Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cultura Vitei de Vie
Cultura Vitei de Vie
Vitei de vie
Academia de Studii Economice
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului
Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie
2- Ianuarie, februarie
5-martie
11-aprilie
13-mai
14-iunie
16-iulie
17-august
18-septembrie
19-octombrie
20-noiembrie, decembrie
22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date
privind evolutia productiei de vita de vie
Bibliografie
1-internet, google (imagini)
Februarie
1. Continu lucrrile ncepute n luna ianuarie.
2. n decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai nclzeste,
dispare riscul nregistrrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se
ncep lucrrile de pregtire ctre tiatul (curtitul) vitei de vie:
* se ntocmeste un plan - grafic al efecturii tiatului (care trebuie s includa
succesivitatea tierii pe soiuri, numrul de butuci, necesitatea n angajati
sezonieri etc.) nct aceast lucrare s fie finalizat n termenii care ar permite
s efectuam restul lucrrilor, inclusiv legatul n uscat, pn la dezmuguritul vitei
de vie;
* se determin cum au iernat butucii. Dac temperatura aerului n timpul iernii a
cobort mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul
multianual; dar dac temperatura aerului a fost cuprins ntre - 17 - 25C - pot fi
afectati numai ochii de iarn (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarn si
constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de
iarn depinde de mai multi factori, printre care soiul, ncrctura butucilor n
anul
precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.
Pentru a determina gradul afectrii ochilor de iarn - din vie se ia o prob
medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la baz, cu
lungimea de 16-18 ochi, se aduc ntr-o ncpere unde se analizeaz fiecare
ochi de iarn, sectionndu-se longitudinal cu o lam.
Rezultatele observatiilor se nscriu ntr-un tabel, n care se fixeaz
(tabelul 1) la toate coardele si pe toat lungimea ochii sntosi (mugurele
principal si cei secundari sunt vii), vtmati (mugurele central este pierit, iar cei
secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). n baza acestor date se
determin procentul celor trei categorii de ochi de iarn dup viabilitatea lor.
Atentie! Dac procentul ochilor vtmati este pn la 30% la soiurile
pentru vinuri pn la 40% la soiurile de struguri pentru mas, atunci ncrctura
butucului se las la nivelul anului precedent. Iar dac procentul ochilor
vtmati este mai mare, dar nu au depdit 80% atunci ncrctura butucului se
majoreaz cu 40-50%. Dac procentul ochilor vtmati depseste 80% se
utilizeaz tieri speciale n functie de gradul afectrii butucilor.
cm) dup ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi
amplasai la nivelul solului n locul lips si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol
mruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeaz toate organele aeriene ale
butucului, iar lstarul utilizat ca marcot se detaseaz de planta-mam.
cotortul, lucrarea
solului, tratarea
contra bolilor si
duntorilor,
operatiile n verde
etc.).
Pe parcursul
primilor 4 ani,
vitele plantate n
locul golurilor
precum si
marcotele, trebuie
formate n
conformitate cu
forma butucului
care este utilizat
pe sectorul dat.
Pentru a
grbi formarea
butucilor, cu
organele verzi ale
acestora se
lucreaz foarte
intensiv. n acest
caz, butucii fr
tulpin pot fi
formati pe
parcursul a 3 ani,
iar butucii cu tulpin pe parcursul a 4 ani.
Pe parcursul acestor ani se lucreaz exemplar solul, butucii se trateaz
contra bolilor si duntorilor si sunt supusi lucrrilor indicate mai jos:
-1 an de la plantare: lucrri de formare a butucului nu se aplic; se
instaleaz spalierul;
-anul 2: primvara se repet tiatul scurt la 2-3 ochi; cnd lstarii verzi
ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lsndu-se numai
viitoarele brate sau tulpini si 1 lstar de rezerv; lstarii lsati se leag de tutor
sau prima srm; dac apar lstari de prisos se nltur nc de 2-3 ori pe
parcursul vegetatiei; cnd lstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se
ciuntesc, cea ce favorizeaz dezvoltarea abundent a cpililor; cnd cpilii
ating lungimea de 3-5cm se nltur toti n afar de cei 2-3 de pe partea
superioar a fiecrui brat sau tulpini; la formele cu tulpin n scopul majorrii
erectittii (triniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se
mpletesc reciproc.
Atenie! Tulpinile si bratele se fac din lstari de o singur vrst.
