Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iso 9001
Iso 9001
Primele standarde in domeniul calitatii au fost publicate de catre ISO in anul 1987, au
fost revizuite apoi in anul 1994, pentru ca in anul 2000 sa fie modificata structura si
conceptele editiei precedente.
Decizia de a implementa si certifica un sistem de managementul calitatii (SMC) care sa
indeplineasca coonditiile standardelor ISO 9000 poate fi luata din diferite motive:
o mai buna gestionare a proceselor;
control intern, castigarea prestigiului;
creearea unei imagini favorabile;
demonstrarea profesionalismului si seriozitatii firmei;
focalizarea pe client si imbunatatire continua;
largirea pietelor de desfacere;
cresterea cifrei de afaceri;
reducerea costurilor in exploatare;
principalii concurenti sunt certificati;
clientii o pretind/solicita;
dorinta de extindere pe piete externe;
cresterea posibilitatilor de vanzare si participare la licitatii, etc.
Atunci este proiectat un SMC care respecta cerintele standardului ISO 9001:2000.
Desigur pot fi consultate si standardele ISO 9000:2000 si ISO 9004:2000 ce sunt de fapt
niste ghiduri, respectiv linii directoare. SMC-ul trebuie sa indeplineasca cerinte si nu
linii directoare.
Pe baza unei diagnoze este evaluat sistemul calitatii si stabilit gradul de conformitate
fata de cerintele standardelor din seria ISO 9000:2000.
Dupa ce SMC-ul a fost proiectat, documentat si implementat, trebuie efectuat un audit
intern pentru a da asigurari ca fiecare cerinta a standardului este indeplinita .
Apoi se solicita certificarea SMC-ului dumneavoastra de catre un organism de
certificare, care pe baza unui audit, stabileste conformitatea cu cerintele standardului
ISO 9001:2000.
Standardul ISO nu cere o certificare formala a SMC-ului. Puteti indeplini cerintele
standardului si fara a fi certificati de catre un organism acreditat. Insa este putin
probabil sa fiti credibili in fata clientilor daca nu este efectuata o certificare de catre o
terta parte care are aceasta abilitate.
Importanta standardelor ISO 9000 releva din faptul ca sunt standarde recunoscute pe
plan international si sunt adoptate de organizatii de standardizare din majoritatea
statelor.
SECTIUNEA 2
ISO 9000:2000 versus ISO 9000:1994
NOUL STANDARD
In cadrul ISO 9000:1994 relevante erau cele 3 standarde ISO 9001, 9002 si 9003. ISO
9001:2000 inlocuieste acum cele 3 standarde.
Utilizatorii standardului ISO 9001:2000 vor trebui sa faca tranzitia la noul standard ISO
9001:2000. Companiile certificate ISO 9002:1994 si ISO 9003:1994 pot utiliza noul
standard prin excluderea anumitor cerinte, in conformitate cu clauza 1.2 din ISO
9000:2000.
NOUA STRUCTURA
Fata de editiile din 1994, structura si conceptele din ISO 9001:2000 au fost modificate
si in locul celor 20 de subcapitole din editia precedenta, noua editie se bazeaza pe
dezvoltarea a 5 capitole importante si anume:
Sistemul de management al calitatii
Responsabilitatea managementului
Managementul resurselor
Realizarea produsului
Masurare, analiza si imbunatatire
Structura aceasta este mai logica si face standardul mai compatibil cu standardul de
managemnt de mediu ISO 14001.
NOUA ORIENTARE
Un rol important in noul standard este acordat focalizarii pe client. In timp ce vechiul
standard asigura indeplinirea cerintelor clientului si satisfactia acestuia, acestea sunt
mult mai accentuate acum, in special prin comunicarea cu clientul si masurarea si
monitorizarea satisfactiei clientului.
Deosebit de importanta este imbunatatirea continua a SMC-ului. Noul standard cere
sa evaluezi eficienta si adecvarea SMC-ului si sa identifici si implementezi
imbunatatiri corespunzatoare.
NOILE DEFINITII
Termenul "organizatie" este inlocuit de termenul "furnizor" utilizat in ISO 9001:1994,
termenul "subcontractant" a fost inlocuit acum de termenul "furnizor". Oriunde se
intalneste termenul "produs", acesta poate de asemenea sa insemne si "serviciu".
NOILE CERINTE
Noul ISO 9001:2000 introduce cateva noi cerinte si modifica anumite cerinte al
vechiului standard.
Noile cerinte sunt urmatoarele:
Comunicarea cu clientul (7.2.3)
Identificarea cerintelor clientului ( 5.2,7.2.1)
Indeplinirea cerintelor clientului ( 5.2)
Monitorizare si masurare a satisfactiei clientului.(8.2.1)
Indeplinirea cerintelor legale si de reglementare (5.1)
Comunicarea interna (5.5.3)
Infrastructura (6.2)
Mediul de lucru (6.4)
Evaluarea eficientei instruirii (6.2.2)
Monitorizea si masurarea proceselor (8.2.3)
Evaluarea adecvantei si eficacitatii SMC-ului (8.4)
Identificarea si implementarea de imbunatatiri a SMC-ului (5.1, 8.4)
Toate cerintele standardului ISO 9001:2000 sunt descrise in Sectiunea 4: Cerintele ISO
9001:2000
NOUA ABORDARE BAZATA PE PROCES
ISO 9001:2000 este promotorul abordarii bazate pe proces in proiectarea,
implementarea si imbunatatirea SMC-ului.
2 din cele 8 principii fundamentale ale noului standard accentueaza importanta
acestui lucru:
Managementul resurselor si activitatilor abordat ca fiind un proces are ca
urmare eficientizarea realizarii rezultatelor dorite.
Eficacitatea si eficienta sporita a unei organizatii este determinate de
managementul unui sistem de procese intercorelate.
Abordarea bazata pe proces are ca scop crearea unui ciclu dinamic de imbunatatire
continua si permite companiilor realizarea de performante sporite in ceea ce priveste
produsul si afacerea in sine, eficienta economica si reducerea costurilor.
Este incurajata intelegerea proceselor existente intr-o compnaie, nu doar cele
necesare sistemului calitatii.
Un proces este format din una sau mai multe activitati ce transforma intrarile in iesiri.
Procesele utilizeaza resurse (materiale, financiare umane) ce trebuiesc alocate intr-un
mod optim pentru desfasurarea corespunzatoare a proceselor.
Sistemul de monitorizare si masurare este utilizat pentru colectarea informatiilor
necesare analizei performantei proceselor si/sau a caracteristicilor datelor de
intrare/iesire. Pe baza acestor analize sunt stabilite masuri de imbunatatire a
proceselor.
Principiul abordarii bazate pe proces este coroborat cu conceptul P-D-C-A "Plan-DoCheck-Act", respectiv "Planifica-Efectueaza-Verifica-Actioneaza". Acesta ete un ciclu
dinamic care poate fi aplicat proceselor existente intr-o companie, fiind implicit
asociat cu planificarea, implementarea, controlul si imbunatatirea continua a tuturor
proceselor.
