Masajul la bebelusi si copii

Masajul sau gimnastica bebelusului ( sugarului ) este

foarte importanta mai ales in primul an deoarece se face
transferul de la pozitia fetala-intrauterina care ferea un
spatiu limitat, la un mediu nou de viata numai bun de
explorat. Acest tip de masaj-gimnastica pentru bebelusi ii
invata pe copii sa se bucure din plin de noul mediu de
viata.
Atingerea este cel mai important mod de comunicare al
bebelusului. Simtul tactil ii furnizeaza o multime de
informatii si il ajuta sa se dezvolte mai frumos.

Gimnastica si masajul sugarului este indicata pentru ca

ajuta la dezvoltarea armonioasa a copilului, poate
daignostica si corecta eventualele deficiente, prin
folosirea unor tehnici, miscari si manevre care determina
posturile si miscarile corecte ale bebelusului. Masajul
practicat cu regularitate il ajuta sa doarma, sa se
hraneasca mai bine si sa se bucure de noutatile aparute
in primul an de viata.
Aceasta gimnastica influenteaza bebelusul in mod
benefic, pozitiv atat din punct de vedere psihic, cat si
motor. Exercitiile fizice, combinate cu masajul relaxeaza
musculatura, stimuleaza circulatia periferica si
terminatiile nervoase, tonifica inima si plamanii, ajutand
la eliminarea secretiilor traheobronsice (mai ales in cazul
infectiilor cailor respiratorii), stimuleaza digestia
(inlaturand colicile).

Efectele masajului la bebelusi:

reduce agitatia copilului si il calmeaza;
relaxeaza muschii tonifiindu-i si sporeste motricitatea;
deblocheaza articulatiile, sporind mobilitatea;
stimuleaza sistemul circulator, stimuland imunitatea si
circulatia;
creaaza o stare de siguranta si ncredere;
ii regleaza pofta de mancare.
stimuleaza digestia, diminuand si inlaturand colicii.
Masajul si gimnastica bebelusului sunt forme
terapeutice de joaca, putand fi considerate primii pasi
spre socializare.
Aceasta gimnastica-masaj poate fi facuta si de mama
acasa dupa ce a fost instruita in prealabil de un
profesionist calificat in masajul pentru copii. Dar este
recomandat ca periodic acestea sa se faca de catre
personal calificat pentru ca acestia sa poata urmari
dezvoltarea copilului, precum si introducerea unor
exercitii noi cu grad de complexitate mai ridicat.
Terapeutii, datorita cunostintelor medicale si experientei,
pot evalua si lua in calcul aspecte pe care parintii nu au
cum sa le cunoasca profund.

Cum sa faci masaj copilului tau sugar

Masajul pentru copii sugari se face intre mese, astfel incat
copilul sa nu fie nici flamand si nici cu burta plina dupa
masa. In camera e necesar afi calb in jur de 25 grade,
uleiul incalzit un pic. Inainte de a incepe masajul trebuie
sa te speli bine pe maini sa iti pregatesti tot ceea ce iti este
necesar, sa ai un pregatit ulei sau o crema pentru masaj
( noi recomandam ulei de masline virgin, nerafinat ).
Cand faci masaj copilului tau iti recomandam sa te
gandesti la lucruri frumoase preferabil ar fi ca atunci sa te
rogi, pentru ca prin atingeri se transmit energii si
informatii care influenteaza corespunzator calitatii
acestora copilul. Fii atent la reactiile bebelusului si astfel
vei observa ce ii place si ce nu.
Faza I - Masajul picioarelor
In aceasta zona miscarile vor fi foarte blande, exercitand o
presiune usoara in sensul intoarcerii sangelui catre cord,
pentru a imbunatati circulatia, se incepe de la sold pana la
laba piciorului si inapoi, trebuie sa ai grija de tot piciorul
inclusiv talpa si degetele, pentru ca in talpa sunt centri
reflexi pentru toate organele. Apoi, cu palmele desfacute
executa miscari circulare in jurul membrului inferior, de
la degete catre coapse, ca si cum ai freca palmele una de
alta.
Faza II - Masajul abdomenului si pieptului
.In zona abdomenului se executa miscari circulare cu
palma deschisa, in sensul acelor de ceas. Masajul
pieptului se poate face cu miscari care converg catre zona

