Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Final
Proiect Final
,,GR.T.POPAIasi
Facultatea De Medicina Dentara
Algoritmul Clinico
Tehnologic De Realizare A
Protezelor Metalo-Ceramice
Student.Busila Alexandru
Gr 15.An II
1.INTRODUCERE
2. GENERAEITTI
Elaborarea unor lucrri protetice, att pentru zona frontal ct i pentru cea lateralii a
arcadelor dentare, care s prezinte o rezisten mecanica i o fizionomie optim, a
reprezentat un obiectiv spre care s-a tins aproape un secol. Au fost realizate diferite tipuri
de construcii protetice care, fiecre in parte, a reprezentat un pas inainte pentru
respectiva perioad de timp.
2. 1. PROTEZELE UNITARE METALO-CERAMICE
DEFINIIE
Sunt proteze fixe unidentare de acoperire total, formate dintr-o component
metalic i una fizionomic (ce acoper parial sau chiar total pe cea metalic), ele
mbinnd avantajul principal al coroanelor de nveli metalice, rezistenta, cu avantajul
estetic al celor fizionomice.)
2. 2.INDICATII
--- pe dintii cu afeciuni coronare: carii, fracturi, etc. care nu mai beneficiaz de metoda
reconstituirii sau faetrii;
--- n cazul abraziunilor patologice, a anomaliilor de form, volum, poziie, culoare;
--- pentru refacerea punctelor de contact;
--- ca element de agregare pentru proteze pariale fixe. chiar i pe dini intregi;
--- cu precdere pe dini frontali i premolari. dar tot mai frecvent i pe molari:
--- pe dini in oropoziie, pentru alinierea lor estetic (necesit lefuire vestibular
minim);
--- ca element component al unor ine de imobilizare a dinilor paradontotici;
--- pentru ancorarea unor proteze mobilizabile, mai ales ca suport pentru culise;
--- element component al coroanelor de substituie din dou piese.
2. 3. CONTRAINDIC ATII
--- pe dini cu leziuni odontale reduse, care pot beneficia de metoda
reconstituirii (obturaii, inlay, faetare);
--- deseori sunt supraconturate, mai ales cnd sc pstreaz vitalitatea dintelui, deci nu sc
poate facc lefuire reduclional suficient:
--- pot afccta parodoniul marginal prin margini groa.se. supraconturate;
--- cele metalo-ccramicc au pre de cost ridicac;
--- cele metalo-acrilice sufer frecvent deteriorri ale componentei fizionomice, uzur.
fisurri. fracturri, desprindere. discromie:
--- abrazeaz dinii antagomti.
3. ASPECTE GENERALE ASUPRA MASELOR CERAMICE DENTARE
3. I. CARACTERISTICILE MASELOR CERAMICE DENTARE
Introducerea ceramicii in stomatologie, ca atare sau ca material de placaj pe suport
metalic, se datoreaz n primul rnd. calitilor estetice deosebite, precum i faptului c
este un material inert foarte bine tolerat de esuturi
Masele ceramice utilizate in stomatologie se caracterizeaz printr-o serie de elemente
ce constituie avantaje i dezavantaje ale acestor materiale.
Avantaje
--- cromatic ideal - determin aspectul natural al restaurrilor protetice prin
Stabilitatea cromatic i transluciditate;
---biocompatibilitate;
---conductibilitatea (clinic redus: rezistent chimic;
---rezistena mecanic la ruperr i ncovoiere;
---densitate la suprafa i luciu.
Dezavantaje
---rezistenta sczut la traciune:
---prelucrri ulterioare greu de realizat, suprafeele prelucrate devenind rugoase:
---preul de cost ridicat, aparaturii specific de laborator.
Masele ceramice utilizate prnlru aplicarea pe scheletul metalic trebuie s prezinte:
a-CO - Cr:
b-Pe - Cr;
c-Ti;
d-pe baz de Cu (gaudent).