Clauza 0.2 din ISO 9001:2000 explica modul in care este aplicat ciclul PDCA:
"Planifica" - obtinerea rezultatelor ce indeplinesc cerintele clientului si politica
organizatiei se realizeaza prin stabilirea obiectivelor si proceselor necesare.
"Efectueaza" - procesele trebuiesc implementate.
"Verifica" - procesele si produsul trebuiesc monitorizate si masurate fata de politica,
obiectivele si cerintele pentru produs, iar rezultatele raportate.
"Actioneaza"- trebuiesc stabilite si intreprinse actiuni pentru imbunatatirea continua a
proceselor.
Subiectul abordarii bazate pe proces este dezvoltat pe larg in Sectiunea 5: Abordarea
bazata pe proces
SECTIUNEA 3
Principiile sistemelor de managementul calitatii
Standardele din seria ISO 9000:2000 reprezinta o oportunitate de a face compania
dumneavoastra mai eficienta si profitabila prin cele 8 principii de managementul
calitatii ce reflecta cele mai bune practici de management .
Aceste principii sunt:
1. Orientare catre client
2. Leadership
3. Implicarea salariatilor
4. Abordarea bazata pe proces
5. Abordarea manageriala bazata pe sistem
6. Imbunatatirea continua
7. Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte
8. Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii
1. ORIENTAREA CATRE CLIENT
Organizatiile trebuie sa isi focalizeze eforturile pe identificarea, intelegerea si
indeplinirea cerintelor si asteptarilor clientiilor.
Efecte si beneficii:
Controlul proceselor referitoare la relatia cu clientul;
Determinarea cerintelor si asteptarilor clientului;
Analiza cerintelor si asteptarilor clientului;
Comunicarea cu clientul;
Comunicarea cerintelor clientului in cadrul organizatiei;
Monitorizarea si masurarea satisfactiei clientului;
Stabilirea obiectivelor in concordanta cu cerintele si asteptarile clientilor;
Imbunatatirea proceselor si produselor in vederea maximizarii satisfactiei
clientului.
2. LEADERSHIP
Managementul prin leadership se sprijina pe convingerea ca o organizatie, pentru a fi
competitiva, trebuie sa asigure implicarea salariatilor in realizarea obiectivelor si
IMPLICAREA SALARIATILOR
IMBUNATATIREA CONTINUA
Pe baza unei analize obiective a datelor si informatiilor sunt luate decizii eficiente.
Efecte si beneficii:
Pregatirea deciziilor si conturarea solutiilor posibile pentru rezolvarea
problemelor;
Clarificarea elementelor necesare pentru solutionarea problemelor si
determinarea factorilor ce pot influenta natura solutiilor ce urmeaza a se stabili;
Determinarea solutiilor optime prin compararea cu situatiile similare precedente
si estimarea consecintelor fiecarei solutii; Crearea unei stari de spirit favorabile
realizarii deciziei in conditii optime;
Transmiterea deciziei prin canale operative;
Exercitarea unui control permanent, cu accent pe activitatea de indrumare si
ameliorare.
9.
SECTIUNEA 4
Cerintele ISO 9001:2000
4. Sistem de management al calitatii
5. Responsabilitatea managementului
6. Managementul resurselor
7. Realizarea produsului
8. Masurare, analiza si imbunatatire
4. SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII
4.1 Cerinte generale
Aceasta clauza este asemanatoare cu clauza 4.2.1 din ISO 9001:1994, respectiv
trebuie stabilit, documentat, implementat, mentinut si imbunatatit continuu sistemul
de management al calitatii (SMC).
In mod suplimentar fata de cerintele versiunii standardului din 1994, in aceasta clauza
se pune accent pe necesitatea de imbunatatire continua a eficacitatii SMC-ului.
Sunt necesare urmatoarele:
identificarea proceselor necesare SMC-ului;
determinarea secventei si orice interactiune a acestor procese, de recomandat
prin planuri sau diagrame flux a proceselor;
determinarea criteriilor si metodelor prin care se asigura eficacitatea operarii si
controlul acestor procese, monitorizarea performantei proceselor cheie este un
mijloc de a le imbunatati continuu;
asigurarea resurselor necesare suportului acestor procese;
monitorizarea, masurarea si analizarea proceselor cheie, astfel incat actiunile
necesare realizarii obiectivelor si rezultatelor planificate sa fie efective si
eficient implementat.
Mai multe detalii sunt prezentate in sectiunea 5, capitolul 2 Managementul proceselor
Atunci cand sunt utilizate procese externe, trebuie asigurata identificarea si controlul
asupra acestor procese in cadrul SMC-ului.
Corespondenta cu clauza 4.2.1 din standardul ISO 9001:1994
Exemple
Procesele si subprocesele necesare SMC-ului si aplicate in firma S.E.C. sunt
urmatoarele:
Angajamentul managementului;
Politica in domeniul calitatii;
Planificare;
Responsabilitate si autoritate;
Comunicare interna;
Analiza efectuata de management;
Asigurarea resurselor;
Instruire;
Comunicarea cu clientul;
Determinarea specificatiei sofware;
Analiza cerintelor;
Planificarea dezvoltarii;
Proiectare;
Implementare;
Incercare-Validare;
Reproducere-livrare-instalare;
Controlul elementului neconform;
Masurarea proceselor;
Masurarea satisfactiei clientiilor;
Audituri interne;
Analiza datelor;
Imbunatatire;
Actiuni corective si preventive.
5 RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI
5.1 Angajamentul managementului
Trebuie definit angajamentul managementului de varf privind dezvoltarea si
imbunatatirea continua a SMC-ului, respectiv a modului prin care dovediti
angajamentul dumneavoastra.
Corespondenta cu clauza 4.1.1 din standardul ISO 9001:1994
Exemple
6 MANAGEMENTUL RESURSELOR
6.1 Asigurarea resurselor
Trebuie sa va asigurati ca sunt disponibile resurse adecvate pentru a implementa,
mentine si imbunatati SMC-ul si a indeplini cerintele clientului.
Corespondenta cu clauza 4.1.2.2 din standardul ISO 9001:1994
Exemple
6.1 Asigurarea resurselor
Firma asigura resurse adecvate prin personal instruit si hardware si software
performant, pentru a da asigurari ca produsele sale sunt realizate conform obiectivelor
sale privind calitatea.
Aceasta include managementul firmei, dezvoltarea produsului, livrarea si mentenanta
software-ului, auditul si analiza continua a sistemului calitatii, pentru a da asigurari ca
acesta este corespunzator si eficient.
Adecvarea resurselor este analizata in cursul analizelor obisnuite ale managementului.
Resursele implicate in activitatile de proiectare, productie, testare si mentenanta a
produselor software, precum si analizele si auditurile calitatii presupun:
6.3 Infrastructura
Trebuie asigurata o infrastructura adecvata pentru a realiza conformitatea cu cerintele
produsului
spatiu de lucru,
echipamente si instrumente de lucru,
servicii suport etc.