-anul 3: la formele fr tulpin se formeaz verigile de rod pe partea
superioar a fiecrui brat; la formele cu tulpin se taie lstarii destinati pentru
brate la lungimea acestora; dac pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe
tulpini se dezvolt lstari de prisos se plivesc lsndu-se cte 3 pe fiecare brat
viitoarele punti de rod: cnd lstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se
ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizeaz dezvoltarea cpililor, care se
copilesc lsndu-se numai cte doi mai bine dezvoltai;
-anul 4: la toate formele se taie dup principiul "veriga de rod" se aplic
operatiuni n verde n scopul mentinerii formei butucilor.
A se tine minte unele reguli care trebuie respectate n timpul tiatului si
formrii butucilor:
n calitate de cep de nlocuire si coard de rod se aleg numai
lstarii normal dezvoltati;
De pe elementele verigii de rod se nltur uscturile, crceii,
rmsitele de struguri, cpilii etc.;
Tieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se las un
ciot de 5-6 mm;
dac pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6
rnduri), atunci polenizarea artificial este executat de vnt; dac nu este vnt
puternic n timpul nfloritului, atunci manual, se scutur (agitat) butucii soiurilor
cu flori bisexuate;
dac pe sector este numai soiul Coarn neagr, atunci trebuie de colectat
polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi productori directi (care
nfloresc mai nainte); pentru aceasta se colecteaz inflorescentele, se usuc
la umbr, ntr-un loc uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern
printr-o sit cu ochiul mic; polenul pn la nflorirea soiului Coarn neagr se
pstreaz (2-7 zile) n pachete de hrtie ntr-un loc uscat si umbrit; n timpul
nfloritului n mas (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea
artificial, transfernd, cu un pmtuf din blnit, polenul pstrat pe
inflorescentele butucului, destinat polenizrii.
Polenizarea artificial la soiurile de mas (n deosebi la Coarn neagr,
Ceaus) majoreaz roada la butuc, strugurii au un aspect
mai frumos, n boabe se acumuleaz mai mult zahr.
3. Se face al 2-lea legat al lstarilor verzi n partea a 2-a a lunii.
4. Toti lstarii (dup legat), care ies deasupra stlpilor de spalier (si au
lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se crnesc (ciuntesc) manual sau
cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu
asigur maturarea mai bun a strugurilor si coardelor, amelioreaz
microclimatul n habitusul butucului, amelioreaz aspectul strugurilor etc.
5. n scopul pregtirii bune ctre recoltare, dup terminarea nfloritului,
cnd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape
exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de
butuci se numr cantitatea total de struguri si se determin numrul
mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determin numrul total
de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)
n kg (se va lua din orice surs de informatie, n care se descriu soiurile de vit
de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat n kg:
R=Nb x Ns x m
Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarni
(chihlimbariu). Numrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri.
Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.
R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg
6. n scopul cptrii anuale a unor roade nalte si calitative de struguri, dup
nflorit (cnd boabele au n diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteaz, pentru ultima
dat, ncrctura butucului prin nlturarea strugurilor. Determinarea definitiv
a ncrcturii butucilor prin nlturarea strugurilor sau a prtii superioare (a
unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fcut efectund
observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de
foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea
inflorescentelor, starea iernrii, nivelul agrotehnicii etc. ns, odat determinat
ncrctur butucilor n struguri si repetnd n fiecare an aceleasi
agroprocedee, va permite anual de cptat roade nalte de struguri si calitativi.
Ca baz a calittii nalte a strugurilor serveste continutul zahrului n
boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut de
zahr. Cu ct mai mult, cu att mai bine.
Pentru nceput se pot face urmtoarele recomandri (mai apoi va
trebui de fcut observatii pentru fiecare sector aparte si n functie de
calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltrii lstarilor anuali se va
majora numrul de struguri la butuc sau se va diminua; n toate cazurile lstarii
verzi, care sunt amplasati nu n conformitate cu forma butucului, se nltur):
se va lsa pn la un strugure n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat
(diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- n toate plantatiile viticole tinere
(primii 4 ani);
4. n decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (n special mana
vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeam bordolez si sulf) si
contra duntorilor (n special molia strugurilor) cu insecticide.
5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului ntre rnduri si n rnd.
Lucrarea solului ntre rnduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la
adncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capt la lucrarea solului cu
boroana cu discuri . BDV-2,4.
