H. Di.

SIRUP1,1

L ANUAR DE CULTURA ARMEANA

BUCURE$T1- 1941

www.dacoromanica.ro

H. DJ. SIRUNI

i
ANUARUL CULTURII ARMENE

-19 41-

BUCURE$T1
www.dacoromanica.ro

TIPOGRAFIA CARPATI"
P. BARSULESCU
Bucuresti I.

Strada Academiei Nr 2
Telefon 5-89-95

www.dacoromanica.ro

MENIREA NOASTRA

0 SCRISOARE
Domnule Conductor,
Am onoarea a V prezenta aceste umile lucrri ale
mele ca un semn de omagiu si devotament din partea unui
modest intelectual armean, fiu al unui popor care s'a trudit si jertfit pentru credinta sa crestin si idealurile cele
mai inalte In decursul attor secole, popor ai crui fii, pribegiti din propria lor patrie, au gsit acum seapte veacuri
cea mai frteasca primire pe pmntul romnesc.
Modestele lucrAri ce imi permit a Vi le prezenta sunt
totodat prinosul sentimentelor de recunogtintl ale unui

fiu al trii care a crezut ca o sfinta datorie a sa de a

aduce modesta sa contributie pentru lmurirea unor faze

www.dacoromanica.ro

IV
ale istoriei TArilor RomAne$ti din izvoare pan& In prezent
necunoscute si de a cerceta legAturile suflete$ti ale ambelor popoare, de comun origina. tracia. $i secular& convietuire, pentru cunoa$terea, aprecierea $i iubirea reciproca..
Primiti, Va. rog, Domnule Conducg.tor, asigurarea sentimentelor mele de aclama. recunoointA $i netrmurit de
votament.
H. DJ. SIRUNI

Bucure$ti, 15 Martie 1941.

Prwdintia Consiliului de Miniftri

Cahlnetul Primului Ministril

Stimate Domnule Siruni,

Am onoarea a va. Incunostiinta, cl Domnul General

Antonescu a primit lucrArile trimise de Dvs. pe care le.a
gAsit deosebit de interesante $i pentru cari v& multumeste.

Primiti, v rog, asigurarea distinsei mele consideratiuni.

Director de Cabinet,
Lt. Col. M. ELEFTERESCU

Bucure$ti, 18 Martie 1941.

www.dacoromanica.ro

IN MEMORIA

LUI N1COLAE IORGA

Marelui prieten al culturii armene

PELL roliliel" x ivil;Pc41) A),;Plal

www.dacoromanica.ro

1.00.111111.

..siumaxammummoru

N. IORGA, CA PRIETEN AL ARMENILOR

O DATORIE
Revista de cultur ,Anig, care indeplineste de ativa
ani un rost de informatiune atat de folositor asupra trecutului si a artei armenesti, Imi cere cateva randuri pentru
volumul de ornagiu Inchinat memoriei lui N. Iorga.

Nu pot spune altceva deck a acest omagiu este firesc pentru ca, In nemrginita-i activitate istoria, N. Iorga
s'a ocupat, gi nu numai odat, de istoria Armenilor, de arta
lor, de rostul lor In comertul acestor prti ale lumei i de
influenta artei lor asupra artei moldovenesti. El a fost meren un Intelegkor prieten al culturei armenesti i al nevoiei ca ea s fie cunoscut In cercuri at mai largi.
Publiand acest volum omagial cu un cuprins atat de

bogat, revista Ani' Igi indeplineste, cu un ceas mai de

vreme, datoria de recunostint ctre disprutul mare istoric. Pilda sa ar trebui urmat si de alte reviste.
26 August 1941.

General R. ROSETTI
Ministru culturii nationale, al cultelor gi artelor

www.dacoromanica.ro

PENTRU UN PRIETEN
Inchinati acest numar al revistei
memoriei, cu
cat vremea va trece, cu atat mai slavit, a lui Nic. Iorga.
Nici ca se putea din partea Dv. un omagiu mai deplin cuvenit si mai mult datorit, ca acesta. Caci n'a fost si nici
nu va mai fi, poate, printre Romani, un al doilea tnvatat,
care sa se consacre cu mai multa iubire $i cu mai mare
interes studiului trecutului poporului armenesc ca Nic.
Iorga, cautand sa faca cat mai cunoscut si apreciat acest
trecut, nu numai prin scrieri istorice generale, de sinteza,
ci si prin studii speciale, personale si originale, asupra relatiilor de tot felul dintre Romani si Armeni. Iar aceasta
cu sincera simpatie si profunda tntelegere pentru Insusirile
ca si pentru nenorocirile neamului Dv. simpatie 5i tritelegere ce se vadesc pe toate paginele pretioaselor sale publicatiuni privitoare la acest neam.
A. LAPEDATU
Secretar general
al Academiei Romane

1 Septembrie 1941

www.dacoromanica.ro

UN URJAS
Cate-va randuri cerute, despre N. Iorga, n'ar insemna,
cel mult, de cat o pioas inchinare amintirii lui. A fost un
mucenic al muncii neodihnite ; prin moartea.i naprasnica
va ramne un mucenic al neamului.
Ce a produs e de o vastitate, cum rar se intalneste in
cultura universal. Se va pastra vesnic ca un far de orientare in progresul culturii nationale.
Prin varietatea scrisului sly, prin bogatia si adancimea gandurilor exprimate, prin insufletirea rascolita, in
deosebi prin dragoste de neam si tara manifestat cu sinceritate molipsitoare in intreaga-i activitate uimitoare, finta
lui se inalt nu numai deasupra contemporanilor si.
De la poezie la filosofie ; de la descifrarea inscriptiunilor si documentelor uitate, la sinteza luminoas a faptelor ; de la Istoria neamului la cea universal, nu e camp
cat de tinuit asupra cruia spiritul &au patrunzator s nu
fi adus o lamurire ori lumina valabila.
A fost un neobosit muncitor intelectual, ca si un propovaduitor entusiast, un miglos rascolitor de date si fapte
dar si un constructor maestru de cldiri neperitoare.
S'a impus invatatilor din lumea intreaga ; n'a uitat
ins& sa. imprastie lumina care invie energia latent& in multimea, mereu in asteptarea indeplinirii unei minuni asemenea invierii lui Lazar.

Tot ce a infaptuit prin scris, ca o datorie national

va fi adunat intr'o deosebit incapere din Academia Romana. Va ramanea monumentul neperitor ce i se va ridica,
dar in acelas timp un izvor nesecat de indemn si avant
national pentru generatiile ce vor urma.
Prof. I. SIMIONESCIJ
Preedintele Academiei Romane

10 Septembrie 1941

www.dacoromanica.ro

N. IORGA 1 STUDIILE ARMENE

Cu Nicolae Iorga a dispirut $i un mare si adevrat
prieten al poporului armean. Nimeni n'a contribuit, la noi,
mai mult cleat dlnsul la cnnoasterea acestui vrednic popor, care a dat, din vechi timpuri, trilor noastre o populatie harnic, credincioas pmntului ospitalier, care a
primit-o.

Una din trsturile caracteristice ale personalittii

marelui nostru invtat a fost multimea domeniilor pe care,
cu vasta comprehensiune a spiritului su exceptional, lea
tmbrtisat in cercetrile sale. Pretutindeni, chiar acolo unde
terenul era mai dinainte bttorit, el a tiut s5, aducl mai
totdeauna o not personal. Noutatea venea din adnca
sa intuitie istorica, din inltimea filosofic. de la care privea inamplrile lumii, dandu.le, de attea ori, interpretarea sa.
Principiul care a st.panit mai mult cugetarea sa de
istoric a fost acea lrgire de orizont care face s consideri
evenimentele unei regiuni in cadrul vast $i inevitabil al
vietii universale. Aceasta 1.a strAmutat pe istoric adesea
din hotarele timpului $i 1 ocului, 1.a fcut EA urrereast,
www.dacoromanica.ro

XI

la distante de veacuri, situatii analoage, sa descopere instructive similitudini si paralele istorice.

Ca istoric, Nicolae lorga n'a reprezentat, ca atatia
altii, o specialitate. Curiositatea sa universal a mers catre tot ce putea oferi mintii sau inimii sale obiect de cercetare.

Catre Armeni nu 1.a dus numai aceast explicabil

curiositate $tiintifica. 0 marturise$te Insusi, intr'o centering ce le-a Inchinat, acum cativa ani, la Paris.
Cruciatele au format inca din prima tinereta obiectul
cercetarilor lui N. Iorga. Teza sa de doctorat asupra lui
Philippe de Mzires a deschis seria acestor multiple cercetri, care i-au atras de atunci necontenit atentia, In dorinta de a lamuri mai bine atatea puncte obscure ale acestui mare eveniment. Istoricul cruciatei a aflat, fireste, In
drumul slu pe Armeni, atat de strns legati de aceasta pa-

trundere a Francezilor In Orient. S'ar putea crede prin

urmare ca. aceasta La trezit interesul pentru poporul armean. Dar n'a fost numai acest fapt.
Marea sa simpatie pentru eroicul popor, care a dat
Bizantului attea stralucite figuri, Isi are Inceputul In anii
copilariei si adolescentii sale. Nascut In Botosani, unde
$i-a petrecut acei ani, istoricul de mai tarziu a aflat acolo
vechea si numeroasa colonie de Armeni, adevrata burghe-

zie a orasului pe care ei 1-au creiat. La cunoscut de aproape, a locuit cu dansii In aceiasi casa, a avut dintr'insii pe
Intaiul su tovaras de jocuri, $i, mai tarziu, cativa colegi
la liceu. Cand, deci, documentele culese In agtea arhive
i-au descoperit vechile asezri armenesti ale Moldovei sale,
rolul s.0 insemnat In aceste prti, din vremuri care trec
dincolo de Inceputurile tarii, toate vechile sale amintiri s'au
trezit. Sentimentul de miscata duiosie pentru viata micilor
popoare eroice, strivite de violent, prin fatalitati istorice,

sentiment atat de puternic la dnsul, $i.a avut de sigur

partea sa, alturi de amintirile de copil, and s'a Indemnat
a scrie despre poporul armean, a scoate la iveala pretioasa

lui contributie la civilizatia lumii.

A Inceput, fireste, cu cei mai de aproape, amintindu-i
de la primele sale publicatii privitoare la tinuturile noastre.

La 1914, cu prilejul donatiei Gr. Buiucliu, a publicat, la

www.dacoromanica.ro

XII
Academia Roman, primul sau studiu asupra lor: ,,Armen
gi Romanii: o paralela istorica". Schitand intreaga istorie

a poporului armean, din cele mai vechi timpuri pan la

disparitia statului cilician, in a doua jumatate a veacului

al XIV-lea, a fl. in aceast. lung desvoltare istoric situatii

asemntoare cu ale poporului nostru, determinate de aceleasi fatalitti, impuse de alcatuirea geograficA i de vecintti politice.

Dar studiile lui Nicolae Iorga cu privire la trecutul

poporului armean au fost mai cu seam numeroase dupa
rzboiul cel mare. Sacrificiile imense, impuse atator popoare, au fa.cut ca, la incheierea pacii ilusoriei paci care
a fost s se inlature, in bun parte, nedreptatile gi suferintele ce apsau asupra multora, de veacuri. Printeo
noul fatalitate a imprejurarilor, soarta Armeniei ramanea
neschimbata. Istoricul a simtit atunci datoria de a face cunoscuta. in cercuri mai largi viata poporului napastuit, con-tributia lui mare la civilisatia omenirii, prin atatea creatii.
El a schitat cel dintai originea Armenilor din Moldova
si partea lor insemnat la desvoltarea oraselor si targurilor
In care s'au asezat. Marele drum de comert, care lega, prin
Moldova, Galitia de Crimeia, i-a adus pe aceste meleaguri.
In conferinte, tinute cu diferite prilejuri, a schitat istoria
poporului armean in patria sa veche, apoi in cea nou.
-(Cilicia), unde, dup.& veacuri de existent, strabtut de
nobile avanturi gi de mari catastrofe, i-a aruncat nvala
nimicitoare a Turcilor Selgiucizi gi politica mioapa a Bizantului.

Creatia armean, in domeniul vietii spirituale, e prezentata de asemenea, in lumina vie a cercetarilor stiintii.
Istoricul o urmareste gi dupa disparitia celui din urm stat
-(din Cilicia), in ceia ce dansul numeste, atat de suggestiv,
a treia" gi a patra" Armenie (Crimea, Galitia-Moldova).
La Paris, unde se afl o numeroas gi activa colonie
armean, invatatul roman a tinut (1929), ca agreat al Sorbonnei, trei conferinte inchinate Armeniei Ciliciene. In
1930, aprea In capitala Frantei o expunere a istoriei Armeniei mici, cum se numeste obisnuit statul armean din
.Cilicia.

Inainte de dAnsul, altii au mai expus faptele ce conwww.dacoromanica.ro

XIII

stitue istoria acestui stat. Cu felul sail de a intelege si judeca evenimentele, de a le situe in cadrul vast al vremii,
Nicolae Iorga a $tiut s. dea totusi o nouta.te expunerii
sale. Informatia-i bogatd asupra Orientului latin, scoas din

prfuitele arhive ale trecutului. La dus asupra acelorasi

fapte la noui si interesante puncte de vedere. El scoate in
relief ceia ce cruciatele au dat statului armean de lng
Mediterana, nu numai politic
el fiind o creatie a cruciatei , dar si cultural. Astfel ajunge a schita interesanta
sintez armeano.francez., realizat timp de peste dou
veacuri, In aceast. regiune paltruns de continui influente
latine.

Arta, ca arhitectura in care Armenia a dat o creatie

proprie atilt de insemnat, exerciand o influent pe care

specialistii au aflat-o si in vechile noastre monumente religioase ; ca miniatura ce reprezint, o culme a insusirilor spi-

ritului acestui popor, a fost lmurit tot mai mult, prin

cercetrile acestui mare intelegtor al creatiei artistice.
Pentru toate acestea, disparitia neasteptat a lui Nicolae Iorga, in phial vigoare a cugetrii si puterii sale de
munc, este o pierdere simtit si pentru cultura armean..
A fost dintre putinii savanti, cari cu atta iubire s'au ostenit a arta lumii comorile acestei minunate culturi, supravietuind, prin insusirile mari ale rasei, asprelor fatalitti
istorice.
N. BANESCII
Profesor la Univesitatea din Btunireti

www.dacoromanica.ro

NICOLAE IORGA ,SI ARMENII

Am avut prilejul, In multe ocazii, O. constat marea
dragoste a lui Nicolae Iorga pentru Armeni. Sprijinul su
moral era indreptat cu lrgime si bucurie pentru natia care
la cl nu-si are tara sa independent. De aici ei atentia netrmurit. a Armenilor pentru Nicolae Iorga. La Paris cagi la Venetia, la Cetatea-Alb ca ei la Bucuresti, pretutindeni, Iorga era stimat si pretuit de coloniile armenesti. La
Paris, mai ales, avea numerosi prieteni armeni printre savantii acestui popor pribegit de soart, bunloar cunoscutul poet Ciobanian sau erudita profesoar, d-ra Der Nersessian.

In .0 viarcl de om", pomeneste In treack despre o

primire a sa In mijlocul coloniei armenesti dela Paris :
.Astfel am plecat odat. cu inceputul anului 1929 la Paris,
unde am inceput la Sorbona seria de conferinte despre
Armenia Mic. Am intampinat acolo calda recunostint a
coloniei armenesti, care a mers pn acolo Inck au preferat odat. ascultarea mea srbkoririi patriarhului armean
unit care sosise tocmai atunci: pe lng caliatile InAscute
ale acestei energice rase era In aceasta si tot ceea ce o
lungl si grea suferint. produce, intretine si desvolt In
sufletul omenese.
Dar unde s'a simtit mai bine si a fost prima cu mai
mare entuziasm, a fost ta colonia armean. din Venetia.
Am poposit de mai multe ori cu Iorga In insula San Lazzaro dei Armeni de lngl orasul dogilor. In acest colt pitoresc, dat Mechitaristilor In 1719, calugrii armeni au izbutit
www.dacoromanica.ro

XV

-s creieze un puternic centru de culturg.: muzeu, biblioteca,

tipografie, din care radiaza, vieata spiritual pentru toate

coloniile armenesti de oriunde.
Eram in vara anului 1929. Plecasem dela Vleni cu
Profesorul la Venetia. In garl suntem intampinati de autorittile locale cum si de cativa clugri armeni. Cel care
atragea atentia dintr'un inceput era un calugr scund, cu
manele cruce pe piept, cu privirea smeriti, dar adanc gritoare. Era conducatorul Mechitaristilor dela San Lazzaro,
staretul lor : un calugar de o temeinic disciplina stiintific,
vorbind o minunata italiana. Am colindat multe canale $i
intortochiatele stradele venetiene cu acest savant si ascet.
A dus pe profesorul Iorga la colegiul armenesc din Venetia cum si In insula San Lazzaro.
Dar vizita de acolo Isi are povestea ei. Intr'o minunata dup amiaza, vaporasul ancoreaz la cheiul insulei
armenesti. Profesorul, Sinteo bun dispozitie, ducea dup
sine un grup de 50 de Romani. Armenii se simteau onorati
si fericiti de vizita Proteguitorului culturii si neamului lor.
Care de care se Intreceau In a da explicatii si a pune la
dispozitia lui Iorga tot ce aveau mai de valoare In celebra
lor biblioteca. Unul, savant cu renume, discuta cu Profesorul asupra Evului Mediu ; altul, traducator al nu stiu
caror opere de seam, vorbea despre Homer ; un altul venea cu cpii dupa documentele descoperite In arhivele Frari,

iar conducatorul tipografiei aducea un brat de carti tiparite In timpul din urm. Era o Intrecere uimitoare intre
aceste modeste fiinte, In care n'ai fi bnuit pe savantii ascunsi subt mantiile de gros postav negru, in fata Profesorului nostru. Far s vrei, gandul Iti fugea spre Academiile eline, In timp ce ascultai toate discutiile stiintifice
care aveau loc pe aleele grdinei depe insul. La un moment dat, Profesorul isi aduce aminte ca. nu e singur, ca
cei 50 de conationali trebue s viziteze muzeele si biblioteca. Incepuse s se Insereze. Un calugr se apropie de
staret 5i-1 intreaba In oapta unde sa. ne serveasc o gustare. Discutia devine misterioasa, iar la cei doi calugari se
adaugl Inca alti sase. Curios, m apropii si ascult, pe cat
pot, discutla. Ce se'ntamplase ? Nu stiau unde 8 ne serveasci masa. Noi eram multi si nu puteam incipea decat
www.dacoromanica.ro

XVI

In sala de mese a calugarilor. Printre noi insa se aflau

multe persoane de sex feminin, iar regulele severe ale mi.nstirii le interziceau intrarea acolo. Staretul era lute
mare incurcatura, nu stia ce s fac. Deodat, se lumineaz
la fat $i hotra rosteste cuvintele urmatoare, pe care nu
le voi uita niciodat : Pentru noi Iorga este un sfnt 5i-1
vom a$eza la locul de cinste in sala de mineare. Cu dnsul trebue O. vin si doamna largo, deci vor intra 5i celelalte persoane femenine. Dup aceea ne vom ruga cu totii
pentru iertarea pcatului nostru".
Ne-am osptat din belsug din bunttile insulei. Bu.
curiaprintilor armeni era mare. Profesorul vorbea necontenit despre toate. Staretul nu mai sta locului. Era pretutindeni ; aducea, servea, ne da explicatii, se apropia de
fiecare dintre noi. Si astzi pstrez modestia vorbei sale
La urm, Iorga le ureaz s. le ajute Dumnezeu ca tara lor
O. fie liber si s. prospere prin intelepciunea $i harnicia
unor oameni ca acesti Mechitaristi. Staretul avea ochii inlcrimati.

A doua zi am fcut o plimbare inteo bared cu motor,

insotiti de cativa Mechitaristi. Din nou bun dispozitie. Nu
se mai discutau lucruri stiintifice. Admiram mai ales minunatele palate venetiene. Un tOnr clugr da explicatii: Ici,
Ponte della Canonica, dincolo San Zaccaria, etc. Aceeas
voce rosteste $i numele : Calea Ragusei. Profesorul devine

atent. Totdeauna s'a numit a$a acest colt venetian", Intreaba lorga. Privirea sa atent imbratiseaza toate colturile
$i palatele. Nimic nu-i scpa. Anumite inscriptii, numele
palaturilor, cum $i alte lucruri, care ne scpau nou. celar
din barca., i-au dat putint lui Iorga s5. scrie imediat, In
tara., Une ville ,romane" devenue slave: Raguse.

Ca istoric, Iorga a imbratisat vieata tuturor popoarelor. Nu e de mirare ea s'a oprit si asupra poporului ar-

menesc. S'a ocupat mai intai de Armenii aflati lia tara nonser. A cercetat indeaproape si cele trei Armenii. S'a oprit
asupra literaturii $i artei armenesti, apreciind inteo larga

msura arta. Pentru cei care ii intereseaza scrisul lui N.

Iorga despre poporul armenesc, dau mai jos o sumar list_
cuprinznd toate aceste studii :

www.dacoromanica.ro

XVII
CART! $1 BRO$UR1

Armenii f i Rometnii: 0 paraleld istoricd. Bucuresti, 1913,

38 p. Academia Romin. Analele Academiei RomAne. Seria II. Tomul XXXVI. Memoriile sectiunii istorice 1. Tip.
Carol Gbl. 27X21.
Armniens et Roumains. Une parallle historique. Acade_
mie Roumaine. Bulletin de la section historique, p. 189-234.
1913. Bucuresti.
I. Patru conferinli despre Armenia, tinute la Teatrul
National din Bucuresti ; II. Les Armniens de Roumanie.

Confrence donne a l'Union armnienne de Paris. Bucuresti. 1929. 95 p. Tip. Datina RomAneascii. 21X14.
Brve histoire de la Petite Armnie. L'Armnie cilicienne.

Confrences et rcit historique (Ouvrage orn de planches).

Paris, 1930. 153 [-158] p. 4 pl. Ed. J. Camber. Tip. Choisy
le Roi. 23X15.
Choses d'art armniennes en Roumanie (Confrence don-

ne au collge Murat [din Svres] en Mars 1934). Bucarest. 1935. p. 16.

ARTICOLE $1 CUVANTARI

Distrugerea Armenilor din Turcia. ,Neamul Romanese,

1916, No. 79.
0 noud Armenie. ,Neamul RomAnescm, 1918, No. 170.
Problema armeneascd. Neamul Romnese, 1919, No. 184-

Vn croitor armean al curiii (1739). Revista istorice,

1919, p. 100.

Plan gerea Armeniei. ,Din opera poetic a lui N. Iorge,

Craiova, 1921.
Literatura armeneascd. Ramuri", 1922, p. 656.

Iard$i literatura armeneascd. Ramuri", 1923, p. 485

488 si ,Neamul RomAnesc", 1923, No. 274.
Poesia armeneascd din Evul mediu. Universul Literar",
1925, I. No. 27, II. No. 33.
Armenia, cdntecele f i poesia sa populard. (Conferintl

tinut la Ateneul Romn, la 20 Iunie 1925), Universul Literar", 1925, No. 27, p. 14-15.
Civilizalia francezd fi creariunile ei in Armenia. ,Neamul
Romnesc", 1929, No. 12 si 25.

www.dacoromanica.ro

Romani z Armeni. Neamul Romanese, 1929, No. 27

Sur l'origine des Armniens de- Moldavie. Handes Amsorya", 1927, p. 907-910, Viena.

Vechea aria' armeancl. Note despre arta armeane

1930, Bucureti.
O afirmatie nationala armeanei. Neamul Romanesc",
1930, No. 175.

Armenii dela San-Lazzaro. Cuget Oar', 1931, p. 353.

Ur: oaspete armean. ,,Neamul Romanesc", 1932, No. 53.
Patriotism. Neamul Romnesc", 1932, No. 54.
1500 ani de la traducerea Bibliei In armeneste. (Confe-

ring tinuta la 27 Oct. 1935 in sala Ateneului Roman, in

cadrul unui festival literar si artistic). Revista Ani", anul
II, vol. IV, p. 14-19.
Trecu tul si ceva despre viitorul poporului armean. (Con-

ferint tinuta in sala Ateneului Roman, la 23 Noembrie

1935. cu prilejul comemorarii traducerii Bibliei in armenete). Revista Ani", anul II, vol. III, p. 32-38.
BELRBU THEODORESCU

www.dacoromanica.ro

N. IORGA DESPRE ARMENI

VECHIMEA ARMENTILOR IN TARILE ROMANE

o S'a constatat, prin documente, existenta Armenilor

din Moldova de prin secolul XIV-lea. Ei erau aici inainte
chiar de intemeierea principatului, la Suceava, la Siret,
de unde au trecut la Ia$i, la Botosani, la Roman, infiltratie care se va continua pa.n. la Focsani, aproape de hotarul dintre Moldova si Muntenia.
...In tot cazul, catre 1330 existau Armeni destui de
mul 1, 1, cum principatul Moldovei a fost in rea tate reiat pe calea comertului, acei cari au urmat aceasta c
a
la
crearea
statului
nacomertului au de% enit col boratoi i
tonal roman i Moldova O.
o Ils sont venus ds le XIV-e scle, avant la fondation du pays moldave. De sorte que la Principaut a
trouv les Armniens en Moldavie. Ce ne sont donc pas
des colons qui eussent t attirs plus tard ; ils sont les
fondateurs, dans le vrai sens du mot, dans le sens d'uue
autonomie quia t soumise ensuite l'autorit du prince.)
G Dar sunt attia dintre .Armeni cari, mai ales in
Moldova, sunt aci de veacuri intregi. Principatul Moldo1

vei a venit dup5. asezarea in orasele Moldovei de sus

a unor elemente armenesti care au venit prin Marea Neagra, prin Crimeia $i, de acolo, luand drumul mare tataresc,
prin care se schimbau marfurile Rasaritului cu Apusul, au
ajuns in Galitia, iar de aici s'au scoborit, ca adevarati descalecatori in intelesul cel mai deplin al cuvntului, in tara

care, in parte $i din cauza drumului de comert care s'a

creat, a devenit principatul moldovenesc. Noi am fost acei
cari v'am primit, v'am tinut, v'am ajutat, v'am iubit acolo,

dar nu e mai putin adevarat ca Statul acela al Moldovei

nu s'ar fi putut intemeia daca nu ar fi fost un drum de
comert, sau el ar fi insemnat prea putila lucru, si comertul
nu era al nostru, ci era al ele mentului, care statea In fruntea comertului, deci Armenii. Asa incat dv. sunteti oarecum parintii Moldovei,adic str5.mo0 d.voastra 8)
Choses d'art armniennes en Roumanie, 1935, p. 6,
Patru Conferintt despre Arnienla, 1929, p. 90.

Trecutut 01 despre mitorul poporului armean, In Neamul Romilnesc", 11 Dec. 1935,

www.dacoromanica.ro

XX
ARMENII $1 ROMANI1

0 Dac n'ar fi stravechi lurauriri de cultura si schimburi comerciale, dac n'ar fi coloniile armenesti din Moldova, mai vechi poate si de cat domnia lui Bogdan Vod.
intemeietorul, dac. n'ar fi miile de locuitori armeni ai solului romaaesc, insemnati In viata noastra politica si cul--

turall : oameni de stat, invtati si poeti, Inca aceste asemanari bogate In aplicatii nou, ne-ar Indemna la studiul
din punctul nostru de vedere al acestor regiuni i ai natiunilor ce l-au locuit e)

Daca rasa armeneasca este in general, una dintre

cele mai frumoase, aceasta se datoreste elementului navilitor, la o epoc atat de indeprtat. Am spus c.
eran Traci, din aceiasi rasa cu Dacii nostri. Asa Incat noi suntem rude prin aceia ca avem sangele acesta trac
cu el ambele popoare au mostenit si cateva caractere :
aplicarea catre poezie, iubirea de muzica, etc.
Dovada c Armenii noi aunt de origina tracic, o dan
cateva asemanari de nume ramase si In Asia Mica si In
Tracia. In Tracia era o regiune care se numia Moesia, In
Asia Mica exist& Misia ; In Asia Mica eran Frigieni, In
Peninsula Balcanlca sunt Brigii. Frigienii si Misii din Asia

Mica nu sunt cleat elemente trace rmase In drum, pe

and alte elemente trace au inaintat pana la Caucas ').
0 In ce priveste pe Armenii foarte vechi locuitori

ai Moldovei, unii si inainte de Intemeierea Domniei, iar In

Muntenia fiind adusi mai tarziu numai din partile turcesti,
ei au fost liberi s continue toate practicele lor religioase.
daca s'a intamplat doti prigoniri, una In secolul al

XVI-lea pe vremea lui Stefan Rares, din cauza unui capriciu al Doninului, iar celalalt caz de pe vremea ocupatiei polone In Moldova, cand Armenii au fugit in Ai deal
intemeind acolo, la Gherla si Ibasfalau, o colonie din cele
mai infloritoare si pan astazi, aceasta se datoreste unor
imprejurri exceptionale, care n'au nimic nepotrivit cu aplicarea fireasci spre fratia umana a poporului nostru, pe carenimic n'o va putea scdea, cu atat mai putin desfiinta 3).
Armenii $1 Romdnii: o paralela istoricd, 1914, p. 38-40.
Palm Conferinti despre Armenia, 1929, p. 28-29.
Conferinte la Radio, cUniversuip din 7 Ianuarie 1938.

www.dacoromanica.ro

XXI
Trebue s adaog, pentru ca s. termin, ca Armenii
din Romania cunosc greaua si delicata art de a uni (iota
indatoriri, o datorie fat de religie si natiunea lor pe care
n'au uitat-o deloc, si o datorie fat de aceea tar in care
ei 5i strmosii lor s'a stabilit din timpuri foarte indeprtate. Pentru noi ei ne sunt frati, frati nobili, fiind in acelas timp copii alesi ai vechii lor patrii. Deci, nu este o
mai mare laud ce s se poat. aduce unui popor mare si
nefericit, care pastrand intreaga sa comoar moraba, este
la neputint de a creea din nou si de a ridica patria sa la
o asa inltime la care rasa ar fi fost in stare ').
ARMENII IN CULTURA LOR.

La captul antichittii, and rsreau norme noui

de literatur si de art, formandu-se acele sinteza intre
Occident gi Orient din care Bizantul insusi e numai o parte,

Armenia a intiprit pe toate creatiunile ei, o pecetie proprie. Si una asa de neted. gi adAnca! Forma bisericilor
din Armenia, sistemul lor de impodobire, fac parte dintr'un
capitol special al is toriei artei, si de acolo s'au desfcut
infiuenta care se simt pAn la noi, fr s se exagereze,
cum s'a ficut, puterea acestei strbateri. Din Ani, centrul
cel mare al acestei frumoase arhitecturi origin ale, au reluat
curente capabile de a adoga pretioase impodobiri stilurilor
strine din regiuni foarte indeprtate. S'a afirmat si nu far&
dreptate, c de acolo, probabil prin Caffa genovez, din Cri-

meia, cetatea care era plin. de Armeni, vine si elegantul

turnulet de pe naosul bisericilor lui Stefan-cel-Mare 2).

Dar nu numai prin ziduri si prin ornamentele sale

Armeni gi-a insemnat valoarea de art. Dac frescele ve:
chilor lacasuri armenesti nu s'au inscris in desvoltarea picturii medievale, aces t popor bine inzestrat se poate l.uda
pe dreptate cu minunatele podoabe asternute pe marginea
fiec.rii foi a manuscripteler 3).

$i cAntecul merge alturi cu cioplirea si potrivirea

pietrelor. Cdntece de 1 upt, de biruint la inceput, glorificAnd
Les Armniens de Roumanie", in Potra Conferinti despre Armenia, p. 94.
Despre aria armeand, Note despre arta armeanap, 1930,1).5-6.
Despre arta armeand, in 'Note despre arta armeanap, 1930, p. O.

www.dacoromanica.ro

XXII
eroii legendari ai neamului, apoi, mult timp, dureroase cantece ale unei mizerii care s'a perpetuat, far& mangaiere, din
veac in veac.
Muzica cu lungile ei huliri, en hohotele ei de plans,
cu expresia miscatoare a unei nemrginite duren i strigte
vilor si muntilor, nu ni este nici ca stra.ina. Vechi tovrsii istorice explic apropierea ei de cele mai triste dintre
doinele romanesti. Si rstri$tea pe care am indurat-o si ei
noi a adaos la ace st trist ecou de suferinti indurate tocmai
In fundul vremurilor
Muzica noastr seamn prin unele isbucniri ale ei
cu a Armenilor, pentru ca. Armenii sunt ca si noi, urmasi
ai Tracilor

[Unele din obiectele expuse la Expozitia de Art&

Armean. swat] de o frumuset si de o originalitate cu totul
deosebite. De la o tan& la alta si din veac In veac e aceiasi

inspiratie national, in care se amestecl spiritul realist al

acestui popor cu elemente romantice venind din rasrit si
cu poesia delicat a evului mediu francez 3).

Inteun astfel de moment cand poporul armean a

incredintat aliatilor aprarea sa in urma prigoanei cele mai
cumplite suferite din cauza natiunilor eterogene, este un
fel de reconfortare pentru neam vechiu i nobil, de a face
s. se cunoasc treptat pretutindeni importanta si caracte-

ristica pe care a ave. in evolutia civilizatiei universale.

Sunt multi ani de and cercetrile migloase si cu rezultate
ale lui Strzygovvski au dus la concluzia c pe langa Bizant
Armenia a avut o influent& puternica. asupra artei din Evul
Mediu, si chiar, ceeace este cu desvarsire exact, arta armean, In faza sa romaneasc& este inspirat, in timpul

Cruciatilor spre Rsarit de monumentele armenesti

din secolul al XI-lea, cu numeroase biserici din orasul Ani
si de aiurea, pan& in noua Armenia de pe malurile NIediteranei. Acolo s'a intalnit sefii catolici, cari se luptau in
Despre aria arn2eam7, in (Note despre arta arrneanA, 1930,Bucureti, p. 6.
Dintr'o scrisoare tritnisA la 6 Martie 1937 spre a fi eitiM la concertui George CLcea din Sala Dalles.
0 afirmafie nafionalei armeanci,
Rornnesc, 21 lunie 1930.

www.dacoromanica.ro

XXIII
numele Crucii, cu cei de alt. religie, eterniznd impreun.
cu principii vailor din Taurus,in casele si templele lor, tra-

ditiile unei arte mult mai venerebile pe care Armenii o

aduseser. din Nord, din patria lor deprtat din Caucas
In timpul emigrrilor acolo 1).

Les Armniens ont eu, eux aussi, l'ancienne tradition gomtrique, abstraite qu'on rencontre dans le monde
thrace en Europe et, comme les Armniens ont une base
thrace a c6t d'une base asiatique, qui est venue ensuite,
on comprend bien que cet art gomtrique a dill exister
dans la Grande Armnie ds le commencement du dveloppement artistique de la nation. C'est--dire qu'on rduit
l'arbre, la fleur, les contours du corps de l'tre humain, de
facon A. prsenter des formules linaires ; c'est un art trs

important, ayant prcd en Grce l'art hell nique, (lui

dans son origine crtoise, tait beaucoup plus libre et beaucoup plus vari 2).
SOARTA POPORULUI ARMEAN

Cand a disparut cel din urm stat armenesc, Armenii

ar fi ramas numai un nisip omenesc la Indemna oricui,

dac, nu ar fi fost aceast admirabil solidaritate din fri
treaga lor agezare, veche $i nou., dac nu ar fi avut acel
lucru care poate inlocui gi Statul : religia $i literatura pe
care aceasta o inspira.
Dar, atata vreme cat o natiune pstreaza un element
moral In jurul caruia se poate aduna, aceast natiune trOiegte mai mult dect alte natiuni cu teritorii mult mai intinse, din care Ins lipsegte acest element sufletesc, capabil
de a Inlocui pe celelalte gi, la ceasul cuvenit, a le crea
din nou 3).

Niciodat un popor n'a rbdat mai multe nedreptti

gi n'a suferit mai multe cruzimi ca poporul armenesc ).
LIn timpul rsboiului mondial poporul armean] a trebuit sd indure o nou si cumplit prigonire pe langd care palide se inftigeaza si cele mai sngeroase ale istoriei 5).
cRamuria din 19 Noemvrie 1922.
Choses d'art arm6niennes, Bucureti, 1935, p. 8.
Patru Conferinft despre Armenia, 1929, p. 48-49.
Paint Conferinfi despre Armenia, p. 14.
0 noutt Armenie, Neamul Romanese, No. 170 din 21 Iunie 1919.

www.dacoromanica.ro

XXIV
Domnul Ciobanian are dreptate s afirme cl natiunea
care a putut da aceast. gratioas poesie religioas i ero-

tic, cavalereasc si patriotici, si acest mare capitol de

art originar, nu merit s triasc sub jugul dublu al
vecinilor cari n'au egalat-o niciodat.

Starea actual a Armeniei este o crim a politicei

noastre, brutal, interesat gi mrginit de preocupri meschine ').

0 Daca principiile nu sunt pentru a Ingela popoarele

mici, atunci Statele mari au datoria de a inlesni Armeniei
refacerea ei. S ne ajute Dumnezeu s vedem aceast natie
stpn. pe pmntul pe care singur are dreptu12).
$i, Incheind, de sigur c. si In sufletul oricruia
dintre asculttori cari nu apartin natiunii armenegti s'a degteptat aceiasi dorint, de care au fost Insufletite dela Inceput aceste conferinte : ca dreptatea care incepe s se intind asupra tuturor popoarelor, i asupra acelora care
poate nu erau vrednice de clansa, s, se coboare In sfrsit
asupra poporului care o ceri de dou mii de ani

La premire des nations non libres qui doit tre

affranchie de ses chaines est la nation armnienne pour

tout ce q u'elle a donn, de la lointaine antiquit jusqu'aujourd'hui h. la civilisation humaine 4).
Si porumbelul alb va fi vzut cAnd marile natiuni

de cultur alcate in picioare de toat. brutalitatea natiunilor parvenite, cnd aceste natiuni vor fi Intelese i aju-

tate si, nd dup ce a fost pentru cotropitori atta loc

pe lume, se va gsi putintel loc i pentru acei cari au

sfintit patria lor milenar cu munc, suferint si cultura 5)
N. IORGA
Poezia armeneascd in Evul Mediu, ,Universul Literar", No. 33
din 1925.

Armenia, cdrztecele si poezia sa popularei, ,Universul

No. 27 din 1925, p. 14.
Patru Conferinti despre Armenia, p. 73.
Randuri trimise ziarului armenesc Houssaper, din Cairo, si pu.
blicate in numarul festiv al acestui ziar, din 16 Mai 1931, inchinat lui N.
/orga, cu prilejul jubileului sAu de 60 de ani.
1500 ani dela traducer ea Bibliet in armeneste, Neamul Romflnesc din 7 Noemvrie 1935.

www.dacoromanica.ro

ARMENIA RECITNOSCATOARE

RECUNOSTINTA LINUI POPOR 1)

I.
SAHAG, ROBUL LIN SUS CRISTUS Si CU VOINTA NEMARGINITA
A LUI DUMNEZEU, $EF AL EPISCOPILOR $1 CATOLICOS
AL ARMENILOR DIN CILICIA

Mult Stimatului Domn Profesor NICOLAE IORGA,

ilustrul savant si presedinte de onoare al Fundatiei Culturale Armene, salut de iubire si stim.
1) Armenii de pretutindeni au participat, In 1931, la serbarile jubi-

Hare organizate in onoarea lui N. Iorga Cu prilejul celor 60 de ani al

sal. Fundatia Culturala Armeana dupa ce a luat parte la solemnitatile
of iciale, a mai organizat un pelerinaj la Valenii de Munte, in ziva de 1g
Iulie 1931, f acanclu-se interpretul sentimentelor de recunostinta ale poporului armean, si a dat un festival jubiliar.
Ziarele Houssaper" din Cairo (16 Mai 1931), .Aztarar din Constantinopol (19 Aprilie), .Nor-Arsaluis. din Bucuresti (7 Iunie) au scos

numere festive, iar ziarele (Haratch. (Paris), Pazmoveb" (Venetia),

,Nor Arax" (Sofia), cAnand. (Paris), etc., au publicat articole omagiale
cu prilejul acestui jubileu; tot asa d. H. Dj. Siruni a publicat in limba

armeana doua brosuri: ,,Nicolae lorga (1871-1934 Vlata sl opera'

(Viena, 1931, tip. Mechitaristilor, 32 p.) si .Aposlolul dele Wileni. (Constantinopol, 1931, tip. Aztarar, 32 p.).
Profesorul N. lorga a mai primit adrese omagiale din partea diferitelor institutiuni si personalitati armenesti: Catolicosul Sahak II al Ciliciei, Catolicosul Paul Petru Terzian XIII al Armenilor catolici, Arhiep.
Mesrob Nisanian, locum-tenens al patria:hatului armean din Ierusalim
Par. Vardan Melchisetechian, vicarul general al Mechitaiistilor din Viena'
AI. Khatissian si Hamo Ohangeanian, fosti prim-ministri in Armenia, Va:
han Malezian, directorul general al Uniunei Generale Armene de Binef acere, Kricor Sinabian, conservatorul Bibliotecei Boghos-Nubar din Paris,
Comitetul Central al Societatii Armene de Cultura si de Editura (Cairo),
Comitetul Legionarilor Armeni din Egipt, Comitetul Crucii Rosii Armene
'din Egipt, etc.
Dam aici unele din aceste adrese omagiale.

www.dacoromanica.ro

Cu mult plcere am aflat c. Romania a hotarat si

serbeze cei 60 de ani ai marelui sau flu.
Si pentru ci printre prietenii poporului armean Domnia-Voastr, NICOLAE IORGA, sunteti o figurg. excep_
tional. 5i ati studiat cu iubire sincer $i interes stiintific
istoria politica a poporului armean $i civilizatia sa si rezultatul cercetarilor Domniei-Voastre 1-ati fcut cunoscut
lumei civilizate, conferintele ce ati binevoit a le tine la.
Sorbonna despre Cilicia au fost foarte mult admirate $1
apreciate de noi, precurn $i simpatia ce o artati fat de cul.
tura armeneasca e demna de toate laudele 5i multumirile
noastre.

In istoria popoarelor natiunea armeana e o grdini,

dupa cum spune marele nostru istoric Movses Khorenati,
5i aceast mica gradina a fost exponenta $i apartoarea
religiei cre$tine in Orientul pig'in si a dat nastere unei
civilizatii ilustrandu-se in principalele ramuri ale vechei
arte, ceia ce Domnia-Voastra ati inteles bine $i ati tinut
ca si studiati $i si faceti cunoscut invtatilor lumei.
Suntem fericiti c. Armenii din Romania se fac interpretii sentimentelor intregului neam armenesc $i in special ai
nefericitilor Armeni din Cilicia $i pribeagului lor $ f religios.

Printre tarile din Sud-Estul Europei ROMANIA in

special a nutrit in sanul $i pe pieptul ei, dup cderea dinastiei Bagratizilor, un numr insemnat de Armeni cari au
servit cu fidelitate noua lor patrie, cu acelas suflet $i cu
aceleasi sentimente ca $i adevratii cetateni.
In urma marelui rsboi, un nou val a venit si mreasca numrul Armenilor din Romania.
Iubirea $i simpatia Domniei-Voastre fat de mult Incercatul popor armean ne pricinuesc mare bucurie $i mangaiere.

Va salutm, Domnule si .Mare Profesor, cu sinceri

iubire si binecuvantare si VA' dorim vieat Iung1 pentru ca
neamul armenesc si se poata bucura indelung de prietenia
Domniei-Voastre.
In 12 April 1931, dupd stilul nostru 1380
Cu binecuvantri,
i in al 28-lea an al Catolicosatului nostru
Dat in Catolicosatul din ANT1LIAS
No. 75

(ss) SAHAK II
Catolicos al Ciiiciei

www.dacoromanica.ro

3
11.

ROBUL LUI ISUS CRISTOS, PAUL PETRU XIII TERZIAN, CATOLICOS

PATRIARH AL ARMENILOR CATOLICI, CONFIRMAT DE SF. SCAUN.

Iubitului nostru fiu, Profesor NICOLAE IORGA,

salut si binecuv Antare.
Scumpe Profesor,
Astzi, cand toti compatriotii Domniei-Voastre sarb-

toresc cei seasezeci de ani ai fecundei vieti a DomnieiVoastre, noi, ca $ef religios al unei parti din poporul armean, luam cu bucurie parte la manifestatiunile de recuno$tint $i insufletire ce Vi se fac, pentru ca DomniaVoastra, iubite profesor, ati druit pretioasele comori ale
mintii si inimei Domniei-Voastre nu numai compatriotilor

Domniei-Voastre ci in mod atat de generos si scumpei

noastre natiuni.
Poporul armean, in urma dureroaselor imprejurari cu-

noscute, este rspandit astzi in toate prtile lumei Bind

inteo situatie d eplorabil. Domnia-Voastr, scumpe profesor, nu l'ati nesocotit din cauza aceasta, ci, cu nobilul si
cunosc.torul Domniei-Voastre suflet, ati apreciat meritele
$i .Insusirile cu care este Inzestrat acest popor, ati cercetat
trecutul &Au plin de glorie, nu i-ati precupetit simpatia s'
admiratia Domniei-Voastre si ati fost prietenul sau sincer,
desinceresat si activ si nu v'ati multumit numai iubindu-1
ci ati cutat a-1 face iubit si altora si aceasta ata prin
vorb. cat $i prin scris, in special prin conferintele ce le-ati
tinut la Sorbona despre Regii armeni $i prin volumul ce
1-ati publicat in limba franceza.
Noi, Catolicos-Patriarh al Armenilor Catolici, avand
In vedere toate acestea, Va adresam astzi, scumpe profesor, clduroase felicitri si multumiri atat din partea noastr cat $i din partea poporului nostru. Va trimitem cordialele noastre binecuvantari $i rugdm pe Cel Atotputernic
sl VA pAstrez Inca* multi $i indelungati ani, spre gloria si
onoarea adoratei Domniei-Voastre Patrii si spre binele poporului armean.

Dat in Patriarhatul nostru din Beyrouth, in 17 April

1931, in al douzecilea an al patriarhiei noastre.
t PATJL PETRU XIII TERZIAN

Catolicos-Patriarh al Armenilor Catolici

www.dacoromanica.ro

III.
PATRIARHIA ARME ANA DIN IERUSAL1M. 22 IULIE 1938, No. 7569/16

Excelent,

Excelenta Voastr s nu fie surprinsi gsind In coletul postal expedi at de noi la adresa sa o carte armeneasc.-

Stim cl nu cunoasteti limba armean, bash'. $tim In acelas timp cAt de profund cunoa$teti istoria $i mai ales sufletul poporului care vorbeste aceast limbA.
Simpatia luminat de aceast dubl cunostintA, pe
care o aveti si ati artat-o cu atita nobil mrinimie acestei natiuni, ne-a umplut totdeauna de recunostint pe noi
toti, fiii acestei natiuni, fat. de Domnia-Voastr.
Comunitatea armean. din Romnia ti va aduce mereu aminte de numele Domniei-Voastre cu un nemrginit

respect, pentru pretioasa prietenie cu care ati avut bungtatea de a face tot posibilul pentru legalizarea statutului
-su eparhial si bisericesc In nobila Domniei-Voastre Tarl
care i-a dat ospitalitate de veacuri.
Iar natiunea armean In genere nu va g5si cuvinte
pentru a v prezenta respectul sat' miscat $i multumirile
sale clduroase pentru manifestatiunile incurajatoare si nobila umanitate pe care ati avut totdeauna buntatea de a-i
arta ant prin scris cat $i prin cuvant.
Acum doi ani cAnd Intreaga natiune armean srbtorea al 15-lea centenear dela traducerea Bibliei In jaiba
armean., ca unul din epizoadele cele mai sfinte din trecutul su national, am fost fericiti citind in ziarul armenesc
. Araz" care apare in Bucure$ti, dou frumoase cuvntri ale
Domniei-Voastre, dintre care una pronuntat de de Domnia-Voastr. trite sedint solemn& organizat pentru srbtorirea chiar a acestui jubileu de 1500 ani, si a doua inteo
alt reuniune armeneasc privitoare la problemele atingand
cultura poporului nostru.

Am dorit ca aceste dou cuv,intri, atat de bogate

In idei $i invtminte inalte, s devin proprietatea tuturor Armenilor pentru o lung perioad de timp. De aceea,
fr chiar s fi avut consimtmntul preliminar al Domniei-Voastre, ne-am permis, $i v cerem iertare astzi pentru aceast mare libertate, si le publicam In volumul de-

www.dacoromanica.ro

dicat acestui Jubilen, volum pe care avem onoarea de a

vi-1 trimite.

ruggm sg binevoiti a-1 aeeza In Biblioteca Dom-

niei-Voastre drept o slabg mrturie a recunostintei ce

poartg Excelentei-Voastre Intregul nostru popor ei care
vg este oferit de $eful Congregatiei unuia din centrele
ierarhice ale Bisericei sale Nationale ei care s'ar simti
peste mAsurl de fericit dacg ar putea Intr'o zi s v exprime prin viu graiu, and Cel Atot Puternic v'ar da prilejul odati de a vizita lerusalimul ei de a vedea aceastg
mangstire pe care Armenii o posedg acolo de veacuri
Indepgrtate.
Binevoiti a primi, Excelentg, impreun cu cele mai

ferbinte urgri de viatg Indelungat ei prosperitate, prea

respectuoasele noastre omagii.
AREEIEPISCOPUL TORCOM

Patriarhul Armean din 'ernesUm

1V.

Excellence,

A roccasion du soixantime anniversaire de Votre

Excellence, je me permets, au nom de toute la Congrgation
Mechithariste de Vienne, de prsenter Votre Excellence

les voeux et souhaits les plus sincres que nous formons

pour la personne si justement celebre de Votre Excellence.
Nous sommes vivement reconnaissants Votre Excellence pour la sympathie sincre et dsintresse que Vous

avez envers la nation armnnienne, et nous aimons

esprer que Votre Excellence voudra bien la garder toujours et en dormer la preuve, surtout l'heure o Votre
Excellence tient entre ses mains les rnes du gouvernement.
Nous levons done notre voix au Ciel pour implorer
les bndictions clestes, tant spirituaelles que temporelles,
pour la personne si estime de Votre Excellence. Avec
mes hommages les plus sincres, rassurance de ma plus
parfaite considration.
(ss) P. VARDAR MELCHISEDECHIAN
Vicaire gnral de la Congrgation Mechithariate

Vienne, le 9 Juin 1931

www.dacoromanica.ro

V,

Monsieur le Professeur,
La dlgation de la Rpublique Armnienne estime

trs haute ment l'amiti de la profonde sympathie que

vous voulez bien porter aux qualits morales et culturelles

du peuple armnien pour saluer le soixantime aniversaire
de Votre naissance et vous souhaiter longue vie et prosprit
pour l'heureux accomplissement des oeuvres que l'humanit
attend de vous et l'achvement de Votre glorieuse destine,

paur le plus grand bien de la nation roumaine et du

peuple armnien.
Le peuple armnien n'oublie jamais sa dette de reconnaissance envers ses amis trangers et surtout envers ceux
qui ne Font pas oubli dans ses jours de malheurs.

vous rserve une place . part au nombre de ces derniers

et c'est en son nom que la Dloation de la Rpublique
Armnienne vous adresse ses me711eurs voeux et souhaits
et ses sentiments de profonde gratitude.
Veuillez agrer, Monsieur le Professeur, les assurances
de ma plus haute considration.
Le Vice prsident
de la Dlgation de la Rpublique Armnienne

(es) AL. KHATISSIAN

Paris, le 22 Avri11931

(fost prim ministry In Armenia)

VI.

Nepreluitului prieten,

Actuala diplomatie a Europei ne-a invtat c o natie

pentru ca s aibe prieteni, trebue s fie puternia. Cea slab&

care are nevoie de mai mult prietenie nu o are. Poporul

armean are putini prietini, pentru ca. este slab. In aceste
imprejurari prietenul este de riepretuit pentru poporul atmean, pentruca, astfel de prieten,leste sincer si desinteresat.

In persoana lui N. lorga al crui jubileu de 60 ani

este srbAtorit de toata lumea civilizata, poporul armean

are adevratul prieten, sincer $i desinteresat.
Prof. Nicolae Iorga a iubit sincer poporul armean,
fcnd cunostint cu comoara spiritual a lui.
Din copilarie crescand si studiind Inteun oras din
Romania plin de Armeni, jubiliarul incepand de atunci
s'a interesat mereu de poporul arrnean, de cauza lui, de
prezentul lui, de trecutul si viitorul lui aducandu-i nepretuite servicii.
Este dela sine inteles cat de scump e pentru poporuI
armean addst rar prieten si cat de recunosctor va fi Intregul popor armean fat de demnul membru al civiliza-

tiei umane.
Cairo, 14 Mai 1931

HAMO OHANGEANIAN
(fost prim ministry tn Armenia)

www.dacoromanica.ro

ARMENII
IN CULTURA LOR

www.dacoromanica.ro

ISTORIE SCURTA

A ARMENIEI CILICIENE"
ARMENIA I FRANCII IN TIN/IPLIL
CRUCIATELOR
Si vii de asa de departe, adicl
din pricina zpezilor din muntii jugoslavi si italieni
cale de patru zile
si patru nopti, s. vii la Paris spre a vorbi de un subiect
care n'a fost totdeauna un obiect de studiu pentru mine,
aceasta impune o datorie, o indatorire de neinlturat : aceia
de a aduce ceva nou.
Dar a aduce ceva nou asupra unui subiect aa de in-

teresant, interesant intriun grad asa de inalt, cum ceiace

numesc Franta din Armenia", cu alte cuvinte raporturile
asa de strnse intre Cruciati si Armeni si apoi crearea
unei mari sinteze care a durat dou veacuri, aceasta nu
poate avea nici o legAtur cu Inssi faptele, deoarece tot

ce priveste expunerea istoric propiu zis a fost fixat

deacum de mult vreme.
Trebuie sA spun c.a. truda Frantei a avut totdeauna
locul de frunte la aceasti stabilire a faptelor, cari formeaza
istoria a ceiace se numeste Mica ArmenieTM, dar care este

o Armenie cu totul diferiti de cealall, 1114 a fi mai pntin

1)Conferinte tinute in lanuarie 1929 la Smbona.

www.dacoromanica.ro

10

national deck cea dintaiu. As zice chiar c aceast a fost

mai de grab un domenin exclusiv al savantilor francezi.
Dac se cuneaste istoria vechei, Marei Armenii,
aceast cunoagtere se datoreste inainte de toate lucrarilor,
de un aga de admirabil devotament gtiintific, ale lui Victor
Langlois. Dac avem o culegere de hrisoave ale regilor
Micii Armenii, este tot pentru ca. Langlois ne-a dat acea

Comoarl de Carte"

(Trsor des Charles) a regatului

Rupenizilor. Daca avem la dispozitia noastr in acest mo-

ment fragmente din istorici armeni apartinnd epocii a

doua, fragmente publicate in original sau in traducere,
aceasta se datoregte editorilor, care au intrebuintat mult
timp pentru a da un al doilea velum dar, cnd l'au dat,
editorilor francezi ai cartii ,,Istorici
l'au dat bine,

armeni ai Cruciatelor" (Hisloriens armniens des Croisades).

Imi amintesc c, acum vre-o treizeci de al:1i, am putut

avea, prin bunivointa cuiva care nu mai este printre noi,

aceia a d-lui Ulysse Robert, cronica lui Dardel pe care o
publica in acel timp, cronic cunoscut pa.nd atunci numai
dup5. o traducere data. la Petersburg de cineva care a fost
unul dintre poetii entuziasti ai Armeniei contimporane :
Monseniorul Khoren de Lusignan. Este deci tot multtmit
unui Francez, c avem aceast. cronic asa de interesant,
care incepe la o epoc. asa de indeprtat, pentru care calugrul din Franta nu era nici martor, nici capabil sa deje
informatii interesante, dar care pentru secolul al X1V-lea
a fost o adevrat revelatie. Cci prerile pe cari putuse
s le aibe inainte un Dulaurier, al crui nume trebue s
fie pus alturea de acel al lui Langlois, asupra regilor
din dinastia Lusignan-ilor au trebuit s." fie parasite in fata
mrturiei lui Dardel. Acesta din urcri, a fost duhovnicul
ultimului rege al Armeniei, Leon V a aceluia care a

locuit aici la Paris si care s'a stins in tovarasia cuiva a

crui biografie o cldeam acum vi e-o patruzeci de ani, a
lui Philippe de Mzires, cancelar al Ciprului, duhovnic si
consolator a celui care a fost inmormantat la Clestins si
a carui plac funerard a fost transportat la Saint-Denis
unde se mai peate vedea ?neg.
Aga ca, dela un capt la celalt, nu intalnim deck
Francezi cari au studiat, in spiritul de larga Intelegere si
www.dacoromanica.ro

11

deci si de simpa.tie care deosebeste stiinta francez, aceast

istorie a Micii Armenii, care apartine in mare parte

si

Frantei, adic. influentei pe care Franta la un moment dat

a putut s'o exercite asupra acestor regiuni asa de ladepartate.

Am spus c. a adauga ceva nou in acest domeniu este
o imposibilitate. Nu exist arhive care s. nu fi fost cercetate. Poate in Archivio Notarile din Venetia, care confine

tot ce se poate gi chiar ce nu se poate spera, adic acte

cari, sub form de procese-verbale de notar, pot atinge
toate regiunile orientale In once moment al vietii lor, s'ar
putea n.clajdui s se descopere ceva.
Dar, dup publicatiile pe cari le-a dat, pen tru Venetia
ins.si, p.rintele Aligan, acest om a crui munca este de
nepretuit, dup. al sdu Armeno Veneto, care a urmat pe al
su Sissouan, i Istoria lui Leon Magnificul, dupa toata
aceast opera de initie re istoric, datorit. In mare parte pa-

rintilor mechitaristi din Venetia

si le multumesc c'au
biaevoit sa asiste la aceasta conferint : se gtie bine ceiace
stiinta In general si stiinta patriei lor indeosebi le datochiar In marile colectii din Venetia nu mai este
reste
nimic de gsit.
Totusi, daca din punct de vedere al faptelor ne putem declara sctisfcuti, mai rmn Inca interpretan i de dat-

Aceste interpretari vor fi inteun domeniu special, apartinand la ceiace ag putea numi Jelul de a situa faptele".
Cred c in acest moment, In istorie, prima datorie
este de a cauta s situm faptele intr'alt fel deck inainte.
Sunt istorii ceri se prezint, fiecare luat in ea insgi,
In mod foarte satisfcaor. Daca c.utara totusi s le puneni
de acord, dac incerc.m s le armonizam, nu ajungem la
nici un rezultat sau ajungem la rezultate rele.
Pentru a cunoaste bine istoria oricarei natiuni trebue

s treci de limitele ei. Trebue s treci nu numai alturi,

dar adesea foarte departe. Trebue sa ne dam seama de
liniile generale ale istoriei si tinand searoa de aceste linii
generale, ajungem s putem interpreta uiaeori lucr.rile cu
caracterul cel mai special intr'un domeniu particular.

Si mi se pare ci pentru Marea Armenie d. Laurent,

profesor la Universitatea din Strasburg, incepand cu marea
www.dacoromanica.ro

12

sa lucrare, cu te7a sa din Roma asupra .Armeniei Islamului, a acumulat toate informatiile, chiar si informatiile mici
de tot, cari perro.it s. se desprind liniile generale.
Dar pentru Mica Armenie aceast lucrare, de a situa
istoria a dota secole de luptd, de civilizatie, de creatie in
mai multe domenii, de inovri in viata omenirii, mai ales
a ornenirii orientale, aceast lucrare rmne de fcut.
Aceast conferint trebue s mearg& pn la incepuasa ci ea va incepe cu epoca Cru.
tul veacului al

ciatelor pentru a ajunge la momentul in care raporturile

cu Occidentalii iau un caracter cu totul diferit, care aduce
pentru lumea din ce in ce mai monarhizatd" a baronilor
din muntii cilicieni o coroan de regalitate acordat. Nu
vreau s inlocuesc expunerea pragmatic, povestirea care
va urma in cilteva capitole; e vorba numai de a o pregti
$i de a o lmuri in prealabil prin consideratiuni eenerale
de un spirit mai larg.
Dar nu voiu incepe aceast scurt sintez fr s adaug
ceva ce datorm desigur natiunii arrnene de flece dat c5nd
ne ocupm de un moment, de once moment, al desvoltdrii
acestei mari si nobile rase, frd s art aceasta simpatie
On& de emotie datorit desigur uneia dintre natiunile cari
au ajutat, incepnd din epoca bizantin, marile sinteze ale

acestui timp, cari sinteze au introdus in civilizatia general& elemente ce nu s'ar afla intr'insa fAr marea sa munc ;

nu voiu incepe fr sa art in intregime acea durere amestecat cu indignare, pe care un suflet sensibil trebue
s'o resimt. pentru glia unei tri care, in momentul cand
exist& o Letonie $i o Estonie, nu este inc. in posesia mostenirii sale cele mai legitime $i celei rnai glorioase.
Cred deci ca. trebue s'o fac in fata reprezentantilcr
natiunii armene 5i in fata insAsi a corigtiintei lumii crestine, care n'a avut fried, in ce ,o priveste pe cea dintaiu,
curajul s-si faca. datoria.
TERITORIUL CILICIAN

Inainte de toate cAteva amnunte, cari vor fi de prisos

pentru o mare parte a auditorului, asupra trii inssi, care
a format mai intaiu o feud& sau chiar mai mult, c.ci exista
o lume de baroni care putea fi considerat In ansamblul ei
www.dacoromanica.ro

13

ca feudalitatea Armeniei, gi mai apoi regatul Micii Armenii

sau a Armeno-Ciliciei.

E o tar compus dintr'un sir de munti 5i un litoral,

o tar& care se intinde pe liniile mai multor vai, dintre cari
dou sunt mai importante : valea Piram.ului i valea Sarus-ului. Sunt apoi la vest micile vai ale Kalikadnus-ului
si a Cidnus-ului si mai departe, dupa ce trecem pasurile,
ajungem, In partea Siriei, In valea Orontului. Am sa art

In curnd cari au fost raporturile intre teritoriul udat de

Oronte 5i acela udat de raurile Armeniei.
Exist& deci departe munti. O regiune destul de inaccesibila locuit mult timp de o populatie foarte amestecat.
$i e aci o problem& etnografica care nu va fi niciodat
rezolvata : trebue sa ne gndim la ceiace a fost In antichitate mica natiune a Isaurienilor si ceiace a putut lasa in
urma ei. Care era deci fondul etnic gsit la un moment
dat de catre printii armeni scoborti din vAile Marei Armenii in imprejurari pe cari voiu Incerca s le art in
mod mai precis?
Aceast regiune era cu sigurant foarte putin locuit
in momentul cand Rupenizii i camarazii lor s'au instalat
in acele castele cari mai tarziu au c.patat dimensiuni mari,
reprezentnd ceiace Mica Armenie. a putut da artei evului mediu in domeniul arhitecturii.

Aceste vi prezint deosebiri foarte vdite. Mi se

pare ca., timp !ndelungat, au existat
{Ira a tine seama
de deosebirile de asezare din primele inceputuri
anta.
gonisme puternice pentru a ajunge, chiar dup. Incoronarea unui adevarat Rupenid, Leon Magnificul, la regalitatea diterit a unui Hetura I. Aceast domnie era acea
regelui, dar era inainte de toate acea a reginei, fiic. a lui
Leon. Cdci s'a putut spune c Hetum, care se trAgea din
seniorii din Lampron, a fost .asociat la tron" de catre
sotia lui. De fapt ei au domnit amndoi, dupa cum se vede
din titlurile_ lor: IntAiu numele regelui i apoi acel al reginei Isabela. $i pentru a ajunge la aceast domnie a lui
Hetum pe la mijlocul veacului al XIII-lea a trebuit s se
treaca printeo lupt aprigl lntre cele dou dinastii, voiu
spune: !litre cele dou. val.
Aceast idee a vailor rivale imi este inspirata In parte
www.dacoromanica.ro

14

de ceiace cunosc din istoria propriei mele tri, Rom&iliaDana au fiintat in vechea Romanie dou principate: un
principat al Munteniei la sud si alt principat al Moldovei
a nord, aceasta se datoreste, dae nu ca aci antagonismului dintre cloua vai, dar antagonismului dintre doul grupe
de val. Rurile Moldovei, rurile nordice, au determinat
un stat, in timp ce celelalte rauri, acelea cari se indreapt
spre Dunare in alt fel, raurile muntene, determinaser un
alt stat. Si timp de veacuri a existat aceasta rivalitate
dela un grup de vai la altul.
Asadar cei ce locuiau in partea dinspre Vahga, Ru.
penizii, i cei ce locuiau in partea Lampron-ului traiau
desigur intr'o stare de rivalitate continua. Ma Intr b cbiar

mi se va permite sa pun aceast. intrebare, pe care

cred s'o pot rezolva in felul meu, cu toate cA s'ar putearidica multe obiectiuni
m intreb daca. Mica Armenie
a fost vreodat. un regat in adevaratul inteles al cuvantului, adica daca regele a impus vreodata vointa sa posesorilor castelelor.
Caci castelele au creat feodalitatea, apoi regalitatea.
Puterea prima, rmas esentiala, era acea a castelelor.
Printele Alisan a fost deci bine inspirat and a descris
Armenia, in al sau Sissouan", oprindu-se in fiece moment
asupra castelelor si prezentnd istoria tarii prin aceste
castele, introducand fragmente din istoria Micii Armenii
in legatura cu fiecare din aceste fortrete. Din nenorocire.

daca avem cronici, o mare cronica chiar, acea a lui Mathieu d'Edesa, alturi de altele destul de numeroase, cum
e de pild. cronica lui Sempad, a lui Grigore Preotul,
lui Vartan, a lui Haiton, a lui Samuel din Ani si chiar o
destul de bogat. cronica In versuri, cari toate au fost
culese si stranse in Istoricii armeni ai Cruciaielor", trebue
s ne gandim ca In privinta documentelor interne, in privinta vietii locale, nu aye m nimic.
Au existat fr. indoiala documente si in acest dome_

niu, dar prin aceast tara au trecut atatea navliri, au

fost atatea cuceriri destructive, attea certuri neintrerupte

Intre Turcomani si Egipteni, lack ne gsim cele mai acle' seori

In privinta Micii Armenii in aceiasi situatie ca si in privinta Bizantului. Numai ca Bizantul ne-a transmis dreptul
www.dacoromanica.ro

15

su, care e In mare parte original, pe and Armenia nu

ne-a transmis deck rar si fragmentar amnuntele administeatiei sale si nici nu ne prezint macar sub forma unui
drept original informatii cari ne-ar putea face s ptrundem la tainele vietii sale interne.
Asa ca, pentru a reveni la ceiace voiam s spun, la
acesti munti, aproape inaccesibili, locuiti la inceput de o
populatie a crei caracter este foarte greu de stabilit, populatie ce a fost apoi npdit, intrecut si armenizat in
mare parte de cei ce veneau din regiunile vechei Armenii,
aceast regiune care se imparte in vi, in vi rivale, a dat
desvoltdrii Micii Armenii, prin imperativul categoric al
geografiei, un anume caracter.
Apoi, aldturi, este o lume cu totul deosebita: lumea
litoralului, care cuprinde Gorigos si Lajazzo, acel Gorigcs
.

care se numea In Franta Le Courq` si celalt port al Italienilor, care se numea in Franta l'Ayas". Este aceast
coast a Ciliciei, care reprezint o lume cu totul deosebit

$i pan la sfarsitul regatului Micii Armenii seniorii din

Courq, din acel port din care provenea majoritatea veniturilor regatului, port de cloud ori ruinat In secolul XIV-lea
de ctre invadatorii musulmani, lipsind astfel regatul de
mijloacele sale de existent de cpetenie, acesti baroni din

Gorigos pstreaz5. un caracter local care este, nu voiu

spune autonom, dar cam alturi de regalitate.

Am incercat alt data, in Buletinul Sectiei Istorice a
Academiei Romcine, I, sa prezint o paralel. intre Istoria
Romanilor si a Armenilor, tinand seama mai ales de acei
dintre Armeni cari, Incepand din veacul al XIV-lea si str}Aland Marea Neagr si posesiunile Genovezilor din Crimeia, s'au refugiat in acela$ timp la noi si'n Galitia regatului polonez.
Imi permit s prezint si cu aceast ocazie elemente de
paralelism intre cele dou vieti politice. Si la Romani muntii sunt un lucru $i Dunrea, cu Dobrogea, un lucru cu
totul deosebit, atat din punct de vedere geografic cat si din
acela al desvoltrii istorice. A trebuit ca- oamenii dela

munte s ajung. la Dunre ca s aib isvoare de venituri

prin vadurile fluviului. Dar atunci and v.adurile fluviului
au fost luate de ctre Turcii otomani, a fost o WS:6re, o
www.dacoromanica.ro

16

imputinare a vietii economice si politice a intregii tri.

Acela$ lucru s'a tntamplat si'n Armenia. Vom vedea c.
pentru Armenia a fost aceast imputinare datorit disparitiei vitnii, datorita atribuirii acestei van:1i invadatorilor turci.

Aga cl este o alt regiune, acea a litoralului, trind

un traiu care, dach.' nu se desprinde lmurit de train' restului trii, reprezint totus o individualitate care pcate fi
u$or deosebit.
CREARE A CILICIR1

Voiu trece acum la conditiunile inssi in cari s'a

creat Mica Armenie sub aceast form. de castele separate,
de baronii, inaintea coroanei regale a lui Leon Magnificul
pentru domnia Armeniei. Primul titlu ins, mai larg, este
acela de Rege al Armenilor", aceast domnie fiind una
national. Inainte de a deveni teritorial.
Prerea admis este c, la un moment dat, s'a plecat

dela Munte contra Bizantului, cci Muntele" cleveni un

titlu si unul din membrii dinastiei Rupenizilcr, Rupen 11,
predecesorul chiar, unchiul lui Leon Magnificul, este numit in cronicile latine ale lui Richard Inim-de.Leu, pentru

a treia cruciat, chiar in liroba francez Rupen dela

Munte". Chiar $i pentru Leon Magnificul Wildebrand din
Oldenburg intrebuinteaz, in 1211, formula ').

Aceasta este Ina. un element de asemnare cu Romania, Romania valah. care s'a format in-rain la Munte,
numindu-se, pentru Romnii Moldovei vecine, .Muntenia",

pentruca aceast Muntenie, aceast tar5. dela Munte,

numit la fel si de Polonezi, cari u imprumutat teimenul

dela Moldoveni, sA ajungd la. Dunre. Teoria obisnuit,

expus si in lucrri recente, de mare merit, dintre care

una este datorit unui savant armean care s'a ocupat toat.
viata sa, $i de mai multe ori, de istoria general a trii
sale. .M. K. S. Basmadjian, alta Iiind lucrarea publicat dup
rzboi de J. de Morgan, lucrare admirabil ilustrat. si

cu o expunere asa de plcut.

pleac. dela faptul ca,

-Et sciendum qued dominus terna illius Leo de Montanis consueverat appettari'; J. C. M. Laurent. Peregrinatores nie(Iiaevt quatuor.
Leipzig, 1864, p. 174.

Jacques de Morgan, litstche du peuple armnien, Paris, 1919.

www.dacoromanica.ro

17

la un moment dat, dupg. disparitia Marei Armenii cu numeroasele $i splendidele ei biserici, in urma marilor invazii musulmane, acele biserici cari au inspirat lui Strzygowski aceast faimoas teorie, care trebue putin redus, teorie asupra influentei atAt puternice
aproape exclusive a
artei arene asupra artei bizantine, reprezentanti a acestei
vieti nationale au procedat, inteun mod constient si fr
s aibe leggturi prea strnse ca Imperiul bizantin, la stabilirea unei noi patrii.
Dup aceast teorie, s'ar fi desprins oamenii de pe
teritoriul invadat de Musulmani ca s creeze o tan nou,
intr'o regiune care era foarte lesne de aprat si care avea
$i avantajul vecinttii
$i, fri indoial, nu ar fi existat dela inceput un contact cu lumea francl, a crui influent asupra acestei Mici
Armenii o consider ca absolut hotrtoare, si dela inceput,
aceast lume franc dnd inssi forma sa noului stat, impunndu-i in toate domeniile pecetea sa. In acest fel,
noua Armenie, fiind alaturi de Bizant si fr nicio pers.
pectiv dinspre partea lumii france, nu ar exista posibilitatea de a admite acea Marc Armenie" pe care o anuntam. Dar iat ceiace ni se pare ca. rezult din analiza nepreocupat de trecut.
Inainte de toate, Bizantinii au cutat s stabileasca
pe teritorii noi reprezentanti de-ai Armenilor dela cari intelegeau sa trag5. profit pentru ei, pentru Bizant. Initiativa
venea deci din partea bizantina.. Cutare reprezentant al
vechei regalitti, Kakig, devenit un client al Imperiului,
continua sa-si poarte titlul regal ; totusi Bizantinii nu-1
considerau sub acest raport de continuator al unei mari si
glorioase traditii. Ei il considerau ca un titer bizantin, cu
toate c ofiter ca titlu regal, ea si cutare regin. a Madagascarului transportat in Franta, care-si pstra titlul regaiitatii sale, dar era considerat. totusi ca trind din mila
Statului cuceritor.
Bizantui a fcut, dealtfel, astfel de transformgri in
diferite domenii. Este sigur ca. la un moment dat, pentru a
nu pierde aportul reprezentat de aceast ras. armean,

Bizantul a vrut s-i creeze o not/A patrie. Aceasta este

prima fazg. Aceasta se vede bine si din titlurile pe care
www.dacoromanica.ro

18

le poart o mare parte a nobililor arraeni, aceste titluri

de cari erau foarte lacomi, tot asa cum erau si regii barbari dela inceputul Evului Mediu lacomi de titlurile romane, cum erau i dogii din Venetia lacomi de rudenie bizantin si de titluri cari puteau veni din lumea Bizantului.

Deci, in aceast prim epoc, sunt scoborkori din

mari familii armene trimesi de Bizant ca s Intreasca o
granit, pentru a Intri inainte de toate granita spre Damasc gi Alep contra invadatorilor musulmani.
Dar, dupa aceast primA perioad, mai este una care
nu a fost recunoscut sau interpretat In adevrat sens al
situatiei istorice: este acea perioad In care stp'nitorii decastele, nouii instalati, nu fac altceva deck s urmeze traditia deja stabilit de altii, intrati In Imperiul bizanun

aproape in aceiasi epoc, gi pentru servicii asemnkoare

instalati in castele pentru a indeplini inainte de toate functii care tineau de imperiu.
Apoi Imperiul Ii pr.sea, sau ei se deslipeau de Imperiu. In primul caz, Imperiul nu putea s-i mai retin; in

al doilea caz, ei se simteau destul de tari ca s tr.iasc

din propriile lor puteri. Si atunci, In aceste castele dela
Munte, va fi vorba de o initiativ armean urn:land in de
aproape, imitnd, pentru a colabora in aceiasi directie,
punerea de stpanire normand in provinciile Imperiului
bizantin inainte de prima cruciati
cAci despre ea este
vorba.

In a mea Scurt istorie a Cruciatelor" am incercat

si stabilesc acest fapt c. cruciata Incepuse cu mult inainte

de cruciatd. Ea nu este deci opera lui Urban II, nici

se credem acum
a lui Petru Ermitul, dar inainte de
toate c nu este opera acelei predici dela Plaisance si
Clermont care ar fi determinat totul.
In aceast lung serie de asezri france libere pe pg.mantul Bizantului, pe pmntul Imperiului, ceiace fceau

acei aventurieri normanzi In partea Asiei Minore, agezindu.se In castele, pastrandule apoi pentru ei Insdsi,
niciodat recunoscuti in aceast nou. calitate de catre
Bizant, dar foarte hotriti s reziste la once reintoarcere
a dominatiei bizantine; reintoarcere care s'ar exercita prin
alte forte dect ale lor proprii, acelas lucru II regsim in
www.dacoromanica.ro

19

vile Amanus-ului si Anti-Taurus-ului de acei diferii printi

cari apar purtnd nume pe cari nu le cunoastem deck in

parte din cauz. c nu exista isvor national absolut con-.
timporan.

Dela inceputul Cruciatelor, este totusi pe deoparte

intliu acel Constantin, fin al lui Rupen, si milt mai viu
deck Rupen, cci ideia pe care ne-o putem face despre
Rupen inssi, despre strmosul Rupenizilor, este foarte
vaga, pe cnd Constantin este o realitate uimitoare, luck
trebue sa-1 admitem, fr indoial, pe Rupen, de care se
leag toti urmasii sai, dar trebue s tinem seam c inainte
de toate creatorul unei noui lumi armene, Indreptat spre
partea Francilor, este Constantin.

Allturi de el mai sunt si altii, un Osin, un Abelgharib, la Bir, un Pazuni, un Kogh-Vasil,Vasile Hotul,
care a jucat la un moment dat, dar indreptndu-se mai
curnd spre Eufrat si nu spre mare unde era viitorul, un
rol rank mai mare deck rolul lui Constantin, cci Vasile
este acela care a cules mostenirea legal ca s zicem asa
a vechei Armenii.

O cronic spune anume ca In jurul lui, si nu a lui

Constantin, se adunau reprezentantii vechei lumi atacate
distruse de Musulmani, impreun cu Inssi patriarhul,
care a pstorit pan. in 1292, and avu loc odioasa ruinare,
prin cucerirea musulman, din spre Eufrat. Centrul religios
al Armenilor rmnea deci condus de cealalt parte, de
acea parte unde era ca o Armenie musulman, In tirop ce
Georgia de Nord incerca s culeag. mostenirea vechiului
regat. Kogh-Vasil era cu mult mai puternic, i exist o
istorie Intreaga despre aceste lupte si despre luptele fratelui su si ale succesorului s.u.
Nu stiu cu exactitudine ceiace era Pazuni, dar trebuia
s reprezinte o realitate istoric. destul de apreciabil.
Pentruce, totusi, dintre toti acei printi armeni dela sarsitul secolului al X.I.lea, nu a fost deck unul care s fi parvenit s creeze o dinastie, unul siogur care s fi creat o
ordine politica, pe care Bizant a incercat In zadar s-ldistrug? Pentruce noua Armenie s'a iscat din acel stat care,
la Inceput, nu era cel mai tare?
Era din cauza situatiei pe care o ocupa, adic: din
www.dacoromanica.ro

20

cauza primelor relatii pe care le-a legat cu Francii. Far

aportul adus de cruciat, fr aceast infuzie de &Inge occidental, fr aceast. influenta atot-puternica a Occidentu-

lui inviorator, Statul lui Constantin asa de redus ca proportii, ar fi avut aceiasi soarta ca acela, mult mai tare gi
inconjurat de glorie trecitoare, al lui Kogh-Vasil. S'ar fi
pierdut in acea lume bizantina care nu gi-a parsit nici
odat pretentiunile teritoriale, gi care a intrebuintat fiecare
prilej pentru a-si valorifica din nou drepturile.
Dela inceput, avem deci deaface aici cu o creatie a
carei una din radacini se cufund in vechea lume armean,
gi a cArei alta r.clacina, cea mai puternic, s'a infiltrat
intr'un teren, adus de invazia cruciatilor.
Deaceia sunt de prere ca trebui s. iau drept titlu al
acestei serii de trei conferinte .Franta din Armenia", care
titlu ar putea parea cam pretentios i indrasnet. E inteadevr o Franta de origin& franca, de origina cruciat, care
altoit pe traditia armean, se stabileste in strmtorile ei.
Si trebue precizat aceasta deosebire fiindca ea singur.
are putere s explice desvoltarea regatului Armeno-Ciliciei.

Nu este un caz cu totul exceptional. Au fost, in alte

regiuni, cazuri asem.natoare si voiu cita in cunind unul.
Dar ma opresc aci pentru a semnala acest fapt ca, daca a
trait in mare parte prin cruciat, daca. Cruciata este aceia
care i-a deschis orizonturi, daca insagi organizatia lui a
depins inainte de toate de acea a nouilor veniti, a occidentalilor, a Francilor, nu trebue neglijat tot ceiace vechea
traditie armeana a putut s.i dea.
Armenia din Cilicia nu seaman cu insula Cypru.
Insula Cypru este o lume de cavaleri care se stabileste
peste asezri grecesti neavnd nici o amintire de tara., peste populatie greceasc redus la situatia de gerbi ai cavalerilor, peste o populatie care, din timp in timp, se manifesta prin revolte de serbi far. trecut. InsIsi organizatia
religioasa Iva fi in curnd dominata de arhiepiscopul i episcopii latini.

In Armenia este cu totul altfel. Trecutul este foaite

viu. Acest trecut va colabora la sinteza care se va forma
mai trziu si va colabora In modul cel mai teal i cel mai
impresionant. Regii nu vor intrebuinta niciodati pentru
www.dacoromanica.ro

21

pecetea lor un alt alfabet si o alt limb& de cat vechiul

alfabet armean si cleat limba lor national. Este chiar o
mare deosebire de fcut intre baroni, regele Armeniei mai
tarziu, si intre cruciati. Cruciatii nu neglijau s. bata mo-

nede pentru care intrebuintau formulele Bizantului sili

grecizau chiar numele.
Astfel, o moned. din Tancred contine invocatia greaa: Is. nika, kfyjrie boiethel: Isuse invinge ; Doamne, ,tinone In ajutor", si numele de Tancred a devenit Tankredos ').
Baldovin este prezentat pe una din aceste monede In costum occidental, dar inscriptia este : Balduinos, tilos kyriu,

sluga Domnului". Este o a treia moneda, a lui Richard

din Mara, care contine deasemenea acel kyrie boethe
[Rikardor 1. unde numele de Richard a devenit dupa moda
bizantina Rikardos.
Din contra', regii Armeniei au intrebuintat intotdeauna
vechea lor limba si nationalitatea era pstrat. nu a fost
pstrat. Inteatita de constiinta politia Inainte de toate
prin deosebirea religioas. Era intre Bizant pe de o parte

si Armenia si Statele latine pe de alt parte, o deosebire

de doctrina, dar in acelas timp o deosebire de obiceiuri
religioase asa de puternica inat toate sfortrile Constan.
tinopolitanilor, ca si toate sfortarile Papel, care, timp de
secole, a dat mijloace de intretinere a regatului cruciatelor
a Micii Armenii, n'au ajuns s fan& sa dispar. aceasta
mare si antia religie care supravietoie5te incA neunit cu
Roma, sau lipit la ea sub forma unit, pana In zilele
noastre.

Cat priveste caracterul acestei transformri, gsesc

In istoria peninsulei Balcanice ceva cu totul cortspunztor. La o anumit data, teritoriul Bulgariei care se gasea
pe la Marea Neagr, este cucerit de Bizantini, cari fac
din acei ani, ani teribili pentru dusman si chiar pentrn
ajutoarele sale, care eran Rusii din Kiev.
Atunci acel regat, acel Imperiu din Preslav dispare
$i dupa cativa ani, la celalt capdt al peninsulei Balcanice
peste o lume de asezri cari nu erau bulgare, dar cari contineau Albanezi, Slavi apartinand altei ramuri, care mai
1) Morgan, op. cit., p. 169. Cf. ibid., p. 178- 182.

www.dacoromanica.ro

22

-contine gi Valahi, Romani, iat un nou Tarat care se infiinteaz5.. Este ei in cazul acesta, transpunere bite alta regiune a unei forme politice distrus bite parte.
Totugi, cu toat deosebirea de populatii, aceasta nou.
Bulgarie e inteadevr national. Si este asa fiindc Biserica
a rmas aceiagi. Traditia se pastreaza prin Biseric. Bise-

rica slav di acestei noui fondari in partea occidental.

a peninsulei acelag caracter pe care il avea vechiul stat
disparut, pe malurile Mrii Negre.
Biserica armean este acea care impiedic. transformarea acestori baronii armene dela munte in state france
cu acelag caracter ca gi Statele france din vecinatate.
Intr'acest fel statul armean este totugi national, Statul

lui Constantin, al flului sau Thoros sau Theodor, Statul

acelui Leon (1129-1137), care a fost prins de Bizantinii
lui loan Comnenul, Statul lui Thoros II reintors din Constantinopol in 1141 ca aventui ier gi care recagtiga tot teritoriul pierdut, pentru ca el insugi s se gaseasca in fata
politicei sale de independent, de fapt politica restaurarii
lui Manuel, mult mai tare ca el.
In timpul intregei acestei serii de printi ei de seniori,
printi care se continu& prin Mleh, cu nume national prin
Rupen II liana la suirea pe tron a lui Leon Magnificul,
In timpul intregei acestei epoci, exist& pe de o parte, afirmarea armeana prin biseric, ambitia acestor printi dela
monte, capacitatea lor de a indeplini un rol politic, ceiace

aduce ei insgi gi pe de alta parte, tentativele repetate

ale Bizantului pentru a reintra in posesiunea acestor provincii pe cari nu a consimtit niciodat 54 le cedeze.
Stiu bine ca exist o pal ere privitor la incoronarea
jui Leon Magnificul: acea care-1 face s obtin intaiu dela
Bizant o coroana. Ar fi fost incoronat rege de catre Bizant la sfargitul secolului al XII-lea, apoi ar fi fost uns de
catre Latini co o alt. coroan.
Numai cA, Bizantul n'a dat niciodat o coroan regal.
nimanui. Niciodata Bizantul n'a recunoscut calittile regale
sau imperiale, a unuia dintre vechii si vasali. El a consim-

tit sa rocunoasca pe Tarii Bulgarilor, dar inteo forma cu

totul particular. Era un fel de a adopta, de ctre ,implratu:, de gradul doi, care era acela al Bulgarilor.
www.dacoromanica.ro

23

Niciodat Bizantul n'ar fi scoborit pn acolo ca s-i

-acorde o coroan unui rege devenit prin aceasta indepeni
dent pe propriul teritoriu al Imperiului.

Au fost acei ani In cari Bizantul a reastigat tot terenul pierdut, anume pe la mijlocul secolului XII, dar chiar

-flr cucerire, de fiecare data and un imprat bizantin a

putut s.-gi valorifice drepturile, el a venit gi a vrut s-gi
impun. drepturile.

Situatia Armeniei in raport cu Bizantul nu trebue

asimilat situatiei principatului Antiohiei. Situatia acelui
principat al Antiohiei
gi voiu arta importanta pe care
a avuto pentru Armenia rivalitE.tea r.0 acest principat de
a fost determicealalt parte a strmtorilor, In Syria,
nat inainte de toate de foarte marele rol al unui om extraordinar care a fost Bohemond.
Bohemond, gonit de Bizantini, dar intotdeauna capabil s-gi atace gi s. revie pe drumul pierdut, a reugit s.
obtie dela Bizant, un privelegiu, un privelegiu formal care
fcea vasal al Imperiului, dar In limitele fixate prin acest
act care este rezumat In cronica vietii Impratului Alexe,
In .Alexiada! al Anei Comnen. Dar este singurul privilegiu acordat de Bizant, desprinzind sub aceast forma de
vasalitate o parte din teritoriul su pentru al atribu altui print.
Eu cred c niciodat regii franci ai Ierusalimului,
sau contele de Edesa, sau contele de Tripoli, n'au obtinut
din partea Bizantului un privelegiu inteacest fel. Niciodat. Bizantul n'ar fi consimtit s'o fac.. Bizantul a fost,
pin la sargit de o tenacitate conservatoare fr pereche,
care era puterea sa. Atunci and Implratii Bizantului nu
vor mai avea puterea s.i fac recunoscute sau s. cear
s li se recunoasc drepturile lor, va fi pa,triarhul care,
vechile
el, din partea lui, nu tatelegea s. cedeze nimio
sale drepturi.

Astfel, in secolul al XIV-lea, and era vorba s se

creeze o Biserici canonic la Valahia, s'au adresat patriarhului ecumenic gi acesta a refuzat categoric s creeze o
nou Metropol.. A trebuit, pentru ca printul Valahiei,
devenit independent, si aib lng el un Teprezeiatant canonic al Bisericii, s ja un episcop dela gurile Dunrii,
www.dacoromanica.ro

24

din Vicina, ramas acolo fr sa aiba credinciosi, $i s-1

transporte in capitala Valahiei, ficand din el un fel de
reprezentant al Patriarhiei din Constantinopol; adica patriarhul era de fapt seful Bisericii valahe, numai, neputnd fi acolo, el se lasa. reprezentat de ctre un erarh delegat, de ctre un legat, pentru a intrebuinta termenul
care apartine Bisericii din Occident.
Aga c, daca vrem s admitem, pentru secolul al
XII-lea, o Armenie format. si recunoscut. de Bizant, in-

coronat in persoana lui Leon Magnificul, suntem pe o

cale gre$ita. Bizantul Comnenilor era foarte decazut,dup
teribilul intermezzo, pe jumatate tragic, pe jum.tate ridicol,

al perversului Andronic Comnenul; dar nu era totusi in

stare s-ai. prseasca to,tte traditiile, sa renunte la aceast
baza. pe care a pstrat-o Intotdeauna.
Si daca se spune: Comnenii vor fi in curand inlocuiti
de Angheli $i, dup Isac, un Alexe Anghelul putea sa-si
permita lucruri pe care marii Comneni au $i le-ar fi permis
niciodat; marirea Bizantului nu depinde de calitatea $e-

filor sal, de vigoarea dinastiilor, de sentimental lor de

demnitate; e un lucru ce e cuprins in inssi notiunea Imperiului.

Toat aceast lume armean traia prin ea inssi, dar

ea traia farl o recunoastere legal. Aceast recunoa$tere
legal nu va veni niciodat dela Bizant.
Au fost antagonisme si intre Armenia din Cilicia si
vecinii si. A fost antagonismul /rare Armeni $1 Latini,
despre care voiu vorbi mai pe urm. Antagonismul cu
Musulmanii, dar ei puteau s. fie destul de acomodanti ;
foarte des Bizantul ii intrebuinta contra Armeniei care,
daca ea ar fi vrut, i-ar fi putut tntrebuinta contra Bizantului. Pe cutare moped& a unor printi turci din secolul al
XII-lea, ii vedem imbracati aproape in cavaleri, fra coif,

cu un fel de turban, calri, cu lancea gata de atac, pe

cnd Saladin, care avea alte traditii, este reprezentat, la

sfrsitul secolului al XII-lea, cu picioarele incruci$ate in
felul oriental; era deci o deosebire de fcut Intre marele
monarh egipto-sirian, asezat pe pernele sale, in acelas fel
ca si cutare rege al Armeniei, care el insugi a imprumutat

www.dacoromanica.ro

25

acest obiceiu, si Satre cavalerul cu lancea gata de atac,

care este Sultanul Anatoliei.

A existat un antagonism Sntre Armenii si Egiptenii

din Sudan, din cauza aruia Armenia a suferit Sncontinuu,
mai ales in a doua jumtate a veacului al XIII-lea.
In secolul al XIII lea se va vedea In conferinta
urmitoare
a fost un antagonism, cu toate aliantele trecatoare, intre spiritul de cucerire mongol, exploatat de
Armeni, la un moment dat, contra Egiptenilor, si Stare spiritul crestin al Armenilor.
Dar antagonismul ce! mai Inverunat era Intotdeauna
Satre Armenia si Bizant, fiindci Armenia nu voia si cedeze
ceiace-si atribuise ca actiune independent, autonom, si
Bizantul n.0 putea' si cedeze ceva din drepturile sale.
REGII C1LICIENI SI FRANCII

Si vedem In sarsit cari erau raporturile dintre senioril

Armeniei, dintre regele care a fost Leon Magnificul si suc-

cesorul sin Hetum, si Francii din Antiobia, din Edesa si

din Ierusalim. Edesa era putin decparte. Au fost legituri
de rudenie Satre dinastia Rupenizilor si Intre nobilii francezi din Edesa: cstoria lui Josselin cu fiica lu Constantin, ca $i cisitoria fiicei lui Gabriel (Gavril), ofiter bizantin la Melitena, cu un alt nobil latin, Baldovin din Cetate,
din cari a esit o intreagd posteritate avAnd In acelas timp
caracterul armean si caracterul francez, csitorie Ardei,
fiica lui 'Moros, cu Baldovin din Boulogne.
Dar In aceste raporturi cu lumea latin este un lucru
care nu se observi destul si care domin istoria Armeniei
In timpul primelor veacuri ale existentei sale.
S revenim la geografie: In spre nordul stramtorilor,
la Munte, este acea Armenie din Cilicia; spre sud, spre
Siria, este principatul Antiobiei. Dar Antiobia si Armenia
din Cilicia sunt doi termeni disociati printr'un preces istoric diferit, Ins dou. lucruri cari tind fr incetare s se
uneasa.
Cu Ierusalim, Armenia pstreazi legituri mai degrab
vagi: cutare interventie a regelui Ierusalimului pentru a
impica pe Armeni cu Manuel Comnen. Ierusalimul nu im.
N

www.dacoromanica.ro

26

porta: e prea departe. Exist legaturi de rudenie badeprtat, nu raporturi politice continue.
Dar intre Armenia gi Antiohia a existat intotdeauna
sau ofensiva latina, a Antiohiei contra Armeniei, sau ofensiva Armeniei contra Antiohiei. Au fost momente and
nobilii armeni, pe deoparte, printii Antiohiei pe de alta,
erau siliti de imprejurAri s trbiasca In legturi de prietenie. Dar imediat rivalitatea se impune si domina.
lata, dupl castele cucerite de Armeni, date inapoi de
Armeni, dupa teritorii cari apartin and lumii armer e din
nord
conflictul lui Thoros cu Renaud din Chatillon
gi cand lumii sirio-latine din sud, dupa captivitatea lui
Rupen II la Bohemond III la Bambe", aceast. epoca, care
e cea mai interesant in aceste conflicte, epoca lui Leon
Magnificul, care observa aceasta necesitate pentru Armenia de a avea Antiohia sau sa-si prseasca rolul istoric.
Sunt tri cari nu pot trai fr
anexeze alte tri.
Sunt legaturi geografice pe cari nimeni nu le poate rupe.
Si atunci tendinta natural a Armeniei era in spre
litoral, dar, inainte de toate, tendinta sa era de a reconstitui o veche unitate bizantina, care cuprindea Cilicia,
Antiohia i chiar insula Cypru. Caci pentru Armenia stabilirea unei regalitati latine lu Cypru a fost fr indoial
o mare lovitur, Armenia trebuind sa aib, prin necesitatea geografica, stapanirea marii insule vecine, ca i aceia
a principatului Antiohiei.
In felul acesta, la sfarsitul veacului al XIII-lea un
foarte mare rol este sortit Armeniei: rolul de a crea o
singur sinteza intre Occident gi Orient. Dar Cypru i.a
sca.pat prin Lusignani si Antohia a ramas, pana la Bohemond IV Chiorur si pan& chiar la disparitia acestui principat latin de alaturi, inclaratnic Iii latinismul sau.
Atunci Leon Magnificu/, care cunoaste pe Latini
din tinerete, care incePuse Intiu, pe and Rupen 11 traia,
prin a-si oferi serviciile vecinilor ?di, el care fusese facut
cavaler in Aiatiohia si se castorise acolo cu prima sotie,
Isabela, inainte de a fi sotul unei fiice de ale lui Amaury
de Lusignan, in sfarsit el care avea relatii neintrerupte
acei Templieri, cu acei Hospitalieri cari erau and prietenii,

www.dacoromanica.ro

27

-cnd dusmanii sAi, dar dintre cari recruta ajutoare contra

dusmanilor musulmani, el a voit s realizeze aceast
unitate.

Nu trebue uitat cl el a fost odatA in Cypru, ca a-

proape singur a flcut aceast cAlAtorie in Cypru. Nu trebue uitat in acelas timp cA, tinnd mult la legaturile sale
de rudenie cu principatul Antiohiei, el a reusit, printr'o
loviturA, s fac s vin la el gi s retin pe mogtenitorul
acestui principat, care era Raymond Rupen, purtand
acelas timp numele de cruciat. Raymond si numele de rupenid al baronilor Armeniei; nu trebue uitat c acel Rupen Raymond ddea acte pentru principatul Antiohiei a-

lturi de regele care-1 retinea in casa sa si care voia sa

facl din el succesorul lui, ca sot al fiicei sale Isabela, silit

apoi de Constantin le bailli" s-1 ja pe Hetum, caruia.
i-a transmis situatia sa regal& din Armenia. Trebue tinut

minte c. prin aceast situatie special a mostenitorului

Antiohiei in tara sa, la Curtea sa, in mijlocul baronilor
sAi, Leon intelegea si creieze unitatea cilicean gi antiohian in acelas timp. Insfrsit ca, dup moartea sa, cAnd
Raymond fiind prins 5i inchis ca s moar in inchisoare,
aceast. Isabela a fost cAstorit I ntiu cu un mostenitor
al Antiohiei, fiul lui Bohemond IV Chiorul", Filip.
Dac n'ar fi fost vechiul fond armean, vechea opo-,
zitie religioas., spiritul lui Hrom-gl, a acelui catolicos
jignit prin imprejurrile inssi In cari Leon Magnificul
cAci la inceput fusese arestat si cofusese incoronat
data
in conditiuni cari nu corespundeau
roana ii fusese
intocmai traditiilor acestei Biserici a vechei ArmeniiFilip
ar fi domnit ca print al Antiohiei mostenitor al Armeniei;
ceiace nu inseamn. a face omagiul Armeniei catre Antiohia, dar contrarul: a readuce Antiohia spre Armenia.
Dar politica lui Filip a fost imprudentA. Cronica
spune ci el a triads coroana regal printilor si, de oarece tatl s.0 era incA de partea Antiohiei. Acea A ntiohie, in care Leon intrase ca cuceritor, i.a sc.pat ca
Armenilor si noua cAstorie a Isabelei a constituit o nou
regalitate armean, care va intra deindat, dup cum se
va vedea, pe o alt cale in marele conflict intre Mongoli
si Egipteni. Toate vechile conditiuni au disprut.
www.dacoromanica.ro

28

Va fi atunci un nou r5sboiu latin, dar acest nou rAsboiu latin va veni spre Armenia dinspre Cypru, pe cAnd
In prima epoca. din Armenia pornea ideia acestei sinteze
care, daca ar fi fost realizata, ar fi reprezentat fila Indoial o alt5. desvoltare a Statelor Orientului si In crearea
marilor sinteze ale civilizatiei In aceasta parte, unul dintre
cele mai importante momente ale evului mediu.
N. JORGA

www.dacoromanica.ro

A FOST ARMENIA
SUB DOMINATIUNE MACEDONICA ?
Poporul armenesc, din cauza unei interpretri gresite
a textelor istorice, a fost considerat ca lipsit de libertate
tocmai in epocile cnd se bucura din plin de roadele liberatii sale. Existd in adevr in strvechea istorie a Armenilor o epoch'. de aproape 400 de ani
cea cuprins intre
anii 330 in. de Cr. pn la 66 dup5. Cristos care in prima
ei parte e pus& sub dominatiunea macedonic, iar in cea
urmtoare sub stpAnirea sau influenta Arsacizilor Per$i.

Din lectura atent& a autorilor strini din antichitate si

din cercetarea ananuntit a izvoarelor noi, rezult ins&
deslusit c5. poporul armean a dus in cuprinsul acestei
intinse perioade istorice, o existent& liber si autonom5,
$i nici nu s'a aflat sub dominatiunea vreunei puteri strine.
Pentru stabilirea acestui adevr istoric, vrem s. arunc 1.rn o privire general& asupra epocii lui Alexandru Mace-

don $i apoi a urmasilor sii, marginindu ne in special la

evenimentele care lumineaz trecutul armenesc in cea mai
intunecat. $i putin cercetat perioad a lui. Informatiunile

istorice in general sunt foarte putine ; ins, aidoma unei

raz solare care uneori isi strecoar lumina chiar din
desisul norilor ce intunec cerul, unele stiri rslete aduc
lumini noi cu privire si la trecutul trii armenesti, in muntii si vile careia se dovede$te astfel a fi existat un popor
puternic si aproape independent. Fr& istoria vecinilor si
vi a Orientului In general e desigur imposibil de priceput
rolul poporului armenesc in Istorie.
www.dacoromanica.ro

30

I. DOU CUVINTE DESPRE PERSI

In vecing.tatea imediat a Armeniei, au domnit In

Persia trei familii regale sau dinastii. Mai intAiu Achimenienii, dela Ciru pn. la Dariu Cotomanu (550-330 1. Cr.).

Apoi Arsacizii, dela Arsac cel Mare ODA la Artaban

(250-227 d. Cr.). A treia dinastie, a Sasanizilor, incepe cu
domnia lui Artaxerxes sfrsindu.se cu Jezdedjerd (Hazkeri----=--

Yazdeguerd) al IILlea (227-651 d. Cr.). Poporul armean,

In decursul acestei lungi perioade istorice, a suferit adanci
si necontenite influente persane in traiul su politic, economic si cultural. A fost o vreme cAnd moravurile silimba

armean chiar au ajuns s nu poat fi deosebite de cele

persane. Numai prin crestinism s'a pus stavild desnationalizArii.

Veniud din Europa, Armenii s'au asezat pe teritoriul

lor istoric In secolul al 7-lea inainte de Cristos. Cnd

Ninive fu nimicit la 606, iar Mezii intinznd hotarele
din Asia Mic pina la malurile raului Alis s'au constituit

Inteun imperiu foarte puternic, Armenia a czut si ea,

alturi de alte state, sub influenta lor. Aceast influent&
consta numai in pltirea unei dri i dintr'o caste auxiliar in caz de rliboi; organizatia armeneasc de stat, cu
domnitor si viat national& proprii, a mas ins. neatins.

Aceast. stare a durat aproape un sec.:A. Dar la 559 In.

Cr., Ciru Persanul, infrangandul pe Ajdabak (Astyage)
si luindu-1 In robie, vastul imperiu al Mezilor a trecut,
fr sguduiri prea mari si dlunatoare, dela Mezi la Persi.
Fiul si urmasul lui Ciru fu Cambys. Dup. moartea
acestuia au izbucnit mari turburAri, rsculndu.se 9 pro-.
vincii in contra lui Dariu, care Ii urmase pe tron, declarand independent.. Aceast stare agitat.si haotic a durat

sapte ani. Una din provinciile rsvrtite a fost si Armenia. Regele si poporul armenesc, profitnd de desordineo
general, au vrut s redobndeasca o mai Jared autonomie,
Dariu ins& a fost un rege destul de intelept i capabil;

cci luptind cu struint timp de sapte ani a izbutit

supun pe rnd toate provinciile rsculate, redndu.le din

nou dominatiunii persans. In contra Armeniei s'a rzboit

In trei rnduri cam pe la 518 inainte de Cr. Probabil c

In primele dou btlii generalii si au fost infrinti ori
www.dacoromanica.ro

31

au intampinat o rezistent drz. A treia btlie Dariu a

condus-o personal si esind biruitor, cu ajutorul unor forte
uriase, Armenia fu prefcut intr'o provincie a marelui
imperiu persan.
Aceste evenimente sunt consemnate de insusi Dariu

pe inscriptiunile sale de pe stanca din Behistun, unde,

pentru prima oar& in istorie, se pomeneste in scris denumirea de Armenia si pe care, in rnd cu cei 9 regi rebeli
pusi in lanturi, se afl sculptat $i ce! al Armenilor, fiind
ins& greu de distins care a fost din ei. Cu aceast infran-

gere Armenia a e$it din starea ei de simpld aliat si de

vasalitate, pierzAndu-si regalitatea si autonomia, si a fost
transformat cum s'a amintit, in provincie persanA. CAnd
Xenofon traversa. Armenia, pe la 400 in. Cr., o gsi imprtit in dou prti: un satrap persan crmuia regiunea Occidentald, iar altul guverna peste prtile orientale ale

Armeniei. Starea aceasta a durat pAn la anul 330, and

Alexandru Macedon a desfiintat imperiul persan devenind stpan peste cea mai mare parte a Asiei.
IL ALEXANDRU MACEDON IN ORIENT

Pentru o intelegere mai usoar a strei Armeniei din

aceast. epoca. e bine s urmrim faptele svirsite de doi
eroi straini, dar de o losemnitate capital: acestia au fost
Alexandru Macedon si generalul su Eumenes din Cardia
care uil apirarea intereselor famihei marelui cuceritor
despre care Plutarc $i Cornelius Nepos i-au consacrat biografii speciale.
Lar viata si faptele lui Alexandru ce! Mare, cuprinzind deci si istoria vremii sale, au ajans la noi mai ales
prin biografii, scrise de Plutarc, Arrianos si Curtius. Mai
trebue adugat la aceasta si Istoria Universal a lui Deodor
Sicilianul. De bun seam. acesti principali patru autori
vez..hi an cules relat.rile lor din scrierile, in prezent pierdate, ale istoricilor si generalilor cari I-au insotit in expeditiunile sale.
S. urmrim acum cursul evenimentelor istorice.
Darin L regele Persilor, si fiul su Xerxes, au distrus
Grecia prin dou expeditii, iar dominatiunea persan apAsa
din greu pe elementul cien din Balcani si Asia Mica.. Re.
www.dacoromanica.ro

32

gale Filip al Macedoniei fcuse mari pregtiri spre a se

rzbuna pe Persi, dar el fiind omort, prea inteleptul si
energicul s.0 flu, Alexandru, $i-a asumat misiunea infp_

tuirii acestui plan. Trecnd deci in Asia, el a sfrmat

dela prima tntalnire o armat persan $i a continuat inaintire.i spre S tries (N partea de rs.rit a Smirnei actuale),
piternica i bogata capital a Lydiei, unde Isi avea re$edinta un satrap, ca atributiuni de administrator suprem al
treburilor din Grecia $i Asia Mic.
Satrapul din Sardes, Maria sau Mihran, 1-a intimpinat pe Alexandru fr. a opune vreo rezistent. $i i-a predat toate intiriturile si nepretuitul tezaur al orasului. Alexa.ndru 41 primi bine pe Mihran $i ordon sa-1 insoteasa
In armita sa., purtndu-1 mereu in onoruri $i, mai trziu,
cum vom vedea, numindu-1 guvernator al Armeniei.
Din Lydia Alexandru trecu in Frigia, care se intindea
dela Smirna de an spre regiunea Ankarei, desleg nodul
g)rdian, subjugi tinuturile Capadociei aflate doar in par-

tea apusean a raului Alis (Halys = Kizil.Irmakul de

astzi), i ajunse in Cilicia, pan la malul mAni. Deci a

evitat s ocupe in intregime Capadocia, Pontul $i Armenia, deoarece Darin Cotomanu se apropiase deja de Cilicia, cu o arma.t numeroas. Alexandru cel Mare reusi s
obtin in Actium, in Noembrie 333 1- Cr., o victorie strlucit in contra lui Dariu, luandu-i prizoniere pe mama,
femeile $i multi alti comandanti per,i impreun cu sotiile
lor. Cind printesele robite isi plngiau amarnic soarta,
Alexandra 1-a trimis pe Mihran spre a le consola, fiindc
acesta $tia limba persan. A fost oare un print (aakharar)
armean acest Mihran? Li bt.lia din Actium luaser. parte
si soldati armeni, in numr de 40.000 pedestra$i $i 7000
(Curtius Rufus, De robas gestis Alexandri Magni", 111, 2).