Corespondenta cu clauza 4.9 din standardul ISO 9001:1994
Exemple
6.3 Infrastructura
Infrastructura disponibila realizarii in conditii optime a produsului software este
urmatoarea:
cladiri, respectiv birouri special amenajate cu spatiu de minim 10 mp alocat
fiecarui operator pe calculator;
hardware performant ce respecta normele europene si internationale in vigoare,
in special cele de securitate a muncii;
software licentiat;
servicii internet disponibile prin cele mai noi tehnologii;
documentatie software, manuale de programare, standarde, reglementari etc.
6.4 Mediul de lucru
Trebuie sa va asigurati ca factorii umani si fizici ce formeaza mediul de lucru cu
influenta asupra produsului/serviciului sunt luati in considerare si adecvati.
Corespondenta cu clauza 4.9 din standardul ISO 9001:1994
Exemple
6.4 Mediul de lucru
Personalul beneficiaza de ecrane de protectie impotriva radiatiilor monitoarelor, de
birouri si fotolii de birou ergonomice, aer conditionat, de orice alte mijloace necesare
desfasurarii in bune conditii a muncii.
Munca se desfasoara intr-un mediu adecvat, ferit de externalitati perturbatoare
(zgomot, vibratii, frig, umiditate, poluare), iar responsabilitatea pastrarii igienei si
curateniei la locul de munca revine fiecarui salariat.
Informatii suplimentare cu privire la prescriptiile aferente infrastructurii si mediului de
lucru sunt cuprinse in MSS-01, Manualul de Sanatate ocupationala si Securitate.
7 REALIZAREA PRODUSULUI
7.1 Planificarea realizarii produsului
Trebuie sa va asigurati ca toate procesele si subprocesele necesare realizarii efective
a produsului/serviciului sunt planificate intr-un mod adecvat.
Exemple
7.4 Aprovizionare
SC. S.E.C. SRL. se asigura ca produsele sau serviciile achizitionate sunt conforme cu
necesitatile firmei si conditiile specificate in documentatia de aprovizionare prin
respectarea prevederilor procedurii PO-07 Aprovizionare.
In functie de importanta produselor software si echipamentelor utilizate,
subcontractantii sunt selectati pe baza aptitudinii acestora de a satisface conditiile
calitative. Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact
asupra calitatii produsului software, este propriul sistem al calitatii al
subcontractantului; politica firmei este de a selecta furnizori certificati in conformitate
standardele ISO 9000, atunci cand acest lucru este posibil.
Furnizorilor li se cere ca la livrare sa furnizeze dovezi ale conformitatii cu specificatiile.
Documentele de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la
cantitate, descriere, pret, specificatii de livrare, instructiuni speciale, specificatiile
tehnice, cerinte de ambalare, termene si conditii.
Produsele achizitionate sunt verificate/validate de catre SC. S.E.C. SRL. sau de catre
client, la solicitarea acestuia.
Acestea sunt supuse procedurilor de verificare, iar daca verificarile indica
nesatisfacerea specificatiilor de calitate, sunt tratate ca si produse neconforme.
7.5 Productie si furnizare de servicii
7.5.1 Controlul produsului si al furnizarii serviciului
Trebuie stabilite metode de control a procesului de realizare a produsului/serviciului,
care includ urmatoarele:
disponibilitatea informatiilor prin care sunt specificate caracteristicile unui
produs astfel incat inspectiile si incercarile functionale sa poata fi efectuate
corespunzator;
utlizarea de instructiuni de lucru scrise, desene, fotografii, mostre etc.;
utilizarea de echipament (de productie, EIMI, SDV-uri, etc.) adecvat precum si
asigurarea mentenantei acestor echipamente;
monitorizarea si controlul parametrilor proceselor;
existenta unor proceduri pentru activitatile de eliberare, livrare si, in unele cazuri
post-livrare, cum ar fi instalare, transport, service etc.
Corespondenta cu clauzele 4.9, 4.15.6 si 4.19 din standardul ISO 9001:1994
Exemple
7.5.1 Controlul implementarii
Implementarea este procesul de realizare a produsului software, respectiv de
transpunere a specificatiilor proiectului in produs software.
Exemple
8.2.2 Audituri interne
Auditurile interne ale sistemului calitatii se desfasoara planificat, sunt documentate
corespunzator, si au ca scop verificarea daca activitatile legate de calitate sunt
conforme cu reglementarile stabilite si a determina eficienta sistemului calitatii.
Procedura PS-03 Auditurile interne ale calitatii stabileste metodele de desfasurare a
auditurilor interne si include urmatoarele:
planificarea auditurilor interne;
frecventa auditurilor interne;
stabilirea auditorilor;
domeniul auditurilor;
metodologia auditului
rapoartele de audit;
actiuni corective si preventive si verificarea acestora.
Rezultatele auditurilor sunt prelucrate in rapoarte si prezentate sefului
compartimentului auditat.
Actiunile de urmarire sunt realizate si inregistrate astfel incat sa se monitorizeze
eficienta masurilor corective.
Rapoartele auditurilor si rezultatele actiunilor de urmarire sunt inaintate conducerii
spre a fi discutate in cadrul sedintelor de analiza ale managementului.
8.2.3 Monitorizarea si masurarea proceselor
Trebuie aplicate metode adecvate pentru a se asigura ca procesele existente sunt
corespunzatoare.
Acest lucru ar putea fi realizat printr-o analiza periodica a unor caractersitici clar
definite ale proceselor, de exemplu:
numarul de neconformitati pe element de sistem,
rata defectiunilor,
numarul rebuturilor,
nivelul returnarilor de la clienti,
timpii de raspuns,
ciclul de timp,
eficienta angajatilor,
elementele masurabile ale dependabilitatii,
reducerea costurilor din non-calitate, etc.
Corespondenta cu clauza 4.17, 4.20.1 si 4.20.2 din standardul ISO 9001:1994
Exemple
8.2.3 Monitorizarea si masurarea proceselor
Luand in considerare specificul procesului de realizare a produsului software si
unicitatea acestuia, a fost stabilite urmatoarea caracteristica considerata relevanta in
vederea masurarii proceselor:
Trebuie stabilite, in masura in care este posibil, actiuni pentru a elimina cauzele unor
lucruri care ar putea afecta calitatea produselor sau proceselor, respectiv prevenirea
aparitiei acestora.
Corespondenta cu clauzele 4.14.1 si 4.14.2 din standardul ISO 9001:1994
Exemple
8.5.2 Actiuni corective si preventive
Responsabilitatile si modalitatile de initiere, implementare si urmarire a actiunilor
corective si preventive care permit eliminarea sau minimalizarea posibilitatilor de
aparitie/reaparitie a neconformitatilor sunt definite si detaliate in procedurile PS-05,
Actiuni corective si PS-06 Actiuni preventive.
