecomandate si cu maini capcan. Caracteristicile de baz ale
acestor forme de aciune vizeaz:
- uciderea unor persoane;
- distrugerea i incendierea unor obiective de importan deosebit;
- distrugerea unor mijloace de transport aerian, maritim, rutier i
feroviar.
Procedeele folosite n aciunile acoperite sunt:
expedierea de obiecte explozibile;
plasarea de ncrctur explozibil;
detonarea de la distan a ncrcturilor prin mijloace telecomandate.
Lovirea obiectivelor cu rachete antiaeriene sau antiblindate.
c. Formele indirecte (psihologice) - sunt acte de intimidare, influenare
i ameninare cu violena, svrite de elemente specializate ale grupurilor
teroriste i para militare autohtone prin lansarea premeditat de zvonuri, alarme
false, apeluri telefonice, antaj de natur s creeze stari de nesiguran, de deruta
i panic.
METODELE DE BAZ FOLOSITE DE TERORITI N ACIUNILE
DESFURATE
De regul, teroritii acioneaz ca bande mici de persoane special
antrenate, purtnd armament uor, grenade de mn, raii reduse de hrana, muniie
pentru mai multe zile, staii radio portabile, precum si aparate radio ( care le permit
sa fie la curent cu reaciile opiniei publice sau sa recepioneze coduri prestabilite de
la staiile proprii). nainte de aciune teroritii ncearc sa se amestece n populaia
din zon, pentru a evita riscul identificrii. Dup aciune, se pierd n populaia
locala, n ncercarea de a scpa urmririi.
Echipele includ elemente de asalt i de siguran. Liderii sunt cei care
negociaz cu autoritile. Pe timpul lurii de ostatici, rpirii sau deturnrilor,
elementele de asalt si securitate se transforma n elemente de siguran. Ei pzesc
victimele, supravegheaz cile de acces i aciunile forelor contra-teroriste.
De regul, ostaticii sunt speriai pentru a preveni comunicarea sau
planificarea evadrii. Adesea comunic n faa victimelor n coduri sau limbi strine,
folosesc cati i dispozitive radio ,,hands free .

37

1.SECVENELE ACIUNILOR :
De regul operaiunile teroriste includ cinci faze de exerciii:
- faza anterioar incidentului;
- faza de iniiere;
- faza negocierilor;
- faza culminant;
- faza post - incident.
Aciunile i comportamentul asociat cu aceste faze sunt urmtoarele:
a. Faza anterioar incidentului:
Activitile proporionale ale gruprilor teroriste sunt meticulos planificate.
Ele includ misiuni de cercetare, perioade de antrenament i repetiii. Planurile sunt
concepute i pregtite de elementele de comand. Cercetarea intei i a zonei
nconjurtoare este realizat de uniti speciale, mici.
Adesea cei care planific aciunea, cercetaii i echipele de asalt nu se
ntlnesc. Informaia este transmis prin intermediari, grupe de legtur sau cutii
potale secrete. Echipele de asalt, chiar efii acestora nu cunosc care este inta lor,
pn la nceperea aciunii n cele mai dese cazuri. Dac inta principal nu este
disponibila, o alta tinta este aleasa. Planificarea mai poate include cererile de
negociere si caile de retragere.
b. Faza de iniiere:
n aceasta faz teroritii se deplaseaz spre int. Deplasarea se execut
n secret. Asaltatorii se deplaseaz spre int individual sau n perechi, pe rute
diferite. Cnd este necesar, folosesc acte sau paapoarte false. Armamentul i
materialele sunt trimise separat n locuri prestabilite, de unde vor fi ridicate de
teroriti. rile simpatizante ale cauzei teroritilor permit transportul armelor i
materialelor destinate acestora n bagaje diplomatice.
c. Faza de negociere.
Cnd teroritii consider c luarea de ostatici sau baricadarea sunt
folositoare, pot utiliza faza de negociere pentru atragerea publicitii. Negocierile
pot cuprinde anumite cereri specifice, care necesit negocieri oficiale interguvernamentale. De asemenea pot exista cereri de schimb de prizonieri.
d. Faza culminant.

38

Faza de negociere poate lipsi n totalitate, n acest caz faza culminant

urmeaz imediat dup faza de iniiere. Faza culminant anun sfritul
incidentului.
e. Faza post-incident
Pe timpul acestei faze, membrii gruprilor teroriste se regrupeaz i
analizeaz operaiunea. Este o faza foarte important. Teroritii nva din greeli
sau succesele operaiunii si fac schimb de informaii att ntre ei, ct i de la o
grupare la alta, mbuntindu-i tehnicile de operare.
TACTICILE TERORISTE
1. FOLOSIREA BOMBELOR
Cea mai comuna tactic a gruprilor teroriste o constituie folosirea i
plasarea bombelor i explozivilor capcan. 67% dintre incidentele teroriste
nregistrate n ultimii 10 ani s-au executat prin plasarea bombelor. Bomba este o
arma rspndit, fiind de produs, uor de realizat, adaptabil la o varietate de
aciuni i greu de detectat i localizat. Dispozitivele explozive improvizate ( DEI) pot
fi clasificate dup modul de plasare, dup modul de activare sau dup scopul
folosit.
2. INCENDIEREA
Dei nu este o tactic des ntlnit, a fost utilizat pentru ntreruperea
activitii sau distrugerea unor inte precum: fabrici hoteluri sedii de guvern,
magazine. Cea mai popular metod este prin plasarea unei ncrcaturi incendiare
cu ntrzietor. Ca i bombele, aceste dispozitive sunt ieftine, uor de produs i greu
de detectat.
3. DETURNAREA.
Deturnarea aerian sau terestr este cea mai popular metod terorist
ncepnd cu anii 1960. De regul vehiculele oficiale deturnate ofer teroritilor
posibilitatea de apropiere de obiectivele militare. Deturnarea aeronavelor de
pasageri garanteaz publicitatea teroritilor.