Dup lupta dela Actium, eroul Macedonian a ocupat

malul sirian i Egiptul, fijad silit sd

se intoara inteo-

dat la nordul Siriei, pentru o nou lupt in contra lui

D riu. la rstimpul absentei sale ctiva guvernatori per$i

au svirait un atac din prtile Paphlagoniei $i a Capadociei, Incercind s5. reocupe Sardes-ul, fir tris a reusi.
(Cartius, VI,I). Nu poate fi itndoial cl dup victoria dela

www.dacoromanica.ro

33

Actium, generali macedoneni s fi ocupat, afar de Cilicia

gi Comagene (Marasul, Ayntabul gi Biregikul de astzi) ai,

si fi apropiat astfel de Armenia de Sud, tara din Topk

(Sophanene).

Alexandru fusese informat c. Dariu concentrase forte

uriage in Mesopotamia si ci scoborand din Babilonia urca

sus pe Tigru. Asa dar trecu si Eufratul, pe la Tapsacus,

si avind la nord Sophanene, pe care probabil cl a ocupat() spre a.gi asigura spa.tele si muntii din Carduk, a
ajuns la Tigru peste care a trecut prin apropierea Musa'alai de azi gi si-a asF...zat tabira ceva mai incolo, nu prea
departe de orasul Arbela.
Alexandru isi agezase In aga fel ostile ca intr'o parte
s. aibe muntii din Carduk, iar In cealalt. Tigrul; aripa
dreapti a armatei era, ca de obiceiu, sub comanda lui personar, iar cea stng5, sub a lui Parmenon. Ct priveste
armata lui Darin, era barte cosmopolit si pestritati si se
intindea pe largul cmpiei din apropierea Arbelei, denumiti Gaugameles. Fiecare popor fusese instalat acolo sub
steag deosebit si se afla sub comanda generalilor sii proprii. In aripa stng a armatei lui Dariu, care se gsea In

fata lui Alexandra, pe lngi alte popoare se aflau regimente din Armenia Mica si din Ca.rduk, iar In aripa dreapt

cea din fata lui Parmenon, fuseser ornduite regimente

de ale popoarelor din Media, Armenia Mare, Ca.padocia,
/a mare parte cavalerime (Curtius, IV, 12).
De data aceasta cavaleria lui Dariu nu era usor inarrn ati, ca la A7.tium, ciJi fie cilretii fie caii erau aprati
de platose de fier. In adev.r, Armenii, Mezii si Aguanii
(Alban, aveau o deosebit. preferint pentru aceast arm.

gi dispuneau de mult cavalerie otelit. Nu In acest rAz.

boj ci ca alt prilej un rege armean a expus la o parad
vreo 6333 din acesti cavaleri". (Strabon XI, 44, 14,9). La
Arbela comanda trupelor armenesti o aveau satrapii Mihran (Mithrenes) si Orontes (Orods) (Flavius Arrianos,
8), deoarece, precum ne relateaz. si Xenofon, Armenia
era imprtit pe vremea aceea In dou. satrapii partea important fijad sub guvernmntul Orontesilor. Probabil c5.
despre Orontes care a comandat la Arbela amintegte Strabon (XI, 14, 15) cnd spune: In Armenia ultimul satrap
www.dacoromanica.ro

34

persan a fost Orontes, din neamul Hitarnes, care era unul.

din cei sapte*.
Lupta dela Arbela a avut loc In Octombrie 331 In.
de Cr. Dariu, In ciuda fortelor sale mari, nu a putut tine
piept Macedonenilor $i a fost primul care a fugit. Oastea
din aripa dreapt& a armatei sale nu avu Ins& cuno$tintA
de fuga lui, caci regimentele de cavalerie ale Armenilor,.
Capatocienilor, Mezilor $i Bactrienilor, Lau atacat prin
surprindere pe Parmenon, au comis mari masacre In rndurile trupei si erau aproape s-i sframe toat& armata,
cnd Parmenon, In suprem strSmtoare, trimise dip ajutoare. Alexandru, care Il nrmrea pe Dariu, fu nevoit si
opreascl urmarirea i veni In ajutorul lui Parmenon.
Victoria lui Alexandru fu de o insemnatate covrgitoare, cici el reusi e doboare la Arbela imperiul persan
reusind s..1 mosteneasc si s&-i fie stpAn.

Scapind prin muntii Armeniei sau din Cast:luk s'a

refugiat In Media.
lar armata sa transformat hateo mas& anarchic& $i
descompusl era la picioarele Savingatorului. Cine a putut

si se refiagieze se retrase in tara sa.

Alexandru, dup& ce acordi armatei sale cAteva zile
de odihril, merse pan& 'n Babilonia si poposi acolo 30 de
zile, ded.indu-se impreun cu oastea sa la orgii nemaipomenite. Aici lu deasemenea c&teva msuri administrative
$i numi prefectii si perceptorii; iar pe Mihran, care Si
preda3e Sardes-u1 Ur& lupt& si.linsotise de atunci bucurndu.se de onoruri deosebite, 11 numi guvernator al Armeniei. (Diodor Sicilianul, XVII, 8; Curtius, V, 1; Arrianus,
Ill, 16). Aci prin Armenia vom intelege desigur Topk (Sophanene) devreme ce regiunile Armeniei Mari nu fuseser
ocupate.
La Arbela 41 invinsese pe Dariu, ins& mai rmseser.
alte provincii neocupate, drept care Alexandru incepu s
le subjuge unul cite' unul, astfel ocup. Media Mare, VArcankul (Hyrcania), Bactriana, dela malul de sud al mrii
Caspice pn. la Turkestanul rusesc si ajunse pana'n India,,

de unde porneste in corbii pe rAul Indus apropiindu-se

cu armata sa p&n. de Ocean; Inainte Ins& de a ajunge acolo egi din nou pe uscat $i, organizand deasemenea tinuwww.dacoromanica.ro

35

turile sudice ale Persiei, veni din non in Babilonia, unde

a si murit la 11 Iunie 323 1. Cr.
Alexandru Macedon merse, cum am amintit, personal
pan& 'n tara din Vrcank (Hyrcania) Ada. pe 15130. malul
sudic al Mfrii Caspice; deacolo ins& in loe s se indrepte
spre Armenia si trile din Caucaz, care dealtfel erau considerate ca regiuni barbare, a fost atras de slava lndiei.
Nu numai evit s. ocupe Armenia, ci nu se atinse nici de
Media cea Mic. Tara aceasta, care incepnd dela sudul
lacului Urmia se intindea pn5. la Marea Caspic, fusese
incredintat de Dariu unui satrap persan numit Atropates.
Acesta se rzboise contra Macedonenilor in lupta dela
Arbela, las. mai trziu stiuse s astige bunlvointa fe a
lui Alexandru fie a urmasilor si. lar ei 1-au confirmat
peste tinuturile sale denumite o vreme Atropaten, olup
numele su, care corespunde cu vechea Atrpatacan (Adherbaidja.n) dela cuvntul atr, care insemneaza foc, deoarece
tinutul era plin de numeroase altare ridicate pentru cultul

focului $i pentruca tot acolo se aprindeau adesea materii

imbibate cu naft.
Cu timpul stpanitorii din tara aceea siau luat titlul
de ,,rege` $i, prin aliante matrimoniale incheiate cu prin.
tese armence, seleucience si parthe si-au pstrat timp
delungat independenta lor. Armenii au stpanit cateodat
peste intregul Atrpatacan, iar uneori au ocupat doar cAteva regiuni, cum fu, de exemplu Caspica, aflat pe marea
cu aceeasi denumire (Strabon, XI, 13, 1, 14, 5).
URMASII LIII ALEXANDRU CEL MARE

SA vedem acum certurile dintre urmagii lui Alexandru, titre carese distinge ca figur centrar Eumenes din
Cardia, care de$i nu era Macedonean, fu secretarul particular al lui Alexandru i aprtorul intereselor sale.
Cine trebuia s fie urmasul lui Alexandru? Sapte zile

au durat certurile dimprejurul mortului pentru aceast.

chestiune, fiindca sotia sa Roxana nu nscuse Ina. pe micul Alexandru, iar sotul ei nu avea decat un frate vitreg.
Paul la urnai generalii si s'au intrunit $i Lau ales rege
pe acel frate vitreg, dei uu biet om nenorocit, iar pentru
conducerea imperiului i aprarea intereselor familiei lui
www.dacoromanica.ro

36

Alexandru 1-au numit regent pe fiul lui Orontes, Perdiccas

Macedoneanul, pe care unii il considerau ca fiind principe
de neam regal. Lui Perticcas i se incredintase pecetea sta-

tului $i lui trebuiau s se supun toate armatele iar guvernatorii provinciilor trebuiau s $i le conduc. tot in
numele lui. Deci adevrata conducere era in minile regentului.

Perdiccas realiz indat, printr'un sfat la care au luat

parte toti generalii insemnati, prima imprtire a imperiului, in Iurtie 322 in. de Cr. Egiptul fu incredinlat lui Ptolomeu, Siria lui Laomedon, Cilicia lui Philotas, Media
Mare lui Peithon, Media Mic o lsar. lui Stropat. Provinciile Persiei au avut deasemenea guvernatorii sau satrapii lor, in special Arachosia, Gedrosia, Drangiana, Sogdiana, Bactriana. Peste tinuturile din Vrcank (Hyrcania)
rmsese Phrataphernes, in regiune parth fu Stasanor,
iar regiunea persan cu capitala sa Persepolis a fost data
lu Peukestas, care II scpase odat pe Alexandru de
moarte sigur. In mentiunea acestei imprtiri nu se vorbe$te nici de Armenia si nici de Pont, fiindca acestea nu
erau tri subjugate. Ca.padocia ca tinuturile dimprejur fur
incredintate lui Eumenes, care era prieten bun cu custodele
cirrauitor, Lind si cel mai capabil $i priceput general din
vremea aceea.

Desi prin aceast imprtire unitatea imperiului lui

Alexandru.a fost considerat in aparent ca salvat, totusi
pe diniuntru s'a desteptat la adancul fiecrui guvernator
o nzuint. vie de a deveni stpan independent peste una
din numeroasele provincii $i de a obtine o coroan. Deaceea intre generalii guvernatori s'a iscat o ceart aprigl
pentru putere, care se potoli abia dup 25 ani, prin constituirea a trei regate principale si anume: primul al Antigonieniior in Macedonia, al doilea al Ptolomeilor in E.
gipt, iar al treilea al Seleucizilor in Siria, Babilon, Persia
$i in Orient in general. Dar s revenid a la istoria armean.
Desi Perdiccas incredintase lui Eumenes regiunea
cta Cesarea de azi ca oras principal
toCapadociei
tusi tara aceasta nu fusese focal cuprins. i avea un rege
1:4$tina$. Perdiccas infra deci la 323 in Capadocia cu arrnatA mare, 41 prinse pe regele Ariarate I impreun cu fa.
www.dacoromanica.ro

37

iniTia sa si crucificandu-1, dupa ce mai intaiu 11 chinuise

cumplit, preda tara lui Eumenes. Un fiu al regelui, Aria-

rate II, fugind in statul vecin se adaposteste la regele

Armenilor; iar la 316, and Perdiccas si Eumenes hind

ucisi ceilalti generali erau ocupati cu certuri interne, Aria-

rate II (Ariaraths) se intoarce in tara sa cu ajutoare din

partea regelui Artavasd (Artabazos) al Armeniti, SI ucite
pe guvernatorul macedonean Amyntas si recuceri tronul
parintesc (Diodor Sicilianul, XXXI). Pe acest Artavasd
socotim noi rege al Armeniei Mari.
S. revenim din nou la istoria armean.
.Eumenes se facu deci stapan al Capadociei si peste

toate acele tari mrginase pe care Alexandru nu le ocupase din diferite motive in timpul luptelor sale cu Dariu.
(Diodor Sicilianul, XVIII, I). Eumenes nu rmase personal in Capadocia, caci, lsand prientenilor sai conducerea
oragelor si cettilor mai principale, Il intovrisi pe Perdiccas in drumul sau spre Cilicia, fiindca acesta avea planuri mari iar Eumenes era primul sau sfetnic (Plutarc:
Eumenes).

Nici Perdiccas si nici credinciosul sau colaborator,

cari voiau sa. pstreze unitatea imensului stat constituit
de Alexandru Macedon, nu au putut insa s se bucure de
o pace mai indelungat, pentrucl ceilalti generali nutreau
o mare ura fat de acesti doi prieteni, unul din ei fiind
mai ales $i strain. Se forma deci in grab o coaliti in
contra lor, la fruntea creia erau Antipater (Antipatros),
Antonichos, Crater, Ptolomeu si Neoptolomeu, toti ace$tia
nevrand s se supun. lui Perdiccas. Ultimul din ei se pre-

facu la inceput a se supune, Lisa s'a unit in ascuas cu

ceilalti patru.
Perdiccas de 'ndat ce lua cunostina de conspiratia
pus la cale ordon. lui Eumenes s se intoarca imediat
in Capadocia; in aparenta prea cad trimise peste provincia so, insa in realitate aceast mAsur fusese luata pentru
a sine in frau statul vecin al Armeniei, care se gasea chiar
la hotarele acestei satrapii $i unde Neoptolomeu ducea o
activitate suspecta (Plutarc: Eumenes). Noi credem ca In.
cerca s5. atrag& la cauza sa pe regele tnci slobod al Ar.
meniei Mari sau ciuta acolo soldati mercenari. Contrar
www.dacoromanica.ro

38

faptului c ne relateaz pe larg despre acest Neoptolomeu,

niel un istoric insa nu aminteste care i-a fost stapanirea,
dac. a avut sau nu vreo satra pie si anume peste care din
provincii; stim numai despre el c in calitatea lui de general avea sub comanda sa un nurnr important de ostasi
macedoneni (Diodor Sicilianul, XVIII, 6).
Faptul ca nu a putut fi pe fat nesupus lui Perdiccas,

ne face sa presupunem ca Neoptolomeu a fost unul din

generalii sai de vazI, iar nu simplu guvernator al unui
tinut oarecare. Unii il socotesc drept guvernator al Armeniei, dar nu-1 indica nici un cronicar din antichitate,
dei aveau prilejul de a pomeni de el ca atare; ori a tiage
a.ceast concluzie doar dintr'o mentiune sovaitoare a lui
Plutarc ni se pare cel putin temerara. Chiar Plutarc dealtfel spune ceva mai incolo ca. Perdiccas a incredintat lui
Eumenes comanda regimentelor din Armenia (Sophanene),
si din Ca.padocia. Daca Neoptolomeu ar fi fost inteadevr
satrap pe regiunea aceea, comanda regimentelor armenevti era natural sA fi avut-o tot el.
Lupta dintre cele doua tabere adverse incepu in anul
321. Eumenes ii invinse pe Crater si Neoptolomeu in apropriere de Hellespont si-i rdni personal ucigandu-i, intr'un
duel din toiul luptei. Norocul nu i-a sunis insa si lui Perticcas, care pornise in capul unei alte armate spre Egipt,

unde Ptolomeu trecuse de partea rsculatilor. Perticcas,

care a fost un om crunt si care facuse imprudenta de a
merge in Egipt tocmai in anotimpul inundatiilor, fu parsit
de oastea sa si omorat. Ptolomeu ramase astfel prin abili-

tatea sa stapan absolut peste una din cele mai bogate

provincii.
Cativa generali dintre cei care 1 au omorAt pe Pertic-

cas si protivnici lui Eumenes, s'au adunat, probabil in

Iulie 321, lateo localitate din Siria denumit. Triparadisas
$i au facut o a doua inipartire a impePiului. Antipatros fu
ales in demnitatea de procurator general al imperiului, iar
acesta II futdri pe Ptolomeu in Egipt, dadu Babilonul lui
Seleucos, Siria lui Laomedan, provincia partha lui Filip,

satrapiile din Persia si Orient lasandu-le In mare parte

tot in mainile celor ce le avuseser pana atunci. lar Eumenes si partizanii sai furl condamnati la moarte ; iar cowww.dacoromanica.ro

39

manda luptei pornite contra lui fu incredintata lui Antigonos,

care a fost guvernator al Frigiei si al Ciliciei.

Antigonos trecu indata la fapta si ataca pe dusman
chiar In Capadocia. Eumenes a suferit de data aceasta o
infringere dezastroas, 8.000 oameni fiind masacrati din

oastea sa, iar altii trecand de partea advers. In acele

momente de grea cumpina Eumenes se gandi s fuga in

Armenia si castigandui pe acesti bravi locuitori munteni
85.-i utilizeze (Diodor Sicilianul, XVIII, 9) pentru cauza sa,
dar Antigonos ii inchise drumul siinvinsul se retrase com-

plect prapdit inteo cetate bine intrit din apropiere,

denumita Nora, cu 600 calreti.

Norocul ins& nu intrzie s vina in ajutorul lui Eu-

menes, cci cel de al doilea regent Antepater muri in

curand, la 319, dap& ce il numise in local sail pe batranul

Polispercon. Noul conductor suprem inclina de partea

lui Eumenes, care astfel a scapat de inchisoarea cettii
unde era inconjurat. In calitatea lui de aprator al Olimpiei, mama lui Alexandru, al vduvei sale Roxana si al
fiului sit' micul Alexandra, Eumenes se bucura de increderea si tot sprijinul curtii, deasemenea de simpatia armatei fascinate de glorioasele fapte ale impratului decedat;

deaceea cel de al treilea procurator si Olimpia, mama lui

Alexandra, i.au incredintat lui conducerea luptei in contra
rasvrtitilor si au poruncit tuturor guvernatorilor si satrapilor din Asia s i se supun cu toate mijloacele de
care dispuneau.

Campul de lupta fu strmutat pentru un timp in

Asia. La 318, Eumenes, lasnd Apusul in voia soartei,
trecu in Orient, unde se putea baza pe devotamentul ma-

jorittii dintre satrapi. Lar Antigonos se hotarase a cuprinde

satrapiile din Asia, iucredintndu-le prietenilor si, si apoi,
cu ajutorul unor forte colosale, s nimiceasca armata lui
Eumenes si a stapanirii centrale. Prima ciocnire dintre cei

doi adversari avu loc in primavara urmtoare, la malul

Tigrului. Antigonos a fost invins si nevoit sa se retrag
inspre partile nordice ale Meziei, punandu-si totodat in
gind s desbine satrapiile superioare de Eumenes.
Armata ,lui Eumenes a iernat in localitatea numit
Gabien din apropierea tinuturilor persane, in conditiuni
www.dacoromanica.ro

40

destul de vitrege, cci satrapii care-1 ajutau nu voiser

s se indeprteze prea mult de provinciile lor, iar el nu
putuse O. ocupe Babilonul, nade stpnea adversarul su
Seleucit.

Cum vzurAna mai sus, pentru provinciile persane

fuse.se numit satrap Peuktstas care fiind din nobletea macedonean si unul din generalii de vaz al lui Alexandru,
41 invidia mult pe Eamenes, fiindc acesta desi trac de origin, avea totusi in mainile sale comanda suprem a falangei macedonene, ia.r el rmsese subordonat. Prin urmare
in timpul sederii lor la Persepolis incepu s momeasc
oastea lui ca bani, butur si promisiuni pentru a prsi

pe comandantuI lor cel strain si a recunoaste pe sine ca

gef. Si in adevr prerea armatei incepu s se modifice,
dar tnteleptul Eumenes chibzui in grab si recurse si el la
unele mAsuri viclene, cea mai insemnat din ele fiind urmtoarea :
Flcu s. circule in rndurile oastei sale o epistol.

dnd posibilitatea de a fi cetit de cdti mai multi ofiteri

ei soldati; conceput in litere asiriene si ca si cnd i-ar fi
fost airesat de generalisicaul Armeniei Orontes, care era
prieten si cu Peukestas, in aceast scrisoare i se aducea
la cunostint c membrii familiei lui Alexandru s'au labors
victoriosi in Macedonia, din refugiul lor din Epir,
clasnanul lor de moarte Cassandru fusese ucis, iar regentul Polypirchon venea in ajutorul lui cu o armat. colosal.
(Diodor Sicilianul, XIX, 6; Polybius, IV, 8).
Cu astfel de vesti favorabile lui Eumenes putu s trezeasc. din nou tnsufletireaarmatei c.tre familia lui Alexan-

dru, ale cirei drepturi erau aprate de el si regentul. De

data aceasta armata ii rmase credincioas.
Dar n'a intrziat nici ciocnirea hotrtoare dintre Antigonos si Eumenes, care avu loc la 316 pe malurile rului
Karun din Persia, nu departe de actualul oras Suster. Victoria s'a inclinat de partea lui Eumenes, dar si Antigonos
ti pricinui mari pagube in deosebi ca concursul arcasilor

ei cavaleriei armene si meze, pe care li orinduise chiar

ta fruntea falangei sale. (Diodor Sicilianul, XIX, 29).

In toiul acestei lupte crincene, o partedin soldatii

lui Antigonos prdase bogitiile strAnse de armata sa,

www.dacoromanica.ro

fe..

41

meile si tot avutul lor. Eumenes putea OA scape si deaceia porunci lui Peukestas s urmAreascA. dugmanul cu cavaleria lui ca el O. sar. in ajutor, Ins& macedoneanul cel

invidios nu vru sA-i execute ordinul si se retrase In provincia sa. Prsit si de trupele sale nemultumite, Eumenes se preda lui Antigonos pe la 316, si fu omorAt de
acesta, tocmai cAnd se gAndea s. treacA prin Armenia si
Media ca s se adA.posteascA in Capadocia.
Prin victoria obtinutA in contra lui Eumenes Antigo-

nos rmase singur stApAn in Asia si peste Asia Mica. El

care luptase pAn atunci contra celor ce cAutaser s pastreze unitatea imperiului, acum incepu sl viseze realizarea
aceluias plan, insA sub egida sa proprie. Incepu s extermine pe motive neinsemnate, pe toti demnitarii mai influenti, gi incera sA scape chiar gi de prietenul sAu Seleucos.
Acesta ins intelese repede la ce se putea astepta. gi fugind din Babilon cu 300 cAlAreti veni In Egipt la Ptolo-

meu. Cu ajutorul unei armate egiptene reugi s scape

Babilonul, peste care guvernase pAnA atunci, iar data de

1 Oct. 312 fu proclamatA ca zi al intemeierii .Regatului
Seleucie. Din ziva aceia a inceput era numit Seleucit5.,
de care ne amintesc uneori autorii armeni si pe care uneori a consemnat-o gi Tigran-cel-Mare pe monedele sale
bAtute In Antiohia, cAnd la data de 84 (adicA cu 220 ani
mai tArziu de aceste evenimente) nimicind statul Intemeiat
de Seleucos se considera ca mostenitorul lor. (H. Asturian,
Legiiturile politice In/re Armeni fi Roma, p. 95).

Dei intre Antigonos gi Ptolomeu exista intelegerea

ca Siria sl rAmAie celui dintAiu, pretentiunile monarhice
ale lui Antigonos insuflau insi teamA tuturor. S'au consti-

tait deci o puternica coalitie in contra lui. Antigonos se

afla ling. in Asia MicA, and a fost atacat in acelag timp
prin Siria de Ptolomeu stApA.nitorul Egiptului, iar prin
pArtile din Hellespont de cAtre Seleucos cA.rmuitor al Babiloniei, gi invins in apropiere de Ipsos (la est de actualul
Akgehir), fiind omorat la 301.

In modul acesta aproape se Incheie cu o epoch.' IndelungatA dela Alexandru 'Ana la Intemeerea noilor monarhii. In adevAr, pAnA. la moartea lui Eumenes gi a unicului fiu al lui Alexandra Macedon nimeni nu indrAznise s.
g3

www.dacoromanica.ro

42

se intituleze rege; ping. atunci se obisnuia denumirea de

prefect sau satrap, care insemneazA guvernator.
IV. 0 ARMENIE INDEPENDENTA IN EPOCA
ALEXANDRINA SI SELEUCIT

Care a fost starea Armeniei in aceast epoc., numit

ale xand rin. ?

Am urnarit mina ad i fazele istorice ale evenimentelor

din Orient, in general, si numai pe alocuri relatiunile cu

teritoriul armenesc; s vedem acum mai pe larg si pe cele
In direct legAtur. cu Armenia. Istoria acestei epoci este
destul de incAlcit i imbAcsit de fapte, deaceea o vom
pricepe poate mai lesne, dimpreuni cu mArturiile cronicarilor din antichitate, dac, abAtAndu-ne dela regulile obisnuite, vona indica dela inceput c pe vremea acee a au
existat dou5. Armenii. Una, Armenia Mare, teritoriul cel
firesc al Armenilor cuprinzAnd muntele Ararat, iar cealalt, o Armenie mai mica, in regiunile din Topk (Sopha-

nene). Tara aceasta se intindea inspre partea de nord a

triunghiului format de rurile Eufrat ei Aradzani (Muratceai), la sud-vestul orasului Kharpert de astzi, uneori probabil depsind si dincolo de Eufrat. Vom cluta s dovedim c. Armenia cea ocupatA de Macedoneni a fost aceast.
regiune redus si c adevratul teritoriu armenesc, cunoscut sub denumirea de Armenia Mare, rmase liberA.

Nu ni s'a transmis data exact1 cAnd Macedonenii au

ocupat Sophanene, dar nu poate fi nici o indoial despre
faptul c ea a fost cucerit. Fie in Sophanene fie in Armenia Mic domneau principi bc4tincifi, cari se uneau adesea cu Armenia Mare iar uneori conduceau liberi (Strabon,
XII, 3, 28); principii acestia au fost adAnc ptrunsi de
influenta regilor Seleucizi si erau deseori in legaturi de rudenie cu ei. Probabil c peste aceast tar. din Sophanene

1-a numit Alexandru la 331 pe Mihran (Mithranes); tot-

odat bnuim a tot principe din Sophanene a fost si

Orontes satrapul acela armean care era in legturi de amicitie ca Peukestas cruia ii scrisese o epistol, la 317, in
scriere asirian sau armeanA. Ni se relateaz. c. Antiochos

Herax, care mai trziu ' fu rege, fiind sdrobit la 255 de

citre fratele sin Seleucos II, s'a refugiat in Mesopotamia
www.dacoromanica.ro

43

la regele Arsam al Armeniei, care fiindu-i prieten 1-a ad-

postit In muntii armenegti (Polybius, XXXI, 17). Aici

domnea In crawl Arsamusat cam pela 217 Savars sau

Xerxes care se rasculase In contra lui Antiochos cel Mare ;

dup ce ins s'au impicat peste un timp, temutul rege ti
.d.du de nevast lui Savars pe sora sa Antiochis. Mai tar.ziu a6easta femeie rauticioas rpuse pe sotul sau spre a-i
da tronul fiului silt Mithritade, pe care 41 avusese, spun

,unii, dela vartosul s.0 frate. (Ion Antiochianul, IV, 53;

Polybius, II, VIII, 25). Dela acest Savar$ ne-a ramas si o
moned. Tot din consimtamantul lu Antiochos cel Mare
11 gsim ca strateg peste acest tinut pe Zariadras (Zareh),
care In timp ce la 190 trufasul seleucian fu sdrobit de
.c.5.tre Romani, s'a rsculat impreuna cu regele-carmuitor
Artaxias (Arta$es) al Armeniei Mari si s'au proclamat
regi independenti de Seleucizi, fiind recunoscuti ca atare
i de Romani, f.ra a fi supusi ocarmuirii lor. Dup. Zareh
-sau Zariadras a urmat fiul salt Meruian sau Metrobusan;
iar ultimul rege din neamul lor fu Artanes, pe care Tigran
cel Mare urmasul lui Artaxias 1-a detronat, tara sa alipind-o la Armenia /VIare. Att despre Sophanene.
In Armenia Mic ni se citeaz ca regi Mithritade,
Antipatir si Archelaos cu care se sfrseste seria acestor
monarhi ce nu au fost de origine armeana. Mithritade Eupator isgonind pe Archelaos stapani si pe aceasta provincie. Armenia Mica, In afar de numele pe care o poarta,
nu se $tie precis dac. a apartinut Armenilor.
Autorii din antichitate pare c se contrazic staruitor,
cci data' ne relateaza ca. Armenia a fost sub dominatiunea macedoneana ei c. Alexandru a trimes acolo un guvernator, iar alteori ne spun ca Alexandru Macedon nu a
ccupat aceast tara si ne vorbesc de evenimente ce nu se
potrivesc deck la un tinut deosebit. Aceasta contradictie
ins& este aparenta; ambele relatri ale istoricilor sunt ade vrate si In realitate nu exista contradictie dac. admitem c prima relatare se refera la Armenia din prtile
Sophanene iar a doua la Armenia Mare.
S vedem acum, In concluzie, care sunt argumentele
privitoare la ocuparea Armeniei.

www.dacoromanica.ro

44

A. - FAPTE SI DC:TM CARE CONFIRMA

OCUPAREA ARMENIEl

I. Dup.& lupta dela Arbela din Octombrie 331, Alexandru numi guvernator in Armenia pe Mihran, care
predase Sardesul (Diodor Sicilianul, XVII,8; Arrianos,
16 ; Curtius, V, 15).

Pe la 317, satrapul Orontes din Armenia, trimise

lui Peukestas, o episto1 scris in litere asiriene, (Diodor
Sicilianul, XIX, 6; Polybius, IV, 8).
Perdiccas, a incredintat lui Eumenes, la 321, comanda armatelor din Armenia si Capadocia. (Plutarc :
Eumenes").
Celebrul cronicar si geograf grec Strabon, care tri
pe vremea lui Cristo s, 'vorbind in general de Armeni zice :
Armenia, dupl ce a fost sub dominatiunea Persilor si
Macedonenilor, a trecut in sfarsit in mAna monarhilor din
Siria, care se facuserA deja stpAni peste Media'.
Cele trei din aceste patru puncte se pot atribui, fr
nici o dificultate la Armenia aflat in regiunea Sophanene.
Avem chiar un exemplu similar In istoria Capadociei. Se
zice c. Perdiccas a subjugat aceast tar la 322, ins istoricul Curtius (Cap. IV) relateaz5. c. Alexandru,cu zece ani
inainte de aceast dat, numise guvernator in Capodocia
pe Apistamenes. Ambele aceste intmplri sunt veridice,
cad. Alexandru ocupase din tara aceea numai o portiune
raja. gi neinsemnat, in partea de est a rului Alis, iar
vernatorul fusese numit doar pe acea regiune.
Venind la punctul patru, privitor la mrturia lui Strabon, socotim gi noi c veracitatea relatrilor acestui autor
de vaz al antichittii este In afara de once indoial ; dar
putem aduga doar atAt c ceace face Strabon este numai
o superficial mentionare de ordin general, iar nu istoric.
B. - DOVEZI SI MARTURII CARI NE CONFIRMA CA ARMENIA
MARE NU A FOST OCUPATA DE CATRE MACEDONENI

1. Toti autorii ne atest c5, in timpul marei sale ex.

peditii, Alexandru se duse personal gi cuctri In Asia Mic.
pn la rul Alis (Halys), iar in Asia pan& la marginea de
sud a mrii Caspice. Deci au rmas neatinse de expeditia.

sa trile cuprinse intre aceste doui extremitti cucerite

www.dacoromanica.ro

45

vi anume Capadocia, Armenia, Pontul i provinciile cauca_

ziene. Pe de alti parte nici un istoric nu ne aminteste cum
ci Alexandru Macedon ar fi cucerit aceste tri prin intermediul generalilor sii.

Urmitoarele mirturii, pe care le vom analiza mai

jos separat, ne relateazi in mod evident ci Alexandru n'a
ocupat Armenia (Polybius, V, 55; Plutarc, Pompeus ; Diodor Sicilianul, XXXI; Justinus, XXXVIII, 7).
Alexandru isi fiurise marele plan de a cuceri prin.
teo expeditie special& Wile dela marginea MAni Negre
vi din Caucaz. (Arrianos, IV, 15, V, I, 27). Deci nu le
ocupase, ci numai avea de gind si le cucereasci.
Pini la bitilia dela Arbela, populatia din Capadocia gi Armenii erau aliati cu Pergii, iar dupi aceea Alexandru a rimas mereu departe de Armenia.
Ciad Perdiccas i Eumenes ocupind Capadocia,
322, 1-au crucificat pe regele acestei tiri, fiul sAu Ariarate
fugind din mina 1VIacedonenilor s'a adipostit in Armenia
de unde, cu ajutorul militar obtinut dela regele armean
Artavasd (Artabazos), s'a putut intoarce mai tarziu In tara
sa. (Diodor Sicilianul, XXXI, 3). Se putea oare intimpla
aceasta inteun teritoriu ocupat de Macedoneni ? Existenta
unui rege armean pe la 322 in Armenia denoti ci imediat
dupi bitilia dela Arbela, adici pe la 330, Armenii declarasen & independenta lor.
Eumenes fiind sdrobit la 320 de Antigonos, a incer-

oat si se refugieze in Armenia gi s se foloseasci. de Armeni in contra adversarului sin, ins& acesta Ii inchise
.drumul. (Diodor Sicilianul, XVIII, 9).
La 316, cind Eumenes, fiind In Persia, intelese
va fi prins gi predat dugmanului slut de moarte, igi ficu
testaraentul, distruse scrisorile sale importante gi inten-tiona si ajung& in Capadocia, satrapia sa, prin Armenia
vi Media, Eumenes se &idea desigur sA traversese prin
tirile libere.
Nicomides I rege al Bithyaiei, dorea &Ali lase coroana fiului sAu avut dela a doua sotie i deaceea II persecuta pe primal fiu, numit Zeilas. Acesta fugi la regele
Armeniei (Memnon, in Fragm. hist. gr., III, 537). Cincl a
murit tatil sin pe la 250, Zeilas tocmi mercenari franci gi
www.dacoromanica.ro

46

ocupind cu ajntorul lor capitala Nicomedia (ast5zi Izmit)

41 Ina In stapanire tronul. Acesti Franci sau Geti veniti
de prin partile sudice ale Frantei, aproape intre 280 0240,
au fost groaza intregei Asii Mici; se luptau Cu ori si cine

si slujeau tuturora contra plat; luau dari dela regi si

prdau orase. Pm la urm s'au asezat definitiv inteun
tinut din cuprinsul Frigiei, care s'a denumit Galatia, dupa
numele lor, cu capitala la Ancyre (Ankara de astazi). Mult
mai tirziu curtile regale ale Galatiei i Armenilor s'au
legat deseori prin aliante matrimoniale.
9. Regele Antiochos III cel Mare, stpnitorul ward
parti din Siria, Mesopotamia si Persia, s'a rsboit pe la
220 cu satrapul Molon al .N.leziei, pe care 1a zdrobit. Se
pare cri. Molon a fost ajutat de catre Artabazan, al crui
regat se intindea dela marea Caspic5. si Atrpatacan pan&
la acea parte a Mari Negre unde se vars In ea rAul Pasis sau
RegatuI acesta ramasese liber din timpul
Persilor, fiindc5. Alexandru nu s'a silit s-1 ocupe. In aceast tara, care era desprtita prin munti inalti de Media,
erau oameni aspri si, in deosebi, cai multi, fiind foarte
bogat si in materii de rzboiu.Deaceea Antiochos ingSnafat de victoria obtinut in contra lui Molon, a vrut s-i
inspimnte pe crmuitorii tinuturilor nordice, spre a nu
indrazni in viitor sa se ridice cu armele impotriva lui sau

s-i ajute pe alti rzvrtiti. Cel mai puternic i capabil

dintre acegti st5.panitori sau regi era Artabazan; deci
Antiochos trecu peste muntii Zagros si ataca tara lui
Artabazan; acesta ins, hind prea b5.trin pe vremea
aceea, se temu i ceda, primind toate conditiunile puse de

Antiochos (Polybius, V, 55). Ca o explicatie la aceast

pretioas5. mrturie a lui Polybius, vrem sa adaug5m c tara

mentionat5. de el este Armenia, aceasta fiind si prerea

istoricilor contimporani. In antichitate Armenia se Intindea
pana la marea Caspica (Strabon, II, 5, 31, XI, 7, 1, 15, 5)
cum dealtfel si fluviul national al Armenilor Arax (Araxes)
se vars direct in Marea Caspic (Strabon, XI, 4, 2, 14, 4);

iar abundenta roadelor si faima cailor din Armenia sunt

at5t de cunoscute c e de prisos s. mai aducem mrturii
despre aceasta; totusi doritorii se pot documenta prin.
Strabon, care a vizitat personal Armenia (II, I, 14, XI.
44, 14, 9).

www.dacoromanica.ro

47

Urmasii lui Alexandru, cum vAzurgm, au tmprtit

imperiul de trei ori Intre ei. Istoricii din antichitate consemneaz. aminuntit prin nume iloca1iti, de fiecare dat,
care provincie a fost dat cutrui general, 13365. nu spun
debo claci Armenia sau Pontul si trile Caucaziene au
fost incredintate cuiva.
Cu o Indrepatit mndrie de pontean Mithritade
Eupator zice
Niciodat Capadocia sau Paphlagonia,
Pontul i Bithynia, precum si Armenia Mare sau Micg,
nu s'au SU PUS altora decgt numai monarhilor sAi proprii,
cAci nici chiar Alexaudru si nici vreunul din urmasii sal
nu a subjugat aceste popoare. (Justinus, XXXVIII, 7).
Pe la 190, cand Roma a recunoscut Armenia ca
tar independent de stgpnirea seleucitg, se gseau acolo
don& ocIrmuiri separate, una in Armenia Mare unde domnea

Artaxias (Artases), iar alta in Sophanene unde domnea

Zariadras (Zareh). (Strabon, XI, 14, 15).
C.- CONCLUEIUNI GENERALE

Cu ajutorul tuturor acestor mrturii ale vechilor istorici de necontestat autoritate se dovedeste:
cg. Alexandru Macedon nu a subjugat Armenia nici personal si nici prin intermediul generalilor &di;

Al doilea, c victoria decisiv a lui Alexandru din

Oct. 331 din apropierea Arbelei a salvat si pe Armeni;
cci Armenia, fiind sub jug persan incg dela 518, si-a declarat independenta i sa crmuit de cgtre regii si bstinasi, dintre cari ni se citeaz trei la 316, la 250 si la 220.
Toti cei care fug de Macedoneni se adgpostesc la ace$ti
regi ai Armeniei;
Al treilea cA in afar. de Armenia Mare independent,

exista In tinutul Sophanene un regat mic, sub influenta

macedoneang., peste care Alexandru a trimis la 331 pe
Mihran (Mithranes) i apoi s'au perindat alti satrapi;
Al patrulea, cg. Armenia Mare a scgpat de dominatiu-

nea macedonean si seleucit dela 331 pang. la 190 si el

a suportat numai treizeci de ani Inrurirea lui Antiochos
ce! Mare intre 220-190;
Al cincilea, cA Antiochos, fiind sdrobit de catre Romani, In anul 190, principele domnitor al Armeniei Mari
www.dacoromanica.ro

48

sau regele Artaxias (Artases) si principele domnitor din

Sophanene sau regele Zariadras (Zareh), s'au declarat regi
independenti de dominatiunea seleucitA, si Ix:Amick. Roma
urmrea sa-i slbeasca pe Seleucizi, i-a recunoscut de'ndat.
ca. regi independenti de aceasta dominatiune. Noi socotim

ca acest Artaxias se tragea din neamul vechilor regi armeni. Cu el insa a inceput o serie de monarhi destoinici,
istoria carora ne este Indestul de cunoscut.
Vrem s. mai accentuam importanta observatiune ea
o injust Intelegere a unui cuvant din Strabon, a indus pe
multi la o prere gresit despre rol! lui Artaxias si Zariadras ; Strabon aminteste ca acestia au fost desemnati In
Armenia ca strategos" acest cuvAnt insemnAnd In genere

comandant militar suprem sau general si traducndu-se

chiar asa. Deci, dup aceasta p.rere, Artaxias si Zariadras ar fi fost generali de-ai lui Antiochos pe care acesta
i-ar fi trimes inteo Ora cucerita de el si complect subjugat. Ins& nici starea politica a Armeniei si nici termenul
intrebuintat de Strabon nu conchid la aceasta. Strabon
intrebuinteaz chiar el, In diferite ocazii, acest cuvnt cu
Intelesul de prefect, guvernator sau rezident. Prin urmare,
Artiaxias si Zariadras au fost doi regi armeni cari au recunoscut stapinirea suprema seleucitA, Ina nu au fost
generali trimisi de aceast stpanire.
Doct. H. ASTURIAN

www.dacoromanica.ro

W?
, ,

,4::.....

AI .,

TERITORIIII. ARMENESC

EREAN GA,

- ORASUL ZEILOR

Cutremurul catrastofal din 27 Decembrie 1939, care

a preflcut intr'un morman de ruine ErzAnga cu imprejurimile sale, a adus o din non pe planul actualitAtii.
O revistA consacratA istoriei culturii armene nu putea
deci sA. nu foloseascA prilejul, spre a dedica cAteva pagini

acestei regiuni atAt de importante din Armenia istoricA.

Nu numai pentru aceea c5. ErzAnga ocup5. un loc aparte
in trecutul poporului armean, ci fiindcA st !rite strAns.
legAtur si cu istoria culturii armene.
Consideratiuni semantice.
Regiunea
orasul din
centrul sAu s'a numit sub stipanirea turc. Erzingian, iar
in denumirea armeanA Erzeinga.
In istoria armeanA. veche e denurait. in genere Eriza

astfel fiind mentionatl gi din partea cronicarilor armeni.

Lar denumirea de ErzAnga provine de bung seam
dela aceea de Eznerga. CAci, conform traditiei, regiunea din
Eriza a fost foarte bogat in islazuri si deaceea se tri-

meteau acolo la pAscut boii destinati pentru sacrificiile

din temple, deaci i denumirea initial a regiunii de EzinGaik (Halta boului), care mai tArziu prescurtAndu-se In
www.dacoromanica.ro

50

Ezanga, a ajuns In cele din urmA la. forma de Erziinga, pe

care Turcii au adoptat.o, transformAnd-o la rAndul lor In
Erzingian.

In limbele europene o gAsim consemnat sub urm5.toarele forme: Erzendjan, Erzingan, Arzinga, Erzinghian,
Arzandjan.

AdAugna c5. orasul s'a mai numit pe vremuri si Justinianupolis, fijad refcut si renovat, in sec. al V-lea, de
catre impratul Justinian.
Prima din cele 15
ErzAnga In geografia Armeniei.
provincii 1) ale Armeniei Mari era Bartzr-Haik (Armenia
Inalt) care la rndul ei era compus din 9 regiuni 9, $i
anume : Daranaghi, Ariut, Mntur, Ekeghiat, Mananaghi,
Dergean, Sper, Sahgomk $i Karin.
Ora$ul aflat In centrul din Ekeghiat era Erznga.
Cuvntul Ekeghiat 1$i are obar$ia dela numele Ekeghiank,
care a fost una din familiile de vaz. ale Armeniei antice.
Tinutul a mai fost numit si Eghehetiat (al bisericelor), pro-

babil din cauza numeroaselor biserici aflate la cuprinsul

lui.

Grecii cuno$teau regiunea sub denumirea de Aghilisini

(AvAcv), iar Romanii o numeau Acilisene, In forma prescurtat numindu-se $i Geldzini sou Celsene, cu care se aseamn una din satele actuale din ea, Celseni sau Garzini.
Istoricii armeni au mai numit-o $i Regiunea lui Anahita
deoarece templul celei mai insemnate zeite armene, al Anahitei, se afla la Erznga.

Despre tinutul acesta Saint Martin ne relateaz. urmitoarele : -La province d'Anahita, que Pline 9 place imrndiatement aprs la Derxene (Terdschan-Terdjan), me semble
rpondre l'Acilisene des autres geographes anciens 0 qui

tait consacre aa culte de la dese Anaitis, en, armnien

Cele 15 provincii din Armenia Mare au fost: Bartzr-Haik,
Tchorort-Haik, Aghtznik, Turuberan, Mock, Kordjaik, Parskahaik, Vaspurakan, Siunik, Paitakaran, Uti, Gugark, Taik, Airarat.
Movses din Khorn: Gecgrafia, Venetia. 1881, p. 29.
Pliniu: Cartea V1-a, cap. 4.
Strabon: Geografia, Cartea XI, p. 537-530; Ptolomeus: Geo-

gratin, V, XIII; Zenobe; Istoria Taronului Movses din Khorn: Istoria

Arnzenilor.

www.dacoromanica.ro

5/

Anahit, qui paratt avoir eu peu prs les mmes attributions que Diane. Il ne serait pas tonnant que la divinit&
etat communiqu son nom A la province qui lui rendait un
culte particulier. Les Armniens appellent ce pays Egheghiatz ou Egheghetziatz, et jis font trs.souvent mention,.
dans leurs ouvrages '), des nombreux temples qui y avaient
t levs en l'honneur des antiques dieux de leur pays. Les
Georgiens 2) donnent cette mme province le nom d'Ele
hletsith. Cette province tait situe sur les rives mme de

l'Euphrate, vers la ville actuelle d'Arzendjan et plus au

nord allant vers la Msopotamie").
lar despre orasul ErzAnga Saint IVIartin ne spune
Eriza ou Erez, vulgairement Erzenga, Arzenka, Ezenga,
Ezinge; en ture et en arabe Arzendjan ou Arzenkon, ville
trs ancienne et trs clbre de la province d'Eghegheatz.
Elle tait renomme chez les anciens Armniens par le
culte particulier qu'elle rendait A. la desse Anahit, dont
les temples furent renvers3 par Saint.Grgoire, premier
patriarche d'Armnie. Cette ville tait l'occident de
l'Euphrate, au sommet d'une colline situe au nord
fleuve Kail, prs de son confluent avec le premier de ces
fleuves 4). Dans le premier sicle avant l're chrtienne,
elle avait t dcore d'un grand nombre de temples par
le roi Tigranes 116), et elle conserva un rang fort distingu

en Armnie, longtemps rume aprs l'tablissement du

christianisme. Sous la domination des princes musulmans

de la dynastie des Seldjoukides, elle devint encore plus

importante, et il parait que, sous l'empire des successeurs
de Djenghiz-Khan, elle fut gouverne par des mirs Moghols ou Tartares qui en conservrent la souverainet
jusque sous le fils de Tamerlan. Sous le rgne de ce conqurant, elle tait possde par un certain Taharten, qui
parvint A conserver ses tats en faisant alliance avec lui
1. Agathangetus: Istoria; Faustus din Bizant: Istoria; Patriarhul
Ion: storia.
Z. Ktaproth: Riese wick Georgien, II, p. 97.
saint-Martin: Mmoires sur l'Armnie, I, Paris, 1818, p. 45.
Agathangelus: Istoria Sfaniului Grigore.
Muise (Movses) din Khorn: istoria Armenilor, Cartea II, Cap.
13 i 57.

Abul Faradj Ali: Chron. Arab., p.480 i 482: Abul Fida

Abulfedac Annales muslemici, passim ; Thomas Medzopatzi: istorta lut

Dinar, passim; *erefeddin: atora lui Polar, passim.

www.dacoromanica.ro

52

Arzendjan a t plusieurs fois renverse et presque dtruite par les tremblements de terre '); mais elle s'est toujours releve, et elle a conserv jusqu'A prsent une grande
importance ; elle est l'une des principales villes du pachalik
d'Arzerum" 2).

Satele populate de Armeni ale regiunii din Erzanga

erau urmatoarele: Mehutig, MAtAnni, Ekan, Giilliige, Mahmudtik, Met-Agarak, Tatgah, Bataridj, HAntorek, alzvan,
Ghelentik, Vari-Agarak, Kar-Deghin, Horom-Agarak, Tadj-

rak, Karatus.
Asezarea orasului.
ErzAnga se gaseste la 39,5
grade longitudine dela meridianul din Paris gi la 37 grade
latitudine nordica.
E la o departare de 176 km. de Karin (Erxerum), ei.
se inalt pe intinsul unei cAmpii frumoase. Se afla la &ma.
mile spre nord de Eufrat si la o Mil& spre nordul parului
Vaskert.

In decursul secolelor Ins oragul s'a mai Indepartat

de aceste maluri, fiind deplasat de cutremure.
Clima e calda vara, dar excesiva.
Oragul este situat la 1.300 mtr. fnaltime dela suprafata marii.
Geograful armean Vardan, care a trait pe la mijlocul
secolului al XIV-lea, enumerAnd provinciile care constituiau cele patru Armenii istorice, amintegte ca Erzinga
impreuna cu Gamakh gi tinutul 1ntins pana. la Mug, faceau
parte din Armenia a doua.
lar Reclus descrie ErzAnga in felul urmator :
A l'ou est d'Erzerum, la route descend en suivant la
rive du haut Euphrate (Kara-sou), dpasse bient6tles thermes d'Ilidjea, les plus frquents de l'Armnie, puis traverse
plusieurs bassins populeux, alternant avec d'troits dfils
mais elle ne rencontre de ville qu' la distance d'environ.
200 kilomtres, dans une plaine fertile que parcourent
plusieurs ruisseaux, tributaires de l'Euphrate. Erxendjan ou
Erzingan est une antique cit; avant l're chrtienne, Erez
tait fameuse en Armmie comme sanctuaire de la desse
Matheos din Edesa; Istorla passim; Samuel din Ani: istorta,

passim; Arakel : stork', passim; Gihannuma, p. 424.

Saint-Martin: Memotres sur l'Armnie, 1, 1818, p. 71.

www.dacoromanica.ro

53

Anahid (Anaitis), que les Hellnes confondirent avec Artemis, devenue ensuite la Diane romaine et en6n la Panagia
des chrtiens ; l'ancien temple d'Anahid fut transform en
glise de la Vierge. Erzendjan tait avant Erzerum la ville
principale de cette rgion de Haik,
dont les Halkanes
ou Armniens ont pris le nom, et dans les hautes valles

des alentours se trouvent quelques unes des ,montagnes

saintes" les plus vnrs. Lorsque Marco Polo la visita,
elle tait une grande cite ()it se fabriquaient les meilleurs
bouquerans du monde" probablement des mousselines. Elle
possdait aussi les meilleurs bains de sources qui existent",
bains qui aujourd'hui ne sont plus connus ou plus utilises,
mais il se peut que des commotions du sol les aient &piacs, cette rgion ayant beaucoup souffert des tremblements
de terre ; en 1667, une secousse renversa la ville, engloutissant la moiti des habitants. Situs k 1566 mtres d'altitude,
Erzendjan jouit d'un climat notablement plus doux qu'Er-

zerum et des cultures de ses riches campagnes sont dj

celles de la zone temprs: vergers, vignes, melonnires
entourent la cit 9.
Regiunea din Erzinga era considerat., spune geograful armean Ingigian,
ca districtul cel mai frumos si
cel mai roditor din intreaga provincie Karin (Erzerum), cu

aerul s.0 sntos, cu apa sa abundent si dulce, si cu

muntiile sale frumoase si inflorite. Producea ori ce fel de

cereale, plante si fructe... Erau renumite feluritele sale

caise... Armenii locuiti In aceast regiune erau oameni
viteji si robusti" 2).
Conform unui c.ltor arab : Erzanga este cea mai
frumoas dintre tri, cea mai incanatoare dintre regiuni ;
Eufratul curge pe la margine iar suflarea vantului de Est
o fecundeaz cu micsunele si flori de munte". 9

Yakut (1178-1229), un alt autor tot arab, In dictionarul su geografic Moadjam-el-Biildan", aminteste
zmga este unul din orasele frumoase, de seam, plAcute,
Elisde Reclus Nouvelle Geographie Uuiverselle, IX, Paris, 1884,
p. 362-363.
Par. Hugas Ingigian, Geografia celar patru p&p ale lumii, Asia.
L 1806, p. 98.
ibn Bibi : Seldjiucname ; cf. Henri Mass : La sultan Seld %outride
Keykobad I et L'Armente. (Revue des Etudes Armniennes*, 1X, p. 117).

www.dacoromanica.ro

54

bogate si foarte populate ale Armeniei, care este situat

titre tArile grecesti si A khlat, In apropiere de Karin.
Acestei fericite asezri geografice datoreste de bun
-seaml Erzinga starea sa Infloritoare.
Dintre fructele produse In ErzAnga trebuesc amintite
ln deosebi caisele, spune Alisan, fructul care In Occident
-se cinsteste cu numele su armenesc. Livezile pline de
caise din aceste vAi i-au fermecat probabil, atitAnd si
pofta soldatilor romani ai lui Lucullus, cad au transportat
cu ei samburii In Italia aceasta poate a fost eea mai In-

semnat pradi acaparat din Armenia

pAstrAndu-se

acolo pin& gi astzi numele dat atunci fructului importat,

de Armeniaca.

Erznga a fost In genere un

-centra seismic al Armeniei. Istoricii armeni amintesc de
peste 200 de cutremure In ErzAnga. Primul cutremur mai
intens este semnalat In anul 1045, and s'au surpat biserici si cldiri in tot cuprinsul regiunii.
Scribul Malachia scrie c. la 1066 a fost un cutremur
Oriqul cutremurelor.

In Erz,inga si s'a prAbusita.

Istoricii Vardan si Arakel amintesc de alt cutremur

In 1168.'

Conform Insemnrilor lAsate de cronicari s'au mai Inregistrat cutremure si In anii 1236 si 1246.
Un cutremur Ingrozitor avu Ice la 1254, pricinuind
14.000 de victime omenesti, fapt ce se confirmA si de cAtre

un calitor francez, Rubring, care, cu un an mai tirziu, IntorcAndu-se din tinuturile ttregti, era In trecere prin
ErzAnga.

Alt cutremur InspimAnttor din 1268 a nimicit itna.

15.000 locuitori din Erzanga.
Se amintesc de miscAri seisn2ice si In anii 1281, 1287,
1290, 1356, 1374 si 1433, ftecare cu mai mult sau mai putine
-victime omenesti.

Cele trei cutremure consecutive inregistrate In anii

1462, 1462, 1482 au fost atit de intense !neat au pricinuit
de fiecare dat mai mult de 30.000 victime.
In secolul urmtor au loe patru cutremure la 1575,
1577, 1583 gi 1584, acesta din urin lsind 15.000 morti sub
PArlmturi.

www.dacoromanica.ro

55

In sec. al XVII-lea se aminteste de un singur cutremur, la 1667.

lar la 1784 are loc cel mai catastrofal din cutremure,

and Erzinga fu ras din temelii cu Inc trei sate dimprejur 1).
Populatia.

Despre numrul locuitorilor din ErzAnga

istoric nu avem informatiuni. In once caz orasul cu Impre-

jurimile sale era unul din tinuturile cele mai populate si

tnfloritoare din Armenia.
Ceeace tns, se stie cu certitudine despre ErzAnga,
este faptul c ea a pstrat configuratia sa armean. chiar
sub dominatiuni strine.
Astfel, conform Insemnrilor cele brului compilator
arab Yakut-al-Rumi: ErzAnga a fost locuit. mai cu seam.
de Armeni- 2).
Mirco Polo, cel mii insemnat altor din evul mediu,

and a trecut, In anul 1300, prin Erzinga a gsit orasul

foarte populat si de o configuratie curat armeneasa.
Iat si fragmentul lui Marco Polo relativ la ErzAnga :

Armenia Mare este inteadevr o provincie Intins5, asa

c tsi merit numele acesta. Incepe la o cetate anume Arzinga, unde se lucreaz5. cele mai bune pAnzeturi de pe lume.

Locuitorii aunt Armeni i se afl supusi Tartariei. In aeast trisoar sunt o multime de cet.ti si de orase, dintre cari cel mai tnsemnat este Arzinga, care este resedinta
unui episcopat. Este o provincie, dup cum am mai spus,
4destul de mare. Aici isi aseaz lagrele vara intreaga armata hanului Levantului, pentrucl In acest anotirup se gasesc pe aici pasuni foarte bune pentru vite. lama ins armatele prsesc aceast provincie pentruc se las atAt de ger

vi cade atta zpacl prin partea locului, tacit vitele n'ar

putea rezista. Ele stint tadreptate In acest timp spre tinu-

turi mai calde, unde se gsesc ierburi mari i puni intinse"3).

Un alt cronicar arab Ibn Batutta (1304-1356), amintind
de Erzinga, mentioneaza c majoritatea populatiei era
Par. S. Eprikian: Banasharlk Bararan, Venetia, 1903-105, p.
-654-664.

R. Hartmann in Encyclopedic de l'Islam, 11, p. 34.

Oh. 1. Georgescu: Minunata calitorie a lu Marco Polo, Bucure5ti, 1939, p. 30-31.

www.dacoromanica.ro

56

armeana; totusi se aflau acolo gi musulmani cari vorbeau

limba turca". 1).

Abia sub dominatiunea turca populatia armeana din

Erzanga incepu sa-gi piarda treptat majoritatea.
Iar In secolul trecut numarul Armenilor din Erzanga
scazuse deja la o minoritate.
V. Quinet socotegte cam la 23.000 numrul total al
populatiei, din care 15.000 Turci, 7500 Armeni, 200 Greci gi
300 diferite nationalitti. Armenii ins& In pofida numarului

lor relativ mic au ramas totusi elementul cel mai important pentru progresul tinutului, iar dupa exterminarea lor
a pierit deasemenea i Erznga.
Clei, din punct de vedere economic Erzanga ajunsese
s. nu mai prezinte nici o important, cand cutremurul din
27 Dec. 1939 a ras orasul din temelii.
ErzAnga loca al zeilor. In istoria civilizatiei armene
Eriza ocupa deasemenea un loe aparte.

Regele Armeniei Artases I (190-161 In. de Cr.) a

adus din Grecia statuia de aur a zeitei Anahit gi a asezat-o

In targul din Ani 2).
pupa. aceea Tigran al II-lea (95-55 In. de Cr.) a mutat

statuia la Eriza. Prima sa grija a fost s construiasa

spune istoricul. A asezat chipul olimpic al lui

aceia a
Zeus In cetatea Ani, statuia lui Atenas la Til
temple,

lui Artemis la Eriza" 3).

Zeita Anahit era considerata ca fiica lui Aramast (ce
mai mare zeu la Armen i corespundea cu zeitele Artemis
gi Diana, respectiv la Greci gi Romani, desi prinatributiunile sale se asemna mai mult cu spiritul cel bun al apelor

din religia lui Zoroastru, fiind un fel de simbol al fecun

datiunii.

In ce mare msur a fost venerata Anahit de poporul

armean, se poate deduce din faptul ca era singura zeit.
care avea patru temple In Armenia, si anume in
:
Agtigat a), Artasat 5), Darbnatz.Kar') i Eriza7). Acesta din
Lncyclopdie de l'Islam. II, p. 293-294.
Movses din Khorn, Istoria, II, XII.

hiem, 11, XIV.

Agathangelus, !stork!, 1862, Venetia, p. 607.

laem, p. 584.
Movses din Khorn, lstoria, 1865, Venetia, 294.
Agathangelus, loc. cit., p.99.

www.dacoromanica.ro

57

urmi era cel mai mare din acele patru temple si totodati
cel mai frecventat. Deaceea chiar si regiunea a fost denumit adesea de istoricii armeni pe numele zeitei : Regiunea
lui Anahit.

Aici a trimes regele Artases II (33-20 in. Cr.), care

nu vroia s. se despart de aceasti lume, pe unul din principii si numit Abeghenit Abegh, ca s. se roage zeitei
Anahit pentru tmduirea si via ta suveranului su.
S amintim in treacit ci nici mitologiei armene nu i-a
fost striin desfriul divinit.tilor, ca $i la alte popoare,unde
fetele tinere aveau obiceiul de a-si sacrifica virgintatea
Zeilor. Strabon amintegte ci templul lui Anahit din Eriza
primea $i astfel de sacrificii 1. Se pare ca. se aflau acolo
sclavi sfinti de ambele sexe, iar tinerele arnaence nobile veneau si viziteze templul, inainte de a se mrita.
Generalul roman Lucullus, care in primvara anului
69, a npidit in Armenia cu o armat. de 15.000 soldati,
c'ind ajunse la malul drept al fluviului Eufrat vzu c5. apele

sunt prea revirsate ca s poat da drumul ostirei. Si iati

cum interveni aici o minune.
Pe malul sting al Eufratului si foarte probabil in regiunea din Ekeghiat2), fuseser aduse la pscut numeroase
junci, consacrate celei mai mari zeite a Armeniei, Anahit,
a cirei templu se afla in Eriza. Juncile acelea, care r.ticeau acolo libere spre a fi jertfite la urnai Zeitei, aveau
pe spate cite un semn, un fel de torta., care simboliza pe
Anahit. Nimeni nu se atingea si era greu s te apropii de
ele. Dar jata. ca. una din ele se urea. in virful unei stinci
$i-si aplec. capul, ca si cnd ar fi vrut s. spun Romani-

lor ci o pot jertfi. Lucullus in adevr di ordin s'o sacrifice si puse si se jertfeasci o junc. si pentru apele spumegate ale Eufratului, spre a le traversa fir& primejdie.
Legenda spune ca numai in modul acesta Lucullus a putut
trece peste fluviul Eufrat.
Cind, in anul 34, Antonius a intrat in Armenia, regele
Artavasd a putut fi prins numai printrio uneltire bine
conform rechibzuiti. Antonius 11 puse apoi in lanturi
si-1 umbl. astfel pela
lat.rilor istoricului Dion Cassius
Strabon: Geographie, Paris, 1899,1, p. 468.
F. Cumont: Notes sur le cube d'Anaftis, 19( 5, p. 4.

www.dacoromanica.ro

58

toate fortretele armene in care era ascuas tezaurul public,

incercAnd sl-i conving5. pe cei dinuntru e regele lor este

luat numai ca ostatec si c ti va elibera de'ndat ce va fi

rscumprat de ei. Soldatii arnaeni ins. refuzar. In mod
categaric
predea minar o parte din aceste avutii incredintate temerarei lor aprri 1). Antonius recurse ins
Ja o fa.pt. 5i niai injasitoare, jefai templul zeitei Anahit
din Eriza si ridic de acolo statuia ei turnat in aur 2).
Templul zeitei Anahit din Eriza rmase timp indelungat ca cel mai insemnat locas de inchinciune din Armenia.

Istoricii armeni amintesc cum, pe la sfirsitul sec. al

IV.lea, regele Tirdat, pe cnd se intorcea dela Roma spre
a se aseza pe tronul Armeniei, a poposit special in Eriza
pentru a aduce sacriftcii in slava zeitei Anahit.
Ciad fas& regele Tirdat se converti la crestinism si
decret Crestinismul ca religia oficial de stat a Armeniei
prima grij, a lui si a SE. Grigore numintorul fa s
drame toate templele pagne.
In rndul templelor distruse cronicarii desemneaz
monumentalul templa al zeitei Anahit din Eriza 8).
Erznga in Istoria Armenilor.
Am v.zut cum s'a
bucurat Erznga in istoria Armenilor in deosebi de fajina
unui oras de temple.
Desi izvoarele istorice ne-au parvenit inteun numr
Larte restrns, se presupune totusi e Erznga a fost si
unul din primele orase de leagan al poporului arinean,
datnd chiar din epoca intrrii Armenilor pe scena Istoriei, adic de prin sec. VI inainte de Cristos, pe vremea
lui Dariu.

Il semble qu' cette poque

spune Jacques de

Morgan

les Armniens ne s'etaient pas encore tendus

dans la moyenne vale de l'Araxe, qu'ils possdaient,
est vrai, les provinces de Van et d'Erzeroum, mais que
leur foyer principal se trouvait tre plutt vers l'Euphrate
A. M. Karakmian: Istoria critica' a Armentlor, II, Tillis, 1895,
p. 182-183.
G. Khalatiant: Ocerk lstorli Arnzenii, 1910. p. 159.
Agathange1us; Noria, p. 589,

www.dacoromanica.ro

59

Lk oh s'lve aujourd'hui la ville d'Erzindjian, sur la chemin qui conduit de la Cappadoce 1'Ararat.1)
Intlnim de pomenirea regiunii din Ekeghiat Inca din
sec. II in de Cr. pe vremea regelui Artaxias I al Armenilor (190-161). Acest Artaxias, hind si adevratul intemeitor al regatului armenesc, a Incercat pentru prima oar
mreasc hotarele trii sale. Incepu de ci cu subjugarea
unor tinuturi mrginase regatului sdu. Astfel, cuceri mai
intai dela regatul Atrpatakan tinutul Vaspurakan si

malul Caspicei, care mai trziu fu denumit Paitakaran.

Apoi subjug dela Georgieni tinuturile Taik-Kaghartch si
Gugark, dela Khalipii si Moskhii localittile Karin, Dercian,

dela Catavonii regiunea din Akilisine si Antitaurusul, iar

dela Siria Tmorikul.
Si Strabon, cum vzurm, face mentiune de aceast
regiune, stabilind.o intre fluviul Eufrat i Antitaurus.

Marele geograf al antichittii ne mai spune de tinutul

acesta ca. se afla la inceput sub stpanirea domnitorului
din Topk si ca. inainte de a trece sub regii dinastiei Arsa-

-cizilor, Zariadras 1.a cucerit dela Seleucizi impreun cu regiunile mrginase intemeind acolo regatul Armeniei-Mici, care

durat dup. Strabon, pan la Tigran, strnepotul lui

Vaglaargak.

Se aminteste deasemeiaea ca. Mitridate din Pont

intinsese stpnirea sa p.n la hotarele regiunii din Ekeghiat i ca. in timpul expeditiei lui Pompeius se adposti
pentru o vreme In muntii si cetatea Dastira (Acarc(pct)
aflate in acel tinut.
Istoricul armean Nlovses din Khorn aminteste ca. in
al treilea an al domniei lui Dariu I, a fost rege in Armenia
Tiran, fiul lui Artaxias, care isi stabili resedinta in orselul Cirmes din Ekeghiat, unde domni timp de 21 ani, murind apoi inteo cl.torie, sub o avalans de zpad. 2).
Despre regiunea din Ekeglaiat se poroeiaeste si pe tim-

pul impratului Traian. Cnd in anul 114 Traian a intrat

in Armenia, regele Partamasir al Armenilor (110-114) se
grbi 81 se prezinte impgratului, ajuns in Ekeghiat, spre a
I) Jacques de Morgan : Histoire du peuple armnien, 1919, p. 58.
2) Movses din Khorn, II, cap. 62; Vardan, 1862, p. 35.

www.dacoromanica.ro

60

se supune si a primi suzeranitatea roman. Traian Ii rspunse Ins c este hotrt s suprime regatul armenesc.
Partamasir incere s se opun dar fu ucis chiar la prima
inalnire cu oastea roman. Fiind silit s capituleze, tot
sudul Armeniei trecu astfel sub administratia unui guvernator roman. Traian se intitull Invingtor al Armenilor"
$i intorcandu-se la Roma bAtu monede speciale pe care
Armenia infrnt era infti$at prin simboale. Pe una din
ele Armenia este reprezentatO printr'o femeie ghemuit in
genunchiu la picioarele impratului, ?nitre Tigru $i Eufrat
avnd pe margine urmtoarea inscriptie: Armenia et Mesopotamia In Potestatem P. R. Redacte" ').
Tot in regiunea din Ekeghiat se afla si vechiul trg Til,
care a fost In posesiunea individual. a Catolico$ilor (patriarhi) armeni. CAnd muri Catoliccsul Aristake s in anul
333, corpul lui fu adus in Ekeghiat $i inmormntat la TU,
care fiind proprietatea tatlui salt] Grigore Ilumintorul 2),
trecuse prin mostenire in posesiunea sa "). Tot acolo fu
inmormntat la 373 $i Catolicosul Nerses ).
Trgul Khakh din Ekeghiat este citat la 373 cu ocazia

unei triste imtamplri. Regele Pap ordon s fie otrvit

aici catolicosul Nerses, din cauza unei neintelegeri ivite
intre coroan. $i conducerea suprem a bisericei 6).

Se pomene$te iar$i de regiunea din Ekeghiat pe la.

sfr$itul secolului al IV-lea, cu prilejul inregistrrii noilor
lupte dintre Greci $i Persi.
Pe vremea impratului Teodosiu din Bizant, regele
Arsak al III-a al Armeniei (378-386) &kin vdite serape
de prietenie pentru impratul cre$tin. Regtle Sapuh (eapor) III al Persiei, folosindu-se de aceast ocazie, numi rege
In Armenia pe tnrul Khosrov (Hosroes).
Cand Khosrov veni In Armenia, Ar$ak pArsi posesiunea de ba$tin a dinastiei armene, provincia Araratului,
Katrgian, II, p. 176; Karakaian, 11, p. 255- 258; Mommsen, V.
p. 389 - 391.

Faustus din Bizant, III, cap. 2.

Movses din Khorn, 11, cap. 61.
Movses din Khorn, Ill, cap. 38; Faustus din Bizant, V, cap. 25;
Hovhannes Mamikonian, 1889, p. 62.
Vardan, 1862, p. 98.

www.dacoromanica.ro

61

merse, luand toat averea sa, spre partite apusene ale

Armeniei, in regiunea din Ekeghiat, care era sub dominatiune bizantin. Impreun cu Arsak plecara ei multi nakharari (seniori feudali) dintre cei asimilati de influenta
-elen. Impratul Teodosiu s'a comportat la inceput, in ce
privegte cauza armean, conform vechei politici traditionale

a Romanilor, ei a trimis ogtirea in regiunea din Ekeghiat

ca sal apere pe regele Arsak. lar armata persan lua apararea lui Khosrov gi ptrunse In tinutul muntelui Ararat 1).
De data aceasta ins cele dou armate nu se izbir, deoarece suveranii lor s'au impacat, in anul 384, convenind s.
impart Armenia intre ei gi sal pstreze In viitor pentru
fiecare parte doar eke un rege nominal. Argak al III-lea
rmase In regiunea din Ekeghiat, care era sub protectie
bizantina, dar muri dupl 2 ani, la 386, de suprare.
De consemnarea regiunii din Ekeghiat mai intalnim gi
cu ocazia marelui rzboi religios din anul 951, and Armeni, in frunte cu eroul lor national Vardan Mamikonian,
s'au impotrivit cu mult bravura incercarii Pergilor de a-i
converti ca forta la religia zoroastr. Armenia cretina fu
nevoit atunci s solicite gi asistenta bizantina., cerand In
primul rand ajutoare dela guvernatorii greci din provinciile Altnik, Angheltun, Topk, Hastiank si Ekeghiat, dela
principii armeni din aceste tinuturi si dela generalisimul
ogtirii din Antiohia 2), ajutoare ce nici nu venir, lsand
poporul armean s dea piept singur in fata unor forte cu
mult mai superioare.
Erzanga si regiunea inconjurtoare sunt amintite adesea gi cu prilejul evenimentelor de mai tarziu.
Dealtfel nu trebue s. uitm ca. Erzanga a fost un fel
de portit de trecere din Armenia in trile grecegti
invers. Astfel, pe aici a trecut primul catoligos al bisericii
armene, Grigore Ilumintorul, cand s'a dus in Cesareea gi
tot pe aceast cale au luat-o Eracle i alti imprati pentru
-a intra in Armenia.
Dap& moartea lui David Curopalatul (983-1000), imp-

ratul Vasile 11 (976-1025) nvli in Armenia, in al 25-lea

Ciamcian, Istoria Armenilor, 1, p. 475; Faustus din Bizant, VI,
cap. 1; Movses din Khorn, Istoria Armenilor, 111, cap. 47.
Lazar din Pharb, atora Armenilor, Venetia, 1933, p. 197.

www.dacoromanica.ro

62

an al domniei sale, pentru a reprima o rscoal din provincia Taik, care nu voia s recunoasa. ciudatul dar fcut
imp.ratului bizantin de ctre David, care.i lsase ca moste-

nire toate tinuturile st.pnite de el. Impratul a intrat si

In Erznga, primind acolo pe noul amir din Nisibin, fratele lui Abumsar, pe regele Bagarat al Abkhazilor $i regele
Gurghen al Georgienilor si dup acestia pe regele Abas al
Karsului si pe Senekerim rege al tinutului Van 1).
Erzanga sub jugul stAtAnirii strgine. Cand Armenia
fu impartit in cloud zone de influent, Erznga rmase in
portiunea greac, $i deaceea nici Persii i nici mai trziu
Arabii nu incercar s'o atace.
Cnd ins primul sultan al Selgiucizilor, Tugbril
(1038-1063), a prdat, in anul 1053, Dercianul si Erznga,.

cu intreg tinutul cuprins intre aceste dou localitti, s'au

comis barbarii att de ingrozitoare, inct istoricii armeni
contemporani Cu aceste evenimente relateaz c e Cu neputint s le descrie 2).
Urma5u1 lui Tughril fu Alpaslan (1063-1073), care in
1071, dup ce Il sdrobise pe imp.ratul Romanus al 1V-lea
(1067-1071), cuceri Erznga in mod definitiv dela bizantin1').
Alpaslan imediat dup btlia din Manazkert, a numit
pe nepotul su
ca vice-rege al Ar-

meniei, a dat Erzerumul unui sef turcoman cu nume de

Sultuc, Erznga lui Mingudjag, iar regiunile incepand dela
Erznga pan la gura rului Alis unui Danismand, sftuindu-i s lucreze in mod solidar intre ei, spre a sldbi puterile
cresti ne 4).

Erznga trecu apoi sub dominatiunea sultanilor din

Iconium.
Str.oio$ul Osmanliilor Siileiman Sab, fiul lui Kaialp,

tata! lui Ertogrul, se indreptal in anul 621 (1224) spre Armenia in fruntea unui popor de 50.000 suflete. El veni
Aristakes din Lastivert, Venetia, 1901, p. 9; Asolik, Paris, 1859,
p. 268,

Par. Hugas Ingigian, Arheologia Armenlei, vol. 1, p. 455; Aristakes din Lastivert, 1901, p. 77.
The Eacydopoedta Britanica, VIII, p. 700.
Komagineanul: ftlardos Armeanal, p. 20-21.

www.dacoromanica.ro

63

curand $i-$i asez. corturile In bogatul district din Erzanga

si Akhlat, care se afla pe la marginea Europei ').

Cand khanul Paciu i.a urmat la 1242 lui Oktai.khan

(1227-1241), fiul $irsuccesorul lui Tchinghiz, continua mai
departe cu incursiunile predecesorilor sai, cucerind pe rand

Karinul, Erzanga,Cesareea $i Sebasta, care erau sub sta.

panirea sultanilor din fermium, dupa mrturia cronicarului
armean al acelor vremuri 2)

Cronicarul armean Kirakos din Gandzak povesteste

ca In anul 1256:1-lu1agu:Khan, marele print al Tatarilor,
trimite ordine printilor ttari, cari erau sub comanda generalului lor PaL'u-Nu, s. evacuieze regiunile armene $i
georgiene locuite de ei, $i sa se mute In tara Selgiucizilor.
Ajungi In aceasta tara, ei au intampinat o rezistent
din partea lui Rukneddin-Kilidj.Aslan, $i dup ce Lau invins,

au organizat maceluri In regiunile din Erzerum, Erzanga,

Sebasta, Cesareea. Cronicarul aminteste o intalnire intre
Patti $i Hetum, regele Armeno.Ciliciei, care se Intorcea de/a

vizita sa data Khanului Manku3).

In 1279, s'a stabilit pentru un an In Erzarga
Abagha al Mongolilor, pe vremea caruia se instituise pentru administratia Armeni/or un conational de.al lor numit
Hovhannes, pe cnd tatal acestuia, arhiepiscopul Sarghis,
avea atributiunea de sef spiritual al orasului. In acela$ an
Lisa. napadind hoardele turcesti, uciser pe toti

armeni din Erzanga. Mai tarziu Abagha stapani iara$i

peste acest oras.

Dup moartea lhanului Abagha, Tatarii 1.au veis tot

In Erzanga pe Sultanul din Iconium Gaiath-ed-Din II

(1267-1283).

lar la 1285 au trec ut prin Erznga, icrnard acolo

fratele lui Abagha $i marele general Ka)ghatun.

La 15 Martie 1341 fura martirizati In Erzanga trei
calugari franciscani, Manaldos din Ancona, Franciscus $i
Amtonius, fiinde indraznisera s predice bairn propagarea
cre$tinismului In randurile mahomedanilor; ei furl imbuJouanin-Gaver: Turquie, 1840, p. 8.
Vardan, !storm, Venetia, 1862, p. 197.
Kirakos din Gandzak, !stork!, p. 217-220.

www.dacoromanica.ro

64

catititi cu sabia in piata orasului, iar capul unuia din acesti martiri fu legat de capul preotului armean, care-i
duise pe cAluggri, si care fu plimbat astfel prin tot orasul
vi biciuit pe trupul su desbrcat.
Litre anii 1325-1339 Erzanga devine teatrul de rzboi al luptelor date intre Timurtas, Uslubeg i Seikh
Hasan ').
O mrturie din 1343 ne povesteste cum erau persecutati Armenii din Erznga.

lar la 1386 orasul este stpnit de atre Takhratan,

din indemnul cgruia, mai trziu, Lengtinaur (1360-1405) a

drAmat dela temelii catedrala Sf. Sarghis si alte multe
Incursiunile lui Lengtimur prin prtile Armeniei reincepur. la 1395, and acesta se intoarse din Mesopotamia
si ocupnd una dupg. alta localitatile Diarbekir, Merdin si
cele patru tArguri ale nFiilor de soare" (Arevordi), ajunse
In Erznga, unde i se prezent Kevork Erzinghianul cu
intentia de a se ruga s interzia distrugerea bisericilor;
dar de frica nelegiuitului pAgAn i se crapar buzele si-i
vorbeascA se intoarse plncurse snge, si nereusind
gaud. Lengtimur insg. se retrase din ErzAnga 2).
Dupg. retragerea lui Lengtimur sultanul Baiazid (1388
1403) lug. in stpAnirea sa acest oras; dar la 1400 Lengtimur se reintoarse si-1 redobndi iar,i indeprtndu-1 totodat pe seful familiei Karakoiunli al Turkmenilor, numit

Kara-lusuf, care dup. moartea lui Takhratan incepuse sa

stpAneascl si pe aceste tinuturi.
In sec. XV it gsim stpAn peste tinutul din Erznga
pe Seikh Hasan; acesta fu izgonit la 1410 de ca'tre un oa.
recare Kara-Osman, din neamul Akkoiunliilor, care Il puse
ta locul lui pe Pir Omer.
Mai trziu Kara Iusuf, consolidmdu-se din nou, re.
cuceri Erznga dela Osman, dar intervenind Pir Onaer se
impcl cu el. Osman ins 1.a ucis pe Omer, la 1418, si a
stpinit in Erznga pang la data de 1435, cnd a fost cumrt la rAndu.i, impreun cu fiul sAu Baiazid, de cAtre IsSamuel din Ani, p. 167-168.
Toma din Metopa, istoria lut Lengtinzur i a urnzaVlor sit, Paris, 1860, p. 44-46.

www.dacoromanica.ro

65

kender, un nepot de-al lui Lengtimur. Pe vremea lui Osman, In 1425, In atributiunea de conducAtor al Armenilor
din Erzinga se aminteste de Iacub-Aga, care era var cu
principii armeni Katlus si Siileiman.
La 1437 au cotropit in Erzinga de data aceasta Egiptenii cari au nimicit si oastea lui Iskender.
Apoi a aprut in Persia un alt cuceritor numit Uzun
Hasan, care porni in contra sultanului Turciei Fatih Mehmed, i Ii btu, la hotarele tinutului din Erzinga, mai intii
pe Giansah, iar la 1473 pe Osmanlii, ceva mai tArziu fiind
ins infrint si el de acestia din urm $i silit s renunte la
planurile sale.

Dap& ce deci, timp de patru secole, fusese stipinit

In mod succesiv de Mongoli, Titari si Turkmeni, Erzinga
clzu din nou, In anul 1473, sub jugul Osmanliilor.
lar la 1502, Sahul Ismail
care 11 sdrobise pe ultimul
descendent al Ak-Koiunliilor, Elvent.Mirza, fondind o
nou dinastie in Persia
a incercat s-i supun si pe
Osmanlii, venind pentru aceasta in ErzAnga, de unde strinse
oaste contra lui Baiazid al 11-lea (1481-1512).
Osmanliii ins au recucerit iarsi aceste regiuni la
1514, pe timpul Sultanului &lira I (1512-1520), care Il Invinse pe temutul Sal Ismail in localitatea CialdAran.
La 1548, Sahul Thahmasp (1525-1576) stApini pentru

scurt timp orasul, pe care I.a devastat apoi si

pArsit.

De atunci Erzinga a rmas definitiv In mina Turcilor.

Nu este desigur locul aici de a pomeni mai pe larg

de chinurile, de persecutiunile si de felul cum au fost tratati in genere ii,rmenii In tot cursul acestor incursiuni, si
a aminti de teroarea la care au fost supusi sub jugul Turcilor,
Mentionm numai faptul ca, la 1915 fiind deportati si
exterminati si Armenii din Erzinga, in timpuI cutremurului

catastrofal din 27 Decembrie 1939 orasul acesta nu mai

avea locuitori armeni.... 1).
1) In ce priveste navalirile petrecute intre anii 1225-1258 pe solul
armenesc In deosebi la Erzdnga, vezi la: Enwelopdie de l'Istam, 11,
p.680; 1,491, 1033; H. Mass: Le sultan Seldjouktde Keyk o bad f-er et
l'Arrnrtie, ,,Revue des Etudes Armniennes', IX, 1929, p. 116-122; Jacques de Morgan: Histotre du peuple artn6nien, p. 203-205.

www.dacoromanica.ro

66

Erzanga In cultura armean.

In istoria culturii

armene localitatea din Erznga va II insemnata si pentru

cele cateva figuri proeminente pe care le-a druit
armen e.

Astfel, prima perRonalitate cu care se roate mndri

este de !Duna seama Ho vhannes din Erzanga. Probabil
nascut la 1250 si decedat la 1325, el si-a scris majoritatea
operilor sale in limba armeana clasic. Are deasernenea
cateva poeme scrise in versuri populare, care 1-au creat
faima de cel mai bun versificator armean din evul mediu,
El este astfel ca o venga ce leag perioada literaturii armene clasice care apunea cu inceputurile unei noui limbi
vulgare, care a luat un avant atat de Insemnat dupa el.
In istoria culturii armene ocupa un loc de cinste tot
atat de mare o alta figura originara din Erznga, numit
Constantin. Nu avem cunostinta despre datele sale biografice. Stim numai c a trait dela sfirsitul sec. al XIII.lea
pana pe la jumatatea secolului urmaitor. A fost si el calugar, ca Hovhannes din Erzanga, ins mai emancipat de
severitatea mnstirilor de odinioara, oglindite In literatura
din acea epoc. Eliberat mai Intaiu de rigiditatea formelor

limbii clasice si apot de lirica exagerata a poeziei monahale, Constantin din Erzanga este mai original si mai spcntan in versurile sale, dei In mod natural ii lipseste Inca
temeritatea poetilor calugari de dup el, de a da frau
liber emotiunilor sale sufletesti.
H. DJ. SIRUNI

www.dacoromanica.ro

RASA ARMEANA

ARMENII "
Grupul, din care sunt descendenti Armenii de azi, a
sub nume diferite
In istoria Asiei, un rol considerabil. Dupa vechile lor genealogii, care, din spusele
tuturor specialistilor, au un caracter oarecum aventurier,
Armenii ar fi locuit mult vreme in Babilonia, inainte de
a fi stabiliti in regiunca Araratului.
jucat

Putine tri au fost asa de des cocerte ca patria armean. Dup ce au fost cotropiti de Asirieni, Persani, Greci,
Arabi, Mongoli, Armenii sunt astzi imprtiti intre Turcia,
Rusia si Persia.
Nu trebue s conchidem, cu toate aces tea, a la fiecare

din aceste stpaniri a patriei lor de atre cuceritori, Armenii se transformau din purtct de vedere etnic. Schimbndu-si sapAnii, ei isi schimbau numai eticheta nationalittii lor ; nimic mai mult.

S'a spus despre Armeni c veniser la inceput din

Babilonia. Dar in aceast regiune erau ei la locul lor ?
Dac nu, de unde veneau ? Pe de alt parte, and au
pus mama pe teritoriul care, de atunci, a devenit Armenia,
aceast tar nu era desigur un desert.

Ea este prea bun de locuit ca s nu fi adlpostit o

populatie probabil important. S'a crezut c o parte din
1) Din volumul Les Races de l'Haloire".

www.dacoromanica.ro

68

aceast. populatie a devenit de.o parte Kurzi, de alta. parte

Gruzieni.
Din punct de vedere administrativ, politic toti locuitorii teritoriilor pe care se stabileau Armenii se schimbau
In mod cu totul natural, in Armeni.
Acest motiv singur ne va face s. intelegem dece Armenii, din Armenia si de aiurea, pot prezenta tipuri fizice

diferite pe care ei le ofera aparatelor noastre fotografice

si compasurile noastre.
Astfel Kianikoff i) studiind colonia armeana din Astrahan, care constituie pentru autor o insul etnica pur
de once amestec (sunt emigratii din sec. XIV) ii gseste
de statura inalta cu un cap hotarat iranian si dolihocefal
El constat c ochii lor sunt negri, mai adanciti in orbite
deal la Persani.
Nasul este foarte acvilin, de o mare lungime, ovalul
fetii este mai prelung cleat la Persani. Blumenbach, dupace
a observat pe negustorii armeni si evrei, la Amsterdam si
la Londra, a apropiat fizionomia generara a Armenilor de
aceea a Evreilor; ceeace nu-mi pare lucru absurd, daca. e
vorba de Evrei adevarati 2).

Chantre a examinat indelung pe Armenii din Asia

Mica. El a trait in satele lor. El constat ch. tipul armean
variaz dela o localitate la alta. Dar variatiile sale locale
nu trebuie s. ne mire. Ele ar putea fi obtinute cu mic
numr de tipuri reale" numai cu doll& tipuri; spre exemplu
cele daub'. tipuri amestecate in proportii variate ar putea
sa. creeze cand am considera numai mediile aritmetice, imagini etnice destul de numeroase.

Chantre constata, c. dei in mai multe imprejurri

In contact cu Turcii mongoli, Armenii n'au niciodata ochii
lipiti (brids) si nici oblici; ei sunt dinpotriva larg deschisi
si bine croiti. Aceasta se explica. foarte simplu prin faptul

ca cucerirea mongoll n'a fost urmata de o colonizare; si

este o noua dovad adus in sprijinul opiniei, pe care n'am
incetat niciodata s, o sustinem cu privire la influenta
In general slab.
a cuceritorilor asupra celor cuceriti.
K(anikoff: Memoriu asupra etnografiei Persiei, Mem. Soc. de
Geogr., Paris, 1866.
Blumenbach: Decacles Ceranartunz.

www.dacoromanica.ro

69

Armenii sunt de statura deasupra celei mijlocii. Chan-

tre a gasit la Armenii din Caucaz o statura de 1 m. 68;

dar alti autori (Pantiukhof, Tvarianovici, Ivanowski) au
publicat cifre mai mici (de 1 m. 647 pang. la 1 m. 666).
Armenii pe care i-am mgsurat aveau, ea tale mijlocie, 1
in. 66. Aceast cifra, cred trebuie s reprezinte destul de
exact statura mijlocie a acestei populatii.

Aceasta, in timp ce e de o tale relativ inalt, este

brahicefal. Asupra acestui punct autorii nu variaz.

Indicele cefalice oblinute de Chantre sunt urmatoarele :

85,47 (Armean din provincia din Erivan), 44,15 (Armeni

din Yozgat). Personal am masurat 124 Armeni in Peninsula
Balcanied ; ei mi-au dat un indice cefalic mijlociu de 85.69,
asemenea celuia din prima serie a lui Chantre si am gsit
64 p. 100 indivizi al caror indice era superior lui 84. Chantre

a intalnit 59 p. 100 din acest din urma tip. Aceste rezultate concorda. Armenii sunt in adevr o populatie foarte
hotrt brahicefal..

Ei se apropie mult, prin acest caracter de vecinii lar

imediati, Kurzii si de ceilalti vecini ai lor, Lazii. Noi vedem astfel constituindu-se, in aceasta regiune a Asiei Mici,
un mare compartiment (el se va lrgi, credem, considerabil)
populat de Brahicefali.

Armenii au nasul lung si relativ putin larg. Prin indicele nazal mijlociu, ei sunt leptorhinieiai.

N'am vazut niciodat un Armean platyrhiuian. Dar

un numar destul de naare dintre ei sunt mesorhinieni. Fiind
si lung nasul Armenilor este in mod obisnuit drept, adese-

5)6, cu tendinta de a deveni acvilin. El are adesea extremitatea. sa. incovoiat. Aceast forma a nasului am notato
de multe ori la Kurzi si cred cA la fel si Chantre a facut
aceeasi observatie.
Armenii au ochii de culoare inchisg. In general caprii
(86 pdng. la 89 p. 100).

Totusi am gsit intre ei cativa indivizi cu ochi albastri (4 p. 100).

Chantre mentioneaz de asemenea o oarecare proportie (11 p. 100) de ochi de culoare deschis.

Armenii au aproape intotdeauna prul negru sau cel

putin castaniu inchis. N'arn vzut un individ cu parul

www.dacoromanica.ro

70

blond. Dimpotriv Chantre indic. ctiva de felul acesta

ta statistica sa.
Din diferitele observatii de mai sus, rezult cal Armenii provin dintr'un grup uman foarte brahicefal, In snul calruia s'ar putea distin.e dot al sectiuni principale,
artate prin diferenta de statui; una de foarte mare InAltime iu proportia aproximatii 5. de 25 p. 160; alta de statural mic. (in proportie cam de 20 p. 100).
Dar aceste dou grupuri secundare caracterizate prin
diferenta de statur trebuie sa. fie oare considerate ca grupuri de obarsie?
Am spus undeva ca., pentru mine, Kurzii si Armenii

erau rude foarte apropiate; c ei trebuiau pentru o mare

parte dintre ei, s provin din acelasi grup etnic.
Am fost impins la aceast ipotez de similitudinea
unor rezultate de mensuratie, consernnate in cursul drumului de registrele mele antropologice: prin asemn.rile
fizice exteriozre constatate la reprezentantii celor dou.
populatii. Mi aduc aminte, de exemplu, la Constantinopole
si la Scutari in Asia, cg.nd examinant pe hamalii" kurzi si

armeni, cat de des li gseam asemntoril Depe vremea

and am stat in Orientul apropiat aveam impresia c cele
dou5, popoare sunt frati etnici" $i c vicisitudinile istoriei
(acest cuvnt contine total) fcuser. din ei frati du$mani.
Pentru a nu rmine cu aceast impresie am comparat
intre ele principalele mensuratii $i caracterele descriptive, relatate la Kurzi $i la Armeni; statura, inltimea bustului, lungimea picioarelor, diametrele craniene si faciale,
cefalic, raporturi diferite. N'as merge pn in a
spune c aceasti compara.tie mi-a araltat identitatea celor
clou. grupuri; ar fi neexact; dar ea mi-a artat diferite
apropien i deosebit de demonstrative ').

Evident, alturi de aceste asemnri erau

i unele

deosebiri (mai ales in proportiiie tipurilor de statur). Dar

acestea din urat n'au dece s. ne surprind..
In fiecare din aceste populatii se gseste un puternic

contigent de indivizi ale cror caractere sunt aoeleasi.

Reunind aceste contingente s'.ar constitui o nott. categorie
1) E. Pittard; Les peuples des Balkans, 1920, p. 510.

www.dacoromanica.ro

71

antropologica, armeana
kurda a cror fizionomie etnica
n'ar oferi contraste.
Acest ansamblu nou care ar putea fi caracterizat in
felul urm.tor: statur fnalta, brahicefalie, pigmentatie Inchisi a ochilor si a p.rului, nas lung, adeseori gros drept

sau acvilin, foarte des incovoiat la extremitatea sa, etc.,

nu ne.ar da oare imaginea vechilor popoare istorice mai
ales a Mezilor, pentru ca sa nu mergem mai departe? Ar
trebui s avem documente osteologice provenind dela acegtia

din urm. pentru o demonstratie; dar o astfel de ipoteza

este perfect acceptabil.
Ne este imposibil s ne intoarcem, cu oarecare exactitate, spre timpurile preistorice armeano-kurde, aci nu
cunoastem absolut de loc rasele umane din aceast perioada.

Documentele iconografice, chiar dac nu sunt de aruncat

dela friceput, sunt cu totul insuficiente pentru a aduce vreo

lumina. Cat despre istorici, n'au atribuit ei oare .rasei

turaniene sau scitice" lucrarea metalelor si inventia scrierii
cuneiforme ?

Daca ni s'ar cere prerea asupra grupurilor etnice la

care s'ar putea alipi Asirienii, Caldeeiaii, Elamitii, Armenii,
etc- as rspunde mai Intai c nu stiu nimic despre aceasta
pentruc n'avem nicio indicatie antropologic precis& dela
ei. Dar daca s'ar insista sa-mi spun totusi p.rerea, ag spune
c dupl toate probabilittile, Armeano-Kurzii de astzi pot

fi socotiti ca descendentii actuali ale acestor populatiuni

ant ice.

S nu uitIm c impratiile acestei prti a Asiei n'au

fast altceva decat vechile mici regate, populate de elemente
etnice aseman.toare crora soarta le surasese si care ajunseser state infioritoare.
Evident populatiile acestor domenii feudale, fie cA au

fost dislocate fa grupuri miei sau reunite in comunitati

politice puternice, nu-si schimbar, pe msur ce evenimentele se succedau, ca.racterele antropologice.
Elamul, pe care Asurbaiaabal 1-a. prbusit In 640, cuprindea intre zidurile sale pe descendentii acelora ce creiara Susa; succesorii oamenilor care avura de suferit cuce-

rirea Persilor, puteau Ins s-si mai caute primele lor

genealogii pin la fondatorii tn5i5i ai puterii elamite.

www.dacoromanica.ro

72

Pstorii inculti ai Kurzilor au avut, printre strmosii

lor, fondatori de imperil. Acestia erau oameni tnalti brahicefali si oachesi avand acest nas lung, cu forma aga de
cara:Aeristica, pe care sculptorii antichitatii au reprezentat. atat de bine.
Fr. Indoiall, faptele politice $i economice, invaziile
poate
dar nu toate
au putut s. ne conduc pe panintul ac:estor vechi state, ale elementelor umane deosebite

dintre care unele ar putea fi, din punct de vedere etnic,

strine. Dar chiar fondul populatiei era acela pe *care 1-am

indicat mai sus.
Pe lingi acestea, dac wacesti striniu ar fi fost nume-

rosi noi an gsi azi descendenti dintre ei.

Poate
tatalnim, intr'adevr printre tipurile exceptionale ale seriilor noastre ?
Dela Pontus Euxinus pana la golful Persic, adic, din
partea de sus a raului Arax si a isvoarelor fluviilor mesopotame, pima la muntii vechei Persii, traia probabil, In
primele timpuri ale lumii asiatice o populatie de vanAtori
nomazi, avand un tip etnic bine definit (el a fost de altfel
definit mai sus).
Strnepotii lor vor purta mai tarziu, In cursul unei
lungi perioade istorice, nume diferite.
Ei purtau unii ca altii rzboaie crancene.
Uaeori pentru a.-si legitima fa.ptele lor, ei se vor pretindea strini unii de altii.
Dar n'ar avea decat s se priveasc mai de aproape
pentru ca s. constate, In identitatea trasIturilor esentiale,
semnul revelator al unui sange comun.
In vremurile cand trim noi In unele imprejurari du.
reroase, Kurzii si Armenii,
foarte mare proportie
frati de ras, nu poart ei oare sub aceste doua nume
moderne, urmele trecutului?
EUGENE PITTARD

www.dacoromanica.ro

LIMBA ARMEAN.A.

VALOAREA LIMB1I ARMENE

Dup. modeiul grec, Armenii $i-au constituit un alfabet, o limba. literara. $i o literatura.
Sistemul alfabetului armean, fiecare o $tie, este o capod'oper. Fiecare din fenomenele fonetismului armean este
notat printr'un semn propriu $i sistemul este a$a de bine
stabilit c el a dat natiunii armene oexpresiune definitiva

a fonetismului, expresiune care s'a mentinut pan acum

fall s sufere nici o schimbare, fr s. aib nevoie de o
ameliorare, caci era perfect& dela inceput.
Traduc'.torul Bibliei a transpus textul grec, vorba. cu
vorb, fr s dea vreo schimbare mai Insemnata. constructiunii frazei, pstrand In mod constant ordinea cuvintelor.
Avem dreptate s. spunem cl traducatorul armean a
imitat perfect raodelul grec.
Momentan, Armeanul a avut o limb literara. supla,
care reproducea toate valorile vocabularului grec.

Astfei s'a constituit o limb literar. begat& $i care

poate reda tot ce limba greac. putea s exprime.
Bogtia $i supletea acestei limbi au fost o fortpentru

Natiunea Armean din ziva acestei traducen. Natiunea

Armean i-a rmas credincioas si ea 1$i face o cinste sa
sarbtoreasca astzi Inca, amintirea unei asemenea creatii 1).
A. MEILLET
Paris, 29 Martie 1936

1) Scris cu prilejul jubileului de 1500 ani al traducerii Bibliei in

limba armeang.

www.dacoromanica.ro

LOCUL LIMBII ARME,NE

L LEAGANCIL LIMBiI ARMENE.

J. Platoul, care este cunoscut astzi sub denumirea de

Armenia, a fost leagnul mai multor popoare din antichitate.

Cu treizeci de secole inainte de Cristos se pomene$te In inscriptiile chaldeice, de poporul Gudi si de regele

cu acelas nume. Tara acestora corespunde aproximativ

acelui teritoriu care mai trziu a luat numele de Armenia
si care se gsea intre lacurile Van $i Urmia (Hugo Winkler : astoria Omenirii", Vol. III, p. 12).
Pe de alt par te, ins, inscriptiile cuneiforme recent

descoperite scot la iveal. un popor care tria pe platoul

Armeniei sub numele de Subarii cu treizeci de secole inajute de Cristos $i care trebuie s fi format primul nucleu
al rasei armene (Prof. A. Ha.ciaturian, Istoria epocei inscripOdor cuneiforme din Armenia", 1933, Erevan).
Potrivit prerii mai multor istorici cu aproape 1800

de ani inainte de Cristos exista un stat vecin celui hitit,

un stat puternic ti mare numit Charri.Midani In Armenia
i Mesopotamia de Nord, care dup ce fusese cAteva secole un centru al comertului si al meseriilor In Asia Minor, in 1366-1359 s'a schind at In dou state, Charri in
Armenia superioara, iar Midani in Armenia inferioar $i In
1) Introducere pe care a f5cut-o autorul la cursul su de limba
armeana clasica in Noembrie 1938 la Institutul Sud-Est European.

www.dacoromanica.ro

75

Mesopotamia. Prof. A. Haciaturian crede cl gi poporul Midani pe lng. cel Subaru, a format nucleul poporului armean, transmitnd mai trziu popoarelor care navaleau pe
platoul Armeniei, caracterul si elementele culturii.
In anul 1330, in timpul regelui Salmanasar I al Asiriei se pomenegte pentru prima dat in mod precis de platoul Armeniei, care, in inscriptiile aceluias rege se numeste
Nairi, probabil unul din numeroasele state mici stabilite pe
acest podis.
Prin inceputul secolului al XIII-lea se pomeneste
de nlvOlirile raselor tracice in Asia Mica gi de distrugerea de cAtre acegtia a statului Chatti sau Hitit. Printre
aceste rase se gAsea si poporulnumit Armen, care s'a agezat
mai intai in Asia Mic. centralA, unde a salsluit pn prin

veacul IXVIII.

In 883 se intimpla nvlirea regelui Teclatbalasar

I al Asiriei asupra statului Nairi, care acum decade dup
ce a durat 450 de ani, dnd treptat locul unui alt element
din platoul Armeniei care este cunoscut cu numele de
Urartu, si care va domina pn in anul 714 si se va sfArsi
(land loc nvalirilor Scitilor gi Cimmerilor.
In anul 710 are loe n'AvAlirea Cimmerilor in Asia
Mica. Aceast. nOvAlire a Cimmerilor devine cauza ca popoarele cari se stabiliser deja in Asia Mic s.-si schimbe
locurile ; unul din acestea erau Armenii. Neinpcandu-se
ca dominatia Cim nerilor, ei merg spre rsrit unde Urartu
-igi trAia ultimele ceasuri.

Intre anii 634-606 Scitii cari veneau din provinciile din sudul Rusiei gi pe drumul Caucazului, intr. in
Asia, prOdAnd si ruin'And tot ce intalneau in calea lor,
ducAnd cu ei prin presiune alte popoare. Acestia evacuiazi din non pe Cimmeri, silindu-i la rndul lor s navAleasc asupra altor popoare.
Aceast nou nOvalire face ca Armenii s fie trimigi
mai inainte, ocupnd loe, in mod definitiv, pe platoul armenesc unde in sfarsit se vor contopi cu clemente bstinase.
H. LOCUL LIMBH ARMENE.

1. Limba armean este o limb indo-european, adici

una din transformArile unei limbi neconservate, care este
www.dacoromanica.ro

76

reprezentat i prin limbele indo-iranic, hittit, tokhariana,.

slav, baltic, albanez, greaca, german, celtic si
(latina i osco-umbriana). (Antoine Meillet).
Este idiomul populatiilor pe care il intalnim, inn&
din sec. al VI-lea I. de Cr., in regiunile muntoase ale Ara-

ratului, ale lacului Van, in preajma izvoarelor Eufratului

$i Tigrului, regiuni pe care le mai ocup. Inca i azi, in
msura in care n'au fost izgoniti de persecutii.
Intre sec. al X-lea $i al VI-lea I. de Cr. armeana a
fost adus in tinutul unde e vorbita azi. Trebue dar s se
tin seama de influenta limbii vechilor locuitori ai tinutu-

lui. Din nefericire, nu s'a putut Inca stabili care dintre

cuvintele armene$ti Cu etinaologii necunoscute ar putea
proveni din limba indigenilor. Probabil ins. c. transformrile profunde, pe care le-a suferit indo-europeana in

Armenia, provin, in parte cel putin, dela indigeni. (A.

Meillt t).
Asupra desvoltrii limbii, in acea 1131,0.. durat detimp cuprins 'hare perioada indo-european. $i fixarea lim-

bei armene clasice in scris, nu avem nici o cunostint.

Inscriptiile vanice cuneiforme sunt inteun idiom diferit de al limbei armene (Joh. Friedrich: ,Einfahrung
Urarteiische", 1933).

Jensen propusese descifrarea inscriptiilor hitite ca sa

ajute la recunoasterea linabii armene (Jensen: Hittiter und
Armenier% Strasburg, 1898), dar formele armenesti indicate

erau sau neadevarate, sau lipsite de interes linguistic. (A.

Meillet). Hitita este descifrat ar,um, dar nu prezint nici
un raport particular cu armeana
In studiul su Le berceau des Armniene (Revuedes Etudes Armniennes, VIII, 1928, p. 24 $i urm.). J. Mark-

wart a stabilit ca prim leagan al Armenilor, nordul Tesaliei In vecintatea Atamanilor si Ilirilor la sudul Frigiei.
Putinul pe care-1 stim ins despre trac, nu ne poate permite s confirmam linguistic aceasta teorie. (A. Meillet).
In schimb limba iscriptiilor neo-frigiene (Johannes Friedrich: Kleinasiatische Sprachdenrreiler, 1932, p. 128 si urm.),
prezint oarecari raporturi 1nsemnate cu armeana, dar care

se referA la un foarte mic numAr de fapte. (A. Meillet).

Limba armeanA este o ramurA a familiei indo-eurowww.dacoromanica.ro

77

pene, tot at:it de independent fa t de celelalie limbi, dup.

cum sunt de exemplu: greaca sau germana. Este una dintre cele mai izolate, neavnd o limb. cu aspect analog,
care s o insoteasc, cum este de pild slava cu limba baltica, nici mcar o limb care s prezinte inovatii importante comune ei, ca italica cu limba celtic.
Marea proportie a elementului iranic In vocabularul armenesc a dus la concluzia c limba armean este de
origind irania, clasificnd-o in randul acestor limbi. Deabea Heinrich Hiibschmann, profesor de filologie indo-german. din Strassburg, care s'a distins printeo lucrare despre
limba armean, a stabilit in 1875 adevrata stare a lucrurilor, care a gsit repede o aprobare general. Dup. acesta, limba armean In fond st deopotriv lng celelalte
limbi indo-germanice, avnd un caracter particular autonom. Bineinteles c ea contine, precum toate celelalte limbi
surori, p.rti ne.indo-germanice.
Inc. din timpul cS.nd Armenia a fost ane xat. rega-

tului med de Cyacsar $i apoi imperiului persan, Armenii

n'au Incetat s fie supusi dominatiilor iranice. Din anul 66
d. Cr. p.n. la 387, Armenia a avut o dinastie ar$acid;
In toat durata acestui timp, nobilimea a fost part sau asimilat nobilimei parte ; de aici yin numeroasele cuvinte
iranice, care circul In vocabularul armenesc ; data acestor
imprumuturi este atestat prin chiar forma lor, care nu
este aceea a vechei persane ci aceea a unei pehlevi arhaice
si din punct de vedere dialectal nu parsik ci pahlavik (A.
Meillet : in Memoires de la Socit Linguistique", XVII, p.
242 $i urm.; Gauthiot : idem, XIX, n. 125 $i urm.).
In prefata editiunei a doua a Gramaticei sale com-

parate (p. XVIII) Franz Bopp spune c limba armean,

cu diferite particularitti ale sistemului su vocal $i ale
gramaticei sale, denot o stare linguistic mult mai veche
dect acela care ni se ofer in limba Achemenizilor si In
zenda.

S'a mai observat c In diferite cazuri limba armean, sub raport fonetic, este mult mai veche deck limba
persan, unde Incepnd dela epoca ultimilor Sasanizi, nu
s'a produs nici o schimbare vocala.

S'a constatat de fapt a aspectul general al sistewww.dacoromanica.ro

7s

mului fonetic armean se aseamn cu al caucazienei meridionale, georgienei, etc. Alte concordante remarcabile
limbile caucaziene din Sud au o declinare bogat si cazuri
dar nu cunosc genul gramatical; or armeana a pstrat, cu
toate cderea finalelor, dinstinctia aproape a tuturor cazurilor declinrii indo-europene, dar nu prezinta nici o urm
de gen.
12. Cuvintele siriace si. grecesti pe care le cuprinde
armeana, pro vin aproave toate din imprumuturi eclesiastice
si savante si cu tot num5.rul lor, nu au cleat putin important linguistic (Thumb: Byzantinische Zeitschrift", IX, p.
388 gi urm.; Schwyzer Griechische Gramatik", I, 1934, p.
163 gi urm.). Multe cuvinte grecegti au intrat ins& In armeana indirect prin pehlevi.
LIMBA CLAS1CA

Limba poporului armean este cunoscut ca limba

literar inc. din secolul al V-lea.
Veacul al V-lea a fost socotit secolul de aur al lite-

raturei armene nu numai pentru cA in acel veac a fost

inventat alfabetul armean si tradus Sft. Scripturg. inteo
splendid. tlmAcire, ci si prin numeroasele opere filozofice
istorice ale scriitorilor armeni ai epocii.