*Avantajele aliajelor nenobile:
-componenta metalica poate fi subire;
-rigiditate crescut;
-densitate mic:
-conductivitate termic redus:
-contracii; termic redui;
-fidelitate:
-legtur metalo-ceramic bun;
-dup ardere, rcirea lent asigur egalarea coeficienilor de dilatare termic:
-rezisten la coroziune;
-posibilitatea dezvoltrii tehnologiei.
-deobicei ductile;
-pre de cost redus:
-nu se depune plac bacterian;
-rezisten in cavitatca bucal.
*Avantajele aliajelor nobile:
-turnare precis;
-prelucrare uoar;
-coeficient de dilatare termic similar ceramicii:
-interval de topire sczut.
-ductile:
-rezistente la coroziune;
5. CONTRIBUIE PERSONALA
Restaurarea pe care am realizat-o este localizat la nivelul frontalilor maxilari (1.1,
1.2,1.3) care a fost pregtit de catre medic ( slefuire cu prag) in vederea aplicrii
protezelor unitare metalo-ceramice.
5.I. VERIFICAREA AMPRENTEI
Amprenta reprezinta copia negativ a cmpului protetic nregistrat ntr-un material
susinut de o portamprenl
La nivelul cmpului protetic, amprenta a fost luat in trei timpi
-amprenta arcadei de lucru si a arcadei antagoniste a fost luat cu silicon de condensare
de consistent diferit, in portamprent standard diferit:
-nregistrarea contactelor ocluzale cu un nilou realizat din silicon.
La verificarea amprentei am urmnt:
-S nu existe lipsuri mari de material de amprent;
-amprenta sa fie bine retentionat la portamprent;
-suprafeele amprentei s reproduc detaliile morfologice ale dinilor vecini,
omologi si antagomti;
-s reproduc corect adncimea sulcusului gingival la nivelul dintelui preparat.
Fig4.Amprenta Ocluziei.
Perform
Fig7.ghips de clasa a4-a folosit pentru turnarea modellelor.Fig8.Pin cu teaca dubla folosit in obtinerea bonturilor mob.
Fig9.Ghips albastru.
Fig14.Turnarea amprentei.
Fig16.Modelele de lucru.
Fig17.Soclator.
Fig20.Micromotoare,freze,pietre,discuri.
Fig21.Sectionarea bonturilor.
Modelul cu bonturi mobilizabile prezinta avantajul unui acces facil la feele proximale
ale bonturilor so o vizibilitate optim in aceste zone.
Ne permite realizarea unei adaptri marginale ct mai corecte, protejnd esuturile
dento- parodontale . Manipulare facil in realizarea lucrrii.
Fig23.Modele de lucru.
Fig24.Modelele de lucru.
Fig29.Sectionarea bonturilor.
Fig33.Obtinerea capei.
Fig34.Obtinerea capelor.
Fig35.Ceara de modelare.
Fig36.Ceara de colet.
Realizarea machetei viitoarei proteze partiale fixe se desfaoar pe modelul de lucru i consta in
modelarea lucrrii in cear. Condiiile pc care trebuie s le ndeplineasc cerurile. ca materiale d
machet, sunt:
-fluaj bun;
-s aib punct de fluiditate ridicat (60-70 C);
-la peste 500C s ard fara rezidiu:
-plasticitate;
-duritate crescut (nedeformabil dup rcire i s permit modelarea prin aschiere cu spalula);
-s nu aib variaii volumetrice la variaii termice mici;
-conductibilhate termic;
-expansiune controlat.
6.1.AMBALAREA
Pregtire pentru ambalare:
Tehnica d pregtire a machetei pe care am folosit-o este tehnica clasica. Am realizat
macheta canalelor de (turnae; care const n aplicarea unor tije cilindrice la nivelul
fiecrui element al machetei Aezarea tijelor pe suprafaa machetei este realizata astfel
nct s nu formeze unghiuri asculite intre tij i machet pentru a nu crea muchii
fragile ale tiparului. Tija canalelor de turnare prezint rezervorul de aliaj fluid sub forma
unei sfere (3-4 mm diametru) la 1-2 mm de machet.
Macheta canalelor suplimentare de evacuare a gazelor este realizat din fire de cear
foarte subiri. Ele se fixeaz cu o extremitate pe machet in locul cel mai indepartat de
tija de turnare, iar cu cealalt extremitate la baza conului, pe marginea
confonnatorului.