39

4. ASASINATE
Asasinatele sunt cele mai vechi metode folosite de teroriti i rmn de
strict actualitate. intele sunt persoane previzibile i ntotdeauna teroritii vor
revendica atentatul. n ultimii 10 ani au fost nregistrate n ntreaga lume, exceptnd
Irlanda de Nord, 246 de asasinate teroriste.
5. AMBUSCADA
Ambuscadele teroriste planificate n detaliu eueaz foarte rar. Acestea
sunt de regul bine gndite, ndelung repetate i precis executate. Diversiuni i
echipe de hruire si ntrziere sunt adesea incluse n planificarea ambuscadelor.
Trebuie inut seama de faptul c teroritii au timpul de partea lor i vor pregti o
asemenea aciune sptmni, chiar luni de zile. Au de asemenea avantajul ca pot
alege timpul i locul n care se desfoar aciunea.
6. RPIRI
Nu toate ambuscadele sunt destinate s ucid victimele, cum a fost cazul
ambuscadelor i rpirilor lui Schleyer i Morro. Ambele au fost ndeplinite cu o
precizie extraordinar de grupri teroriste diferite. Incidentele teroriste cu rpiri i
cereri de recompens au atins un procent de 7,9% din totalul incidentelor teroriste
in ultimii zece ani.
7.LUAREA DE OSTATICI
Diferena ntre luarea de ostatici i rpire este foarte mic n lumea
terorismului, uneori aceti termeni sunt sinonimi. Totui, rpitorul este cel care ine
victima ascuns ntr-un loc secret i cere rscumprri materiale ( bani, armament
), n timp ce teroritii care iau ostatici se confrunt cu autoritile crora le solicit
rscumprri, innd victimele n locuri publice. Cererile acestora din urm de
regul depesc cererile materiale. Sunt de regul concesii politice. Importana
acestor aciuni este deosebit de mare, n primul rnd atrgnd publicitatea, n al
doilea rnd presiunea asupra autoritilor fiind mult mai puternic datorit periclitrii
vieii ostaticilor.
8. JAFURI / EXPROPRIERI
Operaiunile teroriste sunt costisitoare. Pentru finanarea acestora teroritii
jefuiesc bnci sau vehicule blindate ce transport valori. Jafurile la bnci sunt
utilizate i ca antrenament n vederea operaiunilor viitoare. Sunt folosite de regul
arme automate i mijloace de deghizare. Asaltul bncilor este privit de teroriti nu
ca un jaf ci ca o expropriere de fonduri. Ei se considera revoluionari, nu criminali.

40

ARMAMENTUL I TEHNICA FOLOSIT DE TERORITI

Pe timpul operaiunilor, teroritii folosesc armament uor i explozibil i
orice fel de armament simplu sau sofisticat. Acestea includ: pistoale, puti, pistoale
mitralier arme automate uoare, grenade de mn obinuite i dispozitive
explozive improvizate. Sunt utilizate uneori i sisteme avansate de armamente pe
care teroritii ncearc permanent sa-l obin. Raiunea pentru aceasta este c
folosirea armamentului avansat provoac distrugere n mas, atrgnd o atitudine
nefavorabil din partea opiniei publice. Totodat, utilizarea armamentului avansat
atrage atenia presei i mass - media. Uneori publicitatea este primul scop al
teroritilor.
Armamentul convenional
Pistoalele fac parte din categoria armelor de aprare individual, din cele mai
simple, cu caracteristici tactice mici i medii, pn la cele cu o putere de ptrundere
i o precizie foarte mare, cel mai des utilizate fiind de calibrul 7,62 mm, 9 mm, 12,7
mm. Acestea sunt uor de procurat i relativ ieftine, cuprinse ntre 200 3.500
dolari, produse de firme ca: Magnum, Colt, Korth, Korriphila, Ruger, Beretta,
Browning etc.
Pistolul M 9 Beretta, este semiautomat, calibru 9 mm, uor i sigur n
manevrare, cu un efect omortor mare, este fabricat de concernul
Beretta, are un sistem de sigurana automat i o capacitate de 15
cartue.
Revolvere de diferite calibre.
Pistol mitraliera M4 - este o arma uoara ce funcioneaz pe baza
mprumutului de gaze, cu ncrctor tip sector, putndu-se executa foc
ochit dar i de la sold - datorit patului rabatabil se ntrebuineaz cu
eficien maxim n spaii mici, restrnse.
Carabina M14 - este o puc de calibrul 5,45 mm rcita cu aer care
opereaz pe principiul mprumutului de gaze, cu ncrctor sector,
fabricat de concernul Colt.
Pistol Mitraliera - AK 47 cu o putere mare de ptrundere, uor de
procurat n special din rile fostei Uniuni Sovietice, probabil cea mai
rspndita arm din lume, folosind muniie de calibrul 7, 62 mm.
Mitralierele uoare - funcioneaz pe principiul mprumutului de gaze i
pot folosi att ncrctor ct i band de plastic. Capacitatea
ncrctorului este de 30 cartue iar banda are o capacitate de 200
cartue.
Mitralierele grele - pot fi folosite i mpotriva mijloacelor blindate sau
aviaiei i folosesc muniie exploziv sau perforant. Sunt comandate
electric i folosesc band din zale metalice.
Arunctoare uoare - M224 arunctor uor calibrul 61 mm, cu eava lis,
cu ncrcare pe la gura evii, se compune din eav, placa debaz,
mecanism de percuie.
41

Lansatoare de grenade - Lansatorul M 79 folosete grenade de 40 mm

cu o viteza iniial de 75 m / s.
Lansatorul M 203 folosete muniie calibru 40 mm i se poate monta pe
puc sau carabin, efect omortor - 130 m.
Lansatorul MK 19 - este un arunctor automat de grenade i folosete
muniie de calibru 40 mm cu ncrcare automat i rcire cu aer,
folosete pentru alimentare o band metalic cu zale detaabila.
Grenadele au un efect omortor de 5 m, o raza de aciune de 15 m i o
putere de ptrundere printr-un blindaj gros de 2,5 cm.
Lansatorul de rachete SMAW (Shoulder lanched multipurpose assault
weapon ) de calibru 83 mm este compus din lansatorul MK 153 i
racheta capsul MK3 sau MK 6. Lansatorul este din fibr de sticl i
poate fi utilizat mpotriva buncrelor, zidurilor de beton i blindajelor
uoare.
Armele albe de orice tip, de la cele mai simple cuite ( inclusiv cutter-e )
pn la baionete, sbii, sau arbalete.

Bombele
Cea mai comuna tactic a gruprilor teroriste o constituie folosirea i plasarea
bombelor i explozivilor capcan. 67% dintre incidentele teroriste nregistrate n
ultimi 10 anii s-au executat prin plasarea bombelor. Bomba este o arma rspndit
fiind ieftin de produs, uor de realizat n varianta improvizat, adaptabil la o
varietate de aciuni i greu de detectat i localizat, capabil de distrugeri
importante; sunt clasificate dup modul de plasare, dup modul de activare sau
dup efectul obinut.
Dup modul de plasare a bombei la int:

Bombe plasate pe vehicule; maini capcan etc. ( pe lng ncrctura

exploziv putnd fi plasate inclusiv tuburi cu oxigen).
ncrcturi plasate manual: de tipul genilor sau pachetelor lsate la int,
conin n general o substan exploziv ( T N T, G4, SEMTEX ) iar pentru a
mri aria periculoas, conin recipiente cu bile sau cuie.
Bombe lansate: bombe lansate de man ( grenade ) sau bombe lansate de
arunctor.
Bombe potale.