3, Capodopera traducerilor din secolul al V-lea este

fr indoial. aceia a Bibliei. Armenologul francez SaintMartin, in a sa Rechrches curieuses sur l'histoire ancienne
de l'Asie" (Paris, 1806), spune: Traducerea armean a vechiului $i noului testament prin vechimea si exactitatea sa
tntrece toate traducerile cunoscute". Iar dup. prerea
germanului Vaissier-Lacroze la version armnienne est la
reine de toutes les versions du nouveau testament ; l'avantage qu'a cette langue de pouvoir exprimer mot mot les
termes de l'original ne lui est commun avec aucune autre".
4. Si alti autori cari s'au ocupat cu studierea Bibliei
si cu compararea traducerilor Bibliei in diferite limbi (Fr.
Kaulen: Eileitung in die hieligen Schriften des Alten und
Neuen Testamentesg, 1872, Freiburg, p. p. 177-179; J. M.
Scholz : Einleitung in die heiligen Schriften des Allen und
Neuen Testamentes", 1845-1848, p. 498; Cornely: Introduction, p. 387) gsesc in traducerea armeanA o scrupuloziwww.dacoromanica.ro

79

tate extraordinar. In ce priveste fidelitatea sa cu textul;

spun a traduatorii armeni au reusit s adapteze stilul lor
stilului diferitelor crti si diferitilor autori at Bibliei;
declar. a. armeana, ca limba sor a celei elene, merge in
Biblie pas cu pas cu ea, $i c, In fine, traduatorii armeni
au avut darul nepretuit de a uni nobletea, claritatea si
supleta limbii cu o fidelitate sever.
Din cauza liberttii asezrii cuvintelor, a predicatiunii pentru constructii participiale, $i a flexibilittii propozitiunilor, limba armean este o limb ideal pentru traducen. In secolul al V-lea and .Armenii Incep s Incorporeze In literatura lor, afar de Santa Scriptur, o
multime de scrieri teologice $i profane grecevi, ei redau
cu o fidelitate unic, cuvant cu cuvant, modelul grecesc ;
asa c astzi ne este posibil, cum spune dr. Hans Heinrich
Schaeder, s rec.ptm numai dup traducerile armenesti,
In forma lor veche, txte ale cror originale s'au pierdut.
Desigur, aceast capacitate de potrivire cu limba greac,
a dunat ateodat evolutiei proprii a limbii impingand-o la
afectare. Ins Incetul cu Incetul bimba armean a recptat
desvoltarea sa original.

Limba clasia armean este deci o limb cu o gramatia. exact, Cu un vocE.bular precis si notat printeun
alfabet adap tat fonetismului limbii. Particularittile proprii
scriitorilor, luate drept vulgarisme, sunt mai ales lexicale ;

atat timp cat corespund regulelor gramaticale, nu pot fi

atribuite scriitorilor $i s'ar putea s provin din inovatiile
datorite revizuitorilor $i copistilor.
In unele traducen i de texte filozofice, cari sunt
scrise intr'un stil artificial si cari, aproape In Intregime
sunt calchiate dup originale grecesti, sunt deasemeni particularitti, dintre cari unele provin nelndoelnic din inovatiile cari se explic. plecand dela limbile slavice. Singura
limb pe care .gramatica comparat. indo-europeana o poate
lua In consideratie, este deci bimba clasic : grabar (A.
Meille

In lipsa vechilor diferente dialectale nu se poate

determina care este regiunea unde s'a fixat armeana clasic. (A. Meillet). Este totusi cert c. armeana clasic, In
perioada sa de dezvoltare, a avut ca leagn regiunile din
www.dacoromanica.ro

so

jurul Araratului, ei a constituit limba curtii si a clerului

armean.

9. Armeana clasic nu prezint dialecte ; la Inceput

n'a fost atestat dect sub o singur form si graiurile

moderne nu prezint nici o trstur care s presupun
existenta unor dialecte mult diferentiate unele de allele In
sec. al V-lea d. Cr. In tot cazul aceste graiuri nu cuprind
aproape nimic care s presupue particularitti indo-europene neluate in seam Ora acum de armeana clasic5. Com-

paratia dialectelor care In alte limbi formeaz un izvor

bogat pentru determinarea si solutionarea problemelor cari

se pun, nu poate servi la studiul gramaticei comparate a

limbii armene.
IV. CARACTER1STICELE GRAMATICEI ARMENE

Limba armean are, ca si limba greacA, teme sau

radicale servind de fond si de sprijin la toate celelalte cuvinte derivate, fie prin combinatiune intre dnsele, fie prin
prelungire cu diferite terminatiuni.
Verbul inftiseaza, In limba arrqean, caracterul
general al limbilor indo-europene, si, pentru terminarea radical& a inGnitivului ofer patru desinente speciale ; timpurile sale sunt mai variate decAt In limbile semitice : el
are un prezent, un imperfect, un perfect, un viitor, dou.
imperative, subjonctive si mai multe participii; evolutiunea temei se gseste, in desinenta diferitelor moduri, timpurile corespunzAtoare ale verbului substantiv, care unindu-se cu radicalul, Ii d astfel in realitate finta.
Substantivul primeste diferite desinente, cari formeaz cazurile declinatiunilor. Aceste cazuri sunt mai Intiu cele din greacl si din latin (nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, ablativ), apoi mai gsim altele patru, dou
particulare sa.nscritei (instrumentalul si locativul), si celelalte dou proprii numii limbii armene (circonferintialul
si narativul).

Adjectivul, usor de deosebit prin terminatiunile

sale proprii, nu ocup, ca in alte limbi ale Asid, un loc
fix in propozitiune. Astfel el poate fi inaintea sau in una
substantivului la care se raport ; el se poate acorda sau
nu cu dnsul in caz si in numr.
www.dacoromanica.ro

81

5. Sintax3., in principia foarte simpla, devine confuz.

.si incurcat in aplicare, prin facultatea ce o are scriitorul

de a se indeprta de unele reguli fundamentale. Verbul

nu-i pus in mod regulat, ca la Greci si Latini, la sfarsitul
fr azei.
V. LIMBA MODERNA

Origina limbii moderne trebuie sa e cautat. in

vulgarismele secolelor trecute.
Filo/ogii sunt de acord spre a constata urmele unei
limbi vulgare chiar in secolele and limba clasica era inca
la apogeul su.

Aceast. limb vulgar putin ate putin a cAstigat

teren dupl secolul al XI-lea.
Cantecele trubadurilor armeni din Evul Mediu, si
unele arti alcktuite pentru uzul poporului, sunt scrise cu
aceasta limba vulgar.
Limba clasic a ramas totu$i, ca mijloc de exprimare, in literatura culta (crti bisericesti, cronici, etc.),
pana la inceputul secolului trecut.
VI. CARACTER1STICELE LIMB11 MODERNE

1. Caracteristica generar a limbii armene este o tendint vdit spre o usurare a dificultatilor fonetice, spre
simplificarea general& a regulelor gramaticale, spre crearea

unor reguli uniforme in gramatia, $i spre o licenta mai

pronuntat in sintaxa limbii.

2. Limb a armeani moderna se deosebeste deci de

limba .clasica :

prin formele cuvintelor, cari uneori au suferit o

modificare simtitoare ;

prin regulele gramaticale, cari s'au modificat mai

cu seama in ce priveste declinarea si conjugarea ;

prin sintaxa frazei, care in limba moderna are o

oarecare licent.
3. In ce priveste deosebirea cuvintelor, se constata a :

a) Unele cuvinte din limba clasica nu exista de loc

In cea moderna:
cuis (Ipp, -= parte)
rah
=- drum)
(1*-111

www.dacoromanica.ro

82

Aceste cuvinte mai rman ins. in cuvintele compuse:

cusachit (Ilm-inuM7 = partizan)
rahahord (a-m4m4,7,T = conducator)

In schimb unele cuvinte din limba moderna nu

existau in cea

= umbra)
uri$ (mph. = alt)
Alte cuvinte au schimbat s ensul lor initial:
f at (zuw, =-- in limba clasica.: d estul; In cea modern :
f uc

mult).

Mai multe cuvinte din lim ha clasica au schimbat

forma lor in cea modern:
amenain (minAm? = tot)
a devenit amen (unft%)

a devenit aveli (.14)

dimineat) a devenit arty
In general bimba modern& prescurteaza cuvintele
din limba clasica, suprimand mai multe ori litera L., din
mijlocul cuvintelor, mai cu seama cand aceast liter nu
este radacinala:
tesanel (whumui = a vede)
tesnel
gtanel (vmuui=-- a gsi)
gtnel (quAAI)
paganel (aimv../bLI = a saruta)
pagnel (uprniul)
mtanel (ifumfbhi = a intra)
mtnel (if wui)
Cateodat litera n (1,) din cuvintele limbii clasice
se schimb. in I (1):
L
.1) = a
elanel elnel ellel ( pad
ImLI)=. a inghiti.
clanel clnel cllel (Ininvg
aravel (mnim-LI = plus)
aravot (ummi-oin

banalic banlicballic(puAmilyimAdypwidy)=cheie.
4. In ce priveste regulele gramaticale, constatm, In
primul rand, mai multe deosebiri la declinarea substantivelor :

in limba modern& nominativul si acuzativul au

aceeasi forma, pe cand In limba clasic aveau forme deosebite;
genitivul i dativul in limba modern se declin in
acelasi fel, pe cand In limba clasic se declinau In mod
deosebit;
genitivul, ablativul si instrumentalul In limba moderna se sarsesc cu cate o singur. sufixa [respectiv: i (b),
www.dacoromanica.ro

83

e (e), ov (m')J, pe cand In limba clasic fiecare a avut mai

multe terminatii ;
In locul sufixului k (p), cu care se sarseau pluralele substantivelor In limba clasica, In limba moderna avem
er (bp) $i ner
primul dup cuvintele monosilabice, si
cellalt In cazul cuvintelor polisilabice ;
cazurile pluralului In limba moderna se declina dupa o forma unic, pe cnd In limb clasica. fiecare caz a
avut mai multe forme de declinare ;
in limba moderna exista totusi la declinarea substantivelor mai multe exceptii, In ce priveste substantiv ele
cari arata timp, rudenie, etc.

litera n (1,) din sarsitul cuvintelor este suprimati

cateodata in limba moderna:
ezn

= bou.

ez (bilb

dur
= u.
diftongul ui (n.f) se schimb. 4n u (ni-) inaintea literelor (:) $1 j (d) :
anui$
anu$
nhini-z) = dulce.
uij
uj (nel ni-d) =-- putere.
durn

in limba moderna sunt introduse sufixe noi: de ex.

diminutivul uk
tak

takuk (mm.p.

= cald

c.ldut.

unele sufixe de la sfrsitul adjectivelor sunt suprimate In limba moderna:

djvarin
hastatun

greu.
vim-mP)
hastat Ownunilwm-5,
4rnummin) = solid.

djvar (irbn-mrlfb

5. La conjugarea verbelor se observa mai multe deosebiri, dintre cari cele mai insemnate sunt:
In loc de 4 conjugari, el (b1), il (10, al (n'A ul
cum a avut limba clasica, cea moderna are numai 3 conjugari, el (1.1), il (h), al (ini), iar fiecare din ele are un singur
mod de conjugare, pe cand limba clasica la fiecare conjugare a avut mai multe forme.
subjonctivul si viitorul propriu zis din limba clasica nu mai exista In cea modern, fiind inlocuite prin indicativul prezent.
la indicativul prezent si imperfectul In limba moderna se adaog prefixul kcl (4p),prescurtarea cuvintelor
ka u (4inj

existd si...).
www.dacoromanica.ro

84

la viitorul prezent ei imperfect se adaogI prefixul

piti (44),

prescurtarea cuvintelor pito e (album'

este

necesar

participiul prezent se sfr$e$te in limba moderna

In adz (w6) (activ) i nadz (.6) (pasiv), in loc de ial (Lug),

cu care era terminat in cea clasica.

In limba modern& sunt suprimate sufixele prepozitionale care preced substantivele :
z (7 =-- pe)

= in, spre)

h
(y

cltre, parka)
ar (ma- = la, catre, etc.)

In ce priveste sintaxa:
a) este adevrat ca in primele sale secole de desvoltare, limba armean moderna., sub influenta limbilor vecine,

s'a alterat in mod simtitor, att in vocabularul cat i in

sintaxa limbii.
Inteadevr in sintaxa limbii clasice fraza se formeaz
In mod urmtor
tesi
zmardn nsteal uraci
dran
Arm. cl.:
LUIbill

ZIA 11/1

u MI. 111

113_fL f1111

UA

am v zut pe omul $ezand inaintea portii

Franc.: j'ai vu
l'homme assis
devant la porte
In limba vulgara, insa, sub influenta limbii turce, s'a
schimbat cu totul aceasta. sintax :
dran arcin nstadz mard. tesa
Arm. mod.:
Rom. ;

u,,,L

imu-,m6

Fraza care corespunde exact sintaxei turce

nind e
ca punun
oturan ademi
grdiim
portii
inaintea $eznd pe omul am vzut
Franc.: de la porte devant assis
l'homme j'ai vu
este o mare gre$eal insa. a conclude,
cum s'a
ca
limba
modern.
ar
fi
pierdut
structura
fcut o dat,
clasicO a frazelor, $i prin aceasta chiar $i fizionomia indoeuropean a limbii.
dimpotriva, dupa. ce limba moderna s'a consacrat
ca limb literar, influenta sintaxei turce a scazut enorm,
$i generatiile cari s'au succedat in literatura modern au
Turc.:
Rom.:

www.dacoromanica.ro

85

putut Inzestra limba cu o licent In sintaxa i astfel Cu o

putere de creatiune in cadrul caracterului indo european :
tesa mardei or ku ga
.1 um'mritp
yszij
(am vzut omul care vine)
mardei or ku ga tesa
if wpm.
vilj I...1
(omul care vine am vlzut)
tesa

ekog mardei
41111 gr wrgE

(am v.zut venind omul)

ekog mardei tesa
11/11111

If Lupin! snt,..1

(venind omul am vzut)

Exist totusi deosebiri sintaxale Intre limba clasic
si cea modern; in primul rand In ce priveste locul posesorului $i. al obiectului posesorului In fraz.
In limba clasic:
kin arkain (11P,, mp.pu,JP, =- nevasta regelui)

In limba modern:
arkain kind (mr.p_mj14, /PT

regelui nevast)

Mai exist totu$i mai multe forme clasice rmase In

limba modern. :
mard Astudzo (hupq.U.11M,11111 = omul lui Dumnezeu).

In limba clasic. adjectivul se pune de obiceiu In

urma substantivului si se acord cu el In numr si in caz:
tagavor ardar (Fimput-op Lurf.up = rege drept)
tagavori ardaro smtwi-upb ',lulu,
= regelui dreptului)
tagavorat ardarof wvilz-upwil sup Trnpull = regilor dreptilor).

In limba modern adjectivul se pune Intai, $i nu se

acord cu substantivul nici in numr, nici in caz :
ardar tagavor (wriplip puiy-wi-up = drept rege)
drept regelui)
ardar tagavori (mplaur P
Feu qm 1-uplibru zdrept reardar tagavorneru
gilor).
www.dacoromanica.ro

86

Au ramas totusi gi in limba moderna mai multe forme

clasice
Tigran Medz (Shim.% 11 1- -_,:. Tigran ce! Mare)

f) Prepozitiile limbei clasice se puneau inaintea substantivelor :

vasn mardo (4..

,Auplui = pentru om)

orpes hair (n(3ugh 4wa. -.---- ca tat)

kan mair (p.,A, du.", = decal mama).

In 1. moderna insa prepozitiile urmeaz substantivul:
mardu hamar (ifulurn, 4wErwr --=--- pentru om)
hor pes (op 1,11.- =-- ca tat.)
mor C3ap (ifP .tm# = decal mama).
VII. DIALECTELE DE ASTAZI

In limba armeana moderna sunt doul dialecte distincte : dialectul occidental gi dialectul oriental, sau dupa
numirea lor populara,
dialectul armenolurc si dialectul ruso-turc.
Dialectul oriental se vorbeste In Republica Sovietic. a Armeniei de astazi, la Armenii din Georgia, Azerbedjan si in alte parti ale Uniunei Sovietice, gi in Iran.

Dialectul occidental se vorbegte la Armenii din

Turcia gi din toate celelalte colonii,
Siria gi Liban,
Egipt, Grecia, Bulgaria, Romania, Franta, America de
Nord, America de Sud, etc.
Aceste dou. dialecte s'au transformat in doti limbi

literare deosebite, gi in jurul fiecaruia a inflorit gi o literatura deosebita.

Acest fenomen s'a produs dup ce limba clasic a
fost scoasa definitiv din uzul literar pe la mijlocul secolului trecut.
Deosebirea intre acesie dou'd dialecte principale
consist in aceea c dialectul oriental a conservat sunetele
limbei clasice, atat la pronuntarea cuvintelor armenegti
cat gi la transformarea cuvintelor straine.
VIII. DEOSEBIRILE GENERALE iNTRE D1ALECTE

I. Dialectele oriental

gi

occidentala se deosebesc

tntre dansele :
a) prin cateva cazuri din declinarea cuvintelor ;
www.dacoromanica.ro

87

prin cateva timpuri din conjugarea verbelor ;

prin formele cuvintelor ;
prin pronuntarea sunetelor.
Genitivul plural in dialectul oriental se termina in

eri (Jipi') $i neri (mil), pe and in dialectul occidental in

eru

$i neru

mard (wpf) = om
marderi (WmpTlpb) marderu

oamenilor

Dialectul oriental formeazA ablativul, atat la plural

at si la singular, prin if (PO, pe and cel occidental prin

e (0 :
hat (mii)
hatit (rnabii)
haterit

hat (4..0 = Nine

de la Nine
hate (mill-)

hatere (niutpt) = de la paini.

Dialectul oriental are cazul locativ, care se formeaza

prin sufixul um
pe and cel occidental formeaza locativul cu prepozitia metch (iflf
in) adogat la genitiv:
partez (.1.q..t1) =-- gradina
partezum
partezi metch ("P"Pwtilb zf

In gradina).
In dialectul oriental complimentul direct p. persoane
se formeazi cu genitivul, pe can. d in dialectul occidental
se pune la acuzativ :
Aramin tesa

.71,...1) Anima tesa (11.p.ap

am.vazut pe Aram).
Articolul nedefinit in dialectul oriental este mi (tiP)

si se pune inaintea substantivului, pe and in dialectul

occidental se intrebuinteaza. mei (ifE) si se pune dupa substantivul :
wimpf) mard m (gimp,'
mi mard
un om).

In dialectul oriental indicativul prezent al verbelor

are doul nuante, prezentul-aorist : kid sirem (lip .bpla) gi
prezentul-durativ sau actual: sirum em (41.7.-X la), pe and
limba literara a dialectului occidental are numai prezentulaorist keg sirem

uPpla

iubesc), numai cA In limba vul-

gara a acestui dialect s'a creiat un fel de durativ, care se

formeaz cu sufixul kor (!jw) adaogat la prezentul aorist:
kei sirem kor Vie *Li, 4.0.
In dialectul oriental s'a mai creiat o a doua nuanti
de prezent-durativ, care se formeaza cu sufixul is (b.) adlowww.dacoromanica.ro

88

gat la infinitiv gi care mai accentueaz actualitatea actiunei

sirelis em (uPphibu Lit).

In limba literar. a dialectului occidental aceast. nuant

tot nu exist.
Trecutul nedeterminat care in limba clasicl se fcea cu participiul trecut sirial (nITInnj) si verbul auxiliar
em (la), in dialectul oriental s'a transformat in sirel em
(nbrlq la), iar in dialectul occidental in sirer em (nbplp la).
In dialectul oriental trecutul verbelor pasive are
o forma deosebit:
Limba clasic: sireta (nITL8inj)
Dialectul occidental: sirueti (u/ynn-Lab)
Dialectul oriental: sirueta (nPpni-Liimj)

In dialectul oriental se observ o tendint pronuntat spre a forma verbe compuse:

ver kenal (11,1. lionn, =-- a se scula)
bat anel (piny nAlq ----- a deschide)

uf hiel (Inv Pd.' = a plange)

f ur tal (:nz-n Long = a rsturna)

par kal (Jilin(' yinj -= a dansa).

In dialectul oriental se observi o inclinare pronuntati pentru adopiarea cuvintelor strine :

dard (minim, = necaz)

vatan (Iniljai, = patrie)

toate introduse prin limba turc.
Sant cuvinte particulare dialectului oriental :
hent (0,3 = in momentul ca)
tekuz (f11,1rn-y = degi, chiar dacA).

In dialectul oriental diftongul ai (inj) s'a transformat in e (I) in mai multe cazuri:
mair (if injp =-- mam) in mer ("ti')

lain (ami`b = voce) in (en (AN

hair (..jp = tatd) in her (qp).

Diftongul ui (nj) are o tendint de a se transforma
In dialectul oriental in u (..-) sau i (b):
ptuit (slump. = plimbare) in ptit (npnInn)
zruit (7pn,fy = convorbire) in zri( (qphy)
buin (fin,P, = cuib) in bun (pnA).
Diftongul LI (/,.--)

in rndul su are o tendint de

a se transforma in i (b):
hariir (;,-nrbi-p = sut) in harir (nipl,p)
www.dacoromanica.ro

89

aliir (mibi-p = flina) in alir (wItp)

tan (Abi-t, --=-. zpada) in (in (.1b1).

Tot aga gi a (is.) se transforma In e (t):

al (me =-- mai) in el (1,)

an (..0, = el) In en (0,).

Una din deosebirile cele mai importante intre aceste dou dialecte principale consista in aceea ca dialectul
oriental a conservat sunetele limbii clasice.
In dialectul oriental:
Full. (bun) se pronunt bari
Im4 (tron) se pronunti gah
vim (lectie) se pronunta das
*mums- (pisic) se pronung catu
iquir (dans) se pronunt par

mull, (an) se pronunt tari

Pe c.'nd In dialectul occidental se pronunta : pari, kah,
tas, gadu, bar, dan.
In prefata sa din traducerea .1a Topographie de
Grande.Armnie a lui Alisan (,Journal Asiatique, MarsJain 1869), Eduard Dulaurier presupune Ca pronuntarea
occidental a limbii armene ar putea s fie cea mai veche,
deoarece se gasegte in cuvintele anterioare fractionarei di-

feritelor popoare din familia arian, gi c pronuntarea

orientall se datoregte influentei iranice, care nu s'a facut
simtit deck dupa ce ramura ce s'a intins spre Persia,
s'a detagat de la suga primitiv gi s'a constituit separat.
Numeralului zece i se spune pe limba indiana.
veche dasha, pe cea iranian veche dasa, armenegte tasn,
slava veche deseti; in schimb grecegte deka, latinegte decem
gi pe limba gotica taihun. Deci aci sunetul initial In limba

armean gi in cea gotica a suferit aceiag tranzitie dela d

la 1, spre deosebire de ioate celelalte limbi.

In dialectul oriental de astzi se pronunt tasn, pe

cind in cel occidental dasn.
In sanscrita gi zenda se pronunt old (a da) gi gei
(vita): in limba clasica armeneasci gi in dialectul oriental
de astzi se pronunta tal gi kov, pe and in dialectul occidental s'a apropriat la pronuntarea primitiv : dal gi gov.
H. DJ. SIRIINI

www.dacoromanica.ro

CULTURA ARNEANA

BIBLIA ARMEANA
SI INSEMNTATEA SA ISTORIC 1)
Biblia armean, pentru care srb.torim astzi 1500
ani are aceeagi virst ca gi versiunea latin, zis. Vulgata.
Printr'o coincidenti curioas., in anul 392 Sf. Jrme
hotri s. traduc in latinegte textul ebraic al Vechiului
Testament gi il isprvi in anul 405. In acelagi timp cercetrile lui Magtot, incepute in 392, pentru crearea literilor
armene, furl terminate In 405: la aceast dat, nu numai
literile erau gata dar gi Crtile Sfinte, cel putin in parte
erau traduse.
Aceia, care gi.au dat nobila osteneal de a traduce
Biblia in armenegte, nu puteau s-gi inchipue c. aniver.
1) Cuvantarea pronuntata Cu prilejiul sarbatoririi la Paris a aniversIrli da 100 aril a trailcerii Bibliei in armeneVe.

www.dacoromanica.ro

91

sarea operei lor va fi trite zi srbatorit in exil gi pe

pmantul indepartat de cultura latin, acolo nude un
Armean a sosit chiar In secolul traducerii Bibliei, un oare-care Erovand sau Arbandus, care guvern Galia, In calitate de prefect de pretonie, dela 464 la 469. Hazardul capricios ne pune astfel fn fa unei aniversari Intreite:
mie cinci sute de ani dela traducerea Bibliei armene, a
Bibliei latine gi dela agezarea primului Armean in Franta.
Vulgata n'a avut pentru trile latine aceeagi insemnatale pe care a avut-o Biblia Armean pentru poporul arme.an.Literatura latin exista de mult vreme, cand apart'
Vulgata, pe and Biblia armeana inaugur inceputul
armene, inceputul unei ere nou, In care poporul armean pentru prima oara cu condeiul In mn. Sgi va lua.
locul In omenirea luminata.
Biblia armean. salv pe Armeni de stransoarea putermica. a iranismului. Ea consolid. cregtinismul In Armenia
opuse ra.zele crucii focului Mazdeismului agresiv.
Armenia se transforma Inteun camp prin esenta
.cce.gtin si va rmine astfel de-alungul veacurilor.
Restaurarea moral& gi intelectual a trii destept

devrata congtiint national. Nu trebuie s uitm c.

Biblia Armean aparu imediat dup Smprtirea Arme-.
niei Satre Bizant gi Persia, urmat de ruina iremediabila a
regatului Armeniei.
De atunci incolo vor fi dou. Armenii, una Bizantina
yi alta Persana: dou sectiuni ale unui corp national, care
-se vor indrepta spre destine deosebite.

Viata istorica a Armenilor se desfagoar in doui

directii divergente, care pot fi privite, Intr'un fel, ca doll&

manifestri ale spiritului biblic.
In putine cuvinte, agi vrea s mA intorc asupra aces-

tui dublu curent inainte de a trage o concluzie, care ar

putea s ne fie de oarecare utilitate. Armenia Persan. se
arata centrul culturii nationale.
Literatura care luase flint& fu admirabil servit de
fondatorii ei.
Tralucerea acestei capo-d'opere literare gi istorice
care este SE. Scriptura a fost urmat. sau Insotita de armenizarea unei serii de productiuni importante a secolului
www.dacoromanica.ro

92

ca de exemplu operile lui Ion Chrisostom, Vasile cija Cezareea, Efrem, Afraat, istoria general a lui Eusebiu din
Cezareea, istoria Bisericii de acelasi autor.
Iat primele incercri ale creatiei originale Viola
Skintului Grigore Luminatorul, scris. de Agathangelus, Istoria

regilor cre$tini ai Armeniei de Faustus din Bizant, Viala

lai 1 I
peirintele literelor armene, de Koriun, un tratat
ingenios asupra liberului arbitra ca combaterea sectelor
eterogene, contrarii doctrinei cre$tine de Eznik.
Aceast desteptare iatele3taat a$1 de impresionanta
va pstra intotdeauna ca o copilrie fericit, farmecele $i
frgezimea celei dinti inspiratii literare $i va trece in
ochii generatiilor urmatoare drept vrsta de aur a literilor
armen e.

In fata unei astfel de infloriri spirituale, autorittile

persane aveau de ales intre doul politici, sugerate de consilieri priceputi: sa.0 s atace cre$tinismul sau si-1 pun
la adpost de politica din Bizant, ceeace $i incercar.
Armenii folosir mult din aceasta pentru a-$i asigura
pentru totdeauna independenta absoluta a Bisericii lor $i
caracterul slu national dia punct de vedere administratw
$i dogmatic.
Biserica era in epoca aceasta nu numai straja con$tiintei religioase dar ea mai inabrti$ea toate manifestrile
spiritului omenesc.

A avea o Bisericl national inseamn a avea o cul-

tur proprie, o limb, o literatur, o art& personal, inteun

cuvant tot ceeace caracterizeaz viata spiritual& a unei

natiuni.

Caracterul national al Bisericii in Armenia rezid in

structura sa feudal.

Armenia de altdat prezenta o tar cu o retea de

mai multe zeci de seniorii, mari sau mici.

Biserica se organizeazd conform hrtii politice; puterea spiritual. se imbucltati $i fa impartit intre princi-

palele seniorii. Fiecare print cerea s. aibe un Episcop,

un $ef spiritival pentru domeniul lui; toti episcopii erau
formal supu$ii sefului suprem al Bisericii, dup cum prin.
insi$i recunosteau suveranitatea regilor armeni, persi

tu i

sau arabi. Armenia nu cuno$tea seria erarhica a mitrowww.dacoromanica.ro

93

politilor, a episcopilor autonomi sau autocefali, a episcopilor dependenti de un mitropolit.

Biserica asimilat regimului feudal ImpArtsea din
ale-sta bloasele si lipsurile. Totusi conflictele dintre puterea laic& si spiritual. nu ereau deloc frecvente si nici
grave Solidaritatea se manifesta mai ales In momente
de primejdii externe. Printii asistan la concilii cu acelas

titlu ci si episcopii, si acestia eran de partea printilor la

timpil tulburArilor politice.

Acestia sunt cei doi fa.ctori, care au sustinut onoarea
trii, prestigiul acestui popor, care asuprit nu si-a pierdut
niciolati cpustiinta demnitAtii sale si era gata s.-si ja
armele la cea dintai chemare a vitejilor saii efi. Trebue
si citim pe istoricii armeni pentru ca si ne dm seama de

Increderea pe care o inspiran printii ei, de admiratia pe

care o trezea vitejia lor.
Dupl c.derea coroanei regale Armenia trece prin
perioade de tulburAri si revolutii care izbucnesc in mod
succesiv, la intervale de cAteva zeci de ani, pan& In momentul ciad jugul strAin fu scuturat.
Dape la sfirsitul secolului 1X-lea se vid ivindu-se,
unul dupi altul, o serie de principate, unele din ele purtind numele de regate. In secolul al X-lea se numrA vreo
clouisprezece care se simteau destul de independente ca s5.

lege relatiuni separate cu Bizantul. Constantin Porfirogenet nepotul Armeanului Vasile, ne-a pAstrat numele lor
si titlurile lor dup. protocolul Curtii Imperiale.

Biserica armeani trecu deasemenea prin incercAri

grele. Ortodoxia greacl sprijinit de fortele Imperiului, nu
pierdea niciun prilej ca s. si reja atacurile contra independentei Bisericii armene.
Aceasta se apira vajnic si-si mentinu traditiile sale,
dognele sale, ritul si tot ceeace formeaz. individualitatea
S3. national.. De multe ori savantii doctori si teologi renumiti furl chemati in capital& *i acolo In fata adunArii
imperiale ei pledar. cauza armean. Nici concesiile, nici
amenintrile nu furl In stare si sdruncine convingerea lor
sau 8i slAbeasc5. curajul lor.
Este o onoare pentru Biserica ArmeanA cl a suferit
www.dacoromanica.ro

94

ioate felurile de persecutii pentru a apra ceeace privea_

ca o mostenire sacra i inviolabil a printilor sai.
Pretul unei astfel de tenacitti si al sacrificiilor fu Inflorirea, in sinul bisericii a unei arte si a unei literaturi
care rezerva Armenilor un loe onorabil In Orientul civilizat,
literatura bogat i variata, istorica, teologica,.
dogmatic& ei filosofica, arta, mai ales arhitectura, original&
In compozitie i nobil In executare.
Intriun cuvant Armenia Incunung sfortarile sale

printr'o civilizatie care Inflori In mijlocul celor douasprezece principate mentionate si care poate fi numita Bagratida dap& numele regatului celui mai insemnat. Oragul Ani
centrul acestei civilizatii sta marturie prin maretele saleruine a splendoarei acestei civilizatii stinse.
Aceasta a fost evolutia Armeniei Orientale sau persane. Dar Armenia Bizantina ce prezenta ea In aceast&
epoca?
*
*
In momentul traducerii Bibliei, Armenia Bizantina lua

parte la miscarea iterar. Principalii colaboratori ai lui

Mastot erau originan i din Armenia Bizantina anume din
Akilizena, din Derxena, din Horzena, din Palin si din
Taron. Mastot tasusi era din Taron.
Limba greac era evident mai familiar In aceast regiune, chiar inaintea tmprtirii Armeniei, din cauza vecinatatii tinuturilor bizantine. Traducatorii si trebuiau deci
sa fie mai bine pregtiti.

Apoi, Armenia Bizantin nu pare s se mai inte-

reseze de ceeace se petrecea de cealalt parte a frontierei.

Nu o mai vedem ingrijindu-se de problemele nationale,
oricare ar fi ele.
Cel putin ea nu dadu nici un autor literaturii armene
niel un prelat demn sa ocupe scaunul patriarbal.
Bizantul tinea, dup vremea lui Justinian s-si ali.
peasc mai de-aproape aceast. parte a Armeniei si s. In.
corporeze pe Armeni In viata si In cercul intereselor imperiului.

Organizarea feudala ajunse putin cate putin la ruina

si conductorii trii fur. obligati s-si schimbe domeniul
lor pentru posturi onorifice la curte sau In Stat.
www.dacoromanica.ro

95

Urma o migratiune spre Bizant, intensifiandu.se dela

un secol la altul.
Printre cauzele care indrumau pe Armeni spre Bizant
trebuie 85. tinem seam5. de atractia pe care o prezenta Bizantiul la aceasta epoca ca imperiu, imbraand un caracter
universal si insufletit de un ideal cosmopolit.
Visul marelui fondator al nouei Rome a fost bine infatisat de catre prietenul sat], savantul episcop al Cezarei.
Lumea pgana, dup5. el, era supusa diferitelor autori-

tati; de aci rezuItau ostilitatea, servitutea, toate felurile

de nenorociri. Istoricii si.au batut capul sA. caute cauzele
lor. Este cu toate acestea sigur ca totul se datora spiritului rtacit al politeismului. Indata ce legea lui Hristos va
fi triumfat toate aceste rele, emanri diabolice, vor trebui
sa dispar, dupacum i imprtirea puterii intre diferitii
suverani la lua sfarsit.
.Acum cand un singur Dumnezeu este proclamat, zice
el, un singur imperiu trebuie s guverneze lumea, acela al
Romanilor
Legea crestin i imperiul roman constituie
doi germeni care cresc simultan ca la un semn ceresc pentru a umbri omenirea.
Toate statele, care existau in Siria, in Asia, in Macedonia, in Egipt, in Arabia, in Palestina, v or forma de azi
inainte o unitate. Lumea intreaga va fi o natiune, omenirea

se va uni fate familie sub un singur sceptru fra nicio

deosebire intre Eleni i Barbarie.
Nu erau visurile unui calugr exaltat. Noul Imperiu
aspira intriadevar la o ase menea misiune si se gnde a s. o
realizeze creind pe baza crestinAtatii un stat cosmopolit.
Bizantul nu va fi nici un imperiu roman, nici un
imperiu grec. El va constitui o larga organizare cu caracter
universal bazat pe cooperatia popoarelor de diferite rase
limbi fara prejudecat national.

Armenia Bizantina fu una din trile care se puse

In slujba acestui imperiu crestin. Intre popoarele Asiei

Mici din care Imperiul isi va scoate fortele sale vii, nimeni
nu va prezenta un corp national mai mult sau mai putin
definit, sau insufletit de oarecare traditie. Capadocia, Lidia,.
Frigia, Galatia, Paflagonia, Psidia, Isauria i altele pierdusera de multa vreme fizionomia lor national.
www.dacoromanica.ro

96

Pe aceast. mas amorf si pasiv se ridica elementul

grec cu spiritul activ si intreprinztor. Mndri de un tre-

cut unic in istoria omenirii, inarmati cu o cultur si

limb, care ajunseser universale din epoca elenistic, Grecii

aveau toate avantagiile pentru a trece in prima linie in

imperiu.

Dar le lipsea un lucru pentru a se face stpani cu

totul pe Bizant. Orseni de multa' vreme, obisnuiti cu viata
industrial si comercial, Grecii pierduser, se pare, gustul

armelor. In tot cazul, capacitatea lor militar nu egala

renumele pe care.] avuseser :in celelalte ramuri de activitate.

Chiar sub Justinian, pentru a dispretui pe soldatii

slabi li numeau

ca si cind nimic cum trebuie

n'ar fi putut iesi din aceast.' rasa..

Armenii vor completa ceeace lipsea Grecilor ; aspri
munteni, puternici i vigurosi cu un fizic impresionant si
care mnuiau minunat armele, ei aveau calitAtile cerute
pentru a comanda armata si a o duce la victorie.
Oricum geniul Bizantului este reprezentat de generali
armeni si de nastere si de origine.
Tot virtutea militar 'total.i si soarta tronului, and
acesta era sdruncinat.
De asemenea s'au vzut lupttori armeni ambitionand
sau incingAnd diadema imperiala i fntemeind nu odat
dinastii trainice.
Se stie acum c Heraclius, unul din cei mai de seam
suverani ai Bizantului, era un Armean originar din Teodosipolis, Erzerumul zilelor noastre. Dinastia pe care o
intemeie el, trebuie s. fie socotit deci ca cea dinai dinastie armean.
Ilustrul orientalist, Saint-Martin credea c intemeietorul dinastiei Isauriene, Leon, era tot de origine armean.
Cronograful Theofanes ar fi confundat Germanikeia, astzi
Mara, orasul natal al lui Leon, cu Germanicopolis, Ermenek din zilele noastre, in Isauria si iar fi dat, din greseala supranumele de Isaurianul. Leon inaugur politica
iconoclast.. El avea de ginere pe Armeanul Artavazd si
vrul tau purta numele de Sisinakios, care nu este nici
www.dacoromanica.ro

97

grec nici sirian; sunt fapte care coroboreaz presupunerile

lui Saint-Martin.

Dup Isaurieni tot Armenii tin puterea suprema.

Mihai ce! Gangav, om de origine obscur, asasina pe Leon

Armeanul; dar pentru a atrage pe Armeni el se inrudi cu

puternica familie a lui Marinos, un patrician din rasa Mamikonian. Fiica lui Marinos, frumoasa Teodora sui tronul;
alturi de ea erau unchiul su Manuel, primul general al
vremii, cei doi frati ai si Bardas Cezar si Petrones, ginerele su Alexios Babutzik; toti formau figuri stralucite,
care comandau destinele imperiului.
In sfrsit apare Vasile, fondatorul dinastiei celei mai
glorioase, zis. Macedoneana, de fapt armean, sub care
Imperial atinse apogeul mretiei sale militare si culturale.
Rambaud, autoritate de netgrluit, afirm in monografia sa consacrat dinastiei lui Vasile c in secolul X
Armenii cucerisera Imperial, c5. nu se vedeau pretutindeni

deck Armenii. Cu Vasile ti fluriau aparitia puternicile

familii armene ca Lecapen, Kurkuas sau Tzimices, Focas,

Skleros care creiara prin faptele lor eroice marea epopeie,
gloria etern a Bizantului.
IN1u este aci local sa desfasuram lungul lant continuu
al figurilor armene care umple prin stralucirea lor istoria
Imperiului din secolul al VI-lea pan. in secolul
nici s apreciez minEe servicii, pe care le.au adus Armenii
Statului, In toate domeniile vietii publice. S. amintim ca
tusgi renagterea stiintei si culturii elene din secolul Xl-lea
este opera Armenilor.
Armeanul Bardas Cazar intemeie prima universitate
la Constantinopole si o puse sub directia lui Leon Filo-soful, el insu$i un armean cunoscut ca matematician
elenist.

Leon era nepotul patriarhului iconoclast Ion Gramaticul, ora instruit, fiul astronomului Bagrat, deci un
Armean.

Patriarhul avea un frate, care se numea Arsaber

-(Arsavir) al crui palat suburban a fost local de intilnire

al lumii literare. FAH, tndoial in acest salon s'a format,
Litre altii, faimosul Photius, Patriarhul Constantinopolului
i fala bisericii ortodoxe.
www.dacoromanica.ro

98

El era armean dupa mama sa Irina, sora Armeanului

Arsaber, inalt demnitar si brbatul surorei Imprtesei
Teodara.

Pe scurt din secolul VI-lea pang. inteal XI-lea Armenii an servit Imperiul cu glorie si au facut din el sampionul civilizatiei crestine contra Islamului.
Fla Vasile Armeanul spune un bizantinist renumit 1)
Islamul ar fi trecut asupra Europei, pustiind tot ceeace
face astazi din ea fiica Greciei si a Romei".
Fr generalii Armeni Bizantul ar fi fost doborat sub
lovitura barbarilor; ta ceasurile grele, dintrio data se ri-

dica un Heraclius, un Vasile, un Tzimices, un Focas,.

care di lean acestei civilizatii obosite o nou. viata 5i atunci

Imperiul
aceasta femeie batrana
dupa expresia unui

istoric bizantin, aprea ca o fat. tanr impodobita

cii.

aur gi pietre scumpe".

In mijlocul veacului XI-lea o mare schimbare se produse: dinastia armean se stinse gi o puternica reactie se
deslntui contra Armenilor. Este efectul nationalismului

grec desteptat sub semnul sau si care era sa tulbure bunele traditii seculare i sA sdruncine edificiul Imperiului.
Ruptura de neinlturat a cooperatiei asa de uimitor rodnica nu intrzie s. aiba repercusiuni asupra destinelor
Europei. Imparatii, care se succedara atunci, incapabili
nedemni de mostenirea lui Vasile, ta loc de a pune capt
desbinarii fatale dintre Greci i Armeni, adoptara o hotrare nefasta fr s. aibe constiinta gravittii politicii lor.
Autorittile bizantine incepur s. atace puternic Biserica_

A.rmean si ruinara astfel, fr scrupul, principatele armene in epoca in care hoardele Seleucide asaltau podisul
ar me an.

Aceasta sili pe Armeni sa intoarca spatele Bizantului

gi s se reculeag; ei i$i adunar puterile pentru a-si creia
un cmin politic propriu.

Viteazul Filaret, curopalat, inalt demnitar al Curtii

si vechi slujbas al Scholes adic comandant gef al armatei
bizantine ajunse in scurt timp sa-si croiasc un stat mare
intinzandu-se dela Melitena la Antiohia.
1) A. Vogt.

www.dacoromanica.ro

99

Un alt Armean care era tot In slujba Imperiului,

generalul Ruben, se retrase In acelag timp In Cilicia
intemeie In muntii Taurus un principat mai trainic care
ajunse In urm un regat gi un nou centru de cultura. armeanA.

Afluxul Armenilor spre capital. inceta; Bizantul nu

-mai vazu tignind acest isvor de unde cursese atatea forte
vitale gi pe care le secatuise el Insugi. Ruptura solidaritatii armeano-grece In sinul imperiului se arat5. la data In
care Bizantul se lasa s alunece spre decadenta.
Uaul dintre cei din urma membri ai familiei armene
lui Tornic, chiar din 1261, prevedea ca Turcii vor pune
mina tuteo zi pe Constantinopole gi pe tot Imperiul.
Aceast expunere rapid ar putea fi rezumata. astfelz
la o anumita epoca. a trecutului armean, epoca vrednica
de luare aminte din mai multe privinte, un dublu curent
strabatu istoria armeana, unul pe pamantul national, altul
In cetatea cosmopolita dupa dou. feluri de a servi omenirea, In cadrul national sau dincolo de el.
Unul din aceste curente, cosmopolitismul suferi In
cele din urm. o Infrangere sau degenera in nationalism
grec.

Armenii, dupce gi-au irosit multa vreme cele mai

bune forte in serviciul Statului cosmopolit, se vazur siliti
s se Intoarca la penatii nationali.
*

Ei bine, In aceast. zi solemn noi trebuie sa ne achit5.m de o datorie, aceea de a aduce omagii memoriei acelora

care, acum o mie cinci sute de ani au pus temelia morala.

a existentei noastre istorice. In sfargit, mi se pare ca.
aceasta sarbtoare poate fi de oarecare utilitate practica
cu conditia sa. fim de a fi pregatiti s. apreciem experienta
trecutului.
Am aratat coexistenta celor doti curente avand drept
baza doua principii opuse. In momentul de fata cele dona
principii sunt In lupt lntr'un fel sau intealtul, sub forme
Impinse uneori pana la extrem In lumea civilizat.

Experienta de care e vorba trebuie sa ne ajute,

s'a

ajute mai ales tineretul nostru In parte orfan, lsat In voia

www.dacoromanica.ro

100

soartei gi expus tuturor nenorocirilor; aceastA experient.

asa de instructiv trebuie s-i Ingduie a face o alegere

ftrmi congtient, hare cele dou directive pentru a se tine
fn cadrul national si a pstra cu hotArfre ceeace caracterizeaz nationalitatea noastr, limba, religia, riturile,
Fie ca solemnitatea acestei zile, memoria lui Sabak si
a lui Mastot, s. ne inflicAreze de o ardoare nou pentru
ca s rminem credinciogi mogtenirei lsat de ei. SA considerm aceast mogtenire ca o corabie pe aceast mare
agitata de conditiunile grele In care se sbucium viata
noastr national i s nada jduim c !rite zi, aceast corabie impins de suflul drepttii refnviate, va cobori pe
muntele Ararat gi ne va ing.idui s ridicAm ruinele trii
noastre prsite, dar niciodat. uitate.
N. AD ONTZ

www.dacoromanica.ro

CRONICA CULTURII ARMENE

PARTEA XI. - SECOLUL AL VII-LEA
SPRE O SINTEZA
Secolul al VII-lea este unul din cele mal Insemnate
In decursul desvoltrii culturii armene.
Dupa cum am relatat In capitolele precedente, sec. al

IV-lea a fost de o Insemntate deosebit pentru istoria

culturii armene, realizand In sufletul armenesc o interesant.

sinteza, altoiul crestinismului pe spiritul Armeniei pgane.
Secolul al V-lea vzu mai /ntai o perioad de entu-

ziasnt prin inventarea slovelor armenesti, prin traducerea

In limba armeana a Santei Scripturi, si prin sfortrile
intense ale unei generatii de a tlmaci gndirea strina In
limba armean, si apoi o period de grea Incercare cand
poporul armean, doborit din culmea ascensiunii entuziasmului s.0 a fost nevoit s poarte rzboiul religios contra
Persilor pentru ca s5.-si apere neatrnarea sufleteasca de
lovirile si influentele ce venea din afara.
Vorbind despre secolul al Vi lea, spuneam ca acesta

nu este bogat In manifesari impunatoare, dar simti c

evenimentele celor dona secole precedente infra treptat In

matca lor, si tind a creia o independent sufleteasc a poporului armean.
Secolul al VII-lea ne inftiseaza deja Inceputul unei
sinteze. Orientul si Apusul se contopesc In sufletul armenesc, si din aceasta contopire se creiaza o cultura proprie,
In diferitele domenii ale gndirii si ale artei, si In special
www.dacoromanica.ro

102

In arhitecturi, In muzic gi In poezia bisericeascA, si areasta In duda nAvlirilor i ciocnirilor al caor teatru a fost
Armenia In acest seco].
601.
La Inceputul secolului al VII lea Armenia, fmprtita In dou. sfere de influent,
partea din rsArit
fiind sub suzeranitatea Persilor, si cea din apus sub aceia
bizantin,
n'a cunoscut deck o scurt perioad de pace,
datorit destinderii ce a domnit In timpul Impratului Mauriciu (582-602) gi al regelui Persilor sasanizi Khusrew 11
-(Chosros) Parwez (590-628).

Armenia, Ins, fu din nou teatrul ostilittilor dintre

Bizant si Persia dup rsturnarea lui Mauriciu de care

Focas In anul 602. Regele Persilor a declarat rzboiu imperiului cu pretextul de a rzbuna pe Mauriciu, amicul si
protectorul sAu. A urmat invadarea Armeniei bizantine de
c.tre Persi.

Aceast ciocnire pe solul armenesc a celor doua popoare adversare, este totodat IntAlnirea celor dou civilizatiuni opuse, a celei din orientul pgn si a celei din apusul crestin.
Dup pArerea unui istoric .lorsqu' l'occident Byzance
reut l'heritage de Rome, le r6le de l'Armnie resta le
mme qu'auparavant. SeIon l'historien armnien Sebeos qui
est la source indigne la plus importante pour la priode
qui va du milieu du V-e au milieu du VII.e sicle, la domination perse ne russit jamais s'implanter solidement
en Armnie. Les princes armniens (nakharar) profitaient
de toutes les occasions pour secouer le joug abhorr des

pyrolares, et dans leurs perpituelles querelles avec les

marzbans perses, ils appelaient frqueroment l'aide leurs
coreligionnaires byzantins, ce qui amenait .5. nouveau d'interminables escarmouches de frontire et parfois de grands
combats" (Streck, In ,,l'Encyclopdie de ?Islam", I, 443).
602-610.
Din ordinul ImpAratului Focas emigreaz.
in Tracia 30.000 familii armene, Insotind cavaleria chematA

din Armenia spre a apra hotarele imperiului bizantin Impotriva dugmanilor apuseni (Sebeos, Istoria lui Heracleus,
p. 112).

Strzygowski consider ca aceast emigrare fortat,

dup aceia poruncit. de Inapratul Mauriciu, a fost un nou
www.dacoromanica.ro

103

prilej ca drumul occidentului al fie deschis inaintea artei

armene, deoarece Armenii, element constructor", aveau de
sigur un numar mare de megteri in randurile celor deportati (Strzygowski : Die Baukunst der Armenier und Europa,
1917, Wien, p. 736).
603.
Nerses (Narss), cel mai bun dintre generalii
bizantini, s'a declarat in Edesa contra Imparatului Focas
(Charles Diehl: Histoire du Moyen Age, III, 1936, P. 140).
Atras ?Elsa la Constantinopol, Narss fu ars de viu In 605.
Era de origin armeana. cum dealtfel au fost multi dintre
generalii bizantini din acest secol.
Marele bizantolog Ch. Diehl vorbind despre rolul

-capital pe care 1-a jucat Narss In imperiul bizantin, spune

ca. si l'on peut faire des rserves sur la valeur morale de

ce personnage, trop expert aux intrigues de cour et qui y
fut trop na816, on ne saurait en tout cas nier les minentes
qualits d'esprit du diplomate, les hautes vertus militaires
du grand gnral que Narss fut incontestablement (Charles Diehl: Justinien et civilisation byzantine au VI siecle, 1901,
p. 167).

In timpul lui Heracleus (610-641) armata bizantina,

era compusti aproape In intregime de elemente recrutate
din themele asiatice sau din Armenia, si sefii lor eran de
aceeagi origin& (Stein: Zur Entstehung der Themenverfassung,

in Studien zur Gesch. des Byz. Reichee, 1919).

Pe la mijlocul secolului VII-lea intalnim pentru prima
data theme organizate in Asia Mica, aceia a Armeniachilor,

Cu un strateg In 667 gi un turmarc in 626,aceia a Anatolichilor, si aceia din Opsikion (Charles Diehl: L'origine du
T gime des themes, p. 280.287).

Un document special,
o scrisoare a imparatului
cu data de 17 Februarie 687, enumerand cele
Justinian,
gapte comandamente militare, pomenegte Opsikion, Anato-

lica, Armeniaca, armata din Africa gi flota. (Ch. Diehl :

Histoire du Moyen Age, III, p. 224).
Teritoriile pe care Bizantinii le-au ocupat in Armenia,

erau randuite In thema armeniaca. Hotarele acestei theme

au variat mult. Ele cuprindeau Inalta-Armenie, Sophene,
Melitene, Armenia-Minora, gi o parte a Pontului. Oragul
de rezidenta era Nephrguert sau Martyropolis, la nord-est
www.dacoromanica.ro

104

de Diarbekir. Un strateg sau stratelat, onorat cu demni.

tatea de patriciu, concentra In mina sa atributiunire civile
si militare. Trupele cantonate In them erau recrutate dintre

Armeni, cari aveau reputatia de cei mai buni soldati ai

armatelor bizantine. (Kevork Aslan : Etudes historiques sur
le peuple armnien, 1928, Paris, p. 263.264).

Thema armeniaa a jucat de altfel un deosebit rol in

istoria militar a Bizantului, si totodat In legturile celar
doug popoare crestine.
604.
Dela moartea catolicosului Movses II din
Eghivart pAn la urcarea pe scaunul catolicosal a lui Abra-

ham I din Aghbatan (607) este pomenit, ca loctiitor de

catolicos, Vartanes Kertogh, ,,Poetula, aruia i se atribue
vestita lucrare Polemica despre iconoclaste, In care autorul

sustine a icoanele erau intrebuintate in biserica armean

chiar in timpul Sfntului Grigore Lumintorul (301-325),
intemeietorul bisericei armene.
607.
Sub catolicosul armean Abraham I si din
initiativa principelui Sambat Bagratuni se reconstrueste
biserica din Dvin, ars In 571. Dorind ca biserica s fie
construit In Intregime din piatr, principele a adunat
mesteri pietrari", dar fiind nevoit s se dua. in Persia,
lucrdrile au mers prea Incet, si nu s'au terminat cleat sub

catolicosul Komitas (Sebeos, Istoria lui Heracleus, p. 102).

Vorbind despre bisericile cldite In acest secol, Charles
Diehl, observ:

Le VII e sicle nous a conserv un trs grand nombre d'difices. Ils appartiennent b. trois types ou bien ce
sont les basiliques, parfais couronnes d'une coupole, cu
bien des constructions sur plan central, toujours surmon.
ties d'une coupole, ou bien des glises bAtues sur ce plan
triconque, dont Strzygowski attribue Finvention A. l'Armnie. (Revue des Etudes Armniennes, I, p. 226).

Charles Diehl rezum astfel caracteristica bisericilor

armene cldite In secolul VII.
..Un trait commun frappe dans tous ses monuments
c'est la place prdominante qu'y occupe la coupole". (Revue des Etudes Armniennes, I, p. 227).

Un specialist italian caracterizeaz astfel stilul arhitectonic al secolului:

www.dacoromanica.ro

105

A ogni modo verso il sec. VII le tendenze nazionali

sono ormai decisamente vittoriose anche nelle forme riferibili al sistema longitudinale. (Giorgio Rosi: in Enciclopedia Italiana, IV, p. 439).

Urcarea pe tronul Bizantului a lui Heraclius,

dup5. Mauriciu (582-602) al doilea imprat -de origin& armeana (Nicephore Constantinopolitanus: De rebus post Mauricium Gestis, p. 50, ed. Bon).
Pe and, spune Charles Diehl, Impgratii din fa-

milia justiniana erau din Illyricum, succesorii lor sunt de

origin& asiatic, cum este cazul lui Tiber gi al lui Mauriciu, sau al lui Heracleus, care era de origina' armean.
(Diehl, Histoire du Moyen-Age, III, p. 227).

Numele lui Heraclius este legat cu istoria Armenilor

nu numai pentru origina sa, ci pentru faptul ea succesorul
lui Focas a jucat un mare rol In destinele poporului armean.
0 armat persan5. infra In Armenia bizantina
si ocupa marea fortareata din Carin (Karin = Erzerumul
de astazi). Locuitorii sunt deportati la Ispahan Impreun
cu Intregul lor der, In frunte cu batranul catolices (patriarhul suprem) Hovhannes (Ion). Respingand la 612 o
ofert de pace a lui Heraclius, Pergii naval( sc in Capado.
cia, intr in Cezareea, cup& Armenia. In 613 ei bat pe
Greci la Antiohia si ocup Damascul. In 614 Ierusalimul
cade In mana lor. In 615 o armata persana ptrunde In
Asia Mica gi ajunge pan'n Calcedonia, In fata Constantinopolului. In 619 Egiptul este cucerit.

Toate acestea erau preludiul unor evenimente cari

erau 55. izbucneasc in orientul a propiat, cu urmrile lor
fatale gi pentru Armenia.
615.
Se urea pe scaunul catolicosal Komitas, una
din figurile cele mai Insemnate ale bisericei armene, gi In
acelag timp unul din cei mai mari animatori ai culturii armenesti.

Komitas a dat InteadevAr un deosebit impuls migarii culturale a trii. Sub catolicosatul su a inflorit In Armenia o intreaga clas de intelectuali, numiti Kertoghi
(poeti), dupa cum secolul al 5.1ea fusese ce] al Traduatorilor (TargrnaniN.

In timpul su au devenit centre intelectuale nu numai

www.dacoromanica.ro

106

vestitul seminar din Siinik,

care degi infiintat in secolul

al V-lea, a dat figurile sale cele mai de seam tocmai in

ci si seminarul din Sirak, mina'stirea
secolul al VII-lea,
din Argarunik, etc., fiecare din ele devenind ate un focar
cultural.

Komitas a mai restaurat catedrala din amiadzin $i

biserica Sf-tei Ripsim din Vaghar$apat.
El este autorul imnului bisericesc (faracan) Devota_
tele iubirei lui Hristos", mm, care dedicat Sf-telor Ripsim
$i Gaian, constitue una din comorile poeziei religioase armene$ti.
615.
Data probabil a na$terei lui Anania din Sirak,
rnarele tizician si matematician al antichittii at mene. Dup
ce a terminat studiile de teologie $i linguistica in patria

lui, a dorit s studieze mai cu seama stiinta numerelor,

aclica aritmetica, socotind-o ca fiind mama tuturor $tiinte-

lor. Dupa opt ani (637-645) de muncl $i studii la Trapizonda, lnga vestitul invtat Tukighos, astronom $i mateixiatician, Anania se intoarce in Armenia, in provincia
Sirak, cu dorinta de a fi folositor patriei sale. El a fost
primul care a introdus in viata intelectuala a poporului
armean gustul pentru $tiinta in intelesul de azi al cuvantului. Anania a fost mai intai de toate magistrul erudit al
$tiintei numerelor, dar din toat opera lui ne-au ramas numai citeva fragmente pe cari le-a publicat K. Patkanian in
1877 la Petersburg sub titlul .Rmsite din scrierile lui
Anania din Sirale. Opera de ca.petenie a lui Anania
Despre Cer"
se ocupa de corpurile ceresti $i totodat
incearc o explicare a fenomenelor meteorologice. Anania
a mai scris un manual de aritmetica despre msuri, balante
Despre balan fe
$i monede, care pare s fie o traducere,
f i mdsurr.
0 alt. opera a lui este Despre rrodul 'Mirebeirdoru, In care pune el 24 intrebri si probleme $i apoi d

dezlegarea lor. Aceast lucrare este un studiu extrem de

interesant. Este insemnat nu numai pentruc e prima lucrare important de aritmetica din literatura armean veche, dar mai ales pentru faptul ca.' Anania ne ci in aceast
opera a lui o sumedenie de informatii istorice, geografice,
etnografice si folklorice, apoi o multime de cuvinte, forme
www.dacoromanica.ro

107

-stilistice noui, cu ajutorul crora putem s lrgim mult

cercul cunogtintelor noastre despre vremurile trecute.

Anania mai are o Cronice, care este prima istorie

universal. scris In limba armean gi care a servit drept

manual de istorie in seminariile manastiresti, secole dearndul. Unii cercettori atribuiesc tot lui Anania din Sirak,
opera_ Geografie, cunoscut ca fiind a lui M ov se s din Khorn.

Astfel Anania, prin problemele tratate de el gi prin stilul

slu, a devenit printele limbei i stilului gtiintific armean.
Fragmentele ce le posedm din vasta lui oper. sunt suficiente

pentru a ne dovedi ca el a fost inteadevr un mare educator gi indrum.tor.

615-628. In timpul catolicosului Komitas este pomenit ca scriitor filosofe Matusaga (Matusalem), episcopul
-din Siinik, autorul unei Serien i de credinte, prezentat
Lonciliului bisericesc tinut la Karin (Erzerum), la care fmpratul Heraclius a convocat pe Armeni si Asirieni pentru a delibera despre chestiuni dogmatice.
618.
Recldirea catedralei din amiadzin gi a bisericei Sfta Ripsim de atre catolicosul Komitas. Cupola
catedralei care pan atunci era de lemn, Komitas a cldit-o
i.cu pietre tAiate frumos" (Catolicosul Hovhanes : Isforia,
p. 96) sub ingrijirea unui monah numit Hohanik (Sebeos:
Istoria, p. 141). Tot aga gi biserica Sf-ta Ripsim care era
joas gi intunecoas" (Sebeos, p. 140) gi micA" (Hovhan
Mamikonian: Istoria, p. 96), fu cldit. de Komitas in chip
sublim gi grandios, frumos gi luminos".
Ripsim este o capo-de-opera de stil arhitectonic, pro-

totipul stilului roman, pe care 11 ignora ilia Europa In

acest secol gi pe care 1.a adoptat apoi In constructiunea
bisericilor catolice.

Arhitectura acestei biserici era Le type le plus pur

de la vieille architecture armnienne : la croix enferme
dans un rectangle presque carr, aucune abside ne faisant
saillie sur les faades" (Jean Ebersolt, in -,La voix de l'Armrzie, No. din Dec. 1918).

Les quatres frontons sont identiques; deux niches

aveugles sont pratiques sur chacune des quatres parois de
rclifice. A l'exterieur, Ripsim a la forme d'un rectangle ;
A l'intrieur, elle a Faspect d'un quatre-feuilles. On prouve
www.dacoromanica.ro

108

une relle impression de grandeur et de paret de ligues

en coutemplant, de longues heures durant, la modeste
pelle de Ripsime (Frederic Macler: Trois Conferences sur
l'Armnie, 1927, P. 128).

619-639.

Se construeste biserica Sf. Cruce din

Mzchet, constructie pe plan central in forma de patru-

foi. (Strzygowski, p. 84-87).

622.
Din acest an exist o inscriptiune in cea mai
veche biseric. din citadela din An', porrienind pe arhimandritul Abisalom ca constructor al actstui locas (K.H. Easmagian, in Revista Bazmaveb", 1923, p. 263). Bazilic cu un

singur naos (Strzygowski, p. 137-138).

624.
Se pun temeliile catedralei din Bagaran, terminata in 631, cu cheltuelile principelui But si a lui Anna.,

sora acestuia. Constructie pe plan central in forma de

patruloi. (Strzygowski, p. 95-99, 681).

622-629.
Vestitele expeditii ale impratului Heraclius impotriva Persilor. La 5 Aprilie 622 impAratul porneste, dela Constantinopol, dup impresionante ceremonii
religioase. In urma unei prime victorii asupra Persilor pe
teritoriul armenesc, ii oblig s. evacueze Pontul si Capa-

docia. In primvara anului 623 el reja ofensiva, traver-

seaz. Armenia cucerind Dwinul si Nahicevanul, i pAtrun.

de in Media, fr ins. a putea SS. intre in Persia .propriu

zis. Reintors in Bizant In 625 spre a apra capitala contra Avarilor, cari o amenintau, Heraclius reluA expeditiunc a

sa in 627, trece Araxul, ptrunde in provincia Araratuluir

intrA in Media, zdrobind armata lui Chosroes. Amenintat
ins de armata generalului persan Sahr-Varaz, se retraL e
la Gandzac, unde i se vesteste moartea lui Chosroes, rtsturnat la 24 Febr. 628 de propriul su fiu, Cavad II sau
Siroes (Schero), care se grbeste s cear pace. In Septembrie a anului 629, dup. sapte ani de rAzboiu, Heraclius

se reintoarce victorios in capitala sa. Pacea, semnat in

629 in aceleasi conditiuni ca in timpul impAratului Mauriciu, deschide o nou. er in Orientul apropiat.
628.

Regele Cavad II al Persiei, urcat pe tronul

tatAlui s.u, nume$te pe Varaz-Tirot Bagratidul ca marzpan

al Armeniei.
630-641.
In rAstimpul acestor ani pstoreste cato_
www.dacoromanica.ro

109

licosul EzAr sau Ezras, care este criticat de istoricii armeni pentru incercArile sale de a realiza unirea bisericei
armene cu cea ortodoxa (Catolicosul Hovhan, p. 160; Aso-

ghic, p. 88; Vardan, p. 61; Kirakos din Gandzak, p. 34;

Samuel din Ani, p. 79; Stepanos Urbelian, I, p. 160). Catolicosul, amenintat de Mjej Gnuni, comandantul armean
al armatei bizantine din Armenia, acceptase chiar ritualul
grec. Acest EzAr, it3S5., este pomenit ca un mare gospodar
$i reformator. li sunt atribuite acele cmtece bisericesti
cari sub mime de Arevagal (Venirea Soarelui) se cAntA in
slujbele din postul cel mare.
630.
Catolicosul EzAr restaureazA biserica Sf-tei
Gaian, nmai spatioasd $i mai splendidA, de pietre tAiate si
topite cu vara, $i, ca noutate, adAogind in jurul bisericii
chilii pentru preoti (Hovhannes Mamiconian: Istoria, Ierusalim, 1867, p. 103).
631-639.
Se construeste biserica din Bagawan pe
plan In forma de cruce. (Strzygowski, p. 177-178).
Se clAdeste biserica din Alaman, Sf. Anania,
pe plan triconc (Strzygowski, p. 160-161).
638-640.
Construirea catedralei din Mren,-edificiu

identic, prin planul san, cu Sfta Gaian. (Strzygowski, p.

182-184, 506).
Se construeste biserica Sf. Hovhannes (Sf. Ion)

din Bagrevand (U6chilis), cu mAna arhitectului Israel, primul mester constructor care ne este cunoscut pe nume (Pr.
Grigor NAjdehiant, in Revista ,Banaser", V, 373-375).
Sub conducerea lui Abd-er-Rahman, 18.000
Arabi veniti din Asiria; pAtrund in districtul din Taron si
In regiunea lacului din Van, punAnd tara In foc si sAnge.
Dup istoricii armeni o armatA arabg intrA in 642 in
Armenia, ajunge pAnA. In provincia Araratului, cucereste
in ziva de 6 Ianuarie 642 Dwinul, $i dupa ce masacreazA
12.000 locuitori se retrage imediat prin acela$ drum, ducAnd
cu ea 35.000 prizonieri. In. anul urmAtor, 643, Musulmanii,
fac, prin AtArpatacan (Azerbadjan) o nouA incursiune In
Armenia, invadeazA aceiasi provincie a Araratului si pa..
trund pAnA'n Georgia, dar invinsi de printul Teodoros RA4-

tuni se retrag din nou.

ImpAratul Constantin 11 (641-668),
www.dacoromanica.ro

al 3-lea !LDO.-

110

recunoagte atunci pe Teodoros

rat de origin. armeana,
ca comandant al trupelor armenegti, iar Armenia intr iargi sub suzeranitatea Bizantului.
Dar, In 653, dup un armistitiu de 3 ani, conchis In-

tre Arabi gi Constantin al II-lea, Armenia fu din ncu

expus amenintrilor arabe. Spre a pre veni o nou. invazie,

Teodoros a lasat tara In mod voluntar in mana Arabilor

gi a incheiat cu Muawiya un tratat, destul de favorabil
pentru Armeni, in care nu se recunostea deck suzeranitatea formal a Califului arab.
In acelas an imparatul, Cu o armat de 100.000 oameni,

veni in Armenia, cagtigand de partea sa pe majoritatea

printilor locali, gi prin urmare Intinzand, fAr. vreo
cultate, suzeranitatea sa asupra Armeniei gi Georgiei.
Dar Constantin abia plecase din Armenia in 654, Ara.

buau venit iargi luand in posesia lor districtele de pe

malul septentrional al lacului Van.

Cu ajutorul acestor forte arabe, Teodoros a izgonit

din nou pe Greci din tara, gi fu imediat recunoscut de
Muawiya ca print al Armeniei, Georgiei i Albaniei (Aguania).

Tentativele Grecilor de a cuceri, cu o armat sub

ordinele lui Maurianus, provinciile pierdute, eguar. complect.

In 655 Armenii intinser dominatia lor pe teritoriul

Armeniei intregi, iar Karin, capitala Greco-Armeniei, gia
deschis portile sale.
Dar peste doi ani, Musulmanii se vazura totugi constrangi s renunte provizoriu la o posesie ru asigurata.
Cand, in 657, izbucni primul. rzboiu civil intre Muawiya gi Ali, primul a fost nevoit de a cherna armata sa
din Armenia, iar aceasta, ramas fr sprijin, a cazut din
nou tu mana primului salt stpan, Bizantul.
Constantin a dat conducerea Armeniei printului Hamazasp ; Teodoros Ragtuni pare a fi murit deja In anul 656.
Dominatia bizantin n'a durat de data aceasta prea
mult. Muawiya, dui:4 venire a sa la putere in 661, a invitat
printeun decret populatia Armeniei sa recunoasc din nou
suveranitatea araba. i sa. plteasc tribut, iar printii armeni
n'au indraznit s se opun acestor exigente.
si, In primul
Membrii celor mai insemnate familii
www.dacoromanica.ro

111

rand, acela a Mamikonienilor $i a Bagratizilor,

Isi asumara conducerea trii sub primii umaiyazi papa la Abdal-Malik.

639. Pana la aceast. data aduce istoria sa episcopul Hovhannes (Ion) din Taron (Mn),s care cu ordinul
catolicosului a scris istoria cronologia a acestei manstiri,
adaogandu-i mai multe relatiuni despre Impratii Mauriciu
si Focas si regele Hosrov (Chosroes) al Persilor, $i descrie-

rea distrugerii de ctre Persi a acestei manstiri, pomenind si de principii Mu$egh $i Vahan cari au sustinut
acest locas.
Desi lucrarea lui Hovhannes, impodobita cu legende

si piing. de exageran, este departe de a fi o relatare fidel

a evenimentelor, totusi ea reprezint deosebit interes pentru acei cari studiaz limba armeana si graiurile vulgare.
Acest istoric este tradus In limba francez:
Jean Mamigonian, continuation de l'histoire de Daron, tra-

duite pour la premire fois de l'armnien par Jean-Raphael

Emine. Collection des historiens anciens et modernes de
l'Armnie, publis en franais par Victor Langlois, Paris,
1869.

Se construe$te biserica din Mastara pe plan

central in forma de patru-foi. In acelas plan si poate din
aceasi data si de acelas arhitect sunt bisericile din Artik si
de Agrak. (Strzygowski, p. 44-45, 76-78, 101-103).
Se urca pe scaunul catolicosal Nerses, supranumit Constructorul", pentru sfortrile sale depuse In do-

meniul gospodresc. A murit la 661, dupa ce a pstorit

Armenia timp de 20 de ani, si a fost pomenit de catre urmasii si .ca fericit, vestit si sublim printre Armenia (Ca-

tolicosul Hovhan: Istoria, p. 114).

Lui i se datoreste construirea bisericei Sf. Sarkis

(Sergius) din Dwin, a bisericei din Khor-Virap, si mai cu
seama a acelei podoabe a arhitecturii armenesti, Zwartnot.
644.
Moare Sahac (Isaac) Armeanul, tovarasul de
arme al imparatului Heracleus, care a stat ca vice-rege la
Ravenna, In capitala imperiului din Occident, pe care a
desvoltat-o si Impodobit-o. Dupa curn spune inscriptiunea
depe mormantul s.0 din biserica S. Vitale din Ravenna,
el a aprat timp de 1S ani Roma si Occidentul. Sahac,
www.dacoromanica.ro

112

cum gi Nerses Armeanul, care a avut inaintea lui conducerea in Ravenna, stint considerati factorii cei mai insemnati ai patrunderii stilului armenesc in peninsula italiana,
gi in primul rand la Ravenna, unde specialigtii au constatat multe urme ale rasei armen. Dui:4 Strzygowski, mormintul lui Teodoric din Ravenna este creatia unui arhitect
.armean numit Daniel.
Iat inscriptiunea de pe mormantul sat':
Hic jacet, qui rei Tellicoe Ducem egit recte Romam incolumen
tutatus, et OccidentemTranquillis Principibus ter sex annis - Ysaacius
Regum Commilito,Omnis Armenioe ornatnentum magnum. Armenius
enim erat hic ex illustri genere Hoc mortuo gloriose, conturbenalis
Susanna prudens more castoe TurturusAssidue gemit Viro privata;- Viro,
q ri sortitus est ex laboribus gloriamIn Oriente, Sole, et Occidente - Exercituni enim auxit Orientis, et Occidentis.
(Corrado Ricci : Ravenna e 1 suoi dIntornl. Ravenna, 1878, p. 68).

Printre marele numar de Armeni cari au jucat in Im-periu roluri insemnate ca functiorari de stat, trebuie citat
In primul rand eunucul Narses, general de mare valoare,
care, nimicind fortele Gothilor gi Francilor, a recapatat
Roma gi a guvernat Occidentul recucerit dela 542 papa la
568 (Jacques de Morgan: Histoire du peuple arrnnien, 1919,
p. 287).

Catolicosul Nerses Constructorul convoaca. la

Dwin un conciliu bisericesc, care consacreaza 12 canoane
despre autoritatea episcopilor, conditiunile conjugale, datoriile principilor, etc. Canonul al Ill-lea prevede ca. ..episcopul sa viziteze manstirile, scoalele gi spitalele din epar_
hia sa".
645.
Armeanul Hovhannes (Ion), Duce de Tigisi,
construegte o capela. la Timgad, sub domnia imparatului
Constantin gi patriarhatul lui Grigore (Monceaux, in An645.

nuaire de l'cole des hautes &rides", Section religietEe, 1911,

p. 23).
648.
In timpul catolicosului Nerses, se intrunegte la

Dwin un al doilea conciliu bise.ricesc, cu participarea iuturor episcopilor si principilor armeni (Sebeos, p. 187),
spre a delibera asupra adreselor trimise de impratul Constantin ei patriarhul ecumenic Pyrus, cari propuneau Armenilor s se uneasca ca biserica ortodox, propunere ca.
reja nu i s'a dat insa. curs, si s'a largit astfel prapastia
www.dacoromanica.ro

113

/titre Armeni si Bizantini, tndemnand chiar pe imprat

ordone o invazie in Armenia la 652, spre a desfiinta tara
aceasta (Sebeos, p. 219).

In timpul catolicosului Nerses este pomenit

savantul de origin& armeana Davit din Bagavan, care fu
trimis din Bizant in Armenia spre a convinge pe conductorii zilei sa se uneasca cu biserica ortodoxa.
Se pomeneste la Roma de o manstire armeneasca, care a pistrat existenta sa pana'n 1305 (Reuista
Bazmaveb, Venetia, 1933, p. 299).
641-661.
In timpul catolicosului Nerses Construc-

torul se pomeneste de arhimandritul Barsegh (Basil) Djon,

care om de o mare eruditie si de renume, a condus vestitul
seminar din Sirak, si care, in 645, conform deciziunei con-

ciliului din Dwin, a introdus o uniformitate in cantecele

bisericesti. (Kirakos: Istoria, p. 34).
654.

Se construeste biserica Zwartnotz de catre

catolicosul Nerses (641-661), supranumit Constructorul, in

apropierea orasului Vagharsapat, chiar in locul unde se

presupunea ca. s'au intalnit regele Tirdat cu Santul Grigore Luminatorul. (Sebeos Istoria lui Heraclius, Constantinopol, 1851, p. 186).

Marele savant din Viena observ.

: le caractre
de la dcoration des difices armniens du VII-e sicle est
plus digne d'attention encore. Que l'on considre en par--

ticulier cette glise de Zwartnotz que fit batir, vers le

milieu du VII e sicle, le catholikos Nerses III, surnom
le constructeur". Ce monument, un des plus importants

de l'Armnie a cette poque, n'a, malgr l'ducation toute

grecque et les sympathies politiques de Nerss, absolument
rien de byzantin, et l'architecte y a appliqu en toute indpendance les procds traditionnels chers Fart armniena.
(Strzygowski, p. 682, 687).
Charles Diehl observa din partea sa : On accordera en

effet que le plan de l'lifice est purement oriental et qu'il

est apparent de fort prs au groupe des octogones asiatiques et syriens. Mais en revanche les chapiteaux qui
couronnent les colonnes sont des chapiteaux en corbeilles
a volutes ioniques, de style nettement byzantin, et les monogrammes qui y sont inscrits pour rappeler le nom du
www.dacoromanica.ro

114

fondateur sont des monogrammes grecs. Sur un autre

chapiteau, un aigle aux ailes ployes n'est pas moins caractristique, et pareillement le dcor de pampres et de
grappes qui se droule A. la courbe des archivoltes. (Charles Diehl : in ,Revue des Etudes Armniennes", I, p. 228).
661.
In acest an se aseazA moartea istoricului armean Sebeos, episcop din Bagratunik, autorul unei istorii
intitulatA. Jstoria lui Heraclius", unde descrie evenimentele
din secolul al VII-lea ca martor ocular la multe din ele
autorul ne relateazA mai intAi starea lucrurilor in Armenia
la inceputul acestui seco], apoi nvlirea impA.ratului Heraclius asupra Per0or, ciocnirile lor pe teritoriul armenesc,
stabilirea statului persan In urma loviturilor primite de armatele bizantine, si in sfArsit desfiintare a statului de atre
nuul stat al Arabilor.
Opera lui Sebeos este consideratA ca una din cele mai
Insemnate lucrAri istorice ale secolului.

The chief literary monument of the 7-th century is

the history of the wars of Heraclius and of the early Mohammedan conquests in Asia Minor, by the bishop Sebeos,
who was an eyewitness" (The Encyclopaedia Britannica, II,
p. 384).

',La storiograGa rapprezentata, nel sec. VII, dall'importante opera del Vescovo Sebeo, che compose la storia
dell'imperatore Eraclio e delle prime conquiste compiute
degli Arabi nell'Asia Minore, narrando in uno stile vivace
ed elegante, studiosamente esemplato sui grandi modelli del
secolo d'oro, avvenimenti dei quali egli era stato testimone"
(Ubaldo Faldati, in Enciclopedia Italiana, IV, p. 432).

.L'histoire de la conqute de l'Arronie par les Arabes prsente encore dans ces dtails beaucoup d'incertitudes et d'obscurits, car les informations arabes, armniennes et grecques se contredisent frquemment. La relation
armnienne de l'vque Sebeos, qui nous parle comme tmein oculaire de ces mmorables vnements, est de bean-

coup la source la plus importante pour cette priode"

(LP Encyclopdie de 'Islam, I, p. 443).

L'Encyclopdie de l'Islam observ mai departe c'A Ja

tradition armnienne diffre de la traditioia arabe, dans

les dates autant que dans divers dtails. La relation conwww.dacoromanica.ro

115

temporaine de Sebeos devrait, selon Ghazarian qui a fait

dans la Zeitschrift fiir arm. Philol. (II, 173-174) une analyse

serre des divergences entre les sources arabes et armniennes, mriter plus de crance que la tradition des Arabes; Miiller s'appuie aussi dans son livre Der Islam in?
Morgen-und Abendland" (I, 259-261) sur l'expos de Sebeos".

Istoria lui Sebeos fu tradusa in 1862 in limba rus. de

K. Patkanian.

O traducere partial. in limba germana a facuto H.

Hiibschmann: Zar Geschichte Armeniens und der erstEn Kreige
der Araber Aus dem Armenischen der Sebeos.

Eduard Dulaurier a tradus in limba franceza extrase

din Sebeos in lucrarea sa Recherches sur la Chronologie armnienne

Traducerea cea mai complect este acea flout& de F.

Mader: Histoire d'Hraclius par l'vque Sebos, traduit
de l'armnien et annote par Frdric Macler, Paris, 1904.
668.
Se construeste catedrala din Arudj (Talis) de
catre printul Grigor Mamikonian si sotia sa Heghin(Elena). Aceast. biserica este renumit nu numai pentru
mretia si inaltimea so, ci pentru splendoarea artei sale de
constructie. Zidurile sunt construite cu pietre voluminoase
sunt asezate cu deosebita mestrie. In apropierea bisericei se gseste palatul lui Grigor Mamikonian numit. si

.curtea", care ne da o idee complecta despre cldirile

mirene 4i despre vieata interna a printilor.

677.
Urcarea pe tronul catolicosal a lui Sabag din
Torapor, caruia sunt atlibuite unele din cele mai frumoase
imnuri bisericesti (faracan). (Hovhan din Odzun, p. 185).
677-703.
Sub catolicosul Sabag din Torapor se
pomeneste de Teodoros Kartenavor, unul din cei mai renumiti elevi ai scoalei din Siinik. Marele scriitor din se.
colul al VIII-lea, Hovhan din Odzun, se mndreste de a
fi flout studiile sale pe lnga acest Teodoros. Sunt atribuite lui o Sid' vire a SI-tei Cruci", i o ,,Sleivire a Maicet
Domnului".

In timpul catolicosatulu lu Sahag din

Torapor, este pomenit Hovhan din Mairagom, .filosof desvrsit si maestru in stiintele biblice" (Catolicosul Hoylannes Istoria, Ierusalim, 1867, p. 99), desvrsit In stiin677-703.

www.dacoromanica.ro

116

tele dumnezeesti" (Asogbik : Istoria, Paris, 1E59, p. 88),

,onaestru in scrieri dumnezeesti" (Samuel din Ani: Istoria,
Vagharsapat, 1893, p. 80). Nu este parvenit ins non&
nici una din cele 3 lucrri atribuite lui.
680-692.
futre acesti ani printal Asot Bagratuni
(Bagratidul) construeste In satul Daruynk din judetul Kogovit (Baiazid), In memoria str5mosilor si ingropati acolo,

biserica Sf. Salvator (Amenaparkit), unde atarn icoana

lui Hristos trimis5. dela Constantinopol de ctre impratul
Justinian prin fiul su Sambat (Hevont : Istoria, Paris,

1859,

p. 37). Aceast icoana fu transportat apoi la mnstirea

Havut.tar, si de aici la catedrala din amiadzin.
Catolicosul Sahag din Torapor hirotoniseste
pe Grigor ca episcop din Arsarunik, care indemnat de
printul Vahan Kamsarakan alctueste o Interpretare a Citiriloe, Imp.rtit in circa 30 de capitole, unde vorbeste
despre srbtorile armene si grecesti.
Incepand din anul 629 aduce pnin acest an
istoria sa Movses Kalankatuati, unul din cei mai renumiti
istorici din secolul VII. Lucrarea sa are o deosebit important pentru relatrile pe care le d despre Albanii din
Caucas Aguanii sau Agovanii si despre Grecii, Persii,
Khazirii si alte popoare de pe muntii caucasieni, i rzboaiele i moravurile lor.
Opera lui este tradus:
Histoire des Agovans de Moise de Kalkantoni, extrait et

traduite du manuscrit armnien par Eug. Bor, avec des

annotations de Vivien de St. Martin. Journal de l'Institut", 1847, No. 136.
Extraits de l'histoire des Agovans, en armnien par
Mos Caghancatovatsi. Additions et Eclaircissements
l'histoire de la Gorgie, par M. Brosset. St. Petersbourg,
1861, vol. II, part. II, p. 468-94.
Istoria Aguan Moisia Kagankatvati, pisatelia X veka.
Perevod s armiansavo K. Patkanova. San.Petersburg, 1861.
685. Khazarii, o rasa. tatarg, cari locuiau pe trmurile septentrionale ale Allrii Caspice, au invadat In Caueas, apoi in Armenia, devastAnd totul. Printul Grigor Mamiconian a izgonit pe agresori, dar a pierit $i el In lupt.
687.

Justinian II,

al 5.1ea Imprat de origin

www.dacoromanica.ro

117

declarand rzboiu Califului Abdal 1VIalik, a

trimis o armat. In Armenia, a devastat tara, a smuls opt
mii familii armene trimitandu-le In tinuturile deprtale
spre a fi vandute ca sclavi, si a persecutat In mod cumplit
natia intreaga. a Armenilor spre a o converti la ritul grec.
La randul lor, Arabii, bnuind c Armenii comploteaz impotriva autoritatii lor, nvlir i ei asupra Armeniei, nimicind orase i macelrind pe locuitorii unor
regiuni intregi. Poporul arme an a cunoscut atunci unul din
cele mai crude momente ale istoriei sale, fiind persecutat
de musulmani pentru legea lor crestin. i victima a Grecilor cari nu iertau netnsemnatele deosebiri intre cele don&
rituri crestine.

armean,

Dominatia greac. in Armenia fu de asta data de o

scurt. durat. Imparatul gi-a retras, dup cinci ani de dominatie odioas, legiunile sale din Armenia, neputand rezista unei noi invaziuni arabe, conclusa de Abdal Malik.
689-690.

Principele Asot Bagratidul a czut

In

rezistenta sa contra Arabilor, cari au devenit definitiv sipani asupra Armeniei persane. De atunci Incepe o nou
era. pentru Armenia, atat In ce priveste structura sa politica, cat si dezvoltarea culturii sale. Valerii Brusov, marele scriitor rus, defineste astfel aceast perioada de sub
stapanirea araba:
.Dominatia arab. a unit toate provinciile armenegti
sub sceptrul califatului. Consecinta atestei stri a fost
legatura care unea Armenia prin Bizant cu Apusul, s'a rupt
si patru secole dup aceasta cultura armean s'a dezvoltat

sub influenta arab. Domnia efectiv a Arabilor asupra

Armeniei a durat aproape doua secole (656-861 sau 885),
dar puterea califilor slabia treptat. Aceast slbire a ajuns
parka acolo, hick seniorii feudali au Inceput s. devie treptat principate semi-autonome, cea mai Insemnat dintre ele
fiind principatul Bagratizilor (885) cu capitala Ani... Aceste
dou epoce, dominatia arabl i dinastia Bagratizilor, au
imprimat poporului armean i artei sale, caracterele predominante ale unor principii orientale. Formele arhitecturale
bizantine, a ca.ror domnie s'a scurs intre sec. VII-1X, au
cedat cu Incetul, locul lor influentei stilului arab, care s'aaservit in primul rand edificiilor laice, gi apoi a intrat In
www.dacoromanica.ro

118

cele sacre. Influenta mahometana se observa prin cateva

trasaturi, ei in miniatura armeneasca... In literatura, scoala
elen decade, iar scriitorii incep s caute forme noi. Probabil in aceasta perioada s'au introdus in poezie formele
lince arabe si persane. Pe la sfir$itul acestei epoci se fac
simtite cu deosebire, influente orientale in bate domeniile
vietii. Armeniei nu.i rmnea dect sa. astepte dela Apus
un nou curent purificator de idei (Valerii Brusov, in prefata operei sale Poezia Armeniei").
690.
Se construeste biserica Sfta Maria din Talin
de catre Nerses Patric, printul din Sirak si din Arsarunik.
Aceast biseric este una din cele mai grandioase creatiuni
realizate prin indemnurile vestitei familii a Mamikonienilor.
Tot in aceast data se pune cldirea $i cateciralei din
Talin, o basilic cu cupola. (Strzygovvski, p. 167-173).
H. DJ. SIRUNI

www.dacoromanica.ro

IIISERICA ARMENEASCA.

LOCUL BISERICII ARMENE"

Doi istorici armeni, Sebeos gi Stepanos Asolik de Ta-

ron, care au trait primul In a doua jumtate a secolului

VII, iar al doilea In primii ani ai secolului XI, au lsat
posterittii lucrri tnsemnate, care permit s urmrim pro
cesul istoric gi desvoltarea ideii religioase la Arrceni, inteo

epoc aga de turburat cum a fost perioada care a tinut

dela conciliul Calcedonic (451) pn la sfrgitul puteiii
bizantine, aclicA ping In momentul In care Bizantul, dupi

lupta netacetat pe care le a purtat cu vitejie impotriva

Pergilor gi Arabilor, dar deasemenea dup ce a nemultumit, prin tirania sa religioas, bisericile din Orient, vede
1) Publicand acest extras dintr'o conferinta pe care savantul francez a tinut-o in 1927 la universitatea din Strasburg, trebuie sa adlogam
ca In 451,
anut fatal de cand dateaza acele deosebiri de amanunt
care au produs unele nelntelegeri In Maul diferitelor culte crestine,
-cand se tinea la Calcedonia vestitul conciliu, Armenia nu putea sa par-

www.dacoromanica.ro

120

steaua sa plind pentru totdeauna. Ancheta, bazat pe

relatiile date de Sebeos si de Stepanos Asolik, conduce
In mod fatal, orisice s'ar spune si s'ar scrie, la urmAtoarea
concluzie : Biserica armean a primit si a adoptat doctrina
monofizit, din ur pentru clerul bizantin si din dragoste
pentru Biserica ortodoxa'. din Alexandria, care reprezenta
In ochii ei adevrata doctrin cresting.
Era spre mijlocul secolului V; Armenii luptau pentru
a-si apra credinta impotriva Persilor ; fiind inferiori ca
numr, ei apelaserg la patriarhul din Constantinopole si se
bizuiau pe armatele crestine ale Bizantului pentru a.i. ajuta
In aceast lupt, impotriva zoroastrismului. Dezamgiti In
speranta lor, inselati In asteptrile lor (1) membrii clerului
armean hot.rtr s nip& cu Biserica din Bizant, s re spingg i s nu mai primeasc deciziunile si canoanele con-

ciliului din Calcedonia si s se uneasc cu Biserica din

Alexandria. Deoarece aceasta primise Henoticonul lui Ze-

non, Armenii 11 adoptaserl si ei cu toate cA papa dela

Roma si clerul bizantin nu intgrziara s declare edictul de
unire a lui Zenon ca fiind eretic. Armenii hotrirg ca, in
materie de credint, s ad.nit dogmele date de primele
trei concilii sobornicesti, respinserg definitiv tot timpul pe
Nestpr si Eutychs si la conciliul national tinut sub patriarhul Babgen, spre anul 510, rupserg definitiv cu bisericile
ortodoxe si romano-catolice. Ei socoteau c. o biseric care
invoac numele lui Hristos trate s fie libera', pe soarta sa
si s nu se supun nici suprematiei din Roma, nici celei din
Bizant.

O consecint. cu totul neasteptat, a acestei izolri

Bisericii armene, fu alc.tuirea unei culegeri despre vietile
sfintilor armeni. Pang. In secolul VII, Armenii se obisnuiticipe, deoarece tot in acest an, era silit sa intre inteo lupia pe viata i
pe mparte pentru ca sa apere religia sa cretina contra Perilor, cari
inlercau sa iatroduca cu sila idolatria in Armenia. Daca este adevarat
ca din cauza acestui razboiu poporul atarean n'a avut posibilitatea sa
aiba reprezentantii in conciliul dela Calcedonia, nu este mai putin adevarat ca mai tarziu poporul armean a ref uzat adeziunea sa la hotararile
luate in acel cniliu, cautand legatura sa cu biserica lui Hristos in ade.
ziunea sa la primele trei concilii din NIceea, Ephes i Constantinopole.
1) Cf. K. Asian, Etudes historiques sur le peuple armgmen, Paris,
1909.

www.dacoromanica.ro

121

sera s. cinsteasca memoria sfintilor greci i sirieni. Dar si

Armenia avea martini si $i se cuvenea ca de acum Inainte sa.i aduca o inchinaciune tot atat de strlucitoare ca
si aceea a celorlalte biserici. Si astfel fur& alcatuite, In
secolele VIII si IX, culegeri despre lucrurile sfintilor armeni,
care se Imbogatir In decursul. anilor i devenira un obiect

de lectura pioasa pentru Armeni, care Insa nu jucara un

rol ese ntial asupra vietii si cultului lor asa cum se constat.
la Bizantini si la Romani.
In urma neintelegerii cu Nestorienii, ca o consecint
a luptei pe care Biserica oficiala a Armeniei o punta imp.
triva sectelor care cautau sa-ki fac aderenti in sanul

la secolele VII, VIII $i XI, avura loe tentative de apropiere si de unire intre diversele ramificari ale Crestinitatii
din Orient. Imparatul Heraclius fcu tot ce-i sta In putint;
cativa catolicogi armeni se dusera In Siria, la Imparat, pentru
aceasta unire $i primir ritualul grec. Irish% aceste avansuri

armene nu avura nici un succes.

Inaltul cler bizantin ducea o adevarat. campanie Impo.,

triva Armenilor, ai caror preoti, anticalcedonieni, erau

itnchisi, pusi In lanturi i condamnati la chinuri. Insa cu
timpul, aceste certuri devenir funeste chiar pentru persecutori : numerosii supusi ai Imperiului neavand conceptia
de patrie, nu se simteau legati intre ei decat prin religie si
fijad cre$tini, se adanau de bun voie sub drapelul bizantin, pentru a lupta impotriva dusmanului comun, fie pers,
fie arab. Ins., intoleranta religioasa a Bizantului, nemultumi pana la urm. chiar pe cei mai rbdatori, cari In diferite ocazii, chemara In ajutor pe Persi $i mai cu seam pe
Arabi si cuacesta dispru prestigiul numelui de cre$tin In Asia,

Inteo epoc in care Imperiul ar fi avut nevoie de toti supusii si spre a rezista In mod victorios la atacurile dusmanilor politici si religiosi.
Cu toate aceste lupte seculare dintre Bizant si musulmanii din Persia $i din Bagdad, si poate gratie lor, Biserica armeana reusi s.-si pstreze autonomia, traditiile $i
viata sa proprie. Catolicosii, sustinuti de regii bagratizi,
dupl cum alta data fuseser sustinuti chiar de poporul
armean fr regi, mentinur independenta nationalA a unui
popor, care din punct de vedere religios nu voia s. ia
88.

www.dacoromanica.ro

122

nimic dela straini si care tntelegea s duca o viat politic&

si economicl cu totul independent. Opozitia dintre clerul
armean i cel din Bizant se datoreste att unei cauze politice si de ordin national cat i certurilor religioase
dogmatice.

Netntelegnd s se supun vicleniei preotilor greci,

opunandu-se hotrt la once Incercare de unire, Armenii,
sub ocrotirea .dinastiilor bagratid i arzrunian. nu tntelegeau s depind de hotrarile despotice din Bizant si nici
de ale clerului grec din Asia. Era de fapt lupta monofizismului tmpotriva diofizismului. Biserica armean fiind de
partea monofizismului spera s rmnindependent, trite
izolare care nu avea ins& nimic trufas nici arogant.
*

Cruciadele ar fi putut Intrerupe aceast izolare : Biserica armean nu se hotrdste s. prseasca monofizismul

si nici s se apropie de ortodosi si continul viata sa izolath'. Nu mai pomenesc despre monofizism, ca fiind un lucru

dobndit asupra cruia nu se mai revine si clespre care

este de dorit s nu se mai vorbeasc. Vor fi oare mai norocosi In incercrile de unire cu marea Biserica din Occident ? Va fi interesant s cercetm pescurt la lumina evenimentelor politice, In aceast perioad care tncepe la
sfrsitul secolului xi ei nu se termind deck to secolul XIV.
In a doua jumatate a secolului XL regalitatea luase
sfrsit In Armenia si tara fusese prAdat metodic de armatele bizantine si pustiit de hoardele turco-selgiucide. Armenii, cei care pot emigreaza In mas, ca i In zilele noastre,

cea mai mare parte se Indreapt spre sud.est, spre trectorile neaccesibile ei usoare de apdrat ale muntilor Taurus
Amanus ei de acolo spre vile fertile ale campiei ciliciene. Btrnul oras, In care s'a nscut apostolul Paul, devine capitala unui stat nou, armean de ast dat ei centrul de gravitate al vechiului popor armean se deplaseazd
c onsiderabil.

Descendentii lui Haig Armenii nu vor mai contempla soarele inltandu-se pe vrfurile scanteetoare ale
marelui Ararat. Indreptandu-si privirea, spre Unja albastra
a Mediteranei, vor vedea deschizndu-se Inaintea ochilor
www.dacoromanica.ro

123

lor mirati un orizont nou. Si vor Invta sa cunoasc5, dincolo de valurile de azur, popoare despre cari deabia auzisera. Agteptarea ar mai fi durat, contactul nu s'ar fi produs aga de repede, daca Cruciatii n'ar fi fost nevoiti adesea
s treaca priia teritoriul armeano-cilician, pentru a strbate
prin portile Siriei, a traversa aceast. tara nou gi a se

indrepta spre sud pentru a cuceri plmanturile sfinte in

cari luase nagtere cregtinismul gi al aror sanctuar la Ierusalim ca si la Betlehem era in mana necredinciosilor.
In evul-mediu, unii Armeni venisera In Cilicia pentru
comert; dar aceast migcare comerciala se intensifica imediat dupa aderea orasului Ani. Incetul cu incetul Armenii
iau in stapanire fortretele gi castelele intrite ale trii;
vile deasemenea se populeaz. cu Armeni; ei In anul 1080,

printul Ruben pune bazele puterii armene In Cilicia; el

aduna partizani pentru a curta tara de Grecii cari mai
ramaseser gi nui trebue mult ca s-si stabileasca dominatia in campiile lui Taurus.
Dupa moartea sa, fiul sail Constantin mregte mostenirea parinteasca. In timpul dominatiei sale Armenii infra
In legaturi cu popoarele occidentale.
Rubenienii aveau nevoie de Latini pentru
Statul pe cale de a se infiripa; iar acestia eran multumiti
sa recurg la locuitorii tArli pentru a-i ajuta s ja locurile
sfinte din mainile Egiptenilor. La inceput a fost o imprejurare favorabill pentru Armeni c au putut ajuta pe Cruciati. Acegtia dadur. lui Constantin titlul de marchiz, iar
el Ii ajuta cu alimente gi oameni, la sediul lor din Antio-

hia si Ii trimetea calluze pentru a-si putea urma drumul

spre sud.
Trecuse deja un secol de and Ruben I pusese bazele
independentei armene pe inltimile muntelui Taurus. Acum

trebuia ca tara sa fie organizat, civilizat, s devina

stat cultivat, un adevarat bulevard al cregtinismului In.

Orientul Apropiat, care era pe cale s devina cu totul

musulmana.

Aceast opera grea azu in sarcina lui Leon II, care

mai intaiu asigur. hotarele nouei Armenii gi dupi aceia se
ocupa de reforma gi de apArarea tarii. In aceasta epoca,
spre 1187, Palestina caza din nou in mainile musulmanilor.
www.dacoromanica.ro

124

Se form& o cruciad nota, care sub conducerea lui Frederic Barb. Rosie ptrunse in Asia.Mic. Ajuns la Iconium,
impratul trimise o ambasad. la Leon al Armeniei cerand
ajutorul su pentru marea oper cre$tin pe care 1$i propunea s'o indeplineasa, promitndu-i In schimb 851 Incoroneze ca regele Armeniei. Leon rspunde cu grab& la cererea cei fusese adresat i trimise cruciatilor provizii
abundente.
Cand armata imperial. intr. In Isauria, printul Leon,

catolicosul Grigore IV si clerul Nerses de Lambron piecar. in intimpinarea Impratului. Intrevederea proectat.
nu avu loc pentrua Frederic fand bae In Calicodnus se
innecase.

Incoronarea lui Leon fu trgnat; trebui sa mai

aseepte citiva ani pan5. and Henric VI, fiul si succesorul

lui Frederic, trimise lui Leon, In intelegere cu papa
Celestin III, o coroan. si un stindard cu emblema sa. $i
iat c in ziva de Crciun, In anul .1198, Leon II fu uns,.
In mod solemn, rege al Armeniei, In catedrala din Tars, de

atre catolicosul Grigore IV, in prezenta Cardinalului

Conrad, delegatul papei $i al impratului.

Se prea c. sub astfel de auspicii Armenia va tri

zile necunoscute pan& atunci.
Fur intemeiate scoli, se cldir. spitale 5i fu organi-

zat. o curte dup5. modelul curtilor printilor latini din

Siria. Ordinele de cavalerie fur. Inzestrate din plin; si
insfarsit, furl acordate privilegii comerciale Genovezilor si

Venetienilor. Pe scurt, se prea cA s'au stabilit cele mai

intime $i durabile legAturi intre regatul Nouei Armenii si
natiunile europene catolice Inteun timp and el era complect separat de Greci ei de Bizant.
Papii din Roma ca $i cei din Avignon incearc s se
foloseasa. de aceast situatie. IncepAnd dela domnia lui
Leon II, se stabileste un vast schimb de corespondente /tare
papi, catolicosi 5i regii Armeniei, In scopul de a unifica
bisericile armene 5i romane.

Citeodat, In timpul acestei epoci turburi, se prea

a. unirea plnuit va deveni un fapt indeplinit. Unii regi
armeni, bazandu-se pe ajutorul ce 1-ar fi putut obtine din
Occident, inclinau spre concesiuni. De fapt trebuiau oriwww.dacoromanica.ro

125

cum s se asigure de aliati impotriva dusmanilor

cari ravneau fra incetare la teritoriul crestin al
Armeniei si Ciliciei.
Dar poporul armean nu adopta de 'Duna voie parerea

acestor regi cu tendinte de concesiuni; el vroia sa mentina independenta national a bisericii sale, si resping
avansurile Romei, cum fcuse i cu ale Bizantului i sa.si
pstreze autonomia chiar In detrimentul sigurantei sale.
Aceste avansuri, fcute si respinse In interval de cativa

ani, avurl un rezultat nenorocit pentru soarta Armeniei:

acela de a intarata si mai mult pe dusmanii crestinismului,
cari vroiau si termine odati cu regatul din Cilicia pentru
a lua Europei once pretext de interventie In treburile din
Orient.
Anii trec si situatia nu se Imbunatateste ; izbucnesc
netntelegeri dese intre printii armeni si printii latini
cu toate cl erau inruditi prin numeroase casatorii. Aceste
nentelegeri interne procur, de fiecare data Mamelucilor
din Egipt si sultanilor din Asia-Mica, cate un petext pentru

a pltrunde In Armenia a prda tara si pentru a duce cu

ei prazi enorme. Regatul armean slbea dupa fiecare invazie ; ajutorul asteptat din Europa nu venea si se parea
ci nu este prea departe momentul In care urma sa. fie data
lovitura de moarte, unicului regat crestin din Asia.

Spre sfarsitul secolului XIII si inceputul secolului

XIV, Armenia trece printeo nou. incercare. Tatarii cari
pan atunci Ii fuseser.' aliati, simt ci steaua sa paleste ;
ei nu sunt nici crestini, nici musulmani, dar In fata puterii
crescande a Islamului nu mai stau la cumpana. Fcanduse
musulmani, Tatarii lovesc In Armeni, liaduc pierden i mari
si din aliati vechi, devin du4mani noui.
Pe de alta parte, Mamelucii, cari au subjugat definitiv
Palestina si Siria pot si-si concentreze toate fortele Impotriva Armeniei. Ei vor si sfarseasca cu Armenii, cari formau ultimul meterez de crestinism in Orient.
Acum, regele, clerul si poporul, renuntand si se mai

lupte singuri, lsi pun speranta suprema In Roma. Papii

profit& de aceasta stare de lucruri si promit ajutor cu conditia ca biserica armean si se supuna autoritatii din RomaPoporul armean se epuizeaza In discutiuni religioase zadarwww.dacoromanica.ro

126

nice, fail nici un rezultat sineIntelegerile interne reincep

cu mai mult. tarie.
Sub domnia lui Hetum chestiunea religioas se pune
din nou. Dupl ruperea aliantei cu Tatarii, regele Armeniei
se gandi c venise, insfarsit, momentul de a face concesiuni
Romei. Aceasta idee 4$i facea drum incetul Cu lacetul, ea
lacoltea la unii oameni de seam ai Armeniei, dupa domnia

lui Leon II; pe de alt parte, papalitatea 4$i fcuse par.

tizani printre mirenii $i ecleziasticii Armeniei. Momentul
parea cu atat mai favorabil cu cat cercul musulman se
restrAngea, pe zi ce trecea, in jurul Ciliciei.

Atunci catolicosul Grigore VII Anavarzeti, pregatj

o profesiune de credinta, in noua. capitole. El 11i propunea

sa introduca in biserica armean cateva reforme rituale,

conform dorintelor din Roma, hack sa satisfac papalitatea, fra a nemultumi Ins& poporul armean. Dar moartea
41 surprinse inainte de a-$i fi realizat proectul i Inca data.
incercarea de unire nu reu$i. Acest eveniment se produse
in urmatoarele imprejurari.
In 1315 se urcase pe tronul Armeniei Leon IV, care,
la intelegere cu Hetum, convocase un conciliu la Sis, capitala regatului, pentru a cerceta propunerile rposatului ca.

tolicos. Adunarea avu loc in ziva de 19 Martie 1307 $i

noua profesiune de credinta, 660. In fata adunarii fu acceptat datorit presiunei exercitata de rege.
Ecleziasticii se reintoarsera In oragele lor i incepura
s. puna In aplicatie hotrarile conciliului, ceeace produse
turbura.ri, deoarece poporul nu voia sa se atinga de religia
strmo$ilor si. Deciziunile acestui conciliu nu fur aplicate,

In parte, decal In oragul Sis. Locuitorii, ostili regelui

unchiului sat], Intaratara Impotriva lor pe generalul ttar
Bilargu, care se afla intamplator In Cilicia cu un corp
de armat. Bilargu invita pe Leon.
pe Hetum In ora$ul
Anarzaba $i i omorl impreuna cu printii partizani In ziva.
de 13 August 1307. Astfel fu Inabupit. In sange aceasta
notia incercare de unire.
Osin, fratele $i urmagul lui Leon IV, nu trage nici
o lavittur din nenorocirile care se abltusera pe predecesorii si. El convoc. la 1316 o adunare, la Adana, In care
regulamentul din Sis fu din nou cercetat $i acceptat. Ins&
www.dacoromanica.ro

127i

clauzele nu fur aplicate niciodat, deoarece izbucnira din

non turburari mari In popor si regele, vaz.and ca-i era irnposibil sA introduc. In biserica national vreo schimbare,
prsi proectul.
Pregatirile de rzboiu ale 1VIame1uci1or eran formidabile; pericolul era iminent; musulmanii vroiau sa. termine

ca ultimul Stat Crestin din Orient. 0$in trimite In Europa doua ambasade, una la papa Ioan XXII si cealalta
la regele Frantei, Filip de Valois, artAndu.i situatia de
plans a crestinilor din Armenia si cerandu-i un ajutorime.
diat.

Franta era tocmai in razboiu cu Flandra si nu se

putea gandi s dea vreun ajutor Armeniei. Situatia

devenea din ce In ce mai rea, fiind hartuita din afara de
du$manii crestinismului, iar In interior de luptele interne
provenite din rivalitatea dintre nationalismul armean si
latinismul care ficea progrese rapide.
Atunci, Unitorir subt tndrumarea lui Bartolomeu de
Bologne, turburar. din nou tara, starnind noui certuri
religioase, ridicand pe rege 5i pe cei mari Impotriva poporului care tinea la o biserica national.
Noul rege Leon V obtinu promisiunea formall a Europei ca. va veni In ajutorul Armeniei si ea va elibera
locurile sfinte ale crestinismului. In capul mi5carii se puse
regele Frantei, Filip VI, dar nici de ast data nu trecura
dela vorbe la fapte i regele Armeniei, pang la urm, nu
obtinu decal 10.000 florini dela regele Frantei $i cativa
saci de gran din partea papei. Sultanul mameluc, Maliken-Nazar, afland de fanfaronada crestinilcr din Eurcpa 5i
de neputinta lor de a-si ajuta fratii din Orient, hoarl s.
dea lovitura decisiva. Mamelucii nvalira de dou. ori tn
Cilicia, tn 1335 $i In 1337, lsand pretutindeni In urma lor
ruina $i dezolarea.
Leon se refugie in munti. Du$manul nu se retrase ins&
pang. ce regele Arme niei nu jura. pe Evanghelie si pe Cruce

ca nu va mai avea nici o legatura cu crestinii din Europa

si ca. nu-i va mai cere niciodat. ajutor. De ru$ine 5i de
d.urere Leon V muri in 1341 si ca el se stinse dinastia rubenian. In Armenia.