Degresarea se face cu o bulet de vat mbibat in solveni a unor acizi grasi si are ca
scop Scderea tensiunii superficiale a machetei pentru a favoriza aderena masei de
ambalat.
Detensionarea se face in scopul eliberrii tensiunilor interne care apar in ceara
machetei in cursul modelrii i se face prin introducerea machetei timp de 30 de min
intr-un vas cu ap.
Masa de ambalat
Principalele tipuri de mase de ambalat sunt:
-pe baz d seulfai, care se utilizeaza pentru confecionarea tiparelor in care se vor introduce materiale
cum sunt acrilatele sau aliajele nobile a cror prelucrare termic nu necesit temperaturi mai mari de
700-1080 C;
-pe baz de fosfai, care se utilizeaz cnd temperatura de topire a aliajelor este de 900-1300 C: aliaje
Or - Co. aliajele utilizate n tehnica metalo-ceramica, aliaje pe Ag - Pd;
-pe baz de silicai, cnd trebuie turnate aliaje cu interval de topire ridicat (proteze scheletate).
Principalele condiii pe care trebuie s Ie ndeplineasc masele de ambalat pot fi sintetizate dup cum
urmeaz:
-granulatii micii, grad de parazitate:
- rezisten termic:
-rezistena mecanic.
-coeficient de dilatare a masei de ambalat egal cu coeficientul de contracie al metalului la rcire.
Fig44.Masa de ambalat.
Fig45.Vacuum malaxor.
in vederea ambalrii avem nevoie de: mas de ambalat, conformatoare, instrumentar i aparatur
specific accstei manopere. Masa de ambalat se prezint in sistem bicomponent sub form de pulbere
i lichid special care prin amestec in propoitia indicat de fabricant dau natere unei paste. Ambalarea
const in acoperirea machetei i tijelor cu past de mas de ambalat. La preparare este bine s se
utilizeze vacuum malaxorul pentru a evita incluziunile de aer.
Se pensuleaz cu un strat subire de mas dc ambalat i apoi introdus imediat masa de ambalat n
conformator.
Fig46.Ambalare.
Fig47.Ambalarea.
Tiparul reprezint cavitataa care rmne in interiorul masei de ambalat dup ce materialul machetei
a fost topit i eliminat din ambalaj. Accasta este unul din motivele pentru care se realizeaz asa numitul
tratament termic al tiparului care const in preinclzirea tiparului.
Ambalajul este apoi introdus in cuptor, astfel nct pozitia s permit scurgerea cerii topite din
interiorul tiparului. Ambalajul se mentine timp de o or la 200 C. Astfel se evit formarea brusc a
vaporilor de ap care pot produce fisuri sau fracturi ale accstuia.
Fig51.Aliajul.
Fig52.Cuptor de preincalzire,incalzire.
Fig55.Temperatura de incalzire.
Turnarea este procesul prin care macheta din cear este transformat in pies protetic, in urma
umplerii tiparului cu metal n stare lichid. Pentru scheletul metalic s-a folosit un aliaj nnobil pe baz de
Cr - .
Fig57.Topirea aliajului.
Fig59.Dezambalarea tiparului.
Dezambalarea consta n eliberarea lucrrii turnate din masa de ambalat si se realizaaza prin
ndeprtarea mecanica a mesei de ambalat i prin sablare.
Sablarea const n proiectarea unui jet de particule abrazive sub presiune pe suprafaa metalului completeaz curirea mecanica ndeprtnd resturile de masa de ambalat i oxizii de pe suprafaa
metalica.
Dup prelucrarea mecanic urmeaza proba pe model apoi n cavitatea oral,la proba se urmrete
realizarea nchiderii marginale a elementelor de agregare.
Lustruirea ncheie etapele tehnice.
Dup prelucrarea mecanic se ndeprteaz integral oxizii metalici prin sablare Particulele de AI2O5
rmn incvalate in suprafaa metalic realiznd astfel legturi chimice eu oxizii de siliciu din
componenta maselor ceramice. Din acest moment este interzis orice contact al minii cu metalul,
pentru manipulare utilizndu-se pense Pean.