inimii. Masajul abdomenului poate avea un rezultat

benefic prin ameliorarea disconfortului dat de prezenta
gazelor in stomac si intestine si poate imbunatati digestia
ducand la ameliorarea si disparitia durerilor date de colici.
Faza III - Masajul bratelor
La brate se aplica aceleasi tehnici ca la picioare: executa o
presiune usoara intre degetul mare si aratator si maseaza
ca si cum ai vrea sa impingi sangele de la degete catre
umar; nu uita de miscarile de rulare, circulare in jurul
bratului pastrand aceeasi directie. Masati si palma
bebelusului, de la degete pana la incheietura, inclusiv
degetele Bebelusilor le place sa-si tina bratele aproape de
corp. E posibil sa nu accepte atat de usor masarea lor.
Faza IV - Masajul spatelui
Bebelusilor in general le place in mod deosebit sa fie
atinsi, mangaiati si masati pe spate producandu-le o
placere deosebita. Il poti lasa pentru final. Masati usor
dinspre fund spre ceafa, apoi de-a lungul cloanei
vertebrale (nu apasati) cu ambele maini tinute paralele.
Nu trebuie sa te ingrijorezi ca nu ai o tehnica perfecta.
Simpla atingere constituie o hrana emotionala pentru
bebelus, la fel de importanta pentru dezvoltare ca
alimentatia!

Copiii si nevoia de miscare; exercitii

pentru varstele mici
Evolutia tehnico-stiintifica in societatea

contemporana,pe linga aspectele pozitive legate de

productie, are si un mare inconvenient: eliminarea
efortului fizic si inlocuirea lui cu solicitarea
neuropsihica. Pe masura ce stresul, sedentarismul
juvenil se manifesta tot mai evident in viata cotidiana,
mai multi oameni inteleg ca este necesara interventia
activa a adultilor pentru asigurarea optimului de
miscare a copiilor. Mediul si modul de viata actual au
condus treptat la diminuarea miscarii naturale si
spontane, copilul traind o buna parte din timp inchis in
camere mici, lipsit de spatii corespunzatoare de joaca si
plimbare.
Se nasc primele generatii de copii ai caror parinti au dus o
viata sedentara; o mama a carei rezistenta este scazuta are
sanse crescute de a da nastere unui copil lipsit de vigoare.
In acest caz se recomanda chiar de la primele luni de viata
ca miscarea sa reprezinte un important factor fortifiant.
Diversitatea exercitiilor fizice este foarte mare - de la
miscarile naturale de baza: mers, alergare, sarituri,
aruncare, prindere, tirire, catarare etc. - la cele tehnice sau
aplicative, cum sint: inotul, schiul, mersul pe bicicleta etc.
Gimnastica in cursul primei copilarii Notiunea de
gimastica a primei copilarii, cunoscuta sub denumirea de
gimnastica sugarului, presupune o gama larga de
manevre, tehnici, procedee si pozitionari ce pot influenta
statica si dinamica corecta, care contribuie la formarea
deprinderilor, la dezvoltarea armonioasa, dar si la calirea
organismului si intarirea sanatatii. Forma si continutul
exercitiilor trebuie adaptate in functie de virsta, grad de
dezvoltare si alte caracteristici. Trebuie sa se tina seama
ca la copilul mic, desi musculatura este formata in

totalitate ea este redusa cantitativ si calitativ, ligamentele

articulare sint fragile si abia schitate, miscarile lente si
imprecise, muschiul oboseste repede. Tocmai de aceea se
impune respectarea citorva regui.
Reguli generale
Majoritatea specialistilor recomanda ca programul
sistematic de exercitii fizice sa inceapa in jurul virstei de
4 luni. Exercitiile constau in miscari simple, naturale,
aplicate cu regularitate la aceleasi ore inainte de baie si de
masa. La inceput durata sedintei este de 4-5 minute,
ajungindu-se treptat pina la 10-15 minute. Pozitiile de
lucru trebuie sa fie cit mai naturale, adecvate activitatilor,
astfel incit copilul sa nu fie obligat sa stea in pozitii care
nu ii fac placere. Masajul ar trebui sa fie adjuvant de baza.
Reguli de executare Toate exercitiile se vor efectua incet,
linistit, evitind miscarile bruste. Apucarea segmentului sa
confere siguranta si libertate de miscare in articulatii.
Exercitiile sa fie insotite de vocea calda si afectuoasa din
partea celui care se ocupa de copil, sa-i vorbeasca in
permanenta si chiar sa foloseasca o muzica adecvata.
Cerinte igienice
Masa si patura pe care se desfasoara exercitiile sa fie
curate, comode, sa permita pozitionari si miscari corecte;
cerintele igienice fiind obligatorii si din partea adultului
(miinile si echipamentul). Temperatura camereitrebuie sa
fie adecvata si constanta. Vara sa se lucreze in aer liber,
intr-un loc cu umbra, ferit de curent. Toate exercitiile
facute cu copilul trebuie sa fie insotite de verbalizarea
adultului cu glas domol si ton afectuos, de exemplu: Vezi,
e un inel. Uita-te! Bravo! L-ai vazut! Copilul e mingiiat, i