Detalii complete ale investigatiei neconformitatii, incluzand cauzele, corectiile
necesare si actiunile corective sunt incluse in fisa de neconformitate, care este
deschisa la descoperirea unei neconformitati.
Se vor initia, inregistra si urmari, de catre coordonatorul programatori/RAC, actiunile
adecvate pentru inlaturarea cauzelor neconformitatilor, pana la obtinerea unei
concluzii satisfacatoare.
Analiza neconformitatilor se face in scopul de a initia actiuni care sa previna repetarea
situatiilor in care s-au inregistrat neconformitati. Astfel, sunt analizate toate procesele,
rezultatele verificarilor si testelor, inregistrarile calitatii, rapoartele de mentenanta si
reclamatiile utilizatorilor, pentru a identifica si elimina cauzele potentiale de aparitie a
neconformitatilor la elementele software.
Totodata sunt efectuate verificari pentru a asigura urmarirea implementarii actiunilor
corective si preventive si ca acestea sunt efective.
Aceste actiuni, precum si performantele produselor software aflate in folosinta la
utilizator, impreuna cu reclamatiile clientilor, sunt monitorizate si inregistrate pentru a
detecta tendintele si a identifica problemele si actiunile corective si preventive
necesare in continuare.
Reprezentantul managementului pentru calitate, precum si personalul din
compartimentele societatii se intalnesc la intervale regulate, in cadrul sedintelor de
analiza efectuate de management, pentru a analiza actiunile corective si preventive si
pentru a evalua eficienta lor.
SECTIUNEA 5
Abordarea bazata pe proces
a sistemului de management al calitatii
1. Procesele existente intr-o societate
2. Managementul proceselor
3. Identificarea si descrierea proceselor
4. Monitorizarea si imbunatatirea proceselor
O introducere asupra abordarii bazate pe proces, promovata de standardele ISO
9000:2000 pentru dezvoltarea, implementarea si imbunatatirea unui SMC, a fost
prezentata in Sectiunea 2, Noua abordare pe proces.
1.
Pentru a intelege mai bine ISO 9001:2000, trebuie avut in vedere faptul ca, in
conformitate cu principiul abordarii bazate pe proces, un SMC poate fi considerat ca
un proces major care utilizeaza o multitudine de intrari pentru a genera o multitudine
de iesire. Acest proces major este, la randul lui, constituit din procese ce utilizeaza
intrari de la alte procese pe care le transforma in iesiri pentru alte procese.
In standardul SR EN ISO 9001:2001, in introducere la punctul 0.2 Abordare bazata pe
proces, este prezentat in figura 1. Modelul unui sistem de management bazat pe
proces.
Conform acestui model exista 4 procese majore, pa baza carora este structurat si
standardul:
1.
2.
3.
4.
Realizarea produsului
Managementul resurselor
Masurare, analiza si imbunatatire
Responsabilitatea managementului
Proiectare si dezvoltare
Aprovizionare
Productie si furnizare de servicii
Aceste procese utilizeaza ca si date de intrare cerintele clientului si resursele alocate,
iar datele de iesire sunt produsele si serviciile realizate.
2. Procese de asigurare a resurselor
Resurse umane
Infrastructura
Mediul de lucru
Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
Datele de intrare ale acestui proces provin din iesirile proceselor de management, iar
rezultatele acestor procese sunt intrarile proceselor de realizare a produsului.
3. Procese de masurare
Satisfactia clientului
Audit intern
Monitorizarea si masurarea proceselor
Monitorizarea si masurarea produselor
Controlul produsului neconform
Analiza datelor
Imbunatatire
Actiuni corective
Actiuni preventive
2.
servicii;
documente;
date;
inregistrari;
rapoarte;
decizii;
procese verbale;
note;
necesare de material;
cerinte;
specificaii;
legi;
norme;
autorizari;
feedback;
referinte;
rezultate;
resurse;
masurari;
planuri;
idei;
solutii;
propuneri;
instructuini;
etc.
Managementul proceselor
3.
Dupa aprecierea noastra, cel putin urmatoarele procese ar putea fi identificate intr-un
sistem de management al calitatii:
Procesul sistemul de management al calitatii;
fluxul resurselor;
fluxul informatiilor;
interfetele proceselor.
Gradul de detaliere difera in functie de scopul metodei: de la o harta a proceselor, ce
ilustreaza ansamblul proceselor dintr-o companie; pana la diagrame flux pentru
procese si subprocese, sau mai detaliat in proceduri sau instructiuni de lucru pentru
activitatile individuale din cadrul proceselor.
Odata stabilita metoda de descriere a procesului, se parcurg urmatoarele etape:
identificarea limitelor procesului; care este activitatea cu care incepe procesul,
care este aceea cu care se termina si cum stim cand este declansat un proces
sau cand este finalizat'
identificarea etapelor procesului, a activitatilor si succesiunea desfasurarii lor;
SECTIUNEA 6
Cerintele de documentatie
Unul din obiectivele revizuirii standardelor ISO 9000 a fost simplificarea
documentatiei, astfel incat din acest punct de vedere noul standard este mai flexibil in
ceea ce priveste cerintele de documentatie. Se ofera posibilitatea selectarii
documentatiei necesare documentarii SMC, prin dezvoltarea unui set minim de
documente utilizate pentru a demonstra planificarea, operarea si controlul efectiv al
proceselor existente intr-o companie, implementarea si imbunatatirea continua a
SMC-ului.
Documentatia unei organizatii este utilizata ca si mijloc de transmitere a informatiilor.
Tipul si amploarea documentelor depinde de natura produselor, proceselor,
activitatilor unei companii, gradul de formalism al sistemului de comunicare si
complexitatea entitatilor existente in structura organizatorica.
Documentul este o informatie si mediul sau suport (hartie, magnetic, electronic,
fotografie etc.) prin care se dovedeste ca ceea ce este planificat este si intreprins.
Clauza 4.1 din ISO 9001:2000, Cerinte generale, are in vedere ca o companie sa
stabileasca, documenteze, implementeze si sa mentina un SMC, iar clauza 4.2.1 face
referire la documentele care trebuiesc incluse in SMC:
declaratii documentate ale politicii in domeniul calitatii si ale obiectivelor
calitatii;
un manual al calitatii;
In textul standardului ISO 9001:2000 este clar specificat unde este ceruta o procedura
documentata.
Amploarea documentatiei sistemului calitatii variaza de la o companie la alta in functie
de urmatoarele:
marimea companiei;
tipul actvitatilor;
complexitatea proceselor;
interactiunea proceselor;
competenta personalului.