Dupa aceasta dinastie urma la tronul Armeniei o ra.

www.dacoromanica.ro

128

mur a Lusignanilor, inrudit. cu regii din Cipru. Se Orea

el latinismul va tavinge de oarece Biserica armean, luptndu-se tot timpul, slbea din zi in zi.

Unul din regii Lusignani, Constantin 1V, isi ddu

silinta s. pun. capt acestor rele de care suferea tara.
Trimise in Europa o ambasad cernd ajutorul impotriva
Egiptenilor. Ambasadorul armean trecu, pe rand, prin Venetia, Paris si Londra. Neprimind ajutor de niceri, se
adres. din nou lui Clement; de ast. dat, papa ii d.du s
inteleag c regele Armenilor si deasemenea biserica ei

poporul su n'ar trebui s spere vreun ajutor din partea

lor, inainte de a fi implinit cerintele curtii din Roma.
Constantin se afla deci singur in fata dusmanilor Armeniei.

Ajutat de cativa cavaleri din Rhodos, merse impotriva Egiptenilor, ti invinse, fi &Au afar din tar. si timp
de cdtiva ani biserica gi poporul armean (1357), se bucur
de o liniste relativ.
Domnia lui Leon de Lusignan, ultimul rege al Armeniei, inseamn sfrsitul regalittii in Armenia si triumful
definitiv al Semi-Lunei asupra Crucii, in Orient. In uima
invaziilor repetate in Cilicia, Egiptenii devenir stapani
pe tar si regele Leon fu luat prizonier in Egipt.Nu.i mai

raminea decit o sperant: aceea de a cere interventie

crestinilor din Occident. El serse papei, regelui Frantei

si deasemenea regilor din Aragon si Castille, adic la toti

cei cari reprezentau oficial crestinismul in Europa; ambasadorul lui Leon nu primi ajutor nici dela papa, nici dela
regele Frantei; trecu in Spania unde regele loan de Castille ii art mult simpatie.
Acesta trimise o ambasad, vrednic de cinste, sultanului din Egipt, rugndu-1 s pun In libertate pe regele
Armenilor si familia sa. Regele Aragonului, Petru 1V,
urm exemplul s.0 si sultanul consimti sa pun in libertate pe Leon in 1382.
Leon se duse mai int.iu la lerusalim unde regina si
fiica sa intrar in m.nstirea Sf. Iacob al Armenilor.
Dup. aceea trecu in Cipru si la Roma unde indemn

pe papa Urban VI s propovduiasc o nou. cruciad

pentru salvarea bisericii si restaurarea tronului Armeniei.

Merse dup. aceea in Spania s. multumeasc regelui loan,
www.dacoromanica.ro

129

iar acesta li oferi o pensiune viager si ii mai didu trei

orase: Madrid, Villareal si Andujar (1383).

Leon rimase timp de aproape trei ani in Spania si

apoi se indrept. spre Franta. Carol VI Ii f.cu o primire
en adevrat regease, ii dadu o pensiune anual de 5.000
franci gi palatul Saint-Antoine cu tot mobilierul.
In acest timp Franta si Anglia se aflau in rzboiu.
Leon se gndi s impace aceste dou puteri, spernd s
obtin astfel ajutoarele necesare pentru gonirea Marneluci/or din Armenia, stabilirea regalittii armene si salvarea
Bisericii ei Natiunii armene.
Cu aceast intentie si cu consimtimntul lui Carol VI,
Leon se duse de mai multe ori In Anglia In anii 1383-1386;

el fu primit de regele Richard II cu onoruri mari. Acesta

trimise ambasadori in Boulogne pentru a se intelege ,eu
reprezentantii Frantei asupra conditiunilor pcii. Convorbirile nu aduser nici un rezultat, ostilittile reincepur si
regele Armeniei, care declarase c salvarea popoarelor
crestine si a bisericilor din Orient depindea de urfirea puterilor europene, descurajat, disperat, se retrase la mnstirea Celestinilor unde ti sarsi viata In sclavie.
Acesta fu sfrsitul ultimului rege al Armeniei,asa lul
sfrsit regalitatea Armeniei si Ciliciei, acesta fu deasemenea sfA.rsitul Armeniei ca Stat independent si autonom.
*

Dar mai rmneau Armenii, rmnea mai cu seam. o

Biserica, care, in decursul secolelor, cu toate dificult'tile
cele mai mari, ca toate rzboaele, devastrile, ruinele, omorurile, jafurile, tindea s aprind fAclia, sa adune fii fa'spanditi ai poporului su, s infiinteze scoli si mnstiri,
pentru a salva limba, literatura si religia strmosilor. Deci,
Cu toate iacercirile de a innabusi Biserica armean, Cu
toate sfortrile, reinnoite fr. Incetare, de a o uni fie cu
marea biseric. ortodox, fie cu marea biseric. latin, Biserica Armean pstreazA originalitatea In ceeace priveste
limba, care rmne armean; pstreaz originalitatea din

punct de vedere al erarhiei, care este o erarhie cu totul

aparte; pistreaz originalitatea In ceeace priveste organizarea clerului, care cuprinde si ecleziastici si mireni. Si
www.dacoromanica.ro

130

gratie acestor elemente deosebite, ea a salvat poportd armean ferindu-1 de contopire si de peire; ea a adus Inveselirea pompoas a arbitecturii, a caligrafiei, a gravurii colorate armene ; In decursul secolelor, ea a mentinut dragostea
pentru limba armeana si vorbirea ei, permitand astfel ca
In secolul XIX, s se produc o primavara pentru literatura armean, un inceput care permise tinerilor autori al
cante dragostea de patrie, de libertate, setea arzatoare de
dezrobire, inceput literar care provoaca redesteptarea sentimentului national la Armeni, care permise s. se pregateasca rscoala si care, In sfarsit, In anul de gratie 1918,
usura reconstituirea unui Stat armean ei realiz astfel o
parte a visurilor de odinioara, stabilind Republica armeana,
chiar pe pmintul In care de 30 secole tria, murea, suferea si spera vechea natiune armean.
FREDERIC MACLER

www.dacoromanica.ro

ARTA ARMEANA

SPIRITUL ARTEI ARMENE"

Arta armean. a trecut si trece inca uneori, drept o
ramur a artei bizantine. Este destul cu toate acestea s.
compararla monumentele Armeniei cu acelea ale Imperiului

grec, mai cu seam cele din Constantinopole pentru ca s

observa' m deosebirile care fac s reias puternica sa originalitate.

Armenii s'au ocupat mai ales de constructie si orna.

ment. Ei ne-au lsat multe biserici, multe miniaturi, opere,
in cea mai mare parte datate si unele din ele foarte vechi, din
secolele VIVII. Un ansamblu asa de bogat este lucru rar.

Istoricul de art se inspir din plin din aceast comoar

pretioas.

Cine a simtit farmecul bisericilor bizantine, cine a

gustat pitorescul fatadelor, armonia calcarului si a crmizii
rosii, cine a apreciat elasticitatea si adeseori neglijenta prtii
1) Discurs pronuntat cu prilejul sarbatoririi la Paris a jubileului
de 1500 de ani dupa traducerea Bibliei in limba armeanA.

www.dacoromanica.ro

132

exterioare a unui zid cu largi incheieturi de tencuial, r..

mane uimit, trecind prin Armenia, in fata severittii marelor
pietre de constructie minunat imbinate, fr culoare, adeseori fall decor sau fr alt decor deck un brau de coluane
sau citeva sculpturi, figuri sau ornamente de un relief slab.
Acelasi contrast intre edificiu, structura inscris. pe fatade
de o parte si pe de alta parte masa puternic care ascunde
interiorul, care inchide nartexul, chiar absidele, in care
absida este abia marcat printeo scobitur a suprafetei

uniforme ca i and un sculptor urjas ar fi sapat un fond

de umbra pentru a pune in valoare un motiv preti os. Acelas

contrast intre largile deschizaturi ale marei Sfintei Sofia,

puternica sa cupola, strapuns de nenumrate ferestre, de
care Procepe spunea c pare suspendata in plin cer si luminatul sgarcit al bisericilor armene. Totul se opune acolo
surasul cerul mediteranean si cugetarea mldioas a Greciei;
aci gravitatea muntilor inalti si a sufletului religios al ()lientului.

S termiam aceast paralela prin examinarea planurilor si structurii. Bizantul si Armenia au prsit in acelas

fel in secolul al VI-lea tipul celebru creiat pe trmurile

Mediteranei de atre primii arhitecti crestini : basilica cu
schelet (charpente). Au preferat un motiv de constructie
de multa vreme familiar Asiei, cupola pe un plan p.trat.
Dar au tras un folos deosebit. Cum s. lege cupola de patratul bazei, s. impodobeasca golul unghiurilor pentru a o
sustine. Armenii se multumesc cu un procedeu empiric lasat
de vachile generatii, nisa trompe d'angle; Bizantinii desemneaz. o figurl geometria., fructul stiintei, pandantivul.
Cum si. menting apoi ap5.sarile care tind s. pravleasca
zidurile ? Dou5. mijloace le stau la indemina : patru stlpi
puternici in interiorul patratului, in colturi sau patru abside

In exterior sprijinite pe laturi.

Primul procedeu a dat nastere, in etape, la biserica
cruciform, al doilea in mod direct la biserica in patru foiBizantinii atrasi de ingeniozitatea combinatiilor de echilibru,

au ales biserica in forma de cruce si au fcut din ea tipul

lor traditional, veacuri de-arandul.
Armenii au pus-o deasemenea pe primul plan, dar au
avut pentru patru-foi un fel de predilectie. Ei au variat
www.dacoromanica.ro

133

aspectul acestuia. Ei au aplicat chiar sursa de sprijin octogonului sau exagonului. Ei au aplicat-o acolo unde nu
era necesarl $i au facut aceasta ca s largeasc' spatiul
mai curnd decal s propteasca apsrile pe laturile bisericii in forma de cruce. El au aratat pretul pe care 41 acord au patruloiului, and patriarhul Nerses III intreprinse
construirea unei biserici de stil mare intre 648 $i 660 la
Zwartnot. Ei au fixat-o intr'o rotonda si au facut din ea
partea cea mai insemnata a structurii. Planul seaman& cu
acela al Sfintei Sofii, dar Santa Sofia nu pstreaza din
patru-foi cleat doua dintre absidele de sprijin care lungesc
patratul dup axa longitudinal, pentru ca sa fac din ea
tinda bisericii sub o esalonare de boite sferice.
Inca un contrast
Armenia a imprumutat dela vecinii ei din Mesopotamia un alt tip oriental, basilica boltita.

Ea a facut biserica sa in forma de cruce asa lunga ca si

crucea s'ar grefa pe basilica. Constantinopolul nu este legat

de basilica boltit. El da crucii patru brate egale, planului echilibrul si simetria unui desemn geometric.
Armenia este original. A fost ea creatoare? Credem
bucuros aceasta, and vedem aceste planuri variate, repro-

duse toate in linii largi, grupandu.se u$or inteun singur

ansamblu coerent, ale ca.rui parti decurg toate din acelasi
principiu. Un mare savant, onoarea generatiei noastre, D-1
Strzygowski, ne asigure CA Armenia le-a creiat aproape pe

toate. Ea este aceea care ar fi adus din Iran cupola pena

plan pdtrat, care lar fi organizat si procurat Bizantului.
Ea ar fi realizat aceasta opera fecunda a secolului al IV-lea
indata dupaconvertirea ei in contact cu crestinii arameeni
din partea de sus a Mesopotamiei sau Caldiei, departe de
Roma si de Helenism. Daca ea prime$te in urma, in seco.
lul V-lea, influenta Siriei si Bizantului, ea nu se las adanc
patrunsa de aceasta influenta. In secolul VII-lea, ea se in.
toarce la traditia ei national i d local de cinste forme:
1 or concepute in primul elan al credintei.
Care a fost influenta ei? Tot atat de mare ca si originalitatea ei, rspunde Strzygowski, si el o observa pretutindeni, la Grecia, In Italia, in sudul Frantei, la Ger.
migny-les-Prs, in Boemia, in arta romana.
Ea ajunge mai intai in Georgia si de acolo se propaga
www.dacoromanica.ro

134

t a toate directiile ca nivilitorii goti, negustorii varegi,sau

emigrantii armeni. Ipotez indrzneat care s'a lovit de
multe rezistente. In tot cazul, cei mai prudenti vor recunoaste ci sunt putine morminte pe pmntul bizantin, in
toat Europa in indeprtatul evul-mediu si mai trziu, al
ciror studiu si nu fi luat citeva idei esentiale din bogata
comoari monumentall a Armeniei.
Armenilor le-a plicut mult ornamentul. Ei au infrumusetat ca el bisericile lor, mai ales portalurile,cadrele ferestrelor si coltarele arcaturilor.
Celebra biseric din Akhtamar este inconjurati ca de
un bru de o minunati friz. de frunzis de vita sculptat.
Motivele stint variate, studiul lor este complex si ar cere
o carte intreag.. Vom intelege mai usor caracterul ornamentului armean in maeuscrise, mai ales la inceputul evangheliarelor, pe arcadele care incadreazi tablourile de concordant- Cele mai insemnate apartin secolului al X-lea;
acela al reginei Milke, o bijuterie a Mechitaristilor la Venetia, este din 902 acela din ,amiadzin din 989. Ele reprezinta o arti puternici, arcadele se construiesc bine

In jaral arcului piuni frumosi sau pisiri care stau fatua

fati pe laturile unui vas ture incrcate de rodii, sau flori

mari inchise asemntoare unui mac fac un fel de ciucurieleganti. Restul decorului rmne antic, in mare parte si unul
din timpane, in m.a.nuscrisul reginei /Wilke, reproduce un

peisagiu alexandrin: pescan, pesti, crocodili. Aceast arti

distins isi are primul eau model, in secolul al VI-lea, in
partea de sus a Mesopotamiei si se dezvolt paralel in Armenia si in Bizant.

Dar cltre incputul secolului al XI-lea un alt manuscris al Mechitaristilor se inspir dintr'un sentiment
Cu totul deosebit. Arcul a pierdut caracterul su arhitectural. El nu mai este sustinut de coloane, el e inchis Inteun dreptunghiu, si nu serveste decAt s determine liniile
$i miscarea compozitiei decorative. Aceast compozitie

dens si coloanele secunde scot in relief inteun cadru

sprinten nu numai psirile si pomii infloriti din partea de
sus dar gi pe lturi, plantele stilizate pe care artistii In
mozaicuri ai Omeiazilor din secolul al VII lea in. Siria. oiPalestina le imprumutaser Artei sasanide.
www.dacoromanica.ro

135

Accest decor este inc foarte sobru: la aceasta se adaugi o floare artificiala, cautat, elegant care apare In
acelagi timp in manuscrisele bizantine. Ea Impodobegte
ca.inpul incadrat de cercuri si de frunze de vita. SA lasAm
acum s treac doua secole gi s ne Intoarcem la un alt
evangheliar din Venetia datat la 1193. Este acelas cadru,
aar un alt spirit. Nu mai sunt motivele putin numeroase,
nu mai este randuirea inteleapt gi chibzuit, ci varietatea
gi inventia, verva gi fantezia. Cand mai mult stilizare:
animalul este impletit In frunzig; cand mai mult adevar:
arborele mai aproape de natur gi pasrea umbland In
4ibertate dupa hrana. Elementul antic gi Bizantul sunt a.
proape uitate. S'a observat ca valoarea ornamentului, In
Asia, st In originalitatea compozitiei. Aceast originalitate este calitatea esential a sculptorului de ornamente
armean.

Armenia punea mai putin .pret pe figura omeneasc

decal Bizantul. Ea a tratat-o intr'un alt spirit. Ea nu cauta.
eleganta ci expresia. Ea imprumut bucuros lui Hristos
rstignit linii frante care exprima durerea. Ea pare sa nu
cunoasca relieful plastic al formelor dela maegtrii bizantini.
Evangheliarul reginei MAlke ne infatigeaza o art neagteptata In plin evul mediu, acela a impresionigtilor nogtri
moderni. In draperii, factura rapida putin cam neglijat, di
impresia de atmosfera, si pentru nuduri, aplicarea culorilor,
culoarea uniform., varietatea culorilor sepia, brun-galben,
Till:lien, roz, albastru, violet, lumina prea alba, opozitia vaclorilor produc un bogat efect de lumina gi dan ochilor negri
o adancime impresionanta.

Si nu este un caz izolat. Manuscrisul reginei Malke

de o strlucire particular reprezinta o lungl traditie pe
care o vedem formandu-se in secolul VI-lea, In manuscrisele

grecesti din Asia Mica si care se regasesc in picturile

Rusiei gi ale Balcanilor, la sfarsitul secolului al XII.lea.
Ele reprezinta sentimentul realist si colorist al Orientului,
in fata sentimentului idealist gi plastic al Greciei.

Imi cer iertare pentru aceast expunere putin cam

sever. Cateva proectiuni ar fi facut far& indoiala, s Intelegeti mai bine frumusetea robust& a monumentelor Ar-

meniei. Cel putin ati retinut motivele care pot s de.

www.dacoromanica.ro

136

termine pe un istoric al Artei al vita intr'o imprejurare

solemn, cu ocazia unei mari aniversri pentru a da natiunii armene o dovada a admiratiei sale. Acest trecut, din
care a fi vrut s fac s reias mai bine mretia sa, este
dintre acele care pot da unei natiuni tu zilele de incercare,
cea mai puternic Imbrbtare si tntretine flacra meren
vie care va arunca din nou cea mai puternicA strlucire
In zile mai fericite.
GABRIEL MILLET

www.dacoromanica.ro

ORNAMENTELE $1 MINIATURILE
MANUSCRISELOR AR MENE
Cu prilejul unui recent studiu al lui A. N. Svirin 1)

In vechea Armenie arta scrierii si pictrii manuscriselor era foarte rspndii si acest fapt ni.1 atest
cu toate cA o mare parte dintre manuscrise s'au pierdut
din cauza vitregiei vremurilor prin care a trecut Armenia
cele 23.000 de manuscrise ce au ajuns pAnA In zilele
noastre, iar dintre acestia 6.000 aunt cu miniaturi2). Cu
toat aceast bogAtie de manuscrise, nu ni s'a pstrat nici
un manuscris din secolul VIII ci numai dela Inceputul secolului IX.
A. N. Svirin, Miniatura dreunej Armenii (La miniature dans
rancienne Armnie) publicata de Gosucarstuenyi Muzej izobraziternyh
iskusstv, Moskova--Leningrad, 1939.
lar cea mal mare colectie de manuscrise cu miniaturi o corsticue Arhiva Statului de manuscrise din Erevan.
fosta biblioteca a ma-,
nastirei din Ecimiadzin,
unde sunt aproape 4.000 de manuserisc.
88

www.dacoromanica.ro

138

Manuscrisele armene se afla r...spandite In mai multe

biblioteci din Europ Aptiseand. (Biblioteca Nati-c nala din
Paris care cuprinde 323 manuscrise armenesti, British Museuni, etc). Biblioteca congregatiei armene a Mechitaristi-

lor din Venetia posed& aproape 2.000 manuscrise armenegti, iar cea din Viena 572. Nu este mal putin bogata, In
ce priveste mai ca seama operele de arta, colectia patriarhiei armene de lerusalim.
Ins cea mai Snsemnata colectie a manuscriselor aregal a jumtate din toate cele conservate deamene
se afta In Arhiva Statului din Erevan,
lungul veacurilor
colectie ce a crescut mai ales In anii razboiului mondial gi a celui civil din Rusia, cand au fost adunate manuscrisele din manstiri i biserici. Un numar mic de manuscrise, format exclusiv din cele artistice, se afla in muzeul artelor frumoase ale statului Armeniei 1). Sunt apoi
si colectii particulare.
Manuscrisele artistice armene sunt exclusiv de caracter
bisericesc, iar Stare ele domina evangheliile; ca'racterul ar-

tistic al acestui gen de manuscrise are la baza miniaturi

pe teme evanghelice, chipuri de evanghelisti i podoabe
ornamentale. Ornamentul ilustreaza canoanele, peginele
de titlu, vignetele, m3.rginaliile gi initialele. Miniaturile
cari ilustreazi textul, in majoritatea lor sunt lipsite de
simt religios, care ar trebui si formeze chintenzenta artei
bisericegti. Si In aceste miniaturi se gasesc multe momente
din viata de toate zilele : case, diferite obiecte, prti din
peisagiul natUrei. Rareori apar i portretele celar cari au
comandat manuscrisele.
Arta In manuscrisele armene scrise dealungul veacu-

rilor prezinti doua elemente caracteristice. Cel dintai decorul care apare atat In ornamentatie cat chiar i In miniatur. Se poate spune chiar mai mult: au existat scoli
de arta In cari tendinta de a transforma totul In decorornament, se gasegte gi la elemente cari n'au nici un ro:t
de a fi decorate. Al doilea element 41 constitue cel pictural:
atat In miniaturi cat gi tri ornamente, caci minunata claritate

a culorii constitue trstura nationala care deosebeste

1. In ruseste: Gosudarstvenyi Muzel izobrazitenyh iskussiv
Armenit.

www.dacoromanica.ro

139

qrianuscrisele artistice armene de cele ca aceiasi caracter ale

-altor popoare.
Se latAlnesc apoi In arta manuscriselor armene deo-

parte conservatismul iar de altA parte o desvoltare dei

inceati totusi continua a aceleasi arte.
Una dintre problemele cele mai de seam in studiul
artei armene este cea a timpului aparitiei ei.
Si in acest sens e de semnalat cA teoria profesorului
J. Strzygowski dup care arta manuscriselor armene in
secolul X era in faza ei inceptoare 1) nu se poate sustine
cAci toate argumentele lui Strzygowski au fost inlturate
incA in anul 1933 de Sirarpie Der Nersessian2).
DupA datele din manuscrisele armene se vede ca cei
-cari se ocupau Cu ornamentarea si pictarea manuscriselor
erau numai persoane din tagma bisericeascA deci la fel
ca si ai ma.nuscriselor slavo-romAne executarea lar D.-cAndu-se mai cu seamA in mAnAstiri. ManuScrisele costau
foarte scump, iar din insemnArile posterioare ce poartA se
vede c se rscumprau atunci cAnd cAdeau in mAinile necredinciosilor, deci aceleasi date ca si in rnanuscrisele
slavo-romAne. Pentru nobili paran si pentru clerul suspus manuscrisele se scriau pe pergament, se legau in argint
si se impodobeau cu pietre pretioase 9.

Un studiu care sl cuprind intr'un tot intreaga art

a vechei Armenii nu exist pAn acum. Tot ceia-ce s'a
scris pAnA acum nu sunt decAt cercetAri ale unei anumite
epoci sau ale anumitor manuscrise sau colectii de manus-

crise. Dar nici :din acest punct de vedere cercetArile nu

sunt complete cAci in ceia-ce priveste de pildl scoal cilician si cea dela Hizan ele Bunt aproape late() fazA embrionarA. Asa de pild Ceafo(ul (Ceaslovul) regelui Hetum,
J. Strzygowski: Die armenische Mtniaturenmalerel; idem : Das
Etschmiadzin-Evangelien a Beitreige zur Geschichte der armenischen, ravennatischen und syro-dgyptischen Kunst,ln Bizantinische Denkmdler, I

(1891), Datele de mai sus dupa R. Drampian, Armjanskaia miniatura I

lvtiznoe iskusstvo (=-- Miniatura armeana i arta cArth) in Ocerki Po
'stork! iskusstva Armenii, Moskova-Leningrad, 1939, p. 3-27.
Sirarpie Der Nersessian, The Date of the initial Miniatures of
the Etschnziadzin Copse!, Chicago, 1933, apud R. Drampian, op. cit..

p. 7-8, si n. 1.
R. Drampian: op. cit., p. 9-10.

www.dacoromanica.ro

140

scris in anul 1286 care e cel mai de seam. monument at

scoalei ciliciene e aproape necunoscut ').
Deci din toate punctele de vedere un studiu de ansamblu al miniaturei armene dealungul veacurilor era absolut necesar si ca atare e mult binevenit. lucrarea
in
acest gen
a cercetAtorului rus A. N. Svirin.
Dup cum am artat mai inainte manuscrisele artistice sunt evangheliile si bibliile. Aspectul lor exterior este
in genere destul de simplu
cele legate in argint sunt
rarisime. Dup5. scoart. manuscrisul cuprinde niste file cusute de obiceiu douA cari au apartinut unui manuscris.

mai vechi fie armean fie grecesc, latin, ebraic, arab sau
slav. Urmeaz. apoi textul propriu zis al manuscrisului,.
scris pe pergament, foarte rAspAndit in Armenia pn. la

Evanghelia Reginti Malke scrisl ro any' 902.

1) Din pref ata lui R. Drarnpian ce insoteie studiul lui Svirin,

www.dacoromanica.ro

141

secolnl 'XVIII, hilrtia apirind si ea destul de timpuriu

In secolul X.
Ca format manuscrisele au in medie, in sec. IX, 39 x 30'
iar in secolul X, 32 x 24 cm.

Un element caracteristic al manuscriselor armene, ce

le evidentiaza fa de cele bizantine si slave este prezenta
-datei cronologice, care permite studierea lor mai usor, iar
adeseori si a celei topografice, pe lingl numele scribului si
a pictorului acest din urm element permitnd urmrirea
creatiei unora dintre artisti de pild a lui Avak, prezen-tat de manuscrisele din anii 1329, 1340 $i 1358. Insemnrile
acestea poart numele de hi$atakaran (memorial) $i adeseori

relateaza nu numai data sau numele scribului ci $i date

istorice deosebit de importante. Asa de pild in manuscrisul Nr. 892 979 al colectiei amiadzin ni se d in po_menitul hiqatakaran o scurt istorie a dinastiei Rubenizilor.

Aceleasi hifatakarane cuprind uneori si date biografice referitoare la pictorii care le-au ornat. Dup ace ste
urm date se poate urmri creatia cunoscutului pictor
cel care o ornat manuscrise !titre anii
Sarkis Pitak
1320 si 1353, mina lui de lucru vzindu-se inc.1 in anul
1301, in pictura evangheliei dela Etmiadzin, dar ca ajutor
al tatlui su
0 21GINEA LI \I ORA DINTRE ELEMENTELE
DECORATIVE

O cercetare indeaproape a artei din manuscrisele

vechei Armenii arat marea diferentiere, complexul cum $i
vechimea acestei arte, caci multe dintre elementele artei
a.rmene sunt in strins legatur cu modelele de art ale
iranului, Bizantului, R.sritului apropiat si chiar a Apusului indeprtat pentru Armenia a Frantei de Nord
si a Angliei. Se $tie ca in antichitate centrul culturii elenice era Alexandria, dar dup cucerirea ei de catre Arabi
cultura ce a iradiat-o a fost dus pe alte meleaguri mult
iniepirtate c.ci intinderea cucerirei arabe duce in Anglia
1) Cf. Sirarpie Der Nersessian, Manuscrits armOniens Illustrds des
XIII, XIV et XV sicles de la bobliothque des peles Mekhltharistes de
Venise, Paris, 1936, p. 137 1 p. 140.

www.dacoromanica.ro

142

gi Irlanda fete bisericesti copte, siriene si armene,. pome-.

nite in rnolitvelnicele irlandeze. Asa e de pild. episcopul
armean de Killeigh. Apoi evanghelia sirian scris de Rabul in anul 586 in Zakba din Mesopotamia $i aflat in
biblioteca Laurentian& din Florentaeste decorat cu arcade, coloane cu abside gi alte elemente cari reflecteaz
traditia picturall. alexandrin.. Tot a$a in evanghelia scris
intre anii 781 si 783 pentru Carol ce! Mare aflat. In Biblioteca National din Paris') e zugrvit un edificiu format
din opt coloane corintiene, avnd un acoperis cu laturile
concave, deasupra cruia se afl. un glob cu o cruce, iar
in jurul edificiului diferite animale $i psri. Aceast constructie trebue privit ca un hol care se ridic. In fata
tronului $i ea a fost numit de J. Strzygewsky tempietto.
Acelagi tempietto se afl $i in cunoscuta evanghelie
amiadzin cu acelea$i ele mente laterale ca $i In evanghelia
lui Carol ce! Mare.
Un alt element ornamental intlnit in manuscrise armene este cel format din romburi, cari alctuesc un fel de
arc de bolt, ornament ce apare intiu intr'un manuscris
dioskorit din anul 524, in evanghelia lui Rabul scris. In
Mesopotamia in anul 586 $i inteo testur copt aflati in
Ermitajul statului sovietic. Intre manuscrisele arrnene apare
pentru prima oar. In evanghelia din anul 989 bi apoi e
prezent pn in secolul XVIII.
Un al treilea motiv ornamental, alatuit din doui discuri suprapuse, foarte rspndit in manuscrisele secolelor
VIII $i IX din Apus, el apare in evanghelia din Etmiadzin
$i din Magnin.
Lar ultimul motiv ornamental,care const dinteo dung

In zig-zag, format. la rndu-i din trei rnduri colorate,

apare ca o podoab indispensabil a hosanelor rame$i el se intAlne$te
lor din jurul canoanelor lui Eusebiu
In manuscrise pn in secolul XVIII.
1) Sub Nr. 1993, T. Arnde Boinet, La miniature corolinglenne,
ce S origines, son aueloppement, Paris, 1913, planga V b, upad A. N.
SOirin, op. cit. p. 24 n. 3.

www.dacoromanica.ro

143
ARTA IN SE'COLELE X

XII

Studiul artei manuscriselor din secolele XXII incepe

cu cel mai vechi manuscris armean, datat, asa numita evanghelie a seminarului Lazaran din anul E87 care prOpriu zis n'are miniaturi ci numai cteva horane. Acestea
tn ceeace priveste caracterul lor
apropiate de
sunt
canoanele manuscrisului sirian al lui Rabula din anul 586.
Manuscrisul urn:la:tor e renumita evanghelie a reginei MAlke
din anul 902 si apoi evanghelia din EL'miadzin din anul 989.

Toate acestea Ins nu lamuresc problema tnceputurilor artei armene, adic dela aparitia alfabetului armean i pn

in secolul X. Totusi o art de inceput armeana a existat

caci mrturiile literare ne confirm existenta, In secolele
VIVIII a scoalei zis Kamsarakan i apoi si a celei dela
Tatev.

Din secolul X Svirin studiaza trei manuscrise. Cel

dintai e evanghelia din amiadzin, scris pe pergament In
anul 989 de scribul Hovhannes In Noravank (regiunea
Vaiot-Dzor), din porunca lui Stepanos, fiind copiat dupa
un model vechi. Evanghelia e legat Inteo scoart impuntoare de fades din secolul VI, lucru bizantin. Inainte
de text sunt horanele, apoi miniaturile cu chipul lui Christ
tntre evanghelisti, doi apostoli, Maica Domnului tronand
si prinosul de jertf a lui Adam. La sill-situ' manuscrisului
4 miniaturi: bunvestirea lui Zaharia, inchinciunea magilor i botezul Domnului. Influenta care s'a exercitat asupra. artei evangheliei amintite e cea bizantina'.
E apoi evanghelia datata prin anul 986; scris pe un
pergament gros, galben si Impodobita numai cu horane.Meritl a fi semnalate tn aceast evanghelie psrile cu cari sunt
tmpodobite din belsug toate horanele i acest gen si
belsug aminteste palatul fliadzak din Samarra. Iar influenta
tntregei ornamentatii manuscrisului e de origine iranian.

Si ta sfrsit al treilea manuscris e cel aflat sub No.

208 In Muzeul de stat al artelor frumoase al Armeniei
care n'are nici o dat. Manuscrisul cuprinde numai o singura

miniatura: Intalnirea lui Isus Cu samariteanca, dar In loc

de fantana e o conducta din care curge apa In ulciorul

samaritencii. In genere amandoua figurile a lui Isus si a
samaritencii nu sunt lipsite de oarecare monoinentalism,
www.dacoromanica.ro

144

iar rama In forma de lant 'in *are se cuprinde Miniatura,

e asemenea celor din manuscrisele siriene din secolul X,
ceiace presupune o apropiere posibila a miniaturei date
de ma.nuscrisele provinciale siriene.
Printre manuscrisele din sedolul XI Svirin cerceteaza

trei dintre cari cel dintai e manuscrisul, scris de scribul

Hovhannes In anul 1018 si tu manastirea Talaha (raionul
Khat). La sfarsitul acestui manuscris e insemnarea ca s
fie pomenit maestrul Farho care a eliberat evanghelia In
1018 din miinele necredinciosilor. Evanghelia e scrisa pe
pergament alb iar textul e precedat ca de obiceiu de
horane; lipsesc vignetele i cateva miniaturi. Acestea din
urmi cuprind figuri a ca.ror zugravire dovedeste o totala
nepricepere a proportiei corpului omenesc. Lipsa ciernen.
telor artei bizantine, In horanele a coloanelor tip bastoane
din manuscrisele siriene, iar pe de alt. parte prezenta pasarilor ca tratare apropiate prototipurilor iraniene aseaz
aceasta evanghelie In randul monumentelor irano.armene.

lsui c3barat ta ad libereaz1 pe Adam. (Evaughelie =HO la Tatev tu 1619).

www.dacoromanica.ro

145

Evanghelia urmitoare, scris. In anul 1038 de Evagre, cronavor (cilugr) din Agbiurg (de langl Erzerum) tot pe pergament, ca i evanghelia precedena are textul precedat
de horane g i miniaturi, cu lipsa vignetelor; Intregul decor

al horanelor n'are nimic arbitectonic ci are un caracter

exclusiv ornamental. O deosebit atentie merit rniniaturile gi mai ales scena Nagterii Mntuitorului, care trece
dincolo de limitele obicinuitelor scheme iconografice bizan-

tine. Astfel in colo' stng de sus st. Hristos inagat cu

fata spre privitor, jos t Maica Domnului cu m'Ana stangl. intins, intr'o imbrc.minte care-i cuprinde intreaga
figura. In fata ei st. gnditor Iosif, iar In spate doi pstori,
primul dintre ei purand pe brate o oaie. In coltul drept

de sus sunt cei patru magi cari se apropie cu danii').

ift..3 -'1.41,',z1z,.1
ci.e

:11

-ido,I.

Rgstignirea. (lEivanghelie scris1 la Tatev ta 1619).

1) Svirin adaoga -- p. 42 n. 1 ca dupttatnunicarea ce i-a- Iticut

D. V. Ainalov exemplul celar patru magie rar qi el se vede pe vasul
din secolu1.1V. din mazeul Kirheriani din Roma.

www.dacoromanica.ro

146

O proportie a tuturor personagiilor din miniatur, moraumentalisrdul :igurilor MaiCei Doninului si a lui
redarea: exacta a miscrii ritmice a magilor; figurile "Os.:
torilor nu lipSite de oarecare viat. toate acestea duc

la concluzia c aceasta miniatur este una dintre cele

mai reusite creatii a artei manuscriselor armene din secolul

XI- Toa.te elementele prezentate duc la concluzia ca originalul de mai sus e din vremea care precede formrii schemelor iconografice bizantine, iar lipsa Maicei Domnului
ca figura central& a miniaturei, cum dimpotriv aceasta e
permanenta miniaturilor bizantine, leaga miniatura evangheliei din 1038 ca vechea prezentare iranian a mersului
arca$ilor in Persepole.

Ultima evanghelie cercetat. de Svirin, ca fiind din

secolul X1 e cea datat prin anul 1053, scriE de preotul
Hovhannes in Armenia Rsritean. Ea se deosebeste de ma-

nuscrisele precedente din secolulul XI, prin aceia c textul e precedat de vignete intr'un decor complicat format
din psri animale si motive vegetale, in unele dintre ele
fiind si fete omenesti. Apoi horanele riu st,nt lipsite de
sens arbitectural, fiind formate din dou coloane, desenul
redand parca marmora sau porfira. lar miniaturile au ca
temeiu o arhitecturl complicat cu multe etaje. Intreaga
ornamentatie cu miniaturi cu tot are un caracter monumental evident. Acest manuscris apare ca prototip al altui
manuscris fr data dar scris inainte de anul 1204 aflat
ast.zi, sub Nr. 204, in muzeul din Tbilis

Acesta din

urma e unul dintre cele mai de seama monumente ale

artei din Armenia veche, cuprinznd in paginile sale refiexele artei tuturor tarilor cari au avut legaturi cu Armenia.

Manuscrisul Nr. 207 are vignete si initiale ornate, textul

fiind precedat de 10 horane. Un deosebit interes pre-

zint. scena pescuitului din semicercul horonului dela fila

6 care apare ca o replica indeprtat a genului fluvial

egiptean din secolul 1 iar elementele cuprinse in rAndul
de jos z patru grifoni i animalul inaripat cu capul de om
(calul lui Mahomed), coboara din proto originale cari *tau
In legatura cu modelele iranice (animalele sburatoare de pe
teaiturile iraniene). Apoi un sir de horane reprezint
aAri cari tin in cioc un fel de ramurg, care amintelte pe
www.dacoromanica.ro

147

..fa.zanul care aduce noroe de pe -farfuria iranian. din

Ermitajul sovietic. In acelasi.horan cu anaintitul gen fluvial

egiptean exista o- culpa. sustinuta de dota pAsri, avand

deasupra un sul, pe care se vede ciar o inscriptie kufic
In acelasi manuscris deci in randcuornamentele tipicearmene,

discuri suprapuse, tiate f n fatete, sunt att flori cu trei $i

cinci petale cat si un ornament in forma de cruce aproape
identice manuscrisului bizantin din secolulul XII, cndva

al Lavrei Sfintei Trotte, acum in Biblioteca Lenin din

Moscova.
Rezumand cele de mai sus se vede ca manuscrisul Nr.
207 intruneste arta tuturor tarilor cari au venit in legatura.
ca Armenia. In ceia-ce priveste miniaturile ele se remarca
prin particularitatile lor iconografice. O mare atentiune se

da arhitecturei care e cu mai multe etaje, cu ornamentatia

peretilor si geamurilor, care particularitate le apropie de
frescele din capela santului Eustate din bisericile subterane ale Capadociei. Apoi unele detalii in miniaturi, ca_
de pilda crucea in Iordan din timpul botezului, atesta traditiiile picturale palestiniene, care se reflecta in aceste miniaturi. In compozitia scenei: intalnirea Mariei cu Elisabeta se vede din nou legatura cu frescele din capelele antice
ale CapadOciei. Deci in acela$ manuscris stilul fr e sce lar capadociene se intalneste cu cel al traditiilor palestiniene.

Exista lusa si o scen iconografia,specifica vietei armene

si aceasta e cea a coboririi Sf. Duh, care cuprinde, intr'un
semicerc central, diferitele popoare.
In concluzie toate manuscrisele din secolele X, XI si
XII au ca trstur, comun. stilul monumental.
ARTA SCOALEI CILICIENR

In anul 1085 ia nastere, pe malul Nord-Estic al marii

Mediterane, un mic stat armea.n, tntemeiat de originani
din Armenia centrala, statul Ciliciei, cu capitala Sis a
cirui fiint a durat pana in anul 1375, cand s'a desfiintat
Inscriptia aceasta araba semnalata lui Svirin de profesorul
V. A. Krackovskij; cf. A. N. Svirin, op. cit, p. 46 n. 2.

Aceasta data ce o da R. Drampian in Armionskaja miniatura

op. cit. p.49 data e 1352.
I knizrwe iskusstvo, p. 19, la A. N. Svirin

www.dacoromanica.ro

148

prin invazia Turcilor. Cilicia a jucat un rol 1nsemnat Inistoria artei armene, lasand un mare numar de manuscrise
ornate 4i Cu miniaturi.Legaturile strInse Cu Bizantul si Europa

apuseana
Cu aceasta din urm sustinute puternic de dinastia Rubenizilor
au imprimat o puternica influenta a
colii de art. ce ja nastere In acest stat cunoscuta sub numele de scoala ciliciana.
Cel dintai manuscris din aceast scoal pe care-I studiazi Svirin este Narek-ul scris In anul 1173 de calugrul

Grigorie dupa porunca adica comanda preotului Nerses

puternicului sevastos Oin. Manuscrisul e scris pe
pergament de buna calitate si e impo iobit cu horane, vignete,

ornamente marginale si miniaturi. Toate aceste impodobiri

nu mai au trsaturile stilului monumental ci formeaz.

un nou stil, cel artistic. Manuscrisul legat de scoala
dela curtea din Cilicia e evanghelia aflat. In muzeul
de arte frumoase al Armeniei scrisa pe un pergament
alb si subtire, Impodobita de artistul Avetik si apartinand.
lui Sambat, fratele regelui cilician, Fletum I, fapt ce dateazA
manuscrisul ca fiind dela mijlocul secolului
Toate elementeleartisticeain cuprinsul evangheliei sunt lu-

crate cu multa lademanare si chiar rafinament. Deosebit

de interesant e horanul de pe fila 2 Cu chipul lui Ciprian,
ca,re e format din dou5. coloane, terminate cu capitole.
Daasupra coloanelor e un dreptunghiu care are In centrul
sit' o arcada dubla In form5. de sgeat sub care e cuprins
chipul lui Ciprian, pe arcad. sunt doul pantere iar

varful ei o ciuta. Spatiul dintre arcad. si unghiurile suparioare ale dreptunghiului e umplut de un dragon Inaripat ca solzi, a carui coadl e innodat
identic dragonului basoreliefului datat din anul 1221 de pe portile Talismanului din Bagdad. Pe laturile horanelor unor file sunt
apai sfasnice tipice celor din moscheie.
Red area minunata a figurei lui Ciprian dovedeste c. pic-

torul ei a fost un mare artist aci el a redat atat trsiturile individuale cat si o puternica exprecie si viata figurei
lui Ciprian, totul fiind redat real. Toate aceste elemente
dovedesc ca autorul miniaturei era un cunoscator al cetor mai reusite creatii ale ariei bizantine, cunoscand ei In.felegind fodrte bine natra. Acelasi realism se remarca ei
www.dacoromanica.ro

149

tu scena ce reprezinta Nasterea Mantuitorului prin figura

femeii care cu mana tntins cearca temperatura apei din
Laia, pentru prunc.
Cunoasterea naturii de ca.tre artistii cilicieni,inderoanarea lor de a desemna dupS. natura vie si cunoasterea
sculpturei se reflecta si in manuscrise.
Asa in manuscrisul aflat in pomenitul muzeu sub No.
215,
cumprat de Gaspar In Alep i druit bisericei
Ripsime din Gomerant Giigh din raionul Kafan
scris
In Cilicia la inceputul secolului XIII; pe fila 185 e o litera.
intreaga scen
In chipul unui om ce se arunc In ap
fijad numai realism. Acelasi lucru 11 przint i figura masculina
In unire cu sarpele
prezentat In litera de ye
fila 15 verso, la fel si figura femenina. de pe fila 2 care se
sprijing pe un animal inaripat.
In ceia ce priveste elementele artistice apoi acestea
sunt representate din belsug de manuscrisul scris in anul

1249 In RomIlai. Seria pe un pergament satire, adus

din Roma de un oarecare Barseg, rnanuscrisul e legat

anul 1255 in scoarta de argint aurit qi el a fost druit, in
anul, 1263 de printul regal Levon surorii sale Tamfin.
Cel mai inalt grad de desvoltare a arteitlatinge Cilica in a doua jurntate a secolului XIII. Din acest timp e
manuscrisul aflat in muzeul amintit, sub Nr. 1035, scris
pe pergament subtire, l'ara data, dar dupl datele stilistice
scris in ,a.doua jumatate a secolului XIII in Cilicia. Un
memorial (hifa(akaran) povesteste lunga istorie prin care
a trecut manuscrisul incepand cu secolul XIV '). Traditia
atribue ornamentatia acestui manyscris renumitului
artist Toros Roslin, el cuprinzand 12 horane si 10 miniaturi
cele dintai neavand nici un sens arhitectural,
intreaga atentie a artistului fiind indrepiail asupra ornamentatiei, in acest teren fantezia lui fiind nelimitat. Asa
1) Ma In anul 1368 eref-ul (preotul) David Maeli (din Mua)
rascumpara cu 3(0 de dekani dela necredircioi i o da mangstilei din
Taron. In 1496 manuscrisului i s'a fgcut o scoartg de argint, lar in ami!
1574, navalind necredincioii, cgluggrii fug, lasand manuscrisul fu bise-

rica sf. Careret. Ctm inta el a Inceput sa putiereasca Semen Sargavac alland de aceasta o reprfig, Incurand cu acest prilej toate Hiele
cu harem 1 miniaturi.

www.dacoromanica.ro

150

pe fila 4 sunt doui figuri'cu capete de om iar ctpul 'or e

al unui animal patruped. Un eir intreg de horane sfrsesc
prin scene de vntoare si lupte dintre animale. Vignetele, ornamentul marginaliilor, initialelor ei literilor dintre
primele randuri ale textului dau impresia unui email
foarte pretios, ceia-ce face a se presupune desvoltarea posibil in Cilicia din secolul XIII a artei emaiului.Apoi cele
10 miniaturi cari cuprind scene evanghelice sunt toate
pline de dinamica, dinamica figurilor fiind un element caracteristic al manuscriselor miniaturistice armene.
Un alt manuscris care st la aceiasi inltime cu cel
de mai sus este ceaslovul scris in anul 1286, din porunca
regelui Hetum II, fiul regelui Le von. Lucrarea e scrisi
pe pergament alb, si e plin de o multime de desene, bpera
lui Toros Roslin, cel mai de seama pictor cilician') in cari
creatia pictorului e far. margini. Aga de pild fila 295 e

tiPica caci partea superioar. are o vignet, iar textul

incepe apoi ca litera I de mari proportii. In centrul vignetei e bustul lui Emanuel in forma de medalion, pe laturile medalionului, doi lei, a caror guri, blnuri ei cozi sunt
transformate inteun ornament colosal, ce le d o infatisare
de sculpturi fantastice, intreaga compozitie fiind cuprins.
inteun trapez, sustinut de doi lei, mai apropiati de natura
ca primii. Vrful vignetei e plin de psri gi plante. Litera I e format& din trei animale, intinse pe vertical, ul-

timul ei cel de sus pringi intr'un sarpe monstru, in care

gi-a infiipt ciocul un btlan, iar pe coada celui de sus st
un cocos care cant. Nu mai putin fantastic e ornamentul
marginaliilor reprezentnd o planta foarte complicat, ce
cregte din capul unui taur, pe al crui cap
terminnd
cu trei fete
st un vultur. Printre florile, frunzele ei
fructele acestei platte stau psri i niste anirnale cari aminliptesc maimuta. Nu mai putin fantastic e gi planta
sit& ins& de animale

care rsare dinteo stana, de pe

fila 456 verso. Aceiasi fill cuprinde pe partea de jos, un

1. Dintre lucrarile lui s'au pAstrat pana astAzi,ne spune R. Dramplan (in op. cit., p. 22), suma i 10 manuscrise 6 la lerusalim, 1 in Sebasta qi 3 in muzeul de manuscrise al statului U. R. S. S. (Goshranilsce rukopisej).

www.dacoromanica.ro

151

pseudomag care merge calare pe un maga, un leu ce

st. sub un copac cum ei doua camile
toate fiind real
prezentate- Tot asa pe fila 324 e Teodor Stratilat care
strapunge cu lancea vi$ap-ul (dragonul), iar vedenia proorocului Daniile dela fila 129 reprezint toate acelasi realism.

Caracterizand creatia celor doi artisti a celor don .

manuscrise cercetate mai sus se poate vedea deosebirea
lor stilisticA caci pe and productia celui dintai poarta
pecetea stilului grafic al celui de al doilea al ceaslovului
.

e. stilul pictural.

Dar stilul grafic se mai poate urmari si in manuscrisul scris in anul 1293 in manastirea Skevra, ornamentarea
lui ficandu.se abia peste jumatate de veac
in anu11444
de trei artisti : Manuel si preotii Hovhannes si. Sion
fila 112 verso cuprinz'and si portretul lui Manuel care st.
In genunchi. Tot asa si in raanuscrisul, biblie, scris pe un
pergament sub tire in anul 1295 din porunca regelui Hetum
1I, pe fila 289 fiind figura Maicei Domnului, in picioare
cu pruncul pe fondul unei arhitecturi fantastice. La fel si
manuscrisul din anul 1297, ornat de artistul preot Grigor,
tatal cunoscutului artist Sarkis Pitak.
Rezumand cele spuse mai sus concluzia e c. la saxsitul secolului XIII In Cilicia exista o bogata cultura artistica., rezultatul unei perioade pregatitoare, a careiesent
nu se poate judeca din lips de date.

Arta cartii ajungand la o asa de mare inflorire In

Cilicia secolului XIII. puterea ei de creatie i-a ingaduit
s. se rIspindeasc departe peste hotarele de bastina. Si
exemplul acestei rsgandiri apare in manuscrisul scris In
a.nul 1329 in regiunea Stinik (Karabagh) de scribul strein'
si ornat de artistul Toros din Taron
Astfel horanul de pe fila 9 cu rinde, intre altele, in mijlocul partii
sale de sus o arcada tipica artei armene..
Ca cel mai vechi manuscris cilician din secolul XIV,
Svirin 11 prezinta pe cel scris pe pergament alb, in anul 1307

in timpul regelui Levon fiul lui Toros, scrib fiind un preot

oarecare Levon, iar cel cel care 1-a comandat un preot

Vartan. Din punct de vedere artistic manuscrisul se remarca

prin ornarea bogata cu desene liniare de culoare neagrA,

restul ornamentatiei: miniaturile, vigne tele, maigiqaliiie si
www.dacoromanica.ro

152

initialele, fiind ficute Ici acelas stil grafic despre care am

pomenit mai Inainte. Merit atentie desenele bogate marginale, unele servind drept ilustratii ale locului dat din
text, traditia prezentrii acestor ilustratii fr nici un fond
fiind legat de cele mai vechi modele siriene. Asa e de pild&

desenul de pe fila 153 verso, reprezentand pe Isus si pe

pcaltoasa un destul de apropiat prototip al acestei compozitii aflndu-se In manuscrisul sirian din secolul VI, aflat

sub Nr. 33 In Biblioteca National& din Paris. Sunt apoi,

cteva desene cari ilustreaz textul evanghelic. Asa
de pild pe fila 317 e o maimuti ce tine un sfesnic, fila
219 o cioara care ciuguleste struguri, iar pe fila 361 un caste!,

format dintr'un mare turn rotund deasupra cruia se trralti

alte dou turnuri mai mici, unul deasupra altuia Inchis
cu porti mari, deasupra cu creneluri i pervazuri foarte
probabil reproducnd intrucatva schematic tipul castelului
Ciliciei.

Istoria artei din perioada cilician se Incheie prim

opera renumitului artist al vremii, Sarkis Pitak. Activitatea

Judecata din utmg (Evanghelie scrisl la Tatev in 1619).

www.dacoromanica.ro

153

lui Pitac e cunoscut din 18 manuscrise dintre cari numai

trei aunt cercetate de Svirin (cele din anii 1320,

1336.

1338 si 1352).

Reputatia ca mare pictor a lui Pitak e stabilit In

anul 1320 and episcopul Stefan de Sebasta ii incredinteaz
un evangheliar ce-i fusese druit de regele Osin (1308-1326)
si care era iaeterminat In ceeeace priveste partea pictat.
Manuscrisul In chestiune cuprinde peste 400 de miniaturi
si ornamente pictate iar.:;.unele din ele numai conturate de
pun artist genial necunoscut" $i pictate apoi de Pitac pentru
care muncl ja 1300 d. 1). Legenda spune c. Inca In copilrie

Pitac a desenat att de bine o viespe ce sttea pe geam

Inca prietenii lui cAnd au vzut o pe hrtie au Incercat O.
o alunge creznd ca e una vie, pentru care fapt apoi Lau
poreclit pi(ak -=-- viespar.

El s'a bucurat de mare fal nu numai ca artist ci si

ca mester In ornamentare. Cu aur. Pitak prinde gustul me-

Judecata din urrnA. (Evanghelie scrisA la Tatty In 1619).

1) Ms se afla, sub No. 222, ca ili toate celelalte mss de cari se

ocupa Svirin fn Muzeul de arte frumoase al Armenlei.
10

www.dacoromanica.ro

154

seriei dela tatil slu preotul Grigor, iar primul manuscris

in care apare m.na lui este evanghelia din colectia Etnaiadzin,

din anul 1301 ca ajutor al tatglui s.u.

Cercetnd manuscrisul din anul 1336, impodobit de
Pitak, Svirin ajunge apoi la concluzia c talentul lui Pitak

era in declin. Faptul e explicabil cci In Biblia din anul

1338 scris in Erznga, i anume pe fila 422 e autoportretul lui Sarkis
un btrin avnd pe cap o beret de
culoare grenat inchis e imbrcat fritrio hain lungA de culoare albastr deschis iar in mini tine o carte mare.
lar manuscrisul din anul 1352 la care lucreaza Pitak
dovedeste o totall decadent a creatiei lui Pitak.
Dar urmele artei ciliciene se intlnesc din abundent
in manuscrisele lucrate in Crimeia si Istambulfrg ins a
pgstra caracterul prototipurilor: simtul proportiei, al m5.surei si al iscusintei.
ARTA ARMENIEI CENTRALE IN S'ECOLUL XIII

Cilicia n'a fost singurul punct unde arta armean s'a

desvoltat caci in secolul XIII arta ajunsese la o desvoltare destul de intins $i In Armenia central. Si pentru
a evidentia acest fapt Svirin cerceteaz cinci manuscrise.
Cel dintai aflat sub Nr. 232/378 in colectia Etmiadzin, e dela

sfrsitul secolului XII sau inceputul secolului al XIII.Manuscrisul e scris de scribul Toros pentru Vahtang si sosia
lui Horisan in regiunea Haten din tara Agvank. Un deosebit interes prezint. horanul de pe fila 7, format din trei
coloane, deasupra lor inaltndu-se un dreptunghiu inalt cu
p5.sari pe deasupra si pe. laturi. In sernicercul dreptunghiului, pe un fond ro$u se afta in pozitii heraldice, dou ani-

male, sprijinind un *arpe. Intregil stil al ornamentatiei

manuscrisului este grafic.

Manuscrisul urmtor e din anul 1211 impodobit de

pictorul Markar in Ahpat. Horanele spre deosebire de

cele de pn. acum pe laturi sunt impodobite cu figuri omenesti. Iar miniatura reprezentnd intrarea lui
Isus in Ierusalim e extrem de interesant, ea fiind in afara

schemelor bizantine: Isus se apropie de oras pe partea

stnga ca de obiceiu, iar arhitectura orasului ca i intreaga

arhitectura poart un caracter net iranic.

www.dacoromanica.ro

155

E apoi manuscrisul scris in anul 1224 din porunca

Djadjrei fiica lui Vaghen Hahbakiant din neamul principilor
de Sevadiant, in mnstirea Horanagad, din regiunea Hacen,
aproape de Gandzak (Kirovabadul de astzi). Dar miniatura

eu chipul evanghelistului dovedegte o total iaepricepere

a pictorului in redarea figurei omenegti.
Urmltorul e manuscrisul scris in anul 1232 de scribul
Ignatios in Horomos ($irak) din porunca principelui principilor Patrak Havras. Manuscrisul a suferit mult in decursul veacurilor gi din aceast cauz horanele i miniaturile
nu s'au mai pstrat. Sunt interesante din punctul de vedere
al compozitiei filele cu titluri.
Ultimul e manuscriptul scris in anul 1232 de pictorul
dupi comanda lui Grigor, marele print al Armeniei, stpniin mnstirea Tangman6at, de lng Gandtorul
zak. Un merit deosebit din punctul de vedere al artei prezintl
miniatura de pe fila 188 care infAtigeaz.' Bunvestirea. De

Maria, care st jos, se apropie arhanghelul Gavrilpictorul

a reugit s redea, cu deosebit mestrie, figura contractat
gi plin de uimire a Mariei cum gi orbita ochilor, ovalul
gi rogeata fetii. $i tratarea fetii ingerului corespunde cu
cea

Cu acelag obiect

din miniatura secolului XII a gcolii

dela Salzburg, ele avnd o origine comun. : bizantin in

redactie palestinian, cci Maria e reprezentaa stand jos.
Incheind cercetarea asupra manuscriselor Armeniei Centrale, Svirin ajunge la concluzia c pictorii acestei regiuni nu
gtiau s redea figura omeneasc iar elementul tipic al tuturor
manuscrieslor const in lucratura filei cu titlu, stilul lucrara
fiiind reprezentat prin dou. ci : pictural i grafic.
SCOALA DIN GLADZOR

Intre vestitele gcoli man,istiregti de art ale Arme-

niei Rsritene una dintre cele mai cunoscute, mai Cu

seam la secolele XIIIXIV apare cea din minstirea
Gladzor din tinutul Siinik. Din lucrrile acestei gcoli nu
se cunosc irisa dect cele ale pictorului Toros Taronati, cel
mai de seam reprezentant al gcolii in prima jumtate a secolului XIV.
Din cercetarea operilor lui Toros Taronati se vede c.
gcoala dela Gladzor avea, la inceputuI secolului XIV, ca
www.dacoromanica.ro

156

stil cel literar-miniaturistic, figurile au fata expresiv ins&

sunt uniforme, monotone, seamn unele cu altele, nu au
rafinamentul si finetea celor ciliciene, cu toate c poart
influenta acestora.
De aceiasi scoal ar putea apartine i pictorul Avak
care s'a instruit la Gladzor1); el ins. lucreazA In Crimeia
si ca atare 11 vorn cerceta in cuprinsul artei din coloniile
arme ne.
ARTA IN COLONIILE ARMENE DIN CRIMEIA,

IRAN si ITALIA IN SECOLUL XIV

Arta armean a inflorit nu numai pe terenul propriu

al trii ci si In afara ei, In trile unde populatia armean
a format intinse colonii. Asa e iinti Crimelaunde Armenii
au aprut inc In secolul XI, fapt atestat de inscriptia depe o cruce din anul 1027. Colonia armean din Teodosia
a ajuns, In secolul XIV, la cea mai mare Inflorire and
facepe j arta ei, oclat cu pictorul Avak, care a trit si
datate din anii 1329,
lucrat In Crimeia. Trei manuscrise
caracterizeaz intreaga lui oper In deems1340 si 1358
de 29 de ani, atestat de memorialele (hisatakaran) celor
trei manuscripte. Avak era originar din Mosabbiur fiind
ucenic al cunoscutului Invtat si scriitor biericesc Esai
INT$eti. Primul ma.nuscript, scris de scribul Grigor, cuprinde-

intre miniaturisi anume cea din urmuna cu autoportretul

(Evanghelie scrs4 la ErzAnga in 1269).

I) Dupti R. Drampian, op. cit., p. 23-24.

www.dacoromanica.ro

157

lui Ava,k stand in genunchi vi ay:ilia la stnga pe Aslan, cel care a comandat manuscrisul. La 1340 Avak se

afl. in tara Atrpatakan 4i anume in orasul Sultania unde

impodobeste un manuscris pentru paronul Pesghen.In 1350
Avak, deacum oartapet (arhimandrit) treste in tara Paitakaran de unde e trimis de paron-ul Surhatmis in Ciliciaca
s. aduc o carte sfant.. Catolicosul Ciliciei ii da. o biblie
vi o evanghelie scrisa in anul 1314, neilustrata vi pe care

el o ilustreaza in anul 1350. Cercetind manuscrisul lui,

Svirin ajunge la concluzia c trasatura de baza a operilor
lui Avak o constitue miscarea de care sunt animate toate
figurile omenevti

ele se misca, gesticuleaza, miscarealor

se transformi' in dans, in exaltare. Avak e si portretist.

Asa la manuscrisul din anul 1358, el picteaza, pe fila 410
ce cuprinde miniatura Nasterii 1V1antuitorului, in coltul din

stanga pe paronul Surhatmis vi pe sotia lui Beki-Hatun.

In intreaga activitate a lui Avak se vede influenta scolii
ciliciene.

Manuscrisul legat iarav de Crimeia este cel scris in

anul 1332 pe hartie de Grigor Sukiasiant in orasulSurhat,
care ins. din cauza proastei conservar n'a mai pastrat aproape nici-o miniatura intacta. In insemnarea din mantis-

cris se arati ca. acesta e copiat dupi un original al pa.

triarhului talmacitor armean, Sahak (din secolul IV). [nag

studiul lui arata ca. el nu se leag de protooriginalul

secolului IV; miniaturile n'au fond, pictorul red destul de
exact proportia figurilor omenesti, In majoritate ins& lipsite de miscare. Ins. fata lor uimeste printeo pictur fin&
vi mestrie in modelare cum si o adanca expresivitate, avand

chiar impresia unur fresce. E interesant apoi de semnalat

ca pe una din miniaturi pictorul a infatisat pe o pern.
vulturul bicefal, stema Paleologilor.
Tot Crimeiei apartine i manuscrisul scris in anu11342,
de preotul Semen cu toate c. nu are indicarea localittii.
Manuscrisul scris pe hartie se remarca printr'un sir intreg de desene de contur, negre, executate in penita cu o

deosebit maestrie, autorul lor fijad inzestrat cu o bogat& fantezie.

Ins 'Crimeia a fost si locul de refugiu pentru multi

.Cilicieni cari s'au refugiat din cauza invaziei turcesti dela
www.dacoromanica.ro

158

mijlocul secolului XIV. Probabil cS.In Crimeia au ajuns, cu

acest prilej, gi unele dintre manuscrisele ciliciene imitate

apoi de cele armene scrise in Crimeia. Aga e de pilda manuscrisul din anul 1693, care confirma'. renagterea traditiei
ciliciene.

Insa relatiile comerciale ale Ciliciei cu alte tri, unele

dintre ele destul de indeprtate, au aeut ea Inca in secolul XIII sa. apara biserici armenegti la Roma, Florenta,
Milano gi In alte orase italiene. Aga se explica gi prezenta
manuscriselor armene In Italia. Intre manuscrisele scrise In

Italia Svirin cerceteaz cel scris In anul 1331 de Ieremia

In Peruggi. Pe fila 4 manuscrisul cuprinde pe ev anghelist
In Imbrcamintea calugarilor din Apus cu capigon; el sta
pe scaun, manuscrisul Ii sta. pe pupitru, iar nu pe gerkunchi

ca In manuscrisele armene, bizantine gi rusegti. Detaliile

miniaturei dovedesc ca pictorul ei a fost influentat de
mediul italian.

0 parte importanta din Armenia intra, pana la baceputul secolului XIX, In cuprinsul Iranului, acolo fiind o
mare populatie armeana. Din mijlocul acestei populatii s'au
ridicat apoi artigti influentati, cum e gi natural, de arta iraniana. Unele dintre manuscrisele serse In acest mediu, este

cel scris In anul 1356, de Makhitar din Ani, probabil 4n

Sultania. Aceste manuscrise cuprind inaintea textului obignuitele horane, miniaturile cu subiecte din evaiaghelie,
filele cu titluri, vignetele $i ornamentele marginale. Pictorul
cunogtea schemele iconografice bizantine Insle-a schimbat

foarte mult cci In prezentarea figurilor omenegti ele cu-

prind trasturile traditiei picturei iraniene cu elemente

ale artei armene, figurile fiind lipsite de proportie au
gi Intre ele domina' tipurile mongolice.
capetele mari
Manuscrisul urmator e din anul 1610, scris de scribul Agop

In oragul Noul Djulfa, dupa comanda lui Hodja Avetik.

Manuscrisul acesta cuprinde 53 de miniaturi, 10 horane gi
4 file de titluri. Intreaga compozitie a pictorului e plina
de un naturalism dur, 4mbracmintea, vasele 5i ornamentul
fiind de origine iraniana. Fila 54 cuprinde gi pe pictor, tu
genunchi. Textul manuscrisului e scris pe dousa coloane,.

fiecare coloang fiind cuprinsi In cinci gase unii fine deculoare rogie i albasta, cu aur.
www.dacoromanica.ro

159

$COALA DELA HIZAN.

Printre scale de art. ale Armeniei vechi unul dintre

locurile de seam& 11 ocup. cea formata in orasul Hizan,
a$ezat la sud de lacul Van. Scoala dela Hizan a produs
multe manuscrise. Svirin ins cerceteaza iaumai patru dintre ele, in ordine cronologic incepAnd cu anul 1332 si
mergind pn in anul 1662. Din punct de vedere iconografic $coala dela Hizan n'are nimic comun cu cea bizantina,
ea formandu-se pe baza unor izvoare locale, nationale. Stilul scorn se remarc printeua conservatism neobisnuit caci

miniaturile din secolul XVII se deosebesc foarte putin de

cele dela inceputul secolului XIV.
Cel mai vechi manuscris pe care-I cerceteazi Svirin
e din anul 1332 scris de Aristaglies in regiunea Van-ului si a
Bitlis-ului. Semnularhitectural in redarea horanelorlipse*te;

In ornamentatia lor se itatilnesc mai mult psri, mai cu

seama cucosi, pesti si fiinte fantastice. Sunt apoi caracteristice $i rniniaturile. Asa obisnuit, evanghelistul e reprezentat stand sub un arc, far& fond arhitectural, avind in
fati masa cu uneltele de scris. El serie pe un rulou care
cade in valuri si al carui capt nu se vede. Manuscrisul
urmator e din anul 1335, scris de scribul Stepanos in orasul Hizan si impodobit de pictorul Hovhannes. E apoi manuscrisul din anul 1395 scris de pictorul Dzerun si Impodobit de acelasi in orasul Vostan de pe malul lacului Van.
Pe fila 12 e si autoportretul pictorului care st pe scaun,

avnd pe cap un turban alb si lucreaz pe o fil alba,

prinsi de o tabli care e prins de tavan printeo funie.
Figura e in stilul scolii dela Hizan.
Urmatorul si ultimul e manuscrisul din anul 1397 a
cArui prezentare iconografic e rezultatul unei bogate fantezii a pictorului, departe de cerintele canonice. Pe fila 17
verso cuprinde miniatura cu chipul evanghelistului, intocmai la aceiasi prezentare cum e la manuscrisul precedent
figura pictorului Dzerun. Modul cum cad faldurile Imbracimintei figurilor din miniaturile scoalei Hizan 11 face pe Svi-

rin 91 se gandeasc la figurile din frescele Smarei, din anii 830-888, deci in concluzie o infiuenta artei babilonoasiriene asupra celei dela Hizan.
www.dacoromanica.ro

160

In concluzie ecoala dela Hizan este una dintre cele

mai diferentiate, intr u totul independent, iar pozitia geografici a Hizanului
intre munti aproape inaccesibili
explicl gi arh aismele ei.
ARTA ARMEANIA IN SECOLELE XV, XVI $1 XVII

Arta manuscriselor ciliciene din secolele XIII gi XIV

gi.a implinit sfera ei de des voltare, atingAnd cel mai inalt
grad de creatie gi mestrie gi ajungAnd la o desvrgire in
tratarea figurei omenegti. In afar. de aceasta, ea a creiat
un stil deosebit gi elemente componente noui in ornamentarea filei cu titlu a manuscriselor. Deosebita atentie acordat. literei initiale gi vignetei
ca elemente de baz ale
a par ca un punct central in creartei manuscriselor
atia pictorului.
Dar cucerirea Ciliciei de cAtre Turci la mijlocul se-

colului XIV, aduce ca sine decadenta mestriei in arta

manuscriselor armene, cAci in perioada postcilician (secolele

XV XVII) arta armean se desvolt in alt. directie.

Astfel pe ciad in perioada cilician se puteau ugor observa

pe lingO elementele nationale gi cele apusene, dimpotriv. in

Patriarhli (dintr'un desea vechi)

www.dacoromanica.ro

161

epoca postciliciana particularitatile locale, indigene se Incettesc cu o putere deosebit

elementul de baza al
creatiei artistului armean este m.estria lui In ornamentatie.
Si aceast perioada In arta armean poate fi nu mit national ; ea are o latur emotionant independent In tratarea
temelor evanghelice gi traditional& In ceiace priveste
forma. Astfel manuscrisele din secolele XV si XVI, originare din Armenia central, sunt opere ale pictorilor cari
sunt incapabili a reda figura omeneasca fiind Inclinati a
o trata ca ornament. In acelea.i manuscrise sunt ex primate
trsturile existente In manuscrisele scoalei dela Hizan.
Aga In manuscrisul scris in anul 1462 In Akhtamar
(insul de pe lacul Van) pictorul trateaz cu totul liber si
independent seen' ele evanghelice, Ins& In figurile omenesti
*i In celelalte elemente In legatura cu natura nu se vede

viata, iar redarea exact& anatomic& a figurei umane fi este

necunoscuta.

In manuscrisul scris in anul 1559 In Vaiot-Dzor din

Daralaghiaz, figurile din miniatur au prea putin comun.
Asa de pildi cele de pe fila 3 verso unde e reprezentata

Bunavestirea, corpurile nu se vid de sub faldurile imbracamintei, figurile fiind formate din falduri orizontale
Inclinate ce se transform& In ornament.
Tot aga in miniaturile ce reprezint& filele creatiei din
manuscrisul scris In anul 1601, totul e ornamentatie.
L.3. fel gi In manuscrisul scris In anul 1632 de scribul
Arakel In satul Revang din regiunea Erzer.um (Karin) In

care miniatura de pe fila 32 verso da un exemplu minunat de transformare 4n ornament a figurei evanghelistului
Matei gi a tot ce.1 Inconjoara. Tot ceia-ce e cuprins In
miniatur e Inteatat de stilizat trick nu se poate Intelege
ceia-ce a vrut si redea pictorul prin aceast combinatie
de desene de tot felul, cu deosebire de tipul covoarelor,
norii stint discuri suprapuse.
Am aratat mai Inainte cat de departe ajunsese arta
manuscriselor ciliciene si e probabil ca In secolele urma.
toare dupa ce scoala cilician. i.a incetat existenta, atunci
cand era vorba si se creieze un nou manuscris begat, apoi
prototipul acestuia era un manuscriadin epoca ciliciana; caci

In tot decursul secolelor XVXVII se poate urmari un

www.dacoromanica.ro

162

sir de manuscrise cari fra Indoial sunt copii ale unor originale comune, sau copii unul dupa altul.
Svirin cerceteazd. In acest sens i in ansamblu dou
manuscrise din secolul XVII; cel dintai scris in anul 1643
la Constantinopol iar cel de al doilea, In anul 1649 In Ispahan din Iran.
Biblia si evanghelia din anul 1649, cuprinse intr'un sin-

gur manuscris scris In Ispahan, are pe fila 463 un horan

format din trei coloane cu un dreptunghiu foarte bogat
ornamentat, Cu psari si vegetatie pe laturi
care horan
e intocmai cu cel de pe fila 7 verso a manuscrisului lui
Simbet Conetabl dela mijlocul secolului XIII. Deci
exemplu de modul cum manuscrisele originale ciliciene
duse In Iran foloseau ca protooriginale pentru manuscrisele din secoleie postciliciene. Acelasi manuscris scris In
Ispahan cuprinde Intre numeroasele sale miniaturi cari ilustreazd. apocalipsul una cu prezentarea Ier usalimului ceresc. Ea Infatiseaza orasul In forma de dreptunghiuri, inconjurate de ziduri cu porti la mijloc. In fiecare dreptunghiu

sta un inger iar in mijloc e Intins orasul cu dreptii In interior. Orasul e inconjurat de flcfirioar In planul din fata
e pstorul care poartd pe umeri o oaie. Sus un porumbel
chiar deasupra lui Savaov, In drepta un Inger si figura
lui Ioan Teologul. O comparatie a miniaturei. descrise mai
SUS cu gravura, cu acelasi cuprins, din biblia lui Piskator

duce la concluzia cl miniatura din manuscris e o copie

dup cea din Biblia lui Piskator.
In manuscrisul scris la Constantinopol in anul 1613,
pe fila 8, e cuprinsi o miniatura ce reprezint crearea
animalelor

o copie cu deosebiri neinsemnate a gravurei

cu acelas cuprins din biblia lui Piscator (editat In

I. Svirin foloseste un exemplar din Biblia lui Piskator aflat in muzeul rusesc si care poartA urmatorul titly: 7 heatrum biblicLm Loe est
historiaesacrae veterts et novi testamenti tabmis aeneis expressoe. Opus
praestantasimorum huius ce superioris sectas pictorum atque scsibptorum summo gladio con qusitum et in lucem editum par Nicoiaum lohannis
Piscatorem. Anuo 1674, Amsterdam.

www.dacoromanica.ro

163

anul 1639 ')cu singura diferentiere c. In manuscrise miniatura e In pictur, iar la Piscator gravura e grafic. 0 s
dovadi deci ca biblia lui Piskator a circulat la Ispahan si
la Constantinopol.
Dar in manuscrisul din anul 1619, pe fila 489, e cuprinsa si o miniatura din apocalips ea reprezentnd un
inger care cu un picior calca pe pamant, iar cu cellalt
pe apa. Proto-originalul acestei miniaturi se afl bite
gravur a lui Diirer,2) reprezentnd acelag subiect.
Aceste manuscrise intrunesc, In cuprinsul lor, de o
parte urmele cele mai vechi traditii picturale ciliciice iar
pe de alta parte reproduc ele mente ale pictorilor apuseni :
olandezi, germani si flamanzi, din secolele XVXVI.
Lisa traditia artei ciliciene a continuat 011a la sfrsitul
secolului XVII in antica Caffa din Crimeia, o perioada in
decadent& a artei strlucite cilicient le odinioar. Si exemplul artei perioade e cuprins In manuscrisul scris In anul
1693 In Crimeia, al carui horan de pe fila 20 prin compozitia sa lipsita de sens arhitectural, ca baze i capiteluri

mari, cu elemente In jurul lui care toate le un loc,

do-

vedesc o to tala nepricepere a forme i, a proportiei artei ciliciene din epoca si de inflorire.
ARTA IN COLONIELE ARMENE DIN MOLDOVA.

Dar nu numai in trile specificate de Svirinau existat

colonii armene ci si In Moldova. Dealtfel Armenii constitue una din cele mai vechi populatii streine ale Moldovei,
venind cum ne arata d-1 profesor P. P. Panaitescu3)
din Polonia prin Rusia Rosie, ca negustori la sfrsitul se.
colului al XIV-lea. Tot d.1 Panaitescu a publicat cel mai

vechi act slav, cu privire la Armeni i prin care, la 30

Iulie 1401, Alexandru cel Bun recunoaste pe Ohanes ca

Svirin, imparte, dupg cercetatorul rus Tarabrin editiile bibliei lui

Piskator in trei grupe. A4a In prima grupa cuprinde bibliile tiparite in

mili 1639, 1643. 1650 i 1674, in folio; in a doua grupa cele tipgrite in
4, lar in a treia grupg cele in 8.
Apud Svirin (op. cit., p. 130, n. 4), Klassiker der Kunst, Diirer,
1904, fig. 174.

3) P. P. Panaitescu, Hrisovul lut Alexandru cel Bun pentru epis.

copia armeanet din Suceava (30 Julie 1401), extras din Revista Istoricd
Romdnd, IV (1934), Bucuresti, 1935, p. 5.

www.dacoromanica.ro

164

episcop al Armenilor din Moldova, insotind textul, facsimilul si traducerea actului cu un comentariu plin de eruditie '), care de altfel caracterizeaz intreaga activitate
stiintific a distinsului profesor.
Efortul cultural al coloniei armene din Moldova se evi-

dentiaz in timpul domniei lui Stefan ce! Mare, cand in

anul 1461, episcopul Nicoghos serie, la Cetatea Alb, un
Ceaslov, aflat astazi in Biblioteca Central Armean din
Bucuresti.

E apoi Ceaslovul scris sub fiul si urmasul lui Stefan

cel Mare, Bogdan III, in anul 1507, la Suceava de episcopul Simeon din Suceava, pentru trebuinta preotilor armeni
din Siret
aflat astzi in Biblioteca Mechitarigtilor din
Viena.

In 1607 scrie, la Iagi, arhimandritul Mesrob, originar

din Caffa, Interpretarea Calendarului, aflat astzi in Biblioteca Mechitari$tilor din Venetia.
In timpul do.mniei lui Radu Mihnea (a doua domnie), a lui Miron Barnowski, a lui Alexandru Coconul $i

a lui Moise Movil pstore$te peste Armenii din Moldova, episcopul Hazar, care scrie si impodobeste mai multe
manuscrise. Asa in 1624 el scrie dou evanghelii, o a treia
o scrie in 1628, o a patra in anul urmtor, iar in 1631 scrie
Vie(ile Sfintilor
manuscris ce se afl la muzeul armean
din Gherla.
In a doua domnie alui Alexandru Ilias,preotul Simeon
scrie la Suceava in anul 1632, o Evanghelie, aflat In cancelaria bisericii armene din Suceava.

In domnia lui Vasile Lupu se remarcl intai un preot

Anton care in 1639, scrie, la Sucea.va, o carte curugaciuni,

ce se afl astzi la Cesarea. E apoi un preot Haciatur

care in anul 1641 scrie in aceldsi loe, o evanghelie, aflat

astzi in Biblioteca Mechitari$tilor din Venetia. In anul 1643
preotul Sarkis serie la Iasi, un Ceaslov, aflat astzi la Sniatin,
iar in 1649 preotul Hovhannes serie la Suceava o evanghelie
aflat, si astzi la Suceava ; in acelagi loe tot el serie,
Cu ajutorul diaconului Avedik, o evanghelie ce se pastreaz.

la Gherla.
1) Ibidem.

www.dacoromanica.ro

165

Sub Gheorghe Stefan activeaz1 episcopul Stefan,care

in anul 1655, scrie la Suceava un Ceaslov ce se pstreaz
in Biblioteca Mechitaristilor din Venetia.
Apoi in 1659 un preot serie la Iasi, o evanghelie ce
se pstreazA la Gherla.
$i in sfrsit in domna lu Stefan Petriceicu e remarcat
ultimul episcop de Suceava, Minas Zilihdar, care in anta
1672, scrie la Iasi o carte de ritual (Mastot), in acelasi an el
caluzind si exodul Armenilor din Moldova in Transilvania.

Dar Armenii in perigrinarea lor spre Moldova au

adus cu ei o serie intreaga de manuscrise scrise unele dintre
ele la Maskevor 1), altele in Cipru 2), in lerusalim Caffa 9,
Lemberg 9, Camenita 6) si Constantinopol 1), care astzi se
afl in diferite biblioteci din tar. ).
INCHEERE

Din cele expuse mai sus se vede credem cu prisosint

bogtia si difereatierea artei manuscriselor armene dealungul veacurilor, incepnd cu vechea evanghelie din amiadzin
care in paginile e cuprnde influenta artei elence,
iar in constructia horanelor sale red monumentalul si arhi.
tectura prototipurilor sale. E apoi prima jumtate a secolului XII care pastr.ind stilul monumental in miniaturi $i
horane ingdue prezenta vignetelor si a literilor initiale
formate din impletituri. A doua jumtate a secolului XII
prezint exemplul stilului desvoltat al aitei manuscriselor
.

I) Evanghelia scrisa in anul 1265 si aflat astgzi la Roman.

Fapiele Apostoillor, serse in anul 1310 si aflate la Cherla.
Ceasloutil scris in anul 1313 si aflat in Biblioteca Centrala
meang din Bucuresti.
Asa e Euanghelia scrisg in anul 1351, aflata la Biserica din
Iasi, evanghelia scrisg in anul 1359 si aflatg la Botosani cm si Viciiie
Sfinfilor din sec. XVII, ce se afIg la lasi.
Asa e o Carie de ritual scrisg in anul 1555.
Asa e o Colectie de legi, aflata in Biblioteca Centralg Armeana
din Bucureti.

Ap e Ceaslouul scris in anul 1671 si aflat in Biblioteca Centra} A Armeana din Bucuresti.

Pentru toate aceste date, suntem indatorati d-lui H. Dj. Siruni,

care le expune pe larg in lucrarea sa: Catalogni manuscriselor armene
din Romanta, nflata incti In manuscris.

www.dacoromanica.ro

166

Cu toate elementele artei: vigneta, initiala, ornamentul mar-

ginal pentru ca In secolul XIII s apar Inflorirea artei

ciliciene. Vine apoi secolul XIV cu semnele decadentei
artei ciliciene In laturile unui grafism nemAsurat, a unui
desen sec si a deprtrii de natur.
Dar pe cand in Cilicia in secolul XIII arta igi atin.
gea apogeul, In Armenia Central se forma un stil propriu
regiunei: fila initialA, litera initial, vignetele gi ornamentul marginal erau preocuparea aproape exclusiv a artistului, curentele fiind imprtite In grafic i pictural. Al.turi
de tehnica aproape desvArgit. e ornamentatiei sta nepriceperea In a reda figura uman gi acest element formeaz
chiar trstura caracteristica a artei perioadei pomenite.
Prezentarea artistic a manuscrisului, creiat in secolul
XIII, In Armenia Central, apare cloric si arat marea
cultur. artistic a pictorilor de manuscrise. Arta manuscriselor devine In aceast regiune national& si ea desvolt
problemele compozitiei i coloritului, creind un nou stil:
curat ornamental-grafic, In care figura uhan. este subordonat. artistului care o transform in motiv ornamental.
Dar odat& cu aceste forme iioui se face gi copierea originalelor de seam& din trecut. Si in sfArgit, la mijlocul secolului XIII ptrund gi modelele apusene, sub form& de
gravuri, prelucrate In gen armean de pictorii armeni.
Cat despre studiul lui Svirin el e bogat In datele sale
pe care noi le-am prezentat mai sus pe larg
dar cu toati calitatea lui remarcat e de semnalat faptul
c& pentru cercetarea sa Svirin n'a folosit decAt numai manuscrise aflate In muzeul de stat al artelor frumoase al Armeniei. Apoi autorul nostru n'a atins problema legAturii
dintre motivele ornamentale ale manuscrisului 5i ornamen.
tatia arhitecturii armene la fel gi problema legturei aceleagi arte cu cea decorativ ornamental
toate aceste

scApri fiind remarcate de marele cercettor armean R.

Drampian
Totugi chiar gi cu aceste lipsuri studiul lui Svirin .e o
pretioas contributie la studiul artei manuscriselor armene
1) cf. prefata lui Drampian ce precede studiul lui Svirin.

www.dacoromanica.ro

167

a manuscriselor prea putin accesibile resttilui cercet-

rilor dat fiind prezenta lor In U. R. S. S.

e un nou

aport in studiul trecutului unui popor atit de urgisit

de veacuri.
DAMIAN P. BOGDAN

BIBLIOGRAFIA
STUDIILOR DESPRE MINIATURA ARMEANA
Abdullah S. gi Macler F., Etudes sur la miniature armnienne,
Paris, 1909, extras din Revue des tudes ethnographiques
et sociologiques.

Adjarian Hratchia, Katalog der armenischen Handschriften in

Tabris, Viena, 1919.
Alichan, Sissouan ou l'ArmrzoCrlicie, Venetia, 1899.
Baumstark Anton, Eine Gruppe illustrierter armenischer Evangelienbiicher des XVII und XVIII Jahrhunderts in
Jerusalem, la Monatshefte fr Kunstwissenschaft, 1911,
caetul 6.
Bodurian Preot M., Ornamentele Evangheliei Reginei Mcilke (in

armeneste), Venetia, 1902.

Brosset, Katalog krzig errziadzinskoj biblioteki (catalogul artilor bibliotecii din E6miadzin), S. Peterburg, 1840.
Conybeare Frederick, Catalogue of the Armenian Manuscripts in
the British Museum, Londra, 1913.
Dashian Jacobus, Katalog der armenischen Handschriften in
der Mechitaristen Bibliotek zu Wien, Viena, 1895.

Der Nersessian Sirarpie, The date of the initial Miniatures of the Etchrniadzin Gospel. Reprinted from the Art
Buletin, XV, Nr. 4, the College Art Association of America University, Chicago Illinois, 1933.
Manuscrits Armniens illustrs des XII, XIII et XIV
sicles de la Bibliothque des pres Mekhitaristes de Vcnise, Paris, 1937.
Drampian R., Armianskaja miniatura i knignoe iskusstvo
( Miniatura armean ei arta 65.rtii) In 06erki Po istorij
i iskusstua Armenij, MoskovaLeningrad, 1939, p 3-27.
Khalatlant G., Evangelije perevedennoe na drevnearmjanskij jazyk

www.dacoromanica.ro

168

i napisannoe v 88 7 g. (= Evanghelia tradus in limba

armean veche si scris in anul 887), editia Rukopiseif
Lazarevskago Institute: vostonyh jazykov v Moska (=Ma-

nuscrisul Institutului Lazarian al limbilor rsritene

din Moskova), Moskova. 1899.
Hatuni PM-. V., Istoria costumului vechi armean (In limb&
armean), Venetia, 1923.
Hovsepian Arh. Garegin, Album de paleografie armeanil (in
armeneste), Vagharsapat, 1913.
Evanghelia din Dzghruth (In armeneste), in Ararat, 1898.
Relatiuni asupra unor miniaturi din Emiadzin (in arineneste) in itnahit, 1911.
0 pagind din istoria artei f i culturei armene (in armeneste), Alep, 1930.
Miniaturistul Ignatios fi neamul .5otorgant (In armeneste).
In Sion, 1933.
0 capo d'operii a qcoalei din Haghbat, Evanghelie. din.
Ghetafen, in Sion, 1934-35.

Hahbakiank sau Profiank in istoria Armeniei (In armeneste), Vagharsapat, 1938.

Kalemkerian Pr. Gregoris, Katalog der armenischen Handschriften in der kniglichen Hofbiblioihek zu Miinchen,.
Viena, 1892.
Karamianz, Die Handschriften-Vergeichuisse der kniglichen
Bibliothek

zu

Berlin,

1888.

Kondakov N., Arheologieskoe put6estvie pa Sirii i Palestine

(=-- Cltorie arheologia. prin Siria si Palestina), S.

Peterburg, 1904.
Kuciuk loannesov, Armjanskie rukopisi (=Manuscrisele armene), Simferopol, 1914.

Macler Frederic. Catalogue des manuscrits armniens et

gorgiens, Bibliothque Nationale, Paris, 1908.
Eludes sur la miniature armnienne, Paris, 1909.
Rapport sur une mission scientifique en Armnie Russe
et en Armnie Turque, Paris, 1913.
Miniatures armniennes. Vie du Christ,peintures ornamen-

tales (XXVII sicles), Paris, 1913.

Notice des manuscras arminiens vus dens quelques BibliotOques de l'Europe centraie In Journal ahiatique, 1913.
La France et l'Armnie, el travers l'art ei l'histoire,1917..

www.dacoromanica.ro

MINIATURA ARMEANA

'

g
;

,._.

e4,7
c:

vt.41

.\"4-0744'j'.

'73*,

44,4

4.4...tct.,9, I?
:4!
trA

1/4

;.,

,
,

Evanghelie scris4 la Skevra in 1193

www.dacoromanica.ro

r",

eY,
au,

Evanghelle scrisK la Skevra tu 1193

www.dacoromanica.ro

Evanghelie zis l a Traducltorilor scrisl t n 1202

www.dacoromanica.ro

Evanghelie zisl RegeascA scrisl tn 1272

www.dacoromanica.ro

,
....

a. CL.

1 ? ' 4-.6
w- ' ,`*. ,-,

!.

...,..

.:-.,-.....,-.1.--

_,.,-11.405.'0

.**

Evanghelie z!sil RegeascA scris4 in 1272.

www.dacoromanica.ro

+.41

Evanghe1ie zis 4 Regeascl scris4 tn 1272

www.dacoromanica.ro

Cv.

"4.
?.5

el,

1-4

AS I"
ytio,

t2Pt.-rt,ribi4-,)
(.4/..zurl I 7ti
t

W-4t4

k
FAL'4'

Ofi

1.,".
$+.

1,-EL.--11E-5,5555.55.5.55

Evanghelle scrisi tnwww.dacoromanica.ro

1331 la Drazark de cutre $arkls Pitak

',..,
-4P

M% '

1.J

4,'

J::,

1
A

,,

A&

;S.-

JO-

, r_

..1,,,.
Go

t...

a'.,7..

1
,

01**

.0*

scf,52.

Evanghelie scrisA tn 1331 la Drazark de cutre Sarkis Pitak

www.dacoromanica.ro

....,
.7

- ...e
.

J7.4-,

IT

;4

x'..

.''',14

.4,

..,'

V.

2--

.4f., .,

'

..,I"

2,

.10.7

J'Jp
.4.

rs'
;}

..1,..

N,..,

ri -

. 1".""

.4.

4,
4.

,,

'

'

''

e, .

[....

', .

, ''.
, T)

'-'

'

' " P `lb ,ovierrisc a ...1. !Awe .0 ffrt."...,..1....4-feetf 41,5,4 4...,

Aral
1.7.i. 6.14,.5L..,,,u..
a eif tite re4al f-r. I, 11.4., I mu" ? 4., nruitLf ,* ,b.trztriff . ...... ter, At.,
...=

, .:I, 1,LL-61, 9..... (Pr/ L...1.4 usituir. ,..-1. chir...r...A.,4...4,14 4.,,,,ri,,,,,,e,,,,,;,

..",..,1,, &Fs_44 Aaji,,,,,itey 7, r,,, 1......dX .. 11{twarief...,-Irea.,27,fuvtlf
4,,,,,, ...,U 7,e.A. A 1.4 At 4- sruntA, tev...7.7tribr. ea ..,v4, it."67k, -,,,,,i,,,,,,,

., b ap %2Iirmyt4it. JP, 1 Le,...41, ... smuip Au 4 N - Fs. er t%ri., .,,..

',

Evanghelie scrisA In 1331 la Drazark de catre Sarkis Pitak

www.dacoromanica.ro

,t--,...-m*".=,74.44,.,,;:-... "
.

+
Evanghelle din sec. XIV (Biserica armeanl din Iai)

www.dacoromanica.ro

___ v. 40

rc

^r

,;17;,?ve;;:. ,

'

,,,

'

...,,.

.,
A1

e;)

.5,

. cal

sIC.,-o ,
det
'.fr -..%..' a
*3. -,,- 441, .
.
-4, 4... .',,...-41,-,027,
v
of%
rt;f: '4.5,A,.

'

-,..

-t,-*

6';4

.7(iii.a)443.

l''

-,

'..4

.s. .

_
1.2.4....a., . 0.40.-

c ,., ,i- + ..
.

',:,, ::.

,,,,,,

- " 'C5 3 * ' ''.' ! - A

kt,' 0
ii4'

tg+

44,44

tkik

EvaagSzfie din:sec. XLV (Biserica armean4 din lai)

www.dacoromanica.ro

.4,11

\''''''"4"e.r404"tr"34/A611:
...
_

so,

:WJ-461%.,
r

11.=

z6-

Paradis terestra dintr'un manuscris din sec. XVII

www.dacoromanica.ro

-k-,, .71-

,:

:, k

,,, ..,

,,k,,,,,oes soon

1;

4_tt r.-.1,1-1.2. i3,,--; -.....

k-t-,,N.A t t-.6A
fAsis.

in
.

.4.P!':"'..'.'"t4 _4 -:',.-.-, -

1.

., a+ -6 -

.._

44;11,ti 15'4'4,,,tP4.1..-tq, 4.s,4.11. 4,,,-4c:js4Sleltii-,i

I-.

_,...4,,,...

,,,L,--,,t..;,4-..,,,,i,,,,,koh.,,, .44,

cn

bn

www.dacoromanica.ro

Evanghelie scris1 in 1661 la Tokat

www.dacoromanica.ro

,...,

A=p,
A4.e. . ar .1.
yv,
kJ' .P Ur/LANINe , xi: 14-i=
e
' Ntot.."..ft.rikl,
.'

...

C.,,

0.1

A.

-...-_-.1

7 ,- --"=".*-

r,

TA

i,(0

L.".9

FL

.(1,1i1

I'

ii1saill.1111'

11

'11

Lucrarile Apostolilor, scrisA in 1310 la Cipru (Muzeul larmenesc din Gherla)

www.dacoromanica.ro

Evanghelie scrisa tn 1649 la Suceava de catre preotul Hovhannes

www.dacoromanica.ro

169

Documents d'art armnien. De arte illustrandi. Notice

des manuscrils armniens. Paris. 1924.
L'Evangile armnien. Edition phototypique du manuscrit
No. 229 de la Bibliothque d'Etchmiadzine, Paris, 1920.
Notices des manuscrits armniens ou relatifs aux arm&
niens dela peninsule Iberique et du Sud- Est de la France,
Paris, 1923.
L'E iluminure armnienne profane, Paris, 1928.
Rabala Milqu, In Mlanges Charles Diehl, 11, Paris, 1930
Armnie et Grim. e, note d'histoire, notice de manuscrits,
Paris, 1933.
Merk A., Die Miniaturen des Armenischen Evangeliars No. 697
der Wiener Mechitaristen Bibliothck, In Monumenta Armeniologica, Viena, 1927.
Millet Gabriel, L'Art Byzantin dans l'Histoire de l'Art, publi
sous la direction de Andr Michel, Paris, 1CO5.
$i Der Nersessian Sirarpie,Le psautier arn:nien illustr,
In Revue des Etudes Armniennes, IX (1929).
Mourier J., La bibliothque d'Etchmiadzine et les manuscrits ormniens, Tiflis, 1885.
Nikol'skaja E., Illiustracii rukopisei mastera Ovan esa iz Hizana

alustratiile manuscriselor megterului Ovanes din Hizan) In Mistectvoznavstvo, zbirnik 1-ii Harkiv. sekcij
1Yaukavo-doslid. katedri mistecvoznavstva, 1928.
K izu6eniiu armijanskoj iuopisi. Armijanskaja ruko pis
XI veka, e6trziadzinskaja biblioteca No. 283. (Cu privire

la studiul picturei armene. Manuscrisul armean din

Etmiadzin) in Sbornik u e'est' prof. V. P. Buzescula,
Harkov.
Nikol'skaja O., Do vivcennja virmenekogo minijatiurnogo maljarstva. 3 rukopisi emiadzinskoj bibloteki,1929.
Redin E. K., Diptih ejmiadzinskoj biblioteki (Diapticul bibliotecii din Etmiadzin) In Zapiski Russkago arheologievskogo obk.stva, V (1891).

Sarghissian Basile, Grand Catalogue des manuscrits arrrniens de la Bibliotheque de mkhitaristes de SI. Lazare,
Venetia, 1914,

Stasov V., Armjanskie rukopisi i ih ornamentacija (Manus.

crisele armene $i ornamentatia lor) In Jurnal Minis11

www.dacoromanica.ro

I70

terstva narodnoga prosveScenija, Iulie 1886 gi in Ardzagang, 1886, Nr. 26.

- Slavjanskij i vostoenyj ornament po rukopisfam drevnego i

novogo vremeni (Ornamentul slay si rsiritean dup

manuscrise ale timpurilor vechi si noui; titlul si in
limba francez), S. Peterburg, 1887.
Strzygowsky Josef, Das Etschmiadzin Evangeliar, in Byzantinische Denkmdler, I, (1891). Die armenische Miniaturmalerei, In revista citat., I (1891).
Ein zweites Etschmiadzin Evangelior (Hizschcruzcn:
Festschrift ous Anlass des 100 Jhrigen Bestandes der
MechitaristenKongregation in Wien, Viena, 1911.
Kleinarmenische Miniaturmalerei, in Knigliche Universitt
zu Tiibingen, Verffentlichungen, I (1907).
Tchobanian A., La Roseraie d'Armnie, I III, Paris,
1918

1929.

Ter Movsisian Arh. Mesrop, Evanghelia regelui Gagic (in

armeneste) in Ararat, 1910.
Miniaturi armene (In armeneste), in Azgagrakan
Handes", Tiflis, 1910.
Tikkanen 1. 1., Tri artnjanskih rukopisi s minialurami (Trei
manuscrise armene cu miniaturi) In Finskt Museum V
(1894), p. 9.12 sau in Izvestija arheologic'eskoj komissij
38 (1911).

Uvarov S., E(uniadzinskaja biblioteka (Biblioteca din amiadzin) in Trudy 5-go arheologie'eskogo s'ezda u Tiflise,
Tiflis, 1882.

Weitzmann Kurt, Die armenische Bachmalerei des X und

beginnenden XI Jahrhunderts, Bamberg, 1933.

www.dacoromanica.ro

-TEATRUL ARMENESC

TEATRLIL ARMEAN
IN ANTICHITATE
I. ORIGINA TEATRULUI

Dup.& cum se stie, Teatrul isi are leaggnul In vechea

Grecie. Primele piese nu erau decgt cAntri pentru
rea lui Dionisos (Bacchus).
Traditia spune ca, un oarecare Icar, gAsind, inteo zi,
livezile sale, un tap care producea stricAciuni viilor
ucis dandu.1 oamenilor sal ca sg. ospateze. Acestia, de bucurie, inainte de a se aseza la masa, dansara in jurul tapului fript. De atunci s'a nscut obiceiul ca, in toti anii, la
culesul viilor, cultivatorii sa taie tapi, sa claefuiasca si, beti
de vinul cel nou, sa colinde, in vehicule, prin intreg orasul.
Aceste petreceri s'au transformat apoi in serbAri in
onoarea lui Bacchus.
www.dacoromanica.ro

172

Aceasta sarbtoare, celebrat in timpul primverii

sub auspiciile arhontelui, avu o importanta foarte mare In

viata publica 0; era inteadevar sarbatoarea demos-ului.

Maretia procesiunii, numrul jertfelor i strlucirea banchetelor, apoi splendoarea corurilor In coiacursuriie lince
si veselia sgomotoasa a unei mascarade de betivi (x0.41.0s)
firmau deabia un preludiu pentru ceremoniile care se desfisurau in .orchestra circulara" a lui Bacchus2).
Aceasta sarbatoare, cea mai apreciata dintre toate, de
un popor atat de indrAgostit de frumos si dornic de veselie, trebuia s. atate geniul atenian spre una din cele mai
'mari inventii ale sale.
La inceput, coristii, imbriicati in piele de tap, aminteau in cantecele lor miturile lui Bacchus si imitau cu o
mimica expresiva pe insotitorii zeului.

In curand conducatorul corului se desprti de cor;

el inlatura strofele si antistrofele de raspuns, cari se prelungira putin cate putin pa.na in momentul in care el se
lepacla de personalitatea sa pentru a vorbi limba si a imbraca haina unui personagiu divin.
Cel care rspundea, devenise actor (orcoxerc); ditirambul dada nastere tragediei si dramei satirice. Acum,

r-prezentatiile de teatru furl organizate de Stat si fura.

propuse premii autorilor 1).

Printre formele liricei corale, ditirambul a avut o

soart. uimitoare. La inceput era un imn care nu se deosebea de celelalte.

Era totu$i o diferent; aceea ca era consacrat lui

B.tcchus, Mti tarziu coristii, servitori ai zeului, sunt deghizati In satiri; dansul pe care.1 executa In jurul altaru-

lui a$ezat ta mijlocul unei orchestre circulare", da loc,

canform scenei mitice pe care o reprezint, la miKAiri

stu incete si la cantece vesele sau triste.; Insfri,pentru

ci. aceste mi$cari diferite si cntece succesive s. urmeze
la ordine este iaevoe de un conducAtor, corifeul.
Gustave Glotz: Histoire Grecque, 1929, I, 455.

Foucart: Le culte de Dionysos en Attique, Mem. de l'Ac. des

Inscr. t. XXXVII, 1904, p. 166 qi u.
A. Croiset: Histoire de la litterature grecque. 111, p. 23 u,
333 i u., p. 424 i u.

www.dacoromanica.ro

173

Astfel ditirambul, pstrandu-si locul in sanctuarelelui

Ba.cchus, 15i pierdea caracterul srccios de antare .monoton in onoarea unui singur zeu, chiar in epoca in care

sirbitorile din care facea parte luau o intindere si o am_

ploare neauzice 010. atunci; toate mijloacele de expresiune era puse in serviciul su si toate subiectele alese fie
din lumea zeilor fie din viata eroilor ti deveneau accesibile 1)

Chiar sub aceast form desvoltat, ditirambul n'ar

fi rmas dec.it o frumoas variatie a lirismului coral, fr

a avea mIcar alura drasticl a corurilor sale spartane, in

care bbitr.nii, oamenii maturi si tinerii, asezati unii langO
altii se atatau tuteo rivalitate de patriotism.

Dar se intampl. urmtorul fapt: Corifeul in loc s

se mrgineasc la a da semnalele si s rmn la locul
siu, la rani, se asez In fata tovarsilor si. Iat marea
noutate ale crei urmri ver avea repercusiuni l'Ara de
sfrsit in. istoria Merar a lumii civilizate. Corul si corifeul vor avea rolan i diferite. Corul cnt buc.tile lince ale
ditirarubului, iar corifeul povesteste cele epice. IuC un

pas si dialogul este angajat. Corul intreab, corifeul rspunde si, astfel ja nastere drama, $i drama se desvolt, intamplrile se .leag5. unele de altele : autorul, care nu lucre-

dinteaz nimnui grija de a organiza scena, de a invta

corurile. de a alc.tui rspunsurile, devine regisor, organi-

zator al baletului si actor. Corul are de acum incolo un

rol secundar; acela de a exprima sentimente colective. Tot
interesal este indreptat asupra unei singure persoane, fiint
imaginar, care sau face s. plngS. publicul de nenorocirea
sa, sau Il exalta'. prin eroismul s.u; de ast. &CA drama se
prezint. sub forma sa cea mai inalt, aceea a tragediei
Aceasta este deci geneza teatrului.
II. CIVILIZADA ELENA IN ARMENIA

Din veacul al VI-lea si pan la a doua jumtate a

veacului al IV-lea inainte de era crestin, in Armenia a
predominat civilizatia persan. Se stie din Istorie, c. In
Gustave Glotz, op. cit., p. 540-541.
Gustave Glotz, Op. cit., p. 542.

www.dacoromanica.ro

174

perioada aceea, Armenia era guvernata de rAtre satrap

per$i, dup legile persane.
In modul acesta, se ra.spndira in sanul poporului armenesc limba persana i obiceiurile persane. Xenofon spune
ca pana si femeile cunosteau limba persan s o vorbeaul)..
Ca o alt consecinta, Armenia suferi si urmele cultu-

lui persan. Strabon spune ci toti zeii Persilor era venerati si de Armeni.
Dovadi pentru aceasta sunt numele zeilor armeni:
Aramazd, Anahit, Tir, Mihr. Armenii au adoptat In acelasi
timp $i obiceiurile persane. Fastul curti, regale armene era
copiat dupu cel al curtii persane.
Civilizatia elini se introduse in Armenia dup a doua
juma tate a veacului al IV.lea in. de Cr. Aceasta s'a intam-

plat atunci and s'a ivit pe orizont Alexandru Macedon,

care a purtat cu sine, In toate trile cucerite, germenii ci-

vilizatiei eline. Lui Alexandru Macedon Ii revine meritul

de a fi deschis portile Apusului Orientului apropriat, ale
carui popoare trisera izolate mii de ani. $1, trei veacuri
intregi, Elada Isi pune pecetea pe moravurile si arta popoarelor din Orientul apropiat. Aceasta nu era acea penetratiune pacifica pe care o faceau Elenii In diferite pArti
ale Asiei pentru scopuri comerciale. Era introducerea fortata a civilizatiunei eline In viata popoarelor din Orientul
apropriat si pe care o realiza Alexandru Macedon, talentatul cuceritor In varsta de abia 22 ani.
Poporul armean nu putea si nu fie pArtas la aceasta
expeditie a civilizatiei. Elenizmul se Infipse ei In Armenia
revolutionand moravurile si artele. In templele armenesti
incepura si apara zeitatile olimpice, alaturi de cele nationale.

Armenii incepur sa invete greceste, si citeasci pe

autorii elini si si se intereseze de civilizatia greaca. Incepu
o adevarata expeditiune a tinerilor studenti armeni la Atena
$i In alte centre ale Eladei. La curtile regale armene furi
invitati rectori, poeti, savanti si pictori greci. In orasele
mari din Armenia incepura si se reprezinte tragediile elene
Vizitau Armenia si actori greci.

Partea caracteristica a acestei prefacer, e a poporul

1) Xenofon, III, cap. IV,

www.dacoromanica.ro

175

armean a primit civilizatia greac de 'Duna voie si cu placare, pe cand in alte tari noua civilizatie a intampinat o
darza. impotrivire. Poporul armean a primit cu iubire lumina
ce-i venea din Apus.

Se constat, in general, spune un autor italian,

aristocratia armean, face mai mica impotrivire deck cea
parta, spre a primi civilizatia apusan, cu bunavointA si
In nclejdea de a isbuti. Ca dovad, avem nu numai cultul
clasic al lui Zevs ci si introducerea crestinizmului care s'a
infaptuit atat de repede printre Armeni 1)".
III. SUB ARPASES I (190-161 in. de Cr.)

Artases (Artaxias) fu cel dintaiu monarh care lutemei un stat in sensul strict al cuvdntului. Poporul armean,

inainte de el, era lipsit de unitate politic, tara fiind

imprtit in tinuturi cu autonomie local, mergdnd pe diferite drumuri chiar i in politica externa. Artases a pus

bazele unittii statului.