se zimbeste. Sau: Uite jucaria! Ia-o! Hai, ia-o! Prinde-o cu

mina!
Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, n afar de o alimentaie corect i
de ngrijiri corespunztoare, de mult micare. Sugarul
sntos face gimnastic din proprie iniiativ: d din
picioare i din mini etc, cu condiia ca micrile s nu-i
fie ngrdite de o mbrcminte incomod (prea strimt,
prea larg, prea multe obiecte etc).
Cu cit copilul se mic mai de timpuriu i mai mult, cu
att se dezvolt mai bine.
Mama poate executa cu sugarul diferite exerciii de
gimnastic, ncu-rajnd nevoia lui fireasc de micare. Va
avea grij s solicite in mod uniform toate grupele
musculare, alternnd diferitele tipuri de exerciii.
Gimnastica sugarului se va ncepe numai dup ce acesta a
mplinit 3 luni. Se va practica numai cu copii nscui la
termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului.
Se nelege c la sugarul bolnav, febril, gimnastica este
contraindicata.
Ar fi de asemenea bine de tiut dac articulaiile
corespunztoare snt normal dezvoltate (s nu existe
luxaie congenital de old). Aceasta se poate constata cu
ajutorul unei radiografii, executat n luna a IV a de via.
Momentul cel mai potrivit pentru gimnastic este nainte
de baia zilnic de curenie sau naintea uneia dintre

mese. Camera trebuie s fie bine nclzit (cel puin 22

C). n anotimpul rece se poate pune n apropierea
copilului un radiator electric. n zilele clduroase de var
gimnastica se poate face afar sau n faa unei ferestre larg
deschise.
Exerciiile se execut cel mai bine pe un plan dur (masa
de nfat; o mas oarecare, acoperit cu o ptur care s
nu alunece, deasupra creia se ntinde un scutec sau un
cearaf curat). Copilul nu va fi lsat nici un, moment
nesupravegheat. Dorina lui de micare fiind stimulat de
micrile de gimnastic, poate cdea de pe mas (dac nu
este supravegheat).
Micrile vor fi executate cu blndee, crescnd treptat n
intensitate i amploare. Nu se va ncerca s se nving cu
bruschee opoziia copilului. Articulaiile, aparatul
ligamentos i musculatura copilului snt nc fragile.
In principiu, gimnastica urmrete s favorizeze trecerea
de la motilita-tea necoordonat, descris n primele luni
de via, la mobilitatea ordonat, corespunztoare
maturrii treptate a sistemului nervos (creierului i fibrelor nervoase).
Efectul favorabil al exerciiilor de gimnastic se va vedea
nu numai Ia sugarul sntos, viguros, ci i la cel lene la
micare sau chiar la cei cu boli ale muchilor (bipotonie,
paralizii etc).
Se va avea grij s nu se exagereze din dorina de a face
bine copilului. Se recomand ca nainte de

ncepereaedinelor de gimnastic, s fie cerut sfatul

unui medic sau unui cadru calificat n acest sens.
Nu toi sugarii beneficiaz de gimnastic.
Exerciiile descrise i ilustrate n acest capitol snt
exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiene de
cretere i posturale (de poziie).
Pentru copiii care prezint unele defecte de motilitate
(bipotonii sau spasticitai nnscute sau aprute in urma
unor boli), gimnastica va fi ndrumat sau chiar efectuat
de cadre de specialitate).
Exerciiile de gimnastic pe care le recomandm pentru
sugarul sntos vor fi efectuate de mam sau de persoana
care ngrijete copilul, n aceeai secven. Se va ncepe
cu cele mai simple. Se va vorbi tot timpul cu copilul,
ncurajindu-1, chiar dac la nceput opune oarecare
rezisten i plrige. Micrile se vor exeuta cu blndee.
Dup cteva edine, copilul va participa activ.
Un exerciiu nu va dura. mai mult de 1-3 minute, dup
care se poate face o mic pauz, n timpul creia copilul
va fi nvelit cu un scutec moale, pentru a nu rci. Durata
unei edine este la nceput de 5 minute, apoi crete treptat
pn Ia 15 minute. Aceast durat nu va fi depita,
deoarece copilul se mic i singur. Se va observa c prin
stimularea plcerii de micare, prin exerciiile sistematic
efectuate, motilitatea spontan a copilului se va accelera.
1. Micarea de rotaie a picioarelor.Mama cuprinde cu
mna sting gamba copilului, cu cealalt se apuc piciorul