Manualul calitatii
Proceduri documentate
organigrame;
proceduri operationale;
instructiuni de lucru;
diferite specificatii;
planuri ale calitatii;
planuri de inspectii si incercari;
planuri de managementul configuratiei.
indeplinesc cerintele;
7.2.2 Rezultatele analizei cerintelor referitoare la produs si actiunile aparute in
urma analizei;
7.3.2 Inregistrari referitoare la datele de intrare ale proiectarii/dezvoltarii legate
de cerintele de produs;
7.3.4 Rezultatele analizei proiectarii si dezvoltarii si orice actiune necesara;
SECTIUNEA 7
MODELE GENERICE
Manualul calitatii
Procedura Controlul documentelor
Manualul calitatii
!!! Modelul elaborat are la baza sistemul de management al calitatii al unei companii producatoare de
software,
de aceea trebuie abordat ca atare !!!
1. Introducere
2. Referinte
3. Definitii si abrevieri
4. Sistemul de management al calitatii
5. Responsabilitatea managementului
6. Managementul resurselor
7. Realizarea produsului
8. Masurare, analiza si imbunatatire
1.
INTRODUCERE
2.
REFERINTE
3.
Definitii si abrevieri
Definitiile sunt conform celor din standardul ISO 9000:2000 Sisteme de management
al calitatii. Principii fundamentale si vocabular.
Abrevieri:
SEC - Software Engeneering and Communication
4.
4.1 Generalitati
Procesele si subprocesele necesare SMC-ului si aplicate in firma S.E.C. sunt
urmatoarele:
Angajamentul managementului;
software.
Modelul din figura 1 evidentieaza succesiunea si interactiunea proceselor.
Figura 1. Procesele sistemului de management al calitatii
Fluxul fiecarui proces in parte este prezentat in Anexa 2 a acestui manual, ce prezinta
diagramele flux aferente proceselor SMC-ului. Prin acestea sunt identificate pentru
fiecare proces intrarile, fluxul din cadrul procesului (inceputul procesului, activitatile,
verificarile, deciziile, finalitatile, sfarsitul procesului), descrierea activitatilor, definirea
responsabililor pentru fiecare etapa/pas a procesului si iesirile.
Fiecare proces are un responsabil de proces, ce coordoneaza activitatile din cadrul
acelui proces ("proprietar" de proces). Acesta este responsabil de implementare,
gestionare, analiza si imbunatatire a procesului respectiv.
O premisa pentru un controlul eficient al proceselor presupune descrierea acestora,
astfel incat sunt identificate punctele critice pentru fiecare proces in parte, iar acestea
sunt monitorizate permanent pe baza masurarilor efectuate.
Imbunatatirea continua a proceselor reprezinta principiul fundamental al activitatilor
din cadrul firmei, iar in acest sens, sunt efectuate periodic analize pentru identificarea
oportunitatilor de imbunatatire a proceselor.
Activitatile ce se desfasoara in cadrul acestor procese si subprocese sunt prezentate
in documentatia aferenta SMC-ului.
Controlul este asigurat pentru toate procesele existente in firma, iar S.E.C nu
utilizeaza procese din afara societatii.
4.2 Documentatia
4.2.1 Generalitati
Documentele sistemului calitatii aplicabil in S.E.C. cuprinde urmatoarele :
- Declaratia managerului;
- Manualul calitatii MC-SEC-01;
- Proceduri de sistem cerute de standardul ISO 9001:2000:
PS-01 Controlul documentelor
5. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI
5.4 Planificare
5.4.1 Obiectivele calitatii
Obiectivele calitatii sunt stabilite in urma analizelor efectuate de management si sunt
documentate in Declaratia managerului general.
Acestea sunt exprimate in termeni masurabili si vizeaza urmatoarele aspecte:
numarul de erori in functionare a produsului livrat, raportate in perioada de
mentenanta;
timpul de solutionare a unei solicitari referitoare la produs, facuta de client in
perioada de mentenanta;
numarul de reclamatii de la client;
In urma acestor analize este stabilit un plan de masuri in vederea tratarii diferitelor
aspecte referitoare la sistemul calitatii.
Procesul analizei efectuate de management este descris in procedura PO-02 Analiza
efectuata de management.
6 MANAGEMENTUL RESURSELOR
6.1 Asigurarea resurselor
Firma asigura resurse adecvate prin personal instruit si hardware si software
performant, pentru a da asigurari ca produsele sale sunt realizate conform
obiectivelor sale privind calitatea.
Aceasta include managementul firmei, dezvoltarea produsului, livrarea si mentenanta
software-ului, auditul si analiza continua a sistemului calitatii, pentru a da asigurari ca
acesta este corespunzator si eficient.
Adecvarea resurselor este analizata in cursul analizelor obisnuite ale
managementului.
6.3 Infrastructura
Infrastructura disponibila realizarii in conditii optime a produsului software este
urmatoarea:
cladiri, respectiv birouri special amenajate cu spatiu de minim 10 mp alocat
fiecarui operator pe calculator;
hardware performant ce respecta normele europene si internationale in
vigoare, in special cele de securitate a muncii;
software licentiat;
7.
REALIZAREA PRODUSULUI
fazele dezvoltarii;
planificarea proiectului ce identifica sarcinile si termenele de realizare;
referiri la planurile asociate cum ar fi planul calitatii, planul de conducere al
configuratiei si planul de incercari.
Procesul prin care cerintele clientului sunt transformate in produs software are loc in
mai multe faze, respectiv subprocese.
Procesul de dezvoltare cuprinde urmatoarele faze:
formularea cerintelor sistemului (stabilirea specificatiei software);
Fiecare faza are date de intrare (conditii a caror realizare poate fi verificata) si date de
iesire (care indeplinesc conditiile datelor de intrare). Datele de intrare dintr-o faza pot fi
date de iesire dintr-o faza anterioara. Atat datele de intrare cat si de iesire, sunt definite
si documentate in conformitate cu prevederile procedurilor care trateaza modul in care
sunt controlate activitatile din fazele respective.
Clientii sunt sursa primara pentru cerintele elementelor de dezvoltare. Conditiile
referitoare la produs exprimate de cumparator sunt analizate din punct de vedere al
compatibilitatii cu specificatiile de software, hardware si procese astfel incat aceste
conditii sa fie satisfacute.
Analiza are in vedere obiectul contractului, conditiile sale, factorii aleatori posibili sau
eventualele riscuri, informatiile cu caracter confidential, capacitatea de a satisface
cerintele clientului, terminologia utilizata etc.
Analiza are in vedere urmatoarele: obiectul si conditile contractului, arhitectura
sistemului, conditiile de instalare si utlizare, factorii aleatori si riscuri posibile,
responsabilitatea clientului, aspecte referitoare la securitatea programului si a datelor,
responsabilitatea privind mentenanta produsului, criteriile de acceptare, tratarea
problemelor si a solicitarilor clientului dupa instalare, elementele software furnizate de
client, conditiile referitoare la reproducere, standardele si procedurile de utilizat,
terminologia utilizata.
Personalul programator si cel care desfasoara activitati in domeniul calitatii este
implicat, dupa caz, pentru a stabili cerintele precise ale clientului.
Tinand cont de natura produselor software livrate de SC. S.E.C. SRL., acestea nu sunt
identice in ceea ce priveste configuratia si functiile lor. Astfel fiecare proiect este
abordat ca fiind unic si necesita o abordare specifica, factorul repetabilitate fiind
inexistent.