Condiionarea supraleei metalice se face prin oxidare adic prin crearea unui strat intermediar de
oxizi. Prin aceast manoper se urmrete eliminarea gazelor din structura aliajelor prin nclzirea in
conditii de vacuum, anihilarea tensiunilor interne din structura aliajului, evidenierea porozitilor i
impuritilor care migreaz spre suprafa pentru a putea fi apoi uor ndeprtate prin prelucrarea
mecanic.
Fig72.Cheia de culori.
Fig73.Materiale.
Fig74.Trusa.
Opaquer-ul se depune n dou straturi. Primul strat de opaqucr trebuie s fie mai fluid i are rolul de a
umestca metalul i de a ptrunde ntre straturile ce apar n urma prelucrm mecanice.
Urmeaz uscarea la gura cuptorului a primului Strai n vederea evaporrii lichidului din psl, dup
care se trece la sintetizeaza in vacuum, de obicei la 970-980 CC, 6 minute i apoi arderea in aer un
minut. Scheletul metalic se las s se rceasc lent sub clopot de sticl.
Al doilea strai de opaqucr trebuie s aib o consistent mai cremoasa. Prin intermediul acestui strat se
obine o mascare complet a metalului.Orce zon gri trdeaz o grosime insuficient a opaquer-ului.
Per ansamblu, stratul dc opaqucr trebuie s aib o grosime de 0,2 - 0,3 mm, va imprima culoarea dce
baz i va asigura legtura metalo-ceramic.
Fig
Fig79.Trusa de ceramica.
De obicei se depun dou straturi de dentiin. Al doilea strat se sintetizeaz la o temperatur cu 10 20 C mai sczut dect cea precedena.
Dup aplicarea dentinei. se depune stratul de smal corespunztor marginii incizale. acest strat
asigur transluciditatea.
Urmeaz o nou ardere.
Se apreciaz dac morfologia obinut asigur refacerea punctelor de contact si dac volumul
coronar este normal sau exist subdimensionri. Se verific de asemenea daca:
-culoarea este corespunztoare;
-suprafaa rugoas semn c nu s-a fcut o condensare suficient:
-dac apar fracturi sau fisuri in masa ceramic - Semn c pasta nu a fost lsat
Tratamentul de suprafa pentru obinerea luciului caracteristic ceramicii CMC ultima etap in
depunerea straturilor de ceramic.
Trebuie menionat c exist n trusele de ceramic lacuri speciale pentru modificarea culorii care se
depun naintea tratamentului final de suprafa .Aceste lacuri sunt utilizate pentru a nchide sau
deschide culoarea ceramicii. De asemenea pot fi utilizate pentru a pigmenta fisurile i fosetele dnd
astfel lucrrii un aspect natural.
In practic exist trei posibiliti de obinere a luciului:
-autoglazurarea;
-aplicarea unor straturi speciale dc glazur;
-lustruirea.
Parcurgerea cu minuiozitate a etapelor clinico - tehnice specifice lucrrilor metalo- ceramice duce
la obinerea unor lucrri extrem de reuite din punct de vedere biologic, funcional i profilactic.
Acest lucru se traduce prin acceptarea de ctre pacient a lucrrii i integrarea rapid in nivelul
aparatului dento - maxilar .
Fig90.Coroanele finite.
CONCLUZII
1-LucrriIe protctice metalo-ceramice constituie,la ora actuala, soluia optim din
punct dc vedere al refacerii estetice si funcionale a arcadelor dentare.
2-Lucrrile protetice metalo-ceramice combin rezistena aliajului turnat cu estetica maselor
ceramice, refacerea fizionomic fiind scopul principal al acestei lucrri.
3-Din multiplele avantaje ale acestui tip de lucrare protetica putem enumera:
-Estetica Deosebita :lucrarea protetic final are un aspect natural identic cu cel al dinilor naturali,
masele ceramice, prin propritile lor optice, ofer si posibilitatea realizarii unor artificii estetice
(pete de culoare, fisuri, ctc ).