Statul acesta, inzestrat cu un sol fertil, era tntemeiat
la incrucisarea drnmurilor comerciale si strategice internationale, pe cdmpia Araratului si in valea fluviului Arax.
Acolo isi ridica gi capitala Artasat.
Din sorginte greac se sustine ca local fu ales de
Anibal, marele strateg, care, invins de Roma, trecuse in
Asia Mica gi fusese gazduit de regele Armeniei.
Straban vorbeste elogios de orasul Artasat zidit la o
cotitura. a fluviului Arax si 41 numeste ,,frumos").

lar Plutarc vorbeste cu elogii si mai mari de acest

oras zidit de Anibal.
Se spune, zice el, ca Anibal, dupd infrtingerea lui

Antiochus de catre Romani, s'a retras in curtea lui Artaxias,

regele Armeniei, cruia ti dadu mai multe sfaturi si ins-

tructiuni folositoare; observand In tara o localitate mult

agreabil i prea fertil, care pdna atunci era neglijat, el
a elaborat acolo planul unui oras; aducand apoi pe Artaxias in acest loc Ii arata acest plan indemnandu.1 s. dd.
1) A. Abruzze, La relationi fra 'Armenia e Roma al Tempo di
Augusto. Padova, 1903, p. 12.
2. Strabon, vol, XI, cap. XIV, p. 6.

www.dacoromanica.ro

176

deasca acolo un oras. Regele, facintat de tot ce vedea, l'a

rugat s. dirijeze chiar el opera; si de curnd s'a vazut
ridicindu se un inlre si frumos oras, care primi numele
regelui si titlul de Capital a Armeniei").
Vorbind despra prosperitatea Armeniei pe acele vretnuri, istoricul ne povesteste ca. ,,ase zile dup batalia din
urm, au ajuns la rul Araxes, ce face hotar tntre Arme-

nia si Media. Apa asta ce vine manioas si iute nu era

usoar de trecut. Romanii bnuiau c dusmanul Ii pndeste

aici si se temeau de un atac In vremea trecerii. Au trecut

si raul acesta si s'au vazut In Armenia. Erau ca niste oameni ce au umblat mult vreme pe marea batuta de furtuna
si au ajuns In fine la uscat; sarutau pmntul, se Imbrtiseau i plangeau de bucurie. Mergeau acum prin tinuturi

mnoase; din lipsa si nevoia de pang acum, au dat peste

prea mare belsug i s'au imbolnavit multi de stomac, mancand si bind, farl inasuraa 2)
Artases nu se multumi infaptuind numai unitatea politica a statului ci cauta ea creeze i unitatea moral interna a paporului. El e acela care a introdus gradele si
disciplina militara, a organizat aducatiunea national, a
introdus ordine In nobilime, a inGintat tribunale. Dar cea
mai puternica legatur cu care acest talentat intemeitot a
unit diferitele tari si popoare, a fost intrebuintarea limbei
armene In toate straturile sociale.
Crescut In cultura elin, el puse in Armenia temeliile
culturii grecesti, astfel luck chiar 5i urmasii sai gazduiau
la curtile lor slvanti 5i artisti greci. Tot pe timpul
Artases au fost introduse In Armenia si statuele divinit-

tilor elle.

Nu avem in tistorie dovezi despre existenta In acea

epoca a unui teatru armenesc. Dar este evident c tragedia elin nu era necunoscuta Armenilor. De altfel, era In
epoca and teatrul grec, ajuns la apogeul sau, cucerise
toate regiunile q iasi.grecesti din Asia Mica. Artases, in..
troducnd In tara sa civilizatia greacl sub diferitele-i aspect, nu putea sa uite teatrul, mai ales ca. el n'a fost nuPlaten, Lucullus, XLVI.
Plutarc: Vlettle paratele ale oamenilor ilustri, trad. de M.
Jak.)ta, 1933, Bucurelti, p. 372.

www.dacoromanica.ro

177

mai un puternic rege militar, ci gi un mare iubitor al frumosului si elegantei.

De el se leagl una din cele mai frumoase povestiri

referitoare la izbanda sa asupra Alanilor si asAtoria lui

romantic cu regina Satenik, fiica regelui invins. La nunta

lui Artages curgeau aur gi perle, cum apune legenda '). Iar

istoricul Toma Ardzruni (veacul X), transcriind o alta

povestire, spune c Artages a constrait, l'ano'. Van, orge
lul Artamet, cu un palat mret, inconjurat de somptuoase
gradini pentru locuinta de toamna a regelui Satenik2). Pe
lAngi aceasta, urmagii imediati ai lui Artases, la randul

lor, inltarl orase inzestrandu-le cu teatre. E evident a

dnii aveau mai de mult gustul teatrului.
In fine, prima trubaduri armeni, cari eran chemati s
cante la nunti si festiVitAti, igi luaser ca subiecte ale antArilor lor in viata glorioas a lui Artages. Din nefericire,

din toata literatura aceasta nu au ajuns pana in zileie

noastre de cat ateva fragmente, cari, ins, dup.& pArerea

noastrA, nu sunt decat pArtile unui teatru complect, dupa
cum vom explica mat tarziu. Daca o parte din ele au fost
faurite dupa moartea lui Artases, o altA parte exista desigur de pe vremea cara regele era inca in viat, iar trubadurii cantau si jucau chiar in prezenta regelui, cum era
obiceiul in timpurile vechi, ami regii erau glorificati in
prezenta lor.
IV. SUB T1GRAN AL II-lea (95

m. de Cr.)

In anul 95 apare Tigran al II-lea aupranumit cel Mare,

cea mai mAreat figura dintre toti regii Armeniei, despre
viata cruia vorbesc amlnuntit istoricii greci gi romani.
Aliat cu Mithridat al Pontului, Tigran al II-lea- a reorganizat armata armeanA, a cucerit si a contopit toate principatele armene mari gi mici, a smuls dela Parti cele 76 de
vai i titlul de wRege al Regilor", a cucerit intregul imperiu seleucid, intinzand puterea sa incepand dela Kur pana

la Jordan, dela Media pana la Taurusul cilician, si s'a

rzboit cu armatele romane comandate de Lucullus
Pompei.
I. ilovses. din Khorn, Istoria Armentlor, cartea I, cap. XXX.
2. Tovma Ardzruni, atora, Corstantinppol, 1852, p., 5 57.

www.dacoromanica.ro

178

O armat armean, spune Reinach,9 cotropi teritoriu/

si Ninive, distrugand
tot ta drumul su; Partii furl nevoiti s semneze im tratat dezastruos, s innapoeze Armeniei cele eapte zeci de
vi cucerite In 95 ei s i mai cedeze dou provincii Infloritoare ale Mesopotamiei septentrionale: Mygdonia ei Os-

part ei ptrunse pan la Arb6les

roene2). In acelae timp trebuir s Incheie un tratat de

aliant. cu Invingterul3) si s lase la discretia sa pe toti
vechii feudatari ai Nord-Vestului. Cel mai Insemnat satrap,
rege al Mediei 9, vzu pe Armeni ptrunznd 'Ana' la perfile Ecbatanei ei arzandu-i palatul; toti vecinii lui Tigran
Lira obligati s-i primeasc. suzeranitatea In conditii mai
mult sau mai putin Impovratoare. Regii Albaniei i Iberiei
pe Kur (Cyrus), regii Mediei Atropaten 6) ei Mediei Mari,

cei din Gordyene si Adiabene, devenir vasalii noului

rege al regilor, aducandu-si omagiile ei tributul In timp de
pace ei contingentele de soldati i lucrtori In timp de
rsboiu.
Tigran Jai relua apoi vechile planuri pentru trile

situate la Vest de Eufrat 7). De acolo n'avea cleat si-5i

Intind mana pentru a culege Siria, ca un fruct copt. Incepand din anul 83, Tigran deveni stpan pe teat& Siria
superioard, Antiohia, care devenise una din reeedintele
sale; btea monede cu chipul sti.
La vest el puse mana pe ultima podoab5. a ,coroanei
Seleucizilor: Cilicia. Multe orase si printre altele infloritoarea Soli, furl distruse 5i populatia lor fu deportat In
Armenia. Apoi Armenii ocupara Capadocia, inconjurand
Ariobarzane c'a tntr'o retea si luar. In stpanire capitala sa.

Dar fu mare rolul lui 5i ca reformator. El rspandi

civilizatia, cultura ei artele i la Wile cucerite, cum In
Mesapotamia ei Media, umplandu-le cu colonii greceeti
introducand acolo cultura si industria elenA.
Theodore Reinach, iMithridate Eupator, p. 311.
Strabon, XI, 14, 15.
Justin, XL 1.
Probabil Darius,(Appien, Mith., 106).
Isidore de Charax, C, 6.
Mithridate care s'a c'AsItorit cu tuca lui Tikran (Dion 'Cassius,
XXXVI, 16).

1. Theodore Reinach, op. tall., p. 312.

www.dacoromanica.ro

179

Sub titlul de pl'Hellnisme en Armnieg, Reinach

spune : ')

Totus, influenta ideilor din Occident incepuse sa

patrund. la curte ; regina Cleopatra, fiica lui Mithrid ate,

fiiad atras', ca si tatl sax], de civilizatia elena, invita in

Armenia arti$ti $i literati.greci. Retorul Amphicrate, izgonit din Atena, care refuzase ca dispret invitatia lui Seleu.
cianul din Tigru2),o primi pe aceea a lui Tigran. Mtrodore
de Scepsis, fost ministru al lui Mithridate, traia acum la
curtea regelui Armeniei $i Ii scrise chiar istoria 3). Curtea
lui Tigran incepea 85. indrageasca teatrul grec, intocmai
ca si curtea lui Ctsiphor.: and Lucullus ocupa. Tigranacerta gasi acolo o trup. de actori, veniti s. inaugureze o
scena. mreat4). Tinerii printi armeni furl crescuti In
spiritul culturii grecesti; unul dintre ei, viitorul rege
Artavazd, deveni chiar un scriitor distins6).
Daca imperiul armean ar mai fi tinut s'ar fi grecizat
fara. indoial In curind, ca ei Pontul $i Capadocia; elemental grec, atit de puternic In Siria 5i In Mesopotamia,
lacrase ca un ferment energic $i convertise dupa Infatisarea
sa restul substantei. Grecii o simteau; ei primeau cu resem.

mare despotismal brutal $i trufas al lui Tigran, ca o trailzitie necesar care pregltea o nou. cucerire a civilizatiei lor.
Gsind ca. central Armeniei era prea departe de

nouile taxi alipite, Tigran al II-lea malta. magnificul ora'

Tigranacerta.
Tigranacerta fu Inteadevar o reinviere a enormelor
cettiti asiriene $i babiloniene de alta data, cu zidurile sale,
In caramid, inalte de 50 coti, destul de groase pentru a
adiposti gra-jduri, ca citadela sa inexpungnabil, palatul
san mret cldit tu afara zidurilor $i de jur imprejur par.
cursi, vinaturi, elegtee; creatie uimitoare, dar treatoare,
a geniului oriental, simbol viu al acestei monarhii armene,
"'agent& dintr'un joc al soartei $i care trebuia s se prbnseasca la primul suflu de nenorocirr
Theo.tore Reinach, lefithridate Eupator, 344-5
Plutarc, Lacunas, 22
Strabon, XIII, 1, 55; Scoi. Apall. Rhod. IV, 433
Plutarc, Lucullus, 79
Plutarc, Grassus, 33
6 Th. Reinach, op. cit., p. 346

www.dacoromanica.ro

180

Noua capitalA, .cetatea lui Tigran" 0 egi din pAmAnt

ca prin farmec.
Cele mai insemnate familii ale regatului furA obligate,
sub pedeapsa confiscArii, sA-si transporte acolo domiciliul;
trei sute de mii de locuitori, Asirieni, Adiabenieni, Gordinieni si altii, furA strAmutati ca forta.
Pentru a si popula oragul, Tigran pAtrunse in anul 77
in Cilicia i Capadocia, despopulA douAsprezece orase infloritoare si printre altele Soli si 1Vlazaca2).
Acest oras era plin de Greci pe cari Tigran Ii adusese
din Cilicia gi de barbari cari avuseserA aceeasi soared, de
Adiabenieni, de Asirieni, de Gordienient si de Capadocieni
ale ciror orase fusesea distruse iar ei siliti s. se stabileascA in noul oras. De altfel orasul era plin de bogAtie si
podoabe de tot Mal; toti locuitorii, incepAncl
particulari pAn. la cei mai de seamA, se luaserA Ja ntrecere ca 85. contribue la mArirea si infrumusetarea orasului
resedintA, pentru a mAguli pe rege3).
Ca si Evreii pe cari Salmanazar 5i Nabucodonosor
transportaserA odinioarA la Babilon, locuitorii din tinuturile mArginage ale imperiului, din Corduene, Adiabene,
Siria, Cilicia si din Capadocia, mai cu seamA cetAtenii greci
semi-greci, furl nevoiti sA se stabileascA in noua resedintA, aducAndu-si toatA averea sub pedeapsa de a fi coniscate tot ce lAsau in urmA: este unul din acele orase de
imprejurAri, cari esiau ca din pAmAnt la vocea marAlui sultan. la fiecare schimbare de suveranitate, 5i cari dovedeau
mai de grabl nimicirea popoarelor decAt mA.rirea suveranilor.

Noul oras al lui Tizran, Tigranacerta, situat in partea

cea mai de miazA-zi a Armeniei, nu departe de frontierele
Mesopotamiei, era un oras ca Ninive si Babilon, cu ziduri
inalte de 50 coti, cu palate, grAdini si parcuri de cari nu
se lipsea sultanismul4).

Tigran ducea o viatA. foarte pompoasA; pretutindeni

Th. Reinach, op. cit., p. 346.
Strabon, XI, 14, 15; Plutarc, Lacunas, 21,
Plutarc, Lucallus, 532.
Th. Mommsen, flialoire Romaine, trad. de Guerle 1861, Pars,

vol. VI. p. 57-8.

www.dacoromanica.ro

181

pe uncle se arta In public aprea cu toati pompa sit 'mg.

retia unui succesor de al lui Darius gi al lui Xerces').
Regele, Inconjurat de o veneratie superstitioas2),
Igi luase porecla de Dumnezeu", nu se arAta In public cleat In cea mai strlucit pomp5, Imbrg cat cu o tunicg.
Invelit In cutele lungi ale unei robe
In dungi albe gi
de purpur, capul acoperit cu un caftan tnalt, instelat.
Cnd primea In audienlg, patru regi vasali stteau In
picioare, Cu minile Impreunate, pe treptele tronului; and
clrea, acestia alergau pe jos, Imbrcati numai lute simplg.
tunic, Inaintea lui4).

N'avem nici un detaliu despre teatrul din zilele lui

Tigran. Dar, nu Inca pe Indoial, a se reprezentau trage.
diile eline, cu actori greci. Cea mai tusemnat dovadA este
c principele de coro3.n, Artavazd, a scris o pies, tatl
su fiind Incg in viatA. El scria In limba greacg. Principele
n'ar fi scris pentru teatru, dacg. teatrul grec n'ar fi fost in
floare In Armenia.
Dar, in toate manifestatiuniIe aceste a artistice de sub
Tigran al II-lea, figura gi el6mentul national. Spiritul na-

tional a rmas intact In viata Armenilor, iar limba ar

mean ca $i pe timpul lui Artages, era legtura de unireIntre Intreaga populatie a Armeniei.
De sigur a a existat gi o literatur. In aceast
cel putin In ce privegte antrile. Trubadurii erau foarte
rspnditi in timpul lui Tigran al II-lea, deci era rgspdnclit'A i epopeia creatA mai trziu In jurul lui, mai ales in
ce privegte cgstoria romantic a marelui rege Artages cu
Satenic gi tragica moarte a lui Artavazd.
V. SUB ARTAVAZD (56 35, tu, de Cr.)

Succesorul lui Tigran al II-lea fu fiul sgu Artavazd,

Inzestrat Cu o vastg. culturS. eleng..

Nu era nimic uitat pentru educatia tngrului Arta.

vazd. Savanti gi artigti greci fuseser pedagogii sai. Sub
I) Motnmsen, op. cit., VI, 58.
Th. Reinach, op. cit , p. 344.
Dion Cassius, XXXVI, 52.
Plutarc, Lucian's, 21.

www.dacoromanica.ro

183

suflul acestora Artavazci devenise un devotat al literaturii

si al artei.
Nu era fire rzboinic si sub domnia lui, Armenia

slbi si deveni cal de btaie intre Romani si Parti, cari

erau in rzboi. Era pe timpul triumviratului Cezar PompeiCrassus. Acesta din urm, care Isi atribuise orientul,
a declarat rzboi contra Partilor. Era cam grea situatia
regelui armean. Artavaz3, respectnd la inceputurile domniei sale angajamentele luate de tatAl su fat. de Romani,

procur lui Crassus, la inceputul campaniei, un corp de

armat. de 6.000 de oameni; dar, II prasi apoi pe generalul roman cand acesta refuz s. treac.i prin Armenia sau
se pregatea s-i vina in ajutor ? nu putem decide ; totusi
se pare c cotropirearegatului sau de Parti ar fi fost cauza
principala a retragerei sale In tinuturile ei. Infrngerea lui
Crassus silindu-1 s inchee pace, el negocia Cu vecinii

pentru a pecetlui noua sa aliant., dAdu in cstorie pe

sora sa, printului Pacorus, fiul preferat al lui Orodes1).
Vestea despre marea victorie astigat. de Surena,

sosi regelui persan tocmai and se serba nunta

i in

momentul in care o trupa de artisti juca inaintea celor

cloul curti, ,,Bacantele" lui Euripide.
In timp ce Surena, ne relateazA Plutarc 2), se da
astfel In spectacol, regele Hyrade (Orodes) incheiase pace
cu Artavasd, regele Armeniei si aranjase cAsAtoria surorii
acestui print cu Pacorus, fiul su. Cei doi regi isi dadeau
reciproc banchete, In timpul arm-a se re citeau de obiceiu
ateva poezii grecesti; deoarece Hyrade nu era strin nici

de limba, nici de literatura greacl; iar Artavasd compusese In aceast limbl tragedii, cuvAntri si povestiri dintre
cari o parte exista pin in ziva de azi. Cand cei cari pur.
-tau capul lui Crassus se prezentar la usa slii In care a-

vea loe osptul, mesele erau deja ridicate; un actor de

tragedii din orasul Tralles, numit Jason, recita scena lui
Agav din tragedia Bacantele a lui Euripide. Toat asistenta era inantat ca-1 poate asculta, and Sillace intr
In sal gi dupa ce se inchinase in fata. regelui aruna. la
Jacques de Morgan : L'histotre du peuple armnieni p. 84

Plutarc: Crams, XLIII.

www.dacoromanica.ro

183

picioarele sale capul lui Crassus; in acel moment sala r.sun. de aplauze gi de dovezi de bucurie din partea tuturor invitatilor; ofiterii din ordinul regelui agezar pe Sillace la masa; iar Jason, dAnd unuia din personagiile corului costumul lui Pantheus, in care era imbrAcat, la ca-

pul lui Crassus gi plin de furiile bacantelor ant cu en-

tuziasm aceste versuri ale lui Agav :

Vd aducern aci din culrnea munfilor noftri
Pe acest june cerb, preipcidul cdmpitlor noastre,
S cinstim pe invinglitorul acestui vemat norocos.

Aceast aplicatie plcu tuturor gi antar urmarea in

care corul intreab1 :
Care mind l'a ovil?
Si Agave rspunde:
Onoarea a avut-o braful meu.

Numaidect Pomaxathre se ridia dela mas gi luind

capul lui Crassus spune c mai degrabl lui i se cuvine de-

ct lui Jason s ante aceast bucat. Regele, inan.

tat de aceast rivalitate, acord lui Pomaxathre darul

pe care legea tArii 41 prescria aceluia care omorise un general dugman iar lui Jason Ii drui un talant (monedi. de.
5000 franci).
Dar sfrgitul lui Artavazd fu tragic. La Roma se formase triumviratul al doilea cu Octavian, Antoniu gi Lepid, orientul revenind lui Antoniu.
In mijlocul serbrilor scandaloase pe care le ddea in
Antiohia, Antoniu nu-si uitA ura ; ins& in zadar incerc
s atrag pe Artavazd in curs.. In primAvara anului ur(34 in. de Cr.), triumvirul veni in Armenia gi reusi prin intermediul lui Q Dellius s conving. pe rege s

mtor.

a.ccepte o intrevedere care ar fi in interesul mentinerii

tronului

Abia incpu nenorocitul print in mAinile Ro.

manilor c, cu toat credinta jurat, fu pus in lanturi gi

plimbat ca prizonier chiar in statul sin, silit sA deschid
portile cettilor ei s-i predea tezaurul. Antoniu, pentru
a.gi incununa succesul, Il sill s parcurg. strAzile Alexandriei ca prizonier, in lanturi,1mpreun cu sotia gifiii sil)
1) dAcques de Morgan, op, cit., p. 87.

www.dacoromanica.ro

184

In istoria Armenllor, Artavazd prezintg o figurAsim-

paticA, dar lipsit de vigoare. El fu mai molt un rege

artist.
Din copilgrie crescut cu cultura eleng, a rgmas png
la sfrsit devotat artelor elene. Istoria II cunoaste sub ti.

tlul de filelen". Inteadevr capitala sa era totdeauna

plin. ca artisti greci. Desigur si anturajul su avea gustul

artelor. Reprezentatiiile tragediilor elene cari se ddeau
la timpul s.0 dovedesc aceasta.
Dintre autorii reprezentati pe timpul lui, cunoastem
numai pe Euripide.

De fel din Salamina, Euripide (480-460 in de Cr.)

este autorul a 92 de tragedii, dintre eari cele mairenumite
sunt: Alces f, Medea, Ion, Helene, Oreste, Electra, Hyppolite,
Iphigenia in Anude, Iphigenia in Tauride, Baccante, etc. Era
aceasta din urm care se reprezenta in curtea armeneascg.

cu prilejul nuntii lui Pacorus. In aceast pies Earipide

descrie moartea grozav a lui Pantheus, care se impotrivise intrrii in Grecia a cultului lui Bacchus.
Din productiile literare ale acestu'i rege, n'a ajuns
nimic pan in zilele noastre. E evident, insg, ca ele eran
scrise in genul elen. Si nici nu incape indoial c tragediile lui Artavazd eran jucate in teatrul din capitala sa.
Ceiace mgreste ins fizionomia sa de dramaturg este
faptul el operele sale erau cunoscute i in afara hotarelor
trii sale, si chigr se pstreaz secole dui:4 moartea sa.
Pe timpul lui Plutarc, ilia mai existan scrierile lui
Artavazd, dupa cum mrturiseste si el.
Indiscutabil, c Artavazd, desi fil elen, nu putea
neglijeze nici arta nationalA armean i s nu incurajeze
pe trubadurii armeni, cari existan in zilele sale. Aceasta
cu atat mai mult, cu cat, ca succesor pe tronul lui Artases si apartinnd dinastiei, acestuia, Artavazd nu. putea
8 renunte la epopeele referitoare la gloria lui Artases.
VI. IN ARMENIA CRESTINA.

Crestinizmul, in general, a nimicit urmele culturii

plgine. In primele secole ale crestinizmului artele au trit
aproape in agonie, pn c In decursul secolelor, ele an
www.dacoromanica.ro

185

reluat Infltisarea 'or, de aceast data. sub impulsul spiritalni cregtin. Aga s'a intamplat gi in Armenia ;.cand regele
Tiridat i sf. Grigorie Lumina.torul au crestinizat Armenia,
prima lor grije fu nimicirea urmelor pagnizmului. Nu
putem preciza ce victime a dat arta armean crestinizmului.

Stim numai ca. noua religie n'a putut a starpi din sufletul
poporului armean moravurile pagane, si tot ce Ii era mai
scump,
cintece, dansuri, muzica si jocuri.
Nu era trecut nici o jumatate de veac dup5. cregtinizarea oficiala a Armenilor (300 303), cand In Armenia
se observa. o tendint vAdit spre vechile moravuri. Primii
regi ai Armeniei crestine, Tiridat (326 330) gi Hosrov
(338 342), reprimau once miscare pagan. Suveranii cari
i-au urmat, Tiran (342
350), Arsac (350 367) si Pap
(368
374) au fost insa mai toleranti si sub domnia lor
Armenia fu din nou cucerit de vechile traditii, dup cum
ne relateaza istoricul Faustus din Bizant, clandu-ne gi ample

detalii despre veneratiunea obiceiurilor pagane sub acesti

regi. Astfel cntecele, jocurile si dansurile de alta data au
reaparut, introducanduse chiar In curtea regilor.
Faustus din Bizant care este autorul cel mai fidel In
ce priveste descrierea moravurilor din secolul IV, ne povesteste c. petrecerea cea mai plcut a regilor pomeniti
erau festinele si scenele teatrale. De sigur ca. si poporul Si
urma. Deaceea capii bisericii armene au deschis o lupta
aprig contra acestor festivitti, pe care le considerau ca
imorale si pgane. De altfel sunt cunoscute litigiile dintre
patriarhii arraeni si acesti regi, atat pe tema orientatiei
politice a trii cat si pentru felul cum era guvernat tara.
Despre existenta teatrului In secolul al V-lea In Armenia ne marturiseste Hovhan Mandakuni, capul bisericei
armene Intre anii 478-490, si autor al mai multor serien,
Litre care o serie de omelii. In a XVILlea din aceste orneIii, scris sub titlul de Despre murdarele teatre diabolice',
Mandakuni denunta reprezentatjile teatrale ca imoralizatoare si indeamna poporul s se fereasca de ele.

Aceast omelie a lui Mandakuni este o dovai nu

numai pentru existenta teatrului In Armenia In acest secol,

ci gi despre faptul ca. reprezentatiile eran atat de raspandite In Armenia kick ele formau un adevrat pericol pen12

www.dacoromanica.ro

186

tru moravurile cregtine. Cuvintele furioase ale patriarhului

armean ne mai dovedesc ca in timpul reprezentatiilor tea.
trale, erau executate dansuri i muzicA, cum gi pantomime
si bufonerii.
Este locul 85. pomenim aici despre o lucrare atribuitA
lui Movses din Khorn, Pitoit Ghirk, care este un fel de artA
poeticA, continAnd notiuni despre gramatica, retorica, gi

alte subiecte considerate atunci ca art. Ea vorbegte gi

despre genurile teatrale, considerAnd de pildl pe Euripide
ca oghbergak (tragedian), pe Menandru ca katakergak (comedian), etc. Na gtim exact (lac& aceastA lucrare este opera

unui autor armean sau este o traducere. In once caz ea

este rezultatul unei cerinti. Cuvintele intrebuintate in ea
desigur aveau locul lor In viat.
VIT. TEATRU IN ARMENIA.

Interpretii.

Nu posedAm datele precise despre as-

pectul teatrului armenesc in antichitate, din punctul de

vedere al teatrelor, punerei in scenA si al artigtilor. Dar,
intrucit reprezentatiile aveau loc in limba greac, cu actori greci gi piese grecegti, e neindoios c. arta greacA didea tonul gi in Armenia.
Si, gtim din istorie, c. actorii greci spre a nu fi recunoscuti, igi smoleau fetele. lar mai tArziu, cAnd a apArti,t
Eschyl, a impus actorilor sA poarte mAsci pentru ca publicul s. poat pricepe ce anume zeu reprezintA. El mai
impuse portul robelor impodobite gi al incAltmintelor
lungi, pentru ca actorii s aibA o prestant deosebitA gi o
mai mare naturaletA.
Si, de sigur, cA $i in Armenia era adoptat acelag port
teatral. In aceast privint cea mai bunA dovadA este descrierea flcut. de Plutarc asupra scenei care se reprezenta
in curtea armeneascA Cu prilejul nuntii printului persan
Pacorus cu sora regelui armeari Artavazd. Se pomenegte

in aceastA descriere cA Jason care jaca rolul principal,

purta masca iui Pantheus.
In ce privegte interpretii din vechiul teatru armenesc
nu ne-au ajuns ins prea multe detalii. Dacl ne-au parvenit unele notiuni le datorAm istoricilor gi autorilor din
www.dacoromanica.ro

187

sec. V-lea d. Cr.. cari descriind moravurile pAgAne r5.mise ta Armenia crestinA, ne dau pretioa se relatiuni i In
ace as t5. privintA.

S pre a desemna pe actori, istoricii armeni pomenesc

de urmitoarele termene :
Gusan.
Era interpretul principal al jocurilor, deobiceiu de sex masculin. El era nu numai antAretul care
cinta bucata sa, ci i juc&torul unui rol si cAteodati
chiar autorul piesei.
TraducAtorul armean al lui Crisostom, a tradus prin
gus2n cuvAntul mimus tntrebuintat de acesta, ceeace dovedeste c5. in Armenia gusanul era cunoscut si ca mim.
Mamie dictionar al limbei armene, Haicazian.Barghirk,

indici ca corespondantele grecesc i latin ale cuvAntului

graan: dia6v e,43015c704; tatic4 ; 6
aVivng; cantor ; cantatrix; histrio scenicus.
Vartak.
Asa se numeau deobiceiu interpretele ; ele
erau cAntAretele bite bucatA muzicar si tot data dansatoare la petreceri i In teatrea.
TraducAtorul armean al Crisostomului acest cuvint
l'a intrebuintat spre a tilmAci expresiunea de ,jucAtoare
In teatru".
Prin vartak se tntelegea deci actorii de sex femenin.
HaicazianBarghirk arati ca corespondentele grec si latin ale acestui cuvAnt Pow= ; eprs ; dpAcstpLcc ; [tiven ;
cantatrix; psaltrix ; saltatrix.
Katak.
Acest cuvAnt II tntrebuinteazA Faustus din
Bizant i Hovhan Mandakuni spre a indica pe acel din
interpreti care amuz pe spectatori.
Hatkatak.
Lazar din Pharb tntrebuinteazi si acest
cuvint ca echivalentul otimus"-ului. Dup5. HaicazianBar7.gi

ghirk cuvA.ntul corespundea cu : naPCiatt14; parasitus; coenarum; adsecla.

Boz.
Acest cuvAnt, care In graiul de astAzi este rezervat exclusiv pentru curve, Faustus din Bizant tItntrebuinteazA pe lAng cuvintele gusan, vartak si katak, adicA ca
o interpret& tntr'o scenA.

Dap& Haicazian-Barghirk cuvintul corespunde cu :

itocEpcx ; ncpm ; meretrix ; scortum.

www.dacoromanica.ro

188

Mai eran intrebuintate cuvintele:

mimos (A-Los; mimus; imitator ; histrio)
qaghacrat (x6pag. ; cordax; genus saltationis comicae

et lascivioris)
dzaghradzu (le7kw-corco:6g ; p.rvog : mimus)
kheghkatak (etp2,6s ; scurillis; bouffon)

Pe acestia li intAlnim in lucrrile vechilor scriitori

armeni sau in traducerile facute de ei.
Dansatorii. Si dantul pare a fi fost o parte esential

a reprezentatiilor teatrale in Armenia veche, ca $i in

tragediile elene, intru cat ei treceau drept intermediani
Intre muritori si divinitti. Dansatorii aveau misiunea de
a excita jocul actorilor, de a-i consola $i de a domoli
patimele lor.

Corpul dansatorilor, compus din fete tinere $i chiar

btrine, era in numr de cinci zeci, care scazu, la urm, la
15. Dansul se Imprtea in dou parti, fiecare grup avnd

pe corifeul su. Partea liric. era executat de toti la o

lalt ca acompaniament de instrumente muzicale.

S. ne adresm iarsi descrierii de ctre Plutarc a

nuntii lui Pacorus. Cand s'a adus capul lui Crassus la sala.

din curtea armeneasc unde se juca piesa lui Euripide,

Jason, interpretul principal, spune Plutarc, a scos din fata

sa maca lui Pantheus $i a inminat-o unui dansator. Si

apoi, dansatorii $i corifeul, au reinceput dialogul lor din
pies.

Dansul era $i el amestecat cu subiect i cu muzic,

adic. ca jocul $1 cntecele.

Istoricii armeni fac aluziuni $i la dansuri, pe care le

citeaz sub denumirea de:
kakctv (6priatq ; Xop6S ; chorea; tripudium)
kiit (zpotLo ; in:XPOTiC0 ; applaudo; complaudo ; concre pito)
kailn (xp6toc ; crepitus; strepitus; plausus).

lar dansatorii sunt pomeniti sub denumirea de :

kakavt6 Opxo6lievog ; 6PnatiiS ; 6tp/5 ; saltator ; saltatrix>
khaghalik Ocegougz; 7tx(,) ; saltatrix; saltator).
paraoor (xopivon; ivovace ; sti*; choream agens ; saltans
et caneas; saltator; saltatrix).
lstoricul Eghis vorbind despre incerc5.rile printului
www.dacoromanica.ro

189

Vasak de a reinvia tuoravurile pgne in toiul secolului al

V-lea, spune cA el vrea s pAstreze cAntecele de petreceri
(arbefu(ian erg) i dansele de orgie (kakav lei/elution).

Dansurile pomenite eran desigur cele jucate la petreceri pe care biserica crestinA le considera ca imorale
scandaloase.

Muzica In manifestarile teatrale. In scenele teatrale

muzica, atat cea vocal cat si instrumental, a avut totdeauna un deosebit rol. Gusanii, cari erau interpretii principali, erau totodat autorii i muzicantii scenelor reprezentate. CAntecele si muzica erau executate in once loc si
cu once prilej, la curte si in palate, in pietile publice Si
in temple, in drum, la petreceri i la nunti, chiar la inmormAttri.
In ce priveste cAntecele, istoricii armene pomenesc :
mcirmunei (gauptal-L6S; I-LE)s&C7 ; susurratio ; declamatio)
; TCop.7)
gheghon
oghb (Opilv; ,aplvo;; 6,3upp.6; plan ctus ; l am en tatio ; plo.

ratu s)
egherg Prie(oc: elegia).

Istoricul Eghis mai intrebuinteaz

arbefutian erg (cAntece de petreceri)
hetanosakan erg (cAntece pgAne)

lati erg (cAntece de orgie)

lstoricii armeni pomenesc ca instrumente muzicale
bambir (xt5goaov cymbalum; timbale)
pogh (&u),6;: co'ckno^f:; tibia ;

tuba; buccina; trimbit;

bucium)
pandir (ztacipz; cithara ; chitar)
vin (tntrebuintat ca sinonimul de keinar si tavigh)
tavigh (vcp)x;

vecuXcc;

tPcx),T4tov; zuvt5pcc; Xpcc;

6pyavov;

nabla ; nablium ; psalterium ; cithara ; lyra ; organum)

kanar (xwtpa ; xt.aipa; )t5pcx; cinyra; cithara; lyra)
dzandzgha (zt5143042,0v; cymbalum)
teunbuk (611,7COLVOV ; tympanum ; timpan ; toba)

sdring (Gt5erg: fistula ; flaut ; fluier)

si un alt instrument (letinddndolavor aghepakh gordzik)

care era jucat cu arcus si care probabil era un fel de viorA.

Ca muzicanti Faustus din Byzance pomenete:
teirnbkahar (tobaSar)
www.dacoromanica.ro

190

seiremgahar (fluierar)
pancErnahar (xc4cepta* ; xtacep(pa6g citharoedus)

kemarahar (cel care cAnt din lira)

poghahar (ciuX7IrlIS ; tp ; TPIS ; acc)rcuTztilg ;
tubicen; tubicina ; trimbitar)

zczXmcnidq ;

tibicen;-

eicinarahar (cntator din lira)

Spre a complecta lista acelora cari participau la scene
muzicale, trebue s fie pomenite $i femeile cari luau parte
In ceremoniile funerare cu ante cele lor inchinate celui mort:.
lalcan (xXa(cov; fleus ; bocitoare)

egheramair (jelitoare)
mair stiko (maic de doliu)
deaterk seiko (surori de doliu)

Dealtfel aceast ceremonie de lamentatie cu prilejul,

tmormantarilor formau niste scene teatrale, la bucatile
antate adaogindu.se deseori gesturile jelitoarelor.
Teatrele. Deasemenea nu cunoa$tem nimic precis
cu privire la localurile de teatru. E neindoios, insa, ca, in
orasele Tigranacerta i Artasat existau teatre, dupa cum
am aratat.
Trecuse epoca cnd vechii tragedieni greci se produceau prin livezi si pe vehicule. Aparusera Eschyl, Sofocle

Euripide, iar Dionisos 15i avea teatrul la Atena,

poalele Acropolei. Iar la Roma, Ponipei construise un
splendid teatru, mide att scena eat i costumele erau imitate dupl teatrul elen.
$i in Armenia erau, neindoios, localuri proprii deteatre, dar, ele serveau si ca sali de festinuri. Reprezentatiile aveau loc In acelas timp and se si benchetuia.
Autorii.
Notiunile noastre despre autorii pove$tilor" sunt foarte reduse. Movses din Khorn indica ca autor, pe unul din fiii lui Arta$es, principele Vruir, pe care
isoriografii 41 consider& ca compozitorul principal al pove$tilor ajuuse nou sub numele de cAntecele din
Koghtn". Despre lucrarile dramatice alatuite de regele
Artavazd tot nu $tim nimic, cu toate ca. ele mai existau.
In timpul lui Plutarc (50-125 d. Cr.)
Noi credem ca autorul cel mai de seama al acestor
povestiri este chiar poporul, acel autor anonim" care
www.dacoromanica.ro

191

creiaz i complecteaza in decursul secolelor tezaurul spi-

ritual al unei natiuni, spre a premari faptele eroilor sal.

Acesti autori anonimi Movses din Khorn Ii desemneaz

sub numele de .povestitor" (vipasan), indicand ca multe

din faptele atribuite marilor figuri ale istoriei armene,le-a
alcatuit dup spusele acestor povestitori.
Sub numele de vipasan este de inteles nu numai autorii unei lucrri, ci cateodat si interpretul, cum erau de
altfel truverii, trubadurii, etc., in sanul altor popoare.
Arta national&
Este inadmisibil ca numai tragedia
elena s fi format singura vechiul teatru armean i sa nu
ft existat o art teatral proprie, daca nu la inltimea celui
din Atena cel putin in felul inceputurilor lui, ca o expunere public& a elogilor adresate divinittilor prin grai,
cantece sau gesturi.
Din nefericire, conditiile politice atat de cumplite in
cari a trait poporul armean si mai ales, invaziile barbare,
au nimicit documentele trecutului.
Totusi, unele urme, un crampei de cantec, o aluzie a
vechilor istorici streini si armeni, sunt suficiente pentru ca
palpaie lumina prin siragul veacurilor intru reconstituirea
clipelor luminoase traite de vechii Armeni.
VIII. eCANTECELE DIN KOGHTAN,

Sunt cantecele ramase din epoca pganismului si numite astfel fiindca se cantau mai ales in regiunea Koghtan,
bogat in podgorii.
Cantecele acestea au fiintat i in timpul crestinismului papa pe la veacul al XI-lea.
Inteadevr istoricul Faustus din Bizant invinuind pe
Armenii din secolul al IV-lea, pentru moravurile pgane

cari mai persistau in sanul lor, spune ca ei mai dadeau

crezare vechilor legende i cntece.
Istoricul Eghise descriind santul rzboi al Vardanienilor din secolul al V-lea i vorbind despre adversarul lui
Vardan, printul Vasak, spune ca el incerca pastrarea
tecelor pagane.

Movses din Khorn, care a trait probabil in veacul

al VII-lea, scriindu-si Istoria Armenilor, se foloseste de
www.dacoromanica.ro

192

vechile legende $i cntece ce existau pn In zilele sale pe

cari le reproduce sau le da numai intelesul. Astfel, vorbind
despre Artases, spune, de pild, c viata lui se cunoaste
din cntecele narative cantate in regiunea Koghtan. In alt
parte spune iarasi ea figurile istorice infatisate de dansul
se dovedesc si prin cantecele pastrate in regiunea Koghtn.
Grigor Maghistros, din secolul al XI-lea,mrturiseste
c in timpul sau se mai cntau acele cantece, si reproduce
chiar miele bucati din ele.
Cintecele acestea au devenit, de trei sferturi de veac
obiectul mai multor studii. Cel dintki studiu a fost publicat
de Makrti Emin, In 1850, sub numele de Povestrile veche
Armenii".

Apoi au mai scris despre aceste cantece :

Par. Hovsep Catrgian In a sa Istorie a Literaturei

Armene", 1851, Viena.
Par. Gareghin Zarpanelian in Istoria literaturii armene",
1865, Venecia.

M. Abeghian In Povestea populard armeanir, 1901.

Gr. Khalatiant in Povestea Armenilor in Istoria lu

Mouses din Khorn", Moscova, 1896.

Dar prerile sunt imprtite In privinta esentei acestor

cintece.

Mkrti(; Emin crede c. acestea sunt pa'rtile unei

singure epopei, cum este, de pild, $ahname" a lui Firdusi.
Totus trebue sa se 0'11 seam& c cele reproduse de

Movses din Khorn, relateaza fapte referitoare la epoci

diferite. Astfel Ajdahak si generatia sa cad in secolul al
VI-lea, in. de Cr. ; Argavan Medul care l'a trdat pe regele
Artases, este cu cteva secole in urnag.
Savantul german Fetter, si cu el alti savanti europeni

spun ca aceste fragmente ale vechei poezii armene sunt

distincte unele de al tele i sunt mai mult balade cleat poezii.

Spre a intelege esenta cantecelor zise din Koghtn,

trebuia mai intai s fie cercetat cum au luat nastere povestirea, poezia si drama. La inceput se credea ca. povestirea $i poezia precedau drama. Savantii din zilele noastre
ocup ca studiul artelor, bazandu-se pe datele macari
terialelor etnografice, sustin ins ca In timpurile stravechi
cele trei ramuri ale poeziei, povestirea, lirica si drama,
www.dacoromanica.ro

193

erau contopite intr'o singurl form& si s'au desprtit pe

urml. Inteadevr povestirea popular., la Inceput, se canta
si se povestea deodat, si de obiceiu le insoteau instrumentele muzicale, dansul si mimul.

Toate acestea s'au despArtit apoi una de alta si au

format arte deosebite.
Povestirea popular armean, dela care nu neau ajuns

decat unele specimene, a fost si ea un fel de dram, o

sinteza a povestirei, cntecului i jocului. Trubadurii armeni,

cum de altfel si cntretii populari ai altor popoare, nu

numai c po vesteau ci si cntau, dansau, reprezentau cu
mime si pantomime, 1nsotite fiind de instrumentul muzical.

Dac cntecele din Koghtn nu sunt prtile unei

singure epopei, ele sunt prtile unor epizoade complete care
se reprezentau.

Aceasta rezult chiar din compozitia acestor antece.

S lug.m, de pild, cantecele consacrate lui Artases,
cari au ajuns pn In zilele noastre. Parte din ele sunt la
persoana I-a, adec e insusi eroul care vorbeste c.i gura
a.ntretului. Cu alte cuvinte, e un actor care incarneaza
pe erou. Aceasta este partea pur teatral a subiectului.
Din nefericire sunt foarte putine buctile ajunse pang In
zilele noastre.

Celelalte cntece sunt la a II.a persoan, adecl e

Insusi cntaretul care povesteste. Comparndu-le Cu compozitia operelor teatrale eline, suntem nevoiti de a conchide
cl aceste cntece din urm sunt prtile rezervate corifeului.
Unul din cntecele ajunse pn. In zilele noastre este
cel referitor la rpirea fiicei regelui Albanilor, Satenik, de
cltre regele Artases.
Cintecul, din a crui compunere chiar se poate deduce

ca el este coral si de declamat, cu o miscare comunl, e

urmtorul:
Suindu-se viteazul rege Arta$es,
Pe un frumos cal ne gru,

A scos cureaua sa de pide ro$ie

Ornatc1 ca bekiuge de aur,

A trecut apoi raul

Ca un vuitur in zbor.
www.dacoromanica.ro

194

$i aruncand cureaua de piele rofie

Ornatil ca belciuge de aur
El a prins-o de mijloc
Pe printesa Albanilor,
$i mult a durut
Mijlocul gingafei printese
.$7 a dus-o repezind
La tabeira sa regeascci.

Nunta lui Artages gi a reginei Saten)k a fost de o

neobicinuita splendoare gi bogtie.Tot sunt damatorii cari
canta:
ploaie de aur cddea
Ccind fa mire Arta$es,
ploaie de perle ceidea,
Ceind Satenik fu mireasei.

Iargi sunt dansatorii care povestesc spiritul ru al lui

Artavazd, fiul lui Artages:
Dragonii 1-au furat
Pe copilul Artavazd
$i au pus un necurat in locul lu.

Artages ajuns la sargitul vietei sale att de fecund

gi presimtind moartea sa, nu vrea totugi s prseasca
lumea, gi Inca simte gustul frumusetilor trii sale. In gura.
sa vorbeee acum actorul care 41 personifica.
Cine mi-ar da fumul cofului
$i dimineata primei lune a anului,
Alergarea iezilor qi fuga cerbilor.

Moare totugi Artages, si toat. tara plnge moartea

sa. Era att de iubit de popor, incat pe mormntul lui se
sacrificara de bun voie multa lume, dupg. obiceiul pagan.
Atunci Artavazd, fiul gi succesorul lui, striga de gelozie,
In gura actorului care 41 reprezint:
Ceind tu ai plecat

$i ca fine ai dus intreaga far,

Cum pot sei domnesc eu
Peste aceste ruine.

www.dacoromanica.ro

195

Artages, In somnul mortii, aude strigtul fiului s.u, si

furios, II blestem. Actorul, care il incarneazA pe Artages,
rostegte :
Ctind vei ie$i la veincsitoare

Inspre Masts cel liber

Necurafii set te princlei

Sei te duccl inspre Masis cel liber

Sii 7-Cirri& tu acolo
..

i set' nu mai vezi lamina.

Dup cum se vede, aceste fragmente care ne relateaz,

diferite momente din viata lui Artages, nu sunt nici Cantece incoerente, nici buctile unei singure poeme. Ele fac
parte dintr'o pies teatral, alc.tuit dup stilul tragediilor
grecegti, unde interpretii gi corigtii complecteaz subiectul.

Aga sunt, credem, gi celelalte cantece cari ne sunt

ajunse in fragmente sau acele despre cari gtim numai din
aluziunile istoricilor. Sunt buctile unei actiuni scenice
acele cntece care ne inftigeaz, de pild pe regele Tigran I,.

date de istoricul Movses din Khorn in rezuml t.

Mai este un caz semnificativ. Istoricii armeni, cad
pomenesc de aceste cntece, le amintesc sub diferite nume:
zruit (legend)
vep (poveste)
vipasanaf erg (cantecul povestitorilor)
vipasanutiun (povestire)
aras pel (basm)

erg bang (cantec de cuvinte)

erg ludic!! (cntec de msur)

Toate aceste expresiuni, intrebuintate In vechea literatur armean ca sinonimele cintecelor din Koghtn, ne
clovedesc c aceste cantece fac parte de unele scene teatrale, alctuite pentru premrirea eroilor nationali.
Dar ceeace accentuiaz intrebuintarea acestor cAntece
In manifestatiunile teatrale, sunt acele dou cuvinte pe
care le pomenegte tot IVIovses din Khorn ca sinonime:
erg fafof gi erg paruf.
Erg (Not sau tu/k,
dup cum au explicat aproape
toti filologi,
insemneaz un fel de teatru, adicl prezen-

tarea unui subiect cu migc.ri. Din nefericire nu gsim alte

www.dacoromanica.ro

196

detalii in aceasti privint. nici la 1Viovses din Khorn, nici

la altii. Dar fr indoial genul pomenit indic un fel de
piese, iasotite de cntece si muzic, iar nu simple pantomime, cum au crezut unii.
Erg paruf, - cntec al dansurilor,
nu era dupl p-

rerea noastr, cantec de daps cu intelesul de astzi al

cuvntului.

El ficea parte chiar din reprezentatia teatrala.

Inteadevr, dup cum $tim din istoria teatrului, dansul

era o parte integrant a pieselor. Coristii interveneau in
tragedie, cnd intrepretii terminan o bucat. Ei ddeau
pausa interpretilor, $i totodat completau piesa. Chiar in
Armenia, in tinipul tragediei reprezentate cu prilejul nuntii

lui Pacorus sunt dansatorii, dup cum am vAzut, cari

intervin in piesa, cnd actorul termin bucata sa.
H. DJ SIRTJNI

www.dacoromanica.ro

ARTA CASNICA. LA ARMENI

BRODERIILE ARMEN ESTI

In lagarele refugiatilor armeni din Siria, se puteau vedea,
inca de curancl, impodobind ingrdirile de lemn ale srmanelor
baracc sau uscandu.se la soare, in ziva spdlatului saptamanal,
stofe vechi, brodate ultimele resturi ale unui mobilier de casa,
salvate de la ris,urile emigrkilor si de la jafurile deportrilor
violente.

Pentru a salva dela pieire aceste rrnasite de arta popular>,

ale unci rae nenoricite si pentru a Ostra traditia la artistii si,
a fost adunata colectie, din care dm aci cateva modele.
Ele ne vor procura documente interesante despre broderia
armeana : despre punctul putin studiat al broderiei orientale,
Arta popular, in care, ca si in aceea a covorului, tallara lucratoare urrni instincti traditiile de secole ale generatillor precedente. Pregatindui:i din tot sufletul trusoul, ea reproducea desemne si motive simbolice dovezi de vitalitate artistica ale rasei,
Arta superioara prin care se intelege in mod esential sufletul

unui popor si se ghiceste secretul moral al rezistentei sale de

necre:ut.
Trusoul traditional al tinerei armence era pregatit de ea inssi, sub indrumarea mamei si bunicii sale. El continea, ca stofe
de mobilier, ease bucati principale. Lsnn la o parte chestiunea
covoarelor.
www.dacoromanica.ro

198

stota brodata destinata sa acopere salteaua.

Yorgan-ytizii: stof care acopera plapoma (1 m. 50 X

2 rn. 80) .si la care, conform obiceiului, era cusut rar cearsaftd
de plapoma.

BoUa : stofa ptrata (1 m. x 1 m.) destinata sa inveleasc hainele si podoabele de nunt ale tinerei logodite. Unii
batrni din Mara5 o numesc cain-baba-minderi" adica perna
socrului". Se pare ca servea in acelas timp ca podoab pentru
perna pe care se aseza capul familiei. In fata lui, timp de mai
multi ani, rinara sotie trebuia sa stea tot timpul in picioare in
fundul divanului si sa-i cedeze locul de onoare cand venea acasa
la ea.
o fat de pern lunga dreptunghiulafa"
acoperind pernita patulu;, iar in timpul zilei spatele divanului.
Numhul yastic-urilor varia dupa bogtia trusoului. De obiceiu
fiecare exemplar purta un desemn diferit. Unele yastic-uri din
Mora, si Malatia par s fi fost desemnate sub form de fete de
mas sau covoare de meze", gustare de srbatoare ()feria in
Orient oaspetilor de seama sau prietenilor capului familiei.
-- Bebec-yastig: pern de copilas, care se punea in fundul leaganului si care ii era o complectare cu acelas desemn
Gab: centur sau banda brodata cu care se lega noul
nscut i. leagan.
Dupa obiceiul oriental de altadata, salteaua patului intinsa
In timpul noptii pe covorul dusumelii, era infasurata in timpul
zilei in plapoma i asezata in firidele de lemn sculptat care se
deschideau in lemnria salii. Aceste stofe formau astfel, impreuna
cu covoarele, mobilierul camerei mari a casei.
MATERIALUL BRODERIILOR

Broderiile pe cari le avem din Maras si Malatia au ca .fond

o panza rezistenta de bumbac, ale carei fire erau pregatite, vop.
s.te i apoi tesute chiar de femei. Culoarea fondului, rosie, albastra sau neagra, se confectiona prin procedee vechi, locale,
asemanatoare celor destinate pentru vopsirea lanii de covoare.
Culorile primitive, fcute anume pentru a suporta splatul saptmiinal i uscarea la soare, erau inchise i puternice. Dupa putin
timp ele se atenuau. Rosul se transforma, dupa discompozitie, in
www.dacoromanica.ro

199

rosu alramiziu tinz'and care portocaliu, in purpuriu sau roz, in

rosu de smeur si in trandafiriu. Albastrul inchis se fixa in albastru deschis sau in azur. Negrul se transforma in unele locuri in
cenusitt de diferite nuante. Culoarea primitiv a fondului nu se
mentinea cu aceeatd putere cleat sub broderii. Ea le fixa in tonuri sterse &And un aspect mai frumos desemnelor. Unele din
oceste stofe vechi de bumbac au astzi blndetea reflexelor
schimbtoare ale catifelei de Genua sau ale vechilor matsuri
chinezesti.

Broderitle erau fcute dintr'un fir gros de bumbac, vopsit

prin aceleasi procedee in culori vii cari se atenuau repede din
cauza intrebuintrii si se fixau definitiv in nuante mai sterse.
Tonu/ primitiv pstrat in interiorul firului punea in lumin culoarea final i Ii cl'dea o strlucire. La unele broderii mai bogate, florile erau lucrate cu fir de mtase. In muntii vecini, tinerele logodnice armence, alturau cAteodat fire de aur sau fire de
-Or la firul de ln, cand vroiau s scoat in relief vreun motiv.
TEHNICA

Pentru broderiile din Mara s si Malatia se intrebuintau dou

puncte diferite: in urma acului si
Dup studiul stofelor gsite, se pare el primul a fost tehnica
ofiginal. din Mara. Noi le vom numi produsele Mara s primul
s til.

Lntisorul pare tehnica proprie a Malatiei.

$tofelor din Mara s brodate in punctul lntisor le vom da
numele de Maras al doilea stil.
Numai un stndiu de ansamblu al broderiei armenesti, ar
putea s regseasc originea acestor tehnice difefite. Am avtit

la indemn o bohcea foarte veche din Mara, lucrat inteun

lntisor particular, cu totul diferit de al Malafiei.
Modele regsite nu par s fie mai vechi de un secol sau un
secol si jurnatate. Aceasta dat, anterioar invaziei produselor
fabricelor europene in targurile armenesti din Turcia, este suficient a ne permite s regasim arta armean veche, in tehnica sa
original. Broderia, sor a industriei de covoare, se execut dup
procedee si legi transmise in mod fidel din generatie in generatie. Se cunoaste invariabilitatea acestei arte populare femenine
In Asia pn la mijlocul secolului XIX.
www.dacoromanica.ro

200
ORNAMENTATIA $1 STILUL

In broderiile din Mara, primul stil, ornamentatia este mai

cu seamd din flori. Buchetele formnd coroana central, un camp
de flori pe chenar. Singura ornamentatie de animale o forrneaz
dur modelul persan, psrile care se inveselesc printre flori.
Desemnele geometrice apar in coroana centrald care este
adesea octogonal, in ornamentele lunguete de sclupturd din
colturi si in liniile si cercurile care sustin florile. Tot timpul se

vede tendinta de a nu intepeni modelele si de a nu stiliza prea

mult ornamentatiile de flori. In ghirlandele chenarelor, florile de
cimp sunt usor i cAt mai natural dispuse in feston.
Primul stil din Mara s este o influent kurda si persan atat
prin alegerea motivelor ct i prin coloritul natural si vesel.
Al doilea stil din Mara, lantisorul, stilizeaz, mai mult ca
primul, aceleasi ornamentatii din flori. Buchetele fondului si
ghirlandele chenarelor pdstreaz cu toate acestea usurinta aranjamentului si gratia natural a miscrii. Adeseori apar si motive
de influentd mongol i chinezd, de exemplu norii. Se simte influenta artei persane, aducnd cu ea inspiratii din Asia Central
si din Extremul Orient.
Broderiile pe -cari le avem din Malatia sunt lucrate inteun
lntisor mai strns decat cel al broderiilor din Mara, al doilea.
stil. Ornamentatia este mai incArcat si mai geometric. Ea poartd
o influent pronuntat si direct a artei chineze, mongole si indiene. Fondurile.sunt impodobite de cercul chinez care formeazd
centrul broderiei. Norii i svastica se repet. adesea. Chenarele.
sunt brodate in ornamentatii geOmetrice sau reproduc ornamentatiile salurilor indiene.
Malatia bogat centru agricol, dar mai cu seam popas in-1:
portant pentru caravanele din China si din India in drum spre
Bizant i Consitantinopol, era in legturi mai stranse cu ExtremulOrient. Voiajorii si conduceau in familii modele de 5tofe, de
covoare si de mtsuri cari influentau imaginatia tinerelor lucratoare.

Mara, mai retras in muntii kurzi in mijlocul cmpiilor si

grdinilor sale, pstrd mai mult arta sa proprie, stilul original si
natural al lucrtoarelor sale. Ele se inspirau dup stof ele kurde si
persane dar transformau aceste influente dup imaginatia lor.

www.dacoromanica.ro

Fa il de perna (yasttc-yOzit) din Marag

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Fa ll de saltea (dtigek.yilzik) din Marag

www.dacoromanica.ro

FAA de penal (yastic-yfiza) din Malatia

www.dacoromanica.ro

Dantell zisl carmeneasca, (oya)

www.dacoromanica.ro

-it

11.

.... .

11%1
t

'

445,

uo

'

.2.1,,

44143110.
.,

4-z.

--4.

7,..'

..a.-

.''ii

6,11

..

?7;

If&

,. r-

.I _72 1
, .. 1

x :..

T. i
T. t

....

i ,.; i
Ft !

ttttt tttttt noon. ur?

-44..

g., ,..
q"..,

-.;

.....

5 14. 1

!
--63.i

11.

'411r10

? tttttttt tttttttt e tttttt yty Iteemytimitty 'Aim ttttt ctemayslynoi

ttttt tttttt ttttttt

re/

'44.,
P--.1%
M.

: tel

!.

il Cvoicemaisieivelsisiatt4.1.1.4.11././v9 ;
g

.:

.,.
...

6-

,? a,4.*::'
.4.,

I 61

s T. Z

':

, :i #: .
,

-,4,

,A...:4:....,..

amfootrrttlYEtirynirsymemystyywyrysanyysylulot6

.7 0.....................; ttttt .11..

6..
-,40,,, .,,i,,,,.., -

..zi,

_.

..

-1;

,f;:'

:..:

,..

1 t`

,z 1 i-,.

I:

-0. i ::

1 ..,-

4.

I ',...
s
,,

.-..,

: r.r. .t ;
E.

:
........Purmytrsoyasay.yysyytytyncrnsnyUas,,,Maecncoaprurityyyytyyrogym.1.-Yrryymyyyny...,...,,

iflilefeisisisitioieiveiaisisi9iozisfuoliiii4A/IlisisieiliOititioAssisiessid
__

rsonyymysyyynesolvymyyritomou=myympmayymy.....,,r.4!..r.syyyymyyyy....
,

www.dacoromanica.ro

Broderie veche armeneasci

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

201

Desemnele i simboalele Chinei si ale platoului mongol ajungeau

la ele deja modificate de arta covoarelor din Iran.
Vom vedea mai departe curn tinerele lucrAtoare armence
imprimarA merett la ornamentatia simbolicA strAinA in stil pro-

priu i caracteristic.
MODELE SI SIMBOALB

Pentru a putea pAtrunde caracterul original al broderiei armene este nevoie de un studiu atent al modelelor si al simboalelor intrebuintate. $tofele de care ne ocupAm aici sunt bucAti
traditionale ale mobilierului unei case. Ele erau confectionate de
tinAra logodnicA, dup modele mai vechi, invAtate si explicate
de mama si de bunica sa care o supravegheau in timpul lucrultti.
Fiecare din aceste stofe exprima cate o dorint pentru viitorul
cAntir. Trebue s'A incercarn s explicAm pe scurt sensul traditional.
FLOR!

Toate florile din cAmp apar pe fondurile 5i pe chenarele stofelor din Mara s si Malatia. Linde din ele se repetA insA cu o oarecare infaetate.
Trandafirul este o floare pe care o intAlnim -si in arta kurda
sub diferite infAtisAri dintre cari una ar fi reprezentarea arborelui vietii". Rezeda, de origine persanA, reprezina Steaua din
Bethleem", floare timpurie de prinavar din muntii Iranului, sau,
dupA unii autori, floare de lotus. Trandafiri i rezede se regAsesc

In yasticurile si bohcelele din Mara, si din Malatia.

Un spate de divan ne cl o stilizare gratioasl a floarei de
mac.

Crinul, pe care-1 intAlnim cu Enfile sale naturale in unele

covoare persane, este stilizat in covoarele asiatice in formA de
trei petale, cAteodatA trinughiulare, cu o tulpinA lungA sau de
1) Pentru acest studiu ne-am inspirat dup4 lucrarea foarte docu.
mentata a doctorului G. Griffin Lewis dcspre simbolismul covoarelor
oriewale, 4Designs and their symbolism2, in The Practical Book of
Oriental Rugs, Lippington Co., Philadelphia and I.ondon, p. 97-147.
Pentru dorintele simbolice chineze am recurs deasemenea la studiul lui
Ad. Chavannes, L'expression des vceux dans 'ad populaire chinois',
ditions Bossard. Paris, 1922.
13

www.dacoromanica.ro

202

patru petale triunghiulare In forma de frunze de trifoiu. Si in

covoarele din Asia Mica, mai cu seatra in cele din Konia
Ladig, crinul este stilizat sub infatisarea unei tulpine lungi, cu
frunzele opuse asezate regulat iar la capatul tulpinei iraltandu-se
floarea a carei co' rola stransa in forma de cup este formata din
trei petale; cea din mijloc are cloud sau trei puncte. Culorile stra-

lucitoare din centrul florii sunt insemnate pe petale in puncte

sau santulete.
Sub prima forma, crinul este ornamentatia folosita in Mara s la al doilea stil, fie pe fond, fie pe chenar. Il regasim si in

Malatia unde tehnica lantisorului mai steam ii d deseori un

aspect cruciform. Se vede dealtfel c lucrtoarea are tendinta de
a schimba forma triunghiulara in forma de cruce, deoarece lantisorul nu putea reda bine prima forma.

Sub a doua forma traditionala, crinul din Ladig, pe care

urii Il numesc crinul ladion" si pe care noi Il vom numi crin
de Konia i Ladig", pare s fie aceea floare cu petale rosii pe
care o gsim in
si in yastic-urile din Mara s primui stil. Diisec-yiizii-rile din Mara s primul stil pe cari le am
avut la indemana in numr destul de mare, au toate aceeasi ornamentatie. Inteo rana exagonala, cerculete albastre impodobite
cu perle fixeaza o floare rosie cu trei petale. Frunzele tulpiiI,
corola in forma de cupa largita, petala din mijloc crestat, transparenta aurie a centrului floarei insemnat pe petale, ne reduc
In mod instinctiv la crinul din Konia i Ladig. Dimpotriv, este
nevoie s vedem o stilizare armean a floarei purpurii de lotus
pe care o'gasim in Egipt ca simbol de puritate i nemurire, in
India budist ca floare sfant si national i in China ca o
dorinta simbolica pentru o posteritate numeroasa.
Crinul rosu din muntii Armeniei, simbolul de sacrificiu rji
de puritate; lotusul egiptean, simbol de nemurire si de puritate;
sau lotusul chinez, dorinta simbolica pentru o poqeritate numeroasa? Numai un studiu retrospectiv al broderiei armene ar p,rtea
decide.
Numeroasele pasri cari vin s. inveseleasc, dup. obi ceiul
persan, colturile ramelor cari fixeaz florile, arat ca sufletul armean lega in.mod traditional fericirea caminului de virtuti!e
simbulizate de aceast floare misterioas.
www.dacoromanica.ro

203
ANIMALE

Contrar artei populare a covoarelor, in care lucatoarele

kurde si atmence reprezinta dupa imaginatie animale dbmesfice,
pasari de curte, capre i oi, in broderii nu gasim ca vi.etuitoare
decat pasarele in mijlocul florilor, ca semne de viata si de bu-curie. Fluturele, simbol chinez al vanitatii femenine, nu apare
decat in cateva matsuri vechi lucrate in punct din Aintab.
SIMBOALE

Cercul, atat de frecvent in decoratia chinez, ca simbol de

eternitate, neavand nici inceput nici sfarsit, Il regasim in stofele
din Maras si Malatia.
'Cercul fericirii, circular sau oval, care formeaz impreuna
cu animalele i cu florile motivul central la numeroase lucaturi
chineze, inspir ornamentatia principala a yorgan.yiizii-rilor din
Mara .s si a yastic-urilor din Malatia. In central sau se gaseste
de obiceiu o cruce, care da simbolului budist o aparenta crestin
si formeaz desemnul principal al tofei.
Octogonal, simbolul celor opt puncte cardinale, frecvent in
lucraturile chineze, turcomane si caucaziene si caracteristice covoarelor din Turkestan Si in special din Bukhara, Il regasim
cu forme rotunjite in motivul central al yastac-urilor din Mara.
In acelas stil, regasim ramele de origin persana incadrand motiNele de campuri cu flori.
Perla, simbol mongol de puritate, este frecventa in lucraturile chineze, turcomane i tibetane. Ea este insotit de o soparla
mica care o fereste de ispitele diavolului. Deseori i lucratoarea
armeanca, dupa influenta chineza, pune cate un punct de culoare
deschis i strlucitoare pe fondul stofelor din Mara s primal

stil si mai cu seama al yastic-urilor din Malatia.

Steaua cu opt brate alungite, pe care o intalnim in covoarele
caucaziene i turcomane sau asezata in mijlocul unui octogon,
clespre care se spune ca reprezint divinitatea vechilor Mezi, nu
o regasim deck in broderiile din Aintab. Ea este pentru aceste
broderii un motiv preferat in ornamentatia centrului.
Svastica, semn foarte vechi de noroc si de fericire la popoaele din Asia, foarte des intrebuintata in covoarele chineze, cau-caziene, turce i turcomane, nu s'a regasit sub forma primitiva
.completa, decat in vechile broderii de matase din Aintab. In
www.dacoromanica.ro

204

broderiile din .Maras si din Malatia, se afla sub forma reclusa_

de carlig sau de cheie, fie simpla, fie dubl in forma de S. Ea
se reprezinta deasemenea printr'un cerc cu cruce, in mijloc cu
opt roze in forma de cheie rotunjit. Nu e greu de recunoscut
ca sunt doua svastice supripuse.
Norul, cel mai renumit desemn mongol, simbol al nemuririi,
pe cape-1 intalnim des in covoarele din Caucaz, Turkestan si
Persia, ocupa un loc important in decoratia accesorie a artei din
Mara*, Malatia i Aintab. El formeaza motivele obisnuite pentru
a decora colturile stofelor din Malatia. In broderiile din Maras
al doilea stil, Il gasim foarte des in yorgan-yiiziiri, bebec-yas tic
un i *i in gab-uri. Dar lucratoarea armeanca a imprimat norului
mongol o pecete particulara: el este insotit mereu de cruce. Deci,
ea nu urmareste forma gratioasa a desemnului transmis de arta
persan, ci ideea fundamentala pe care o exprima. Lucratoarele ar-

mence din Mara s si din Aintab ascund deseori forma norului

chinez sub curbele largite ale ghivecelor de flori pe cari le inmultesc in motivele lor. Dar simbolul este transparent.
Crucea, ca desemn geometric, apare in motivul din mijloc al
yorgan yiiziirilor din Mara. In alte parti ea inspira aranjamentul
general al numeroaselor desemne de flori, forma crinului in punctul lantisor, desemnul fondului intre buchetele sale de flori. Ea

se afiseaza mai putin, dar o gsim pretutindeni. Ideea cretina

vine astfel sA dea o baz caracteristica si generala tuturor simboalelor de: puritate, posteritate numeroasa, longevitate si de
nemurire, luate de tinerele lucratoare armence din arta Extremului-Orient si a Persiei. Frgezimea i bucuria pe care o respir
aceste .stofe destinate viitorului camin, merg manA in minA cu
idee de maretie i sfintenie a familiei inspirat de crestinism.
Inaintea acestor broderii vechi armenesti unele invechite si
rupte, dar pstrnd in tehnica, in ornamente si in simboale stilul
animat al unei arte inalte i profunde, ne gandim in mod instinctiv la remarca Contelui de Gobineau c, in perioadele obscure
si turburi ale istoriei apar deodata minuni individuale de vitalitate umana, flori de aur ridicate i aplicate pe suprafata intu-

necata a mrii animate din care au luat nastere. Ce sont des

fleurs d'or; elles nagent et s'talent tincelantes sur la profondeur murmurante des jours qui les ont produites et de la masse
de substance anime d'ou elles sont issues".
A POIDEBARD

www.dacoromanica.ro

MIMIC& ARMENEASCA

ORIGINA NOTELOR ARMENE$TI

Vechii Armeni utilizau un sistem special de notatie, prin
sau pe latineste neume(Neuma), cu ajutorul cArora
transcriau melodiile si imnurile religioase.
Semnele acelea, care se asemanau cu cele stenografice

de

astzi, erau utilizate fie de popoarele occidentale, fie mai ales

de ctre cele din Orient. Dui:4 sec. X-lea, popoarele occidentale
au inceput sa intrebuinteze note in formA de figuri pAtrate, asezate pe 2 sau 4 linii paralele, care mai tarziu se transformar in
ntele ovale de astazi pe portativul de cinci paralele.
Popoarele orientale ins si-au pAstrat mai departe vechile lor

semne muzicale, pan'n Evul Nou (1500). Dar din nenorocire,

gratie diferitelor obstacole ridicate de mersul nefavorabil al evenimentelor politice, intrebuintarea acestor semne a devenit din ce
in ce mai rail, pAnA ce au fost date uitrii. Aceast nenorocire
lovi deopotriv pe Armeni, Greci si Sirieni, cari aveau sisteme
muzicale proprii de notare.
StrAmosii Armenilor, ca i urmasii lor de azi, and prezentau
wi cantec in cor, alegeau s-i condua, si in antichitate, pe cineva
-care cunostea antecul mai bine cleat toti, si care treand ca
atare in fata lor Ii dirija. Acest dirijor cAuta sl-i reaminteasca
bucata executatA membrilor din cor prin miscAri de mAini si
chiar ale corpului, dup ritmul melodiei.
Ins spre a nu se da uitrii melodia antecului, oameriii se
www.dacoromanica.ro

206

gandir s noteze pe lartie figurile desemnate prin gesturi deat:re dirijor. Deacum cantAretii puteau sa-si reaminteasa uprorice cintec, cu ajutorul acestor figuri i semne muzicale i sa-si
gAseasa modulatiunile potrivit acestor note.
In decursul vremii, pe mAstu-a desvoltrii literilor i a literaturii, i aceste note muzicale trecand prin diferite modificki
si arneliorAri, pAn ce ajunser la reguli definitive, cu anumitesemnificatii, numere O. denumiri.

Acum restringindu-ne la notele armenesti, despre origina

lor stim doar cele ce urmeazA.
Primul i unicul cronicar armean care face mentiune speciala
si ne da lAmuriri despre vechile note muzicale armenesti este
Kirakos din Gantak (pe la 1250). El aminteste a pe vremea aceea.
(Sec. XII-lea) un mare cantaret din Taron, cAlugarul Khaciatur,
a cutreerat prin toat Armenia Mare, invatandu-i i ficAnd
opera' de rspndire a notelor printre Armeni. judecand de aici
sistemul de note armenqti a luat fiinf probabil prin secolul XI-

XII. Acest punct de vedere este int5rit deasemenea si de faptul ca in manuscriptele armenesti de pinA atunci nu exista
o urma de semne muzicale.
Totusi, specialitii cred c sistemul gamelor armenesti are o
origine mai straveche. Astfel, prof. Velesch, dela liniversitatca
din Viena, care este un specialist al gamelor orientale scria de
curand ca notele armenesti sunt mai vechi cleat cele bizantine
(greceti) i c cele armenesti constitue chiar baza gamelor bizan-

tine. Dupa aceast teorie, notele armenesti trebue sa fi existat

inca dinainte de sec. VIII sau VII. Dealtfel, until din vechii cronicari armeni, Lazar din Pharp, pare ca vrea sa ne dea vreo indicatie confuza, amintind de intrebuintarea literilor muzicale", In
once ca:, nu putem inca stabili cu certitudine faptul acesta, dar
nici s-1 respingem.
lar ca forma' primitivA, notele armenesti erau constituite_

probabil de acele semne ale prosodiei, care se intrebuinteaza

pana i astazi, adicA: accentul gray, accentul ascutit, semnul de
lungire, semnul de scurtare i accentul circonflex.
Din acestea, accentul gray ), ascutit
circonflex(^)

se utilizau pentru indicarea diferentei de tonuri (gamele), iar

semnul de lungire
i de scurtare (0) pentru arltarea timpurilor (durata).
www.dacoromanica.ro

207

Aceste semne de prosodie, care deobiceiu se numeau note

prosodeice", apar in manuscripte incepand din sec. VI-lea, si
pornind din Orient au fost adoptate si in Occident.
Utilizarea notelor armenesti parvine pana'n Evul Nou, incetind dupa aceea, cu incetul, de a fi intrebuintate, din cauza evenimentelor politice nefavorabile, Ora ce sunt date complect uitarii. Pe la inceputul sec. XIX-lea Baba Hampartum din Constantinopole, un bine cunoscator al imnurilor religioase, dorisa
redea viat vechilor note armenqti lipsite de semnificatie. Din
dupa Parintele Komitas 198 la
nviltimea de semne muzicale,
ntundr, - el alese numai 7 sunete dominante cu valori precise,
formula legi i constitui astf el noua sa gam muzicala, aproape
identica cu cea europeanA.
Cu ajutorul acestei game noui, care acum a intrat in uzul
general, au fost editate toate imnurile religioase din Ecimiadzin
din partea unui discipol al lui Baba Hampartum, numit Nicogaios Tasgian.
Semnificatia vechilor note armenesti, a ramas insa Ora si
astazi o enigma nedescifrata. Nemuritorul Komitas, care se consacrase timp de 16 ani cercetarii acestei probleme, scria in 1910
ca in curand va da la lumina solutia acestui secret muzical al antichittii arniene. Dar din nenorocire, a intervenit o boala neinciuplecati care intrerupse aceasta nepretuita activitate a marelui muzicograf, al carui manuscrise au pierit si ele fall nici o urm.
Par. GR. HEPOIAN

www.dacoromanica.ro

woor>

tigt) ow> osiir) czar> cs> =zazu .430

DATINE 41 OBICEITTRI LA ARMENI

STEAGURILE ARMENE,STI
Toate natitmile din lume au avut din cele mai vechi
anumite simboale asezate pe vrful unor bare lungi, pe care le
expuneau armatei si poporului.

Parintele Vardan Hatuni, in studiul ski intitulat Steagurile armenegi", crede ca in antichitate stof a sau pAnza steagurilor
erati de o culoare uniform, i cA noile drapele multicolore ale

natiunilor contemporane sunt de provenient mult mai tirzie.

Vechii Armeni aveau dou.4 feluri de drapele: dinastic si national.

In randul steagurilor dinastice erau mai insemnate acele

regale ale celor patru dinastii armenesti. Astfel, drapelele Artasizilor. Arsacizilor, Bagratizilor si ale Rubenienilor erau toate
de culoare purpurie.
Numerosii principi din Armenia aveau deasemenea drapele
proprii pentru familiile br. Steagurile acestea insA nu erau purpurn ca cele regale, ci in majoritate albe. Ele se distingeau
prin formele lor 5i anumite semne. Drapelele princiare puteau fi
si de mtase, dar nu aveau podoabe de impletituri aurii care erau
caracteristice numai pentru steagurile regesti.
In evul mediu principii armeni incepur sa intrebuinteze
ei steaguri purpurii, dar semnele de pe ele erau in genere toate
albe.

Agathangelus relateazA cA la inceputul sec. IV-lea, cAnd Grigore Iluminatorul alAtorea in Cesareea, principii care-1 insoteau
aveau semnele lor, adica drapele. Eghise deasemenea ne

pe seniorii care au luat parte la batlia din Avarair (451) cu

steagurile lor speciale.

Faustus aminteste de cavaleria lui Vasag Mamikonian cu.

www.dacoromanica.ro

209

drapele lor dinastice. Potrivit relatarilor aceluias cronicar in

ajunul luptei dela Bagavan, Musegh Mamikonian tinu ca impreun cu armele sd fie sfintite i steagurile si simboalele armatei
sale, de catre catolicosul Nerses cel Mare.
In afara de diferitele drapele regesti si princiare, Armenia mai

avea drapelul sAu national. Steagul acesta dateaza din epoca

cretinismului. Ca si drapelul bizantin, si steagul national armenesc avea pe el ca simbol o cruce.
David Eupr an umit Invincibilul si alti istorici armen', mentioneaza ca cliapelul national cruciat era purtat in fruntea armatei armenest.

Si acest drape' national era purpuriu, impletit in aur si cu

ducuri de aur. In Evul Mediu, pe la cele patru colturi ale acestor steaguri se obisnuia sA se brodeze i initialele cuvintelnr:
Domnul Dumnezeul (nostru) Iisus Hristos,
SernnuI caracteristic de pe steagurile purpurii ale dinastiilor Artaside si Arsacide era un vultur, impletit in genere de
culoare aurie ; uneori erau doi vulturi avnd la mijloc globul
solar (acest semn se poate vedea foarte distinct si pe coroana
lui Tigran cel Mare).
Rosu purpuritt era culoarea oficiala si preferata a curtilor
regale, iar regii armeni se imbrAcau in purpura. 'Caius Dion vorbeste despre togile p`urpurii ale lu Tgran cel Mare, iar Agathangelus aminteste de purpura cu care se impodobea regele Tiridat.
Regii armeni artasizi si arsacizi purtau deasemenea si cizme
rosii.
In aceast epoc, steagurile armeneti erau uneori inguste
Printele Hatuni deduce aceasta dela drapelele acmenesti incrustate pe monedele lui Lucius Verus. Aceste steaguri
erau sustinute deobiceiu pe sulite lungi i subtiri.
Potrivit relatarilor istoricului Movses din Khorn, in privinta

regelui Vagharsak, Armenii, afara de drapel, mai obisnuiau

s duca pe dinaintea regelui si un vultur auriu, purtat pe o sulita
Persii si Romanii aveau si ei astfel de simboale, numai

Romanii duceau steaguri simple si purtau numai vulturul pe

s

Steagurile Cu vulturi impletiti in aur ale Artasizilor i Arsacizilor au fost adoptate mai trziu si de catre dinastia Bagratida,
A arei drapel era deasemenea purpuriu. Vulturul bagratid era
www.dacoromanica.ro

210

ridicat in picioare i avea aripile larg intinse, cum se poate vedea

dealtfel si pe unele ruine ale monumentalelor bisericii din Ani..

Drapelul regilor bagratizi era fixat pe un glob de aur, iar

Onza in loc de a fi asezat ca deobiceiu orizontal, sta atarnatl
in jos.
Steagul principilor Rubenieni avea ca simbol ori o cruce
ori figura unei cetti. Iar in perioada regatului acest simbol,
loc de vultur obisnuit fu inlocuit cu altul, care tinea in cioc un
bastonas cu o coroan cu cruce la un capt.
Strvechea Armenie avea deasemenea i steagurile sale Lisericesti.

Aceste drapele-au fost introduse si in Bisericile din Occiden t

incepAnd dela papa Grigore II-lea.
Marele drapel pontifical armenesc se deosebea de cele re-

gesti prin crucea sa aplicat pe fondul unei panze rosii. Dupi

relatArile lui Vardan Cronicarul, cand guvernatorul Hise veni in
Armenia, in sec. IX-lea, fu intimpinat de cAtre catolicosul Zakaria, iar satrapul arab ii ingAcluia s'a falfaie i sa poarte mereuinaintea lor drapelul ce! cruciat".

In epoca cilician, s'a bucurat de un prestigiu deosebit,

bine'nteles dupA cel de totdeauna al catolicosului, arhiepiscopul
din Sanik.
Stepanos Orbelian povesteste cum in sec. V-lea, regele Aguanilor Ii dArui arhiepiscopului din Siinik drapelid sau regal, care
era de culoare rosie. Se intelege deaci c arhiepiscopatul din Sii-

nik avea si el drepturi de a purta drapele rosii, ca cele catolicosale.

Deosebit de steagurile catolicosale si cele arhiepiscopale din

Siinik, mai erau deasemenea diferite alte drapele bisericesti, care
In genere erau brodate sau incrustate cu pietre pretioase si icoane
sfinte.

Drapelele bisericesti se utilizau deobiceiu la funeralii. lar

marele steag pontifical, asezat pe un glob cu o cruce impozantde aur se purta pe dinaintea catolicosului.
Drapelele erau purtate de stegari anumiti. Cele regesti si
pontificale intotdeauna de catre un ofiter superior iar cele princi-

are de un soldat simplu.

NIIBAR DIACSUDIAN

www.dacoromanica.ro

NIINISMATICAS ARNEANA

NUMISMATICA GENERALA
ARMEANA"
Cunoscutul istoriograf armean, K. H. Basmagian a daruit
studiilor armenesti o nota lucrare valoroasa. Numismatica generala armeana" (Venetia, 1936), este prima incercare aparuta
In limba armean" asa cum declara autorul in introducerea sa,
scrisa despre numismatica noastra generala" considerand ca mai
inainte fusesera publicate numai lucran i partiale in acest domeniu:

de exemplu Clasifica tia monetelor Rubiniene" (Viena, 1892) a

parintelui Sibilian i alte dotta scrieri despre monetele Arsacizilor dintre cari una era un rezumat in limba germana al lucrarii
lui Alexandru Petrovici, alatuit de catre Par. H. Dasian.
lar dintre savantii europeni, Victor Langlois a publicat in
1859 in limba franceza o lucrare in dou volume, intitulata Numismatique gnrale de l'Arrnenie" care insa din punct de
dere al tiintei moderne contine in mare parte lucrri de criticat
si de respins".
Asadar, opera d.lui Basmagian aduce o mare contributie
studiilor numismatice armene insa far pretentia de a se considera o lucrare complecta, fiindca mina distrugatbare a timpului
a nimicit in intregime cine stie cite monete i alte monumente.
Pe de alta parte viitoarele sapaturi arheologice cu siguranta vor
www.dacoromanica.ro

212

scoate la ivealA monete noui rAspandind lumin in unghiurile intunecoase ale istoriei armene.
D. Basmagian imparte opera sa in treisprezece perioade distincte, incepand din anii Dinastiei achemenide Persane (519 . de
Cr.) part in zilele noastre, un interval de aproape 25 secole. Trebue s observin cA in cuprinsul prezentei lucrri sunt examinate
,.nu numai monetele proprii armenesti, dar si cele cari in realitate

nu sunt ale Armenilor dar cari, indiferent dac au fost sau nu

btute pe pAmantul Armeniei poarta sau inscriptia Armenia"
in litere latine,
asa cum se vede pe monetele armenesti btute
de Romani,
sau Armeniye" in litere arabe asa cum poart
monetele armenesti ale domnitorilor mahomedani, sau observAin
pe ele numele unui oras din Armenia in monetAria cAruia s'a
tut, Rill s poarte ins litere armenesti. SA ne grbim a acloga
cA despre fiecare perioad sunt date informatiuni concise dar interesante cari contribuesc in deosebi la cunoasterea monetelor
descrise. Din and in cand sunt anexate i cateva liste genealogice pregAtite cu grije ale diferitelor dinastii armenqti. Nume-

roase si felurite ilustratiuni ale monetelor armenesti luate in

mare parte din pretioasa lucrare Histoire du peuple Armnien"
(1919, Paris), a renumitului arheolog francez Jacques de Morgan,
impodobesc volumul.
I. PERIOADA PREMESROBIANA (519 tn. de Cr.-414 d. Cr.).

Este prima din perioadele la cari s'a fcut aluzie mai sus.
Apartin acestei perioade monetele ce existau inainte de descoperirea literelor armenesti. Printre ele gsim monetele celor doi
satrapi persani, numiti In Armenia de atre puternicii regi
achemenizi ai Persilor. Prin moartea lui Alexandru cel Mare
(323 in. de Cr.) Armenia a revenit unuia din generalii si punindu-se astfel temelia unui nou stat armean si din epoca aceea
ne-au rAmas vreo sase monete, toate Cu inscriptii eline i fArA
nutnirile distinctive de Armenia" sau al Armenilor". Din fericire, din epoca cea mai glorioas a istoriei Armenilor ne-au rmas

monetele lui Tigran al II-lea ceI Mare (94-54 in. de Cr.) si ale
fiului stt Artavazd al III-lea (54-34 in de CO cari dup pArerea
lui KalAbgian un specialist in materie, alcAtuesc aureola monetelor armenesti". Si acestea poart inscriptiuni in litere cine:
,,Regele Tigran", Regele Regilor Tigran", Regele Regilor Ar.tavazd". Dintre urmasii acestora, ne atrag atentia monetele lui
www.dacoromanica.ro

213

Tigran al IV-lea (12-5 in. de Cr. si 2-1) cu inscriptia Regele Regilor Tigran cel Elenofil". Pe o altA monet a lui Tigran al IVlea sunt gravate chipul sAu i cel al sorei sale, Erato, si poarta
inscriptia Rege al Regilor Tigran".
In capitolul Monetele Arsacizilor" (53-430 d. 'Cr.) d. Bas.
magian declara in mod categoric a nu exist monete cu nurnele
Arsacizilor armeni dei dupa pArerea unora dintre orientalisti,
astfel de monete exista.
PERIOADA MESROBIANA (4'4-1187).

Trecnd la aceasta perioada, istoricul nostru scrie cu durere

si deceptie ca dela descoperirea literelor armenesti (414) pana
in vremea lui Leon al II-lea dintre Domnii Rubinieni (1187),
n'am intalnit monete cu litere armenesti", i continua: Nici din
zilele posomorite ale Arsacizilor nici din timpul plin de zgaduiri
al marzpanilor, (430-630), nici din timpurile nelinistite ale curopalatilor (635-703) nici din epoca dureroasa a ostikanilor (653.885), nici chiar din zilele socotite ca stralucite ale dinastiei Bagratizilor (885-1045) nu exista nici o moneta armeneascr. CArui fapt extraordinar si neasteptat ar trebui sA atribuim absenta
monetelor cu litere armenesti?" se intreaba d. Basmagian si raspunde: Hilda Armenii n'au stapanit un stat absolut independent, fiind mereu supusi sau tributari cutarui sau cutarui stat,
ghiar in perioada glorioasa a Bagratizilor". Dui:a cateva randuri,
adaoga: Din aceast absenta reiese c5. Armenii n'au avut dreptul de a bate monet nationala
asa cum uneori au batut Tici au intrebuintat monete romane, persane,
gran si urmasii sai
arabe, mongole, bizantine si altele". Dei dureros, acesta este
din nenorocire adevarul istoric.
PERIOADA ROMANA t69-183).

Incepand din anul 69 inainte de Cristos stpanirea romana

s'a intins si in Armenia si a durat cateva secole, Armenia devenind mrul de discordie dintre Orient si Occident. GAON/a din
imparatii Romani din acea perioada, in amintirea biruintelor lor
asupra armatelor armene, au batut moneta cu inscriptii ca Armenia Capta" (Armenia cucerita), Armenia Recepta" (Armenia
invinsa) sau altele cari asemeni acestora preamareau puterea
somana. Dintre cele mai importante sunt monetele lui Marcus
Antonius care invingandu-1 pe Artavazd al II-lea (54-34 in de Cr.)

www.dacoromanica.ro

214

1-a trimis in dar iubitei sale Cleopatra, regina Egiptului. Cleopatra, tAind capul lui Artavazd, 1-a trimis aliatilor si Parti...
Pe monetele bAtute cu aceastd ocazie este scris: Antoni,
Armenia devicta" (Antonius, Armenia supus), iar pe partea
cealalt: Cleopatra reginae. Regum Filiorum. Regum" (Reginei
'Cleopatra, fiilor-regali i regilor).
Sunt cunoscute numeroase monete cu numele lui Germanicus, al lui Traian, al lui Lucius Verus si al altora cari prin inscriptii i simboluri reprezint Armenia invins i subjugat. Pe
moneta lui Antonius Pius este scris: Rege al Armenilor prin
sentinta Senatului".
W. PERIOADA PERSANA (273 627).

Acesta cuprinde perioada stpanirii persane. Urrnnd probabil exemplul Romanilor, vechii Persani ar fi bAtut monete in
Armenia, ins despre aceasta n'avem cunostinte sigure. Dl. Basmagian aminteste o monet de aur a regelui Sasanit Vram gasit in Armenia printre monete romane i ca i J. de Morgan
crede c ar fi batute acolo. Pe unele mcnete se vad inscriptii in
litere Sasanite ca Arm sau Armn in care unii arheologi ca Mortmann vor s vad cuvntul Armenia". Dar totul este discutabil.
E demn de atentie moneta lui Sapuh I-iu (Sapor), fiul lui Hazkert (Yezdedjerd) I-iu (399-420) care poara dat, dar nu aminteste vreun nume de tail. Acest Sapuh s'a asezat pe tronul Armeniei in 416. Dup moartea tatAlui su, s'a grAbit s ajunga
In Persia ca s' pue stpAnire pe tronul tatlui s.u, ins n'a reusit
si a fost omorit (420). Asadar, dup toate probabilittile, monetele cu numele lui $apuh din acea perioad, apartin Arme..

mei.

ncnd un salt mare, trecem in Evul Mediu si Evul modern si observin c. in timpul dinastiei Safaviilor (1502-1735)
unii din Sahli Persiei au batut monete in numar destul de mare
In Erivan, Nahicevan, Gandzak (Ghenge) si $amakhi cari dura
cum se stie faceau parte din statul lor. Deasemenea din vremea
Afsarilor, Zendilor i Cadjarilor (1750-1925) ne-au parvenit multe rnonete btute in provinciile armene din Iran.
V. PER1OADA BIZANTINA (582-1

).

In acest capitol, in afar de importante cunostinte istorice,

sunt prezentate caeva exemple de monete batute de impArat-ii
Armeni-bizantini, de exemplu cele ale lui Artavazd, Nichifor, Ion
www.dacoromanica.ro

215

Zimisces, Leon Armeanul, etc. cu inscriptia greac Imprat al

Bizanfinilor, prin gratia lui Dumnezeu". Conform listei intregi
alctuit cu aceast ocazie de d. Basmagian, Armenii au avut 25
imparati armeni si imparatese armence (582-1341). Dei Arme-nia a trecut de multe ori in stapanirea Bizantului se pare ca
imparatii bizantini n'au btut monet acolo.
PERIOADA ARABA (660-932)

Aceast perioad este mai bogat in amintiri numismatice.

Stpinirea arab in Armenia a durat aproximativ trei secole,
prelungindu-se chiar dupl anul 887 cnd Arabii au stabilit Dinastia Bagratizilor. Asadar, in acest lung interval, Arabii au b.tut in Armenia diferite monete de aur, argint, cupru si bronz
pe toate fiind numele Armeniye (Armenia) sau b-Arminiya"
(in Armenia) in litere arabe. Dintre Kalifii mai insemnati sa
amintim Omar (717-720), Harun-al-Raid (786.809), AbdallahEl-Mamun (818-833), El- Motavakkil (847-861) si inc altii cari
au btut numeroase monete in Armenia. Nu mai putine monete
au fost btute deasemeni de ctre guvernatorii trimisi in Arme-nia de catre Arabi.
PERIOADA MONGOLA (1185-1445).

Aceasta este perioada in cursul careia diferite puteri monTurcomanii, Djinghizienii, Djagataii, Ilhanii, Djelairii, Timurienii (hoarda barbar a faimosului Lenk-Timur) si
Mozafferienii au pustiit i cucerit Armenia. Dela toti acestia
ne-au ramas monete in numdr destul de mare, btute pe pmant
armenesc dar purtand inscriptii arabe. Studiul stpanirei Ilha-niilor in Armenia are multa insemntate. La inscriptiile dela Ani
ei sunt amintiti de 5-6 ori. Unii erau crestini, altii aveau femei
crestine; Pe monetele Khan-ilor Arghun i Hasail-Mahmud se
vede scris in limba araba: In numele Tatlui i Fiului i Sfn-tului Duh" i alturi o cruce. Monetele mongole poart numele
oraselor, Cesarea, ErzAnga, Sebasta, Partav. , Arzin, Kharpert,
al altor orase din Armenia. Este si una cu inscriptia Armenia".
golice,

PERIOADA MICILOR STATE TURCOMANE (879-15(8).

Este perioada in care in Armenia si Asia Mica s'au interneiat diferite State mici. Dintre cele mai importante era Statul
s ah-Armenilor spre miaz noapte
i apus de Van. Ei au mo-

nete btute in Khlat. Caramnaii au btut monete in Erzanga,

www.dacoromanica.ro

216

Cesarea 5i Karin. Karakoyunli-i renumiti Cu barbariile lor, au

batut monete in Bitlis, Tauriz etc. Cel mai de temut dintre ace5tia a fost Uzun-Hasan, intemeietorul a5a numitei Dinastii 4
Akhoyunli-ilor.
PERIOADA SELGILICIDA (1192-1291).

Autorul ne spune cd aci este vorba de Selgiucizii

Rumi" cari erau stabiliti in provincia Konia de astdzi (vechea
Jconium) 5i a cdror capitall era de cele mai multe ori Iconium
sau Konia, sau cateodata Sebasta sau Cesarea. COnd Seigiucizii
au inceput sd-i intincld stdpanirea, au bdtut monetd aproape in
fiecare nou ora 5 cucerit. Se pare cd cea mai important monetdrie era cea din Sebasta. uncle_ Sultanii Selgiucizi au batut in
mare parte monetele armene5ti. Doi din cei mai insemnati Sultani, Alaeddin Kaikobad I-iu (1219-1236) 5i Ghaiaseddin Kaikhosrev II-lea au fost aliatii lui Hetum I-iu 5i impreuna au batut
rnorietd in semn de prietenie i alianta. Aceste moflete sunt foarte

interesante. Pe o parte se vede Hetum I-iu calare i inscriptia

anneneasca Hetum, Rege al Armenilor" iar pe partea opus4
este inscriptia in litere arabe: Maretul Sultan Alaeddin Kaikobad, fiul lui Kaikhosrev" sau Reazim (aparator) al credintei
lumii, Sultanul suprem Kaikhosrev, fiu al lui Kaikobad".
Aceste monete sunt batute in Sis.
PERIOADA RUBINIANA (1187-1489).

Din aceasta perioada avem monete armene5ti ca litere armeneti batute in Cilicia in timpul Dinastiei Rubiniene 5i monete
straine purtnd numele Armeniei i inscriptii latine. Dela Leon
I-iu (1196-1219) Ora la Leon al V-lea (1374-1375), ultimul rege
al Armenilor, intalnim 17 nume domne5ti. Toti regii Rubinieni,

cu exceptia a 2 dintre ei, au batut fel de fel de rnonete, unele

mai rare, altele obi5nuite.
Astfel avem monete cu numele lui Leon al II-lea 5i al unna-

5ilor sdi Hetum I-iu (1226-1270) cu Isabela, Hetum al II-lea

(1289-1279), Smbat (1297-1298), Constantin I-iu (1298-1299),
Leon al 111-lea (1301-1307), 05in (1308-1320) 5i al altora, aproape toate batute in ora5u1 Sis. Toate poart inscriptii armenesti
ca: Prin puterea lui Dumnezeu", Leon, rege al Annenilor",

Hetum, Rege al Armenilor" etc., dar n'au data de unde deducem c acest lucru astzi esential, pe vremea aceea era oate
www.dacoromanica.ro

MONETELE ARM ENE$T1

TETRAURALtIME DU ROI D'ARMENIE TIGRANE

(Au rever., I fortune evonitschel

IONNAIE DU 1101
ARTAVAZD

FIONNAIE DU ROI D'ARMENIE

TIGRANE IV, AVEC SA SCEUR ERATO

DENIEn DE MARC-ANTOINE
ET GLEOPATRE

SIONNAIE DU RUI D'ADIILNIL

TIGRANE

DENIER D'AUGUSTZ

SIONNAIE D'AUGUSTE

ARMENIA CAPTA

ET D'ARTAVAZD V

ARMENIA DEVICTA

SLONNAIE D'ARGENT DE L'ESIVENUS

PERER LUCIUS

SIONNAIE D'ANTONIN LE PIEUX MONTRANT CET ELIPENEUP

COURONNANT LE 1101 U.ANOIF7s1F

MONNAIES DE L'EMPFREUR TRVJAN COMMEMORANT 5E5 CAMIONES EN AltMENIE

www.dacoromanica.ro

NIONNAIES DU ROI LELKS I

MONNAIES AUK VONIS DE IIETOUM I

ET

tIETO011 I ET IS All ELI E

ors sol.tAss D'Ecomum

vow. 4Ik 01 Olt 100V I (1101

www.dacoromanica.ro

510SNAIES DE BETOUM

mONSAtES DE SEMP,VD,
1101 D'A !MENU'
2J 'S

EUDGIAIES DE CONETLETIN U

rilatmirizz

fiZ,O\ad. .....
;,
1

Id0:4NIIFS DE LEt.,:iUtWAIIMENIE

MONhAIFS DE IFON IV
nOI

11IONNAIES D ORION, ROI

www.dacoromanica.ro

MON.NAIE

GEY DE LUS1GNAN

(coNb CAN C1N 11)

$11./NNAIES DE CONSTANTIN 111 D'ARMENIE

MONA. ULS /iF:CONST1NT1N 1V D'etNME,LE

MONNAIES DE LEON V DE LUEIGNAN

no' CANN iN1E

www.dacoromanica.ro

217

considerat ca ceva de prisos. Dupa moartea lui Leon al V-lea

(1374-1375), regii Ciprului au uzurpat si exploatat tilitl de Rege
al Armeniei inscriind pe monetele lor Rege al Ierusalimului,
Ciprului si Armeniei". Acestia au fost Iacob I-iu, Leon al II-lea,
Carlotta, Iacob al II-lea, Iacob al III-lea si Caterina Cornaro. Regina Cornaro, care a murit la Azolo in Italia, a cerut sa se inscrie Regina'. a Armeniei" 'Jana si in testamentul si pe mormntul ei.
PERIOADA GEORGIANA.

In timpul domniei reginei Tamar a Georgiei, cei doi guvernatori ai Armeniei, fratii Zakare si Ivane de origina armeand,
se intituleaza regi ai Armeniei inteuna din inscripliile dela Ani,
iar inteun memorial manuscris din Ecimiadzin li se da titlul de
Cezarus (imp'drat). Din aceasta perioada n'avem monete.
PERIOADA OTOMANA (1512-1823).

Este imposibil ca dupa glorioasa perioada Rubiniana sa trecem fall strangere de inima la veacurile de dominatie otomana
In cursul cArora Sultanii Otomani au batut monete pe pamntul
Armeniei. SA' citarn in treacat cateva nume: Selim I-iu (15121520), in timpul domniei lui a fost batuta la Diarbekir, prima
moneta otomana din Armenia; Murat al III-lea (1575-1595) a
batut monete de aur si de argint in Karin (Erzerum), Van, Nahicevan ; Mustafa al II-lea (1695-1703) care printre altele mai are
o moneta de aur foarte rara cu inscriptia Armeniye" prima si
singura moneta din acea perioada amintind numele Armeniei.
XIII PERIOADA CONTEMPORANA.

In aceastA perioada sunt cuprinse biletele de banca tiparite

(emise) in 1918 si in anii urmAtori mai intaiu de catre Guvernul
Confederatiei Transcaucaziene, apoi de catre Republica Armea-

na, Cinci zeci Ruble", O suta Ruble" Dota sute cinci zeci
Ruble", ale cAror fotografii sunt expuse la sfarsitul volumulm.
M. TIRIAKIAN

14

www.dacoromanica.ro

ARHITECTURA ARMEANA

SPIRITUL ARHITECTURII ARMENE

La confluenta civilizatiilor mediteraniene i iraniene Armenii

au asimilat intr'un chip fericit cultura si arta acestora, pentru ca

prin credinta? elan si rafinament sa ne dea cu incepere din secolul al V-lea si pAnA in preajma secolului al XII-lea, o vie si original arhitectura bisericeasc.
Daca crestinismul ptrunsese in Armenia inc din prima era
si era propovaduit in straturile largi ale populatiei, recunoasterea oficiala a religie de Stat a avut loc ceva mai tarziu, pe la
inceputul secolului IV.
Furia crestinismului a distrus {0a-a arta veche pentru ca
nu mai ramanA nici o urm de paganism. A fost o mare pagub

rentru arta armean, dar geniul creator al rasei a ramas viu;

sentimentul, stilul, aplicatia si technica, erau bunuri castigate,
care prin noua religie de stat au fost iardsi inviorate.
Spiritul arhitecturii armene, fine de aplicatia acestui neam
www.dacoromanica.ro

219

spre geometric i analitic ; cultul simetriei i al proportiei e vdit

att in arta constructorilor ei cat i in acel al decoratorilor.
Bine inteles c i elementul precum i materialul de piatr
atat de abundent in partea locului au favorizat desvoltarea acestei arhitecturi.
Mretia muntelui Ararat care domin prin forma sa conic
tot podi,u1 Armeniei, n'ar fi fost poate strain in elanul mesterilor
armeni ; amintirea acestui pisc, a crei viziune Ii urmrea, a rmas ca un simbol al patriei lor,
de aci forma conic a turlelor.
Ca aceast art pornea dintr'un sentiment i elan general, nu
incape nici o indoiald; marele numr al locaurilor de rugciune
ni-I dovedete ; numai Ani capitala Armeniei bagratide,
era vestit prin acele 1000 de biserici ale ei i ca un omagiu adus
natiunei creatoare, meterii tineau s rmn anonimi i in afard
de Manuel i Tiridate nu se cunosc alte nume i Inca dac acesta
din urm nu ar fi fost chemat s restaureze cupola sfintei Sofia
dup cutremurul din anul 989, poate c ar fi ramas i el necunoscut.
Dup lucrrile lui Brosset (1847-48), Grimm (1864), Dubois
de Montpreux (1839.1843) care au cltorit in Armenia, i in

a far de capitolele consacrate Artei armene in operele lor de

Charles Diehl, G. Millet, A. Choisy, F. Benoit i altii, Josef
Strzygowski, eminentul profesor al Universittii din Viena, cerceteaz intre anii 1889 i 1913 in tara de origine arhitectura armeai ne d in 1918, monumentala sa lucrare in dou mari volume:

,.Die Baukunst der Armenier und Europa" din care rezultd in

mod tiintific atit aportul original al arhitecturei armene ct i
InrAurirea ei in desvoltarea artelor bizantine i romane.
K. H. ZAMBAC CIAN

www.dacoromanica.ro

LOCLIL ARHITECTLIRII ARMENE"

Seara aceasta, dup cum o mrturiseste programul ei, este
special consacrata arhitecturii armene. Aceasta arhitectur este
desigur una din gloriile Armeniei si, vorbindu-v de ea, cred Ca'
voiu aduce patriotismului dvs. o legitima si mgulitoare satisfactie.

Doamnelor si Domnilor, Armenia a pastrat un foarte mare

numr de monumente. Cele mai vechi sunt din secolul V-lea,
cele mai recente din prima jumatate a secolului XIII-lea.
Cea mai mare parte din aceste monumente au ajuns pAn
in vremurile noastre, aproape neatinse, vreau s spun a n'au fost
modificate de restaurri ulterioare i chiar acelea care sunt ruinate au pstrat o infdtisare impuntoare.
E deci acolo o multime de monumente de un interes foarte
mare, tot atat de mare prin varietatea lor, originalitatea modelelor cat i prin impresia pe care o produc. Aceast arta armean
a avut de sigur un loc insemnat in desvoltarea Artei crestine a
Orientului si se cuvine s va atrag atentia asupra acestui fapt.
Care este exact locul pe care 1-a avut arhitectura armean in
evolutia artei creOne din orient ?

Sunt vreo douzeci de ani de cnd un profesor dela Universitatea din Viena, Strzygowski, a publicat o carte foarte fntmoas asupra arhitecturii armene Die Baukunst der Armenier
und Europa", carte creia Armenia i datoreste desigur o indoit recunostint. Aceast lucrare a pus, pentru prima oar sub
ochii Europei, monumentele arhitecturii armene si a fixat, pe de
alt parte, locul de mana intai, pe care Il da autorul arhitecturii
armene in istoria artei crestine din Orient.
Discurs rostit la Paris de d-1 Profesor Charles Diehl, membru al
instttutului, Duminick 22 Decembrie1935, in cadrul unui festival consacrat culturii armene.

www.dacoromanica.ro

221

Daca ar fi sal, credem pe Strzygowski, aceast arhitectur

armean ar fi origina din care provine, intr'un fel oarecare, toata
arta crestin din Orient.
Armenia reprezinta terenul solid pe care se poate cldi toata
istoria arhitecturii crestine din Orient. Dup prerea lui, bisericite Sf. Sofia din Constantinopole, Sf. Vital din Ravena, chiar
S. Petru din Roma si castelul Chambord ar purcede in f ehil
acesta din arhitectura armean.
Sunt nevoit s pstrez oarecare rezerv fata de aceste afirmatiuni, caci Strzygowski, care este un foarte mare savant, emite
uneori idei indrsnete; si fr a vrea s tagaduiesc insemntatea
acestei arhitecturi in formatia artei crestine, e vorba sa stim dach
locul care i se face nu e prea covrsitor.
Asta nu-i nimic, de altfel, caci monumentele a.0 prin ele insele un caracter destul de puternic, destul de original 5i daca
datoresc ceva altora au si asa meritul Ion.
Prin situatia ei geografic, Armenia era chemat s joace
un rol in istoria artei crestine din Orient. In partea de rsarit ea
se mrginea cu Persia, la miazzi cu Mesopotamia, la apus cu
lumea bizantin', Asia Mica i cu lumea greac. Intre aceste tri
deosebite, Armenia trebuia s joace rolul de mijlocitoare.
In adevr, ea a imprumutat Mesopotamiei biserica boltita
dup cum si Persiei cupola. De multa vreme, se serviau arhitectii
-persani de aceast cupola, dar arhitectii armeni au tras din aceasta

un mare folos pentru desvoltarea arhitecturii arrnene in secolul

1V-lea si V-lea.
De altfel nu trebuie sa uittn ca". Siria are, si ea, o parte
foarte insemnata in istoria artei i in felul acesta monumentele
cele mai vechi care ne rmn din arhitectura armeana, basilicile
din Ereruk i Tekor au o asemnare surprinzatoare cu acelea ale
Siriei (Galblanzi & Turmania).
Adaug c in catedrala din Ereruk s'au gsit inscriptii grecesti
si in catedrala din Tekor inscriptii sirlene i trebuie s'o spun, cel
-putin pentru secolul V-lea, aceasta micsoreaz putin partea de
onginalitate pe care Strzygowski ar fi ispitit sa o dea Armeniei.
dar ceeace e de netagaduit e a arta armeana a cunoscut o epoca
deosebit de stralucitoare la sfrsitul secolului VI-lea si incepu.
-tul secolului VII-lea.
Arhitectii armeni au dat atunci tot ce puteau da. Mari calawww.dacoromanica.ro

222

tori, ei au cautat invatatur aiurea si au construit o multime de

monumente a caror varietate este neobisnuit. Mai intotdeauna,
aceste monumente sunt datate cu precizie, ele sunt dela sfaritul
secolului VI-lea si din tot secolul VII-lea. Varietatea planurilor
ce reprezinta este uimitoare.
Unele sunt biserici cu cupola (Talin, Talis) sau edificii
plan central, prezentand planuri in forma de trifoi cu 4 foi adica
o cruce ale carei brate se termina cu abside.
In alte parti, sunt cupole sustinute pe opt firide care poart
edificiul, apoi sunt monumente terminate in triconque i biserici
in forma de cruce.
Ceeace e sigur e c ele produc o impresie extraordinara asupra calatorului. si chiar acelea care sunt ruinate nu sunt mai puimpresionante si insufletite.
lat catedrala din Ecimiadzin. Ea trece drept cea mai veche a

Armenici si a fost construit in timpul secolului V-lea si prelucrata in secolul VII-lea. Totus, cu toate aceste restauran, planul

este foarte ciudat, vedem o cupola purtat de patru stalpi, patru abside.
Acest plan a avut de altfel in Armenia o modal extraordipara. Cu acest model, s'au ridicat alte catedrale, nu departe de
Ecimiadzin. La Vagharsapat, vechea capitald a Armeniei,
biserica Sf. Hripsime cldita cam pela 618, reprezint un plan
foarte interesant cu patru firide in colturi si un acopris conic.
In sfarsit, in acelas loc, este Sf. Gaiane, datand cam din anu1
630 si prezentand un plan, poate mai putin original, dar tot asa
de caracteristic.