7.3 Proiectare
Controlul procesului de proiectare se desfasoara in conformitate cu procedura PO-06,
Proiectare.
SC. S.E.C. SRL. se asigura ca produsele sau serviciile achizitionate sunt conforme cu
necesitatile firmei si conditiile specificate in documentatia de aprovizionare prin
respectarea prevederilor procedurii PO-07 Aprovizionare.
In functie de importanta produselor software si echipamentelor utilizate,
subcontractantii sunt selectati pe baza aptitudinii acestora de a satisface conditiile
calitative. Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact
asupra calitatii produsului software, este propriul sistem al calitatii al
subcontractantului; politica firmei este de a selecta furnizori certificati in conformitate
standardele ISO 9000, atunci cand acest lucru este posibil.
Furnizorilor li se cere ca la livrare sa furnizeze dovezi ale conformitatii cu specificatiile.
Documentele de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la
cantitate, descriere, pret, specificatii de livrare, instructiuni speciale, specificatiile
tehnice, cerinte de ambalare, termene si conditii.
Produsele achizitionate sunt verificate/validate de catre SC. S.E.C. SRL. sau de catre
client, la solicitarea acestuia. Acestea sunt supuse procedurilor de verificare, iar daca
verificarile indica nesatisfacerea specificatiilor de calitate, sunt tratate ca si produse
neconforme.
7.5 Implementare
7.5.1 Controlul implementarii
Implementarea este procesul de realizare a produsului software, respectiv de
transpunere a specificatiilor proiectului in produs software.
Luand in considerare complexitatea software-ului produs de S.E.C., in activitatea de
transpunere a specificatiilor referitoare la conditiile beneficiarului in produs software,
este imperativa sistematizarea si controlul procesului de implementare.
8.5 Imbunatatire
8.5.1 Imbunatatire continua
Pe baza analizelor efectuate sunt stabilite masuri de imbunatatire a eficacitatii SMCului. Acestea au in vedere actiuni corective, actiuni preventive, modificari a politicii si
obiectivelor in domenioul calitatii.
Propunerile de masurile de imbunatatire sunt inregistrate si analizate in conformitate
cu procedura PO-15 Controlul modificarilor.
Avand in vedere convingerea ca implementarea si mentinerea unui sistem al calitatii
reprezinta doar o prima etapa in competitia continua de satisfacere la un nivel superior
a cerintelor clientilor, firma isi propune largirea paletei preocuparilor in domeniul
calitatii prin abordarea pe viitor a diferite aspecte menite sa adauge valoare
produselor, proceselor si afacerii in sine.
1. Scop
Aceasta procedura descrie sistemul prin care se asigura tinerea sub control a tuturor
documentelor si datelor care sunt in legatura cu sistemul calitatii si cu produsul
software, astfel incat persoanele interesate sa aiba acces prompt la datele si
informatiile care sunt necesare satisfacerii conditiilor specificate pentru activitatea pe
care o desfasoara si pentru rezultatele acesteia.
2. Domeniu de aplicare
Procedura se refera la toate documentele sistemului calitatii si ale produsului
software, inclusiv la cele de provenienta externa, cum ar fi standarde, reglementari,
specificatii ale clientului etc, indiferent de suportul pe care acestea se prezinta - copie
pe hartie sau suport informatic.
3. Referinte
Manualul calitatii MC - SEC - 01 si ISO 9001:2001.
4. Definitii
Definitiile si abrevierile sunt conform celor mentionate in manualul calitatii.
5. Responsabilitati
Coordonatorul documentatie elaboreaza documentatia sistemului calitatii si cea a
produsului, Coordonatorul programatori/RAC o verifica iar directorul general o
aproba.
Coordonatorul documentatiei este responsabil de difuzarea documentelor, controlul
reviziilor in vigoare si retragerii din uz a documentelor perimate.
Coordonatorul documentatie stabileste necesarul de documente privind sistemul
calitatii, iar Coordonatorul programatori/RAC pe cel de reglementari, standardele,
documentatie de produs, specificatii tehnice etc.
6. Descriere
6.1 Stabilirea necesarului de documente
6.1.1 Necesarul de documente privind acoperirea cerintelor din standardul
international de referinta, ISO 9001:2000, este stabilit de catre coordonator
documentatie prin analiza cerintelor aplicabile din standard. Acesta elaboreaza si
actualizeaza lista acestor documente.
6.1.2. La stabilirea necesarului de documente se are in vedere prevenirea generarii
unei birocratii excesive. Formularele utilizate sunt stabilite si definite odata cu
documentele sistemului calitatii aplicabile.
6.1.3. Necesarul de reglementari, standarde si documentatie de produs este stabilit de
catre Coordonatorul programatori/RAC, cu consultarea dupa caz, a programatorilor,
clientului sau a diferite institutii.
6.1.4. Necesarul de alte specificatii tehnice procurate din afara societatii, inclusiv de la
client, se stabileste de catre coordonatorul programatorilor pe baza analizei
documentatiei contractuale.
pierd valabilitatea.
Copiile retrase sunt distruse prin grija coordonator documentatie.
6.7.3. Documentele perimate care sunt pastrate in scopuri juridice sau pentru
conservare a cunostintelor se regasesc in registrul Documente retrase. Documentele
perimate pastrate sunt insemnate pe prima pagina cu inscriptia "PERIMAT".
7. Inregistrari
Lista documentelor in vigoare;
Lista de difuzare a documentelor;
Lista de evidenta a reviziilor.
1. Scop
Aceasta procedura are ca scop stabilirea de metode necesare pentru identificarea,
colectarea, indexarea, accesul, indosarierea, arhivarea, pastrarea si eliminarea
inregistrarilor calitatii.
2. Domeniu de aplicare
Procedura se aplica asupra tuturor inregistrarilor sistemului calitatii.
3. Referinte
Manualul calitatii MC - SEC - 01 si ISO 9001:2001.
4. Definitii
Definitiile si abrevierile sunt conform celor mentionate in manualul calitatii.
5. Responsabilitati
Coordonatorul documentatiei este responsabil de activitatile de control al
inregistrarilor calitatii.
6. Descriere
6.1. Aspectele tinerii sub control a inregistrarilor calitatii sunt urmatoarele:
colectare
identificare
indexare (listare)
arhivare
pastrare
acces
eliminare
7. Inregistrari
- Lista inregistrarilor calitatii
1. Scop
Procedura stabileste modul de planificare si desfasurare a auditurilor interne ale
calitatii, prin care se verifica conformitatea si eficienta sistemului calitatii implementat
de SC. S.E.C. SRL.
2. Domeniu de aplicare
Procedura se aplica tuturor functiilor si compartimentelor din SC. S.E.C SRL.
3. Referinte
Manualul calitatii MC - SEC - 01 si ISO 9001:2001.