i se execut micari uoare de rotaie, n ambele sensuri

(810 micri pentru fiecare picior).
2. Micri pentru membrele inferioare (ncepuid cu
luna a IV-a).
a) Se cuprind ambele gambe ale copilului cu minile. Se
executa flexia i extensia succesiva a membrelor
inferioare ntr-un ritm lent, Odata cu flexia se execut o
presiune uoar ou coapsa pe abdomenul inferior al
copilului.
Se poate vorbi sau cnta cu copilul, pentru a sublinia
ritmul micrii i a spori plcerea lui de a participa la
exerciiu.
b) Aceeai micare de flexie i extensie se execut
concomitent cu ambele membre inferioare.
La fiecare flexie, presiunea exercitat asupra abdomenului
reprezint un bun masaj al musculaturii abdominale.
c) Flexia i extensia din articulaia oldului.
Mama cuprinde gambele cu minile i fleeteaz membrele
inferioare din articulaia oldului, innd, pe ct posibil,
genunchii copilului n extensie (la nceput aceasta nu va fi
posibil). Membrele inferioare trebuie s fie apropiate
(lipite), iar regiunea fesier va rmne lipit de pianul
mesei. Apoi membrele inferioare snt readuse n poziie
orizontal. Acest exerciiu contribuie la tonificarea
musculaturii coapselor i articulaiei oldului. Se face
numai cind avem certitudinea c nu exist o displazie a
oldului.3. Micare pentru mini.Mama cuprinde cu

mna sting antebraul copilului. Cu dreapta apuc

degetele i execut micri de rotaie ale minii n ambele
sensuri (810 micri pentru fiecare mn).
4. Micri pentru brae (ncepnd din luna a IV-a).
a) Mama apuc miinile copilului, punind degetul mare n
palmele acestuia. Duce braele copilului lateral, pe planul
mesei n sus, lng cap, apoi le aduce n fa, in poziie
vertical fa de planul mesei i le aaz de-a lungul
corpului. Le duce din nou lateral i repet micarea.
La nceput, datorit tendinei la flexie a braelor nu va
reui s execute acest exerciiu corect, fr a ntmpina
oarecare rezisten din partea copilului. Scopul
exerciiului este ntrirea muchilor umerilor i muchilor
toracelui.b) Minile sugarului se apuc la fel ca n
exerciiul anterior. Braele se ntind lateral pe linia
umerilor, apoi se aduc n fa, ncrucindu-le deasupra
pieptului.
Micarea solicit aceleai grupe musculare ca n exerciiul
4 a.
5. Micarea de traciune din poziia culcat n poziia
eznd (ncepnd de la 5 luni).
Mama apuc minile copilului ca n exerciiile anterioare.
Ridic apoi trunchiul copilului, trgndu- uor de brae n
sus. Copilul va participa activ la aceast micare (dup
mai multe exerciii), ajungnd n poziie eznd. Va
fimeninut numai 12 secunde n aceast poziie i va fi
culcat ncet la loc, avnd grij s nu se loveasc la cap.