Dup modul de activare mijloacele explozive utilizate frecvent n atentatele

teroriste pn n prezent se clasific astfel:
Activate la comand: radio, fir electric, fitil detonant (cu aciune imediat);
Activate la atingere: srm, capcan, dispozitiv de activare la presiune,
dispozitiv sensibil la lumin;
Activate (programate) cu ntrziere: ceas, fitil ntrzietor, sensibil la
presiunea atmosferic etc.
42

Dup efectul obinut:

Efect tactic: dispozitive folosite mpotriva indivizilor, mine cu efect limitat.

Efect operativ-strategic: dispozitive folosite pentru a atrage atenia ( bombe
plasate n locuri aglomerate, avioane de pasageri, gri i aerogri, staii de
metrou etc. )
PREVENIREA DISTRUGERILOR I PIERDERILOR PROVOCATE DE
CAPCANE (BOMBE IMPROVIZATE, MINE CAPCAN), PE TIMPUL
ACIUNILOR DE CERCETARE - NEUTRALIZARE A ELEMENTELOR
TERORISTE

La cercetarea / folosirea unui autovehicul:

- verificai cu atenie roile i asiul autovehicolului; eava de eapament;
- nu deschidei portierele nainte de a privi atent n interiorul mainii i de a
observa lucrurile suspecte;
- verificai cu atenie sub canapele, nainte de a v aeza;
- deschidei cu micri lente capota motorului sau portbagajul, privind
consecutiv n interior;
- nu comutai contactul mainii nainte de a verifica instalaia electric; verificai
cu atenie radioul, aparatura electric, torpedoul;
- verificai instalaia electric, ventilatorul si cureaua acestuia; privii atent toate
unghiurile ascunse ce pot adposti o ncrctur exploziv.
Posibile locuri de dispunere favorabile ncrcturilor explozive,
autovehicul:
- roi, asiu: bombe acionate la traciune;
- eapament: bombe cu acionare la presiune;
- portiere, capot, portbagaj: bombe cu acionare la traciune;
- canapele: bombe cu acionare la apsare;
- ventilator, curea de transmisie: bombe cu acionare la traciune;
- contactul, toi comutatorii, butoanele de bord: bombe acionate electric.

la

La cercetarea unei ncperi:

- deschidei ua din lateral, folosind patul armei sau unelte genistice (topor,
trncop, baros);
- verificai atent podelele, n special cele pardosite cu material lemnos;
- nu aprindei lumina din ncpere; folosii lanterna proprie;
- nu deschidei brusc dulapurile, sertarele, frigiderul, fr s v asigurai c nu
sunt minate;
- nu folosii aparatura electro-casnic fr s o verificai (se recomand s nu o
utilizai);
- nu ridicati/mutati obiecte din ncpere fr a v asigura c nu sunt legate la un
dispozitiv exploziv;
- nu v aezai pe canapele, paturi, fotolii, fr s le verificat cu atenie;
43

nu deschidei ferestrele, obloanele, jaluzelele, fr a v asigura ca nu sunt

minate.

Posibile amplasamente ale minelor (bombelor) capcan n interiorul unei

cladiri sau ncaperi:
scrile din lemn (scndura): bombe cu acionare la apsare;
uile (broate, yale, zvoare, praguri): bombe cu acionare la traciune;
ntreruptoare de electricitate, lmpi, becuri, veioze: bombe acionate electric;
dulapuri, sertare, frigider: bombe acionate la tractiune;
aparatura electrocasnica: bombe actionate electric;
canapele, paturi, fotolii: bombe cu acionare la apsare;
ferestre, jaluzele, obloane: bombe cu acionare la traciune;
diferite obiecte mobile din ncpere: bombe cu acionare la traciune sau cu
acionare la descrcare.
INDICII DE RECUNOASTERE A BOMBELOR POSTALE
Greutate

greutate inegal distribuit.

mai grea dect de obicei pentru dimensiunea sa.
mai grea dect de obicei pentru categoria sa.

Grosime
pentru plicuri de dimensiuni medii, grosimea unei cri mici.
neuniform sau cu asperiti.
pentru plicuri mari, o grosime de 3 cm sau mai mult.
IV. Adresa
nu exist adresa expeditorului.
adresa scris de mn sau prost tiprit.
tiprit la maina de scris.
greeli de ortografie.
adresat unei persoane cu grad nalt sau cu funcie mare.
Rigiditate

mai mare dect normal, mai ales de-a lungul prii centrale.

Timbre

mai multe dect sunt necesare.

Stampila de expediere

strin.
44

dintr-un ora sau localitate necunoscut.

tip strin de scris ( ortografie ).

cuvinte greite.
marcate POSTA AERIANA nregistrate ca livrare special
marcate confidenial privat .

miros ciudat.
sigilat inclusiv pe interior.
material excesiv de sigilat.
urme de substan uleioas.
fire, sau arcuri ataate sau care ies din plic.
urme de cerneal.

Scrisul

Plicul

ARMELE DE DISTRUGERE N MASA

Armele biologice prin intermediul crora se pot transmite boli patologice
(antrax, smalpox, virusul Ebola, toxina butulinic) sunt microorganisme vii care pot
cauza moartea sau mbolnvirea omului, animalelor, sau plantelor au o capacitate
mare de a se autoreplica, ceea ce provoac un numr sporit de victime mai mare
dect al armelor chimice.
Dei fac parte din armele de nimicire n mas nu este necesar s fie
folosite pe scar larg pentru a obine un numr foarte mare de victime. Folosirea
acestor ageni biologici mpotriva unor obiective importante poate genera
mbolnvirea unor mase mari de oameni care la o anumit scar genereaz
colapsul societii respective.
Cuprind dou categorii: toxine i ageni patogeni.
Se cunosc aproximativ 160 de ageni patogeni care produc boli ce pot afecta omul.
Dintre armele biologice teroritii pot utiliza o gam larg de substane, virui i
bacterii care pot provoca:
Moartea neagr - ciuma.
Ciuma bubonic.
Varicela, febra deertului, veninul erpilor, ricinul, smalpox, salmonella, hepatita
infecioas, febra galben.
SMALPOX- este o boala foarte contagioas provocat de un virus care este fatal n
proporie de 20 pn la 60% dintre cazuri lsnd supravieuitorii desfigurai. Nu
exist un tratament pentru Smalpox prin care noile medicamente s aib efect.
Vaccinrile n toate cazurile creeaz imunitate doar pentru persoanele ntre 15 - 20
de ani acea ce determin s credem c toat populaia Romniei este posibil de a
se mbolnvi.
45