4. Definitii
5. Responsabilitati
Coordonatorul programatori/RAC este responsabil cu consultarea sefilor de
compartimente pentru intocmirea planului anual de audituri interne, intocmirea
efectiva a acestuia si difuzarea dupa ce Managerul general analizeaza planul anual de
audituri interne si in caz favorabil il aproba.
Auditorul pregateste, desfasoara auditul si intocmeste raportul de audit.
Persoanele auditate stabilesc in cazul in care exista neconformitati actiuni corective si
preventive, iar Coordonatorul programatori/RAC verifica modul implementarii
actiunilor. Daca rezultatul este favorabil semneaza si dateaza fisa de neconformitate si
actiuni corective si preventive.
6. Descriere
6.1 Generalitati
6.1.1. Auditurile interne ale calitatii se desfasoara periodic, in toate compartimentele,
de personal special instruit, desemnat de conducerea societatii.
6.1.2. In cadrul auditurilor interne se verifica conformitatea cu cerintele SMC-ului si
cele ale standardului ISO 9001 :2000.
6.3. Auditori
6.3.1 Auditorii care efectueaza auditurile interne in cadrul SC. S.E.C. SRL. sunt
7. Inregistrari
1. Scop
Procedura stabileste modul de tratare a elementelor software si hardware care nu
sunt conforme cu conditiile specificate pentru a se asigura ca nu este permisa
utilizarea, integrarea, reproducerea, livrarea sau instalarea acestora.
2. Domeniu de aplicare
Procedura se aplica pentru toate elementele software si hardware care nu satisfac
cerintele specificate.
3. Referinte
Manualul calitatii MC - SEC - 01 si ISO 9001:2001.
4. Definitii
Definitiile si abrevierile sunt conform celor mentionate in manualul calitatii.
5. Responsabilitati
Coordonatorul programatori/RAC analizeaza neconformitatile si sunt stabilite actiunile
corective si preventive. Coordonatorul programatori/RAC verifica si se asigura de
implementarea actiunilor corective si preventive.
6. Descriere
6.1 Generalitati
6.1.1. Sunt considerate elemente neconforme urmatoarele:
elemente software depistate ca fiind necorespunzatoare pe parcursul fazelor de
dezvoltare;
elemente software care prezinta erori, depistate in urma efectuarii incercarilor,
validarii,incercarilor in conditii de utilizare sau incercarilor de acceptare;
elemente ale produsului final livrat care prezinta erori depistate de client sau
utilizator;
produse software (sisteme de operare, compilatoare, etc.) utilizate in procesul
de dezvoltare al software-ului;
elemente hardware identificate ca si necorespunzatoare.
6.1.2. Elementele neconforme sunt identificate, izolate, analizate si tratate imediat ce
au fost depistate, stabilindu-se actiuni corective de catre personalul S.E.C.
responsabil pentru rezolvarea neconformitatilor si prevenirea reaparitiei lor.
acceptat cu derogare
reclasat pentru alte utilizari
respins sau rebutat
6.5.4. Cand este posibil, elementul neconform este izolat si ii este aplicata eticheta
neconform ". In cazul in care acesta este respins sau rebutat, ii este aplicata eticheta
Rebut" urmand ca apoi sa fie casat.
6.5.5. Elementele hardware reparate si/sau reprelucrate sunt reverificate pentru a se
asigura functionarea lor la parametrii normali.
7. Inregistrari
- Raport de element neconform , actiuni corective si preventive.
1. Scop
Procedura descrie modul in care SC. S.E.C. SRL. stabileste si implementeaza actiunile
corective privind neconformitatile depistate.
2. Domeniu de aplicare
Procedura se aplica in toate situatiile cand sunt depistate neconformitati la produse,
procese si/sau sistemul calitatii, precum si pentru prevenirea repetarii producerii lor.
3. Referinte
Manualul calitatii MC - SEC - 01 si ISO 9001:2001.
4. Definitii
Definitiile si abrevierile sunt conform celor mentionate in manualul calitatii.
5. Responsabilitati
Sefii compartimentelor unde sunt depistate neconformitati au responsabilitatea de a
stabili actiuni corective si preventive.
Coordonatorul programatori/RAC este responsabil de verificarea efectuarii actiunilor
corective si preventive si de urmarire a rezultatelor acestora.
6. Descriere
6.1 La stabilirea actiunilor corective privind neconformitatile depistate, se tine seama
de importanta problemelor si de riscul pe care acestea il implica asupra calitatii.
6.2 Principalele neconformitati care pot sa apara si pentru care S.E.C. stabileste
masuri corective sunt:
neconformitati depistate pe parcursul dezvoltarii ;
auditurile interne ce se executa in SC. S.E.C. SRL. conform procedurii Audituri interne
ale calitatii.
Toate informatiile despre actiuni corective si preventive aplicate precum si despre
eficacitatea acestora sunt supuse analizelor efectuate periodic de catre conducerea
SC. S.E.C. SRL.
7. INREGISTRARI
- Rapoartele de element neconform, actiuni corective si preventive.
1. Scop
Procedura descrie modul in care SC. S.E.C. SRL. stabileste si implementeaza
actiunile preventive privind neconformitatile potentiale.
2. Domeniu de aplicare
Procedura se aplica in toate situatiile cand sunt depistate neconformitati la produse,
procese si/sau sistemul calitatii, precum si pentru prevenirea repetarii producerii lor.
3. Referinte
Manualul calitatii MC - SEC - 01 si ISO 9001:2001.
4. Definitii
Definitiile si abrevierile sunt conform celor mentionate in manualul calitatii.
5. Responsabilitati
Sefii compartimentelor unde sunt depistate neconformitati au responsabilitatea de a
stabili actiuni corective si preventive.
Coordonatorul programatori/RAC este responsabil de verificarea efectuarii actiunilor
corective si preventive si de urmarire a rezultatelor acestora.
6. Descriere
6.1 La stabilirea actiunilor preventive privind neconformitatile depistate, se tine
seama de importanta problemelor si de riscul pe care acestea il implica asupra
calitatii.
6.2 Principalele neconformitati care pot sa apara si pentru care S.E.C. stabileste
masuri corective sunt:
7. Inregistrari
- Rapoartele de element neconform, actiuni corective si preventive.
Procedura Comunicare
!!! Modelul elaborat are la baza sistemul de management al calitatii al unei companii producatoare de
software,
de aceea trebuie abordat ca atare !!!
1. Scop
Aceasta procedura descrie modul de desfasurare a activitatilor in cadrul procesului
de comunicare.
2. Domeniu de aplicare
3. Referinte
Manualul calitatii MC - SEC - 01 si ISO 9001:2001.
4. Definitii
Definitiile si abrevierile sunt conform celor mentionate in manualul calitatii.
5. Responsabilitati
Secretariatul firmei este responsabil cu receptia, inregistrarea si transmiterea
informatiilor catre destinatari.
6. Descriere
6.1 Generalitati
6.1.1 Principalul sistem de comunicare in cadrul firmei S.E.C. reprezinta posta
electronica.