Scopul exerciiului este de a tonifia musculatura

abdominal i a stimula copilul pentru a sta n ezut.6.
6. Exerciiul pentru muchii spatelui (dup 5 luni).
Copilul este culcat pe abdomen. Mama l apuc astfel
nct degetele mari s fie eezate n palmele copilului, iar
restul degetelor s cuprind articulaia minii i parial
antebraele. Apoi deprteaz braele, ridic trunchiul
copilului la 2025 cm de planul mesei, i menine cteva
momente n aceast poziie i l readuce uor n poziia
iniial.Scopul exerciiului este ntrirea musculaturii
spatelui, umerilor i abdomenului.7. Pentru muchii
spatelui se mai recomand exerciiul de ridicare a
trunchiului cu membrele inferioare n extensie (dup 4
5 luni).
Copilul este culcat pe abdomen, cu faa ntr-o parte,
pentru ca s respire bine. Mama apuc gambele copilului
astfel nct degetele mari s fie aplicate pe gambe, iar
restul degetelor s cuprind genunchii i partea inferioar
a coapselor. Apoi ridic membrele inferioare (n extensie)
i bazinul; pieptul, umerii i capul copilului rmnnd
culcate pe planul mesei. Se menine poziia timp de cteva
secunde.
Intr-o alt variant se ridic i toracele, sporind numrul
muchilor solicitai.
8. Pentru sugarul mai mare (trecut de 9 luni) care
ncepe s umble n 4 labe,Se recomand
urmtorulexerciiu: copilul se sprijin pe ambele brae (n
extensie). Deoarece nu se poate ine mult n aceast

poziie, mama, l sprijin cu mna dreapt, aplicat pe

torace. Cu mna sting cuprinde ambele picioare n
dreptul gleznelor, meninnd degetul arttor ntre glezne
(maleolele interne) (fig. 125).
Cu timpul, copilul se sprijin mai bine n mini i nu mai
are nevoie s fie susinut de trunchi, apoi va ncerca s se
deplaseze mergnd cu mnuels (roaba). Exerciiul este
foarte complex, ntrind toi muchii trunchiului i membrelor superioare
9. Exerciiul numit puntea (dup 67 luni).
Copilul este culcat pe spate. Cu o mn mama sprijin
bine picioarele copilului, cuprinznd cele 2 glezne i
apsnd plantele pe planul mesei. Cu cealalt mn, cu
degetele desfcute n chip de evantai introduse uor sub
spatele copilului, se ridic trunchiul copilului deasupra
planului mesei, lsnd capul sprijinit pe acesta.
Se realizeaz o boltire a trunchiului, se solicit muchii
cefei copilului. In tot timpul exerciiului, minile mamei
sprijin copilul.
10. Un exerciiu vesel, recomandat pentru sugari ntre 9
i 12 luni, care l ncurajeaz pe copil s se ridice n
picioare.
Copilul st culcat pe spate. Mama cuprinde cu mina sting
gleznele copilului, flecteaz genunchii i aduce picioarele
copilului aproape de ezut, Tot timpul menine picioarele
strnse. Cu mna dreapt apuc articulaiile minilor i
ridic sugarul n poziie eznd,apoi l trage de min n

sus. n mod reflex, copilul se proptete In tlpi, ntinde

corpul i se ridic n picioare.
Meninind minile i picioarele strnse, mama l readuce n
poziie eznd, l ridic din noa n picioare etc.
Micarea se repet de cteva ori. Curnd, copilul se
proptete n picioare de ndat ce i se ridic braele n sus.
12. Mersul n picioare cu braele ntinse.
Acest exerciiu se face cu copiii care au nvat s mearg
singuri.
Copilul este aezat n faa mamei, n picioare, pe un
covor. Se apuc de ambele mini i se ridic braele de-a
lungul capului. Este ndemnat s execute civa pai dar n
aa fel nct s ating covorul doar cu vrfurile degetelor
de la picioare. Apoi este lsat mai jos, pentru a merge
atingmd podeaua cu toat talpa. Se alterneaz micrile de
cteva ori.
Mama merge cu spatele i poate executa odat cu copilul
cele 2 feluri de mers (pe vrfuri i pe toat talpa).
Scopul exerciiului este de a tonifia musculatura gambelor
i a boitei plantare.
Pentru ca gimnastica sugarului s-i ating scopul, trebuie
s fie executat ntr-o atmosfer de bun dispoziie, s
fac plcere copilului i s nu-l oboseasc. O edin va
cuprinde cel mult 45 tipuri de exerciii. In expunerea i
ilustraiile de mai sus, exerciiile au fost astfel alese, nct
gradul de dificultate s fie n acord cu vrsta i maturarea

psihomotorie a copilului. Toate exerciiile pot fi executate

de mame. Dac mama este mai anxioas, se poate limita
la exerciiile cele mai simple. Aplicabilitatea lor se ntinde
de la 4 luni la 1 1/2 ani. Eficiena gimnasticii copilului
const n regularitatea cu care se execut i nu att n
gradul de performan la care se ajunge.