Mai gsim acest plan in forma de cruce si in arhitectura

bizantina. La Zwartnot, avem o biserica inchinata Sf. Grigore
si cu toate ca este ruinata, planul ei e vrednic de a fi remarcat.
Aceast biserica dateaza din secolul VII-lea, ea a fost construit
de catolicosul Nerses III-lea care guverna biserica armeana dela
640-660. Aceasta biserica are forma unui trifoi cu patru foi, cupola e sustinut de patru stalpi mari care se vad la punctul de
intalnire cu obsidelt. sanctuarul este asezat sub cupola. Monumentul este cat se poate de interesant prin planul sau care e de
origina orientala. Ceeace trebuie sa nu uitam e a decoratia este
greceasca. tim ca acest Nerses, innainte de a conduce biserica
www.dacoromanica.ro

223

armeand, isi fdcuse studiile la Constantinopole i studiase limba

greaca care ji plAcea in deosebi.
Pentru aceasta, face el apel la arhitectii greci i unele capiteluri sunt cu totul bizantine; o inscriptie greceascd, asezat pe
zidul bisericii ne aduce aminte de numele su.
In aceast Armenie a secolului VII-lea erau stranse legaturi
cu Bizantiul si aceasta se gdseste in inscriptii.
Multe din aceste edificii ne aduc aminte anul de domnie al
Impratului ; fondatorul evoc titlul falnic de Curopalat, de Patriciu, pe care il primea bucuros dela Curtea Bizantiului. Toate
acestea aratd o oarecare dependent a Armeniei de Bizantiu.
In secolul al VI.lea, arhitecti bizantini au cldit in Armenia
biserici care au putut s serveasc de modele si aceasta micsoreaza putin faptul asupra cruia stAruie asa de mult Strzygowski.
Un lucru, cu toate acestea, sigur, e c:d aceast art:A se va
indepdrta din ce in ce de traditie si va pdrsi Bizantiul.

Vom constata aceasta in timpul secolului X-lea si XI-lea.

Armenia joaca atunci un mare rol in Orient. Multi Armeni vin
la Constantinopole sA slujeasc ca soldati si ei au fost dintre cei
mai buni. Multi dintre seniorii armeni, stramtorati i atrasi de
impsrat s'au imbogatit.
Pe de alt parte, arhitectii de care am vorbit, mari Cal'atori,

au piecat nu numai la Constantinopole, dar ocolind intfun fel

lumea bizantind, au dus arta armean in Georgia, apoi la popoarele slave si pin in Grecia. Toate acestea ne arat rolul Arme.
niei in istoria artei.
Biserica din Akhtamar, care dateaz dela inceputul secolului
X-lea este demnA de remarcat; in preajma anului 1000, mai cu
seama gsim o minunata inflorire a edificiilor, biserici in form
de trifoi cu patru foi : Hosovank, Marmasen. Mai sunt i altele
care se leagd strans de Armenia, dei geograficeste ele apartin
Georgiei. Biserica din Gnelat, catedrala din Kutais, ruinate in secolul XVII-lea de atre Turci, biserica din Mokvi, ansamblul extraordinar asupra cruia, se cade s struim ; mai sunt apoi monumentele care se gsesc pe platoul pustiu inconjurat de Arpaceai,
unde se gAsesc ruinele din Ani si o serie intreaga de monuntente
foarte frumoase : aci se gdsqte catedrala, care ne aminteste planul catedralei din Ecimiadzin. Ea este opera unui mare arhitect

www.dacoromanica.ro

224

Tiridat. Tara*, lang catedral, biserica Sf. Grigore, cladita intre

1001 ti 1020.
O alta biserica destul de minunata este capela duodecagona

a lui Sf. Grigore al carui aspect este cu totul deosebit. .Alte

biserici de pe platou ne arata c aceasta mare micare a tinut
pana la distrugerea orawlui Ani. E acolo un ansamblu de monumente de un interes foarte mare, de o originalitate netgaduit;
aceste monumente repet adeseori planul monumentelor secolului VII-lea.
Langa aceste biserici de art armeana, patrunde in Georgia

influenta bizantina mai ales de stil curat bizantin (biserica din

Gi izuid). Ceeace ne arata c alte elemente se amestec cu traditide armene. Cu toate acestea, e un ansamblu de monumente a
aror valoare e copilresc sa voim a o micora.
Care sunt caracterele acestei arte armene ?
Gel dintai fapt de o mare insemnatate: monumentele Arme.

niei se deosebesc de acelea ale Bizantiului prin materiale. Monu-

mentele bizantine sunt construite din carmida in timp ce in

Armenia se intrebuinteaza piatra i in felul acesta se apropie de
bisericile romane.

O alta trasatura caracteristica: felul cum incununau cupola

cu acoperiuri conice nu este o inventie pur armeneasca. Inteo
scrisoare, Sf. Grigore din Nissa prevedea aceste acoperiwri conice care se gsesc in Armenia, dar ceeace e surprinator foarte
adeseori, e pe de o parte decorul exterior al acestor biserici ale
Armeniei prin care ele se deosebsc de bisericile bizantine pe de
alt parte infatiarea interioara a acestor biserici care are deosebiri vdite fat de bisericile bizantine. O biserica a Sf. Grigore
din Ani are arcade lungi, ferestre foarte mici i uneori adevarate
crpturi care lasa s patrund lumina. Sculptura tine un loc insemnat in decoratie. Se poate intrezri cate ceva din aceast decoratie, in biserica Akhtamar construita intre 915 i 921. Ea are
pe fatada ei un intreg decor sculptat care reprezint plante, ani,.
male, oameni i intre altele statuia fondatorului care a ridicat
a ceast biserica.

In interior se poate vedea ceva din aspectul pe care il ofer

aceste biserici putin cam intunecoase, cam misterioase, facute
astf el pentru a innlta sufletul inteo adoratie
Se vad unele din caracterele acestei arhitecturi : masa de
www.dacoromanica.ro

225

edificii, linii severe, grave, interioruri obscure si prin aceasta

ele merit un interes viu.

S'ar putea spune ca aceasa art din secolul X-lea si XI-lea

este o ara cu totul national ? O art care a dat totul artei

crestine a Bizantiului ? Nu este asa.
Strzygowski atribue Armenilor biserica din Nea. Nu se
poate sti daca este sau nu armeneasa e insa sigur ca Armenii
au ocupat politiceste functiuni insemnate in Bizantiu si multi au
ajuns pan la tronul imperial.
De altfel, cand un cutremur de pamant a drmat cupola
bisericii Sf. Sofia, imparatul Basil II-lea cheama pe arhitectui
armean Tiridat ca s repare acest dezastru.
Iat deci concluzia la care ajungi mai intotdeauna cand incerci s faci un studiu
E greu s precizm gradul de originalitate, puterea si inlluenta artei armene, dar ceeace e un fapt sigur e intinderea influentei sale in orientul crestin. Pe langd actiunea ei la Constantinopole, aceast arta a ajuns pana in Rusia. Biserica din Mokvi
este, de netgduit, modelul bisericii rusesti Sf. Sofia, din Kiew.
Ne putem chiar intreba daca, arhitectul care a cladit-o, nu era
arinean. Aceast art se intalneste chiar in Grecia si in Peloponez. Lnga influenta elen se vede arhitectura armeand in
menumente severe. Trebuie s mergem mai departe ? In ce msur se poate intlni aceast arhitecturd in arta roman. ?
Se poate vedea aci o asemanare de impresii interesante.
Si jata in rezumat insemnatatea, care reiese din aceste controverse, pentru care v cer iertare. Un lucru e sigur : asa cum
sunt, :!ceste monumente ale arhitecturii armene sunt o podeabd
Armeniei. Trebuie s recunoastem c printre popoarele orientale, arhitectura armeand face gloria si vitalitatea Armeniei de
altdaa.
CHARLES DIEHL

www.dacoromanica.ro

ts

*1

.1

nyz.,-,s,..,ec....7,6....,-te-.........,s.c.zer.ce...........c...s... ....c..K.,,zon67..t.-..........-rr,..,40-

,- :TA '
1- A--

V r i Irri--"-'''rli`
7...1,.

4...14

64.

4.
IN

4\
trl
rkoir

ARMENII

I ARTA GOTICA

Problema originei boltii gotice retine de multa vreme atentia

arheologilor si a istoricilor. Ea a fost atribuita cand unor izvoare
iraniene sau siriene, cand Bizantului sau Romei, fiind alteori
considerat ca o creatie occidental, nascuta dupa unii in Franta,
dup altii in Anglia, in Normandia sau in Italia de Nord. Aceasta diversitate de veden i se explica in parte prin multiplicitatea
factorilor cari au contribuit la formarea ei. Printre diversele curente este unul care nu a fost indeajuns studiat 'Dana acum: curentul armenesc. Exist in Armenia o serie intreag de edificii,
acoperite cu un sistem de cupole sau de plafoane sustinute de
arcuri incrucisate. Exemple de acestea gasim la Ani, la Horornos

Vank, la Haghpat, la Khorakert Vank, la Gandzasar, la Aradess. Planele sunt foarte variate, unele prezint nervuri radiale,
altele nervuri incrucisate in diagonala sau urmand axele patratului, in fine nervuri duble combinate in forma de dublu T. Aceste arcuri, de o structur viguroas, asezate cu dibcie, sustin intreg acoperisul, imprtindu-1 in acelas timp in compartimente
aproape independente, terminate cu cupole mai mici sau frogmente de bolt en arc-de-cloitre" sau en berceau". Acest sistem
de acoperis, sustinut fie direct de armtura arcurilor, fie cu ajutorul unor pereti subtiri ridicati in exteriorul boltii, usureazd
montarea celorlalte Orti ale edificiului, libereaza adesea peretele
laterale i prezinta multe avantaje pentru constructie.
Cele mai vechi monumente apar la sfarsitul secolului al X-lea
si la inceputul secolului al XI-lea. Procedeul persista pana in
secolul XIII, fara schimbare.
Cele dintai exemple sunt deacum de o perfectiune care presupune existenta unor experiente anterioare, Inca necunoscute.

www.dacoromanica.ro

227

Cornparatia cu boltile arabe cu nervuri decorative, asa cum se

vede la Cordoba, la Toledo, in Persia, in Mesopotamia si
Maghreb, releva mai multe contraste deck inrudiri. Se pare cd
avem de a face cu cloud miscri paralele, nascute dintr'un prototip comun ; una creeatd de geometri, cealalt de arhitecti. Aceste
monumente armenesti par mai apropiate de spiritul arhitecturei
gotice deck de arhitectura
Este inutil de a cerceta aci punct cu punct, etapele de formatiune al edificiului occidental. Se stie c primele bolti combi-

nate cu arcuri incrucisate, apar aproape simultan in Italia de

Nord si in Marea Britanie, la sfksitul secolului XI-lea, apoi
forma se impmnteste in Ile de France, catre al doilea pdtrar
al veacului al XII-lea.
Problema pus de arhitectii din Occident i anume combinarea acoperisului cu arcurile incrucisate, are multa asemriare
cu experientele fAcute in Orient. Ei lucreaz cu aceleasi elemente,
caut forme analoage. Analiza nu e numai de cercetdri. Mai multe

detalii se prezint la fel in Armenia si in Spania. Aci gasim

aproape toate planele specific armene: cu nervuri dublu ramificate, etc. In Lombardia se gseste un edificiu in intregime de tip
armenesc. Tinda bisericii din Casale-Monferrato reproduce fidel
toate particularitkile acelor jamatun", asa cum se vede la Kilosavank, la Haghpat sau la Gandzasar.
Un edificiu asemdrator se afl la Sf. Mihiel, iar la Etampes
se gaseste un monument care reproduce elementele de construc-

tie de arta. Mai exista o serie intreagd de dovezi de legaturile

care unesc arhitectura medieval a occidentului cu constructille
armen esti.

Dar nu exista intotdeauna identitate absoluta in desvoltare,

dat fiind conditiunile diferite la cari sunt supuse. In Armenia
sistemul cu nervuri se desvolta in voie. Arhitectura este dominata de sistemul arcurilor, singurele suporturi reale ale acoperisului. In Europa, fenomenul se prezint mai complex. Aci, arhitectii cauta s rmana credinciosi unor forme traditionale, in special boltii d'artes". Au deci de combinat cloud structuri, fiecare din ele avnd valoarea si echilibrul sAu propriu. Aceast
combinatiune nu da totdeauna rezultate bune. In Lombardia,
Anglia si Normandia, introducerea arcului dedesubt boltii, nu
este totdeauna de o eficacitate realA. Chiar la bisericile din Ile

www.dacoromanica.ro

228

de France, procedeu/ are la inceput ca scop subtilizarea boltilor

mici, cari s'ar fi putut deci lipsi, fara niciun neajuns, de acest
element nou. Desvoltarea sistemului de ogive incrucisate (croise
d ogives) este stapanit in Occident de autoritatea incercat a
boltii d'arkes", si chiar atunci cand mecanismul ogivelor se va
fi fixat definitiv, aceste arcuri incrucisate nu vor supune acopeca in Armenia, necesittilor lor. In arhitectura gotica, raporturile dintre scheletul arcurilor i bolta, nu sunt aceleasi in mod
constant. Rolul lor respectiv este mai mult sau mai puf in important. Tentativa de a concilia aceste dou sisteme intampin o serie de dificultati. Dac in Asia incrucistura de ogive (croise
d'ogives) apare ca o necesitate constructiv, care dela inceput
profita de toate posibilittile ce dell, in Occident ea este la inceput un adaos suplimentar la un sistem arhitectonic avind legile
sale proprii. Se poate pune intrebarea, daca ideia n'a venit pentru
intaia ail in Europa depe un santier, unde isi dovedise utilitatea
.si unde desvoltarea ei nu fusese stanjenita de nimic. Incorporat
la o alt lume de forme, ogiva capt un sens nou si devine eleinentul primordial al unui stil.
Relatiunile istorice intre Occident si Orient permit sa se intrezareasca mai multe posibilitati de contact. Este greu de a
rezuma pe scurt liniile esentiale. Dintre datele importante, se
poate aminti cazul Sfntului Gregorie, episcop armean, stabilit
prin secolul al X-lea la Pithiviers, si ale carui moaste adunate in
biserica parohial, sunt para astazi un obiect de pelerinaj. Aceast biserick inchinata unui sfant armean, zidit inteo regiune si
la o epoca cnd au loc experientele asupra ogivei, are la incrucisatura transeptului In loc de o bola d'artes-, o cupola com.
binata, cu nervuri incrucisate de tip net armenesc. lata deci unul
din acele fapte ciudate si caracteristice, cari arunc o lumina
asupra relatiunilor arhitecturale. Altele se pot cita.
Desigur, este greu de inchipuit ca ogiva armeneasca sA fi
pregatit ea singurd toate aspectele ogivei gotice. Procesul de formatiune a arhitecturii medievale este mai complex. Mai multi
factori : arab, roman, au putut interveni, ins" dintre toate aporturile, Armenia isi are rolul si locul ei.
BALTRUSAITIS

www.dacoromanica.ro

STIINTELE ARMENIEI VECHI

UN CHIRURG ARMEAN
IN SEC. VII-LEA
(0 contributie la istoria de medicinfi armean5)
I

Am avut norocul s studiez in zilele din urm un pretios document turcesc ce mi s'a prezentat spre cercetare.
Documentul care se afl in momentul de fat in Biblioteca Ceiatral Armean din Capital, fiind &Arta de d.
Ilie Silaghi, aduce o deosebit contributie istoriei medicinei armene.

In ce priveste perioada antic a istoriei medicinei armene, amnuntele ne lipsesc. Istoricii pomenesc numai c
slujitorii altarelor pgne erau si primii medici ai Armeniei.
De altfel poporul armean incA inainte de Cristos, avea
In rndul zeittilor pe care le adora, pe o Astlic (Astghic),

www.dacoromanica.ro

230

care era recunoscut ca zeita sanatatii $1 medicinei, o Nana,

adorat ca patroana lehuzilor

Toma Ardzruni2) pomenind construirea de catre regele Artases (sec. II in. de Cr.) a orasului Artamet In districtul Tosp din provincia Vaspurakan, spune ea In jurul
cetatii s'a amenajat gradini, cari produceau nu nurnai diferite flori, ci si plante ce erau intrebuintate In pregtirea
medicamentelor.

Istoricul Lazar din Pharp (sec. V), descriind fauna

provinciei Ararat spune ca. aceasta parte a Armeniei este
bogata in rdacine de plante care servesc medicilor priceputi pentru pregatirea medicamentelor 3).
Vietile Sfintilor pomenesc de un Sf. Vlas (Blaise),
originar din Sebasta si martirizat in anul 316 la Cesarea4),
care era vestit ca medic, si care pan& astazi este venerat
ca vindicatorul boalelor de gat, dup cum dovedeste slujba
anuall la Roma, la 3 Februarie, in biserica din str. Giulia
inchinat sfantului armean, cand suferinzii ung gatul lor
cu untul binecuvantat in timpul liturghiei.
Alte nume ne lipsesc cu desavargire.
Abia tn. secolul IX, In timpul catolicosului Zacharia
se pornene$te de un vestit medic cu nume Hovhannes 5).
Daca vechii istorici armeni nu sunt prea binevoitori
a ne da amanunte despre personalitatea medicilor, avem
'RBA mai multe insemnri in ce priveste existenta in Armenia a localurilor de tratament.
Inteadevar, putin timp dupa intrarea crestinismului
In Armenia, templele pgane fur& animate si inlocuite cu
biserici si manastiri, dintre care cea mai vestita era acea
zidita de Apostolul Bartolemeu, ,Manstirea Hokvot" din
Haiot Tor din Varae). Acolo veneau,in grupuri, pelerinii
si dat cu dansii nenumarati suferinzi, $i se povesteste ca.
Dr. V. Torcomian: Spitalele vecht din Armenia, in Kotcnak
Flaiastani", New-York, 1925, p, 12.
Toma Ardzruni, !storm, 1, 11.
Lazar din Pharp, Istoria, XIX.
La Revue des Saints, 1932, Februarie; Du culte de Saint-Blaise,
1912, Paris; Saint-Btaise, Paray-le-Monial, 1878.
Par, H. Ingigian: Paleografia Armen/el, vol. III, p. 127.
b) Par. H. Ingigian. Paleografia Armentel, III, 211.

www.dacoromanica.ro

231

acolo ar fi existat o cas special& de ingrijire i surori de

caritate, care cldeau ingrijiri si leacuri 1).
In sec. III, Intre anii 269-270, se pomeneste de o celebr leprozerie, pe care a zidit-o o printes armean,
Doamna Agvita, in imprejurimile locuintei sale din provincia Salahunik, aproape de izvorul numit Arpenud 2).
(Cabanis, cunoscutul istoric al medicinei, spune c5.
Fabiola, o Romana foarte bogat, pe la 380, vnzind tot

ce poseda, cu banii strlasi a infiintat un spital, unde a

gzduit pe toti bolnavii gsiti pe strzi si carear fi primul
spital sau .nasocomium"). Decat, tinand seama de date

vedem 4), c cel al Doamnei Agvita e cu un secol mai vechi

-deck acela al Fabiolei.
In sec. IV pe la 353-373, patriarhul armean Nerses
ce! /VIare intemeiaz in oragele principale ale Armeniei,
adposturi pentru sraci, orfelinate, aziluri i spitale5).
Spitalele gi leprozeriile intemeiate multumiti strdaniilor lui Nerses cel Mare si-au continuat, desigur, existenta, fr intrerupere, c.ci despre urmele lor se gsesc
izvoare autentice in secolele ce-au urnaat. Astfel articolul
10 al canoanelor votate de ctre marele conciliu bisericesc,
intrunit in anul 447, la Sahapivan, in zilele catolicosului
flovsep, dispune ca toti acei ce ar fi indr.znit s fac. farmece vor fi dugi la leprozerii i vor sta doi ani`.

In secolul al VI-lea gsim o urm care ne vorbegte

de existenta unei leprozerii care se gsea in muntii Baghk
din provincia Siinik, si era infiintat de un pustnic cu nu.
mele de Kiid 6).

In acest secol se bucura de o mare faim. Mnstirea

Sf. Lumina-tor din Pharp, unde veneau s. se tmduiascl
cei muscati sau intepati de animale turbate7).
Par. M. Ceamcian: Istoria Armenilor, I, 279-298.
Par. H. Ingigian: op. cit.,. p. 211.
Cabanis: Les curiosits de la ltldecine, Paris, p. 60.
Dr. V. Torcomian: Aperu instorique des anciens tablissemenis
Izas pila iers de l',4rmnie, Anvers, 1920; Les Armniens dons l'histoire
de la Mdecine, Paris, 1921.
Movses din Khorn, Isloria, p. 206; Alian: ,Snorhali i cazul

&Ili, p. XXIV.
Orbelian: Istoria din Siinik, 1, p. 121, 130.
Orbelian: op. cit., 11, 45, 298.

www.dacoromanica.ro

232

In secolul al VII-lea Armenia lsi avea iarsi spitalele

ei. Despre ele face mrturie stralucit., legea treia, admis
de conciliul bisericesc intrunit in 645 la Dwin, in zilele catolicosului Nerses Ctitorul, si care glsuieste : Episcopul
va vizita mnstirile, scolile si spitalele din Eparhia sa".
Seeolul VIII-lea ne prezint o cas de tmAduire, intemeiat de Doamna Susan Kamsarakan, si in care, aceast
celebr si generoas fenaeie, aduna si ingrijea, pn si pe
rnitii dusmani, cari, rpusi de sulitele Armenilor in vestitul rzboiu din Vardanachert se refugiau, insngerati, in
grupuri compacte 9.
In prima junaltate a acestui secol, iarAsi, sora vestitului episcop Stepannos din Sanik, Domnita Sahakaduht,
In memoria marelui su frate, a zidit In valea Garni un fel
de sanatoriu, unde alina prin cntecele sale duioase si acordurile armonioase ale lirei sale, durerile neurastenicilor pe
care-i proteja 2).

Tot In secolul acesta conciliul din Bardav tinut In

768 hotri ca s se zideasc. adApasturi pentru cei ce vor
fi izgoniti din orase, din pricina bolilor lor si sA li se dea
o dajdie de ctre popor`.
Pe la sfrsitul secolului X-lea incepAnd glorioasa perioadA a dinastiei Bagratizilor, cAnd stiintele si artele au
luat un avnt neobisnuit, si suferinzii nevoiasi au fost
obiectul unei deosebite atentii; inteun ritm accelerat sau
cldit adAposturi, leprozerii, spitale pentru ei3).
Leacurile aplicate erau plantele medicinale, de care
era piing Armenia, dup cum scriu istoricii Lazr din Pharp'),
Toma Ardzruni 5), si dupA cum au relevat si autorii strAini,
Koch, Tournefor, Victor Langlois 6).
Evident, serviciile medicale si administratia spitalelor

eran in mAinile preotilor sau slujitorilor bisericesti, cari

fceau si oficiul de medici.
Hevond, Istorta, Paris, 1857, p. 46; Catolicosul Hovhan, Istoria,

Ierusalim, 1846, p. 66-67; Vardan, /storm, Venetia, p. 71; Ceamcian,

Istoria, I, p. 382.
Orbelian: op. cit., I, 182Arhim. Karapet $ahnazarian: !stork, Armenilor, Paris, 1856, p. 38.

Lazar din Pharp: Istorta, p. 23- 24.

Toma Ardzruai: !stork!, p. 29.
Alisan, Stssouan, p. 18.

www.dacoromanica.ro

BISERICILE ARMENE DIN SEC. VI $1 VII

Biserica din Ereruk cliidint intre 500-510.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Catedrala din Ecindadzin restauratl in 618.

www.dacoromanica.ro

Biserica Sf-ta Ripsime din Vaghargapat clAclitl in 618.

www.dacoromanica.ro

Bistrica Sf-ta Oaiane din Vagharapat clOdittt In t.30.

www.dacoromanica.ro

Catedrala din Bagaran cltditl tntre 624 631.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Alaman clkditii in 637.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
Catedrala
din Mren clAditA intre OM 640.

4_____,Lff_C__,,..,__,.*0

Biscrica din Mastara cMit1 to 645.

www.dacoromanica.ro

Ruinele bisericei Zwartnotz, claditA in 654

www.dacoromanica.ro

Biserica Zwartnot (o reconstruire a arhitectului Toramanian).

www.dacoromanica.ro


Fragmente din biserica Zwartnot.

www.dacoromanica.ro

;''''.te'rf'-%'

''

, ' ,-, ..., .:,

ik-r,q_..

-.03,?!

-.:.

rt.4311LF"
12-:-

"

e.a.`A_':',:-..

....4 ,..7

....

.k.

'

k'":p.

',

'

,14. vo
Pin
:

"

dki. 64Iq3w,
Fragmente din biserIca Zwartnot.
www.dacoromanica.ro

Catedrala din Talig clilditl tn 668.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

233

In cursul secolelor, preotilor-lecuitori i.au succedat

adevratii medici. Numele unora dintre acestia sunt pomenite abia dup. secolul XII-lea, incepnd dela perioada cilician., care de altfel este renumit prin spitalele sale 1).

Printre acesti medici ne sunt cunoscuti: Mechitar

Herati (sec. XII), autorul vestitei lucrri, Lecuirea frigurilor si altor opere 2), Amirdovlat din Amasia (sec. XV),
autor al mai multor lucrri medicinale, Eire: folos pentru
nestiutori, In folosul medicinei, etc.3), Asar din Sebasta (sec.

XVI), Buneat din Sebasta (sec. VII), Calust din Amasia

(sec. XVII), etc.
Documentul amintit ne aduce, ca o surprizi plcut,
pomenirea, in prima jumtate a secolului VII, a unui chirurg

din orasul Algevaz din Armenia, ca ingrijitor al lui Aii,

califul arab.

Spre a explica prezenta unui medic din Armenia in

jurul pontifului musulman, este de ajuns o privire asupra
relatiilor intre tara armeneasc i noul stat arab, relatiuni,
cari incep tocmai in aceast perioad a istoriei armene.
Se stie c prima invazie a Arabilor este semnalat. in
.639, cal:id, o armat araba de 18.000 oameni, conclusa. de
generalul lor Abd-er-Rahman, ptrunde in Armenia. La inva-

darea lor in provincia Mokak, principii armeni Sahur

Andzevati i Vardik Mokati s'au predat, iar in regiunea

din Taron princepele Tiran Mamikonian4), a sucombat dup

o rezistent aprig.. Arabii dup ce distrug locasurile sfinte
Astigat, Glak, Matnevank,
din Taron,
pornesc spre
sudul lacului Van, terorizeaz. judetele Baznunik, Aghiovit
ei Arberan, i trecand prin valea Bergri ptrund in judetul
Kagovid, si de aici in provincia Ararat, avalad ca scop s
Dr, V. Torcomian, Spitalele din Armenia, in revista Ani", anul
I. vol. I, p. 45-52; Medicina In Arnieno-Cillcia, in revista ,Ani',
II, vol. III, p. 25-31.
K. J. Basmagian, Anivrsarea de 750 ani a anal medic, in re.
vista Ani', anul I, vol. IV, p. 10-16.
Dr. E. Mirakian: Dn medie ardor din sec. XV, in revista Ani",
anul Il, vol. II, p. 33-36.
Hovhannes Mamikonian, Istoria, p. 58.
15

www.dacoromanica.ro

234

ocupe Dwinul. Principii armeni de pe drum nu pot si

reziste nvlirii arabe; numai Teodos Vahevuni, Khocian

Araveghian si Sapuh Amatuni trimet fortele lor disponibile
In ajutorul Dwinului. Armata arabi ajunge la portile Dwinului In 6 Octombrie 640 1), si abia dupa o impresurare de
trei luni intr. In oras, la 6 Ianuarie 6412), si dupi ce
macelirete
12.000 oameni si jefuieste biserici si locuinte, pleaci
indrt ducand cu ea 35.000 prizonieri5).
In anul urrnator (643), armata arab. a intrat In Atrpatakan, Imprtindu.se In trei corpuri: 0 parte a mers spre

provincia Ararat, a doua In tara Aghvanilor si o a treia

la Vaspurakan (Van). Flancul din Ararat a impresurat
Erevanul; ne putnd Ins s-1 cucereasc, a mers spre
Ardzap, dar a intampinat si aici greutti ; numai pro-

fitnd de o neglijent. a paznicilor a aflat trecerea secret a

inltimei din Kakhanktut, au omortt pe paznici si au cucerit fortreata la 10 August 643. Teodoros Rstuni a sosit

ins cu armata sa In ajutor si a risipit oastea Arabilor; a

Imprstiat apoi fn apropierea Nahicevanului si cellalt
flanc care se dusese la tara Aghvanilor `); Atunci s'a retras
si flancul din Vaspurakan. Astfel s'a lichidat aceasti invazie

a Arabilor, si Armenia a fost asigurat pentru un timp

contra amenintrii arabe 5). Aceast perioad de pace ar fi
durat Intre 642-652 '').

In aceast perioad de pace relativ, In Armenia s'au

dezvoltat dou, carente opuse : o parte, aceia a clericilor,
sub indemnul catolicosului Nerses, refuza once contact cu
pgani ; principii armeni, avnd pe Teodoros Rdstuni In
frunte, preferau o apropiere cu Arabii spre a asigura Armeniei o pace Indelungat. Acest din urm curent g.sind teren,
Teodoros Rstuni s'a dus la generalul arab Muawiya, care
pornise dela Asia Mic. Armenii au consimtit la suveranitatea arab si la desprtirea de Greci ; rmneau un oarecare
timp scutiti de d.ri, obligndu.se a le pl.ti peste 7 ani
Sebeos, Istoria, 171.
Samuel din Ani, istoria, p. 80.
Ormanian, Azgapatum, I, 704.
Sebeos, op. cit., p. 184.
Hovh. Mamilconian. op. cit., p. 109.
Ormanien, op. cit., p. 710.

www.dacoromanica.ro

235

.cat vor putea; vor avea un corp de 15.000 clreti ei vor

pAstra legea lor. Arabii le promiteau ajutorul lor in cazul
unui atac din partea Grecilor ; mai promiteau s nu trimit
pe clretii armeni prea departe, s nu le impun functio-nari arabi, i s primeasc cereale in locul drilor 9, Aceast
conventie ar fi incheiat in 651 2).

Pe la 652 Arab ii eran invingtori i Grecii retrasi.

Patriarhul armean, Nerses, nu mai putea insista asupra
unei politici probizantine. Teodoros Rstuui era singura
ndejde a poporului si nu gsea alt mijloc de scapare deck
o supunere total atre califul musulman. S'a dus la Damasc,
a. prezentat generalului Muawiya supunerea Armeniei, a

primit onoruri princiare si caftane ornate de aur si de

argint ; i s'a dat i steag

i titlu de comandant general al

regimentelor crestine din Armenia si din tinuturile din Nord 2).

Teodoros Ristuni a fost nevoit, dei bolnav, s. se duc.

in 654 pentru ultima oar. in Siria spre a se Intlni cu

Muawiya, desi Osman era omork, si Ali, ginerele lui Muham med era calif. Teodoros credea c va asigura trii sale
o soart mai bun. printr'o nou convorbire cu generalul
arab. Dar s'a ingreuiat boala sa in Damasc, unde a si murit,

iar trupul su netnsufietit a fost transportat in locul de

odihn al strmosilor si
Sub califul Osman, care in 654 urmase pe Omar, Ar-

menia era supus unui regim de opresiune. Inteadevr,

spre a rzbuna o incercare de apropiere a Armenilor de
Greci, califul a poruncit strangularea celor 1775 ostateci
armeni.

Na sunt semnalate invaziuni arabe in Armenia sub

-califul Ali (656-661), cel de care pomeneste ilocumentul
nostru.

Ali, omorit in 661, a fost urmat pentru un scurt timp

de Hasan. Tot in acest an Muawiya a luat califatul si cu
el a inceput o noua er pentru Armenia, o era de destindere, Grigor Mamikonian fiind numit print si guvernator
al Armeniei.
Sebeos, op. cit., p. 216.

Ormanian, op. cit., p. 722.

Sebeos, op. cit., p. 225.
Sebeos, op. cit., p. 234.

www.dacoromanica.ro

236

Dup cum se vede din continutul docurnentului pomenit, un chirurg armean din oragul Algevaz din Armenia,
a vindecat pe califul Ali, care, spre a rsplati serviciile
aduse de medicul su, a scutit pe descendentii acestuia de
i impozite.
Ali, al 4-lea calif al Musulmanilor, era vrul si totodat

once dAn

ginerele profetului, supranumit de acesta Abu-Tiirab. Era

sotul vestitei Fatma.
Urcat la scaunul califatului in ziva de Zilhigte 35 (24
Iunie 656), a avut un adversar de temut in persoana lui
.1V1uawiya.

Luptele intre califul Ali si generalul Muawiya dureaz.

4 ani (657-661).

In sfirsit, parsit de o parte a trupelor sale Ali s'a

retras la Kufa, in timp ce Muawiya trimitea expeditiuni
peste expeditiuni spre a-1 urmri in refugiul su. Ali fu
asasin.at la Kufa In ziva de 17 Ramazan 40 (20 Ianuarie
661), $i a fost ingropat la Kufa, unde s'a ridicat apoi ora$ul Nedjef, numit astzi .Meshed-Ali. ').
Pentru Siiti Ali este Wali Allah", prietenul lui Dum-

nezeu`; el este considerat ca sfntul adevrat al Islamului, $i aceast calitate a sa II deosebeste de Muhammed,
care nu este decAt nabi-ul, wprofetul lui Dumnezeu".
Intregul siizm, cu nenumratele sale secte, deriv din
aceast. conceptie. Astfel Siitii acord. lui Ali triplu caracter
de imam (cel care prezid rugciunea), de rzboinic $i de
sfnt. Titlurile i prenumele cele mai des intrebuintate de

Siiti sunt urmitoarele: murtaza (agreatul), haidar (leul),

ah-i- wilaye t (regele sanctit.tii), a h-i- m er dan (regele came-

nilor), etc.
Dar, pentru Siiti inainte de toate, Ali este incompa-

rabil in rolul su de sfnt; el face miracole (haramat) pe

care partizanii sAi nu ezit s le compare cu acele ale profetilor (mugizat). Dup Siiti judeatile sale sunt demne de
a fi comparate cu cele ale lui David $i ale lui Solomon;
in ce priveste maximele $i apoftegmele sale, ele s'au bu1) Datele biografice dupa Cl. Huart, in Encyclopedie de l'Islam,
I, p. 285.

www.dacoromanica.ro

237

curat in intregul 'orient musulman, de cea mai mare celebritate. lar Siitii numiti ghaliya merg mai departe In legenda lui Ali: ei cred c. divinitate este incarnata In per-soana ginerului profetului, prin calea de .descente" (hulul).
Dupa cum am spus, in timpul lui Ali, nu se pomeneste
de nici o incursiuue arab. in Armenia. Totusi tarile armenesti erau sub stapanirea Califului arab, si nu este de mirare prezenta unui chirurg din Armenia in anturajul s u.
IV.

Sultanul Murad IV, clespre care documentul spune

-ca. conGrmase privilegiile acordate de califul Ali .Armeni-

lor din Algevaz, In timpul sederei sale la Bagdad, este al

17-lea sultan al dinastiei lui Osman, si a domnit hare anii
1032-1049 (1622-1640). El este supranumit si cuceritorul Bagdadului" (Bagdad Fatihi). Inteadevar In 1623 Bagdad

cazuse in mana Persilor, si toate incercarile spre a o cuceri ramasese infructuoase.

Incepand dela 1632 Murad IV prepara, printr'o energie de necrezut, mobilizarea tuturor resurselor ale tarii
pentru un rzboiu cu Persii, unde Sal-Abbas murise in 1627 9.

Expeditiunile sale in provinciile armenesti, Sultanul

Alurad le-a inceput In 1635.

In acest an Sultanul prsi capitala sa, s'a intalnit

cu armata Marelui Vizir la Erzerum si a cucerit Erivanul,
capitala de astzi a Armeniei (August 1635). Apoi a intrat
in Persia propriu-zis, a ocupat Tabrizul si l'a distrus, dupa
care s'a reintors la Constantinopol. In anul urmator Persil
au recucerit tns Erivanul. In 1638 Sultanul Murad a pornit
inteo nou expeditie; plecat dela Scutari la 8 Mai, a ajuns
la 15 Noembrie la portile Bagdadului.
In a 40-a zi a asedierii, 18 Saban 1048 (25 Decembrie

1638), Bagdadul s'a predat dupa ce a suferit 15 ani dominatia

persan, si de atunci a ramas sub sal:Attire a sultanilor turci.
Tratatul de pace lncheiat In 1639 atribuia Bagdadul Turciei,
iar Erivanul ramanea Persilor 9.
Credem c i In acest an Sultanul Murad IV a retnoit
privilegile Armenilor din Algevaz acordate de Califul Alit) J. H. Kramers, in Encyclopedie de l'islam", III, p. 781.
2) Hammer, Htstoire de l'empire ottoman, trad. franc., IX, p. 344.

www.dacoromanica.ro

238

V.

Orasul Algevaz, adtat 4n document ca localitate de

origin& a pomenitului chirurg, este una din acele regiuni
ale Armeniei care au pAstrat fizionomia lor armeneasd
pan. In zilele noastre.
Aligevaz (=Algevaz = Adilgevaz) era un judet (cazof
In provincia din Van, situat Intre judetele Khlat, Bulandc,
Manazchert si Arges, si pe la sud mrginit cu lacul Van.
Districtul este muntos, dar malurile de pe lac sunt bogate
In livezi ').

Judetul a avut totdeauna o populatie compact armeneasci. InteadevAr dup. Victor Quinet judetul enumera
12.697 locuitori, dintre care :
8000
Armeni
93
Armeni catolici

Armeni protestanti 45
4000
Kurzi
145
Turci
74.
Evrei
340
diversi
Aceste cifre aunt indicate si In dictionarul enciclopedic

turcesc al lui Semseddin Sami care apune:

.Adilgevaz este un judet (cazei) In provincia (circlet) 5i
districtul (sandjac) Van, situat la marginea nord-vestid a
provinciei, Inconjurat la sud prin lacul Van, la est prin jude-

tul Arges, la nord prin provincia din Erzerum, la vest

prin cea din Bitlis. Centrul judetului este orasul Argighe,
situat la nord.vestul orasului Van, la o depOrtare de 165 kilometri si cu o populatie de 2500 suflete. Judetul are 5 comune (Edin, Tasktn, Ak-tep, Pesn-Kiimiir i Tursunkuc) si
44 sate, cu o populatie totalO de 12697 locuitori dintre
care 4555 sunt musulmani, majoritatea fiind Kurzi, 74 de
Evrei, si restul Armeni din cele trei rituri 2).
In judet, erau aproape 30 sate armenesti dintre care
cele mai Insemnate erau 3) Arkke, Huru, Norsantag, Daskun,
Eghetor, Kjinorsen, Pesnagomer, Gozokh, Koger, ArUa,
Par. S. Eprikian, Eldnavharik Bararan, p. 291.
Semseddin Semi: Camus-N-ilam, 1311, Vol. IV, p. 3038.
Ardzyl-Vaspurakan", 1858.

www.dacoromanica.ro

239

Karakesis, Vikakatruk, Arantkuis, Harin, Khorant, Verin

Sipan si Varin Sipan.
Mai erau pomenite Manik, Barkat, Giizel, Murkhus,
Anus-Aghbiir, etc. i).

Dintre aceste comune si sate Ardzghe era principalul

orsel al judetului, situat pe malul lacului Van, lute() de-

prtare de 165 de km. dela orasul Van, cu care comunia. si prin ap. Intr'o pozitie splendid, cu livezi fructifere si ape abundente, enumera inainte de rzboiul mondial 2457 locuitori: Maliometanii (Turcii si Kurzi) 1245,
Armenii 1138 (din cele 3 rituri) si Evrei 74.
Asa incat chirurgul care este pomenit in document ca
un crestin din Algevaz era in mod neindoielnic de nationalitate armean. Arabii si dup ei si Turcii sub denumirea
de zemmi indican pe toti crestinii de sub. stpanirea lor. In
Algevaz nu au locuit alti crestini cleat Armenii, att in
tirnpul califului arab at si sub Sultanii Otomani.
VI
In ce priveste drile dela care se scutesc descendentii
chirurgului armean din Algevaz, documentul le pomeneste
astfel: giizi, avariz-i-divani, techialif-i-rfi f i techialif-ifacch.
Impozitele2), in trile musulmane, erau ImpArtite in dou.

categorii: impozitele legale (hucue-i-feri sau rusvin-i-feri),

care eran determinate de Coran si de legile fundamentale
ale islamismului, si impozitele arbitrare (techialif-i-rfi), care

nu eran instituite deck prin ordonante administrative

(canun), si care, prin urmare mai erau numite impozite de
Divan (avariz-i-divani).

Impozitele legale erau: capitatia (giizi), dijma (afar),

impozitul funciar (kharaj-i-muvazzaf), i impozitul asupra
produselor (kharadj-i-mucasem), toate purtind numele gene-

ric de kharadj.
Impozitele arbitrare cuprindeau taxele, amenzile, vmile si impozitele propriu zise
Taxele erau imprtite In taxe asupra persoanelor si
Par. S. Eprikian, op. cit., p. 292.
Hommer, op. cit., VI, p. 271-2.

www.dacoromanica.ro

240

lucrurilor : prirnele erau taxele celibatarilor, logodnicilor ei

easatoritilor ; celelalte, taxele de justitie si de mirodenie.

Amenzile erau impuse pentru delictele grave de politie
(gerim) sau pentru contraventii usoare (bad-u-hava= amenda vntului si aerului).
Taxele de vamei, se percepeau dela mrfuri si erau 4m-

partite In: taxe de import si taxe de export, taxe de tranzit si peaj, taxe asupra alimentelor, cum si acele percepute
pentru carne si yin.
Impozitele propriu zise erau urmatoarele :
ni (impozitele administrative); masdari (suprataxa vamal.

ce se percepea la Constantinopol la unele mrfuri); refti

(taxa de iesire a marfurilor) ; badj (taxa de vam., de tranzit sau de transport); derbendi (taxa de treatoare); casa.
bi (taxa asupra pieilor); bagh (taxa asupra viilor); capan
(taxa zis si zall, ce se percepea la vam); muvazen (taxa
de antar); tamghel (taxa de timbru); cudumi (daruri ce se
ofereau unui demnitar la sosirea sa intr'o localitate); dellali
(salariu de dellal = de mijlocitor).
Dup cum se vede dela documentul pomenit, Sultanul
Abd-iil-Megid a scutit pe urmasii chirurgului armean nu
numai de impozitele arbitrare enumerate mai sus, ci si
dela unele impozite legale, cum este de exemplu capitatia.
VII
Copia legalizatei de Hasan Regeb, judeccitorul tribunalului
din Mahmud-Paqa, a unui firman impeireitesc, promulgat in 1246
(1840) de ceitre Sultanul Abd-iil-Megid.

Judecatorului judetului Algevaz, pilda judelor (cadi) i

judecatorilor (hachim), mina de virtuti si de cuvinte,
ca
s fie sporit virtutea sa, ofiterilor, notabililor 5i oamenilor de treaba, glorii printre ilustri si vestiti,
ca s fie

sporita gloria lor,la primirea acestei cifre imparatesti si

fie cunoscut ca.:

Drept rsplat serviciilor aduse de acel crestin (zemmi),
care In anul al 40-lea din Hik'ret, a vindecat In calitate de
chirurg (gerah) trupul lui Ali, printul credinciosilor (emiriil-muminin), ginerele profetului, att el at si fiji i urmasii si
au fost scutiti cu desavirsire printeun Hatt-4-5erif de toate

www.dacoromanica.ro

241

drile de capitatie NiiziO, de impozitele administrative (avarizi-divarde) gi. de contributiile de rizboiu (techalif-i-harbie).
Aceast scutire a fost respectat. de toti strabunii mei,
si rposatul Sultan Murad al IV-lea, la sosirea sa la Bagdad,
a confirmat-o printeo august& poruncl. (emr-i-gerif) a sa.

Acum un numb. de 16 crestini (zemmi), din judetul

Algevaz, din districtul (vilayet) Van, m'au rugat o nou
confirmare a ordinului Imprtesc dat de Sultan Murad
printeo nota poruncl a mea, artndu-ne augustul act (senedi-gerif) si malta poruncl (emr-i-ali).
Dup documentele artate fiind convins cl 1ntr'adevAr
strmosul lor a vindicat trupul venerabil (miibarek vidjud-igerifleri) mai sus numitului [calif], si respectnd dispozitia

augustului act despre scutirea pomenit [de daruri], si awind In vedere cA consiliul inaltelor sentinte (megbs-Iahchiam-i-ali) a acordat avizul su favorabil In privinta
promulgrii augustei mele porunci spre a reconfirma inaltul

ordin dat alt data, dup cut" era solicitat, $i cazul fiind
adus la picioarele mele 1mpartesti spre solutionare, am
dispus deci.etarea sublimei mele porunci (emr-t-aligan) spre
confirmare si reinoire.

Prin urmare s'a promulgat Inaltul meu ordin de refaoire 5i de confirmare, inm.nandu-se raialelor pomenite.
Deci, voi, cari sunteti judecator, zabiti, notabili si

oameni de treab, pomeniti mai sus, trebuie s stiti c a.cesta este firmanul meu, si c, asa cum se mentioneaz mai
sus, numitii, dup cum erau mai de mult, sunt scutiti si
liberi In mod desAvarsit si de acum inainte de toate con.
tributiunile exorbitante (techialif.i.gacche) si (iiizi si alte,

si prin urmare s v strduiti ca s nu se ceara si s nu

se primease vreun ban sub nume de f)iizi, avariz gi alte

contributiuni Interzise prin aceast scutire, s v feriti de
a v. face rspunztori indrznind de a le cere vreun ban

si cllcand astfel dispozitiunile augustului act de scutire,

ale inaltelor porunci si ale vointei mele Impr.testi, drept
care s'a promulgat inaltul ineu firman.
Am poruncit deci c la sosirea augustei mele judecti
s v conformati exact cum este prevAzut In tnaltul meu
ordin la care lumea trebuie s se supun si s asculte,
ferindu-v cu desivarsire de tot ce este contrariu.
www.dacoromanica.ro

242

S. gtiti cum este scris gi s dati crezare cifrei noastre

ImpArAteeti.

S'a scris in ziva de treisprezece a lunei Rebi.iil-evvel,

din anul una mie, dou. sute cinci zeci i gase (1840 Mai 3).
S'a inregistrat In registrul special al biroului de contabilitate al municipiului [din Istambulb
*

Firmanul de mai sus este emanat de Sultanul Abd-iil.

Megid (1839-1861), care reinoegte astfel privilegiul celor
din Algevaz, dupl ce sunt examinate de forurile competinte actele care Ii scutesc de drile mntionate.
H. D.T. SIRIINE

www.dacoromanica.ro

FOLKLORIIL ARNENESC

LEOENDA FETITEI ZIDITE

Legenda Megterului .Manole are variantele sale la ma
multe popoare. Folklorul armenesc gi el este bogat in ele.
*

MuIt s'a vorbit despre legAtura care ar fi existat Intre

Curtea de Argeg gi poporul armean.
Pomenind versiunile despre prezenta unui element
armenesc tu regiunea Carpatilor chiar In secolul XIII-Iea,
gi despre existenta In Armenia, lAng& lacul Van, a anui
oras foarte vechiu numit Argeg, B. P. Hagdeu conchidea
primul ca intrucat Romanii n'au avut nici o data' colonii

In Armenia, pe and Armenii le-au avut fn Romania, gi

Intrucat Argegul cel armenesc e Ara alaturare mai vechiu
deck al nostru Argeg, rezulta c targul Argeg din Carpati
cel de langA rani Argeg fusese colonizat In veacul de mijloc

de catre pribegi armeni din targul Argeg cel de langa

lacul Van 1).
Tot aga Odobescu semnaland curioasele analogii de

stil ce exista tntre monumentele Georgiei

i Armeniei

cregtine cu acele ale Romaniei, spunea ca biserica episcopal& dela Curtea de Argeg este un exemplu mai recent despre
1) B. P. Hadeu: in .Revista Nona' din 15 Martie 1888.

www.dacoromanica.ro

244

aceasti legAtur.
gi se intreba dacA Neagoe Basarab
n'a adus lucrAtori din Armenia gi Georgia, unde regii crestini
ridicau biserici gi le impodobeau la fel ca mAnAstirea Curtea
de Argeg 2).

Tocilescu a constatat gi el inrudirea dintre ornamentele bisericei episcopale din Curtea de Argeg gi cele din
Caucas.

N. Iorga a socotit Curtea de Argeg fructul contopirii

prin sufletul romAnesc a artelor Apusului ei Rsritului8).
N. Ghika-Budesti a semnalat de asemenea influentele
din orient asupra artei valahe4).
Ales. Busuioceanu crede cA printre megterii orientali
cari au lucrat la decoratia mAnAstirii Curtea de Arges se
gAseau probabil gi mesteri armeni sau cel putin artigti formati in gcoala lor sau adAnc influentati de genul lor artistic5).

In sfirsit G. Balg, care a studiat in mod amAnuntit

influenta arhitecturii armene in tank romAne, conchidea
inteuna din ultimele sale lucrAri :

Il est donc probable que c'tait un Armnien ou un

georgien migr de son pays et travaillant A. Constantinople,
d'o Neagoe, prince clair et en relations avec les Balkans

et la Turquie, l'a fait venir 23. Arges. La posie populaire

en a fait le lgendaire Meter Manole" dont tout le monde
connait la tout chante legende").
AceastA rudenie a fost semnalat. de numerosi oameni
de gtiint. ai Occidentului ca : Choisy, 7) Franz Jaffet 8),
Strzygowski 9), etc.
A. I. Odobescu: Cununa mare din thesaurul dela Aevo-Cerkask, p. 264.
Idem: Scrieri, H, p. 505.
N. Iorga: Histoire des Rournains et de leur civilisation, p. 122.
N. Ghika-Bude0 : Evolufia arhitecturii In Muntenia, Buf. Com.
Mon. 1st., fasc. 53-54.

Al. Busuioceanu: Influences arnzniennes dans l'architecture

religieuse du idas-Danube.
Balv L'influences armaiennes el georgiennes sur l'archltecture
rournaine, p. 12.
A. Choisy: Histoire de l'Archlecture, Paris, 1899, vol. II, p. 61.
F. Jaffet: Die Bischfliche, Klaster Kierehe In Curtea de Arge;
in Rounzanien, Berlin, 1911, p. 73.
J. Strzygol.vslii: Die Baukunst der Armerzier und Europa, 1918,
p.857.

www.dacoromanica.ro

245

Or, r5.posatul Toros Toramanian, marele arhitect ar.

mean, inteun articol despre arhitectura armean, publicat
In revista Anahit din Paris (No. 9-12, 1911) presupune de
asemenea c. .1V1nstirea Arges ar fi construit de megteri
armeni.
*

In acel articol Toramanian vorbind despre legenda

mesterului Manole spune :
In Armenia exist o variant a acestei legende, in jurul

construirei unui zid urias de fortificatie. Ducerea la bun

si soliditatea lui depindeau de zidirea

sfirsit a zidului

unei fete la temelii. S'a gsit o bAtrn cruda, care, sedus.

de aurul ce i se f.gduise, oferi ca victim pe inasi nepoatsa, orfan. Biata fat in zadar se roag de mtus-sa
s. o scape. Si se tot roagl pn. ce dispare cu totul dup.
pietrele ce se insirau in fat i. In fine, copila, dezndjduit,

blesteam pe btrn, care se preface in corb si cobeste

ping. acum in vrful aceluias zid".
Iat traducerea acelei legende trecute in cntecele
populare. Dup Toramanian legenda ar fi fost adus in
Tara Romneascl de ctre aceiasi colonisti cari au construit mnstirea.
Infirard, mcItufe, in$irard

Pad la glesne md
Scapd-mci, miitufe, scapd-md,
Crutd-mi viola fragedci.

Lasa s nire, fatd, lasd-i,

In pia Ir
cuprincld trupul.
Rabdd, eu ce-ti pot face? rabdcl,
C'or veni sd te scape. Fu i tare.

In$irard, miitufe, infirarei

Pan' la genuchi md
Catcl un mijloc de scdpare
Daccl mai crezi in Cel de Sus.

Lasci s facd, las' sei facd,

cuprindd pieptul,
In piatrd

www.dacoromanica.ro

246

Vai de mine, mai afteapta!

Sa-ti cer printului salvarea.

InOrara, matt4e, i*rara

Pan f i pieptul imi zidird,
Ma dor coas/ele sdrobite
Crutd-mi viata, miituOcei.

Las' se!' facd, las' sa faca

$i vital sa ti-1 as/upe,
Prinful este far' de mild
$i hdrtia ti-a respins-o.
Mdtufe far?' de suflet,
Inima-ti de piatrei-i fduritd,
In local iadului sufletul sa-ti piara.
Dumnezeule! M'ai Ira dat
Sufletul ca pu/ere mi-ai sdrobit,
Mdtu$ico sa nu mai ai odihnd

In corb negra sa te prefaci

Sd rkiceqii nebund in lume
$i pe ziduri sa tot cobefti.

Nu intl.& In cadrul articolului de fa t a examina

chestiunea unei strvechi colonii armenegti in aceast regiune a Carpatilor gi nici a cerceta urmele artei armene in
irionumentele din Curtea de Arges, chestiuni care continua
a forma obiecte de discutie, cu toate asertiunile controversate de pn astzi.
Am dorit s5. artm numai rudenia sufleteasc a popoarelor prin folklorul lor. Am dorit s dam o variant&
armeneasc a acelei mari credinte a popoarelor dup care
nu este biruint fr jerife gi creatie fr sacrificii. Folklorul poporului armean mai are gi alte variante asupra
acestei teme, variante din care o mare parte, culese de colaboratorul nostru din Persia, d. Haig Agemian, gi pe care
vom avea prilejul de a le da.
H. DJ. SIRITNI

www.dacoromanica.ro

247

PASAREA SAHAK
De cum se desprimvreaz vi toat vara, dupl apusul

soarelui, se aude un glas tnguios In valea umbroas a

viilor : Sahak! Sahak!...
Nimeni n'ar putea spune de unde vine acest glas.
In toat valea, ori fncotro te-ai fndrepta auzi r.sune-

tul aceluiasi glas si, cat astepti s se apropie, cu att el se

deprteazA, repetnd f.r fncetare aceiavi plAngere trist :
Sahak, Sahak!...
Se zice c. glasul acesta este plnsul netncetat al unei
-psri legendare, care a fost odittioar. fiint omeneasc.
Era odat o mam, o mam plina de iubire, care avea

un singur fiu, Sahak; un tarar blond, pe care 11 iubea din

toat. inima. Si mama si fiul erau fericiti, foarte fericiti.
Dar, vai, In acel timp era obiceiul ca atunci and se
fcea un pod, pentru a ImpAca duhurile din apA, s se
jertfeasc. cea dintaiu fiint omeneascA ce trecea pentru
prima dat pe podul nou.
Dac nu se jertfea nimeni, atunci apele se infuriau vi
se grbeau s rstoarne podul cu undele lor nprasnice.
Blondul Sahak nu cunostea obiceiul acesta nelegiuit
vi pleca, tntr'un ceas ru, s vad podul de curnd ridicat
.vi care era pe isprvite.
Vesel vi fr. grij. Sahak se tncumet s. treacl podul
vi-1 trecu, dar, vai, obiceiul era neinduplecat, si bietul copil
fa jertfa nefericit a podului nou ridicat.
Mama, nevtiind de aceast grozav nenorocire, astept
Intoarcerea fiului ei. Nu stia unde plecase. II astept zadarnic; cici blondul Sahak nu se mai intorsese, vi biata
mam, ca o nebun, Incepu s-1 caute, alergAnd fncoace si
incolo dar nu-1 gsi nicieri.

Cine stie cat timp mama rtci prin munti si prin

pduri cutnd si plngndu-si copilul iubit. Intrio zi, nu
stiu cum, ea fcu aripi si se ridic In vzduh. $i din clipa
aceea ascuns. In negura noptii, ea tsi plnge soarta si-vi
caut Inc iubitul copil, pe care fra incetare, cu glas trist
11 chiam: Sahak, Sahak, Sahak!
Trad. V. B.

Cules de F. MACLER

www.dacoromanica.ro

248

FABULE DIN EVUL MEDIU

Purceii tii mAgAruii

Un om avea o mie de porci. Ii adun la un lac si-i

Incercui cu un gard. El cra mereu cu mgarii orz si porumb si-i ingrsa.

Glad magarii porniau la lucru, mgrusii se duceau

ling& porci, ca s. mai imbuce din hrana lor. Dar paznicii
nu-i lsau si i goniau lovindui In spate. Mgrusii se plangeau printilor lar: porcilor le dau cu nemiluita, dar noi
stAm lihniti de foame".

Mgarii rspundeau: Rbdati, rbdati. Porcii cari

acuma mnnc, vor inapoia tot ce-au mncat. Va veni
timpul, o s. v. milostiviti voi de ei".
Cnd sosi iarna, stpAnul incepu s-si taie porcii. M5.grusii auzir tipetele si tnguirea porcilor ce erau tiati.

Porcii tipau mai vrtos deca oricare alt fiint ce era tiat. MAg.rusii intrebar pe printii lor : Ce sunt tipetele
acestea?" Acestia ii duser mai aproape si le artarit pe
porci. Cand mgrusii le v.zurl chinurile, azur la picioarele printilor lar, isi inltar boturile si grAira: ,Pentru
numele lui Dumnezeu, vedeti, sa nu cumva s fi rimas In
spatele nostru veun grunte de orz sau porumb".
Mamele Isi linistir. puii: Nu v temeti. Cine a mAra-

cat, va plti. Vona s nu v pese".

Abraham i idolii tatfilui s'Au

Pe cnd Abraham era inca mic tatl su fcea. idole.

Si bite zi, incrcnd pe un mggr, ii ducea s-i vnzl.

Pe drum, mgarul se poticnisi cazu lute mlastin, iar idolii se raspandir pe jos. CAtiva se sfrmar si se amestecar cu noroiu.
Abraham se supr tare. Si.i fu team de tatl su si
spuse idolilor : ,Vai si amar de voi I Ce fel de Dumnezei
sunteti voi, de nu puteti s v feriti de noroiul Asta? Acum,
ce-am s. rspund tatlui meu ? Ce folos am avut eu dela
voi !"
www.dacoromanica.ro

249

Se infurie si mai mult, sfrm $i pe ceilalti idoli,

arunc in noroiu $i grli : De asta sunteti buni voi, s.

zaceti in noroiu".
Si suprat i amra, lu m.garul de cpstru $i se
intoarse acas.
Cand tatl sal Taran, vzu pe fiu su att de necjit,
vorbi lui Abraham

Dece esti asa de trist

Si rspunznd, 4.A.braham gri care tatl su :

Mergeam $i pe drum am dat de o mlastin.

ungarul meu n'a putut s treac. printr'ans, cAzu in
noroiu $i idolii no$tri se sfrmar. Eu tare m'am intristat,
m'ara intors care idoli $i le-am vorbit : Asta e puterea
voastr. ?" Luai pietre $i-i sfrmai pe toti deodat. Si acum,
iat, m intorc Cu minile goale acaQ".

Tatl vorbi: Inteadevr, care e puterea idolilor no$-

tri, dacl n'au fost in stare s tie in picioare mcar un

mgar, ca s nu caza ia noroiu, iar ei s nu fie sfrmati?

Si-apoi, clacl ei n'au putut s se fereasa singuri, atunci

cu ce ar fi putut s. ne foloseasc noul

fiului:
trie$ti, faul meu

Si tatl zise

Leul bolnav i MAgarul fr urechi i Wink'

Leul se imbolnvi odat. $i chem la el pe toti vracii,

poate Ii vor gsi un leac.
Venir vracii si grir: uPentru tine nu e alt leac mai
bun, decal s tai urechile unui mgar, s.-i scoti inima, s
le fierbi $i s. le mnnci".
Si chemar. vulpea $i-i ziser : F ce stii, $i adu-ne
un mgar".
Vulpea rspunde : In curnd am s v implinesc
porunca. Da, fratilor, in cutare vale, paste un mgar, un
mgar tare gras. El e fratele meu de cruce".
Vulpea se duse la mgar $i-i vorbi. O tu, bunule 5i
blind frate, am aflat pe fratele tu cel mare. El dore$te s

te vad. Vreau s te ridic in cele mai inalte sivi. Caci

leul care-i imparatul dobitoacelor, e holnav i aproape de
mormnt. El voieste s te vaz i s.ti dea imprtia sa.".
16

www.dacoromanica.ro

250

Magarul dete crezmnt cuvinte1or mincinoase ale

vulpii, se duse la leu, i vru s srute pe fratele su mai
mare.

Leul igi deschide gura gi d. s5. 'aghit dinteodat. pe

migar.
Mgarul abia scp din ghiarele leului i fugi iute afar.
Vulpea dete fuga dup el, 11 ajunse $i-i zise : Prostule, dece fugisi?' lar mgarul : M'a durut tare gatul, cAnd
m sruta leul".
Vulpea: ',Asta era din prea mult iubire, prostule,

intoarce te $i nu mai fugi. Calad ti-o veni rndul i ai s

s.ruti pe fratele tlu, ai s te bucuri riespue.
Mgarul se intoarse lng. leu, $i vru
srute.
Leul se scul din loc, prinse pe mgar de g.t, 11 su.
grum apoi se duse iar s se odihneasc.Iar vulpea,scoase
inima mgarului, o tie $i o mnc..
,Apoi, da.cd e leaca, zise ea, w e mai bine s'o mainanc
eu, decat leul'.
Vulpea se duse apoi lng. leu $i vraci 5i le gral : *Ve.

nii s vedeti, mare minune si lucru de mirare, mgarul

ala n'are nici inia i nici urechi".
Si venind, v.zur c. n'avea nici urechi, nici
Mult s'au minunat.

Lar vulpea: De ce va mirati? Dac el ar fi avut

inim i urechi, dupl ce a venit odat lngit leu $i i-a auzit

urletul, nu mai venia Inapoi a doua oar, ca s moar.".

$i toti gsir indrepttite vorbele vulpii.
Culese de A. ABEGHIAN

www.dacoromanica.ro

251

PROVERBE $1 ZICATORI

LA ARMENII DIN ARDEAL

Vorbegte putin dar zi bine.
Miluit-a Domnul nostru gi apru si omul nostru (Omul
netrebnic).

Cine agteapt dela altul se satura cu vnt.

Cal:id goarecele n'arg ce face altceva se repede gi la
meiu uscat.
Dec,it nimic, mai bine gi imputit.
Pentru ploaia oprit nu-i nevoe de umbrel.
Dup. rninciuni vine si adevrul.
Lupul nu-gi leapad blana.
o Nu cuta s. salvezi mielul czut In gura lupului.

Bufnita e si ea primar In casa ei.

Cine nu face negot nici nu pierde ei nici nu cAstig.
0 Respect-i pe Sfinti, dar s-i stii gi de team.
Cnd vor s. ucid un cine se rspndeste vorba ca. e
turbat.

Nu te descalta mai inainte de a vedea apa.

Cine umbl cu fete mari, Isi pierde si umbra sa.
Cine nu se multumegte cu ce are, pierde si ce n'are.
Te odihnesti In msura si dup. locul unde ti-ai asezat
patul.
Nu g.segti epuri In once pdure.

Cine n'a gustat amarul nu stie ce-i dulcele

Gaura curbat. cere gi ea un cui Incovoiat.
Degeaba i se spune orbului c. e lumin, caci el nu vede
ctusi de path).
Apa linistit sap pe la margini.
CAnd omul nu gtie de psul altuia Ilcheama la biseric.
In miez de noapte.
-0 Nu-i da nu-I invata, de i-ai dat nu pregeta.
www.dacoromanica.ro

252

E fata bun si de treab.

A mrturisit-o mama sa.

De unde se cunoaste?

Cine intr firl sa fie chemat, e chemat cand va sa iasa

Cu mult obosesti, Cu putin o nimeresti
Mananci dupl cum stii ai sara bucatele.
Pe leul care doarme s.-1 lasi In pace.
Calul mic are nevoe de frau scurt.

Cine nu masoara, n'are cat ii trebuie.

Copacul nu cade dintr'o singur lovitura.
Nu-i Domnul Sant, ca
repet numele de trei ori.
Cine ramane la urma, s.-1 aibe pe Domnul cu el.
0 Va.i de untura care a picat jos.
Fie ca ti-am spus-o tie, fie la tot targul
e tot una.
(Omzil cu gura spartd).

Once om place mai mult pe sine deck pe altul.

Ce-ti stie mima, n'o stie cmasa.
Loveste seaua, s inteleaga magarul.

De-ar fi avut oase limba umului s'ar fi agatat si ea.

Copilul mai multor bunici se pierde.
Cu multe maini multe treburi, cu dou Insa cat se poateNa-i sf.tui pe acei mai stiutori ca tine.
Fumul se Inalta drept In sus.
Cainele care latr mult aduce lupul In cas.
Adesea o or. aduce mai mult decat o sut de ore.
N'are cal si caut grajd.
A trece inele de aur la botul porcului.
Cainele mnat cu bta nu prinde epuri.
Lumea e o roata, se 'ntoarce.
Pomul nemernic cu poama-i netrebnia.
Nu inteti focul altuia, ca nu ti va fierbe mancarea.
Aprindem luminile la noi si facem glagie la altii.
Moartea te ajunge cu pricini.
Cu!ese de Pir. SIMON GIULARDIAN

www.dacoromanica.ro

ISTORIA. LITERATURII ARBIENE

VIL PLEIADA TRLIBADLIRILOR

Dac. evul mediu este epoca cea mai caracteristica a
literaturii armene faptul se datoreste fra Yndoial. trubadurilor armeni care imprima literaturii acestei epoci speci-

ficul national In forma cea mai desavarsit. Cu secolul

XEV-lea incepe sirul acestor rninunati creatori si tine 0135.
dincolo de veacul XVIII-lea caci In sec. al 19-lea am avut
cativa cntreti poporani cari au ajuns chiar pang aproape
-de zilele noastre pstrand astfel traditia acestui minunat
gen de creatie artistic5.
Spiritul care domina acest evul-mediu al trubadurilor
este fireste cel lumesc.
Dup5. ce poezia armeana a luat un avant considerabil
in manstiri unde calugarii de asta dat5. isi Indreptau cate
-odat privirile spre emotiunile pmntesti, au urmat Indata

acesti trubaduri cari au inceput s cante femeia, iubirea,

vinul In culorile cele mai veridice si vii.
Limba pe care o adoptara trubadurii fu cea vulgar5.
E drept ca aceast limbs& vulgar era de mult vreme limba

vorbit de popor si cl cateodat ptrundea chiar timid In

.scrierile literare ; dar In evul mediu ea a dominat toata lite.
ratura nu numai a trubadurilor dar si aceea bisericeasca
ce se furea In chiliile din manastiri.
Printre trubaduri au fost unii, cari s'au consacrat definitiv devenind astfel tnaintasii limbei armene moderne.
www.dacoromanica.ro

254

Trubadurii armeni au cantat gi in limbi strine gi anume : in limbile turc, georgian, kurd gi persan. Au fost
cantreti rtcitori dintre cari multi au adoptat dialecful
tinuturilor pe cari le-au cutreerat sau al curtilor gi al pala-

telor sub a cror boiti a vibrat cantecul lor inaripat. De

ad provine poate gregala aceea de a atribui trubadurilor
origini strine, fiind indugi in eroare de unele nume gi porecle persane sau turce pe cari acegti trubaduri i le luau
precum sunt numele de Sirin, Subhi, Narin, etc.

Trubadurii armeni au fost de fapt produsul specific

al sufletului armean.
In primul rand se recunosc in ei influentele orientului,
De multe ori trubadurii armeni au adoptat in cntecele lor
formele orientale dei au creat si forme originale cum sunt

de pild cantecele numite antunia. In creatiile lor intalnim orientul cu culorile lui, cu trandafirii 5i miresmele lui,

cu chefurile si frumoasele lui, cu intreaga lui structura

sufleteasc., mistic gi fatalist. Totug orientalismul este
adesea numai formal, In adanc recunoscandu se un suflet
deosebit de cel oriental care este insugi sufletul poporului
armean cuttor de frumusete, cu mult simt al demnittii
chiar in suferint. gi optimist chiar in lacrimi gi restrigte.
*

In pleiada trubadurilor armeni al evului mediu str-

lucegte ca o minunat stea, mai ales unul. E Nahapet

Kuciak acela.

Istoria literaturii arene nu este inc pe deplin clariacat asupra personalittii sale gi domnegte oarecari
confuzii in ceeace privegte locul lui de nastere gi datele
vietii sale.

Oricum ins, pentru literatura armean exist unNahapet Kuciak autor al acelor cantece de neintrecut
frumusete cari au ajuns pan. la noi.
O alt. glorie a trubadurilor medievali este Frik. Istorialiteraturii armene gtie foarte putin lucru despre el gi viata

lui. De aceea unii Ii indentificl in alti trubaduri. In once

caz Lisa numele de Frik este un pseudonim sub care se
ascunde un mare poet al veacului XV-lea. Dela el avem
multe poezii, versuri continand povete unele mai putin reuwww.dacoromanica.ro

255

site altele gingase si frumoase. Opera lui cea mai de valoare

ins& rmne Plangeree, care este un fel de protest I'mpotriva lui Dumnezeu din pricina nedrepttilor de pe aceast lume.

Ghezar din Sebasta (sec. XVI), dei cleric, a cantat

totusi emotiunile sale pmntesti lute() culoare din cele
mai vii.
Naha Hovnatan nscut iii 1661 In orselul Sorot din

Sisakan, a murit la 1722. De meserie era pictor-zugrav

(naha) si executase zugrveli de biserici si picturi de sfinti.
El cltorise mult si acumulase multe cunostinte. Poeziile
lui Hovnatan sunt alctuite din versuri religioase si de Po.
vete, din poezii satirice si cntece de bucurie si iubire.
Sunt reusite indeosebi poeziile sale de iubire.
Ghtinkianos (sec. XVIII), de fe! din Erzerum, ne-a IAsat o multime de poeme mistice.
Bagdasar este nscut pela sarsitul veacului 17-lea si
mort la 1760. Pe vremea lui el era cel mai bun armenolog
al Constantinopolei si fusese profesor si corector. In 1736

a publicat o grmatic a limbei clasice cu explicatii in

limba vulgar. Dar in acelas timp el este unul din cei mai
buni poeti ai secolului 18 lea dei poeziile lui lea compus in
mare parte in limba clasic. A publicat versuri in 1723,
1734 si 1768, in cari sunt vre-o zece poezii in limba vulgar&
cu influente turcesti.
Publicatia lui cea din urm ,,Versuri de iubire si de
doe contine cele mai frumoase versuri ale lui cari au fost
mult vreme cAntate in popor cu melodii turcesti.
Sayat Nova este ultimul dintre marii trubaduri ai evului
mediu. El este autorul a o multime de cantece armenesti,
georgiene si turcesti in cari simtmntul si filosofia se imbin inteun chip minunat.
Cantecele lu armenesti calde si comunicative sunt
scrise in dialectul din Tiflis.

Mai intiu trubadur, apoi cleric Sayat Nova inoare

ca un martir, probabil In anul 1795.

Givani, cu adevratul sau nume Serope Levonian

(1846-1909), se consider ca ultimul dintre trubadurii armeni.

A cntat, in limba de azi, durerile poporului sat' si

rnile sociale-

H. DJ. BIMINI
www.dacoromanica.ro

256

CANTECE
(de Nahapet Kuciak)

AF

urea s fiu o reindunicei mic, sei poi infra

la fine in once ciip din zi.

Mi-af face cuibul ing terasa casei tale.
Cad s'ar leisa noaptea, m'af cobori in patul
lar dimineata m'af intoarce din nou in cuib.
AF urea sei fiu o ceimafe de meitase sei-ji inleintui

trupul Maki ziva.

Sau un mic ciucure de meitase, sei-ti seirut geitul;
Ag urea sei fiu apei, sau vin de rodie, set reimein
toatei ziva in paharul telu:

Tu m'ai apropia de buzele tale, eu m'af apleca ufor

qi pe furif fi-af seiruta beirbia.
Voiu pleca! Voi pleca! imi spunea iabitul meu; fi nu-1 credeam.
Cand fi-a luat reimas bun, am reimas impietritcl.
Ceind a peireisit prima treaptei a scelrii, l'am privit in extaz;
$i nu i am putut spune deceit aceste cuvinte:
Pe unde vei trece, sei-fi fie drumurile bune !
,Pe cererile ce vei urma, sel-fi creascel sub pafi
trandafiri qi
In orafele unde vei poposi, glasul mortii sei nu se
inalte niciodatel !

In aduneirile in care te vei afla, paharul sci-fi fie

totdeauna plin!
Mdrile set se schimbe pentru tine in vin, f i coreibiile
In urcioare

www.dacoromanica.ro

257

CANTEC DE IUBIRE (fragment)

(de Ghazar din Sebasta)

...Chipul Ida e strdlucitor, iar fruntea ta are paloarea

chilimbarului auriu;
Firurile dintilor tdi reinduesc mcirgdritare; buzele tale
sunt dulci ca f erbetul.
lasd-md
simt obrajii! Ce rdu vezi in nimicul acesta,

Care m'ar face fericit?

Obrajii tdi sunt mai fragezi ca livada de meri;
Gura micd f i bdrbia rotunda";
Pletele blande iti inlentuie gatul alb...
Dragostea ta md doare, deagostea ta md innebunefte...

Tu eqti un nufdr alb, o floare de mare,

Un crin salbatec, mireasma olibanului,
Meirgdritar rar in scinul unei scoici;
Tu efti luna plind, steaua diminetii.
Cand te zdresc, biata-mi inima" se sfar$e$te,

ard mistuit ca de vapaie.

Ata tia sclavi au fost liberati de despotii lor:
singurd data vorbefte-mi, d liberta tea robului
palmierul meu fraged f i svelt!
Greiclind de rodii! o, chip aros! o, platan!
Tu e$ti un pumnal de aun impodobit cu pietre rare!
Aibi mild $i nu ma' ucide !

...Pieptul tdu e atreigator $i alb ca pufuletul;

&mil tdi stau aninati ca cloud clopotele mici;
Albimea lor desveiluitd rdspandeqte
...57 luna $i soarele se imbind in streilucirea lor.

www.dacoromanica.ro

258

CANTEC DE IUBIRE
(de Naba Hovnatan)

Eu te-am veizut in zori de zi impodobitei.

Tu mi-ai rapit, iubito, $i Mima $i liniFtea...
Aveai podoabe de our, perle f i chilimbar...
Tu mi-ai reipit f i Mima f i liniftea...

Intinde-mi, frumoasa mea ca fruntea alba f i feta ca petala de

trandafir,
Intinde-mi mana, da-mi trandafirul...
Eu fi-am peistrat ascuns sucul de miere.
Tu mi-ai rapit qi mima f i liniftea...
Ochii teii sunt ca oglinda,
lar amurgul sprdncenelor de matase, sagefi f i raze.
mima mea-i arsa de razele patimii...
Tu mi-ai rapit $i Mima f i liniftea...

Spranceana ta-i o semilund, iar pletele ca samiinfa de mac,

Suspin de dorul dragostei tale...
dac'a$ nimici du$manul care ne desparte !
Tu mi-ai repit f i mima f i liniqtea...

Graiul tau e sonor f i dulce ca al privighetorii noaptea;

Un braf al tau e o zambilei, iar cebalalt mil imbuid ca vinul,Pe tata roza', porti cu vraja un semn de cand erai copila...
Tu mi-i rcipit f i Mima f i Unifica...

Sa stam sub un arbore la umbril ; vom rupe roade de migdal

Si in tainei fi-oi gusta gamarnii1) plmi f i dulci ai seinilor tiii...
Mi uit in ochii tili f i gandul imi pribige$te departe...
Tu mi-ai reipit f i Mima qi liniqtea

Trupul tau e un chiparos, iar buclele tale de aur ascund more

In achine.

Lasei voalul de aur, sii-fi cada' pe trupul mladios...

Peina ceind sei-fi doresc in zadar frumusefea?
Tu mi-ai reipit qi Mima f i liniftea...
1) $aman: un fel de pepene galben ce crete in Armenia; compa..
ratia aceasta e frecventa In poezia armeana.

www.dacoromanica.ro

259

VISE
(de Ghunkianos)

Cand alegii cerului peitrund in Paradis,

Dumnezeu le daruegte favorile promise,
Le impodobegte capeteie cu cununi de raze,
.i le pune in degete inele de smaralde i rubia.
Ingeri f i madone vin, ceintand,
intalneasca
$i se invesecesc vegnic in sunetul instrumentelor...
Sfintii streilucesc ca stelele,

vederea lor ii face pe ceialegi Sd cad intr'un extaz

Visul acesta este izvorul veseliilor mele;
Vino-mi in ajutor, Marie
Pair-Ida-ma de manei, aratei-mi calea catre florile cerului,
Sti le pot respira miresmele purificatoare...

PRIVIGHETOAREI
(de Saiat Nova)

De unde ai sosit, privighetoareo?

Nu plange, opregte-ti lacrimile, ceici plange i sufleful mea...

Dorul tau i cauta un trandafir, visul mea igi could iubirea...

Nu plemge, opregte-ti lacrimile, cad plnge gi sufletul meu...
Cemi-mi, privighetoareo, cemtec de iubire,

glasul tau fie binecuvantat!

In curdnd iti vei afla trandafirul.in curand imi voi regeisiiubirea...
Nu pleinge, opregte-ti lacrimile, ceici pitinge f i sufletul mea...

Durerea inimii mele deasemeni

Talosului ghimpe ce-1 simti in pieptul tau cel mic...
Acelag farmec stapemegte f i trandafirul tau f i dragostea mea...
Nu plemge, opregte-ti lacrimile, caci plnge f i sufletul mea...

At& mi-e draga' ceintarea tal...

Noi tremuram de aceleagi ascunse doruri

Saiat a strigat: Jubito,

Nu pldnge, opregte-ti lacrimile, cci plemge

www.dacoromanica.ro

i sufletul meur

260

TRUB A DURUL
(de Givani)

Trubadurul e o pasdre hire!' de aripi,

Astdzi aici, iar mdine cine ?tie uncle;
Trubadurul e o viirtelnifd care nu inceleazd,
Asteizi aici, iar mame cine $tie unde.

Uneori e mistuit de foame $i de sete,

lar alteori imbogdtit de soarid,
El reitciceqte, rdtdceqte fcird incetare,
Asta-zi aici,iar mdine cine f tie unde.

un fel de licuriciu,
crainicul care imprdqtie noutatea,
Un nor mic gonit de vdnturi,
Astdzi aici,iar mdine cine ;tie un de.
El pribegefte purtat de vane neidejdi,
Strdbate orafe f i sate,
adesea cade ca trdsnetul,
Astdzi aici,iar maine cine qtie unde.
Givani nu se oprefte
Necontenit e 'n sbor ca o albind.
Rind la moarte aqa va trdi,
Asteizi aici,iar mdine cine qtie unde.
Trad. de M1RCEA GHEORGH1II i GR. AVACH1AN
.Din Lirica Armeana"

www.dacoromanica.ro

PROZA CONTIMPORANA

RUBEN EARTARIAN
Ruben Zartarian Lace parte, ca si Daniel Varujan, din

acea elit intelectuali care la 24 Aprilie 1915 a fost deportat din Constantinopole $i nu s'a mai intors debe,
pierind astfel de timpuriu, in floarea rodnicei sale activitti.
Face parte $i el din roiul ma.estrilor armeni ai renas.
terii literare, care incepand din 1890, a adus un nou suflu

In viata literar armean de atunci. Unii din acesti tineri

pioneri armeni au incercat s. improspteze mediul intelectual in care triau introducand in preocuprile lor literare
In expresiuni $i in forme, altoiul gndirii europene, iar aItii
au incercat s.$i culeag seva el:liar din vinele rasei si a
gliei armenesti. Ruben Zartarian, enumernduse in randul
acestora din urm, a fost, impreun cu scriitorul Talgadinti,
axa principal a miscrii provinciale care, inceput Ind. din

1890, s'a consolidat din ce in ce, devenind pn la urm

un curent iterar aparte si temeinic.
Nscut la Kharpert in anul 1874, a studiat in orasul
sin natal $i intrnd tot acolo in cariera de invttor, Ruben
Zartarian s'a consacrat literaturii Inca din tinerete, colawww.dacoromanica.ro

262

-borAnd din oragul eau provincial la revistele armenesti

aprute In Constantinopole si Smirna.
Adernd la miscarea revolutionar din acel timp, dealtfel ca si multi alti intelectuali armeni, el este nevoit s
se refugieze In Filipopoli (Bulgaria), de wade Incepe ta
publice ziarul ,Razmig" (LuptAtorul), ca o solie a migcArii
eliberatoare a revolutiei armene.
0 Jat. cu stabilirea constitutiei turcegti se intoarce si
el In Constantinopole, la 1908, si preia conducerea marelui

ziar Azatamarr pAnA In anul 1915, and este dobort si

el Impreun'a cu sute de alti intelectuali armeni.
Absorbit mai mult de publicisticA si profesorat, Ruben

Za.rtarian a lsat putine lucrri literaturii arene. CAteva

zeci de pagini numai, care constitue volumul intitulat Lumina nocturne. Dar si cu putinul acesta a putut s deschid o brazd nota In cAmpul literilor armene, aducAnd
s amestece suflul proaspt al provinciei cu literatura desvoltat In sere. In locul sentimentelor vitrege a adus palpitarea sufletului armenesc, inspiratiunilor venite dela
strini le-a impus suavitatea basmelor populare, iar pentru
supleta stilului, In locul neologismelor a recurs la frumusetea virgin a vorbirii provinciale.
Zartarian spune Frederic Macler In introducerea
lui din traducerea francez a Luminei Nocturne"este din
acei putini scriitori provinciali cari au reactionat contra
abaterilor literare introducnd In arta fals si lipsit de
vlagl a vremii lor culoarea vie a trii neamului lor, frumusetea fermecAtoare a basmelor si cAldura novice a sufletului tranului armean%
Definindu-1 in introducerea sa din ,,Lumina Nocturne,

Gaston Bonnet 1VIaury spune : .Zartarian este un suflet

adevrat de poet, foarte sensibil fat de frumusetile naturii, credincios pmntului su matern, iubitor de libertate,

dreptate gi adevr, dar si indoliat cu suferintele patriei

sale gi cu durerile lui personale de exilat".
Si Ruben Zartarian s'a dus timpuriu, and nu-si an_
tase Inc ultimul su cAntec.
H. DJ. SIRUNI

www.dacoromanica.ro

263

PAGINI DIN RUBEN ZARTARIAN

CEI $APTE CANTARETI

0 mama nevAzut de artist a scris pe o bucatA de
pergament c ei au fost gapte cantAreti, gapte trubaduri
far& cas far& nume.

Erau gapte cant.reti purtand gapte instrumente de

muzica i fiecare instrument avea de gapte ori gapte melodii.

Eran Imbitati de toate vinurile viilor vietii, din aceast,

cauzA buzele lor eran sensibile i indulcite gi din aceast
cauza cantecele lor miroseau mireasma tuturor tainelor,
ale, nror tagnituri vegnice deschid gradinile sufletului omenesc gi le umplu de freamat.
ase din ei erau elevii, iar al gaptelea maestrul, cAruntit
ca plete dalbe carg ajungeau Tana peste umeri.
Erau orbi cei gapte trubaduri, cAci orbirea In acel veac
era sacra gi dA.dea poetului, scrie mana nevAzut a artistului,

in locul luminei de soare lamina soarelui inteligentei care

strAlucegte pe cerurile inalte ale sufletului, mai luminos
gi mai orbitor, mai minunat i divin.
Erau adunati In acea zi spre a canta fiecare pe insdeoarece
trumentul su cantecul perfectiunii lor lince,
maestrul urma s desvluiasca ultima taina a artei gi inteligentei si s ingAduie ca elevii s se indeparteze i si se
SA mearg.
rspandeascl in cele gapte colturi ale lumii.

spre a saluta, prin puterea tuturor limbilor inimii, toate

durerile si bucuriile, oriunde le-ar gAsi, i spre a vorbi
tuturor congtiintelor gi simtamintelor omenegti, oriunde
le.ar Intalni.

Iar vinul din Koghtan era pus inaintea lor, Inteun

vas verde de argilA gi vinul era turnat In gapte cupe albe

de porfir, una de fiecare.
Primul cantec 1.a cantat pe fluer acela care avea in
jurul pArului negra coroana de pastor impletit din flori de
camp :

...Blandetea pentru cantecul meu, cantecul meu

pentru lume ; sunt vantul i viu din munti, sunt privighetoarea si nu am patrie...
Vai de mima care nu are zambet, vai de patria care
nu are privighetori ; mima farA visuri dulci, veselia far&
www.dacoromanica.ro

264

cantret este isvorul care nu are ap., este noaptea care

nu are ndejde de dimineat...
Vou vocea mea, vou cntecul meu, fericitii oamenilor, care duceti pe umerii vogtri donita de aur a zorilor

ceregti; este pentru voi; opriti-v la fiecare pas gi imbtati-v din deliciul donitei noastre, asemenea cocorilor care

zboar veseli si zburnd beau silabele acoperite de rou

ale cantecului lor ceresc.
Eu mi-am muiat buzele In mierea rodiilor de Eghin
mi-am stropit sufletul cu miresmele trandafirilor albe
de $iraz; cantecul meu ajunge din. cimitire pn la urechile
mortilor ale cror oase se migc. de bucuriet; vocea mea,

trecand peste deserturi, face s. Infloreasa floarea vietei

creatoare chiar i in nisipul lor infierbantat.
,Eu nu cunosc In univers decat o singur putere, care
este isvorul tuturor isvoarelor, inceputul i scopul
Si s'au ridicat in aer paharele de vin, iar vocile cantand au repetat impreun:
Iubireal Iubirea! Iubireal

Al doilea cntret, acel care purta pe cap o coroan

de lauri, lovind In coardele lirei sale a cantat astfel:
Dimineata. trece ca i visul pe ochii copilasului,
iar seara moare In bratele intunerecului ca o clipit; soarele arniezii este 11135, acela care d fecunditate solului si
lumii ceeace lumea ar fi voit sa. dea complet, definitiv
si perfect.
.Eu cant misterul cerului si al pamantului, acela care

pstreaz eternitatea pdurilor Inverzite si Indreapt piscurile muntilor spre cer ; cant ceeace filosofii au cantat
In marmor In templele din Atena, ceeace este frumusetea
omului, inaintea cruia cade la genunchi si se pred femeia
cu toate armele sale divine.
.Cantecul mea este glorifie..area vietei si a singurei
legi care exista eri si mai Inainte de eri gi care va rmane
maine si In veci; eu cunosc numai o singur putere, puterea tuturor puterilor, perfectiunea tuturor artelor i cheia
cupolelor misterioase ale universului...'

www.dacoromanica.ro

COSTUME ARMENE$T1

SR.

Regina armeana ariacicia

(dupa Par. V. Hatuni)

CA

www.dacoromanica.ro

Regina armeanti Varazdukta

(dui:id Par. V. Hatuni)

Regina armeana bagratida

Regina armeana din sec. V

(dupa indicatiunile istoricilor)

www.dacoromanica.ro

Femeia =lean/ din sec. XVI

(duptI Cesar Vicellio, 1590)

Fenicia artneanl din Giulfa (Persia)

(dui:A cllatorul Lebrun, 1704)

www.dacoromanica.ro

Femela armeang din sec. XVI

(dupit Cesar Vicellio, 1590)

Armence din Persia

Armeanca din Persia

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Armeanckdin Tiflis

Armeancd din Erivan

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

265

Si minile au ridicat paharele de vin si cele apte voci

de trubadur au cntat Ympreun:

Fortal Forta! Forta!

Si-a ridicat luta din san al treilea antret, acel care
avea in jurul fruntii cununa impletit cu viorele, garoafe
si mrgritare, $i a antat cu vocea tremurand. :
,,Eu viu spre tine In genunchi si-mi ridic sufletul spre
tine, o zeit, care ai creiat cantecele tuturor veacurilor si
ai fost curcubeul totdeauna zmbitor al tuturor timpurilor
trecute si viitoare,
tuturor timpurilor care plng de
durere.

Viu spre tine, precum au venit regii implornd care

au cobortt de pe tronurile lor si pstorii uitnd turma lor
pe campii; precum au venit spre tine armatele de vistori
si visurile nernuritoare ale marilor cntAreti, au venit si
vor veni caravanele generatiilor totdeauna tinere.
In univers nu este decal un singur templu vecinic
deasupra tuturor isbanzilor, ascultati-m, templul superior
al cirui zeu nu are moarte si al cdrui cult este religia tuturor religiilor si a tuturor zilelor...
In ceasul cand zeul meu va muri, soarele isi va pierde
lumina, viata gravitatea sa, iar lumea se va transforma
Intr'un palat blestemat ai crui stlpi vor trozni neincetat,
iar temeliile se vor misca ameninttor, si de unde omul
va fugi speriat, precurn fug animalele slbatice din cuprinsul
unei cmpii in frcri.

Viu spre tine, o zeit, atinge ca degetele tale luta

mea si cantecul ei s fie semnificatia limpede a tuturor
misterelor tntunecoase..."
Si sapte pahare de yin s'au ciocnit unul altuia si gruDub a repetat melodios:
Frumusetea! Frumusetea! Frumusetea!

Al patrulea cantret, acela care nu avea deck o frunz

de vit pe prul su, si-a luat cimpoiul sub brat si a cantat
astfel :

Eu eram trist si iat. c-mi gsesc fata pe perna

bucuriei, eram obosit, precum roata cere se Invrteste subt
17

www.dacoromanica.ro

266

picioarele olarului, si iata el sangele s'a Infierbantat In

bratele mele si le-a transformat In otel.
.Suferinta 5i vanitate totul, si iubirea, 5i frumusetea,
si forta : Apa trece ei numai pietrele raman. Eu stiu s

apuc veciiaicia pe buzele mele, si s ma ridic deasupra

furtunilor vietei, cu acele aripi pe care In zadar le-au cautat toti sfintii 5i profetii, toti filozofii 5i predicatorii...
Picioarele-mi au trecut pe toate cararile lumii si eu

am gsit pretatindeni pe oameni ca gropari; unii se duceau

dap un cosaiug 5i eran indoliati, altii se pregteau s

urmeze un cortegiu fr. sa stie. Eu am stat la rascrucea
drumurilor 5i am invitat pe cei hadurerati la consolare,
i-am invitat la talismanul fericirii...
Le-am spus lor ca iubirea sboar mai repede decAt
vantul, frumusetea moare mai repede decat picatura de rou
depe caliciul crinului; le-am spus ca toate simtamintele si
con5tiintele pot lute zi s umple mima de amrciune, mai
mortal decat otrava, mai ruinator decat rugina aramei.
Nu exist& filozofie nici In durere $i nici In lacrimi;
exist& o singura filosofie, uitarea tuturor, 5i a durerei 5i
a lacrimilor, si a cerului, 5i a infernului.
Uniti-v. mie 5i beti filozofia din cupa mea .
Si cei 5apte a ntreti au strigat toti Impreun ca ultima
silabi a unei cantri sfinte :

Vinul! Vinul! Vinul!

Cel de al cincilea cantaret, care purta un trandafir

ro5u, a cantat astfel pe chitara sa :
Coardele-mi au o mie de limbi, cele o mie de limbi
o mie de inimi, 5i fiecare inim cate un ocean.
.0 soare, iubite soare! 0 lume, scumpa lume, once
sacrificiu pentru trandafirii ti 5i pentru ghimpii tai, once
jertf pentru cerul tau si pentru nourii tai ! Vai de muntele fail vant, vai de mima fall suferinte ! Muntele fr
vant nu poate Inverzi, mima fr durere este stanca care
nu are izvor.
.Ferice de lumea care are nunta! Vai de acel care imbraca doliu! Umple paharul, paharnicule, s dam tributul
de glorie maestrilor 1 Sub soare totul este umbra. 5i urme
de pa5i; scrile se distrug 5i cei de jos se ridic In cer, iar
www.dacoromanica.ro

267

-cerurile rasturnandu-se se prefac In cenug gi fum; s dam

tributul de glorie maegtrilor care ne-au Invatat povestea

fericirii printre toate povestile!...`
Si gapte buze incalzite au strigat deodata:
Cntecul 1 Cantecul ! Cantecul I

Al geaselea cantaret, care avea drept cunun frunze

galbene si ofilite, a cantat pe harpa sa foarte Incet:
Multumire pentru toate, pentru ceeace mainile luminate ale zeilor au rspandit pe pmant gi In ape gi In spatiul ceresc; ferice de acei care au vazut lumina stelelor,
care au respirat aerul diminetei, care au avut lacrimi, au
avut zambet, au dormit gi s'au trezit.
Fericirea const. deci numai In aceast lege ; acel care

a trecut odat pe aile soarelui pe pmnt, prin ap gi

prin spatiul ceresc, a devenit zeu; o singur data, fiinde
randul vine numai o singur data. gi cine a venit data nu
se va mai intoarce, gi cine a plans sau a rs nu va mai
vedea nici tristeta gi nici bucurie, gi cine a simtit setea gi
foamea a vazut deja suprema fericire...
,,BinecuvAntatA. s fie aripa care a zburat inteo zi,
binecuvantat s. fie vocea care a avut vreodata pe acest
pmant ecoul sau.
Bucurati-v de ceeace aveti gi de ceeace gasiti,fiindcg.

-este singurul adevAr pe care-I gsiti, aga cum curge apa

din mii de izvoare, turbure sau limpede, torent sau parg.u,
ploaie sau curcubete...
$i vinul gi-a raspandit mirosul tmlios gi s'a auzit
cantecul celor geapte trubaduri, cald gi palpitant :
Viata I Viata ! Viata!

$ease din ei erau elevii, iar al geaptelea maestrul,

acela care era incaruntit avnd plete dalbe pang. peste
umeri. Si maestrul 45i lua timbalul, 11 saruta de trei ori
ducandu-1 la frunte gi canta cantul de mai jos :
Voi intrati pe ugile saloanelor prin care am intrat eu
gi de unde ma intorc eu acum, ma intorc dupa ce am baut
deja cele gase paliare la rand.
Viu dela masa de petrecere a lumii, unde am strns
iubirea In bratele mele gi am simtit farmecul frumusetii subt
www.dacoromanica.ro

268

puterea sa magic ; am .vazut forta care, ca o furtun, a

venit si a trecut pe lAngl mine nechezAnd ca un cal arab;:
am but vinul de pe toate mesele si am ascultat toate

tecele, pe care le-au cantat cantretii tuturor timpurilor ;

am cltorit In viat, o trubaduri, salutnd toate malurile
unul cate unul, numrand stelele care rsreau si ciorchinile tuturor orizonturilor.
Eu m'ara convins c iubirea este nemuritoare, ins
mima omeneasc se preface in pulbere; frumusetea este vecinicA, Ing noaptea asterne pe ochii care o privesc pecetea intunerecului; m'am convins c forta, vinul, antecul
viata mergeau toate pe o prpastie... i cand am but vinul
groaza nu m'a prsit si cand am incercat s intonez cantece de bucurie, frica a impietrito in sufletul meu, si m'am

convins cl nu s'a cantat niciodat, pe acest pmnt, nici

un cantec adevrat de fericire....
degetele-mi care tremur, iat mesele care sunt
goale; iat. invitatii care se indeparteaz....i unul vine s'a ja

locul altuia cei noui incep ceeace cei vechi au terminat,

iata cantul meu, iat viata...
Voi toti ati cantat ceeace trebuia cntat, iar eu am
spus adevrul, pentruc adevr este si iubirea, si forta, si
frumusetea, si vinul, si cntecul, si viata... adevar este cu
toate anestea si peste toate acestea si moartea.
Fie ca toate adevrurile s strluceasc impreun
pretutindeni, precum cele sapte culori pe curcubeul de pe
cer ; sa strluceasca ele prin sufletele voastre si prin coardele instrumentelor voastre.
Eu nu am spus adevr, ci numai taina perfectiunei
artei..."

Vinul a spumegat in cupele de porfir si cei sapte trubaduri au but ultima pictur din vasul verde de argil, au
srutat timbalul maestrului i s'au desprtit.
S'au rspandit In cele sapte colturi ale lumii ; s'au dus
s salute, cu puterea tuturor limbilor inimii, scrie man&
nevA.zut a artistului
toate durerile si bucuriile oriunde
le-ar gsi si s vorbeasc cu Qufletul omenesc, in sate $i in
orase, prin bordeie si pe pragul palatelor. Nu este nevoie
de numele lor, cici lumea va repeta vecinic cantecele lor.
www.dacoromanica.ro

260

Z 'ANA LACLILLII
(PoVESTE)

I.

Pe ambele maluri ale lacului, fata in fata erau doua

sate; unul mai sta inca $i astazi, iar celalalt a disparut sub
ape.

in satul care nu se mai vede acum, era o tarara fe

meie numit zdna lacului. In fiecare dimineat,mult inainte
de rasritul soarelui, cand lacul, sub sarutrile va.ntului
ce-i desmierda malurile, producea cercuri plutitcare, zana
cata departe, spre o pasare neagra ce innota disparand
din ce in ce in zare.
Razele de pe fata ei se revarsau in ape, iar statura ei
semana cu plopii ce cresc pe maluri de r.u. Parul ei cazut pe umeri semana cu razele lunei ce se strecor prin creagile arborilor, iar ochii, ca ai ca.prioarei din munti. Sicand,
spre ziu., zana lacului se departa de mal, vietuitoarele apei
erau cuprinse de o profunda turburare.
Asa povesteau batranii cari, si ei, nu mai sunt astzi.

In fiecare noapte, pe la miezul noptii, se zarea o lu.

mina slaba, tremurtoare pe mal facand semne lacului. Si
deodata, din fundul apelor, se auzea sgomotul valurilorspu.
megande si. se vedea esind din apa un t'anal., Infsurat in
albul spumelor, frumos ca si cum s'ar fi nascut din spum.
Si in fiecare noapte, singuri, alaturi de pietricelele si
broastele lacului, in singuratate, indragostitii lacului se
iubeau pana in zori. In bezna intunericului, linistea era in.
trerupta numai de oracitul broastelor ce se prelungea

se stingea in apl.
Si cnd luceafrul, de dupa munte, aprea pe satul
din Uta, tanrul din lac Il tintea din ochi i isi indrepta
bratele spre valuri. Iubita Il urmarea cu privirea pana cel
ce inota devenea mai mic, intai o pasare neagra, in urma.
un punct $i nu se mai vedea.
Spre zita, cand zana lacului se intorcea spre casa, vawww.dacoromanica.ro

270

lurile se loveau mai tare de maluri, iar pestii din lac erau
cupringi de o e. xtraordinara turburare.

hate zi, o bab vecin gtiu totul, iar brbatul femeiei

numit zAna lacului, all taina.
Lumina, in noaptea aceia, dela locul ei, ddea desigur,
semnalul i cAnd tnrul ajunsese lu mijlocul lacului, de
odat in tntuneric o mn furioas dobor lumina gi apucl
de pr pe z5.na lacului. Lacrimi, rugminti nu putura s.
potoleasca furia nemilosului brbat. $i murind, zAna fsi
blestem brbatul; blestem pe babi i satul, pi entru
oar.

A doua zi, de dimineat.5., ciad luceafrul r.srea din

spatele muntelui indeprtat, la ora de desprtire a indragostitilor lacului, cAnd pstorul care doarme la munte se
intorcea acas n'a mai gsit nici sat, nici oameni: apa inghitise totul.
Acum, se povesteste c5. in fiecare noapte, la miezul
noptii, in dreptul acelui sat, o slab lumin liareste in ap5..
Iar spre zin, clad apare luceaRrul, lumina se stinge,lacul
se framint i doa psri albe cu ciocurile rogii se arat.
deodat acolo, brzdeazi incetisor apa producand mici vainri si dispar iargi. Ele nu se arat5. ziva niciodat.
Lacule, s nu spui nimnui numele lor!
Trad. de ARD. T. TOMASIAN

www.dacoromanica.ro

POEZIA CONTIMPORANA

DANIEL VARUJAN
CAntAreful sufletului armenesc

Cu ocazia Implinirii a unui pAtrar de veac dela moartea marelui poet armean (1915-1990), autorul acestor randuri a publicat un volum In limba armeanA, Inchinat vietii
operii sale. NAscut la 1884 In satul Bargnik din apropierea Sebastei si studiind mai IntAiu In colegiul MuratRaphaelian din Venetia i apoi la Universitatea din Gand
(Belgia), Daniel Varujan, la Intoarcerea sa In patrie, a tmbrAtigat cariera didacticl $i era director al calegiului SE

Grigore IluminAtorul din Constantinopole, cand, la 24

Aprilie 1915, Turcii 1-au deportat si pe el, Impreun cu intreaga elit a intelectualitAtii armene, si 1-au martirizat.
Daniel Varujan este unul din gloriile poeziei armene.
A avut doar 10 ani (1905-1915) pentru a-$i cristaliza frAmintArile sale sufleteoi, dar cei 10 ani de activitate au fost
deajuns pentru Inzestrarea liricei armene cu opere nemu.
ritoare.
Prima sa lucrare ,Fiorure (1905), constitui o revelatie
a talentului sAu si face sA. fie intrezArit Inca de atunci artistul desivirsit de mai tirziu. In lnima neamului" (1909),
care fu a doua sa operA, Varujan antA mai IntAiu gloria
de pe timpuri a neamului.sAu, dragostea cu care era legat
www.dacoromanica.ro

272

sufletul sau de veacurile apuse, dorul nespuselor frumuseti

ale acestui falnic trecut, i totodat. nu uit. s, slveasc
prezentul cu suferintele actuale ale neamului su i Cu su-

blimul luptei pe care o duce pentru furirea unui viitor

mai strlucit. In ,Ccintece peigne" (1912) II gasim fermecat
de frumusetile vremurilor indeprtate, deplmgand moartea
zeilor disparuti i detestand aceast luroe in care omul su-

fera atat de mult si este supus peirii. Ultima lui lucrare,

.Ceintecul painii", care apru la 1921, dup sase ani dela moar.

tea sa, ne-a revelat o alt latura a sufletului sau, ca o raz.

nota din mima poetului. A cantat in ea ogorul i munca.
*

Multi poeti au incercat s cnte aspiratiunile sulktului armenesc. Din ziva cand s'a plmdit o constiinta
national armean si speranta unei apropiate eliberAri
incepu s. surada si suflrii armene, poezia armeana lu
deasemenea un avant deosebit. Si aproape timp de un secol
literatura armean evolua in ritmul desvoltarii politice si a
fazelor prin care trecu Chestiunea Armean.

Aparu mai intaiu poezia nationall sau mai bine zis

nationalista. Era epoca romantismului politic care isi auri
si pe poetii si. Revolutia Franceza abia isi rg.spandise va-

lurile sale in Orient, aruncand o scanteie si in suflarea

armean. Popoare robite de veacuri capatau treptat

libertatea lor, insufletindui bine inteles si pe Armeni,

cari asteptau cu nerbdare realizarea visului lor secular.

Poetii armeni din aceast epoc sunt nutriti de aceste sperante i parica si de credinta c mantuirea lor se poate
cpata $i prin forta realizArilor lor poetice. Poeziile lor
sunt deci concepute cu simplicitate $i fanatismul credintei,
fiind in majoritate lipsite de preocupri estetice.
Poeziile cu subiect istoric au constituit o alt coarda
a liricei nationale armene$ti din aceast epoca. Invocand
pe eroii nationali poetii au incercat s redestepte constiinta

national a neamului lor. Pagini intregi si glorioase din

Istoria Armenilor fur transpuse in poeme si adaptate la
teatru. Se r.'spandise convingerea ferm c mantuirea poporului nu putea sa mai vin prin puterea suferintii i cu
pretul sangelui. Salvarea consta mai curand in redesteptawww.dacoromanica.ro

273

rea vechilor i glorioaselor traditii eroice ale neamului. Poezia acestor vremuri este impregnat deci de retorism si lip.
sit de art..
Veniser apoi trimbitasii revolutiei. Scriitorul Raffi

a aura, prin romanele sale, o pleiadA de poeti cari s'au

inspirat din diferitele episoade ale epopeii armene$ti, insufletind la rndul lor i generatia vremii aceea. Desigur foarte
putine opere din aceast epocA vor putea rezista timpului
iar acestea numai din nevoia de a face leg.tura intre diferitele perioade ale literaturii armene.

Urmeaz. In fine cantretii traditionaNti. Se descoperise Inc& o van& nou a sufletului armenesc. Basmele armene$ti fur versificate si poezia popular servi ca model
poetilor incep.tori. PAmantul strAmosesc al Armeniei aducea astfel un altoiu proaspt liricei nationale, inlocuind retorica patriotistA. Unele poeme fruraoase din aceast. perioad literar. vor putea probabil str.bate veacurile.
*

Daniel Varujan aduse o coard nou a liricei armene

$i un sufiu original In poezie. El a cutat necontenit altoiul
$i materia care s-i improspteze mereu sufletul si a vrut
s se identifice cu aspiratiunile neamului su.