CIUMA BUBONIC - moartea neagr a Europei Medievale este transmis prin

nepturile narilor. Sunt aproape 40 de cazuri pe an, diagnosticate n S.U.A.
Boala plmnilor se instaleaz atunci cnd bacilul ciumei bubonice infecteaz
plmnii dup inhalarea acesteia pulverizat, prin atingerea sau prin strnutul
persoanei bolnave. Boala este fatal ntre 50 - 90% din cazurile netratate.
Majoritatea antibioticelor comune dau rezultate bune n tratamentul bolii.
VIRUSUL EBOLA - produce dezintegrarea organelor interne, victima ncepnd s
sngereze pe gur, nas, ochi i urechi. Datorit faptului c virusul ucide foarte
repede i transmiterea necesit contact direct, se creeaz panic n eventualitatea
unei epidemii.
ANTRAXUL - este un virus potenial letal cnd este inhalat si netratat, dar nu este
contagios; poate fi gsit pe toata faa pmntului, dar mai frecvent n jurul formelor
animale. Forma uscata de ANTRAX trimis n biroul senatorului Dascle n 15
octombrie 2001 indica faptul ca nu a fost prelucrat n graniele Afganistanului.
Probabil a fost achiziionat din Irak, ara care a fcut studii i experimente cu arme
biologice, din Coreea de Nord sau din statele fostei Uniuni Sovietice. Pn n 1991
Uniunea Sovietica a susinut un program de dezvoltare a armelor biologice excesiv
i mai mult de 66 de persoane au murit dup un accident survenit n urma scprii
virusului dintr-un laborator militar n 1979. (ANTRAX acioneaz timp de 3 zile pn
cnd distruge membranele plmnilor si intestinele.)
ANTRAXUL cel mai mediatizat produs are urmtoarele caracteristici:
Deosebit de periculos.
Este de 100.000 de ori cel mai ucigtor dect cel mai periculos agent de lupt
chimic.
Este relativ uor de produs - cost sczut care nu necesit tehnologie de vrf
realizat n cantiti mari.
Este uor de realizat ca arm de lupta.
Caracteristicile acestuia:
capacitate de infectare virulent foarte mare ( o doz foarte mic poate provoca
moartea )
posibiliti mari de reproducere.
stabilitate ( capacitate de a rezista la aciunea factorilor de mediu, aer,
temperatura ).
TOXINA BUTULINIC- este mult mai puternica dect agentul chimic neuroparalitic
SARIN. Un gram de toxin este mai nociv de 15.000 ori dect un gram de VX si de
100.000 de ori dect un gram de SARIN. Toxina butulinic este deosebit de ieftin
de produs ( echipamentul de producie =3000$: 1 kg de toxina costa 500$ ).
Posibiliti de utilizare al agenilor patogeni de ctre elementele teroriste.

46

Introducerea acestora n rezervoare sau sisteme de distribuirea apei potabile,

n sli de conferin, staii de metrou, gri i aeroporturi, reeaua de difuzare a
potei.
Folosirea vectorilor contaminai - purici, insecte, nari, pduchi, roztoare.
SUPRAVIETUIREA CA OSTATIC

Cnd eti luat ca ostatic urmtoarele sugestii vor minimiza efectele situaiei:
Rmi calm si pstreaz-ti ncrederea; meninei demnitatea i respectul de
sine. Nu ncerca acte de bravad sau laitate.
Fii n alerta n cazul apariiei posibilitii de scpare.
Asigur-te ca toate ansele de succes i aparin, iar dac nu este aa nu
ncerca.
Stabilete o relaie cu rpitorii; ncearc s te mprieteneti cu ei.
Nu critica sau antagoniza pe teroriti.
Fi pregtit s fi acuzat c eti membru al serviciilor de spionaj.
nregistreaz tot ce se petrece: sunete, descriere, ora, numere de telefon, etc.
Las dovezi n toate locurile unde eti dus pentru a sprijini poliia n cutare .
Anticipeaz izolarea sau alte metode menite s te doboare psihic sau s te
dezorienteze.
ncearc s te dispui ct mai departe de teroriti pentru ca, n cazul unui asalt
al forei de reacie, s fi n afara sectorului de foc.
Stabilete-ti un program de activitate mental i pstreaz-i psihicul activ.
ndeplinete toate instruciunile care-i sunt date, pe ct posibil.
Nu te teme s solicii (sa nu ceri imperativ) orice i este necesar (cri, hrtie,
ngrijiri medicale etc.)
Mnnc orice i se va da i nu refuza orice favoare.
Ferete-te de vreo posibila apropiere emoional incontient de teroriti
(sindromul Stokholm)
Sfaturi pentru familiile ostaticilor:
Nu v implicai n incident; anunai imediat politia;
Nu dezvluii date despre incident dect politiei;
Fii pregtii s susinei poliia cu informaii despre ostatici (descriere,
fotografii).

NOT: Nu uitai, cu ct suntei inut mai mult timp ostatic, cu att cresc
ansele s supravieuii!

47

CAPITOLUL 4
PRIMUL AJUTOR
Primul ajutor (autoajutorul) const n totalitatea masurilor cu caracter de
urgen care se iau la locul producerii unui accident (rniri), n absena personalului
medical.
Cunoscnd i aplicnd corect procedeele de prim ajutor (autoajutor) -i
poi salva viaa ta i pe a camarazilor ti i poi evita apariia unor complicaii grave
sau instalarea unor infirmiti.
REGULI GENERALE:
1. Privete in jur si observa daca mai exista un alt pericol pentru victima
sau pentru tine.
2. nainte de luarea oricrei masuri de prim ajutor, stabilete cu certitudine
situaia victimei; stabilete situaia acesteia prin dialog sau printr-o inspecie atenta
a ei.
3. Actioneaza dup principiul:
- In primul rnd sa nu dunam si apoi sa ajutam.
-Nu intra in panica si actioneaza cu calm.
4. ndeprteaz cauzele care au provocat accidentul (curent electric,
incendii, fum, gaze, apa).
5. Degajeaz victima din situaiile speciale (de sub drmaturi, din
automobile grav avariate, de sub focul incendiului) prin manevre blnde si nu
forate.
6. Abordeaz leziunile in funcie de gravitatea acestora; funciile vitale
(circulaie, respiraie) vor fi primele recuperate.
7. Alege cel mai bun mod pentru transportul pacientului.
8. Caut ajutor calificat cat mai repede posibil.
RECUPERAREA FUNCIILOR VITALE (respiraie-circulaie)
a) Respiraie artificial
- verifica daca victima este contienta si daca nu, verifica daca respira.
- daca respira, pune victima intr-o poziie de recuperare.
- daca nu respira elibereaz-i caile respiratorii; trage de maxilarul de
jos si ridica-i capul pana ce brbia este mai sus dect nasul, apoi trage-i limba spre
afar.
- daca victima tot nu respira ncepe respiraia artificial (fig. nr. 49).
- acoper-i narile.
- trage mult aer in piept.
- pune-ti gura pe cea a victimei si sufla odat la cinci secunde.
48

verifica pulsul victimei (vezi determinarea pulsului).