6. Pregtirea ctre recoltare:
Se face un plan al recoltrii - n care se prevede succesivitatea
recoltrii pe soiuri, cantitatea necesar de recipiente (vase pentru cules,
eventual, pentru prelucrare) numrul de culegtori, transport
etc.
Se pregtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea
strugurilor pentru prelucrare;
Se pregtesc unittile de transport necesare pentru transportarea
culegtorilor si a strugurilor;
Se verific lucrul frigiderelor destinate pentru pstrarea strugurilor;
Se niveleaz drumurile.
Atentie! Ultima tratare chimic n vie se face la sfrsitul lunii iulie . cu 2124 zile nainte de nceputul recoltrii strugurilor.
August
1. n prima decad a lunii se face al 3-lea (dac este necesar) ciuntit
mecanizat sau manual, nct fiecare rnd de vie s prezinte un gard
(perete) viu cu nltimea stlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50
cm (pentru spalierul simplu).
Zona favorabila
- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei
- Regiunea viticola a Banatului
- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii
- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului
- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii
DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI
Specificare
UM
Suprafata vii pemii ha
rod
Propductie medie Kg/ha
Productia
demii
struguri totala
tone
1995
248,8
1996
251,8
1997
255,0
1998
253,9
1999
251,1
2000
247,5
2001
244,4
2002
242,9
2003
238,3
2004
191,8
5281
1313,9
5685
1431,4
4623
1179,0
3443
874,3
4449
1117,2
5234
1295,3
4590
1121,7
4433
1076,7
4626
1102,4
5529
1060,5
a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha
Denumirea exploatatiei
Suprafata ha
S.C.Jidvei srl
SCPVV Blaj
S.C.Papadia srl
S.C.Viticola srl
Asociatia Caritas
907
427
90
75
51
S.C.Vitis srl
SCVV MINIS
50
140
Forma de
proprietate
P
S
P
P
P
Adresa
Tel_fax
tel.881881
tel 711623
tel.861283
tel.865216
Sebes,Rahau
GHIOROC -str6 Martie nr 6
0744527314
157
Com. Vultureni
465 n
341
241
621
621
401
P
M
P
S
S
P
S.C.Romagribuz Vl.Rimnic.
263
com.Vl.Rimnicului
S.C.Romagribuz Rm.Sarat
83
Sos.Brailei Km 3
S.A.Cerchez Iz.Dulce
70
com.Merei
Burtea Delia
SA Vitisem
SC Fruct prod SA Ramna
SC FRUVIMED MEDGIDIA
SCPVV MURFATLAR
105
50
64
1321
688
P
P
P
P
S
Bucuresti
Manastirea
Ramna
Medgidia
Basarabi
39684700
39663528
39660540
0755155070
0755155070
242520324
722729043
0255/528063
820791
234105
SC ERGOVENT SRL
SC FRUVISAT SA
SC AGROSTRAL SA
SA VIA
SC VITICOLA SA
SC RKATITELI SA
SC VITICOM SRL
SC STEPOLIS SRL
SC GRAMED SRL
SC FAMILIA AGRO SRL
SC SALPREST SP SRL
644
597
425
409
364
333
219
100
100
81
51
S
S
P
P
P
P
P
P
P
P
P
Constanta,A.Vlaicu 125
Satu Nou - Mircea Voda
Aliman
M.Viteazu
Cogealac
Chirnogeni
Cernavoda,M.Sadoveanu
Mangalia
Cernavoda,Cochirleni 1
Mangalia
Constanta
0740231358
852605
856273
257991
769078
854374
238876
755715
237222
0722344081
SC NAZARCEA SA
STATIUNEA DIDACTICA BANU
MARACINE
SC Romnef
Institutul de Cercetare
Dezvoltare pentru Viticultura si
Vinificatie Valea Calugareasca
50
178
M
M
Nazarcea
C-va; Cl. Bucuresti nr. 264
255161
925
400
P
S
036/495759
459
283
SA Dealul Covurlui
S.C. Horincea S.A.