Varujan nu a variat In zadar dela o poezie a sa la

alta, c.ci toat opere lui poetic este o cutare avid,

care strAbate peste culrai.
Varujan, In adev.r, a cutat neincetat, cu lira sa, sufletul neamului su. Sufletul armenesc,simbol de neptruns,
care nu cade nici sub simturile noastre si nu se descoper.
nici gndirii. Veacurile nu 1-au putut intelege si s'au rsturnat lumi intregi dar el a rezistat. Torentii 1-au pr.vlit

In prpstii dar el a Incercat din nou s se catre spre

culmile st.ncilor. S'a ghemuit sub calcAiul neindurAtor al

tiranilor dar tot $i-a fluturat coama lute bun zi. Negustor, dar si poet, rob $i erou, persecutat dar mandru, batjocurit dar niciodat dobort, iat ce a fost neamul armenesc In decursul veacurilor. Simplu dar $i invluit In mister,

carte deschis tuturor dar si pergament indescifrabil de

nimeni, cintec dar si blestem, doliu dar $i zmbet, iat
calittile prin care a opus o rezistent drz attor lovituri necruttoare.
www.dacoromanica.ro

274

Urmele acestui suflet atat de lncercat au fost urmrite

de Varujan, mai Intaiu In suferintele i luptele poporului
armean. Martiriul armenesc Isi jele$te suferintele Inca din
primele sale poezii, izbucnind in revolt contra asupritorilor nelegiuiti. Din aceasta chemare a durerii Insa poetul
desprinde germenul marilor furtuni apropiate.
Varujan apoi, par'ca desamagit, rupe struna aceea si
se afunda In trecutul armenesc, desigur manat tot din do-

rinta de a descoperi sufletul adevrat al neamului sAu.

ruinele cetatii Ani" pentru a
Iata-1 deci intrand sfios
se impartasi cat mai deaproape cu suflul veacurilor apuse.
Apoi 11 gsim invocand pe zeii dispruti cari au mangaiat
pe timpuri sufletul poporului sau.
Poetul Insa tot nu-i multumit. Se vede ca nu a putut
gasi ceace cauta nici In suferintele seculare i luptele duse
cu inclarke de acest popor i nici in zeii cei dispruti cu
stravechea lor poveste. IatA-1 deci mergand sa desv Aluie
sufletul neamului eau in sudoarea creatoare a sfintei munci
a taranului si a xnuncitorului.
In dorinta lui aprinsa de a creea o sinteza definitiv.
a sufletului armenesc, Varujan nu putea fi pe deplin multumit nici acum.
Idealul lui suprem. a fost legenda lui David din Sasun.
Dorea sa conceal:4 pe acest erou legendar ca o sinteza sufleteasc a neamului sau.
David din Sasun, pentru el, reprezenta pe acel erou

In care se Incarnau toate secolele poporului armean in

gloria si vicisitudinele lor, In truda i luptele lor, in vointa,

si credinta !or, si pe care el vroia sa le ante ca sinteza

definitiva 5i integrala a rasei.
H. DJ. SIRATNI

www.dacoromanica.ro

275

PAGINE DIN DANIEL VARUJAINE

BINECUVANTAREA OGOARELOR
Pe meleagurile Lumii dinspre Rdsdrit
Fie numai lini?te f i pace...
Sri nu curgd sdnge, ci sudoarea muncii
Printre vinele destinse ale brazdei.
lar chemarea baciumelor de prin sale,
Fie imn de binecuveintare.
Pe meleagurile Lumii dinspre-A pus
Fie bogeitie f i fecunditate...
Sti sclipeascd stele'n stropi de road'
Peste grele spicuri contopite'n aur.

lar cdnd oile vor pa$te'n culmi de munte,

Fie plaiu intins de flori fi muguri.
Pe meleagurile Lumii dinspre Miazdzi
Fie cu belfug f i 'ndestulare...

.Fi 'n grdnarul mdrilor de aur

Sd innoate ve$nic luciul coasei.
Iar cdnd se deschid hambarele de toamnd,
Fie implinite'n voie bund.
Pe meleagarile Lumii dinspre Miazdnoapte

Fie rodnicie # fertilitate...

Sd 'nfloreascd mierea din stupine,
Vinul sd reverse'n cupe pline,
lar cd ad mcindrele freirmintd buna pdine,

Fie fi idilele In floare.

www.dacoromanica.ro

276

DRUMUL CRUCII
Doamne, Isuse, care fost-ai treidat,
0, Tu, care ai auut capul incununat ca spini,
Inclurei-Te fi de capul mea...
Prelatii teii feitarnici au dat intruna in el
Cu pietrele bisericilor.
Viespile nelegiuirii au imbucat
Din meiduva scurset a nindor mele.
Vezi, Doamne, s'a aqezat bruma peste peirul meu,
De mult ce-am fost chinuit...

Doamne, Isuse, care fost-ai torturat,

0, Tu, care ai avut ochi

Indura-Te qi de ochii mei...
Ei au veirsat mai malt f iroaie de lacrimi
asteimpere setea de luminei. Peste racle
Decal
Au vegheat mereu moartea dimpreunei ca lumezneirile stinse.

Pupilele mi-au cilzut in adeincul suferinfii.

Vezi, Tharnne, s'a preseirat scrurnul peste pleoapele mele,
De mult ce-am vegheat...
Doamne, Isuse, care fost-ai perlmuit,

0, Tu, care ai aval mini inceituate,

Indurei-Te

fi

de merinile mele..,

Cu polcoave 'nrofite mi-au ars palmele,

$i mi-au smuls seingele din degete.
Mi.au plesnit incheieturile
Ceiremd fierul i sal:rand peimeintul.
Vezi, Doamne, ca unghiile mi-au ciopeirfit mima,

De mult ce-am fost

Doamne, Isuse, care fost-ai scuipat,

0, Tu, care ai avut coaste biciuite,
indurd-Te f i de coastele mele...
Ele qi-au gdsit odihna pe meirfave greimezi,

www.dacoromanica.ro

277

$iau cunoscut durerea mai puternicd decdt somnul.

$i ca nepotolita lor foame
Au hreinit Moartea cea oarbd, imbreifi$ind-o mereu.
Vezi, Doamne, un ceiine coastele mi le-a sfilqiat,
De malt ce-am fost hulit...

Doamne, Isuse, care fost-ai oscindit,

0, Tu, care ai aval picioare fintuite,
Indurd-Te i de picioarele mele...
Stropindu-le ca siinge ele au rdtdcit necurmat
Printre urzicile dintre ruine.
Nici o meudi dragei nu le-a spdlat
Intr'un lighean primitor.
Vezi, Doamne, in loc de seinge cenu$e imi curge,
De mull ce-am umblat...

Doamne, Isuse, care fost-ai crucificat,

0, Tu, care ai avut inima impleintatei ca sulifi,
Indurd-Te 0 de mima mea...
De a trdit pe vremuri toald frilmeintarea acestei lumi,
In local speranfei acum s'a incuibat neantul in ea ;
$i e asemenea unei urne pline ca centqa mea,
Ce va &idea pradd vaturilor, dupci ce voi muri.
Vezi, Doamne, un pumnal mi-a striipuns
De malt ce-am iubit...

www.dacoromanica.ro

278

DE VEGHE...
E noaptea marei sarbdtori a biruintii;
Pune oliul, nora, in lanternd.
Curancl se 'ntoarce fiul victorios din lupia;
Sii a$ezi fitilul, nora, bine...

iatd, s'a oprit un car, l'anea fantand ;

Fci-mi lamina, nora, de indaiti.
Cd mi-a venit odorul scump ca fruntea'n lauri;

Adu'n pragul u$ii, nora, lampa.

Dar... ce m'id vare 'n car, e sange sau e doliu?

Aide 'ntinde, nora, lampa 'ncoace;

Viteazal tia e-atins de aciga$ul glonte...
Ah! acum sa stingi lamina, nora.

GINTEI ARMENE
O geniu secular al gintei armen('!
In aceste zile insorite de sdrbatoare
Rena$te f i tu din pulberea ruinilor tale

reia glorioasa ta lira.

In numele Fortei f i al Frumusetii
Intrd semet in templul zei/or.

cu facha ta sacra in mana',

Presura foc $i sange prin aliare.
cupa ta purpurie
Catre sanii zeitei Anahif,
Toarnd apoi, toarnd din plin
Peste Mima poetilor care se sacrifica.
Ctici noi in numele Iubirii $i al &mantel,
Din marmora virgina- a stravechel tale Rase,

Noi, fii tal cei Augafti,

Vom fduri o noud aurorei...
Trad. de CR. ODABA$IAN

www.dacoromanica.ro

279

RASISMLIL NOSTRLI
In volumul armenesc apdruf de curdnd, dedicat marelui poef
Daniel Varulan, auforul acesfor rdnduri inchind un capitol intreg
41 acesfei miycdri literate, care, aproape ca freizeci de ani in urmd
a luaf fiinfd in sdnul finerimii armene infelectuale din Cons fan..
fino pole, penfru a indrepfa su [Jarca armeand spre ptopria sa mafcd.

Daniel Varujan a fosf unul din pionierii acestei miscdri.

El a fixat dela incepuf rosturile preocupdrilor de afunci, nu numai

prin opera sa poeficd, dar, penfru a reuni inir'un cenaclu noua

genera fie liferard a vremii sale, a pus bazele unui anuat liferatartisfic, Wavasard , impreund ca subsemnaful.
Fragmenful urmd for, pe care 21 exfragem din volumul a.
minfif, este o invoca fie a acestei mi$cdri.
*

Era un fel 'de rasism ceeace am incercat In zilele

acelea.

... As Uzi lumea e infllarata de o noutate. Caut. un n.ou

sistem pentru bunul traiu al popoarelor. PAna acum a Incercat toate caile spre a.1 aduce pe om In Tara Fagaduintii.
Pe fiecare drum s'a isbit de o piedic. A pornit In dreapta
ei 'n stanga, a alergat ei s'a oprit, s'a repezit ei s'a intors
-dar n'a gasit calea mntuirii. A Incercat toate teoriile, a
gustat din fiecare regim dar omul a continuat 81 sufere.
$i-a largit sufletul, ei-a deschis bratele tuturora apoi s'a
pitit iar In invelieul sail. Nu. Omul a ramas mereu nenorocit. Acum, o nou. incercare turbura lumea. A se retrage
-In fortreata sufleteasca a rasei pentru a lupta contra navalei strine care cu mii de brate incearca s se strecoare
In sufletul popoarelor, pe calea gandirii ei. a artei, turnand
culoare strain. In moravuri ei obiceiuri, aducAnd sevl vitrega In sangele oamenilor.
Miecarea rasista care astzi circula' din tara In tara,
este rodul marei preocup.ri care chinueete popoarele
a
nu te Instraina, a nu te ofili, a nu te stoarce pe dinuntru.
Aceast preocupare a molipsit de nenumarate ori popoarele. Acum ea si-a gasit un regim rasa, drept pavaza.
spirituall.
0 asemenea grij ne cuprinsese ei pe noi, ca In acele

zile. Pe atunci ilia nu exista cuvntul racism". Ce

www.dacoromanica.ro

In-

280

semntate au cuvintele cnd sufletul te 'ndeamn. Ceeace

niciodat. nu vor putea da nici uniformele, nici insignele,
nici margurile, ne-o d izbucnirea luntria. A cauta un
sprijin pentru sufletul nostru. aceasta era grija noastr. $,i
noi credeam ca rasa ascunde in samul s.0 talismane necunoscute pentru a primeni generatia noastr, tint a sarutarilor straine gi generatia ce era sa vin dui:a noi, in intregime pngarit de straini.
Astzi, migcarea rasist la alte popoare este mai mult
o dogma politica care se ordona de sus, masselor .Se invat
gi se predic. Se impune ca necesitate politic drept element activ Iii aprarea unei tri, drept arma contra vraj.
magului.

Alturi de acestea sunt i natiuni cari imita dogma

dela altii. E drept, unii o potrivesc climei lor i adoptnd
principiul de bad., Ii dau o fizionomie nationala. Dar sunt
si popoare mici gi slabe cari igi insugesc numai forma gj
lozinca far& s fi mistuit filozofia ei, fra s fi ptruns
In adAncul ei, far s. fi pipit macar sprijinul 'or luntric
pe care trebue s. se reazime. Ei vor sa-5i cldeasca sufletul

pe un schelet strain.
Rasismul nostru din zilele acelea era o intelegere govaelnic, e drept. Era insa isbucnirea fireasc a legaturii
sufletegti dintre generatii. El n'a isvorit dinteodata In su-

fletul nostru cci venea din departri, urcand muntii gi

cobornd v.i, purtat de curentul rurilor, izbindu-se de
pie dici gi de stnci ; venea transmitandu-se din generatie

in generatie, schimbandu-si infatigarea gi culoarea cu fiecare

din ele. Cnd infruntand vrajmagul, cand muncind din greu

late chilie de mnstire, cnd rAbdnd sub jugul strain,

cnd rtacind in cantecul trubadurilor. De prin sangele generatiilor, era rasa care se lupta cu secolii, and ridicand
biserica Zwartnot drept ocarl veacurilor, cand trezind coardele in sufletele monahului din Narek gi al lui Kuciak, spre
a sfida gloriile deserte ale lumii.
Era acelas spirit care in tot cursul unui veac trecuse
visuri i emotiuni, nadejdi i amgiri, gi venea spre noi.
Mai mult Inca. El se desvolta in sufletul poetilor armeni,
asemenea unei artAri. Numen i nu ne a invatat, nimeni nu
ne-a desemnat lozincele. Ca o izbucnire instinctiv, el a
inceput s ja fiintl in sufletul oamenilor.
www.dacoromanica.ro

281

Pentru noi, rasa n'avea sensul legaturii de s.nge, formula

proprie popoarelor nomade. Pentru noi ea era chiar poporul

nostru impreunat cu pmntul patriei si Cu traditiile lui.

O ras trebuie s fie legata de un petec de pamant
ca s se lepede de instinctul sau nomad. E trist s ne'nchipuim rasa departe de glia sa stramoseasa. Toti acei cari
incerca s. creeze o rasa departe de patria sa si fr dorul
ei imediat, sunt doar bieti scamatori cari terfelesc generafine dup ce o clip le-au luminat ca niste licurici.
Dar patria nu este numai un petec gol de pmnt.
Ar fi o greseala sa materializam, s limit5m rasa si patria
la intelesul lor pmantesc. Si sanul pamantultti face parte
din patrie, osemintele mortilor, cenusa veacurilor. Trebuie
sa trezim mortii din somnul lor i s deslegam taina ruinelor.

Cei ce n'au morminte, au rupt legatura dintre sufletul lor

$i secoli.

Dar pentruca un popor s. dobandeasca un loe in istorie, nu este de ajuns ca el s. aib o fizionomie rasial,
un petec de pmant drept reazim i s se hraneasca cu
traditii. El trebuie s-si depun toat silinta sa creatoare
pe acel pmnt. Este o iluzie sa crezi intr'un bun traiu, fra
s te csnesti, fr s cheltuiesti din lumina ochilor si a
sufletului. Treapt cu treapt, trebue sa te cateri pe munte
ca 85. simti slava inaltimii.

Astfel se schita rasismul armean, acum un sfert de

veac, $ovaelnic in aparent dar limpede in fond.
...Primul element al rasismului" nostru din zilele acelea
era silinta noastr de a sframa lantul sufletelor noastre.
Mediul in care triam era prea strans pentru noi, atmos-

fera in care respiram, prea apastoare. Josnica era viata

pe care secolii ne-o destinaser, c i elementele din jurul
nostru. Noi eram in sdrente, desgusttoare era si mantia
primit dela strini. De aci, sfortarea noastr de a ptrunde
In adancul veacurilor ; de aci scarba. noastr pentru viata
inconjurtoare.

Dar trecutul spre care tindeau sufletele noastre nu

era gloria fatarnica si trufasa preamarit. in cartile de Istoria Armenilorl, cu care se inflacarase naivitatea multor
generatii si copilria fiecruia dintre noi. Trecutul armenesc trebuia clutat in frumusetea lui.
18

www.dacoromanica.ro

282

De-aci dorul de zbor deslntuit al sufietelor noastre.

De-aci dorinta noastri de a nu ne si in fata nudittii

cind ea este frumoas. Noi credeam c. pentru poet nu

este nimic scandalos in goliciune, fiindc. numai multimea o

vedea astfel, firl si zreasci micar vilul fin al artei pe

care artistul a lsa.t-o peste goliciunea femeii, acoperind

tot ce este izvor de vicii, cici el n'are scopul de a trezi

iastincte animalice in spectator ci vrea si-I impresioneze
In numele frumJsetii.

Insfirsit, credinta in forta spirituall a poporului ar-

mean. Noi simtiam c ar fi fost gresit s credem cA numai

prin arme va veni mintuirea Armenilor", cum spunea cintecul. Mintuirea nu era s yin& numai prin arme. E drept,
asteptim ca totii venirea unei Mesii, dar simtiam c. acel

Mintuitor nu se va naste din cintecele de jale ale profetilor sau din pacea unei iesle, ci sufletele noastre Ii vor da
flint& stringindu-se i chinuindu-se. Fiecare dintre noi trebuia si urce pe Golgota. Trebuia si simtim in coastele
noastre durerile facerii.
Mesia trebuia s se nasca in mima fiecaruia, fiindc
n'ar fi fost libertate daca mai intii sufletele noastre nu
erau slobozite.

Fieciruia dintre noi ti era sete de o Armenie. Nu-i

hotnisem IncA nici locul, nici intinderea. Cuvintele de
Armenia independent& si unite au fost create doar mai
tirziu and Armenia a putut fi o notiune palpabil.
Armenia noastr tria in sufietele noastre imateriali
si inpalpabil. Era o voce tainici ce ne cherna, un aimbure care cre4tea, un haos unde secolele erau in facere
asteptind s. se audi marea porunci: Si fie lumine.
E adevrat ci uneori o evocam in emotiile noastre
dar o fceam numai ca s ne agat.m.de o ramuri in fuga
vedeniilor noastre. Armenia era ilia o fort misterioas.
care se intirea altflel pentru fiecare dintre noi.
Rasismul nostril era o silint. de a afla sufletul rasei
In legenda secolelor si in cintecul ruinelor, o sfortare de
a ptrunde pin& la strlucirea si la gloria lui, un efort de
a ne cazni si de a crea.
H. DJ. SIRIINI

www.dacoromanica.ro

II.

ARME N.PI
IN VIATA A1LTOR POPOARE

www.dacoromanica.ro

ARMENI IN VIATA ALTOR POPOARE

ARMENI $1 CULTURA MONDIALA

Destinul tragic al poporului armean a fost c s'a
distins in serviciul strinittii, in timp ce n'a putut reuqi
si guverneze timp mai indelungat propria sa tar5..
Multe din personalittile conducltoare din Byzant
erau Armeni i tot ei au fost acei cari au dat imperiului
din Orient cei mai buni conductori de armat: de ex.
Nerses care a cucerit Italia sub impratul Justinian, sau
Johanns Kourkonas (920-942), acel general care a fost
de mai multe ori invingitorul Arabilor. In diverse epoci,
Byzantul a fost guvernat de imprati capabili, de origin
armean, cari i-au mentinut si i-au intrit puterea slbit.
Printre ei trebuie s numim pe impratii Mauricius, Heraclius (al crui tat era Armean), Bardanes Philippicus,
Artavasdes, Leon V, Basile Lul, Romanus Lekapenus,
Johannes Tzimisces, Basile II (Nlcelarul Bulgarilor") etc.
Deasemeni si mai multe impitrtese au fost de origin armean, Astfel Armenii au exercitat in timpul unor lungi
www.dacoromanica.ro

286

perioade o influent. decisiv. asupra destinelor marelui

imperiu.

Dar cu toat capacitatea lor, Armenii n'au stiut s-si

pstreze propria lor patrie. Cu tot sentiroentul lor puternic de unitate spirituaIA, dup cum dovedeste credinta
pentru doctrina si biserica lor, mereu atacate de ortodoxi
4i catolici, ei n'au avut niciodat Idestu1 iubire de patrie,
pentru a face s tac toate rivalittile lor individuale si
astfel le-a lipsit conditiunea esentialA de unitate politic si
de libertate. Dup cum am suggerat In alte pArti, cauza se
datoreste desigur naturii trii, vilor ei izolate, tinuturilor

ei separate unele de altele si a cAror populatie, conclus

de proprii ei efi, se simtia, mai mult sau mai putin, independent. Ca atare netntelegerile interne $1 rivalitAtile au
slbit in mare msur puterea de rezistent a poporului si
1-au flout incapabil de a rezista mult timp dusmanilor din
afar.
Desele si insemnatele emigrAri cari Ii luau trii pu.
tenle ei cele mai de seaml, furA si ele o cauz6 a slabirii
sale. Prin firea lor, Armenii aveau gustul de str.mutare
cAlAtorie, care este in general o trsturl a oamenilor inteligenti i prin forta imprejurArilor, dorinta lor fu mai
mult cleat satisficutA. Intotdeauna, din timpurile cele mai
indeprtate, hoardele dusmane au gonit populatia in mass&
si au risipit-o In alte tinuturi. ImpArati bizantini ca Mauricius (582-602), Phokas (602-610), Basile II (976-1025)

transportar chiar populatii intregi (Phokas el singur a

deplasat 30.000 familii smulgndu-le teritoriilor arene supuse, pentru a le duce In Tracia si Macedonia cu scopul
de a mAri puterile de opozitie contra inamicilor din partea
cealalt a Dunrii si a Bulgarilor).
*

Armenii au intemeiat In mai multe din trile unde au

emigrat colonii mai mult sau mai putin mari cari prosperarl prin muncA si spiritul lor intreprinzAtor. La Rsrit
ei s'au stabilit In Persia, in India, in insule si

China; in apus au mers in Siria, in Egipt 5i In marile

porturi ale Mediteranei, unde au creiat colonii importante.100.000 dintre ei venir chiar In Polonia, altii In Galitia, In
Moldova, Bucovina, Transilvania, Italia, etc. DupA invazia
www.dacoromanica.ro

287

din secolul al Xl-lea a Selguicilor-Turci si cea de mai tarziu

a Mongolilor au urmat emigrri In massa. Armenia fu de.

populat si regiuni intregi ale acestei trii roditoare ra.

maser pustii si necultivate. In munti se instalar Kurzii
nomazi ; Turci, Tatari si Kurzi ocupar vai si plaiuri, si
acolo unde odinioara Armenii erau singurii stpani, populatia deveni foarte amestecat ; cu toate ca raporturile lor
statornice cu comerciantii strini si Cu caravanele
puteau fi un bun stimulent intelectual pentru locuitorii Armeniei, aceast tara n'a fost In conditiuni
particulare favorabil dezvoltatorii unei culturi generale. Tinutul era imprtit In numeroase districte cari
n'aveau Satre ele deck putine comunicatii. Populatia era
formata din t5.rani, care fiind legati de plug, nu pot fi nicidecum emisarii unei Salte culturi imtelectuale. Pentru ca
viata spiritaal a& se poata dezvolta, trebuie deci o clasa
care sa se bucure de o oarecare libertate, orase cari pot fi
centre de civilizatie, unde viata intelectual mai intens
face posibile schimburi de gandiri si idei. Astfel de focare
lipseau Armeniei; singure marile manstiri erau sanctuarele vietii spirituale. Separata' de mare, Armenia nu avea
nici porturi. Era deci firesc ca indivizii inteligenti si cari
aveau initiativa sa caute In afara trii, centre unde aveau
posibilitti mai mari, ca de pilda la Bizant si In celelalte
orase ale Occidentului, sau inca la Est In capitalele Persiei.
Aci puteau sa-si dezvolte In libertate facultatile lor intelectuale si sa se faca folositori gazduitorilor lor. Ei erau
ins& pierduti pentru patria lor.
Cu toate acestea, gratie izolarii Armenilor In tara Ion
muntoas, s'a dezvoltat o cultura national& original. de
care poporul se simte strns legat, mergand uneori pan&
la fartatism. Credinta lor In religia si Biserica lor este o
dovada. Prin evolutia sa original& In mai multe puncte,
acest popor dotat a contribuit nu numai la dezvoltarea
culturii bizantine, dar ei la cea a Europei occidentale.
Acest popor, care pare a fi fost primul care a facut
din crestinismul religie de Stat, a desfsurat de ti mpuriu
o activitate religioasa gi culturali, care depasea hotarele
'aril. Se spune ca inaintea secolului al VI lea, poate chiar
In al IV-lea, Armenii intemeiasera 70 de mAna stiri la Ieruwww.dacoromanica.ro

288

salem gi in alte prti ale Palestinei, afar& de multe altele

cari le-au ridicat In Egipt, pe murttele Sinai, la Alexandria
gi in Thebaida
In secolele XI gi XII erau multi Armeni in Egipt
jucat In
noi am indicat mai Inainte marele rol ce ei
istoria bizantina.
Armenii exersar gi asupra Germanilor de Nord influenta lor. Astfel, e probabil ca ei s fi fost acei cari dadura Gotilor primele notiuni de cregtinism. D. Shopus Bugge

a dovedit ci liniba gotica din traducerea Bibliei de Ulfilas

contine mai multe elemente din bimba armeana. Bunicii
acestuia 2) au fost f.cuti prizonieri de Goti, in 257, In par.
tea de Sud-Vest a Rusiei numita Capadocia, care e tara
de origina a Armenilor i unde multi dintre ei poposeau
totdeauna ! Tot In Capadocia fu crescut gi apostolul ar-

mean Grigore, aproape cam tot In aceiagi epoca. Can&

Gotii poposisera Lang& Marea Neagra, cu sigurant. ca au

intrat In raporturi cu Armenia, probabil prin mijlocirea

comerciantilor i misionarilor acestei taxi. Mai multe ama-

nunte in modul lor de constructie, pe care le-au importat

apoi in Bulgaria gi Europa occidental, par a oglindi influenta armeani. E deasemeni curios de a remarca nume armenegti ca Artavasdes (cam 710 dupa I. Cr.)3) la printi
inca dela sfargitul dominatiei lor in Spania.
Aceste infiltratii armenegti au putut s se intinda pana.
In Scandinavia gi ar lamuri,intre altele, asem'narea locurilor de inhumatie gi a pietrelor comemorative, cari se gasesc de pilda la Bohuslen ei la Blekinge (Suedia) ca cimitirele i pietrele de mormant armenegti. Existara relatii gi
ulterior. Profesorul Magnus Olsen din Oslo m'a fcut sa
remare ci Are Frode din Saga Islendingabok (Cap. 8) istorisegte ca trei Ermskir" (cum s'ar zice Armeni): Petrus,
Abraham gi Stefaxtus sosira in Islanda spunand ea sunt
episcopi armeni; ordinele lor erau In multe privinti mai
putin severe ca cele ale episcopului Isleiv (1056 1080).

Pentru cate cauza ei furl iubiti de oamenii ri, pana la

Vezi Strzygowski: Die Baukunst der Armenier und Europa, Vol.

Il p. 730 gi urmatoarele.
Ultilas se nascu in anul 311, dupa I. Cr.
Vezt Strzygowski, op. cit., vol. II, p. 728 i urmatoarele.

www.dacoromanica.ro

289

momentul ciad arhiepiscopul Adalbert trimise un ordin in

Islanda, interzicind credinciogilor de a primi dela ei slujba
divin fat:Idea:, zicea scrisoarea, unii dintre ei sunt exco-

municati gi in tot cazul toti trei au plecat la drum fri

permisie" 1).

Acegti Ermskirg erau foarte probabil misionan i armeni

veniti pang. in Islanda. Era tocmai epoca invaziilor Selgiucilor Turci in Armenia, cari provocar migcari migratoare
intense in diferitele prti ale lumii. Episcopii armeni cari

predicau doctrina gregoriana, erau evident nigte eretici

pentru arhiepiscopul catolic i fur& excomunicati.
*

Arhitectii evului mediu par a fi fost indatorati Armenilor pentru multe din inspiratiile lor. Din secolul al 111.1ea
dar mai ales in cursul secolelor al IV-lea gi al V-lea, multe
biserici au fost construite in Armenia, dar gi mai inainte
in secolul II, fur ridicate biserici in Siria (Edessa) gi la
Est de Tigru, la Arbela. Aceste biserici aveau, pentru cea
mai mare parte forma unei bazilici cu o tinda prelungita;
acele cari au fost ridicate in primele secole in Armenia gi
in Georgia aveau o formi asemnatoare, astfel aceia din
Nekressi care dateaz probabil din secolul al IV-lea. Dar

curand s'a dezvoltat un stil original in aceste tinuturi, a

crui caracteristica e o tindl patrat, inltat de o cupola.
Acest stil se apropie de acela al Orientului. Armenii suferina. mai inti dominatia Mezilor, pe urma aceia a Periar, mai tarziu au venit in contact straits cu Partii
care le dadur dinastia Argacizilor. Pentru acest motiv
printii i nobilimea avur simpatie totdeauna pentru Parti,
simpatie ce niciodat n'au putut castiga nici Sasanizii,
nici Roma, nici Byzantul. E firesc ca evolutia arhitecturi,
O. se fi resimtit de aceste circumstante politice.
E probabil ca. i careul inltat pe cupola si fi fost
forma adoptat, pentru vechile temple p.gane. Soclul care
e la baza exterioara a bisericilor armene, imprtit in mai
multe prti, corespunde desigur temeliei de mai multe trepte
1) Vezi fiiingrvaka, Cap. II, Biskupa SOgur 1: Vezi si Konrad
Mames: Die Bekehnung des Norwegischen Stammes zum Christenthum,
vol. 11, p. 586 si urm., 1856.

www.dacoromanica.ro

290

pe care eran asezate locurile de era& si templele. Nu gsim

nimic asemlnAtor la bisericile din Sud (in Siria), din Vest
(in Asia Mic) sau din Europa. In privinta cupolei centrale
ea e fr& indoial de origin& oriental, gi foarte probabil
persan.

Cand se dezvolt arhitectura religioas. in Europa

occidental, multe secole mai trziu, suferi infiuenta Orientului ; nu numai aceea a Byzantului dar gi aceea mai directa.
a Asiei occidental& (Siria, Mesopotamia, Armenia, Georgia),
influent& a crei emisari fur& emigratii sirieni gi armenia
Stilul roman prezint& caractere pe care le regsim in Orient
la o epoc anterioar gi and aceste elemente erau necuno-

acute in Europa; astfel intrebuintarea stAlpilor masifi pe

ling& aceea a coloanelor, capitelurile cubice, girul de arcade

mici gi piIatrii impodobind exteriorul bisericei, sau formand friza in interior, galeria cu arcadele sale ce merg
ingustAndu-se dela exterior spre interior si care e aga de
caracteristica In arta evului mediu
in Europa
toate
aceste trsturi le gsim foarte devreme in Armenia. Po.
doaba pietrelor deschise i inchise pe care Armenii le
mogteniser. dela Chaldei fu mai tarziu des intrebuintat& in
Italia, in particular la Genua gi la Florenta. Bolt& in forma.
de leag&n, care a inlocuit acoperigul de lemn al basilicelor
este originar& din Mesopotamia ; pe and cupola ce inalt,

un ptrat este o trsAtur foarte caracteristic a arhitecturii armene gi georgiene. Foarte diferit& de vechea cupol&

romin, ea a fost intrebuintat. in Europa 'Inca dela inceputul evului-mediu i poate sa fi inspirat pe arhitectii SfinteiSofia.

Aceast conceptie arhitectural. ptrunsese Inc& mult

mai inainte In Occident prin mijlocirea emigratilor armeni

gi a Gotilor cari erau in raport cu ei. Se gsesc multe

biserici i capele de un curat stil armean la Atena, in Italia

septentrional& (Milano), in Franta (la Germiguy des Prs,

lang Orleans) si in alte locuri. In numeroasele biserici

ridicate pe muntele Athos 1) se simte aceiagi influent. In
fine intrebuintarea cupolei centrale se dezvolt& in Europa

occidental& mai ales in secolele XV gi XVI in operele

I) Vezi Strzygowski; op. M., vol 11, p. 766 i unri6toarele.

www.dacoromanica.ro

291

maestrilor ca Brunelleschi, Alberti, Leonardo, Bramante $i

Vignole (in biserica lui Iisus la Roma). Acest fel de con.

structie atinse cea mai inalt perfectie in dmul din Florenta $i cupola SfAntului-Petru. Planuri 5i schite ale lui
Leonardo reproduc cldiri care au o astfel de asemnare, in

cupolele $i nivele 'or, back se poate presupune cl marele

artist lea cunoscut direct ').
Dupa opinia curent, Byzantul ar fi influentat arhitectura armean mai curnd decat contrariul. Dar la aceast& ipotez, e locul de-a obiecta ca biserica armeana a fost
fondata mult timp inaintea aceleia din Byzant 5i c dup.
Conciliul din Calcedonia, ea fu in opozitie constant cu
aceasta din urm. Astfel arta armean. se deosebe$te cu
desivarsire de stilul bizantin prin severitatea sa, prin intrebuintarea discret a ornamentatiei $i in special prin lipsa
icoanelor gi a tablourilor cu subiecte religioase. Aceast
aversiune pentru tot ce era reprezentare de creaturi divine
foarte indeprtata de felul de a simti al Grecilor, dar
este in raport direct cu conceptia religioas& care 15i gsia
xpresia in doctrina lui Zarathustra. Dupa aceasta divinitate 5i creaturile divine erau conceptii supranaturale si abstracte care nu puteau fi materializate nici reprezentate sub
forma umanA. Aceast convingere emana dinteun sentiment
religios mai profund 5i mai serios; ea e aceia a popoarelor

la care religia e mai spiritual& $i mai putin materiall ca

aceia a locuitorilor mai superficiali ai marilor tinuturi de
civilizatie. Cultul lui Yahveh (Evreu) 5i mai tArziu Islam
proscriser i reprezentrile lui Dumnezeu. Aceast aversiune a icoanelor destept. lupta Iconoclagtilor (726-843),
care in istoria Byzantului face efectul unei furtuni purificatoare si risipegte multe superstitii Atestabile. AceastA
lupt. apArata de influente armene, fu sustinut mai particular de imprati originan i din Armenia sau Asia MicaAceast& evolutie a sentimentelor religioase se prelungi
direct pan& la Luther $i Puritani.
Se pare cl 5i arta armean al fi dat un impuls de.o
temeinica insemnatate creatiei a$a de particulare a evului
mediu care e arhitectura gotica. Nu se mai poate tAgAdui
1) Vezi Strzygowski; op. cit., vol II, p. 863 i urmatoarele.

www.dacoromanica.ro

292

Inteadevr, c. multe din elementele cele mai caracteristice

ale artei gotice furl Intrebuintate In biserici i alte
din Armenia cu mai multe secole inainte de aparitia celei
gotice In Europa.
Catedrala din Ani 1) e o ilustratie particularmente
izbitoare, cu cele trei oblonge ale sale. Ea fu isprAvitO sub
domnia regelui Gaghik I In 1001 de maestrul arhitect Tirdat,
care zidi gi mai la nord 15.ng5, Kars-tchai, catedrala din
Arghina tatenn stil asemntor 2).
In 989 Tirdat fu chemat la Constantinopol de imp5.ratul Basile pentru restaurarea bisericei Sfanta Sofia care
fusese ruinat de un cutremur de pamant.

Noi am semnalat deja catedrala din Kuthais ca asem5.ntoare bisericilor gotice zidite mai tarziu In Europa.
Dar catedrala din Ani, construit odinioar, ofer o asemOnare si mai izbitoare. Stilul s.0 e o tranzitie Intre stilul
armean tipic i acel romano-gotic i prezinta mai multe din
elementele cele mai caracteristice ale goticului, astfel ogiva
fasciclu de coloane. Analogia e aga remarcabii. Incat
citiva istorici ai artei, creznd de-a putea afirma origina
european a goticului, au pretins c biserica din Ani trebuie s. fi fost restaurat prin secolul al XIII-lea de arhitecti veniti din Europa occidental. Dar aceast ipotez
e desmintita de faptele : cu toate c. epoca In care-gi cApAta

forma definitivl catedrala nu e bine determinat, se gsesc

elemente asemnitoare zise gotice" mai mult sau mai putin

desvoltate In mai multe alte biserici armene din aceiagi

epoca sau dintr'o epoca anterioar.
Stilul catedralei din Alai s'a ivit foarte probabil dintr'o aliant intre stilul din Mesopotamia form oblong
gi bolt. In form. de leagn, si stilul primitiv armean
cupola cu baz patrat, asezat pe patru st5.1pi centrali si
galerie circular. Aceasta pare s. fie origina bisericii
oblongi cu trei tinde. Cel mai vechi monument cunoscut
din aceast. forma este fr indoial. biserica Grigor la
Dwin, zidit. la Inceputul celui de al VII-lea secol gi disVezi Lynch, Armenia, vol. 1, pag. 371 si urmatoarele si Strzygowski, op. cit. vol. I, pag. 184 si urmatoarele.
Vezi Strzygowski, op. cit. vol. II, pag. 590 si urmatoarelo.

www.dacoromanica.ro

293

trus. de un cutremur de pamnt ta timpul secolului al

IX-lea. 0

Catedrala din Ani si celelalte biserici de acelas tip

prezint urmtoarele elemente gotice : Intrebuintarea ogivei
In particular In cele patru arcuri principale care leagl cei
patru stalpi ce sustin cupola central. Ogiva se reggseste
si In constructii civile de pild la castelul din Ani. Fasciclul de coloane pe care-I putem considera ca desvoltarea
logia. $i progresiv a celor patru stalpi de unghiu primitivi purtAnd cupola. Acesti fascicluri centrali sunt legati

de arcuri la cei ai stapilor lipiti de zid. Boltile cu nervuii

cari se gsesc indicate si in unele biserici si mnstiri armene. Insarsit trebuie s citm si arcurile susfineiloare vizibile de afar. $i zidurde inietritoare cari sustineau cupola

central. Ele au izvorat din aceia$i idee arhitectural ca

arcurile sustintoare, ale bisericilor gotice si au putut s
le dea nastere acestora.
Primele elemente gotice au putut fi adose in Europa
occidental de Armenii cari s'au risipit in toate trile In
secolele XI si XII. Relatitle ce le-au avut Cruciatii, cu regatul armean din Cilicia la sfarlitul secolului a XI-lea si
prin ei cu toat. Europa occidental, poate deasemeni sa fi

jucat un rol. Astfel goticul, aceast mare creatie pe care

evul mediu a dat-o patrimoniului arhitectural mondial, a
fast inspirat de timpuriu $i inteo mare msur, de acest
mic popor talentat, si aceasta lute epoc cnd sustine a.
chiar el lupte desndjduite contra vrjmasilor puternici
cari 41 imprejmuiau.
FRIDTJOF NANSEN
L'Armnle el le Proche-Orient".

1) Vezi Strzygowai, op. cit., I, pag. 163.

www.dacoromanica.ro

MARTURISIRI DESPRE ARMEN' SI CULTURA LOR.

RELATIILE CULTURALE
DINTRE GERMANI 1 ARMENI
In timpul rasboiului am fost de multe ori la Ministerul Afacerilor Streine pentru a solicita sprijinul Germaniei
In favoarea Armenilor prigoniti. Am intampinat totdeauna
o binevoitoare primire si de multe ori am obtinut un sprijin efectiv. Astfel, pentru acei dintre studentii armeni cari
erau cetateni rugi, am obtinut invoirea de a continua neturburati studiile lor. Numai Saxonia ne-a refuzat-o. Am
inlesnit apoi plecarea In patrie a unor Armeni prin Suedia.
lar atunci cand Turcia a recbemat In tail pe toti cettenii
ei aflati In Germania pentru serviciul militar, ceeace ar fi
Insemnat pentru Armeni moarte sigur, am reusit s-i sustragem de urmarirea Turcilor prin Inrolarea lor In serviciul civil german. In 1918, cand a sosit la Berlin o delegatie
armeani pentru a cere ajutorul si protectia Germanilor Impotriva intentiilor Turciei de a extermina si restul de populatie armeneass refugiat pe teritoriul rusesc, am reusit
sa determinam comandamentul superior al armatei, ca prin
ordinele date serviciului de aparare a cilor de comunicatie
din Caucaz, s infaptuiasc. aceast salvare.
Cu toate acestea, ne-am putut convinge odat, c motivele adevrate ale actiunii noastre nu erau Inca bine l-

www.dacoromanica.ro

295

murite pentru toti. Un consilier de legatie imi spunea : .0

asociatie germano-armean mi se pare ceva asemnkor cu
cresterea strutilor in Germania". Dac un om, prin natura
serviciului sail avea cunostint de situatia intim si adevrata din Orient si judeca astfel relatiile dintre Armeni
si Germania, ce s zicem de massele mari ale poporului.

Ele vor spune : Ce ne pas nou de un popor indeprtat

din Rasrit ? Ele inteleg consideratiunile de cari au determinat ajutorarea vaduvelor si orfanilor Armenilor masacrati
in 1896 si 1915, opera pentru care Germania, alkuri de celelalte tari crestine, a adus poate cel mai mare aport. Dar
dincolo de aceasta,lipseste interesul pentru poporul armean.
Dimpotriv, judecata popular este impovrata de o prejudecat care dintr'o vorb, pretins de spirit, a lui Felix
E. Luschan s'a raspndit peste tot. Anume a un Armean
plcaleste 7 Evrei ca si cnd ar fi vorba de un popor
numai de negustori si ca obiceiuri necinstite, dei numai o
mica, parte a Armenilor, si in special cei din porturile maritime, se ocupa mai mult cu comertul. Armenii sunt un
popor de agricultori si asa ni.1 descriu, cu o unanimitate
impresionant, toti acei cari 1.au cunoscut in patria lor din
jurul Araratului. Incepnd cu Moltke, care in scrisorile
din Turcia spune : .Armenii din Asia formeaza un element
numeros si plin de vigoare, supus si asculttor, muncitor
si adesea cu stare. In clipa de fat& (1836 39) populatia
cretina armeneasc este mai credincioas Portii deck cea
musulman kurd sau araba" (Scrisori din Turcia, Ed. V, p.
355). Decind guvernul german a recunoscut oficial c5. Armenii apartin rassei ariene, va dispare desigur once idee
falsa ce mai circul in anumite cercuri rail informate, iar

mintile se vor deschide pentru intelegerea adevratului

caracter al acestui popor, al crui tip este mai mult european deck oriental si care in toate timpurile a fost un intermediar intre Orient si Occident. Pentru noi este mai mult

deck indoelnic, c Mustafa Kemal va putea s. apropie

tara sa de cultura apusean numai cu elementele turcesti,
dup. ce Armenii, inteligenti si muncitori, au fost cu totul
exterminati.
*

Relatiile culturale germanoarmene sunt foarte vechi.

www.dacoromanica.ro

296

Incercrile unui armenolog de a reduce cuvintele Germania si Armenia la aceia$ tulpinA prin intercalarra cuvntului
Irmin, sunt desigur fanteziste, mai ales ca.. Armenii se numesc inssi Hai. Legturile acestea dateaz din vremea
Cruciatelor, cand yin In Orient primii Germani. In Cilicia,
armatele cruciate se intalnesc cu Armenii, cari Intemeiaser
aci mai multe principate independente de Bizant. Armenii
erau singurii cari considerau pe Francii, cum erau numiti

In genere toti occidentalii, nu ca dusmani, ci ca amici.

Afar de faptul ca Germanii si Armenii erau dusmanii conauni ai Islamului, ceeace it lega mai strns decAt cu Grecii,

erau acele potriviri de cult ca: intrebuintarea pinei nedospite pentru sfnta Cuminecatur, condamnarea icoanelor.

Succese mari ale Cruciatilor se datoresc numai ajutorului

dat de Armeni, iar trupe auxiliare armenesti nu lipsesc

niciodat. In luptele principilor europeni cu Mahomedanii
Sybel spune : .Armenii n'au refuzat sprijinul lor vreunui
principe franc niciodat $i niceri (Istoria Primei Cruciate,
p. 252). 0 insemntate simbolia. pentru legAturile dintre
Germa.ni. si Armen, prezint faptul ca: Frederic Barbarossa,

In jurul cruia s'au tesut cele mai frurnoase legende pationale germane, a inchis ochii in tara Armeniei, iar Kyffhaiiser poate fi cutat de fapt in Armenia. Relatiile dintre
Armeni si Germani ajunser din cele mai strnse atunci
cand rubenidui Leon II, In 1198 primind tara ca feud dela

Enric VI fiul lui Barbarossa -- ceeace principii armeni

refuzaser. s. fac5. lu Tankred, Bohemund si Joscelin, toti
princi pi cruciati
fu incoronat la Tarsus de catre Arhi-

episcopul de Mainz, Konrad von Wittelsbach. Ca stem.

i s'a dat un steag inf.tisnd un leu In pozitie vertical,
care a trecut pe urm. In stema regala. italian. In 1210,
Armenii trimit din nou o solie la impratul Otto IV, pentru
a cere dela el coroana pentru Ruben, nepotul si urma$ul
lui Levoa. Aceasta delegatie r.mase un an si trei luni la
curtea Impratului Otto, IntorcAndu-se apoi acas cu o
coroan de mare pret. Aceste legturi au continuat si sub
Carol V, cu care Patriarhul armean Stefan a avut o In.
trevedere la Ronal.. Istoria Cruciatelor a fost imbogtit
prin scrisorile autorilor armeni contimporani. Toate aceste

www.dacoromanica.ro

297

isvoare sunt reunite in Monografia .Cruciatii si Armenii

a doctorui Galust Ter.Grigorian Iskenderian, Weida, 1915.
Aceste legturi politice au fost apoi intrerupte pentru
mult timp. Ele au fost reluate putin inainte de marele rsboil', cind incearc s se dea o solutie chestiei armenesti,
prin unirea celor $ase vilaete rssitene, tara de origin a
Armenilor, sub autoritatea unor inspectori neutri, cu consilieri cre$tini $i cu o politie la care trebuia s participe
$i un numr proportional de crestini. Contrar propunerii
Rusiei de a institui un singur inspector general pentru intreaga regiune, Germania cdruia Austria $i Italia ii ddusera mn liber, i$i impuse punctul ei de vedere, adicA
numirea a doi inspectori. Aceasta se $i fcuse In persoana
Olandezului Van Hoff $i a Norvegianului Westenenk, cAnd
isbucnincl rsboiul, ei fur chemati inapoi din drum.
* * *

Ins nu aceasta era parte: cea mai important a legturilor dintre Armeni $i Germani. In drum dela Tebris
la Giulfa, un c5.1.tor armean imi spunea : Noi iubim poetii
vostrii, pe Goethe, pe Schiller, ins nu $i politica voastr.
In timp ce apropierea germano-turc nu mai ingcluia
nici-o interventie politic in favoarea Armeniei, relatiile

culturale dintre ambele popoare erau totu$i infloritoare.

Armenia este o tar de civilizatie. Ce: dintAi tar in
care Inca din anul 300, crestinismul era introdus ca religie
de Stat. Cu o literatur infloritoare, dea.nd Mesrop a inventat literile (406) $i Sahak a crestinizat Intregul popor
Cu ajutorul clugrilor. Prima perioad de strlucire a culturii armene este de cea mai mare important pentru $tiinta teologiei, mai ales pentru patrologia.
Afar de importanta covrsitoare a traducerii Bibliei

In limba armean pentru stabilirea textului original

al

Bibliei, o serie intreag de scrieri $i fragmente din parintii

Bisericei ne-au parvenit numai In traducerea lor armeneasc5.
Pang, in zilele noastre se mai fac descoperiri In acest do-

meniu. Mnstirile armene$ti ascund desigur Ina multe

comori. La Mnstirea Tadeus din Maku in Persia, numai
episcopul Karapet Ter-Mkrtician, un elev al lui Adolf von
Harnack, a descoperit trei asemenea scrieri, fcndu-le
accesibile $i $tiintei germane prin traducerea lor In germana.
19

www.dacoromanica.ro

298

NdvAlirea Selgiucizilor distruge floarea literaturii armene. Cu toate acestea, in 1513 apare prima carte armeneasc tipdrit: un calendar. Are o semnificatie simbolica
faptul c cele dintli litere armenesti au fost lucrate de un
German gi tot un German, Magister Akoluth din AresIan,
este gi intemeietorul primei tipografii armene din Germania
la Leipzig. (Karl Roth, Armenia f i Germania, Leipzig, 1915,
p. 12). Redescoperirea literaturii armene se face totugi pe

pdrant italian de cdtre Abatele Mechitar, tntemeietorul

ordinului care-i poart numele, la Mnstirea ridicatd de el
In 1717 pe insula San Lazzaro ling& Venetia. Mechitar gi
Mechitarigtii nu au tiprit numai scrierile vechi armenesti

ci ei au gi tradus cele mai de seamd opere ale spiritului

european, traducand cel dintai din literatura german5.
Moartea lui Abel" a lui Gesener. Dupd mutarea unei ramuri a congregatiei Mechitarigtilor la Viena (1811), legtu-

rile cu Germania devin din ce in ce mai strnse, in special prin aparitia revistei stiintifice ,Handes Amsoryag.
Raporturile culturale dintre Armeni gi Germani reincep efectiv in 1829, un an dup5. ce Transcaucazia trecand
sub stdpAnirea ruseasc, se restabilise legtura cu lumea
spirituald apusean. Este anul, in care savantul Friederich
Parrot, se intoarce la Dorpat, aducand cu el si pe tnrul
Abovian, care-I insotise in ascensiunea muntelui Ararat.
Abovian este primul din acel sir neintrerupt pand la rdsboiu
de studenti armeni la o universitate german. Stiinta german, pe care acesti Armeni au dus-o cu ei in patria lor, a
intlurit atat de mult limba armeand nou, literatura, poezia,
publicistica gi gtiinta, Licit ele nu se pot concepe far&
acest contact. (Dr. Krischtchian, Vointa de cultura a Armenilor, in Rohrbach, Armenia", Stuttgart, 1919, p. 56.) S'au
intemeiat seminarele Nersesian din Tiflis (intemeietor Patriarhul Nerses V. in 1824), din Erivan, Samakh lngd Baku,
Susa, din Noul Nahicevan lngd Rostov ; trebuesc mentionate in special cele dou. scoli superioare armenegti,Institutul Lazarian din Moscova si Academia din Ecimiadzin,
intemeiatd in 1874. Acesta din urmd, creatd la inceput cu

scopul de a prgiti slujitori culti pentru biseric, devine

mai trziu o ale vrat universitatea. Din Ecimiadzin, centrul
bisericei armene gi resedinta catolicosului, spiritul culturii

www.dacoromanica.ro

299

germane este rispandit in intreaga Armenie. De aci se

trimet studenti la universit5.tile germane, In numar din ce !nee

mai mare, din convingere pentru superioritatea instructiunii

universitare germane asupra tuturor celorlalte. Datorita

acestei legaturi, in timp ce in Turcia si Armenia turceasca,
cistiga mereu teren spiritul francez, sprijinincl astfel inte-

resele economice ale Frantei in Orient, acelas lucru se

petrece in Transcaucazia, In favoarea intereselor Germaniei.

In scolile superioare armene$ti, limbile francez5. i german
erau materii de libera alegere. In anul 1908, and am vizitat
Seminarul Nersesian din Tiflis, cursurile de german erau

mai frecventate deck cele de francez. Despre progresele

elevilor In german, m'ara putut convinge personal, asistand
la o lectie tinuta de un profesor armean. Deasemenea, in
tot timpul calatoriei mele in Caucaz pana la Tebris am Intlnit mereu Armeni cari vorbeau germana, asa !neat nici
ream simtit nevoia altor limbi. La Ecimiadzin, am gasit
cerc de profesori armeni, in care ca German m'am simtit ca la noi aca85. Atat de viu era interesul pentru vista
culturali german.. In biblioteca unui calugr armean am
gasit peste jumtate numai carti si reviste germane.
Numrul studentilor armeni la universitatile germane,
se poate sa fi fost inainte de rzboi de vreo 200. Trebuie
s distingem cloul categorii. Una, care frecventa in special
scolile superioare tecnice sau comerciale, apartinand unor
fa milli cu stare si intretinandu-se pe cheltuial proprie, iar
cealalt frecventa universittile studiand ca bursieri. Armenii cu stare erau totdeauna gata pentru once sacrificiu
In scop cultural. Un industrias din Baku,, intretinea el singur 20 studenti anual. Pentru scoli totdeauna se gsea ceva
de dat. Am fost personal martor cum la Intemeiera scoalei
centrale din Tebris, donatiile s'au ridicat la 2000 tomani
(1 Toman = 4 Marc cu un entuziasm fr. pereebe.
Bisericile insa-si, atat timp cat au fost libere sa dispuni de veniturile lor, au dat burse pentru studii In strainatate. Dar, cu mult inaintea regimului sovietic, guvernarea
tarist confiscase intreaga avere bisericease, dup5. ce In
1895 Inchisese i toate scolile armenesti. (Abia In 1905
averea bisericeasca fa restituita si 4coli1e se deschisera din
nou). Chiar pe taramul ei propriu, Biserica cauta s culwww.dacoromanica.ro

300

tive raporturile cu Germania. In 1889, ea trimite In Germania pentru studiul teologiei, un clugr (cAci dintre
alugri se aleg gradele superioare), care este urmat de alti
zece. Inaintea lor chiar, un Armean studiase teologia in
Germania si se stabilise ca preot la Tiflis. In urma masacrelor, biserica intrebuintand toate resursele ei pentru
micsorarea suferintelor poporului, nu mai poate sprijini
aceast apropriere cultural. Tinand se am de aceasta, se
intemeiaz in Germania o asociatie care inlesneste studiile
a altor 5 studenti armeni, la cari se adaog putin inainte
de isbucnirea rzboiului un al saseIea, intretinut pe socoteala Bisericii. Toti acestia, ca si predecesorii lor, obtin
doctoratul in filozofie, iar doi din ei sunt promovati licentiati In teologie. Toti erau oameni dotati exceptional, capabili si energici si unii din ei au ajuns apoi episcopi,
membri in Sinod, profesori de teologie in scolile superioare sau la Academia din Ecimiadzin, contribuind In mod
hotritor la r.spndirea spiritului german in Armenia.
Unora din ei le datorm pretioase contributii la istoria bisericii. Traducerea noului testament In armeana modern.

pan& atunci nu exista deck o traducere defectuoas a Sonu a putut merge dincolo de
ciettii Biblice Britanice
cele patru evanghelii, din cauza tristelor evenimente din
Armenia. In revista Ararat" a Patriarhatului armean, care
mult vreme a fost redactat de teologi armeni formati in
Germania, au aprut traducen i din cele mai de seam scrieri
teologice germane si s'a fAcut primul pas pentru publicarea

dup exemplul celor germane, a crtilor de popularizare a

stiintei teologice. Era o munc care legitima speranta c.
Biserica armean va ajunge la o nou inflorire si o reform.
luntric, prin contactul ei Cu stiinta german.
R.sboiul mondial a spulberat odat cu atg.tea altele
si aceast. sperant. Dac tinem seam cA biserica armean.
din Rusia si Persia nu numr. deck 12 Episcopii, atunci

vedem ci chiar un numr restrans de teologi formati in

Germania, ar fi putut exercita o influent suficient asupra bisericii in intregime mai ales c teologia se preda la
Academia din Ecimiadzin tocmai in acest spirit. Unul din
acestia, Karapet Ter-Mkrtician, de care am mai vorbit, o
personalitate adanc evlavioas, dotat exceptioiaal, plinA.
www.dacoromanica.ro

301

de inteligenta, cu insusiri de adevarat conduckor de biserica, fusese chiar propus, dup5. moartea Catolicosului Mateus Ismirlian, pentru cel mai inalt post al bisericei armene.
Intrigi de tot felul au impiedecat alegerea sa. El a murit
in 1915, in urma unei operatii, in plina vigoare a maturitatii. Un urmas asemantor lui n'a avut. Dupa. isgonirea
Armenilor din Turcia si cucerirea Republicei Araratiene din

Caucaz de catre Soviete au fost intrerupte toate relatiile.

Inainte de isbucnirea rasboiului mondial se intemeiase o
asociatie germano-armeana pentru cultivarea relatiilor culturale intre amandoul popoarele, si aparuse chiar un prim
numar al unei reviste redactate in amandou limbile. Rasboiul a pus capt la toate. Zeul Marte stapane$te inca
momentul. Ins, cand Muzele se vor inapoia in Parnas
$i asta se va intampla neaprat atata timp cat exista o
umanitate civilizat
atunci Armenii 5i Germanii se vor
intalni iaragi in aceeas munc pentru cultura, si poate va
incolti atunci $i vreo samanta care acum se crede pierduta.
Anneniertum-Ariertum"

D. EWALD STIER

www.dacoromanica.ro

0'""'".

EROI ARMENI IN LlTERATURA UNIVERSAL/I

CRBILLON, TACIT ,SI ARMENIA

Prosper Jolyot de Crbillon era un om superior in
felul su. Contemporanii si ti recunoscur5. geniul tragic.
Totusi, Voltaire 41 lua in rs cu o struint crud& si itsi
permitea gluma ruticioas de a-i reface piesele. Pentru noi,

meritul su cel mai mare este c a lsat un fiu spiritual,

plcut si intotdeauna bine dispus.
El debuteaz tu teatru in 1705 cu Idornne : un print
tinr este victima imprudentei paterne. In 1707, iat Atre
et Thyeste : un rege se rzbun cumplit pe fratele su. In
1708, apare Electra : un fiu devine ucigasul mamei sale.
Crbillon prseste dup aceea Grecia eroic $i urmind exemplul lui Corneille, caut un subject in istoria.
mai putin cunoscut a regatelor orientale, asa cum era ea
povestit de scriitorii Romei. In Analele lui Tacit, in cartile XII $i XII, el gsegte aventuri ciudate in care sunt
amestecati un rege armean putin cunoscut, Rhadamist, sotia
sa Zenobia si tatil siu Pharasman. Crbillon, om de caracter simplu si linistit, mare prieten al pisicilor, dup cum
ni se spune, $i mare fumtor de pipe, isi facea o plcere
provocind groaza si spaima. El vroia ca spectatorii s se

cutremure la tragediile sale. Faptele povestite de Tacit

erau ficute pentru a trezi in el entuziasmul;
Pharasman era, prin succesiune, regele Iberiei, tinut
www.dacoromanica.ro

303

din Caucaz, care corespunde aproape Georgiei. Fratele eau

Mithridate, obtinuse, prin protectia Romanilor, regatul Armeniei. Fiul lui Pharasman, Rhadamist, avea un caracter
violent : el agtepta cu neribdare succesiunea printelui.

Pharasman se ternea de el si, pentru a 1ndrepta lacomia

sa In alta parte, Ii aria ca ar putea, prin siretenie si fort,

s la in stpanire Armenia. Rhadamist se duse deci la

Mithridate care 11 primi cu afectiune gi Ii dadu In csitorie
pe fiica sa Zenobia.

Nu vom urma.ri pe Tacit in ananuntele luptelor, feroce gi perfide, in care se infruntar. Pharasman, Mithridate, Rhadamist, regele Partilor Vologes i reprezentantii
Romei. Rhadamist cuceregte gi pierde Armenia in mai
multe randuri i pan& la urna este izgonit de poporul revoltat. Armenii luarmati Ii inconjoari gi-1 silesc s fuga.
Tacit face din fuga sa una din acele lucrri dramatice
In care el exceleaza.
,,Nu-i rarnase lui Rhadamist, apune el, alta scipare,
cleat repeziciunea cailor cari conduser pe el si pe sotia
sa. Aceasta, insarcinata, suporti la inceput fuga, de bine
de rail, de teama dugmanului gi din dragoste pentru sotul
sau; dar, in curand, fuga continui scuturi i agia pante.
cele gi miruntaele sale in aga misura, incat, ea implor o
moarte onorabil care s'o sustraga umilintelor captivittii.
Sotul sat', la inceput, o imbritigeazi, o mangaie, o fucura-

jeaza: and Ii admira. aria sufleteasca, and bolnav de

frica tremura c daci o abandoneaz s n'o la vreun altul.

Pa.na la urna, condus de violenta dragostei gi de obignuinta
In crime, igi trage sabia gi ranita, o taragte la malul fluviului Arax ; o lasi in voia fluviului, pentru ca nici corpul
si nu cad& in mana dugmanului. Cat despre el, o fug
grabnica Il conduce la lberieni, in regatul tatlui su".
Cu toate ci fuese rnia, i aruncati in fluviu, Zenobia nu muri .1ntr'un golfulet linigtit, unde respira gi
&idea semne de viati, o ziresc nigte pstori, cari, banuind
aura nobletea trasiturilor sale c nu este de nagtere
ti panseaza rana, o ingrijesc cu leacuri rustice gi and
afla numele i nenorocirea sa, o transporta. in oragul lui
Artaxat. De acolo, ea este condusa pe seama Statului la

www.dacoromanica.ro

304

Tiridat, care o primegte cu buntate si Ii inapoiaza onorurile regale".

Tacit ne spune c dupa. aceea Pharasman acuza pe Rhadamist de tradare i 41 moil. Cat despre Zenobia, 111.1 ne
mai vorbegte de ea.

Nu trebue s ne mirm deloc ca aventurile lui Rhadamist gi ale Zenobiei au impresionat un scriitor in catare
de situatii puternice. Compunerea unei scene se impunea
de astfel chiar unui autor mai putin nimerit : deoarece Zenobia nu murise nici de sabie, nici de apa, Rhadamist trebuia s'o gaseasc kite zi.
Ar fi plcut sa ne inchipuim piesa pe care ar fi compus-o un dramaturg romantic, dupa povestirea lui Tacit.
Am fi vzut pe Rhadamist intinzand curse adversarilor

l'am fi vazut castigand gi pierzand Mani. Uciderea Zenobiei ar fi format subiectul unei scene patriotice, far&
indoiala scena principal a intregei drame gi cu ce indemanare autorul, in momentul recunoasterii, ar fi emotionat
pe spectatorul mirat. Sub pretext de exactitate istorica gi
geografica. ar fi impodoblt opera sa cu un orientalism
inferior.
Sarmanul Crbilloi nu avea asemenea resurse : el trebuia s Oa. o seam de cele trei unitati, trebuie sA aleag
din viata lui Rhadamist un singur epizod.
Care anume ? Dui:a un examen atent, ajunse la concluzia, ca. numai fuga lui Rhadamist, omorirea Zenobiei si

vindecarea sa dau originalitate acestei aventuri. Dar cum

s restrang toate aceste evenimente in 24 ore ? Nu se putea
reusi nici prin artificiul cel mai subtil nici prin cel mai
naiv. Rmanea tradarea i moartea lui Rhadamist. Tacit
le red pe scurt : poetul putea sl-gi imagineze imprejur5.rile ; el putea, fr greutate, sa. introduc in pies intalnirea si recunoagterea Zenobiei gi a lui Rhadamist.

Deci Crbillon lu ca subiect, pentru tragedia sa,

trdarea lui Rhadamist. El isi puse la contributie imaginatia. Intriga piesei Rhadamist i Zenobia nu este simpla
gi nu se poate pune la indoial cA. Crbillon nu ar fi fost
stpanit de apucaturile corneliene. Cine gtie dac5. el ar fi
retinut, fra infiuenta lui Corneille, pasagiile in care Tacit
povesteste istoria lui Rhadamist? De fapt, Corneille situase
www.dacoromanica.ro

305

tOE provinciile din Asia cite va din cele mai celebre tragedii
ale sale: Polyeucte, Rodogune, Nicomde. Ca si in ,Rodo-

gone' $i Nicomde", doi frati sunt rivali In Rhadamist si

Zenobia", deoarece Crbillon d regelui Iberiei, Pharasman

un al doilea fiu, Arsam. Ca si in Nicomde, un tat 5i un

fiu sustin cauze diferite. S'ar putea insemna si alte asemnri
Intre Corneille si Crbillon.

Ar fi gi lung si plictisitor si povestim in amAnunt

tragedia. Incidentele se succed, cAteodati final prea mare

aparentA de adevr. Expunerea este greoaie si deseori
lipseste claritatea. Ea se prelunge$te aproape dota acte.
Crbillon foloseste de doul ori povestea fugii si mortii dar
Ii slbe$te preciziunea misctoare 5i slbatecA *i suprim
un detaliu de oarecare important: el nu spune c. Zenobia
fiind insrcinat suferi duren i fizice intolerabile. Mrturisim cl el justific aceast tAcere presupunAnd aRhadamist

a trebuit si fugA chiar in ziva cistoriei sale, dar el nu

bag de seam c. uciderea Zenobiei nu mai are nici o justificare.

Pstorii nu intervin deloc. Salvat din ap upar les

spins d'une main secourable", Zenobia a rtcit mult sub
numele fals de Ismenia. PS.n la urm, in timpul unui rsboiu, a sax& prin a cdea In puterea lui Arsam si treste acum in regatul lui Pharasman. Ea il crede pe Rhadamist mort. Arsam se indrgosteste de ea, iar ea se las
In voia acestei dragoste.
Dar Rhadamist trete; el a gsit refugiu la Romani
5i ajunge in Iberia in calitate de ambasador al Romei. Crbillon se informeaz c5. Pharasman, din copilrie, 41 trimise
In Armenia $i, dup.A. aceea, nu.1 mai vAzuse deloc. Astfel,

tatl primeste in audienti pe fiul su, fr s.1 cunoasc.

Convorbirea dintre ei este destul de aspr. Pharasman,
ofensat de atitudinea mandri a ambasadorului, Ii ordon.
si plece numaidecAt. Totugi Rhadamist intArzie Arsam
vre. a si-i vorbeasc in ascuns pentru a-1 ruga si duc cu
el pe frageta Ismenia, cruia Pharasman Ii spusese planul
su de a o lua in cAstorie. Rhadamist primeste.
Fati in fat, Rhadamist i Zenobia se recunosc numaidedt. Acum asistm la renuntAri eroice. Zenobia va
fugi, in timpul noptii, cu Rhadamist. Cu toate acestea,
www.dacoromanica.ro

306

Pharasman a stiut ci Rhadamist i Arsam si-au vorbit

tr'ascuns. Se nasc in el binueli, acuz pe Arsam de tridare si se infurie. Deodati el afi cA ambasadorul Romei
rpeste pe Ismenia. El aleargi i reapare in curnd: a
lovit el insusi in ripitor.
Si iat ci se emotioneazi gAndindu-se la aceast crim.

noul; el se simte ci a comis o crim. detestabil. Rhadamist vine si moari pe sceni. El descoperi secretul teribil :
Pharasman si-a omorit pe fiul su, cel mai mare. Regele,
cuprins de o remuscare subit, adresndu-se celuilalt fiu
Arsam, strig.:
Avec mon atniti je vous rends Znobie.

Ii d un ordin:
Courez vous emparer du trne d'Armnie.

Dar adaugl:
De mes transports jaloux mon sang dot, se dfendre;
Fuyez, n'expozez plus un pre et le rpandre.

Astfel se termini tragedia.

Crbillon, desigur, scriind Rhadamist iZenobia", a

avut cele mai nobile ambitii. Dar astizi opera sa ni se

pare destul de modest. Situatiile cele mai dramatice sunt

tratate Cu o neputint care ne mir. Crbillon concepe

scene cari, gndite, v.zute, scrise de un altul, ar fi avut
cel putin o mretie de teatru: executia slabi le face meschine. El tinde fri incetare citre sublim, dar mijloacele
de expresiune Ii lipsesc si el cade in platitudine. Nimeni
nu s'ar mai cutremura la reprezentarea piesei ,,Rhadamist
si Zenobie ; neam plictisi si poate cteodat am impinge
lipsa de respect pn. acolo !flat sA rdem. Personagiile

ti expun cu o ingenuitate unic perfidie si cruzimea: nu

s'ar putea si-i iei in serios. Crbillon ignora cu totul obiceiurile si caracterele armenesti si nici nu pare ca el si fi
c.utat si se instruiasci prea mult. In rezumat, piesa este
foarte mediocri: nu se poate explica succesul momentan
decat prin starea de mizerie a teatrului contemporan si, cu
toat ignoranta evident& a lui Crbillon, ea nu mai reprezint vreun interes dect prin constanta evocare a Armeniei.
A. FERDINAND-HEROLD

www.dacoromanica.ro

IZVOARE ARMENE PENTRII ISTORIA UNIVERSALA

HETUM 1 ISTORIA SA
CAlugrul armean Hetum, care fu cunoscut In Europa
sub numele de fratele Jean Hoyion sau Aiion, ne permite
s ne d5.m seama de intinderea cunoetintelor ei a comer.
tului care exista incepand din secolul XIII. Personalita tea
sa este cunoscutA din lucrarea Livre des Merveilles`, a ducelui de Bourgogne, Philippe le Hardi (Biblioteca natio.
nal din Paris, unde ni-1 prezinti ca un cilugAr din ordinul Prmontre, vAr primar cu Regele Armeniei, qui parle
des merveilles des XIV royaumes d'Asiem (care vorbeete
de minunile celor XIV regate ale Asiei). Italianul Ramusio

publicAnd, prin mijlocul secolului XVI, a doua parte a

Istoriei Mongolilor, luat& din Hayton, in Navigationi et
viaggi diverse, 41 declarl figliuol del signor Curchi, parente

del Re di Armenia" (fail seniorului Curchi, rudi cu Regele Armeniei). Insfareit Giovanni Villani, care vorbeete
de el in istoria sa, 11 consider& chiar ca fiul Regelui Ar-

meniei. In once caz, inrudirea lui Hetum cu Regele Armeniei este sigur& ei el insuei o mentioneaz5.
Aei don i 85. insist asupra legendei care s'a creat ime
diat in Italia, in jurul lui Hetum, o legend& pe care o cred

foarte semnificativA, dar peste care s'a trecut pin& acum

cu vederea. Li g5.sim urma la istoricul florentin ei este interesant el tinem seama ci Toscana pare BA se fi ocupat
de el in mod special.
www.dacoromanica.ro

308

Villani povesteste c Hayton fu trimes de tatal sat',

impreuna cu alti religiosi ei o suit numeroas, s insoteasca pe sora sa, printes a Armeniei, data. in csatorie
Imparatului Ttarilor este vorba de suveranul mongol
Ghazan (numit de Italieni Cassano), care stpanea Persia.
Istoria lui Ghazan si a printesei armence, care era totusi
o istorie contemporan, ne apare la Villani inteo atmosferl de peveste din ,,0 mie si una de Nopti'. Cand Cassano
deveni Imprat, povesteste istoricul florentin, trimese pe
ambasadorii sai in tot Levantul pentru a cauta pe fata cea
mai frumoas, ce se putea gsi, fra a tine seam& nici de
bogtie si nici de iaimic altceva, pentru a o lua in castorie; acestia, vzand ca. fiica Regelui Armeniei intrece in
frumusete si in cinste pe toate celelalte, o cernr tatlui
ei. Tatal primi cu condivia ca aceasta s. fie si pe placul
tinerei fete ; iar ea fiind intrebat, rspunse, dand dovada
de o mare intelepciune, ca. ea era multumit sal poata im-

plini o dorinta a tatlui sau, dar, ca. cerea numai sa fie

liber. sa se inchine tu religia sa si s poata adora pe Domnul
Isus Christos, cu toate ca sotul su era pagan; si acest lucru

fiind promis ea fu luat. in primire de ambasadorii lui

Cassano'.
Nu se observ. deloc care este adevrul ce a fost de-

naturat pentru a da nastere la aceast. povestire. Hetum

vorbeste dimpotriv de un print Armean Sa.mpad, fiul lui
Leon II-lea, care, devenind rege al Armeniei, reusi sa se
asigure prin ambasadori si daruri de bunavointa regelui
Ghazan si se casatori cu o printes din familia sa. Ne
aflara deci departe de adevar, In puna imaginatie.
Dar interventia supranaturalului o intalnim mai departe. Sora lui Hayton, maritata cu Ghazaia, dal rastere
unui monstru oribil, cara nu avea nimic omenesc. Inteleptii
Regatului, convocati pentru a..si da prerea asupra acestei
minuni, decid ca regina este adultera i ea trebue aruncat in flIcari impreun. cu fiul sau. Printesa cere ca s. i
se dea voie sa se spovedeasca si sa se imprtaseasca si ca
fiul ei s. fie botezat. Dar, in timpuI botezului, copilul de-

vine cat se poate de frumos. Inocenta mamei este recunoscut, stint pregtite serbari mari si astfel Cassano primeste botezul cregtin tnapreun cu poporul sau.
www.dacoromanica.ro

309

Este imposibil sa nu fim frapati de asemnarea care

exist& intre aceasta legenda si sacra rappresentazionem
din .Regina Stella e Mattabruna", care vine deasemenea
din Orient si care se introduce In Florenta In evul mediu.
In aceast povestire edificatoare, groaznica soacr. Mattabruna pune In locul celor patru copii minunati, pe cari
nascuse regina, patru 046, pentru ca s'o compromita
s'o duca la peire. Desigur si aici intervine supranaturalul.
Aceste fapte miraculoase au trezit curiozitatea lui
Giovanni Villani si Ara indoiala si a altora. Avem destul
de multe date despre obiceiurile Tatarilor, pune istoricul,
trial s putem scoate din ignorant pe acei cari nu stiu
nimic despre ei. Gel care doreste s. stie $i mai mult s.
citeasca tratatul fratelui Hayton din Armenia si cartea
Milion din Venetia".

Ne putem da seama astfel, cum au ajuns pan in

Italia, prin Mongolii stabiliti In Persia, pove$tile indo-

persane, cari vor contribui la imbogatirea literaturii florentine si in special picturile chineze.
Chiar calugarul armean, de origine ilustra, veni, dupa
cum se stie, in Europa. In Istoria Mongolilor, care nu este

deal o parte din opera lui Hetum, tradusa In parte de

Ramusio $i de care se foloseste Philippe le Hardi odat

cu povestirile de calatorii In Occident in cartea sa Livre
des Merveilles", Hetum poves.teste c imbraca haina ordinului Prmontr In Cipru, la mandstirea din Episcopia.
Trecu apoi In Tara Santa, poate urmandua pe Ghazan $i
de acolo papa Clement V Il trimise la Poitiers : in acest
oras calugarul armean dicta Istoria sa In 1307.
Biblioteca National& din Paris pcseda un manuscris
al operei lui Hetum, Liore de la Fleur des Hystoires de la
Terre d'Orient", $i M. Vermeylen, profesor la Universitatea din Bruxelles, in 1921 cu ocazia Congresului de Istoria

Artei din Paris, a atras atentia asupra unor revelatii pe

care le contine. Am insistat i eu $i am tras concluzii noi
In cartea mea despre Influences Orientales dans la Peinture
Toscane. Hayton, pomenind detlregatul Cathay (nume dat
Chinei in evul-mediu), vorbeste de arta chinez, pe care o

cunoa$te bine Intro cat o poate aprecia comparando cu

arta strain, deoarece se exprima astfel:
www.dacoromanica.ro

310

Si intriadevir, vedem cA din aceasti tara ne vin tot

felul de lucruri ciudate si minunate. si de lucrituri subtili,

/flat par si fie cei mai subtili oameni din lumea artei
a lucrului de minr. O asemenea predilectie pentru o arti
att de delicati pare semnificativi; si el devine, desigur,
propagatorul ei in mediul de culturi Malta in care se afla.

Putem BA o comparim cu admiratia lui Marco Polo pentru

picturile chineze de fond de aur si argint, pentru scenele
de femei, cavaleri, pisAri, animale din palaturile marelui
Khan. Dar am artat intealti parte cA activitatea lui Hetum la aceasti epoci, adici In ultimii ani ai secolului XIII
$i primii ani ai secolului XIV, nu este izolatA.
Un fapt curios si destul de important este cel revelat
de Giovanni Villani gi Cristoforo Landino. Fiul unei familii florentine, stabilit. in Persia
familia Bastori
crescut la curtea lui Ghazan, este trimis de acest suveran,
dupl conversiunea sa la Crestinism, in fruntea unei ambasade, in acelas timp cu niste Mongoli, cu ocazia primului an sfnt 1300, la papa Bonifaciu VIII si la printii
Crestinititii. El se opreste In orasul su natal, Florenta,
unde Villani are ocazia ca-1 vadA. Sunt agenti de legituri
al caror rol nu se poate s fie recunoscut in momentul in
care se va desvolta stilul orientalizat al peisagiului floren.
tin, pe care am incercat s-1 definesc $i in care apare pictura din Siena, a lui Simone Martini, pitruns de principiile ei tehnica picturii chineze.
Dar trebue oare s. ne mire asemenea influente cAnd
stim ci din mijlocul secolului IX $i inceputul secolului X,
arta chinez si in special pictura chinez era cunoscut ei
apreciat de negustorii arabi cari erau in mod permanent
In contact cu lumea mediteranean.?
Avem de altfel cE. mrturie insenanrile adugate in
916 de Abu Zayd Hasan la povestirea de caltorie a negustorului arab Suleyman : Ni s'a spus despre Chinezi
aunt mai indemanateci, deck oricare alt.& natiune, in once
arta si mai cu seaml in pictur.", si scriitorul insista asupra rafinamentului ei spiritului de observatie pe care
publicul chinez, dup indemnul suveranului insusi, 41 pretinde artistilor
Ne putem imagina oarecum cortegiul inchipuirilor fawww.dacoromanica.ro

311

buloase vi al evocrilor diverse cari provoac, cel putin

in Italia, aparitia lui Hetum. Il amesteca In povesti care
au o aceeasi origine misterioas si indepirtat si el insusi
devine reprezentantul unei arte strine pe care au intrevazut. o.

0 personalitate ca aceea a clugrului armean ne

permite din prisos s putem tntelege cunostintele intinse
vi cosmopolitismul care domnea In mediul monahal al evului mediu, nu numai In mnstirile .basiliene" dar chiar In

ale latinittii si nu numai prin Intretinerea iconografiei ei

a tehnicei orientale a miniaturilor. FAr indoial, pe acest
drum ne mai asteapt multe descoperiri si arhivele ministirilor sunt desigur In stare s ne lumineze destul de mult.
Faptele asupra cArora am dorit sA insist sunt deja foarte
instructive. Ele ne descopere insemnItatea influentelor
care se introduc In occident si cari singure ne pot explica
desvoltarea scolilor si refac istoria artei. Asemenea fapte
Intresc tocmai ceeace analiza operelor si ratiunea ne permitea s. descoperim.
GUSTAVE SOULIER

`1

www.dacoromanica.ro

ARMENIt IN ARTELE DIN APITS

SCRIBUL GRIGORE,

ARTA GRAVUREI IN EUROPA

Arta gravurei pe lemn ca i cea a gravurei pe metal
era cunoscut in Europa din sec. al XV-lea. Desigur ele
erau intrebuintate in Orient inc din timpuri mai vechi,
ca gi multe altele cari inainte de Renastere au inflorit in
acel leagan al civilizatiei, Orientul, si de acolo au fost rspg.ndite in Occident.
Pan in secolul al XIX-lea, gravura pe lemn se f.cea
pe sandur adic pe planse tiate in directia vinelor lem-

nului ca briceaguri speciale si nu cu dltite (au burin")

cum se face gravura pe metal. Diferenta intre aceste dou
e mare. Cu clltita si pe materie dur, (metal) se pot executa lucruri foarte fine pe and pe lemn, oriat de tare ar
fi cel intrebuintat, nu se poate obtine acelas rezultat.
Astfel in secolul al XIX-lea, un gravor englez, Be-

vvyek, participiud la un concurs de gravuri pe lemn, a

fost premiat pentru finetea lucrrilor sale. Acest meter,
In loc s graveze pe planse longitudinale i s intrebuinteze briceaguri, lucrase pe planee tiate in ltimea trunchiului (debout) cu instrumentele intrebuintate in gravura
pe metal.
Deci un nou orizont se deschidea in Europa pentru
arta gravurei pe lemn, fiinda prin acest nou sistem se
putean executa pe lemn lucrri tot atat de fine- ca si pe
www.dacoromanica.ro

SCULPTURI SI GRAVURI

Copertl de Ilkley din sec. VI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PlatrA funerarN din sec. XIII (desenat de T. Toramanian)

www.dacoromanica.ro

Relicvar in manAstirea Sf. Nian din Sevan

www.dacoromanica.ro

Coperta de argint lucratA in sec. XVI si ornatl de pietre pretioase

www.dacoromanica.ro

Poarta bisericli Sf. Aposton din Sevan sculptatti tn sec. XVI

www.dacoromanica.ro

TaPairti
:'C'Or

4.1[3:0

afain
tAPLIX'

Coperta noel Evanghelil lucratl ta anti! 1691 la Cesarea

www.dacoromanica.ro

TTIT

At
.

Poartl de sidef la Ecimiadzfn Incrat4 In 1721

www.dacoromanica.ro

z,

313

metal. In tot cursul secolului al XIX.lea intAlnim mesteri

mari ale cAror opere sunt cunoscute iubitorilor de art. $i
constituesc podoaba diferitelor muzee.
Pn la inceputul secolului al XX-lea pArerea general. era c cel care intrebuintase pentru prima oar acest
sistem In gravur era un Englez si c aceast art se rgspindise din Anglia.
Ins In cele mai recente publicatii despre gravur mi-a
atras a tentia o nou insemnare unde se spune c acea

art s'a rspndit din Armenia. Era natural ea acoast

observatie fcut. In treacAt s. trazeasc. curiozitatea unui

Armean. Astfel am inceput s. cercetez prin biblioteci si

s citesc once carte despre arta gravurei pentru a cApAta
amluunte mai precise. In sfrsit in lucrarea intitulat .Gravare sur bois et faille d'pargnem a lui Pierre Guzman publicat In 1933 am gAsit un am.nunt interesant al acestei
descoperirim prin care se preciseazA c5. Europa a canoscut aceast art si putut s'o Intrebuinteze si s'o desvolte
gratie operelor unui me$ter artist armean.
*

Inainte de data publicrii lucrrii mele asupra gravurii (1916) se credea c primal care gravase pe planee
transversal. (.debout") era Englezul Bewiek, spune autorul.
Astizi este de nedesmintit el sistemul acesta vine din Ori-

ent si c a fost intrebuintat mai intliu In Anglia apoi In

Franta de unii strini dintre cari primii sunt anonimi.
-Exemplele cele mai interesante si mai convingatoare
se gsesc inteo carte ilustrat armeneascl, nAgathanghelue ,

tiprit la Constantinopol In 1709 si ale cirei ilustratii

stint executate In stil oriental. Acestea sunt gravuri executate ca dlti si dintr'o singura privire s'ar crede c sunt
gravuri In metal. Dar nu este asa. Un defect tehnic dove-

degte ca ele aunt gravuri debout.

.S5. spunem cum.

Planse tiate In lungul lemnului se putean gsi foarte

usor, dar pentru a se grava pe ltime o figural mai mare

deal mima lemnului (coeur) era necesar s se lipeascl

bucAti pe unghiurile lemnului tiat In form de octogon

pentru a se da o forma ptrat rotunjimii triunghiului.
In cartea aceasta armeneasci este o gravar In care
20

www.dacoromanica.ro

314

unghiurile s'au deplasat si se observa o linie alba in josul

gravurei, acolo unde au fost lipite bucitile. Acest aminunt
neinsemnat dar tehnic ne (la dovada sigur c5. plana este
tliat in ltimea lemnului si ca. gravura este executat cu

daltita. Astazi, plana se prepara lipindu-se patrate mici

taiate in ltime din Iemnul cel mai tare (buis).

Cartea aceasta a fost tiprita de scribul Grigorefiul din Minstirea amiadzin si tot el este probabil si
autorul gravurilor cari sunt dovada une adevrate arte.
Din surs sigur se stie ca asemenea carti au fost
tiparite la Ispahan in sec. al XVII-lea. Deasemenea, gravurile dintr'o carte medicala tiprit. in 1771 de Doctorul
Petros din Ghapan la Constantinopol, sunt tot armenesti.
Aceste gravuri, in stil Occidental, poarti literile armenesti
G. R. Ele seamn cu gravurile olandeze ale lui Van Suckt.m, care era originar din Smirne.
* * *

Acestea sunt explicatiile date de Pierre Guzman.

Ins din amanunte istorice date intr'un alt capitol din
cartea sa, reiese ca arta s'a raspandit in Anglia din Olanda.
Van Suckem care este cunoscut in arta gravurei e originar

din Smirna asa cum am vazut si nu este imposibil ca el

s. fi apartinut coloniei armene din Olancla. Se stie ca dup5.

inventia lui Giltemberg Armenii au tip5.rit prima Biblie

In Amsterdam in 1646. Pentru aceasta, scribul Abgar a
fost trimis din amiadzin in Olanda. Tiparirea gravurilor

era cunoscut inainte de inventia tipririi literilor asa

incit n'ar fi o gresall s5. presupunem ca pentru a ilustra
Biblia si Saracane (carti ca imauri) tiparite in Amsterdam,
mesteri armeni ar fi plecat in Olanda $i astfel ar fi transmis arta aceasta in Occident.

Pe de alta. parte, se stie a pentru inventia sa, Gii

tenberg a fost inspirat de tiprirea gravurilor care, asa

cum am vzut, era cunoscut de Armeni, de Chinezi $i de

popoarele inaintate din Orient.
LEVON TfT NGIAN

www.dacoromanica.ro

FIGTJRI DE ARMENI IN LITERATURA UNIVERSALA.

MARELE SAROyAN"
Sub acest titlu cunoscutul critic american De

Geoffrey J. Hellman, publicil in revista Life" din

New- York (18 Noembrie 1940) un lung articol despre
viata fi opera tnrului scriitor armean, William

Saroyan, care in momentul de fa/n- se bucurel de o

reputatie unanim in viata iterar a Statelor Unite.
Extragern urmtoarele pasaje :

William Saroyan este un autor dramatic de 32 de ani,

nscut In Fresno, California, din printi armeni. In 1939,
In interval de 13 luni, 3 piese serse de el au fost jucate pe
Broadway. Senzatia produs de ele a fost amplificat primlvara trecut cand una din aceste piese The Time of Your
Life" a obtinut premiul Pulitzer. Saroyan a strnit mult
aceast senzatie, publicand o declaratie prin care refuza s.
accepte prerniul In cauz. (1.000 doiari) pe motiv c piesa
careia i s'a acordat premiul nu e nici mai bun nici mai
valoroas decat celelalte piese scrise de el, si pe motiv c.
Bogtia (premiul Pulitzer) nu trebue s patroneze Arta (W.

www.dacoromanica.ro

316

Saroyan). Aceasta dupa dinsular fi de prost gust, tot

asa cum ar fi de prost gust ca el s acorde un premiu unei
societati pe motiv ca aceasta societate a realizat beneficii
importante.
Refuzand premiul Pulitzer, Saroyan care nu se suOra dac. i se face publicitate prin pres. a castigat o
publicitate ei mai mare ca $i John Steinbeck si Carl Sandburg cari au acceptat recompense similare. Drumul lui Saroyan spre celebritate a fost incet dar sigur, ca 5i mersul
unui tank pe care te poti bizui.
Inainte de a fi consacrat autor dramatic, el a scris un
mai mare numr de nuvele 5i essay-un, din care mai bine
de 400 au fost publicate in carti $i reviste. Cea mai importanta dintre acestea, The Daring Young Man ot the Flying
7 rapez, povesteste miscator gindurile unui actor care moare
de foame. Celelalte povestiri ale lui Saroyan nu au toate
un subiect propriuzis ci caut mai degrab. o stare sufletease& $i descrie bucuria de a trai a autorului, nevoia
sa de a se tunde, bucuria sa de a sane, dragostea sa pentru
ma$iiaa sa de scris, reactiunea sa fati de o odaie rece, ansi
tipatia sa pentru comer, veneratia sa pentru printi
asa mai departe. Multe din aceste au fost publicate in volume complecte si and a fost reprezentata prima lui piesa
My Heart's in ihe Highlands, Saroyan reprezenta deja o figura literarg bine precizat. A doua pies& a sa, peiatru care

a refuzat Premiul Pulitzer, i-a marit faima, iar la a treia

piesa, Love's Old Sweet Song, criticii continuau sa se ocupe

de dinsul intr'un mod plin de patrundere, care indica importanta sa ca autor in lumea teatral.
De atunci Saroyan a primit 5i ultima consacrare pe

care teatrul o poate oferi unui autor. Ca $i Alexandru

Woolecott in The Man Wo Came to Dinner, Saroyan a avut

o pies scris despre el insusi. Faptul ea aceast. pies,

The White-Haired Boy, a c.zut dupl o sapt.mina de repre.

zentatie la Boston, trebue considerat ca o sl.biciune a

piesei in sine, iar nu ca o reactiune a publicului fat. de
Saroyan. De fapt fiasco-ul acestei piese este motivat de
mai multi prin faptul c figura literara a lui Saroyan este
prea homerica pentru a putea fi impusa lute pies& de
teatru. Mai mult cleat aceasta, s'a ajuns la concluzia c.
www.dacoromanica.ro

317

0661 de talentat ar fi un actor nu 1-ar putea interpreta

tote pies pe Saroyan mai bine deal el Insusi, iar pe de
alt parte nu i se poate cere acestui 8 joace tote pies
rolul lui, si s se flateze singur. In once caz, aceast pies

precum si faptul c Saroyan a scris trei piese noui cari

au fost citite In cadrul pieselor citite In var, si cari asteapt. acum un producer din capital, au permis lui Samyan si-si mentinA locul celui mai comentat autor de nuvele
si autor dramatic din U. S. A.
RAZBOI LITERAR INTRE SAROyAN SI EL INSLISI

La toceput toate criticile lui Saroyan, eran conduse de

el tnsusi. Saroyan este cu mult mai modest cleat cred unii
oameni, si pentru a

nu se ambarasa pe
el Insusi, si-a criticat de multe ori
scrierile lui de sub
un alt nume. De
exemplu In prim-

(ctose.u? I

THE.GO.EPI SAROIANJ
'FRESNO'S ELFISH ARMENIA

HAS THE TIME

or GIS LIFE BECOMING A FAMOUS PLAYWRIGHT

.111/ "MOM

.11r
i:111;:r ...1:='..;:;;!.t.=, -

vara anului 1934 ca

cteva luni inaintea
aparitiei primei sale

..x31.4.f.., 47.-1.::::::;. ,'

2;,.I:C:4.1:;::
:::".,.tral:,^7".:-.t....1 I:,

''.

ea:4i, The Daring

Young man on the
Flying Trapez and

Other Stories, Saro-

yan intrand inteun

salon literar din San
Francisco, se prezenta sub numele u-

nui prieten al su,

Jo Pagano, interesndu-se despre modul cum sunt primi-

1.0

te nuvelele lui William Saroyan, cari

apruser In revista .Story" si In alte reviste. pToti cei
a scris apoi Satntrebati erau extrem de entuziasmati'
ti
artase
cum
a
procedat. Inaroyan unui prieten, cruia
www.dacoromanica.ro

318

inte Saroyan scria sub dou nume. Sub numele su semnapublicatiunile sale obienuite, iar pe numele de Sirak Goryan
semna publicatiile sale din jurnalele armeno-americane. Aceasta a avut drept urmare, c la un moment dat, criticii literari
au taceput s. compare meritele literare ale ace stor doi promi-

ttori autori armeni. E. J. O'Brien a ales o productie semnat Goryan in antologia sa pentru cele mai bune nuvele
scurte din 1934, iar Whit Burnett, editorul revistei ,,Story",_
a contestat aceast alegere, sustinnd c productia lui Sa-

royan este mai bun... Saroyan care nu prea are cuvinte

bune pentru alti scriitori afar de el, a adus totuei cu
aceast ocazie multe laude contemporanului su Goryan.
Cam pe vremea cand prima colectie de nuvele a lui Saroyan a fost publicat, acesta a omorit pe Goryan, pentru a

pune capt ispitei de a se mai bizin pe altul deck pe

Saroyan.

Publicarea lucrrii The Daring Young Man de

House, a constituit un centru pe discutii pentru
Saroyan, la San Francisco, de unde este autorul. AstfelcatreRandom

editorii si povestesc cl

atunci and i s'au trimis cele

ease exemplare ce se trimite in mod obienuit autorului

Saroyan s'a suit pe Ferry-boat-ul Oakland - San Francisco
cu cartile in man, tipnd in gura mare Eu sunt Saroyan
ei aceasta este cartea mee, bgnd artile sub nasul pasagerilor speriati. Saroyan este un tnr subtire, cu o expresie
foarte mobil& a obrazului, si cu un fel de a fi prietenos
simpatic. Et reuei s vnd. cele ease exemplare, ei trimise
contravaloarea editorului, care i-a propus un comision bun,.
dacl era 8 continue acest sistem de vnzare al volumelor.
SIMPATIE PENTRLI OAMENII SIMPLII

Saroyan prefer& automatele cu sanvisuri restaurantelor scumpe, i majoritatea scrierilor sale art dragostea
ei simpatia sa pentru poporul de jos. Dup el, de exemplu,
morala piesei lui, My Heart's in the Highlands, este faptul
c mai bine s fi srac ei in viat decat bogat ei spiritualiceete
mort. In piesa The Time of Your Life, personagiile modeste

care frecventeaz barul lui Nik din San Francisco, sunt

descrise cu o tandrete sentimental, i singurul personagiu
ridicol din aceast pies este un politist care vine s. arewww.dacoromanica.ro

319

steze niste prostituate precum si o pereche de burghezi cu

cravata alba si blana de hermin, veniti in acel bar s-si
plimbe. Ironia lui Saroyan este mai mult tolerant decat
inteptoare ; el nu condamn nimic in mod absolut. Astfel familia numeroas si lipsit de valoare, Ochies din
piesa Love's Old Sweet Song, este tratat cu multa simpatie
cgtre nu se pierde nici atunci cAnd biatul aproape idiot
din acea st. fa mine, !si maltrate a z. pe tai Al s u 'Ana aproape

de moarte din cauza unei discutii triviale. Inainte de pro-

ducerea acestei piese, Saroyau de fapt decisese ca

punct al piesei
baiatul sa-si ucid. tatl.

in acest

A renuntat Insi la aceast scena pentru a nu intuneca prea mult piesa.

Omorul
spune dnsul
este un fapt complectamente inocent si care nu are pedeaps. Apoi continuA spunnd
eu cred in bun si In ru.
Cu toate c piesele din ultimii unul sau doi ani, i-au
permis lui Saroyan s trAiasc confortabil, el prefer intr'un mod cu totul ostentativ, munca si viata de jos.
COPILARIA SA

TatAl su un preot armean care a fost educat de misionarii prestbiteriani, a venit In America in anul 1906 si a

lucrat pentru un timp ca janitoe In New York. Nu mult

dupa aceia, el s'a mutat cu familia sa la Fresno in California, unde a inceput s'a; se ocupe cu cresterea puilor si
cu grdinritul, si unde
in 1908
William Saroyan s'a
nscut, cel mai tn.r din ceilalti copii: doi bieti si dou
fe te.

William Saroyan nu avea inc. 8 ani cand tatl s.0

muri.

Mama lui lu apoi un post de menajer la San Francisco, dup. ce plasase pe copii inteun orfelinat de lng&
Aimeda.

Saroyan isi aduce aminte de acest orfelinat ca de un

loe pl.cut, condus de Scotieni plini de buntate.
Am citit mai trziu pe pe Dickens", spune Saroyan,
si mi-am dat seama in ce infern de loc a fost Oliver
Twest".
www.dacoromanica.ro

320

Copii prsir5. orfelinatul ca.nd William Saroyan era

de 7 ani, pentru a trAi din nou laolaltA cu mama lor care
lntre timp lucra la o rafinrie din Fresno.
Colonia armeneasca din Fresno, este cel mai mare
conglomerat de Armeni din strinatate. ConcetAtenii lor
din Fresno, nativi de acolo, nu prea trateaza colonia armeneascA de acolo cu mult consideratie si prieteni cari
cunosteau pe Saroyan, atribuie mult din aroganta sa exterioar. Imprejurrilor grele avute In copilarie. A fost nevoit s cerceteze o scoall primara inferioar. In cartierul
armenesc, si Isi aminteste de intreaga perioad a carierei
sale scolare, ca una de o plictiseala senzational de mare.
Puneam intrebri profesoarei care nu $tia s..mi raspanda zicea el. M puneata anti-camera eu esam grin
fereastra". Directorul m batea". Saroyan a Incercat s5.
elimine partea plicticoasa a vietii scolastice prin jocuri
brutale.
Primul sAu succes literar a venit la etatea de nou.
ani; cnd i s'a dat subiectul .Cum Am C4tigat Primul Meu
Dolar", a dat o mie de cuvinte In loe de cincizeci at s'au
cerut. El vindea ziare impreun. cu fratele sAu Henry,
acesta a format subiectul essay-ului au. Dupa ce s'a Inchis scoala la sfr$itul zilei, profesoara a retinut pe Saroyan si i-a spus: Promite-mi c5. te vei duce la Universitate".
Saroyan a fost deja un cititor neobosit. Am cetit fiecare carte din biblioteca public& din Fresno.
Departe
fiind de College, Saroyan a devenit asa de nerabd.tor cu

educatia sa formal., Inat a prsit liceul inferior din

Frenso la etatea de 15 ani, nimic mai mult In mn deck

diploma de caligrafie, din care reese" zice el ca. scrie".
Mama mea este foarte mndr de diploma mea.
Scrisul lui Saroyan este plin de nevinovatie; In viata
real Ins. a invtat 85. fie practic. La inceputul tineretei
sale, fiind Inca In $coal, a astigat cincisprezece dolari la
saptamn, ca mesager la Posta $i Telegrafie. A fcut curse
ca bicicleta dela ora 4 dup masa pn la ora 12 noaptea,
distribuind 5i ridicnd telegrame. La inceput mergea a$a
de repede !flat personalul societ.tii 41 poreclise Viteze.
Dup5. un an, devenind mai matur, s'a potolit, iar seful s.0
41 dojenea. Am obosit" se plingea Saroyan. Nu m5. nuwww.dacoromanica.ro

321

miti Viteza c nu tmi place". A plecat dela acest post In

preajma timpului cand a parasit scoala, si a inceput s.
Invete dreptul In biroul unchiului sau, unde a invtat si
stenodactilografia. Unchiul su a inceput sa-i dicteze scrisori, etc., far& sa accepte Lisa propunerea lui Saroyan de
a-i plati un salariu, invocand ea beneficiaz de practica
valoroas in mod gratuit, la fel ca un Incepator la o cas
bancara international. Saroyan a 1ntrebat pe unchiul sal),
un individ cu ocupatiuni multiple, care Intre altele era si
proprietarul unei vii. Cat pltesti Mexicanilor d-tale" ?
Unchiul raspuns 30 centi pe ora". Saroyan imediat a Inceput s lucreze la vie 4i nu s'a niai intors la birou. In
zilele acelea a dobandit o cunostint mai superficiala a
limbilor mexicane si japoneze, cat si convingerea c lucratorii nu sunt niciodata prea bine retribuiti.
La etatea de 17 ani, Saroyan a plecat la San Francisco, unde a ocupat mai multe posturi modeste, ca dactilograf, ajutor contabil, mesager, portator de colete la magazine mari, etc. A cumparat duzini de carti vechi la 5
cents volumul, simtindu-se fericit ca s'a aclimatizat Inteo at-

mosfera cosmopolitana, si cu totul altfel deck la Fresno,

nu a fost desconsiderat pe lume prin faptul ca a fost Armean. A scris un mare numar de nuvele care nu a fost

primite pentru publicitate deck dupa cati-va ani,

i-a

fost ins.' deajuns multumirea Ca s'a stiut scriitor, meseria

care i-a rmas la inaltime fat. de toate celelalte intreprinse.
Odat. and Saroyan a lucrat la un chiosc de zarzavat, un

client l'a Intrebat daca ptlgelile rosii sunt bune. Daca

aceste rosii sunt bune ?" Intreba Saroyan, aceste rosii
sunt asa de bune Incat noi le numim r-o-o-o-s-i-i-i"
In asa fel convingnd pe client. Slujba de cea mai mare
durata a lui Saroyan, la San Francisco, a fost la Postal
Telegraph". A inceput ca functionar si mai trziu a
ajuns sef de birou. In aceste calitti" zicea el am cetit
telegrame confidentiale foarte interesante". Ca sef, Saroyan a proclamat virtutiile institutiunei Postal" unui numar considerabil de persoane, Inteun mod asemanator
acelui cu care mai trziu el s'a proclamat cel mai mare
scriitor al lumei. In felul acesta afacerile In birou au mers
strun si s'au dublat, iar ca urmare a scris o scrisoare de
www.dacoromanica.ro

322

dou. mii de cuvinte superiorului su, propunind fel de fa'

de Inbun.tatiri sistematice
iar la urma cernd o marire
considerabil de salariu ; scurt timp dupa primirea ace-

stei scrisori, Saroyan a fost concediat, si Societatea natural ca a dat faliment Intre timp.
SUCCES LITERAR

Succesul literar a lui Saroyan dateaza din Decembrie

1933, and revista ,Storyg i-a trimis un cec de 15 dolari

pentru nuvela intitulat. The daring young man on the flying

trapez. Pentru prima data a fost recunoscut de o revista

nationall. Si.a cumprat o hain de iarn. de 11 dolari. A
mai trimis revistei Story" 30 de nuvele In urmatoarele 30
de zile, $i s'a asezat la corespondent viguroas cu editorii

revistei cat si cu proprietarul revistei de atunci, Bennet

Cerf, a carui casa de editura, Random House, a publicat
mai trziu primele doua volume de nuvele ale lui Saroyan.

Scrisorile lui Saroyan catre editorii sal aratau dela

Inceput un viu interes pentru publicitate. Credeti ca ar fi
bine s apar fotografiat balansnd pe o trapezar scrise
el editorilor sal In 1934. In cele zece zile care urmau dupa
publicatia primei sale carti, a trimis opt scrisori la Random
House, care contineau 7.500 de cuvinte, desvoltnd in mare
parte, planuri de promovare si metode de publicitate. S'au
vndut unsprezece mii de volume din aceasta carte. Din a

doua colectie de nuvele ale lui Saroyan intitulata Inhale

and Exhale, s'a vndut mai putin de jumtate. Pe lauga o
violenta protestare a lui Saroyan, Random House a taia.t
cuvintele acestei crti dela trei sute de mii la o suta de
mii. Saroyan a fost indignat de acest fapt, si pentru viitoarea sa carte a trimis de un grup de nuvele cari In mare
parte au fost refuzate In cel de al doilea volum.
Bonnet Cerf i-a trimis o scrisoare explosiva, prin care
a refuzat cartea. Saroyan atunci s'a dus la Casa Harcourt
Brace, care de atunci i-a publicat cele trei piese jucate.
Cu toate c. Saroyan nu considera Ingmfarea un defect el a scris odat : Modestia insoteste aproape intot-

deauna mediocritatea si de obiceiu este o forma de lips

de ne-modestie". El nu vrea sa fie acuzat de nesinceritate
sau frivolitate.
www.dacoromanica.ro

323

Purtarea mea este cinstit, simplA si bunA". Cultul de

nevinovtie al lui Saroyan are limitele lui, si a fost pus la

Incereiri grele, mai ales ca scriitor dramatic, din cauza

greuttii de a ajunge la o intelegere in ceea ce priveste
idei, sex $i ideologii. In general, caracterele lui Saroyan
sunt statice si par a se expune doar, de multe ori parc
ceea ce in
multumiti c tresc si incantati de ei insusi,
anumite imprejur.ri nu este lipsit de savoare. Aceasta este
exact ceeace vrea s. fac Saroyan insusi. Si lui ti place s
bea, s citeascA, s parieze la curse, s frecventeze cinematografe odioase, s. joace tenis si Stud Poker". Oame-

nii se pot studia foarte bine la Stud Poker" zise el. Este
un mic examen al omului sub presiune".

Saroyan scrie numai and are chef, deobicei, cnd

este late stare emotiv. Probabil ca din aseast. cauzA asa

de indrAgostit de totul ceeace scrie c aproape niciodat.
nu transcrie ceva spre exasperarea editorilor s.i. La piese
face schimbAri doar la probe; uneori creaz noi caractere
la o inspiratie momentan.. LucreazA foarte repede si are
plAcerea s spun c a scris piesa The time of your life in
sase zile iar piesa Love's old sweet song In trei zile. Se felicita de a fi scris piesa Sweeney in the trees tot in sase zile,
care pies& a fost incercat in vara acestui an. Hrtia indigo
41 enerveaz si nu tine niciodat copii dup lucrrile sale.
CAlAtorind in Rusia, in anul 1935, unde s'a dus special spre
acolo a scris o nuvel, care
a vizita Armenia Sovieticl
dup prerea sa a fost foarte bun, intitulat, Moscova in
lacrimi. Plicul care a continut aceast pies l'a dat direc-

torului hotelului unde a stat la Moscova, rugndu.1 s.1

trimit agentilor si de editur. la New-York, deoarece nu
avea mrcile postale necesare. Scrisoarea nu ajunsese la.
destinatie, si Saroyan crede c a fost confiscat.
fiindc
a fost scris in aceast nuvel c5. a ploat mult in Moscova
si altele despre U. S. S. R. in general.
Este curios faptul c nu are dorinta de a juca in pie.
sele sale ,nu vreau s. joc ; nu m intereseazA.Mie imi
place adevratul joc in afarl de piese".
I s'a pus intrebarea odat dac ar consimti s se c'storeasc cu o fat alta decat armeancl; el a rAspuns : fata
de care te indrAgostesti devine armeana.". La New-York
www.dacoromanica.ro

324

si San Francisco de multe ori si adreseazi Armenilor in

public. La restaurante este primit cu multi admiratie de
chelnerii armeni. De and a devenit celebru a vizitat
oriselul Fresno de citeva ori, si II amuza in special and
fostii sai colegi si colege de scoall de acolo, cari natural
nu stiu de succesul sit], II intreba cu ce se ocupi, iar el
rispunde a pentru moment nu are nici.o ocupatiune si
caut. de lucru.
GEOFFREY J. HELLMAN

www.dacoromanica.ro

ARMENII SI ROMNII

www.dacoromanica.ro

Vsk

4-\A-VitCN

\re y Si

"rt

"{OA\ V-

Co\-

\ ik
--

t\k, r

www.dacoromanica.ro

IN LUMINA. NOILOR CERCETARI

ROMANI' 1 STUDIILE ARMENEM

Imi inchipui Armenia o tar de munti uriasi adunati
In jurul bibliculni Ararat si strAbAtut de repedele Araxe
cel cu ap. turbure. Cred a. imensitatea slbatea. a Caucazului, care o strAjueste spre Nord, locul cel mai potrivit
pentru osnda lui Prometen asa cum socotea imaginatia
greceasa., Isi are corespondentul Intocmai spre Sud In
muntii armenesti dintre Marea NeagrA gi. marea CaspicA,
greu de strbltut iarna (id temporis importunam, quia hiems
occipiebat, Tacit, AT:rid. lib. XII, 12), unde de veacuri stA
Inlntuit un 1ntreg popor nobil.
A vorbi deci despre tara si poporul armean inseamn
a tine seama in primul rand de acest element natural, muutele, care formeazA o unitate geopolitia, si de actuaia stare
polilic sub trei stpAniri aspre, turceascA, ruseasca si persani, care dan nastere a trei Armenii in loe de una cum e
natural sA fie.
*

Istoriceste inceputul poporului armean se pierde In

www.dacoromanica.ro

328

negura vremurilor. Totugi autohtonismul lui este in discutie.

Dac rasa vanica a filologilor e in adevar Urartit sau Biai-

na Asirienilor, si care nu este decal cea mai veche ras

armean, atunci ne putem inchipui cat de vechi sunt Arrnenii in acelasi loc de azi, legati de muntii lor. nand o
apropiere cu trecutul nostru vedem c5. Armenii devin ast-

fel contemporanii Getilor, alt popor autohton In partea

apuseana a Marii Negre, avestica Axshana. Getii au fost
ei catrati de munti legendari, numiti in limba lor Carpati, si legati de Dunare, alt nume cu strveche rezonant.

Din acele vremi uitate Armenii n'au incetat un ma.

ment de a fi oameni ai locului, cu toate calittile i defectele popoarelor legate de un anumit pamant, simtit instinctiv
ca numai al lor, tara. Legatura aceasta ins& a salvat rasa.
Altii au fost pe alaturi, uneori gi peste ei, au ajuns puternici

vestiti, dar au trecut toti. Armenii 1110. nu s'au

clatinat.