b) Masajul cardiac extern

- stopul cardiac este de cele mai multe ori nsoit sau precedat de
stopul respirator. Pentru resuscitarea inimii, ia urmtoarele masuri:
- aeza-te lateral (stnga sau dreapta) de pieptul toracele victimei;
- aeaz o palma pe treimea inferioara a sternului, iar cealalt
palma pune-o deasupra ei (fig. nr. 50);
- apoi exercita apsarea la acest nivel, ajutandu0te si de propria
greutate astfel ca sternul victimei sa fie cobort (apsat) cu 2 - 4 cm.;
- oprete dup o apsare, lsnd sternul si coastele sa revin in
poziia iniiala;
- repeta apsarea intr-un ritm de 60 - 80 pe minut;
- nu depi acest ritm, fiindc inima nu va avea timp sa se reumple
cu snge;
- nu face apsrile la partea de jos a sternului, existnd pericolul de
a-l fractura;
- verifica respiraia si pulsul victimei (la nivelul carotidei arterei
femurale), dup 1 -2 minute de masaj cardiac nentrerupt;
Daca stopul respirator a avut loc in acelai timp sau a fost precedat de
stopul cardiac, ia urmtoarele masuri:
- efectueaz trei insuflri dup tehnica respiraiei gura la gura dup
care exercita 12 apsri pe piept pentru masajul cardiac;
- repeta aceste trei insuflri si apoi 12 apsri timp de 2 - 3 minute;
- verifica dup acest interval de timp apariia pulsului, timp de 5
secunde.
Determinarea pulsului (fig. nr. 51)
- pune-ti 2- 3 degere pe Mrul lui Adam;
- plimba degetele pe scobitura dintre Mrul lui Adam i muchii din
partea dinspre tine;
- pstreaz nclinarea capului cu cealalt mana i ncearc s
determini pulsul la carotid.

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE RNIRE

Oprirea sngerrii:
Aproape orice sngerare poate fi oprita prin aplicarea unui bandaj
subire fcut din cea mai curata estura aflata la ndemna.
Pentru aceasta ia urmtoarele masuri:
- ridica mbrcmintea de pe locul sngernd si apas cu putere;
49

- poziia victimei trebuie s fie astfel nct rana s fie mai sus dect
nivelul inimii; n cazul rnilor de la cap sau gat, ridica-i capul si braele;
- daca sngereaz continuu, apas artera pe os, deasupra locului
rnit.
n caz de rnire la bra:
- apas artera pe os, la jumtatea distantei dintre subsuoara si cot (fig.
nr. 52).
n caz de rnire la picior:
- apas artera pe os, la ndoitura dintre torace i coaps, dac nu chiar
pe piciorul respectiv.
ATENIE! GAROURILE SUNT PRIMEJDIOASE! FOLOSETE-LE DOAR CA O
ULTIM SOLUIE.
- confecioneaz un garou folosind o fie de estur de cel puin 5
cm. lime (nu folosi frnghie, nailon sau srm) (fig. nr. 53);
- plaseaz garoul pe o parte neaccidentat a membrului chiar
deasupra rnii astfel nct sa nu alunece cnd este strns;
- ncolcete de dou ori fia de estura n jurul membrului, i
ncrucieaz cele dou capete trecnd unul pe sub cellalt ;
- ia un b scurt si rezistent sau ceva asemntor i aeaz-l de-a
lungul jumtii nodului fiei de estura. Acum leag cele dou capete ale
esturii deasupra bului ;
- nvrte bul astfel nct s strng garoul, pn sngerarea
nceteaz ;
- leag cu a doua fie de estur captul bului de membru, pentru
ca garoul s rmn bine fixat ;
n cazul rnilor fcute n piept prin penetrare:
Dac un proiectil (schij) a penetrat pieptul, un sunet uiertor poate fi auzit
cnd aerul este absorbit nuntru i apoi mpins n afara cavitaii toracice. Pentru a
evita decesul, gaura trebuie astupat. Ia urmtoarele masuri:
- astup gaura cu mna, cu o pung de plastic, cu o bucat de
estura curat sau cu o band;
- aeaz victima cu partea rnit in jos, intr-o poziie de recuperare
chiar dac este contient sau nu (fig. nr. 54).
n cazul rnilor abdominale:
- acoper rana cu o bucat de estura curata;
- daca intestinele sau alte organe interne sunt mpinse n afara, nu
ncerca sa I le aezi la loc in abdomen;
- aeaz pacientul ntr-o poziie ct mai confortabil, cu o ptur rulat
sub genunchii si ndoii astfel nct s reduci presiunea de pe peretele
abdomenului;
- nu da victimei nimic sa bea (chiar daca afirma ca-i este foarte sete),
s mnnce sau sa fumeze.
50

In lipsa unui tratament de specialitate, in condiii de izolare, rnile pot

beneficia de unele remedii naturale, pe baza unor plante medicinale:
- splri cu: infuzie de frunze de alun (25 g./1 l. apa); decoct de frunze
de mesteacn (60 g./1 l. apa); infuzie de petale de trandafir rou (50 g./1 l. apa);
- comprese locale cu: infuzie de levnic (1 lingura flori/1 cana apa);
infuzie de flori de mueel (3 linguri / 1 cana apa); suc de ceapa sau usturoi (ndoite
cu apa fiarta si rcita).
- alte remedii: pielea din jurul rnii va fi splata cu apa si spun, dup
care se va turna pe rana apa fiart i rcit, pentru ndeprtarea corpurilor strine.

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE FRACTURI

n cazul unei fracturi este necesar:
- sa descoperi daca este o simpla fractura (directa) sau mai exista nc
una sau mai multe la distanta de locul aciunii corpului care a produs-o (fractura
indirecta);
- sa acorzi masurile de prim ajutor cu mare atenie, cu blndee, fara
micri brute (pentru a nu mari pericolul de hemoragie sau de fractura deschisa);
Imobilizarea fracturilor se face cu urmtoarele materiale:
- atele improvizate din scnduri, crengi, pistolul mitraliera, fese de
pansament sau alte materiale textile;
In aplicarea atelelor, trebuie sa ii seama de cteva reguli:
- pune atelele de o parte si de alta a fracturii;
- imobilizeaz fractura cuprinznd intre atele cel mai puin doua
articulaii (ncheieturi);
- nvelete bine atelele in materiale textile moi, pentru a nu rni pielea,
a nu stnjeni circulaia si pentru a diminua durerea;
- nu aplica atela pe locul unde osul vine in contact direct cu pilea;
- atelele se nfoar in aa fel nct sa nu provoace dureri victimei
sau oprirea circulaiei sngelui, dar in acelai timp sa ofere o buna imobilizare a
fracturii (fig. nr. 55).
In cazul fracturilor la nivelul capului, gatului si coloanei vertebrale
trebuiesc respectate urmtoarele reguli:
- imobilizeaz capul si gatul victimei (fig. nr. 56);
- aplica un pansament curat pe rana, in cazul unei fracturi deschise;
- in cazul fracturii coloanei vertebrale, evita micarea (transportul)
victimei pana la sosirea personalului calificat;
- in cazul fracturrii maxilarului inferior (mandibulei), daca in faringe au
ptruns fragmente de os sau dini scoi, scotele cu degetul si ntoarce victima pe o
parte, pentru evitarea scurgerii sngelui in aparul respirator (faringe, laringe) si
asfixierea rnitului.