SC Pimland
SA 1 Martie
S.A. Viitorul
S.C. Agrimat
SC Pontenegro
211
180
165
162
115
93
91
P
S
P
P
P
P
P
SC Prodvinalco
SC Prowine
Tanase Ion
SA Zori Noi
75
73
55
52
p
P
P
P
Statiunea de Cercetare si
Dezvoltare Horticola
S.C VITIPOMICOLA FETESTI
S.C. AGROINDUSTRIALA
URZICENI
SC Cotnari SA
SC Agroindustrial Bucium SA
SC Vinia SA
SCPVV Iasi
SC Podgoria Copou
SC Agromixt Iasi
SC Vinifruct Copou SA
SA Ceres Boureni
Statiunea Agricola Pd.Iloaiei
94
390
111
S
P
778
612
567
311
308
201
72
59
55 r
P
M
P
S
S
P
P
P
S
SC VINARTE SRL
SC Agrozooviticola Seuca
161.46
280
P
S
com. Cotnari
Str.Fundac Plopii fara sot 18-22 Iasi
Iasi, B-dul Metalurgiei,7
Al. M. Sadoveanu, nr. 48, Iasi
Iasi - Al. Mihail Sadoveanu, nr. 39
Iasi, sat Valea Lupului, com Rediu
Iasi, Al M. Sadoveanu nr. 39
com. Tg.Frumos
Sos. Nationala, nr. 87, com Pd. Iloaiei,
Iasi
Comuna Rogova
Ganesti,Principala 265
SC Agrocomplex Cuci
205
Bozieni
STAT.DE CERC.SI
PROD.POMICOLA
SC TOHANI SA
127
STREJESTI
1314
Gura Vadului
0244/236690
036/344640
036/820404
036/330408
036/342314
036/496682
036/862372
036/867491
036/860421
036/331805
862024
036/823737
369175
0243/251277
0232/730396
0744/632945
0232/132700
0232/219500
0745/663841
0722/549583
0744/889716
0232/710460
0232/740234
052352206
49472036
251231
SC VIDELMAR SA
SC ROVIT SA
SC DIONYSOS SA
SC Ela Servcom SRL
SC Hoser SRL
S.C.Vintners Transilvanian
SC POSTA Aegyssus
SCA NICULITEL
SC SILEX IMPEX
SC INTER-REG
SC SOFAX
SC VITIS Babadag
SCPC TULCEA
SC NUFARU
SCV SARICA NICULITEL
EXP.AGR.PAROHIA
STEFANESTI
S.C.VITICOLA DRAGASANI
S.C.PVV
S.A. MIXTAPODGORIA
DRAGASANI
SC Vidisamp SA
SC Vinicola Averesti 2000
SC Fructera SA Barlad
Sc Vitipomicola SA Dumbrava
SC Viticola Sa Rasesti
SC Podgoria SA Husi
Asoc.fam.Vitis Suletea
Ghenghea Eugen
SA Agroind Berezeni
Soc. Agricola Munteni
SC Vascovin SA
SC Veritas SA Panciu
1020
951
504
77
60
668
943
853
530
300
229
180
110
106
85
505
P
P
S
P
P
P
S
S
S
S
P
P
S
S
P
P
271581
235286
445201
0745/096234
534244/25
0256/330296
511948
540092
0744354167
533010
52
561946
515540
511902
540092
228
192
89
S
P
P
mun Dragasani
mun. Dragasani
mun, Dragasani
250810340
250810640
778
570
407
316
170
144
143
P
P
P
M
P
P
P
235471059
235471194
0744964831
235315211
235482527
235471006
110
100
91
1440
P
P
P
P
com.Berezeni
Com. Munteni de Jos
str.Stefan cel Mare 275 Vaslui
Panciu str. M. Kogalniceanu nr.24
SC Rovinco SA Cotesti
Statiunea de cerc.si prod. Vitivinicola
SC Romvitis SA Odobesti
956
453
P
P
Com.Cotesti jud.Vrancea
Odobesti str.Stefan cel Mare nr.61
235450138
235361569
235361784
0237/635511;
0237/635713
0237/252018
406
SC Vincon SA Vrancea
SC Agroindustriala SA Marasesti
350
285
P
P
127
112
91
83
68
P
P
P
P
P
Com.Cirligele jud.Vrancea
Focsani Str.Brailei nr.121 bis
Com.Cotesti jud.Vrancea
Com.Cotesti jud.Vrancea
Odobesti jud.Vrancea
A.F.Tataru Constantin
SC MTR END PROD SRL
55
52
34.703.46
P
P
250810571
235426921
0237/676623
0237/675354;
0237/675217
0237/222100
0237/630363;
0237/630775
0237/25 3141
0237/231938
0237/252020
0237/252102
0237/229112
0723377320