6.1.2 Fiecare angajat dispune pe serverul firmei de un cont de e-mail format din
urmatoarele elemente: prenume.nume@sec.co.ro
6.1.3 Pentru comunicarea cu tertii este disponibila adresa office@sec.co.ro
6.1.4 Pentru informatii destinate intreg personalului firmei se utilizeaza contul
all@sec.co.ro, a carui functie este "broadcastingul" (retransmiterea) automata si
instantanee a unui mesaj catre toate celelalte conturi de e-mail de pe serverul firmei.
6.1.5 Pentru fiecare angajat a fost creata o parola pentru accesarea contului personal
de e-mail.
6.1.6 Angajatul este avertizat pe ecranul monitoarelor la primirea unui nou mesaj si
are obligatia consultarii acelui mesaj.
6.2.2 Este inregistrata orice informatie comunicata de catre client receptionata prin:
contact direct;
convorbire telefonica;
fax;
corespondenta;
e-mail.
data si ora;
persoana de contact client;
subiectul;
informatiile comunicate;
destinatarul comunicarii;
persoana care a realizat contactul cu clientul.
6.3.4 Se intocmeste o nota de comunicare care este transmisa apoi in contul personal
de e-mail al destinatarului.
6.3.5 Data, ora si confirmarea transmiterii atesta luarea la cunostinta a mesajului
transmis.
6.3.2 Informatiile sunt transmise per e-mail personalului din firma, care are
posibilitatea de feedback prin sugestii, observatii etc.
6.3.3 Periodic sunt tinute sedinte de analiza dupa cum urmeaza:
- anual, sedinte de analiza a managementului la care participa managerul general,
directorii de marketing, tehnic, economic, coordonatorul programatori,
coordonatorul documentatiei, responsabilul cu calitatea, responsabilul Resurse
umane; si are ca scop analiza SMC-ului, a calitatii proceselor si produselor,
posibilitati de imbunatatire etc.
7. Inregistrari
- note de comunicare
- procese verbale
1. Scop
Aceasta procedura are ca scop stabilirea modului in care sunt conduse analizele
efectuate de management pentru a se asigura eficacitatea sistemului calitatii in
satisfacerea cerintelor standardului ISO 9001:2000.
2. Domeniu de aplicare
Aceasta procedura se aplica tuturor analizelor efectuate de management.
3. Referinte
Manualul calitatii MC - SEC - 01 si ISO 9001:2001.
4. Definitii
Definitiile si abrevierile sunt conform celor mentionate in manualul calitatii.
5. Responsabilitati
RAC este responsabil de convocarea participantilor la sedinta de analiza a
managementului.
Coordonatorul documentatie este responsabil de intocmirea procesului verbal al
sedintei de analiza a managementului.
Directorul general verifica si semneaza procesul verbal.
6. Descriere
6.1 Analizele efectuate de management sunt tinute anual sau ori de cate ori este
nevoie.
6.2 Managerul general stabileste data la care urmeaza sa aiba loc sedintele de analiza.
RAC anunta persoanele care urmeaza sa participe la analiza efectuata de management
reclamatiile clientilor;
satisfactia clientilor;
conformitatea produselor;
rezultatele incercarilor si validarilor;
rezultatele masurarii proceselor;
actiuni de corectie;
actiuni corective si preventive;
actiuni de urmarire;
modul de solutionare a sarcinilor si masurilor de la ultima sedinta;
propuneri de modificare;
propuneri de imbunatatire a SMC-ului;
modul de indeplinire a politicii si obiectivelor in domeniul calitatii;
evaluarea personalului;
respectarea angajamentului managementului.
6.4 Informatiile utilizate in cadrul acestor analize provin in special din procesele de
monitorizare si masurare.
6.5 Sunt stabilite concluziile referitoare la functionarea SMC-ului, la eficacitatea si
adecvanta acestuia.
6.6 Pe baza acestor concluzii sunt stabilite urmatoarele:
masuri de imbunatatire a calitatii produselor in raport cu cerintele clientului;
!!! Modelul elaborat are la baza sistemul de management al calitatii al unei companii producatoare de
software,
de aceea trebuie abordat ca atare !!!
1. Scop
Aceasta procedura descrie procesul de colectare si prelucrare a informatiilor
referitoare la satisfactia clientului in vederea stabilirii masurilor necesare de
maximizare a acesteia.
2. Domeniu de aplicare
Aceasta procedura se aplica in cadrul departamentului Marketing, responsabil de
coordonarea activitatilor de relatii cu clientul.
3. Referinte
Manualul calitatii MC - SEC - 01 si ISO 9001:2001.
4. Definitii
Definitiile si abrevierile sunt conform celor mentionate in manualul calitatii.
5. Responsabilitati
Directorul de Marketing este responsabil cu coordonarea activitatilor din cadrul
procesului de masurare a satisfactiei, respectiv transmiterea chestionarului de
evaluare a satisfactiei clientului, evaluarea centralizarea, si raportarea datelor
referitoare la nivelul de satisfactie al clientilor.
6. Descriere
6.1 Fiecarui client ii este transmis pentru fiecare produs livrat un chestionar ce trebuie
completat si returnat.
6.2 Chestionarul este transmis de catre Directorul de Marketing prin corespondenta,
fax sau e-mail in conformitate cu prvederile procedurii PO-01 Comunicare.
6.3 Chestionarul va fi completat pe baza constatarilor facute de client in urma utilizarii
pe o perioada determinata de timp a produsului software.
6.4 Chestionarul identifica clientul, produsul livrat si persoana care a completat
chestionarul.
6.5 Caracteristicile sunt evaluate pe baza unui punctaj acordat sub forma de procente
pentru fiecare criteriu in parte.
6.6 Caracteristicile avute in vedere sunt urmatoarele:
functionalitate
fiabilitate
utilizabilitate
eficienta
mentenabilitate
portabilitate
interfata cu utilizatorul
promptitudinea rezolvarii solicitarilor
documentatia de utilizare a produsului
instruirea efectuata
6.7 Se face o medie a acestor procente si, in functie de rezultatul obtinut, se stabileste
nivelul satisfactie al clientului pe baza grilei urmatoare:
pentru 1-50 %, nivelul de apreciere: slab
6.8 Datele provenite de la toti clientii sunt centralizate si sunt elaborate diagramele
Pareto, ce au la baza caracteristicile luate in considerare la evaluare, si histogramele
ce reprezinta nivelul de satisfactie pentru fiecare produs dezvoltat.
7. Inregistrari
- Chestionar de analiza a satisfactiei clientului
- Analize Pareto
- Histograme
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
24.
25.
TEST
1. Cum apreciati impactul pe care il va avea aplicarea unuia din cele 8 principii
fundamentale ale managementului calitatii in societatea dumneavoastra ?
2. Care credeti ca sunt dezavantajele noului standard ISO 9001:2000 si care credeti
ca sunt problemele pe care acesta inca nu le rezolva ?