51

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE ENTORSE

Entorsa se produce in urma unei micri brute si forate din

care cauza ligamentele se ntind sau chiar se rup, provocnd astfel o
hemoragie locala, marcata prin nvineirea pielei.
In cazul producerii unei entorse, ia urmtoarele masuri:
- ine articulaia afectat nemicata;
- aplic comprese cu ap rece, pe care le vei schimba des;
- aplic cteva zile la rnd cataplasme locale cu: frunze de ment sau
varz, cartofi cruzi i rai (toate reci);

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE ARSURI

n funcie de adncimea esturilor lezate, arsurile se pot clasifica n:
- arsuri de gradul I care se caracterizeaz prin durere i nroire a
pielii, ca urmare a expunerii corpului la soare, timp ndelungat;
- arsuri de gradul al II-lea care afecteaz straturile mai profunde de
piele, determinnd apariia pe pielea roie, congestionat, de bici, pline cu un
lichid ca zeama de lmie sau chiar roiatic,
Aceste arsuri sunt mai grave, spargerea bicilor putnd duce la infectarea
rnilor.
- arsuri de gradul al III-lea care sunt arsuri profunde, ntreptrund
straturile de sub piele, grsimea, muchii, oasele, ceea ce face ca vindecarea sa se
fac cu cicatrici mutilante, cu pierderea unor pri din esuturi.
Pentru a acorda primul ajutor ia urmtoarele msuri:
- scoate victima de sub aciunea sursei care produce arsura;
- stinge echipamentul victimei cu ajutorul unei paturi sau foi de cort;
- pune doar apa rece i curat pe arsuri. Las apa s curg n
continuare timp de 10 minute sau mai mult dac este necesar, pn ce durerea se
micoreaz;
- nu sparge bicile arsurii;
- nu scoate niciodat hainele lipite de arsur;
- daca bicile sunt mai mari dect palma minii, trimite rnitul la un
punct medical;
- da-i sa bea mult: ceai cu zahr, suc de fructe, ap cu doua lingurie
de sare / litru;
- nu da niciodat ceva de but unei persoane incontiente.

52

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE DEGERTURI

Degertura se produce treptat si ncepe cu nepaturi urmate de dureri tot
mai vii urmate de amoreala progresiva a regiunii respective care la nceput este
palida apoi tot mai congestiva (degeraturi de gradul I) . Consistenta esuturilor se
schimba, se ntresc progresiv, devin dure, insensibile, fragile, casante (se rup
uor, ca gheata), apar apoi sintome de moartea esuturilor, manifestata prin apariia
de vezicule, lividitati, nvineeli, ulceraii (degeraturi de gradul II sau III). Circulaia
sngelui devine mai nceat, se ntrerupe complet in regiunea sau regiunile
degerate. Dup ctva timp la nivelul acestor zone pot apare bici asemntoarea
celor din arsuri, sau chiar cangrenarea regiunii.
Primul ajutor n caz de degeraturi (de gradul I) const n
urmtoarele msuri:
- frecioneaz locul cu alcool;
- bea (dai de but) 50 - 100 g. rom, coniac sau ciaiuri calde;
- nclzete regiunea degerata prin suflarea cu gura deschisa;
- introdu minile (daca ele sunt cele afectate) la subioar;
- lipete regiunea afectata a acelui degerat de pielea proprie;
- urineaz pe minile degerate;
Se interzice:
Dac degeraturile sunt de gradul II sau III tratamentul se va aplica
numai la punctele medicale.
Se interzice frecarea regiunii degerate cu zpada sau nclzirea brutala a
victimei.
Se poate aplica comprese locale cu suc de ceapa sau de varza, sau
cataplasme cu varz crud.
Ajutorul pentru supravieuirea in apa rece:
- dac ai ajuns accidental n ap rece, pstreaz-i calmul i mic-te
ct mai puin pn la apropierea de mal, pentru a nu pierde prea mult din
temperatura; nu vei putea nota mai mult de 1500 m la o temperatura a apei de
+100C;
- evita ntoarcerea pe spate; menine-ti poziia orizontala deoarece la
orice scufundare a capului inevitabila in aceasta situaie vei pierde din cldura;
- nu scoate mbrcmintea de prisos, daca aceasta nu te mpiedica la
not; ea protejeaz mpotriva pierderii de cldura;
- pentru a ncetini cedarea cldurii, trebuie sa stai in poziia fetusului,
micornd astfel suprafaa totala care cedeaz cldura; in aceasta poziie vei
rezista in apa cu temperatura de +100C circa 4 ore, pe cnd cu minile desfurate
vei supravieui doar 2,5 ore.

53

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE INSOLAIE

Insolaia survine dup o expunere prelungita la soare. Se manifesta
prin dureri de cap, ameeli, ochii mpienjenii, congestia fetei, iar in cazuri mai
grave cu arsuri ale pielii, respiratei zgomotoasa si chiar pierderea contiinei.
Ia urmtoarele masuri:
- aeaz bolnavul intr-un loc umbros si cat mai rcoros;
- aplicai comprese reci pe cap, abdomen si capul pieptului;
- stropete-i fata si capul cu apa rece si fa-i aer cu un prosop;
- da-i sa bea buturi reci, cu putina sare, cafea concentrata sau ceai;
buturile alcoolice sunt interzise;
- daca este un caz grav, transporta bolnavul la primul punct medical.
COMBATEREA SETEI

Setea survine cnd pierderile de apa din organism ating cifra

de 1,2 - 2% din totalul existent.
Pentru potolirea setei ia urmtoarele masuri:
- pe timpul iernii consuma buturi calde;
- pe timpul verii, consuma apa rece fara gheata si in cantitate redusa;
- in urma eforturilor mari, consuma apa la temperatura de +100C, dar
fara gheata;
- la temperaturi ridicate si eforturi fizice mari, consuma apa cu putina
sare.
In situaii excepionale, cnd nu dispui de nici un pic de apa:
- musca-ti vrful limbii;
- maseaz energic, cu vrful degetului in mijlocul pliului format de fata
externa a cotului, cnd aceasta se ndoaie;
- mesteca si nghite cteva frunze de coacza sau iarba neagra.
PRIMUL AJUTOR N CAZ DE MUCTURI ALE ERPILOR VENINOI
Primul ajutor se impune a se acorda chiar la locul producerii accidentului,
astfel:
- aplica imediat o legtura strns (garou) deasupra locului mucturii,
pentru a ntrzia rspndirea otrvii in organism; nu menine legtura mai mult de 1
ora, existnd pericolul apariiei cangrenei - prin oprirea circulaiei sngelui;
- trece lama cuitului prin flacra (pentru sterilizare) si aplica o tietura
chiar intre cele cele doua intepaturi provocate de colii arpelui;
- desf marginele plgii si prin sugerea cu gura, absoarbe sngele cu
venin (daca nu ai rni sau ulceraii la nivelul gingiilor sau mucoasei gurii);
54

spal plaga cu apa curata (fiarta) si dezinfecteaz cu alcool sau apa

cu spun;
- aplica comprese reci peste plaga sau menine membrul respectiv in
baie cu apa rece;
- daca este posibil, transporta victima la primul punct medical.
PRIMUL AJUTOR
OTRVITOARE

CAZUL

CONSUMULUI

DE

CIUPERCI

Intoxicaiile cu ciuperci, uneori sunt mortale, alteori produc numai

tulburri ale sistemului nervos sau intoxicaii gastro-intestinale.
Simptoame dup care pot fi recunoscute intoxicaii cu ciuperci:
- in cazul consumului ciupercilor cu efect mortal: efectele apar dup 8 12 ore si se manifesta prin dureri stomacale, frisoane, voma, diaree, tulburri
nervoase care alterneaz cu perioade de acalmie, rcirea extremitilor corpului,
slbirea pulsului;
- in cazul consumului ciupercilor cu efect nemortal: efectele apar dup
1 - 3 ore sin constau in tulburri gastro-intestinale, urmate de tulburri nervoase (
veselie sau furie, halucinaii, transpiraie abundent, salivaie, ncetinirea pulsului,
uneori amnezie momentan).
n asemenea cazuri se pot lua urmtoarele msuri:
- provoac-i victimei vrsaturi prin introducerea degetului in fundul
gtului;
- dup prima vrstura da-i victimei sa bea o cantitate de ap si apoi
provoac-i o noua vrstur;
- dac este posibil, transporta victima la primul punct medical.

55

56

Anexa 1
Capcane

Fig. nr. 1- capcan cu arc

57

Fig. nr. 2 capcana fierstru

58

Fig. nr. 3 groapa de lup

Fig. nr. 4 la la vizuin

59

Fig. nr. 5 la dublu pentru vnat mare

Fig. nr. 6 la simplu pentru vnat mic

60

Fig. nr. 7 lauri pentru psri

61

Anexa 2
Plante comestibile

Fig. nr. 8 aglica

Fig. nr. 9 cupa vacii

62

Fig. nr. 10 cicoarea

Fig. nr. 11 Iarba Mare

63

Fig. 12 - nalba

64

Fig. 13 - ppdia

65

Fig. 14 - urzica
66

Fig. 15 - fragul
67

V. Fig. 16 zmeurul

Fig. 17- afinul

68

Anexa 4
Ciuperci comestibile
Fig. 18 Ciuperca de cmp

Fig. 19 Buretele galben

69

Fig.20 Mntarca (Hribul)

Fig.21 Creasta cocoului

70

Fig. 22 Buretele erpesc

Fig. 23 Sbrciogul

71

Fig. 24 Rcovul (Urechiua)

Fig. 25 Pitarca

72

Fig. 26 Ghebe

Fig. 27 Buretele de nuc (Pstravul)

73

Anexa 5
Ciuperci necomestibile
Fig.28 Hrib ignesc

Fig. 29 Sbrciogul gros

74

Fig. 30 Buretele viperei

Fig.31 Buretele pestri

75

Fig. 32 Buretele de primvar

Fig. 33 Gheba pucioas

76

Fig.34 Rcovul de mesteacn

77

Procurarea apei

Procurarea apei
Fig. 35 filtrarea apei

Fig. 36 pu pe malul apei

78

Anexa 6

Fig. 37 colectarea apei din lstari tiai

Fig. 38. a ap colectat prin condens

79

Fig. 38. b colectarea apei prin condens

80

Anexa 7

Adposturi

Fig. 39 adpost improvizat sub arborele dobort

Fig. 40 colib conic acoperit cu cetin de brad

81

Fig. 41 adpost subteran improvizat

Fig. 42 ni subteran

82

Fig. 43 adpost tip cavern improvizat n zpad

83

Fig. 44 - iglu

84

Anexa 8

Aprinderea focului

Fig. 45 metoda lentilei

Fig. 46 metoda fierstrului

85

Fig. 47 metoda arcuului cu sfredel

Fig. 48 focul indian (ngropat)

86

Anexa 9

Tehnici de prim ajutor

Fig. 49 Respiraie gur la gur

Fig.50 Verificarea pulsului la carotid

87

Fig.51 Masajul cardiac

Fig. 52 Oprirea sngerrii

88

Fig.53. Aplicarea garoului

89

Fig. 54 Poziie de recuperare

Fig. 55 Imobilizarea fracturii de gamb cu atele de lemn

Fig. 56 Imobilizarea capului i a gtului

n fractura coloanei vertebrale
90

Anexa 10

Orientare n teren

Fig. 57 Dimensiunile n miimi ale unor diferite

obiecte

91

Fig. 58 Ocolirea obstacolelor cu ajutorul azimutului

Fig. 59 Orientarea n teren dup soare i ceas

92

Fig.60 Orientarea n teren dup Steaua Polar

Fig. 61 Fazele lunii

93

DISTANTELE LA CARE SE AUD ZGOMOTELE

SURSA ZGOMOTULUI
1
Convorbiri normale intre diferite
persoane
Comenzi date verbal
peste cmp (drum de
Deplasarea tara)
unui
Pe drum pietruit
militar:
(asfalt)
prin pduri cu crengi
uscate
Deplasarea peste cmp (drum de
unei
tara)
subuniti pe drum pietruit (asfalt)
pe jos:
prin pdure
Zgomotul tractor
produs de
autovehicul pe roti
un
autovehicu
l in
micare:
autovehicul pe senile
Deplasarea autovehicule pe pneuri
unei
coloane de autovehicule pe senile
autovehicu coloana hipo
le:
Sunetul unui claxon de autovehicul
mnuirea nchiztorului
la armamentul
individual
mnuirea nchiztorului
la tunul antitanc

Zgomotul
produs de:

Ziua
2
150

Distanta in metri
Noaptea
3
200

300
100 (150)

500
150 (200)

200 (150)

300 (200)

300

500

150 (200)

200 (250)

300 (200)

400 (300)

400
1000

600
1500

500

1000

1000
1000

2000
1500

1500
700

2500
1000

2000

3000

150

300

200

400

3000

4000

10000

15000

1000

2000

tragerea cu armamentul
automat
tragerea cu tunul
(obuzierul)
maina de spat tranee
94

tierea copacilor cu
toporul
sparea manuala a
traneelor
baterea manuala a
parilor in pmnt
ltratul unui cine
cntatul unui cocos

500

800

300

500

500

800

1500
1000

2000
1500

DISTANELE LA CARE SE VD DIFERITE

OBIECTIVE
a) Ziua, in condiii de vizibilitate normala:
OBIECTIVUL
Distanta in metri
Casa izolata
5000
Courile de pe acoperiul casei
3000
Ferestrele casei
900
Copac izolat
3000
Stlp de telegraf
1000
Silueta unui om in micare
1500
Detalii ale mbrcmintei unui om
300
Conturul unui loca de tragere
500
Tun (obuzier) in poziie de tragere
700
Tanc (transportor blindat) in lucrare genistic
600
Tanc (transportor blindat) in micare
1500
an de tragere (poriune de tranee)
700
b) Pe timp de noapte
SURSA DE LUMINA
Distanta in metri
Flacra de la gura evii, la tragerea unei serii de
1000
cartue
Flacra de la gura evii, la tragerea unei lovituri
2000
cu armamentul antitanc (tun a.t., tanc)
Lumina unui bat de chibrit aprins
500
Lumina unei lanterne de buzunar (fr camuflaj)
2000
Lumina produsa de o igara aprinsa
300
Lumina farurilor unui autovehicul (necamuflate)
10000
Lanternele de poziie (stopurile) unui
500 (700)
autovehicul
Lumina produsa de un felinar de vnt (fr
2000
camuflaj)

95

Anexa 11
CONTINUTUL TRUSEI DE SUPRAVIETUIRE
Trusa de supravietuire este unul din lucrurile ce nu ar trebui sa lipseasca
din rucsacul unui turist, indiferent cat de usoara va pare excursia sau cat de
frumoasa este vremea initial. In natura, lucrurile pot lua intotdeauna o intorsatura
neasteptata; ideea de baza este ca STI INTOTDEAUNA CAND PLECI; NU VEI STI
NICIODATA EXACT CAND TE INTORCI!
Iata cateva dintre obiectele ce nu ar trebui sa lipseasca dintr-o trusa de
supravietuire:
-

cutit pumnal
briceag multifunctional
busola turistica (militara)
harta zonei
cleste multifunctional
mini-lanterna + baterii rezerva
chibrituri (bricheta)
1 flacon zaharina
1 flacon sare de bucatarie
1 flacon pastile cloramina (pentru dezinfectarea apei)
Spirtiera
Spirt solid
Ac si ata de cusut
10 plicuri ceai
10 plicuri cafea solubila
2-3 batoane ciocolata
1 flacon multiminerale energizante
10 m sarma
5 m sfoara (cordelina parasuta)
1 rola nylon pescuit
5-10 carlige pescuit
Prastie gume cauciuc
1 flacon aspirina
1 flacon paracetamol
1 set ata + ac chirurgical
1 set fasa + pansament steril
1 flacon calmante(algocalmin; ketonal; aulin; mabron etc.)
200-300 ml alcool
1 l apa potabila
Set lenjerie intima + sosete rezerva

96

Aceste obiecte trebuiesc pastrate intr-un pachet separat din rucsacul tau;
este de preferat ca pachetul sa fie impermeabil, putin voluminos, usor de
transportat si sa nu il folosesti decat in cazuri extreme !

Autor: Manuel M. VLDU

Traduceri: Manuel M. VLDU; Jr. Nicoleta VLDU
Desene: Manuel M. VLDU

Copyright: Manuel M. VLDU 2008

All Right Reserved
97

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
General de divizie (r) dr. ARDVOAICE Gheorghe, Managementul organizaiei i
aciunii militare, Edit. Sylvy, Bucureti, 1998
General maior ARDVOAICE Gheorghe, Comandantul (eful) - profil psihoprofesional, Edit. Academiei de nalte Studii Militare, Bucureti, 1994
BOLINTINEANU Alexandru, NASTASE Adrian, AURESCU Bogdan, Drept
internaional contemporan, Edit. All Beck, Bucureti, 2000
Prof. dr. doc. CONSTANTINESCU Grigore, dr. HAIEGANU-BURUIANA Elena, S
ne cunoatem plantele medicinale, proprietile lor terapeutice i modul de folosire,
Edit. Medical, Bucureti, 1986
DEVANDA Swami Vishnu, Descoperirea i disciplinarea forei mentale, Edit. Antet,
Oradea, 1998
Col. GHERGHESCU Vasile, dr. CLOSCA Ionel, Reguli de drept internaional privind
starea de pace i starea de rzboi, Edit. Militar, Bucureti, 1972
Lt.col. HARIUC Constantin, Protecia mpotriva agresiunii psihologice, Edit. Militar,
Bucureti, 1994
HOLDEVICI Irina, Psihologia succesului, Edit. Ceres, Bucureti, 1993
Dr. IVAN Sabin, S ne tratm i fr medicamente, Edit. tiinific i Enciclopedic,
Bucureti, 1990
Prof.dr.doc. RAVARUT M., prof.dr. TURENSCHI E., Botanica, Edit. Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1973
Col. SUMAN Gheorghe, Mr. BABADAG Dumitru, Alpinismul - coal a cutezanei,
Edit. Militar, Bucureti, 1987
***Codul de conduit pentru combatani; Primul ajutor, Edit. Militar, Bucureti
***Infocom, Colecia de aur, 1996-1997
***Manual pentru instrucia tragerii cu armamentul de infanterie, Bucureti, 1993
***Manualul gradatului, Bucureti, 1963
***Manual de instrucie sanitar, Bucureti, 1982
***Marin battle skills training handbook, S.U.A., 1993
***Ordonana de urgent nr. 1/1999 privind regimul strii de asediu i regimul strii
de urgent Monitorul Oficia, Bucureti, 1999
***Psihicul i realitatea cmpului de lupt, Coordonator Col. NICULESCU Jean,
Edit. Militar, Bucureti 1979
***Pregtirea psihic pentru lupt - Manual - Coordonatori: General maior.
GDIU Ion, Lt.col. DUMITRU Sava, Edit. Militar, Bucureti, 1993
***Revista trupelor de uscat, Colecia pe 1997
***Reguli eseniale de drept ale rzboiului. Rezumat pentru comandani; reguli de
comportament n lupt; program de instruire - Sintez a manualului privind dreptul
rzboiului pentru forele armate, elaborat de F. DE MULLINEM, Edit. Olimp Printing
Services, Bucureti
***Topografie militar, Edit. Militar, Bucureti, 1958
***Traiul n condiii de izolare, redactor Col. DUMITRU Miu, Bucureti, 1995
98