Acest popor strvechi intrand in contact cu Grecii,

apoi cu Romanii, s'au facut cunoscuti mai bine si istoriei.
Nu fiindca nu ar fi existat si mai nainte, oricare ar fi discutille de azi asupra acestei chestiuni, ci numai fiind izvoarele istorice ale vremii mai noui le-au pastrat amintirea mai
In amanunt. Momentul acestor mentiuni mai ample, de provenient roman, este bine 85. fie tinut in seam. Atunci
li s'a pus in circulatie larg numele insusi. Dup. cum Getii

carpatici au ramas in istorie cu numele dat de Romani

primului trib intalnit In calea penetratiei lor spre Rasrit,
Dacii de altfel ca si Romnii care au ramas In onomatot
stica vecinilor cu numele celto-germanic de Vlahi
astfel si Armenii devin cunoscuti lumii sub acest nume dat
de Romani. Ei intre ei isi zic Hay, iar trii lor Hayastan.
Hayastan este in adevr o unitate geografica. si etnica.
Totusi multi vreme nu poate fi vorba de o unitate
adec de un stat national. Regii si, fie ca sunt nationali de
la Tigran cel dintai i pana la Ogin cel din urrn, fie ca

sunt strini, impusi de altii sau recunoscuti de ei, nu reprezint deck suveranitatea unui concept al vremii sub
care se garanta putinta de vietuire. Ca pretutindeni In timpurile moderne, acest concept a fost ideia de imperiu unic.
Armenii s'au alaturat acestuia i atunci cand a fost reprewww.dacoromanica.ro

329

zentat de Asirieni, Persi, Greci sau Romani, si cAnd, dela

ei, a trecut la Bizant sau la califatul din Damasc. Deaceea era
in ordinea lucrurilor firesti ca regele arme an, peste formele
religioase sau tendintele spirituale proprii, s poat fi numit principe al principilor sau rege al regilor chiar si de un

calif. E vorba de o delegatie partial& din accXeg

Pacraitov.

Incontestabil, viata de stat armean trebue privit sub

acest punct de vedere atit de generalizat in antichitate si
4n evul de mijloe. In cercul acestei idei de universalitate s'au

incadrat Bra litigii atat dinastiile nationale, din care este

cu totul remarcabil a Bagratizilor (861-1079), at si cele
strine, din care retinem pe cei din noua Armenie, din
Cilicia sau Armenia Mic, sub Rupenizi (1079-1320), sau
Lusignani (1342-1393). Urmarea fireasa a acestui fel de a
concepe statul este si lInlesnirea cu care mai multi Armeni
au onorat cu numele lor Insi purpura imperial bizantin.
Nu trebue sfi. negim insi si faptul a a existat si tendinta de osebire, de individualizare, care a dus la crearea
Armeniei ciliciene, cu o not& cultural. dominant. Dar aceast creatie noui, tari de refugiu a unei natiuni deposedat.

de insignele vietii ei proprii, nu este alituri sau Impotriva

imperiului universal. Acum suntem In vremea cruciatelor
cAnd Biserica duce o mare lupt de separare. A fost deci

posibil o creatie armeneasci noti, dar ea are ca temei

numai problema religioasA. Aceasta i-a dat viatA, ca si
atitor alte forme politice apusene transplantate In Orient,
dar ca si acelea, a dispirut cAnd n'a mai existat motivul
creator, fr ea urme viabile si mai fi rmas In loc. Ceea
ce nu este cazul cu Armenia insisi.
Nuoi mai putin adevrat cA de-alungul dinastiilor si
al vremii s'a cristalizat si ideea de unitate national. Limba
si credinta au fost elementele coordonatoare ale acestei

noui conceptii. Dar de acestea nu se poate vorbi deck

dup.& ce Armenii primiser crestinismul propovAduit de
Grigore Lusavorici (Lumintorul) gi dupi ce-si fixaser

calea gndirii proprii in literile adecvate limbii de asa

zisul Mesrob Mastot. Alfabetul armean este greoiu, cu litere usor de confundat krafic 4ntre ele, 4120. are calitatea
de a fi numai al lor.
21

www.dacoromanica.ro

330

Aceast. dorint de individualizare a mers mai departe.

Conciliul armean dela Dwin (Marti 9 Iulie 551), prin care
s'au opus hotartrilor dela Calcedon (536), a asezat pe Armeni din punct de vedere dogmatic intre Grecii din Apus

si Nestorienii foarte raspanditi din Rsarit. Important&

acestui act a fost observata inca de atunci. deoarece Armenii au luat hotrlrea sa-si numere anii cu o non& era,
care incepea cu data acestui conciliu. Daca la acestea
ad'augam si norocul pe care 1-au avut de a li se da Biblia
in limba lor ilia din sec. V, intelegem de ce a fost posibil.
individualizarea gi de ce vremuirea nu a putut sa o distrugl niciodat. Opera savarsita la 434 de Sahak si elevii
lu Hovhan, Hovsep, Eznik si Coriun, le-a ramas sprijin
temeinic pentru totdeauna.
*

In situatia ce si au creat in tara lor, Armenii au putut sa dea lumii comori artistice fundamentale. In poezie,
In arta, in speculatii teologice adeseori, au facut si pe altii
s le fie tributari. Daca numim intre acegtia Bizantul insusi credem c este destul. Nu vom cauta explificari. Ele
pot merge pan departe, de jurimprejurul Marii Negre.
Bisericile lui Stefan cel Mare vor pstra si ele pentru
totdeauna anumite urme armene venite poate prin Mangupul rudeniilor ctitorului lor. Amintim ins ca i in biserica noastr, cu cantri de slava create de Bizant in care
exceleaz un Romanos Melodul si apoi un Cucuzel
altii, se pare ca si azi la slujba ingroparii Mntuitorului
rasun Inca ecoul versurilor lui Sahak:
,In dar e cerut dela Pilat cel ce d6ruitu-s'a tuturor,
Col ce rnspndea lumini consimte sA fie pus de losif In giulgiu.
,E coborlt in groapd Cel ce dat-a viatA tuturor.
compara nempririi se pecetluete Cu cartea prectifor.
,Christos ce fusese Mftntuitorui crealurilor pus a fost azi In mor[mAntul nou s5pat;

,Cel sldvit de oltile cere5ti, pazit e azi de ostali'.

Datorit acestei puteri morale Armenii s'au tinut

drzi in muntii lor, in numar covarsitor. Nimic nu a putut
disloca multimea lor siteasca, nici chiar dui:4 ingrozitoarele masacre din veacul trecut si chiar din al nostru. Anul
www.dacoromanica.ro

331

'1915 credem ins ca poate fi socotit ca ultimul al prigonirii lor.

**

Mersul istoriei a vroit ca unitatea Armeniei s fie

sframata Inca din sec. XIII, cand vecinii au tins la dominatia solului armean. Inca de mai nainte era In obiceiul

Armenilor intreprizi sA circule pretutindeni cautand o

soarta mai buna deck aceea pe care le-o oferea tara lor.
Era dela sine tnteles ca. dupa cderea statului aceast
diaspora armeneasca trebuia si creasc. Vechile i stralucitele orase armene, Ani, Tokat, Ecimiadzin i altele, se
desertau de toata clasa lor productiva. Daca ne lipseste
constatarea cl Armenii sa fi venit pe solul nostru chiar
In acel veac, nu avem nicio indoiala ca In cel urmtor
eran destul de numerosi cel putin In Moldova. Soarta ace-

stor cauttori de refugiu, care s le fie o nota patrie, ne

intereseazi la deaproape.
Documentar Armenii apar la Cetatea Alba, la Siret
si la Suceava In sec. XIV. Aceasta aparitie se explic.
Inteun anumit fel. La Cetatea Alba era o colonie italiana
care se mentinea datorit drumurilor comerciale din teritoriul care-i sttea alturi. Se crease astfel acolo o bur.
ghezie bogat. Aceasta Ina nu va lucra numai decal cu
producatorii trani, care nu puteau aduce decal un consum relativ redus. Trebuia s mai fie cineva ca necesitati
mai mari si cu standard de viata mai ridicat. Orasele Ungariei si Poloniei, alimentate si pe calea porturilor nordice,
aveau nevoie de drumurile moldovene numai intr'o anu-

mita masura, cat lsau s le yin& marfa oriental. Dar

-atat consumul cat si siguranta drumului dela Liov la Cetatea Alba, ca s da m un exemplu, impuneau creatii politice intermediare. Acestea nu puteau fi deck In nordul
Moldovei actuale.

In Nord trebuia deci s ja fiint macar o formatiune

deoarece acolo se 1ntretaiau toate drumurile comerciale. Si aceasta formatiune a fost Moldova cu centrul
Intai la Siret, apoi la Suceava, creatie a elementului autohton, peste care e probabil sa. se fi suprapus si un element
-diriguitor vertit din vecinatate, dar nu strain de neam.
Aceste dota centre econo mice, Siret si Cetatea Alba, au
www.dacoromanica.ro

332

dat nastere celor doul tri, Tara de Sus $i Tara de Jos.

care au dus la Moldova lui Alexandru cel Bun $i a urmasilor si. In amndoud pdrtile au aprut Armenii inc.
de timpuriu destul de numero$i.
Importanta coloniei armene din Moldova era a$a de
mare inat la 1401 a putut avea episcopul ei dela Suceava, inteo vreme cnd Moldovenii insi$i abia 1$i fixaser ierarhia lor bisericeasc. De atunci inainte numrul

lor a mai crescut inc. E de observat a. dela Suceava,

un.de 15i pstreaz lila mult. vreme centrul spiritual la
Zamca, $i Siret au coborit la Botosani $i lagi pe de o parte

$i la Roman si Bacn pe de alta... Au apucat adia drumul expansiunii Moldovei dela plonine spre Dunre $i
Mare. La Putna au intAlnit al doilea rdnd de penetratie,
al Armenilor care au venit in Tara Romaneascd prin Cona tantinopolul bizantin Intai, turcesc pe urm. In felul acesta
coloniile armene s'au rdspindit pretutindeni in cele doud
creatii pur romdne$ti.
Din aceste regiuni nu le-a fost greu s. treacd $i in
Ardeal intdrind elementul armean mai vechi de acolo. Aici
ne intereseaz coloniile armene $i din alt punct de vedere.
Limba armean a fost totdeauna influentat de limba convietuitorilor. La Armenii din Transilvania se simte influenta

rmneasc in cea mai mar e mdsur. Este $i aceasta o

dovadd a infiuenta a venit dela cine exista real acolo si
nu dela cine domina teoretic. Deaceia cred a studiul serios al limbii si folklorului armean din Transilvania, ciliar
and ar fi vorba de cea mai nou colonie cum e a Gherlei,
ne va putea aduce lumini deosebite asupra puternicei etnicitti romnesti de acolo 0.
Ori unde s'au dus, Armenii au format o clas aparte
de meseriasi $i negustori. I-am putea socoti, cu un termen
mai nou, 'ea mai insemnat parte a burgheziei. Cdile dem1) vezi in acest sens H. Dj. Siruni, Cavinte romdnesti tn dialec tul
Armentior din Ardeal,in Ant, I, 2 (1936), p. 82-90. Acest articol este o
revizuire a altuia, Cuvinte armenesti tn dialec tul Armenilor din Transilvania CcIleva note istorice, publicat farA semnAtura in Revista 's'orica, XIII, (1927), p. 129-139; in acest sens trebue fAcuta identificarea
autorului si in Indicele general al Revistei Istorice, laso. I, Bucuregti,
1938, p. 29. unde 1-am trecut la autori necunoscut1.

www.dacoromanica.ro

333

nitatilor inalte le.au fost ins larg deschise. Adesea au

-ravnit i obtinut scaunul domnesc, cand au putut s.I n-

-dreptateasc. cu vreo legatura oarecare dupa obiceid

mintului, cum ar fi tendintele celor din neamul Serpegai').
Lisa, spre deosebire de alte colonii, Armenii dela noi sunt

care, ca toate cl.gi pistreaza caracterele rasei,

sunt Intru atata transformati incat recunosc ca patria lor
nu e alta cleat patria In care traesc. ,Zidul plangerii"
este cu totul inraturat din privirile lor. Legatura cu Ar.
menia lor este doar amintirea unui vis frumos, de care
-singurii

pot fi mandri.
*

Intre preocuparile spirituale ale Armenilor, nu in de-ajuns de studiate, nu trebuie sa uitam ins ca. i istoria
ocupa un loc insemnat. Plecnd dela cunoscutul Movses
Khorenati, istoric gi geograf, asupravremii cruia se discuta

Inca daca apartine sec. V sau IX, si pana azi, In istoriile

lor se tnalnesc pagini de toata frumusetea, uneori de un
avant minunat, mai adesea pline de jalea unui neam tntreg.
Fios historiaram a lui Hethum este numai un exemplu dintre cele mai vii, care ne-a ra.mas din epoca cea mai tragia.
a Armeniei. Am putea aduga deasemeni paginile nrivi.

teare la Ardzrunieni ale lui Toma Ardzruni din sec. X,

ale lu Nerses Snorhali din sec. XII, contemporan cu teologul Nerses de Lampron care ataca gi misterul liturghiei,
Kirakos de Gantzak, Vartan cel Mare gi Samuel din Ani
apartinand secolului urmator, Vahram din Edessa din sec.
XIV, si mai noui Arakel de Tauriz, diaconul Zaharia i catolicosul Avram din Creta. Numarul lor se poate Inmulti
Cu multa ugurinta 2).
[1-1. Di.] Sir[uni], Legenda Serpegdi, in Ani, I, 3, (1926), p. 81-82.
Cf. Recueil des historiens des Croisades, Documents armniens,

I, Paris, 1869. M. Brosset, Collection d'historiens armniens, I-II, St. Petersburg, 1874-1876, Pentru o informare mai bogatti se adaugA literatura
dela N. Iorga, Armenii si Romdnii: o paraleld istoricd, Bucuresti, 1913,
(extras din Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., seria II, tom. XXXVI),
retiparit 51 in volumul: Academia RomanA, Grigorie M. Buicliu, 18401912, Bucuresti, 1914, p. 39 - 75, unde se dl i catalogul bogatei
teci a lui Buicliu (p. 77-92) pe langa 51 mai bogatul fond oriental (p.
93-113).

www.dacoromanica.ro

334

Din aceastA vasta creatie armean, pus& la indemAna

noastra de ctiva pasionati armenisanti ca Jean de SaintMartin sau Brosset mai vechi, Fr. Macler, N. Adontz sialtii mai noi, cunostem prea putin. Cteva colectii si atat.
E drept chi azi studiile armenologice se inmultesc. Printii
Mechitaristi din Viena si Venetia, la care se adauga cteva societti savante din Apus, adun si pun in circulatie tot mai numeroase si mai temeinice informatii. Din nefericire noi aici nu putem s. ne bucuram de toate
aceste bunuri deal cu mare greutate. Revistele si studiile
de specialitate apar rar de tot in bibliotecile noastre. Este
destul s spun c. Journal asiatique, cea mai bogat publicatie orientalistica, nu se gseste in nicuna din bibliotecile
noastre, afara de cteva volume vechi din biblioteca Arhivelor Statului din Bucuresti.
Istoriografia noastra ar avea ea inssi de chtigat prin
cunoasterea izvoarelor armene. Inca incepand cu Moses
Khorenati amintit mai sus si Vardan Pardsrperti din sec..
XIII, carora Decei le-a inchinat un amnuntit studiu') si
pn azi, o seam de izvoare armene au atingere, uneori
de amAnunt, cu istoria noastr. Am avea un cstig deosebit
daca macar izvoarele Armenilor dela noi ar putea fi puse
In folosint. curenta.
Datorit convietuirii cu noi este logic s ne asteptgm

ca mrturisirile istorice armenesti s fie destul de numeroase. Amintim c cele mai vechi inscriptii de pe teritoriul
moldovean sunt armenesti si provin dela colonia din Cetatea AlbA2). Acte si insemnri istorice armenesti se tin apoi
lant. N'au fost pierdute ci numai ne.au rmas necunoscute.
Armenisantul H. Dj. Siruni, cu pricepere si sarguint. face
acest mare serviciu stiintei istorice romanesti prezentnd
regulat aceste izvoare, din ce in ce mai bogate si mai pline
1) A. Decei, Ronninil din veacul al IX-lea OM In al XIII-lea,
Anuarul Inttitutuluz de 'Mori&
lumina tzvoarelor istorice armenesti,
nationalii, VII (1936-1938), p. 412-581, al UniversitAtii din Cluj, Bucure0i,
1939. Cf. i darea de seama anticipativa de Gr. Avakian, Romtinil in sec.
IX-XIII In lamina isvoarefor armenesti, in Ani, II, 4 (1938), p. 62-64.
2) Cf. Gr. Avakian, Inscripliile armenesti din Cefalea AIM, In ReCeta
vista Istoric6, IX (1923), p. 123-136; id., Rectificdri si
ea AIM, In Ani, I, 3 (1936), p. 76-80.

www.dacoromanica.ro

335

de interes 1). Osteneala sa, pe care am dori-o 4nsotit gi de

a ahora, merge tns mai departe. Dorind o mai apropiat
cunoagtere a trecutului armenesc urmaregte cu struint s
ne prezinte intreaga viat. armeana. In privinta aceasta, re-

vista pe care o scoate sub titlul simbolic de Ani, numele

capitalei din epoca cea mai cultural& a Armeniei, este de
caracter enciclopedic, cum a gi fost numit 2). Programul
ei corespunde dorintelor noastre, asa cum a fost formulat
atat de simplu gi complet chiar de directorul ei :
Ani va tinde mai intai de toate, la int.rirea legturilor sufletegti dintre popoarele roman i armean, fcand s.
parvie la cunogtinta intelectualittii gi publicului roman,
In primul rand umilul aport ce poporul armean 1-a adus
civilizatiunii omenirii, strdaniile lui In domeuiul literaturii,
artei, culturei gi pe de alt parte cercetand i scotand
la lumina toate acele date aflate In izvoarele armenegti,
care sunt menite s. lmureasc, Intrucatva, anumite perioade din istoria poporului roman 3)1.
Dac la acestea, spuse cu atata modestie, s'ar aduga
gi o list& a suveranilor, cat mai precis, impreun cu a
marilor ierarhi gi mai ales a acelor care au fost In contact
ca trecutul nostru, cum si biografiile Armenilor care au
jucat un rol In istoria noastra, inceputul In acest sens fiind
gi fcut, punctele principale ale relatiilor armeno-rumane
ar fi atinse gi cercetarea lor inlesnit.
*

Toate elementele pe care le am schitat aici dau dreptul

poporului armean s. ndjduiasc spre mai bine. Un intreg
trecut de munc, de creatie gi de jertfe neasemuit de mari,
trebue s fie repus la locul s.u.

Astzi se intrezresc In adevr zari noi pentru ornenire. Nu gtim care va fi temeiul zidirii nouei lumi dar, fie
I) Vezi H. Dj. Siruni, Bibliogrofia studillor armen(01 din Romania, 1920-1940, Bucure0i, 1940, (extras din Arhiva Romdneascd, IV), i

mai ales de acelai, Cronica Armenilor in Iarile romdne, in

Ani, I

(1935-1936), fase. I, p. 68-73, fasc, 2, p. 65-74, fasc. 3, p. 69-75, fase. 4, p.

60-63, qi 11 (1937-1938), fase. 1, p. 72-78, fase. 2, p. 78-82, fase. 3, p.66-72,
fasc. 4, p. 51-61, care merge painA la 1570.
N. lorga, Cdteva cuvinie, In Ant, I, 1 (1935), p. 1.
Titlul reviste!, In Ant, I, 1 (1935), p. 2.
H. Dj. Siruni, (Ants

www.dacoromanica.ro

336

el etnicul, fie munca tnteun spatiu economic, Armenii le

intrunesc pe amincloua gi au dreptul s ndjduiasc. De
aceea nu putem incheia aceste rinduri decAt cu profeticile
cuvinte acum mai mult ca oricand
pe care le-a rostit
cndva acela care a fost cea mai reprezentativa figura a
neamului romS.nesc i un pretuitor sincer al Armenilor,
pro fesorul meu Nicolae Iorga. El a disprut atat de tragic
ha nefastele zile ale anului trecut, jertf. a marei lui iubiri
de munc, de adev.r, de dreptate gi de slvire a patriei,
dar cuvintele lui vor sta vegnic neclintite In 1ntelesul lor,
asa cura au fost formulate: dreptatea care incepe s se
intind asupra tuturor popoarelor gi asupra acelora care
poate nu erau vrednice de dinsa, s se coboare In sfrgit
gi asupra poporului care o cere de dou mii de anil)"
AURELIAN SACERDOTEANU

1) N. Iorga, Patru conferinfl despre Armenia... Bucuregti, 1929, P. 73.

www.dacoromanica.ro

EVANGHELIA ARMEAN
DIN IAT (1351)
La sectia manuscriselor din Biblioteca Academiei Ro-

mine din Bucuresti se gseste o subsectie de cpii fotografice dup. documente (cele mai multe si mai pretioase
fijad druite de slavistul Ion Bogdan), odoare si manuscrise
vechi biserice$ti (majoritatea si cele mai de seam, druite
de d. Marcu Beza). Printre acestea din urm, In pacbetul
catalogat sub Nr. XXVIII, se afl5.1) 17 fotografii (in cite
2 exemplare 2) chute Evanghelie armean, despre care ne
l.muresc urmtoarele rinduri extrase dintr'un referat, pus
si el in acelasi pachet, al lui Luca Sarmacas, fost profesor

la $coala armeneasc. din Iasi: ,Evanghelia aceasta este

scris. cu mina liberal la anul lui Chr. 1351 In ora$ul Caffa
din Crimeea i druit, bisericii armene din Iasi la anul
1451, dupi cum se vede din iscriptiunile [aflate] In filele
din urm ale acestei evanghelii".
In acelasi pachet se mai afla: 1. Cateva fotografii din Evangitella slava a logofatului Golia, dala Manastirea Golia din Iasi, din 12
lanuarie 1546 (pentru datare, v. N. A. Bogdan, Oraul al. Saute istorice z administrative, Iasi, 1904, P. 95 si 97). 2. Patru carti postale ilustrate In culori, editate de Societatea Orlodoxa Nationala a Femeilor
Romane,1914,dupa vechi semnaturi si miniaturi romanesti, 3 dela Const.
Brancoveanu si 1 dela Serban Cantacuzino: opera de mare frumusete si
real folos pentru cunoasterea miniaturei romane, opera care s'ar putea
continua sl azi. 3. 0 pagina din epilogul Evangheliel slave din 23 Apr.
1502, salsa de Filip Monah si daruita de tefan-cel-Mare Manastirei
Zografu, dupa Cod. Slav nr. 7 din Bibl. Nationala din Viena (pagini mai
multe a dat N. Iorga: Les arts mineurs en Roumanie vol. I, 1934, p1.1-6).
Cumparate de Ion Bianu deis fotograful P. Packer din Iasi, la
20 Martie 1913, ca si fotografiile dupa Evanghelia slava a logofatului
Golia.

www.dacoromanica.ro

338

Desi manuscriptul prezint, cum vom vedea, o mare

tasemnAtate literara, miniaturistica i istorica, desi a figu-

gurat ta sectia armeana a Expozitiei generale romine din

Bucuresti 1906, cAt $i la Expozitia de ara. arraean din
1930, totusi opera aceasta n'a fost decat semnalat1 prin
cAteva rinduri1). Datorit amabilittii d-lui H. Dj. Siruni,
care mi-a tradus unele pasagii din limba armean si care
mi-a dat unele lmuriri de strict specialitate, vom putea
arta la paginele care urmeaz1 Insemntatea acestui manuscript.
DESCR1EREA MANUSCRIPTULUI

Cuprinde cele patru evanghelii, are formatul In 8

(28 )< 17X8 cm.), de 289 foi nenumerotate, scrise cu cerneal neagr $i rosie pe 2 coloane, 21 rAnduri pe pagin.

Scris pe hartie, s'a umezit ei, de$i legat Inteo frumoas

legturl de argint (v. plansa), totusi starea lui nu este a$a
de bun. Pagini albe 18.

Scrisul este simplu, ordinar, apropiindu.se mult de

forma primitivA a literelor mesrobiane, devenite apoi caractere de tipar; este Ingrijit, intr'o ortografie corect., dar
acest
dup referatul amintit al prof. Luca Sarmaca$
scris dowede.$te c. scriitorul a avut in vedere numai forma
scrierei $i nici[de]cum Imprtirea regulat a cuvintelor In
silabe: asa, mai in toate liniile gsim cuvinte intrerupte si
partea Intrerupt, alipit de cuvintul urmtor". Aceleasi
neorinduieli se observ si In desprtirea silabelor In cuvintele incepute la sarsitul unui rind $i sfir$ite la inceputul
rndului urmtor, ceca ce face lectura foarte anevoioas
MINIATUR1LE

Dei n'am la Indemin decat cele 17 fotografii monocrome dela Biblioteca Academiei Ron:4)3e (14 pagini di1) ia Cataiogul Expozitiei deartd armar:6,1930, Bucureti, intocmit
de H. Dj. Siruni, su este pus fa lista manuscriselor importante ajunse
noud (p. 42). Mentiuni: Grigore Goilav, Bisericele armene de prin rrile
rorniine, Bucuresti, 1912, p. 29. H. Dj. Siruni, Privire asupra manuscriselor armenegi, In Revista istoricei, XV (1929), p. 136. Informatii ceva
mai multe a scris H. Dj. Siruni: Armenit in Romdnia, in Arhiva Romaneasc6, V (1940), p. 167, 178-179.

www.dacoromanica.ro

339

ferite, Cu text si 3 fotografii dup legtura de argint a ma.

nuscriptului), se poate vedea totusi insemntatea lui pentru
studiul ornamentatiilor si miniaturilor, fijad dintre cele mai
vechi In arta armean.
Culoarea miniaturilor $i ornamentatiilor este neagr.
si rosie. Imaginile care impodobesc manuscriptul sunt fi.
gurile celor 4 evanghelisti, pe cAte o pagin tntreag; 4
mari frontispicii In formi de bolt. ocup jumttile
superioare ale paginitor, la tnceputul fiecrei evanghelii;
initiale mari si tnflorate, la inceputul celor 4 evanghelii $i
la lace putul tuturor capitolelor din text. De obiceiu, aceste
initiate majuscule sunt iesite din ampul textului, In marginile destul de largi ale paginei. Initiatele verseturilor sunt
mai mici 8i lipsite de ornamente, dar In culoare rosie, spre

a se deosebi de restul textului, scris In negru. In sfarsit,

mai constau din chenare dreptunghiulare In partea de sus
a paginelor, unde Incep indicatiile tipiconale, at si explicatiile evangheliilor.

Autorul acestor ornamentatii si miniaturi este, dui:4

cum rezult. din memorialul manuscriptului, preotul Carabed, care a scris In anul erei armene 800 (dela Hristos 1351)
In Caffa, din Crimeea. Cnd tntre anii 1062-1064 diferitele

nvliri strine au atacat Armenia $i capitala ei Ani, Ar.

menii s'au refugiat spre sudul Rusiei, Polonia si Moldova.
Nvlirea 'Marilor din 1239, cutremurul de pmnt din
1313 si nvala Persilor din 1342 au impins un nou val de
refugiati armeni spre Georgia, Caucasia si Crimeea, unde
gseau si un mediu mai prielnic preocuprilor lor negustoresti, format de vechile colonii genoveze si venetiene. Alte
ramuri s'au refugiat dela cele dintai atacuri strine spre
Cipru, Cilicia si Venetia, unde au tnaintat biserici $i congregatii vestite, cum este aceia a Mekhitaristilor In insula
Sf. Lazr a Venetiei. Desi vieata acestor refugiati fin. tar
era grea 9, totusi c.lugri, preoti, dascAli si oameni de
1) Aceste grele conditii de vieata se intrevad in trasaturile severe,
triste ale figurilor reprezentate in vechile manuscrise armene, cat si in

notitele presarate pe aceste manuscrise: e in viata meta de pribegie prin straini, ca scriu" scrie un copist; e Luna, iar odaia-nii Intunecoasa si rece", am scris pribegind de colo colo` scriu al(ii, (cf. Sii[unil,
Manuscrisele armene$11,in (,atalogul Expoz. de arid armeand, 1930, p. 35):

www.dacoromanica.ro

340

cultura Armeni au format adevarate scoli de caligrafi si

miniaturisti, dintre care mai vestit este cea din Cilicia,

a sec. XIIXIII.

In regatul Rubenienilor (1196-1375) din Cilicia miniaturile armene ating apogeul, prin gravura viu colorata,
prin finetea $i varietatea efectelor, prin gratia $i siguranta
executiei. Ele yadese, toate, un amestec unitar 5i armonic
al influentei occidentale latine, cu elementele decorative
orientale si mai putin bizantine. In schimb, scolile armenesti din taxi straine, cum a fost $i cea din Caffa Crimeei,
reprezint o faza de decadent& a artei miniaturistice armene. Influentele straine, din care mai ales cea bizantina,
devin dominante, Jack executarea artistica. devenise mecanica si lipsit de personalitate '). Evanghelia armeana
dela Caffa, din 1351, Infatiseaz totu$i calittile unei executari artistice Ingrijite, fine si originale.
Unul din frontispicii si anume cel dela evanghelia Sf.
Ioan, In forma de portal, se termin, In stnga jos, cu un
stlp ornamentat, dublat ca un sarpe cu capul intors spre
text si este format din 6 ovale in florate, care incadreaza simetric un medaillon de arabescuri (v. plana). Deasupra doi po-

rumbiei care se privesc, despartiti printr'o ornamentatie de

flori. Cu mici variatii (patru porumbiei, lipseste sarpele) este

pictat si frontispiciul dela evanghelia lui Marcu. Chenarele dreptunghiulare din capul paginelor cu tipicul sunt
palide, fat& de bogg.tia celorlalte.
Figurile evanghelistilor, dei simple $i rigide, plac prin
cadrul In care sunt pusi: In apropiere de jilturi sculptate,
de baldachine Impoyarate de matsuri si catifele, de tur-

nuri sau alte cldiri de arhitectura ciudata.

Unde vedem mai multa variatie In linii si rnai multa
finete artistica., sunt initialele majuscule si diferitele orna.
mentatii din campul alb al paginei. Ca figuri, Intalnim pasari cu capete de om, figuri geometrice, troite cu cruci deasupra, plante cu stilizari de figuri omenesti, desene din
flori si linii, etc. Mrimea lor egte Intotdeauna proportionatal, liniile subtiri, discrete, pline de elegant (v. plana).
1) Mpg Ciobanian, Miniatura armeanii, articol in Cata/ogul Excitat, Bucurett, 1930, p. 14.

www.dacoromanica.ro

341

Din examinarea miniaturilor, vedem c gcoala dela

Caffa, din sec. XEV, nu infatiseaz arta miniaturistic at%
mean. in decadent, ci, judecand dupl Evanghelia armean
dela lagi, ea infatigeaza lupta dintre curentul traditionalist
si influentele straine in mijlocul carora erau fortati sa triasca Armenii. In vechea i lunga convietuire a Armenilor
In tarile romane (dupa marturia istoricului Pajigkian, prima
caravana de Armeni vine In Moldova Inca din 1062--1064,
dupa primul atac dat impotriva capitalei Ani), vechea art
miniaturistica slavo-romina s'a desvoltat in apropierea a-

cestor modele armene, atat de rspandite in centrele lor

bisericesti din Moldova. Influentele reciproce vor trebui
()data studiate, pe baza unui material mai bogat de informatie.
LEGATURA

Manuscriptul are o legatura scump de argint (vezi

planga). Cele 2 scoarte sunt legate Intre ele, la cotor, prin
3 tmpletituri late de argint. Pe scoarta din fat& avem inftigata in relief scena Invierii Domnului Itsus Christos, cu ins-

criptie sus In limba armeana: Christos Domnul nostru in

infern.

Tipul acestei icoane a Invierii nu este ins. cel obisnuit, luat din evangheliile canonice, ci tipul coborkei In
iad, din evanghelia apocrifa a lui Nicodim.
Aceasta evanghelie, spre deosebire de cele canonice,
pune tot interesul pe peripetiile Mantuitorului la coborirea lu In lad, pentru rscumprarea omului din pacatul
eel vegnic &cut de Adam si Eva. Aceste peripetii sunt
povestite de fratii Carinus gi Leucius, inviati de Mantuitor
In vremea aceia, cam in felul urmtor ... puterile Iadului

eran In mare turburare, and deodat se auzi la poarta

infernului de trei ori un glas puternic, ca un tunet: luati,

domni, portile voastre; s ja poarta cea de veci i sa intre imparatul slavei. David gi Isaiia recunosc ca. acesta
este /Vlantuitorul, pe care ei prezisese. Satana 5i ai si
sunt cupringi de groaza gi se strAduiesc s. ferece portile.
Dar lisus tnsotit de ingeri, sfrima incuietorile iadului si
lumineaza Intunerecul cel de veci. Atunci, cad dintr'odat
obezile, care tineau pe sfinti incatugati, iar Mantuitorul
www.dacoromanica.ro

342

apucl pe Satana de grumaz si, intorcAndu-i minile tnapoi,

11 leagl ca lanturile sid arunc In adncimile iadului, In

focul cel vesnic, uncle va rmne ping. In ziva judectii
din urati. A poi, Mintuitorul, intinzand mana lui Adam, 11
scoate din infern Impreun cu toti sfintii, pe care-i duce
In cAntece de slav, In raiu" 1).
Aceast legend a influentat iconografia2), imnografia
crestira si gravura veche romneasc ; gsim frontispicii inspirate din legend. la Penticostarioanele vechi tiprite si,

cum vom vedea acum, a influentat chiar pe vechii nostri

leg.tori de arti, facepand ca secolul al XVX VI-lea.
Am reprodus intriadins legenda, pentruca cititorul s
compare cu ceea ce reprezint scena din legtura manuscrip-

tului nostru (v. plana): lisus In gura unei pesteri, situat

In fundul unei vi, tiatre munti cu terase. MAna dreapt o
intinde lui Adam, stnga Evei, scotandu-i din iad; In dreapta
lui, loan Botez.torul, David si Isaiia, care au prezis invie-

rea lui Iisus. Sub gura iadului o cruce si sub cruce cheia,
lacatul, 2 ttni de poart si 2 zIvoare, toate sfrmate,
dela poarta iadului si aruncate jos. Elementele sunt luate
deci din legenda apocrif a evangheliei lui Nicodim, povestit mai sus.
Pe cealalt copert, la naijloc, este Maica Domnului cu
lisas In brate, asezat pe un jilt; are la st.nga si la dreapta

heruvimi si 2 stele, iar la cele 4 colturi, figurile celor 4

evanghelisti. Sus inscriptie In limba armean.: Maica Domnului. Desi serie In limba armeana, legtura are bate caracterele vechilor noastre legeituri in argint, din sec. XV si XVI.
Compar aceleasi scene din: leg6.tura evangheliei dela
I) N. Cartojan, Iconografie folclor, curs uaiversitar editat de Seminarul de Istoria literaturii romgne vechi, Bucure0i 1937-1938, p. 95-96.

In afarg de studiul citat mai sus al d-lui Cartojan, vezi i V.

Brgtulescu, Elemente profane In pictura rellgtoasa,in Bulet. Com. Monum.
Istorice, XXII (1934), p. 38-39. Motivul popular pgtrunsese in ezininii, dovacill

la Vasile Grecu: Cartt de picaira bisericeascii bizantina. 1ntroducere 1

editie critica a versiunilor romdneei alai dupa redactiunea nit Dionisle
din Furna,tradusa la 1805 de Arhimandritul Macar/e, cdt dupa alte
redactlunt mat vechl traducer' anonime Cernguti, 1936, p. 172-173.
De pildg TflOdul.Penticostar, Ramnic, 1743 (cf. Dan Simonescu.
InvIerea Domnulut in iconografia sl folclorul romdnesc, In ziarul Romania, murar special de Pagti. 28 Aprilie 1940, p. 2).

www.dacoromanica.ro

343

,Humor (an. 1473) 9.; legtura evangheliei logoftului Golia

(an. 1546)2); legatura evangheliei dela Voronet (an. 1550)');
legatura evangheliei lui Ieremia Movil. (an. 1598) 9 ; a evangheliei lui Const. Brncoveanu (an. 1697)9 ; de bunseama

gi In altele. Este tara indoiala ca legatura manuscriptului

a.rmean, druit, duma cum vom vedea din memorialul respectiv, bisericii armenegti din Iagi la 1451, a fost facuta pe
plmantul Moldovei In cursul secolului XV, dup modelul

legaturilor obignuite in tara noastr sa se fac la evanghelii, in acea epoca.

CUPRINSUL

Manuscriptul are, cum am spus mai sus, 289 foi, din

care 9 sunt albe. Foile 1-2 cuprind o introducere cu caracter religios i sfaturi de cum s se foloseasca concordantele arturate In manuscript.
Foile 3-10: sunt 4 tabele de concordant. pentrn faptele
povestite la fel de toti patru evangheligtii; a doua tabel, de
faptele comune la 3 evanghelii, apoi la dou gi, In &farsa
se arata faptele povestite de un singur evanghelist, lipsind
la ceilalti.
Urmeaz evanghelia lui loan, cap. VII, v. 53, cap. VIII,

v. 1-11, dupg care textul evangheliei se intrerupe cu un

loe ce a fost alb cand s'a scris (1351), dar s'a completat
ca dedicatia, in 1451, cand manuscriptul a fost druit bisericii armenegti din Iagi. Urmeaz raemorialul, care in manuscriptele armene joaca rolul predosloviilor din manuscriptele

crtile noastre vechi. Dupa memorial, continua textul

evangheliilor, ultimele foi cuprinzand indicatiile tipicului,
pentru folosirea si cantarea evangheliilor.

Locul lasat alb timp de un seco], ca 3 coloane text,

dintre evanghelia lui loan si memorial dupa explicatia
I. Bogdan, Evonghebile dela Homor i Voronet din 1473 1 1550,
Bucuresti, 1907, plana V (extras din Anal. Acad. Rom., s. ist., s. H, t.
XXIX, mem. 16).
Bibl. Acad. Rom., Manuscripte, Fot. XXVIII; vezimai sus, p.337,

nota 1.
I. Bogdan, op. cit., plana VI.
Marcu Beza, Urme romelneal in Rastiritul oriodox. ed. U,
Bucuresti, 1037, p. 7.
1bidem, a doua plange dintre pag. 182-183.

www.dacoromanica.ro

344

prof. Sarmaca$, din referatul citat se datore$te obiceiului

ca s se rezerve pentru numele posesorilor unui manuscript,
e ventualii cumprtori $i protectori ai caligrafilor sraci, lo cul

cel mai de frunte, inaintea chiar a memorialului, ala vreme

In memorial se aminteau numai de prea umilii si prea

pa.tosii copisti. Era un fel de a mguli pe cumprtori,
un fel de a.si vinde copistii mai usor operele copiate. Odat
cumprat manuscriptul, se completa locul cel alb, dup

anumite formule, ca numele noului proprietar al manuscriptului ; sau se scria vreo dedicatie, cAnd cumprtorii
fi luau pentru a-1 drui, spre pomenirea lor, vreunei biserici: cazul evangheliei armene din Iae.
TRADUCERE4 DEDICATIEI

Pentruca cititorii s. vad. ei insisi formulele si felul de

a serie al Armenilor din secolul XIV, voiu transcrie aici

traducerea prof. Sarmacas din referatul citat. Trebue, Ins,
s multumesc In mod deosebit d-lui Siruni, care a binevoit
a corecta gregelile profesorului armean si, mai ales, a com-

pleta pasagiile pe care Sarmacas nu le-a putut citi, deci

nici traduce. Dedicatia:
ePomeniti, deci, pe cei din urma cumparatori ai acestei slinie
Evanghelii, pe Agopsa si pe frate-sau Ariut (=Leul) si pe parintii
lor, cari au cumparat-o din dreapta lor munca si au dat-o spre
amintire la lasi, la [biserica cu hramul] Sfanta Nascatoare de
Dumnezeu si nimeni sa au inchazneasca a o scoale de la Sfanta
Nassatoare de Dumnezeu, nici dintr'ai mei si nisi dintre straini.
Si, daca cineva ar indrasni si, impotrivindu-se, ar ridica-o, acela
partes crucificatorilor sa o mosteneassa si rasplata lui Coih $i a
lui Datan sa primeasca. S'a scris in anul [erei arment] 900 (dela
Christos 1451) ')'.
TRADUCEREA MEMORIALULUI:

Marire Tie, Unicului ce te marturisim de trei ori Sfant, acela

carui nu-ti lipseste nimic, desavarsitule si nemarginit Tata, Fiu si
Duh Sfant, in veci, amin.
Prin gratia Domnului atottiitor si prin ajutorul Lui s'a ispya.
vit evanghelia aceasta prin minune !acata si cu Duhul impodobiia,
.

1) Anul 1451 trebue, deci, adaogat la Cronica Armenilor din tirile

romilne, alcatuita de H. D. Siruni in revista Ani, Noemvrie 1936, p. 60.
Ultimele cuvinte din dedicatie si data n'au putut fi descifrate de Sarmacas; descifrarea o datorez d-lui Siruni.

www.dacoromanica.ro

EVANGHELIA DIN IA$I (135

Inscripfunea bisericei din 1395

Biserica armeanA din Iasi

www.dacoromanica.ro

;1;1)1.-1* ittS
7b

Dou4 pagini din manuscrisu1 armean din lai din 1351

www.dacoromanica.ro

LfrOi:irelIty01.4407
,Gget4t2,....A.Ttf--

rbizt,',P4Myli

1/4741Fd"14N

Tt

Au,,..

'

$44-7,c14.1411!

.10,cof .1402

,1,:044-0.49,; S.d.1.044
7

-;,,,,,frAoroyi$444:124"51.kielti"4
;.ii

Text i majuscule ornamentate din manuscrisul armean din Iai din 1351

www.dacoromanica.ro

ale

71

tiL

Legltura tn argint a manuscrisului armean din Iai din 1351

www.dacoromanica.ro

345

ceea ce fericitii evanghelistl Cu Intelepciune au unit multele cubr

In o singurg tesgturg, mgestritg ca compozitia untului scos din tierberea dulcilor flori, ale cgror calitAti, prin proprietatea duhului, li
se p3ate deosebi ; si copiatd prn participarea multor lurninati,
pentru a o insu5i bisericei unit cuviincios Cu capul de pace, cad
dela DAnsul este perfectiunea.
Multe sunt cauzele pentru care sunt pairu evanghelisti : omul, leul, tauful si vulturul ; patru materii ale lumei: pgmantul,
apa, focul, sit aerul care sunt unul altuia dusmani neimpAcati, dar
si iubiti neseparabili. CAte patru litere compun numele Sfintei
Treimi: Tatd, Fiul, Duhu. Patru sunt fluviile ce izvorgsc din paradis : Phisonul, Chehonul, Tigrul si Eufratul. Patru sunt unghluxile
si colturile mesei, patru sunt fetele crucei si mi sunt si alte cauze
in care se pot idealiza cele patru evanghelii.
Deci se numesc evanghelii, fiindcg ni se istoriseste despre
bungtAtile ce s'au fgcut, de pacea ingerilor si a oamenilor, de distrugerea violentei inamicului, de risipirea iadului, de mantuirea
sufletelor, de sederea de-a-dreapta TatAlui, a naturei noastre milenesti.

Dar s'a scris SFAnta Evanghelie in orasul de Dumnezeu pgzit Calla, sub umbra prea Sfintei Treimi, in timpul Patriarhului P. S.
Mekhitar I,1)In al Arhiep[iscopatului] P. S. Stefan si in timpul domniei lui Doda; si2) am scris Evanghelia aceasta in anul Armenilor
800 (dela Christos 1351), eu pat:Mosul si nemernical preot Carabed;

am imdodobit aceastg evanghelie cu mAna mea, pentru folosul

Diaconului Grigorie si pentru amintirea pgrintilor 1ui, amin.
Porneniti intru Christos pe cumpargtorii acestei evanghelii,
pe Umeg si pe Avac si pe pgrintii lor,pe bunicul Khotateh, pe buRica Tagtkhatun, pe strgbunul Umeg, pe [stralbunica Vartedzot, pe ta-

tat Varteres si pe mama Azchedighin, pa surorile Snokor, pe

Ma, pe Acer, pe Grigore, cu copiii lor, pe Dzahig si pe Dzangaziz Cu copil lor s cu toatg familia lor, amin.
Pomeniti letra Christos pe rgposatul lor !rate Sukran,care in
vArsta tAngrA s'a sgvrsit, ca floarea s'a scuturat si ca iarba s'a
uscat si a fost usturime mare si doliu nemArginit si suspinuri, fratilor si mamei lui.
Si au cumpgrat evanghelia aceasta din dreptul lor sAnge,
pentru amintirea fratelui lor Sukran si pentru bucuria lui Grigore
Diaconul, fratele lor, intru amintirea pgrintilor lor, amin.
Pomenitt intru Christos si pe pgrintii nostri pr. Movses, pe mama

mea Dira si pe bunicul mea MggArdici si pe bunica mea, doamna

Snokor si pe toti strgmosii mei *i. pe mine pgatosul si nevrednicul preot, fals religios Grigorie, care am indemnat si am fgcut
sg cumpere evanghelia aceasta Intru amintirea vesnicg a sufleteI) Mekhitar I, catolicos de Ecimiadzin, 1341-1355.

2) Incepand dela acest cuvant si Ong la sfarsitul paragrafului,

Sarmacas neputand descifra textul, am folosit traducerea d-lui Siruni.
22

www.dacoromanica.ro

346

'brsi a corpurilor celor vii si ale celor morti, ale celor drepti si ale
p gcatosilor ; cad aceasta este vieata ; lumina celor intunecati, invgtatoarea celor smintiti, calea celor ratgciti, liman celor naufragiati,
candelabru nestins, izvor de nenumile, convorbire eu Dumnezeu,
chematoarea pacgtosilor la pocainta i cea care cheamg pe toti
la nunta cereasca, la cortul mirelui nuptial.
Aceasta este odihnitoarea celor impovgrati, usuratoarea de
pgcate prin pocaintg, speranta celor fgra de sperantg, adapostul
celor nenorociti, conducgtoarea la vieata, marggritarul nepretuit,
piatra valoroasa, templul luminos si aurul ales, via des gtatoare,
paradisul dorit, planta de nemurire, trandafirul nevejtejibil si conducatoarea credinciosilor Cu ngdejde si cu credintg la altarul ceresc, [andelsan.3 bicuram de bungtatile netrecgtoare si de veselia
fail de slarsit, intru lisus Christos Domnul nostru, care este binecuvantat in veci, amin.
lar cei ce vor pomeni pe cei amintiti aici, pomeniti sa fie
de Christos Domnul nostru, cel binecuvanlat in veci, amin.

Reconstituind faptele din memorial 5i dedicatie, sta-

bilim imprejurrile in care s'a scris precum 5i circulatia

manuscriptului. Murind, in Crimeea, Sukran de varst tanr, in amintirea lui, Diaconul Grigore, fratele lui Sukran,
comand la Caffa, preotului Carabed scrierea evangheliei In

1351. Faptul era socotit ca o mare cinste pentru familia

intreag $i de aceea in memorial sunt amintiti toti membrii familiei. Manuscriptul ajunge in proprietatea fratilor
Leul) cari inainte de 1451 erau proAgopsa si Ariut
babil in Moldova. F.ceau parte, de bung seam, din sprijini-

torii Armenilor din Iasi, pentruc numai asa se explicl

ruirea manuscriptului bisericii armene5ti, in 1451. Lipsa

altor insemnri, arat c evanghelia a fost cu sfintenie

pstrat numai la biserica armean. din Iasi, rinde trebuie
s se gseasc. 5i acum.
Evanglaelia este cel mai vechiu manuscript armenesc,
produs al gcoalei caligrafice dela Caffa, gsit pe pmantul
trii noastre. Dup. 3 ani, la 1354, un alt caligraf in Caffa
(Tara Crimeei spune memorialul), Grigore Suchiasian scrie
a doua evanghelie armean, din indemnul preotului Thoros ;
din fericire, tara care a adpostit si acest al doilea monument literar armean, a fost tot Moldova, la biserica armean din Boto$ani. Pe aceast din urm evanghelie, ins,
nu mai este pus data la care ajunge manuscriptul in Moldova, ceea ce ridic si mai mult valoarea 5i insemntatea
bibliografic a evangheliei dela Iasi.
www.dacoromanica.ro

347

Formulele de umilinta ale caligrafului pacatos", ne-vrednic preot", fals religios" sunt obignuite la copistii
tuturor popoarelor si trebuiesc puse in legatura cu misticismul si umilinta religioasa din timpul evului mediu. Acelasi misticism se vede si in bog.tia de cuvinte retorice pe
care le gseste, ca s exprime binefacerile invataturii
evanghelice. Concordantele dela inceputul manuscriptului
(v. mai sus), canoanele" dela inceputul fiecarei evanghelii arat mai mult decat o simpla preocupare de copistcaligraf; arat.' din partea stiintei armene o preocupare de
adancire teologic. si critica in domeniul Sfintei Scripturi,
inca din secolul al XIV-lea.
INSEMNATATEA ISTORICA

Descoperirea acestei evanghelii are si o insemnatate

istoric deosebit, in legatura cu zidirea bisericii armenesti
din Iagi. N. A. Bogdan (in Oraful kifi, ed. 1904, p.12-13)

a publicat in facsimil inscriptia armean care arat. ca

s'a pus temelia bisericei Sfintei Nscatoare de Dumnezeu
ihramul bisericii armenesti din Iasi], prin struinta parintelui Iacob, a hagiului Marcar" la anul 1395 1). Aceast data

este confirmat si de alt. inscriptie pe o placa de mar.

mora din aceiasi bisericl. S'au gasa totusi cercettori cari
au contestat autenticitatea inscriptiei si ei atribuie bisericii
o intemeiere mai apropiat de timpurile noastre2). Evanghelia druit in 1451 bisericii din Iasi confirma irisa datele

inscriptiilor mai sus amintite. Inteadevr, fratii armeni

Agopsa si Ariut (= Leul) nu puteau lua hotarirea de a

drui bisericii evanghelia in 1451, daca la aceasta data institutia nu avea o faim, o reputatie demn de increderea
si stima lor. Aceas reputatie n'o putea avea, daca am admite intemeierea ei chiar in preajma anului 1451; trebue,
La fe! sustine Grigore Goilav, Bisericile armene de prin (tulle
romdne, Bucureti 1912, p. 14 (extras din Rev. p. ist. arh. i filologie,
vol. XII, partea I).
Un profesor universitar din Iai inteo conferinta publicg, amintit de N. A. Bogdan, Orasul lasi, ed. 1913, p. 34-35 1 N. lorga, Armenli
si Romanii: o paralela 'stork& Bucureri, 1914 (in publicatia Acad.
Romand, Grigorie M. Buiucliu), p. 63: Incercarea de a dovedi cl cea
la0 are data de 1390 [recte 1395] n'a izbutit".

www.dacoromanica.ro

348

deci, s. fi avut o vechime, o traditie cultural gi religioas

de cateva decenii, pentru a se asigura de buna folosire gi
pstrare a darului lor. Un interval de 50 ani (la 1395 se
pusese numai temelia) a fost de ajuns pentru consolidarea.
acelei situatii de faim in ochii credinciogilor armeni, incat
s poat oferi darul Ion, bisericii.
De altfel, descoperirea hrisovului lui Alexanclru.celBun, prin care infiinteaz episcopia armean, In Suceava,

Incg. din 30 Iulie 1401 9, spulber gi ea once gand de a

pune la indoial. veracitatea inscriptiilor dela lagi.
Ajungi la capa tul acestui studiu, menit s atrag& atentia asupra celui mai insemnat manuscris armean gi al 2-lea
ea vechime 9 afltor pe pmntul tOrii noastre 3), trebue s
multumesc d-lui Siruni, directoral acestei reviste, pentra

interesal ce a artat ca aceast cercetare s fie ct mai

complet. LegAturile de veacuri romno-armene se confina& azi prin frumoasa gi rodnica activitate stiintificA a d-sale.
DAN SIMONESCII

P. P. Panaitescu, Hrisovul tul Alexandru cel Bun pentru episcopia armeand din Suceava (30 lulie 1401), in Revista istoric6
(1934), p. 44-54.

RomanaIV

Cel mai vechiu, este tot o evanghelie, dela biserica armeana

din Roman, scrIsa de Chiriac, In anul 714 (dela Christos 1265) la mgnastirea Masghevor, dar nici pentru acesta nu cunoastem data intrarii lui
pe pAmantul Moldovel.
0 catalogare sistematicd a Ior nu s'a fticut decftt pentru celeallatoare In cuprinsul Transilvaniei: Frdric Macler, Manuscrits armniens de Transylvanie, vus et dcrils par..., Paris, 1935 (Librairie orientaliste Paul Geuthner, in El, 93 pagini).

www.dacoromanica.ro

PENTRII O CIINOASTERE RECIPROCA

EMINESCLI IN ARMENE$TE
H. Dj. Siruni, .Mihail Eminescu", in armenegte, cu o pre-

fata de N. Iorga, Bucuregti, 1939, in 8, 1V+187 pg.

D-1 Siruni prezinta in volumul cu titlul de mai sus gi

de o remarcabil executare grafic, un studiu asupra vietii
operei lui Eminescu, urmat de 38 de poezii alese din
-opera marelui poet roman. Scopul aparitiei acestui volum
a fost, afirma domnia sa, in primul rand, participarea autorului la marea sarbatoare spirituala a poporului romanesc,
implinirea a cincizeci de ani, de cand Mihail Eminescu,
gloria poeziei romnegti, si-a inchis ochii impotriva lumii
gi a oamenilor", i in al doilea, pentru a face cunoscut pe
Eminescu i Armenilor".
In studiul care precedeaza traducerile, inteun total de
95 de pagini, formand 23 de capitole, autorul face biografia
poetului gi analizeaza intreaga-i opera, dovedind, pas cu
pas, ca. e la curent cu toat critica literara legata de opera
lui Eminescu. Capitolele asupra originii poetului, cat ei cele

intitulate: .0mul politic", .Proorocul", Deceptionatul",

Bolnavul sufletegteN gi .Dominatia lui Eminescu in literatura romaneasca., aunt tratate cu o congtiinciozitate demn
de toat lauda gi abunda in preri personale, pe cat de o-

riginale, pe atat de interesante gi doveditoare de o totall

pltrundere a operei lui Eminescu.
Poeziile traduse au fost alese cu grij i impArtite in
.opt gripe, dui:4 natura lor. Titlurile, ca gi textil lor, sunt
-ca in cele mai bune autorul le numra patru editii ale
poeziilor lui Eminescu. Aceste poezii stint: 1. .0 mama",
2. Dorinta", 3. Din valurile vremii', 4. .Adio", 5. Noaptea'', 6. .Dece nu-mi vii?", 7. .Nu mi intelegi", 8. Oda',
.Sunt ani la mijloc", 10. Iubind in taina", 11. Afara-i
toamn", 12- .Mai am un singur dor", 13. Ce e amorul?".
www.dacoromanica.ro

350

14. Trecut-au wail*, 15. Criticilor mei", 16. Cind amintirile', 17. Ce suflet triste, 18. Departe sunt de tine',
19. De cate ori, iubito", 20. .Mortua estu, 21. Singurata.
tea", 22. .Despartirea", 23. Ce te legeni, codrule ?u, 24.
Somnoroase psarele", 25. .0, rimaiN, 26. ,La steaue, 27
Oricate stele", 28. $i dacl ramuri bat In geam", 29. Re.
vedere", 30. Venetia', 31. .Kamadevau, 32. .Viatau, 33.
Proletar $i Imprat", 34. .Cu maine zilele-ti adaugiu, 35.
'Glossa", 36. Scrisoarea I", 37. Doina", 38. Luceafrul".
In privinta masurii, numai doul din aceste poezii,
anume Cand amintirile" $i Cu maine zilele-ti adaugiTM, sunt

turnate de d-1 Siruni in forma celor originale. Restul sunt

traduse in versuri albe, cu pastrarea rimel versurilor originale. Cu toate acestea, prin mijloacele sale de iscusit
manuitor al condeiului In limba armean, di Siruni a reusit
s creeze In toate traducerile sale atmosfera poeziilor originale si de aceea ele nu par traduse ci concepute direct
In limba armeana. Aceasta sigur gi pentru ca d-1 Siruni dao importanta deosebit lexicului, intrebuintand cuvintele
corespunztoare in limba armean. Iata dece arhaismele sau

alte particularitti ale limbii lui Eminescu, redate de d-1

Siruni cu o grij deosebita, Isi gsesc un loc de cinste in
aceste traducen, Infrumusetandu-le. Munca domniei sale,
date fiind rezultatele dintre cele mai tinbucuratoare, trebue
sa. recunoastem ca. a fost foarte grea. Constient de greutatea pe care a intampinato in realizarea acestor traduced,
d-1 Siruni se grbete sa constate, In introducere, ca., pentru
scriitorii armeni, care ar Incerca sa-1 redea pe Eminescu In
armeneste, exista totusi o mangaiere : In poeziile lui ei pot
gasi accentul cantecelor lor nationale, iar coardele care mai
vibreaza In lira sarmanilor poeti armeni, produc doar aceeasi
palpitatie". Aceast mrturisire a d-lui Siruni, pe cat de original, este pe atat de dreapt : intreaga atmosfer a poeziilor lui Eminescu evoca poezia armean. Unele motive din
poezia lui Eminescu ins. mi ga.sesc ecoul in poeziile arme-

nesti chiar de acum cateva sute de ani. Astfel, cele din

uScrisoarea I' ne amintesc poeziile gnomice ale poetilor
Hovhanns din Erzanga (1250-1326), Makartici Nahas
(sec. XV), Nahapet Cuciac (sfarsitul sec. XV si Inceputul
sec. XVI), etc. Numai cine poate s.-i. citeasc. In original,.
www.dacoromanica.ro

351

simte sufletul poporului armean, care palpita in poeziile

lor. Atmosfera din poezia armean. mai noua has este gi
mai evocatoare a problemelor atacate de Eminescu si a
intregii mentalitti pe care o respira. Iata dece, pus In fata
acestui fapt incontestabil, mult regretatul N. Iorga, cunos.
cator adinc al valorii culturale a poporului armean, marturiseste, in prezentarea pe care o face lucran i d-lui Siruni,
mentalitatea poporului armean, chiar in afara de
c
legaturile stranse pe care le-a avut cu poporul nostru, si
intre mentalitatea lui Eminescu este desigur o asemanale.
Prin cine gtie ce aspiratii ancestrale, manand catre Rsarit,
pe care le are in formatia lui aga complicata Eminescu, el
era un cuget.tor cu mintea indreptat spre orizonturile
largi i spre zrile misterioase. Dar toat. literatura armeana, fie gi in vechia patrie de subt Caucaz, fie si in patria-i de strmutare din Armenia Mic., din Cilicia.... este
stpanita de aceeagi not. Astfel, intre Armenii, once
limb ar vorbi astzi, gi intre poezia lui Eminescu, este o
legatura. Armenii sunt in stare mai mult, deck poate un
Francez sau un Italian, sa inteleag poezia eminescian in
ceea ce are mai fundamental in esenta er.
dece dinsul igi exprim deosebita plcere s. vad

,poporul armean, a carui civilizatie este aga de veche

care se gsegte pe plmantul romnesc de atata timp, participand la o intreag opera de civilizatie materiala gi
dand Romani'or reprezentanti alesi ai intelectualitatii lor,
se gandegte gi el, ca si majoritatea romaneasc, la acel
mare creator gi indrumkor de literatura si gandire, care a
fost Mihail Eminescu".
Adaugam c, datorit. lucrarii d-lui Siruni, d doi ani
de zile presa armean de pretutindeni elogiaza cu o deosebita cldura pe marele poet roman, insistand cu un interes ugor de inteles asupra legaturii pe care o are poezia
lui Eminescu cu spiritualitatea poporului armean.
Prof. Dr. GRIGORE M. AVAKIAN

www.dacoromanica.ro

352

O SCRISOARE
Imi face o deosebita placere s vd c poporul armean,

a crui civilizatie este asa de veche si care se gseste pe

pamintul romnesc de ata.ta timp, participnd la o Intreaga
oper de civilizatie materiala i &and Romanilor reprezintanti alegi ai intelectualitatii lor, se gndesc si ei, ca $i majoritatea romneasc, la acel mare creator $i Indrumator de
literatura i gndire care a fost Mihail Eminescu.
S'a vorbit de o origine armean a lui ; ceia ce au do-

vedit cercetarile mina acum este numai existenta intr'un

sat bucovinean a unei familii Eu3inovici, al crui nume are
o dezinenta slava, din acelea care se impuneau de guvernul
austriac pe vremea cand Bucovina si Galitia se aflau supt
aceia$i obladuire si uneori In aceia$i forma administrativ.

Din acest nume este de pstrat numai rdcina, care este

emin, sau cum se pronunt in Bucovina $i in Moldova de
sus, unde tatl lui Eminescu a fost fugrijitor de mosie, imin.
Se gndeste fiecare la Emin Paga $i la alte nume orientale,
dar o concluzie sigur nu se poate scoate din astfel de ase-

mnri. Nu cred ca futre Armeni, chiar cei care sunt supt

influenta cultural turceasca., s se gaseasca numele de Emin

dar (lac& ar fi vorba de o infiltratie armeneasca, ea nu s'ar

putea implini decat In orase, cum de fapt s'a $i petrecut

lucrul la Botogani, la Iai, la Roman si la Foc$ani unde
1) N. R.

Atat tn vechile colenif armene5ti din Polonia cat o

In cele din Moldova, erau 1ntrebuintate cuvinte arabe, persane i turce

ca sume de f amine gi de botez, obicei pe care 11 adusera Armenii din
Crimeea. Astfel gasim ca nume de familie : Ciolac, Ciomac, Misir,

Tatar, etc., lar ca sume de botez: Sultan, Sinan, Turnan, Dovlat, Tamur, Safar, Aziz, Gulaf, Hanum, Tuhdar, Gulbahar, etc.

In ce privWe numele Emin. 11 1ntalnim deseori la Armeni ca

nume de familie. Astfel: Makartici Emin, marele savant armean, care
1ntre 1850-1881 a publicat la Moscova mal multe iucrari filologice 51
istorice In limbele armeana, rusa i franceza; Hovsep (Joseph) Emin, yes-

tita figura armeana, autor une! autobiografie: The Itfe and adventures
of Joseph Emin, an Armenian, written in English by Himself", London,
1792; Par. Srabion Eminian autor unui dictionar francez-armean-turc
(Viena, 1853), etc. Ceva mai mult: numele de Emin era intrebuintat la
Armeni chiar ca sume de botez; acum cateva luni a murit in Armenia
batranul autor dramatic Emin Ter-Grigorian.

www.dacoromanica.ro

353

au asistat importante colonii de negustori armeni. Armenii

negustori de vite, care veneau in Moldova in secolul al

XVIII-lea nu-si cautau salasurile lor in sate. Origina rurala

a familiei Eminescu ne indreapta prin urmare pe alt drum.
Dar intre mentalitatea poporului armean, chiar in afara

de legaturile stranse pe care lea avut cu poporul nostru,

si futre mentalitatea lui Eminescu, este desigur o asemanare. Prin cine stie ce inspiratii ancestrale manand catre
Rasarit, pe care le are in formatia lui a4a. complicata Eminescu, el era un cugetator cu mintea indreptata spre orizonturile largi si spre zarile misterioase. Dar toat literatura armean, fie si in vechea patrie de supt Caucaz, fie

si in patria de stramutare din Armenia Mica, din acea

Cilicie, care in momentul de fat& este daruita de Franta,
detinatoare a unui mandat, Turciei nationaliste, este sta.Omit& de aceiasi nota.

Astfel intre Armeni, unce limba ar vorbi astazi, si

intre poezia lui Eminescu este o legatura.

Ai dumitale, Domnule Siruni, sunt in stare mai mult,
cleat poate un Francez sau un Italian, s inteleagi poezia
eminescian in ceia ce are mai fundamental in esenta ei.
Acestea sunt cuvintele pe care am voit s le adaug,
urmand dorintii dumitale, inaintea unei crti de pietate fat&
de marele poet roman.
N. IORGA

www.dacoromanica.ro

354

OPERA LLII EMINESCLI1)

Pentru a judeca opera unui poet e necesar. i cercetarea formatiei sale spirituale. Oricat ar fi de adevarat ca
temeiul creatiunilor artistice const.' In primul rand In
focul launtric ce se naste odat. cu poetul, totusi sufletul
su nu poate sa nu se lase influentat de mediul Inconjurator, de evenimentele d'imprejur si de viata care-I Indeamni
nelncetat la trud si enaotii, la sperante si tristete. Viata
este aceia care joac pe coardele iaimei artistului, &candu-le sa vibreze. Trebuiesc urmarite deci fazele prin care
a trecut viata. poetului, pana ce i-a format sufletul aducandu-1 la pragul unei creatii proprii.

E usor de explicat opera lui Eminescu daca Ii urmrim viata de unde a Inceput-o si pe unde i s'a harzit si
paseasca el.

Nascut si nutrit Inteunal din cele mai vechi asezaminte ale Moldovei, el infra in contact direct cu sufletul

tranului moldovean. Botosanii, cu strvechile sale biserici

ale cror clopotnite sure dominan peste tot orasul, 41 facea
s retraiasca paginile glorioase din istoria poporului romanesc. Acolo s'a pecetluit In Eminescu prima trsitur a
sufletului
adoratiunea veacurilor trecute.
Eminescu a cunoscut din viata copilriei si pe Roma-

nii neliberati. Viata lui scolar. in Cernuti, capitala Buco vinei si, mai tarziu peregrinrile sale In Transilvania cu
o trupa romaneasca de teatru, i.au dat prilejul s. cuipasci
si pe Romanii cari suspinau sub jug strin. A vazut cum
ptimesc compatriotii si sub ceruri strine si cum, In pofida tuturor persecutiunilor, pastreaz inc. aprinsa In sufle-

tut lor f.clia traditiilor seculare mostenita dela strabuni.

Pe acele meleaguri a cunoscut Eminescu mai ales pe tAranul
roman care pstra Inca cu sfintenie patrimoniul strmosesc.

I) Rezumatul studiului pe care l'a publicat d. H. Dj. Sir uni ca introducere la traducerile sale din Eminescu.

www.dacoromanica.ro

355

Acolo tns unde s'a tntregit cu adncul sufletului sat/

rasa din care fcea parte a fost la Viena.
Pe vremea aceia capitala Austriei era un fel de focar
In care se contopea gndirea romaneasc. Tinerii cari venea acolo pentru studii din toate tinuturile romnesti ale
Ardealului, din Bucovina si Banat, se impartseau cu totii
din frtia ce-i unea tocmai din fundul secolelor. In acea
atmosferl se otelaa Idealul national romnesc si se zmis.
leau patriotii de mine. Acolo se tncolti definitiv si nationalistul din Eminescu care nu-1 mai pdrdsi niciodat.

derea sa la Berlin n'a fost fr rost. Aici Isi

g5.si

desvrgirea artistul din el. Biografii si sustin In mod solidar

influenta literaturei nemtesti asupra lui Eminescu. Dei

perfect original &dei tot ce venea din afar trecand prin
prisma puternicei sale personalitti se preacea pn la
necunoscut, totusi In opera lu Mihail Emnescu este vdita pecetea cugetrii germane. Gnditorul Eminescu vine,
fr tndoial, din Germania.
Si iat.-1 din nou In Moldova. Societatea literar Junimeam care reunea la Iasi pe multi tineri scriitori talen.
tati din diferite tinuturi ale Romniei l'a invitat pe Emi-

nescu s vin din Viena si s se stabileasca In capitala

Moldovei unde pe vremea aceea viata literar era In toiu.
Eminescu a fost prmit cu simpate, jar mai trziu, and

Titu Maiorescu deveni Ministru al Instructiunii,Il desemn

pe tnrul poet, mai Intaiu ca revizor scolar si apoi bib.
liotecar al Universittii. Legturile lui Eminescu cu Socie.
tatea Literar fu dintre cele mai afectuoase Intre anii
1873-1876. Eminescu igi recitea poeziile la toate sedintele
Junimei, entuziasmand pe auditorii si. Epoca aceia a fost
poate cea mai fericit din sbuciumata lui viat. gi a avut
acolo multi confidenti.

Eminescu fu astfel primul care a cunoscut poporul

romnesc pe toate tiatinderea provinciilor gi In toate conditiunile sale de traiu.
Mai intiu, el a avut ocazia s cunoasc sufletul tranului de unde a smuls tot ce a gsit mai frumps Inrdcinat din vreaturi strvechi. El gi-a Insusit cintecile
basme1e poporane cu un dor pornit, aproape din instinct.
Urmeaz1 dup aceea, setea dupl veacurile apuse. El
www.dacoromanica.ro

356

incepu si adore trecutul, pentru c idealismul sufletului

su nu se putea satisface cu epoca materialist In care
tria si, pe de alti parte, fiindc nici n'avea prea mult
incredere In viitor. Il entuziasma trecutul flindcI acolo

afla el attea frumusete si valori pe care secolul su nu i

putea da.
Eminescu, In sar$it, a fost adanc ptruns de nationalism. Patriotismul ajunsese si fie marfa cea eking a
vremurilor sale ; un simplu joc de cuvinte $i compliment
pentru discursuri demagogice, complect lipsite de pecetea
unei adevrate con$tiinte. Credinta zea raspAndit era ci
prin creearea unui Stat s'ar fi realizat implicit $i Patria,
iar prin citate istorice s'ar fi putut ptrunde In tainele
secolelor.

In locul unui nationalism superficial $i formal, Eminescu va veni si predice o patrie de naturi spiritual,
proveniti din inabinarea pmAntului cu trecutul veacurilor.
Fn. acest trecut nu poate exista nici ziva de azi $i nici nu
poate fi asigurat viitorul. Traditiunile singure pot Intari o

natiune pentruc. numai prin cantecele si limba sa, prin mo-

ravurile $i obiceiurile $i prin basmele $i credintele sale,

tre*te ca adevrat un popor si rezist timpurilor.
Trebue sfnimat jugul apstor al strinului iar hota-

rele distruse, pentru a da naltere unui singur popor $i

unei singure Patrii, acesta este visul lui Eminescu. Iasi el

nizuia si distrug. mai tntiu lanturile ce robeau con$tiinta

compatriotilor si sframnd moravurile Incuibate dela
strini, $i si libereze In primul rnd sufletul. Asa concepea
Eminescu nationalismul.

Si pe and dup 30 de ani dela tragica lui moarte,

cursul unor evenimente neprev1zute era si realizeze intregirea Trii sale, In sufletul lui Eminescu hotarele erau 'de
mult Inlturate, iar Unirea Patriei, deja intocmit.
III.
Eminescu a iubit. Iubirea nu este la el ceea care robeste
sufletul poetului aprinzAndu-i un foc de nestins. Mai curnd
stint momente rAspicate de amor, dealtfel ca $i In cantecele
sale de iubire. Astfel, nici In operele sale poetice nu se

poate gsi tria unei mari iubiri, care la alti artivti cu celebritate le-a prilejuit capod'opere nemuritoare.
www.dacoromanica.ro

357

Eminescu a fost insa nenorocit In amor. A iubit o

fat, pe frumoasa Veronica cu ochii albagtri si prul balaiu, pe care o mritaser impotriva dorintei sale cu un
profesor batran care o Ms iute vaduv. Eminescu se gndi
chiar, la un moment dat, s'o ja de sotie pe femeea care o
iubea atat de mult, ins& prietenii ski au gsit ca. prin acest
pas ar pacatui fat. de demnitatea sa de poet si i s'ar pangri ins piratia. Eminescu a cedat,ins dup. aceea nu fu mai
putin nenorocit.
El a cunoscut femeea gi mai frziu, !Lisa nu Femeea.
A cunoscut ceeace poate da o femee, dar nu acel simtimnt

puternic care leaga sufletele pentru totdeauna da.inuind

pana si dincolo de mormnt.
Eminescu, cum 11 trdeaza i poeziile sale, n'a fost
statornic in iubire. Sunt doar cupe trecatoare de amor,
mai mult sau mai putin durabile.
IV.

Politica li doboar pe toti slujitorii artei care se molipsesc de ea gi 1.a doborit si pe Eminescu.
E destinul nenorocit al multor popare cari Ii inhama
si pe oamenii sal de litere gi de art& la munci cu totul vitrege de preocuparea lor. Si-i obliga pe artigti s.gi istoveasca focul launtric In felurite eforturi sociale sau sa se
afunde in vieata politicA parsindu-i ade sea domeniul nobilelor emotii si al viziunilor inalte.
Vieata poltica romineasca La ra.pit gi pe Eminescu.
$i 1.a stigmatizat.
Poate s'ar pa.rea curios daca vom aminti c. Eminescu,
care a deschis o era nou. In vieata culturala romaneasca,
In conceptia lui politic& a fost un conservator.

Inteadevar adoratiunea deosebita pe care o nutrea

tot ce venea din trecut, a constituit baza ideilor sale conservatoare. El era pe deplin convins ca. daca poporul de
jos a fost izvorul vietii nationale romanegti, ceea care a
conservat-o ti a inobilato a fost boerimea. Dupa conceptia
lui, cel mai scrupulos pastor al traditiunilor nationale gi
pazitorul cel mai congtiincios al rasei este protipendada. Si
tot ea poate s. lupte maine contra unor curente de mod,
care vor roade rasa dinluntrul ei ca moliile, ea fiind tot
www.dacoromanica.ro

358

aceea care va apara i in viitor traditiunile, cu sfintenie.

De aici pornesc ideile lui conservatoare care, cum vedem,
nu se pot injgheba bateo adevrat doctrina politic, ele
izvorand, mai cu seama, din grija de fiece moment a poetului pentru pstrarea vechilor $i nepretuitelor valori strk
mose$ti. Preocuparea lui se indreapt. in deosebi spre pros.

peritatea rasei, mai ales la patura de jos, oriat ar fi fost

boerimea de conservatoare a traditiunilor nationale. Din
moment ce miezul problemei consta ta fericirea poporului
su, el nu mai pune prea mare deosebire in principii. Nui
este team. chiar cnd aste socotit ca moiaarhist.
Eminescu, da, a putut fi atras de political, iris& nu s'a

ritcit in fanatismul de partide. Mai curnd a fost robit

de propriile sale idei, iar in principiile sale a ramas neinduplecat. Si ceeace accentuiaza inca mai mult sinceritatea
neclintitelor sale convingeri, este faptul a s'a desinteresat
complect de slujbe $i m.riri la care era poate cel mai in-dreptatit sa aspire, 5i n'a autat s trag foloase de pe
urma politicei.
A vorbi despre publicistul Eminescu insemneaza a releva inca data. cum se pra.pdesc artistii obligati la istovirea talentului lor prin gazetrie. Daca poltica, in genere,

11 amorteste pe omul de arta, presa de zi mai contribue,

mai ales, la sleirea puterilor sale si uciderea lui. Chiar
la noi, care scriitor armean nu si-a pngrit talentul in
gazetrie? Daca imprejurarile 1111 Lar fi aruncat si pe Emi-

nescu in sbaul gazetriei, poezia romneasc ar fi avut

probabil si alte capod'opere.
Trebue iris& amintit c daa poetul din el a fost cc).
plewit de publicistul, omul tusa' a ramas cu depline puteri.
Chiar si gazetarul Eminescu s'a situat mai presus de mediul
inconjurtor-

Eminescu s'a relevat ca un profet, intrio vreme and

.nu-1 astepta nimeni si and nu putea fi bateles de nimeni.
01 desigur providenta este acea care are grija s'a tri-

meat pe profeti. In momentul and popoarele isi pierd

www.dacoromanica.ro

359

propriul lor suflet ei incep s dibuiasca in intuneric cereind

zambetul ei generozitatea trecatorilor, ea aduce deodata

pentru a indica gloatei drumul cel drept. Multimea se infioara o clip de flacAra lucitoare ei chiar iei
incuie sufletul, dar, cu incetul urmeaza pe drumul aratat.
S nu spunem deci ca Eminescu a venit devreme. El
a venit ca un profet. A venit pentru a nu fi inteles, pentru
a fi dispretuit ei batjocorit.
Era sa fie priceput, numai dup plecarea lui de pe
acest pmnt. Cand a trait alturi de ei, oamenii nu 1-au
luat in seama, a trebuit s se dep'rteze de ei ca s fie
cercetat amnuntit ei sa i fie smuls lumina din fiece strof.
Vorbele i-au fost adoptate ca deviz ei s'a pus jurmnt
pe cuvintele sale.

Da, in once poet autentic exist& un profet. Si simti

imediat sutletul* unui profet, unui vizionar, in multe poezii
ale lui Eminescu. O viziune clara, care nu este numaideat
instinctiv i inconetient i izvoreete dint'o cugetare adnc
patrunzatoare.
De aici, Eminescu a vazut intotdenuna ei in viata lui

de publicist, dincolo de orizont. A presimtit prbueirea

gloriilor de lut si a precizat tot ced trecator si trainic in
viata popoarelor ; iar and scrie Doina, in anu11882, ca s'o
reciteasca la serbarea lui Stefan cel Mare din Iagi n'a fost

numai pentru a svrli cateva vorbe multimii sau pentru

a lansa sentimentele sale patriotice ci pentru c resimtea
cu adevrat ceasul apropiat al invierii. Ceeace Ii sbuciuma
-deci sufletul era viziunea clar a Unittii Patriei sale.

VII
Cum sa nu fi fost pesimist cineva, cruia i.a fost harzit din naetere o soart nenorocita ei care a suferit ei a
vzut toat suferinta din juru-i ?
N'ar fi ins drept a trece, spunand cl Eminescu a
fost pesimist.
Trebuie mai intaiu lamurit de uncle venea pesimismul
lui. Criticii se trudesc in zadar s-i arate isvorul adevarat.
Aceasta, pentru ca nu pot s-1 atribuie unei dispozitiuni

ereditare. Eminescu, a avut un caracter bun ei blind in

viata ei a fost in fond un optimist. Pesimismul lui nu se
www.dacoromanica.ro

360

sprijin. nici In educatia sa gi nici se poate atribui influentei unui autor oarecare.

Pesimismul lui Eminescu are o trstur5. simpatic

Nu este o tnguire jalnic pe care te opreste s'o asculti
o clip si care, apoi, te inspaimnt. Poetului nu-i place
s-i exprime durerile in suspine, care la urm ii vor strica
tot farmecul.
Unii Armeni, care Lau citit pe Eminescu Inclin condusi de prima impresie poate si-1 apropie de poetul Turian.
Diferenta Ins. este mare intre ei. Turian si-a cntat

propriile sale suferinti. In fiece rnd din poezia lui se

simte viermele care li roade trupul gi imensa lui sete de

viata. Na vrea s se despart de aceast lume gi blestem

pe Dumnezeul vtt. La Eminescu trstura pesimist difer.
Intru totul. El n'are setea vietii gi nici nu duce grija suferintei sale proprii. Da, el vede negra Imprejuru-i, In m.aura In care simte suferinta din tot ce-1 Inconjoara. Durerea, in cantecele sale este, astfel, naai mult de natur.
universal.
Chiar gi In poeziile lui cele mai triste, nu exist acel
strigt desnclAjduit de natur, sa-1 contamineze si pe cititor
cu melancolie. E drept ca.' adesea doreste moartea, dar nu
pentruc. ii desgustat de viat, ci, mai mult, penteu a
aduce liniste sufletului su descompus.

Inteun cuvnt, in pesimistul Eminescu exista In fond

idealism, buntate, blndete, simtul armoniei gi a simpatiei
universale.

VIII
Trstura cea mai fericit ins In Eminescu este fr

tadoial. artistul. Toate celelalte valori din el ramn pe

planul al doilea. Arta La preocupat gi La chinuit mai Inainte si mai presus de toate. Nu ins arta aceea care const
numai In forma, lustru, miros; la el gsim si adancimea
fondului, cugetarea cea adevrat., efortul depus de sufletul
su, care, toate, dau sens frumosului gi vieat formei.
Eminescu este artistul des.vargit, aidoma sculptorului
care d form si vieat marmorei. Chiar gi la primul con-

tact cu poeziile se trdeaza grija si efortul depus de artistul din el pentru a-ti comunica In forma cea mai frumoas ei des.vrgitA emotiile sufletului sill.
www.dacoromanica.ro

361

Eminescu, tu adevr a fost foarte dificil cu privire la

form. Se chinuia mult ca s. Imbrace poeziile cu forwa definitiva. Ca gi poetul nostru Varujan, care chinuia cuvintele
pima sad poat. exprima exact gandirea, Eminescu se trudia
gi el pentru fiecare rand gi pentru fiecare cuvant in parte.

Are poezii cari au trecut prin zeci de variante papa ce

si-au gsit forma definitiv.

El nu se ingrijea numai si si deserte sufletul intr'un

pahar frumos ci nzuia ca emotiile lui s se apropie ca o
muzic plOcut de inima oamenilor. De aici vine si armonia, muzicalitatea poeziilor sale care-ti cnti dulce ca un
park'. De aici gi nobila inftisare a fiecrui cuvant intrebuintat de el si frumosul ce se revars din fiecare rand al
poeziilor sale.

Eminescu, da, s'a chinuit pentru form& ins. nu s'a

robit ei. Efortul lui const. in munca depus pentru usurarea n.volnicei revrsri a sufletului su i gandul de a
transmite emotiile i semenilor sai. N'a cutat forma, pentru
forma. lat. dece in adancul poeziilur sale palpit. chiar su-

fletul am. In fundul fiecreia din ele persist o filosofie,

chiar i in acele schitate din cateva trsturi sumare.
Artistul care s'a chinuit atat de mutt pentru form.
trebuia s creieze desigur si un stil. Emintscu a fcut mai
mult : a creiat aproake tot limbajul poetic. lnainte de el
limba literari romaneasc era sracl pentru a putea pcvesti
sufletul intreg al unui poet. Eminescu a fost obligat deci
s alc.tuiasc mai intaiu un limbaj pentru a se putea deslugi cum ficuser& dealtfel i pionerii renagterei iterare armenesti, actin o jualitate de veac, irosindu-gi mare parte
din trudnica lor munc pentru a da forma literara a limbei
armene moderne. Eminescu n'a gsit pregtit nimic inaintea
sa, cum n'a avut generatia literar. armeana care ne-a precedat, A trebuit intaiu s. desvarseasc forma limbei ca s.
evite gangveala in explicarea gandurilor sale.
Eminescu, poate fr s vrea, a fost unul din creatorii
limbei raminesti. Stilul siu s'a impus in configuratia limbei

sale materne. Nu este exagerat afirmatia cl poeziile lui

au constituit un fel de indreptar clasic pentru generatiile
cari au venit dup. el. Asa cum s'a intamplat de altfel gi
pe vremea formatiei limbei noastre moderne. Cei cari au
23

www.dacoromanica.ro

362

reusit el faca ceeace nu putuserl gramaticii, au fcut si la

noi oameuii de itere. Operile lor iterare, au constituit
adev'rata gramatica a limbii armene moderne.
Eminescu a dispretuit aplauzele ca si toti adevaratii
artisti. El nu s'a apropiat debe dela gloatA. El canta, pentruca nu putea 8A. nu $i desvAlue sufletul. Si 'lac& a scris
a fost din placerea de a serie. A scris pentru sine $i pentru
putinii fericiti care puteau sal inteleagA. El a cantat pentru
nobilii cavaleri".
IX.

Eminescu nu se poate defini inteun gen literar. Nu

este prin urmare cazul de al apropia de o $coala oarecare.
Nu se supune nici unei scoli si toate scolile iterare au totusi
o dar intiparita in opera lui. Este clasic & romantic, par-

nasian si simbolist, fra a fi sclavul uneia din ele. El fi

cizeleaza poeziile ca un maestru clasic si face s se reverse
emotiile omenesti ca maestrii romantismului. Forma $i fondul cumpatat il apropie de parnasieni, iar, pe de alta parte
a stiut sgi transpuna sbuciumul in simboale, cand nici nu
exista Inca scoala simbolista.

$coala lui este el Insusi. A creiat scoala pentru sine

ei pentru cei cari au urmat pentru el. Astfel, Eminescu este

pentru literatura romneasca un gen $i o scoall aparte.

N'are numai imitatori in arta sa, ci exist o intreaga scoal.
formata din cercetAtori $i comentatorii sAi, $coala Eminesceana. Chiar ei cunoaeterea si interpretarea lui Eminescu
este acum o specialitate. Nu exist& numai competinte In
analiza artei si filozofiei sale, ci, chiar si rimele, cuvintele,
neologismele introduse de el 1$i au cercetatorii lor specialisti. $i In rndul acestora sunt bine inteles si unii care

socotesc mediul In care s'a desvoltat, satul unde si-a deschis

ochii si persoanele cu care s'a IntAlnit et in vieata.
Ceva mai mult, Eminesou nu-i astzi un simplu poet,

ci, e adorat ca un semizeu, el este idolul poeziei rom.4nesti". Vai de acela care incearca s-i gseasca vreo patA I
Deci in zadar poetul a vazut Intunecat viitorul :
...S'ainteles de mai 'nainte
C'o ironica grimasa s te laude'n cuvinte.
Astfel, incaput pe mana a oricarui, te vor drege,
www.dacoromanica.ro

363

Rele-or zice c sunt toate cate nu vor intelege....

Dar, afarl de acestea, vor cata vietii tale
SI-i gaseasc pete multe, rautti gi mici scandaleg...
Toti biografii sai sunt solidan i in pretuirea omului din
-el. $i toti accept& c poetul, care avu o vieat atat de vi-

jelioas, locuia de fapt mateo fiint. bland gi plina de

buntate.
Poeziile lui lumineaza indestul aceasta latur a sufletului sat'. Ele ne povestesc cum a iubit Eminescu pe semenii
sli, umanitatea intreaga. Trsatura cea mai puternica a caracterului &Au este de altfel altruismul. OmuI acesta care

se declara conservator gi considera pe boieri ca cei mai

credinciogi traditionaligti ai neamului sau, acest om nutrea
o nemrginita comptimire gi simpatie fat de poporul de

jos. Toti cei cari au avut norocul s vin in contact cu

Omul Eminescu, ne au lsat marturii unanime despre insugirile lui nepretuite.

XI.
Pentru a masura pe- Eminescu nu-i deajuns s punem
in cumpn numai opera sa poetic.

Eminescu nu poate fi judecat numai in valoarea sa

intrinsec. Fiinda gloria sa nu const numai in talentul
gi rodul cules depe urma lui. Eminescu a fost insemnat
fiindca fu mare ca poet gi a fost mare gi influenta ce a
-exercitat-o dup el. Sunt stele care lucesc si se sting smulgaud doar pentru o clip admiratiunea lumii. Eminescu ins

a putut lasa in urm gi o dir luminoas. El a insemnat,

pentru literatura romaneasca o piatr de hotar. Ceva mai
mult : poezia romaneasa incepe cu gi dela el.
Unii, deplini cunosc.tori ai frumusetilor acumulate in

trta lui cred c generatia care i.a urmat a fost indusa inarucatva la sterilitate. Ei spun ca talentul lui exceptional
n'a lsat sa germineze altele noi. Ca gi soarele care opregte

lumina stelelor, talentele exceptIonale Ii intunea pe cele

mici, inlntuind chiar pasii ai incepatorilor. Nu tot aga
s'a tntamplat gi la noi? N'au fost oare poetii Varujan
Siamanto cei care au condus in penumbra ce ata celor lipwww.dacoromanica.ro

364

siti de talent 5i n'au lsat sa se desvolte pe altii ? Figurile

cele cu vaz pun adesea In umbra mediocrittile si tara
lor persist& cateodat. $i dupa moarte.
Eininescu, intr'adevair, a avut imitatorii si, ins nicidecum urmagi.

Era firfsc eA Eminescu s fi impus si prtile intunecate din opera lui, acea trsatura disperat a sufletului su.

El a transmis o generatie bolnav. Cantecele sale triste,

melancolice, adesea pesimiste au contaminat pe toti. A
contribuit poate la aceasta, si sfarsitul lui tragic. Foarte
multi i-au maimutr. it numai forma, muzica trist a cuvintelor sale, fr. Irish'. a putea impstsi din sufletul su, care
In fondul lui a fost optimist $i zambitor.
XII.
Am spus c. Eminescu are multe laturi in adncul su-

fletului si In arta lui. Dia aceasta cauz. poate, cautarea

unor trsturi analogice intre el si oricare din poetii iaostri
armeni, tnampin anumite greutti. Soarta lui a fost in adevr identic cu a multor poeti armeni. A cunoscut ca
Besiktaslian, durerea unei iubiri intense si, la fe! ca Turian,

a sorbit din venioul vietii. S'a dedat ca $i Demirgibasian

unor viziuni ce i au zdruncinat din adanc sufletul. Si-a la sat
cantecul neterminat ca i poetii Varujan i Siamanto, Derian
$i Cirakian... A gustat din plin amarul vietii si n'a fost Inteles; a simtit dinluntrul sdu ecoul chemarilor seculare ale
neamulut si a avut viziunea clara a viitorului la fel cu multi
din poetii nostri, care au revelat orizonturi noi. E greu Irma
sal identificam cu unul din ei.

Mai mult. In poeziile sale exist si un fond filosofic

care a lipsit poetilor armeni. Operile lui Eminescu nu-si
au izvorul numai in inspiratia, emotiile si arta sa. In multe
din poeziile sale se poate identifica ganditorul din el, care
cuget si analizeaz.. Daca vieata i suferintele lui au contribuit Inteo rnasura la maturizarea gandirii sale, s nu
uitana ca Eminescu a studiat filosofia, venind In contact
cu marii cugettorii ai omenirii. Urmele cugetarii lor stint
vdite in operile sale iar ele ti indeamn si pe cetitori la
refiectiune. Putini dintre poetii no$tri si-a obi5nuit Intr'atat
gandul pentru tainele universtilui.
www.dacoromanica.ro

365

Totusi prin anumite laturi ale artei sale Eminescu ne

aminteste pe unii din poetii armeni.
Acolo unde se revoltg, bungoar, simti mania lui Turian, tusa: ceva mai mult cumptat. Eminescu isi invluie
adesea mania in ironie si dispret, pe cand Bedros Turian
izbucneste cu nepsare in blestemuri si ocar.
In poeziile sale lince te isbeste suflul poetilor Medzarent i Derian. lar acolo unde canta suferintele omenesti
nedrepttile sociale se aseamAnd cu Varujan.
XIII.
Care este origina marelui poet roman si in ce msurl
-se poate starui asupra sangelui su armenesc?

Este Inteadevr o problema care daca nu va scade

.cu nimic din sufletul romanesc ce-a vibrat in el, este sortit s'a elucideze un punct confuz din biografia sa.
Departe de noi rtcirea de a-1 uzurpa pe EminescuDacl totusi cercetAm aici mai de apraope problema
unei urme armenesti bAnuite In sangele su, nu este pentru
insusi poporului armenesc, ci, mai curand a gsi o nou

punte, unde s'a lntlnit poate sufleteste aceste doul

popoare.

Oricare va fi iris lumina ce se va face asupra originii

lui, putem spune sincer de pe acum c Eminescu nu se va
mai patea desprinde din sufletul romanesc.
Si aceasta, nu pentru faptul ca poezia romaneasc se
imprtseste din gloria si valoarea sa exceptional si Eminescu s. situeaz in literatura romaneasc ca un moment
fall ci,mai ales,pentruca la sufletul si cantecele sale
poporul romnesc se reglseste pe sine aclame infiripat
In modul cel mai autentic.

XIV
A te incumeta s-1 traduci pe Eminescu, este o sarcin grea.
Cine traduce, trdeaz; nici odat proverbul acesta
italian nu-i poate mai la locul lui decat in cazul cand se
lincearc traducerea lu Erninescu.
Elninescu este in adevr o simfonie, o imbinare cum-

pinit

mleastrl de rnduri si cuvinte, iar cuget.rile

www.dacoromanica.ro

366

sale, sbuciumul gi emotiile din el, sunt oglindite In cantecedulci gi armonioase.

Armonia aceasta a originalului nu se poate pastra iae-

alterata in traducerea poeziilor sale. Caci nu-ti este iertat

sa treci ugor, transpunand doar rand cu rand intelesul ion
pentrucl e greu sa-1 tatelegi pe Eminescu In emotiile lui,
mai precis pentruca nu poti gusta din dornica revarsare a
sufletului sail, fra limba sa poetic& gi fr muzicalitatea
randurilor sale.

E imposibil de obtinut pe deplin, in traducere ecbilibrul si armonia din poeziile sale fiindca, mai ales multe din
ele au randuri scurte, iar traducatorul n'are libertatea de a
manui In voe cuvintele gi a cauta forma cea mai potrivita.
Cu toate acestea, oferind vreo patruzeci din poeziile sale

literaturii armenesti sperm sa aducem cel putin, o prob

din sufletul su. Am cules in deosebi acele cantece care-i
puteau povesti sufletul in starile sale de iubire gi dor, de
sperante gi tristeti, de cugetare gi filosofie ei ne-am silit,.
pe cat a fost posibil s..i flip credincios rand cu rand Incerr.aixl sa pastram gi armonia din ele.
H. DJ. SIRUNI

www.dacoromanica.ro

TEECUTUL ARMENILOR IN TARILE ROMANE

MIHAIL KOGALNICEANLI
,SI ARMEN JI
(50 de ani dela moartea lui)
Dela moartea marelui Roman care a fost Mihail Koglniceanu, s'au Implinit vara aceasta cincizeci de ani. Un mare
()al politic, dar un gi mai mare nationalist a sfarsit o viata
de lupte necontenite pe tramul romanesc in 1891.
Inca din tinerete a fost iluminat de realittile trecu-

tului nostru romanesc, de care s'a tugrijit gi pe care I a.

cunoscut nu numai cu mintea dar gi cu mima lui dreapt.
si intelegatoare. Ravna de a degtepta viata acestei tari gi
de a lega de firul neiatrerupt al activitatii Domnilor moldoveni si munteni de un prezent indoelnic, a dus la marele

act din 1857: Uairea celor dou principate romanegti libere,

sub domnitorul Alexandru Cuza.
Lucrrile pregatitoare pentru realizarea acesteia, con.
duse in Divanele Ad.hoc, au pus noi probleme oamenilor
politici. In primul rand era problema religiei de stat ortodoxe gi a pozitiei fat de confesiunile heterodoxe, in special

cea catolica gi cea armeand. Oragele gi satele moldovtne

aveau o populatie veche de Catolici gi de Armeni, care simwww.dacoromanica.ro

368

teau gi lucrau romaneste, insa alturi de ei regseau multi

supugi strini, de aceiasi credint i trebuia s se faca un
dicernrnant, greu de stabilit. Membrii Divanului Ad hoc al
Moldovei nu vedeau cleat dou. solutii : admiterea cetteniei celor de alte confesiuni sau respingerea lor, chiar daca
aveau drepturi castigate. Ultima solutie se gsea sprijinit
de deputatii clerului gi de unii mari proprietari influenti.
Contra acestei din urm solutiuni s'a ridicat istoricul roman
si clar-v.zatorul brbat politic Mihail Kogalniceanu.
Pozitia, ne care o apara, era aceea a renasterii meritelor Catolicilor gi Armenilor stabiliti In trile romane de
timpuri stravechi, cari, pe deasupra deosebirilor de confesiune si avand toleranta religioas a vechilor Domni, au
luptat pentra imbogatirea trii i mentinerea liberttilor ei
contra dusmanilor din juru-i. .La inceputul sec. al XV-lea,
Alexandru-cel-Bun primegte pe Armeni si le Inseamna gapte
orase spre locuire. Bisericile lor, zidite de patru sute de ani

si care stau Inca gi pang. astzi In picioare, dovedesc Intinsa toleran VA de care ei sub toate guvernele s'a bucurat").
Lisa singar recunoaste c multi dintre cei Improante-

niti se socot si lucreaza ca Greci, Rusi, etc". Mai Inuit:

and se discuta problema cetteniei celor de confesiuni
heterodoxe, se gasesc unii Armeni care se declar natiune
armean." spre a fi considerati supugi strini. Aceast team

de viitorul lor, aceasta tradare a solidarittii romanesti

este degaprobat de marele orator al drepturilor lor, cci
daca la nevoi se dau In lturi, ei nu trebue s. profite and
soarele a lace put a luci si pentru Romania". Pentru acegtia
nu trebue mill; dar nu trebue uitat nenorocitul meseriag
de religie armean, carele n'a alergat la protectia strin,
carele ca i meseriagul ortodox a r.bdat toate impilrile si
ale agli, gi ale comisarului, gi ale jandarmului".
Aci Koglniceanu atinge o probleml capital& pentrn

acele vremuri : nevoia de a se constitui o clas de mijloc,

de targo yeti meseriasi si negastori, pentru care Romanii nu

au tragere de inima. Citind pe printul scriitor Dimitrie

1) ediata din 12 N iemvrie 1857, in Acte i documente relativ la
lstoria RenWeriei Roniftniei", publicate de Dirnitrie A. Sturza si C. Coleseu-Vart.c, vol. 11. partea 1 (Divanul Ad-Hoc al Moldovei din 185'0,
Bucureltl, 1896, pp. 227-243.

www.dacoromanica.ro

369

Cantemir, el arata folosul economic, pe carel are tara din

capitalul adunat din orasele i satele romanesti. Tarkovetii
armeni si catolici nu trebuesc siliti si paraseasca parnantul
locul de nastere, precum si drepturile castigate, cum este
cazul celor din teritoriile noi alipite din Sudul Basarabiei.
Daca s'a tntamplat ca mosieri armeni sa-si vanda totul
s. treaca In Bucovina austriaca, ei n'au &cut. cleat pentru
putea da copiilor lor o patrie", pentruc aici li se acorda
fr sovaire egalitatea cetateneasza. In Tara Romneasca
lucrul acesta nu s'a petrecut, caci si Armenii si Catolicii au
drepturi politice, sunt proprietari de mo$ii", putnd fi ast-

fel asimilati de Romani. Si numai prin intransigenta ei

Moldova a pierdut un mare numr de cetteni folositori".
In incheiaerea discursului sau, Mhai1 Koga.lniceanu se
-declar pentru acordarea de drepturi tuturor pmntenilor
heterodoxi, inchipuind o Hor. a Unirii mult mai mare de-

ck aceia dintre Moldova si Muntenia, o hora in care sa

se tina de mina toti pamantenii, $i Ortodoxi, i Catolici,
Armeni".

Previziunile lui s'au realizat! In clipele acestea de

mare entusiasm romanesc, cand Moldova t$i tntregeste hotarele lui Stefan cel Mare, este un omagiu memoriei profetului istoric disprut de o jumatate de veac, lupta Roma-

nilor de once rit cre$tin pentru desrobirea de sub jugul

strain a celor de dincolo de Prut, din Bucovina si din Basarabia.
ION-RADII MIROEA.

www.dacoromanica.ro

370

UN CENTENAR')
Era drept s se reaminteasc eforturile depuse pentru renagterea Armenilor din Moldova, eforturi fAcute cu
sunt mandru de aceasta
un secol in urm. gi la cari
au luat parte gi strmosii mei.
Printre actele mele de familie, am numeroase documente cari privesc aceste sfortri de acum o sut de ani.
Mai intaiu este colectia documentelor atingtoare de
Comunitatea Armean in Principatul Moldovei dela 18411852N, tiprite in 1853, in tipografia Albina".
Aceast. colectie contine:
0 Pro-cuvAntare" semnat de Eforia Armean din
Iagi (Presedinte Garabet Criste clucer, Garabet Crmlu,
Isaia I. Treancul, Die Popovici clucer, Tacor Karakag, secretar Anton Popovici), cu data de 1 Ianuarie 1853.
Adresa cu data de 15 Decembrie 1841, No. 300, a

Epitropiei Invtturilor Publice in Princiratul Moldaviei,

citre Eforia ComunitVi Armene din Principatul Moldaviei, isclit. de Neculai Suto, Kostaki Mavrocordato,
Asaki referendar si secretar Kaliman, adres care instiinteaz. c. Domnul Trii, Mihail Sturza, a binevoit s intreasc agezarea scoalelor armene sub privigherea Epitropiei Invtturilor Publice.
Hrisovul lui Mihail Grigoriu Sturza Vod cu data
de 8 Noembrie 1841, No. 163, contrasemnat de Kostaki
Sturza vel logofet, A. Sturza Vornic, Kostin spatar geful
sectiei, hrisov care reglementeaz functionarea scoalelor
arme ne.

Adresa cu data 3 Iulie 1842 No. 280 a Epitropiei

1) S'a implinit, anul trecut, un seco! decand Armenii din Moldova

dupa o viata indelungata taita in aceaste tara, a realizat prima lor organizatie interna, constituindu.se inteo institutie nationala, spre a pune
o randuiala efectiva in adminisbatia bisericilor armene din Principat,
lacercare careia a urmat impulsul dat scoalelor armenesti, i apoi o activitate rodnica pentru a recapata drepturile de alta data si sa se introduca astfel in marea familie romaneasca.
Cu prilejul acestui centenar, Or. L. Trancu-Jai, neuitatul nostru
prieten i colaborator, ne 1ncredintase articolul de Uta, unde evoca
sfortarile de acum un secol ale unui manunchiu de intelectuali atmeni
din Moldova.

www.dacoromanica.ro

371

Inv.tturilor Publice In principatul ./VIoldaviei ctre Eforia,

Comunittei Armene din Iasi, isclit de Neculai Suto,

Asaki referendar si secretar Kaliman, si anuntnd alatu-

irea unui regulament special pentru administrarea scoalelor

armenesti.

0 Aneksi la regulamentul akademik, instruktiile

ating.itoare de Scoala Public& Armean. din Iasi cu data
de 2 lulie 1842. No. 280, semnat de N. Slit, Gr. Ghica,
hatman, Asaki referendar, secretar G. Kaliman sardar.
0 adres cu data de 27 Martie 1842, No. 138 a E.
pitropiei Invtturilor Publice In Principatul Moldovei,
ctre Eforia Comunittii scoalelor armene din capital,
iscAlit. de Kostaki Mavrokordat, Neculai Sub() si secretar
Kaliman, si fixAnd uniforma elevilor din scoalele arroene.
0 adres cu data 7 Aprilie 1845, No. 167, a Epi.
tropiei Invtturilor Publice In principatul Moldovei, is.
calit de K. Mavrocordat logofet, Asaki referendar, Sardar G. Kaliman, si numind pe c.minarul Gheorghe Saulescu ca delegat din partea acestei epitropii.
Incuviintarea cu data din 2 A prilie 1845 a lui Mi.
hail Gr. Sturza Voevod, pe un raport cu data de 6 Februarie 1845, No. 45, isclit de Kostaki Mavrokordat logofet, Asaki referendar, secretar G. Kaliman, raport despre activitatea anului trecut a scoalelor armenesti si Inbunttirile proectate.
0 nAneks la regulamentul Komunittii Armene.
Instruktii atingatoare de Administratm si Organizatia din
natratrul Eforiei Komunittei. Anul 1844 Decembrie 20
zile'; iscalit. de G. Saulescu si Iac. Buiucliu caminar, aceast anex. prevede modul alegerei eforilor armeni.
,,Aktu de dnuire" cu data de 5 Iunie 1852, al lui

Jsaia loan Treanku, efor actual al Komunittei Armene

din Kapitaliea Jasii", act prin care acest Isaia Trancu
pune la dispozitia Cornunittii, un capital de 400 galbeni,
spre a fi destinat ca burs. la 2 tineri armeni orfani ce se
vor trimite de cAtre eforia comunittii armene la colegiul
armean Samuel Murat din Paris ').
1) Ia actele mele de familie sunt cAteva diplome prin care Alcxandru Ghica Von clA btul de sezdar lui lsaia Trancu in 1856 5i alta
prin care loctiitorul Domnului Moldovei, Nicolae Conechi Vigori, dti
titlul de serdar lui Solomon Trancu.

www.dacoromanica.ro

372

11. Legalizarea acestui act de catre Divanul Intariturilor al Moldovei cu data de 26 Iunie 1852, No. 1947, iscalit. de A. Donici, Katiki, I. Sigara, director Sterian,
$ef A. Raulet.
*

Un alt regulament, cu data de 4 Mai 1875 gi iscalit

de Solomon Trancu, precizeaz administratia averilor bisericei ei colei armene din Iasi gi in introducerea sa, spune
printre altele ca stabiliti In Romania de mai multe secole,
aga cum o dovedesc biserica din Botogani cladit In 1350
$i cea din Iagi construita in 1395, Armenii s'au bucurat In
totdeauna de o protectie binevoitoare din partea guvernu-

lui din Moldova, ca in 1841 ei au putut sa obtina dela

domnul Mihail Grigore Sturza un decretecu titlul de
dineks la regulamentul comunittii armene din Moldova"

cu numrul 163 gi aparut in pagina 388 a volumului al

II-lea din Manualul administrativ, dupa care gi $colile armenegti au intrat sub supravegherea ministerului Instructiunei Publice, ca gi scolile romanesti ; c conform cu aceasta

lege, In toate ora$ele unde sunt scoli $i biserici armene$ti

este cate o eforie compus. din 5 membri, avand rolul de
a organiza gcolile $i de a administra veniturile toate depinzand de epitropia central a capitalei Ia$ i; c. alegerile
aveau loc ()data la trei ani In prezenta unei comisii alese
de catre comunitate $i sub pregedintia unui reprezentant
al Instructiunei Publice 5i. al Cultelor $i ale carei lucran
se trimiteau apoi la Minister spre aprobare ; gii ca In 1857
dup Congresul dela Paris, Armenii ca gi celelalte popoare
cre$tine din Romania, au dobandit drepturi civile si politice $i ast.zi ei se bucur de aceste drepturi in limitele
aplicarii legilor.
*

Am dat aceste ateva note spre a aduce gi din partea

mea o mica lamurire despre trecutul Armenilor din aceast.
Tara.
f GR. L. TRANCIT-IAI

www.dacoromanica.ro

CRONICA ARMENILOR1)
DIN ROMANIA
Partea IX (1575-1600)
1575 Martie 30.
Petru Vocl. IntAreste manstirei
Patna, satul Cuciurul Mare, tinutul Cernguti. Printre panii

pomeniti este Vartic ceagnic". (T eod or Balan: Do-

cumente Bucovinene, I, p. 71, 73, 75). Acest [Jurascu] Vartic era fiul boierului armean Petre Vartic, t.lmaCiu secret
In 1539, pircalab Sucevei In 1541, portar Sucevei In 1542
hatman Sucevei ta 1548.
1577.
Lae() inscriptiune funerar5. aflat5. In biserica

Sr. Cruce dia Suceava este pomenit preotul Grigor, dece.

dat In 1026 ( 1577). (Biserica Sf. Cruce, cliclit In 1521
de catre Criste Hanco sub domnia lui StefAnit. Vaal, era
catedrala Armenilor din vechea capital& a Moldovei).
Cronicarul din Camenita descriind luptele
1577.
!rare loan Potcoavg. gi Petru Schiopul, i amestecul Kazacilor 5i Turcilor la aceste lupte, adAog : Din cauza aceasta

locuitorii de toate natiile ale tarii, fe Armeni, fie Valahi,

sufereau mari neajunsuri. Iasul a ars si tot ce aveau a fost
prdat. Oamenii cu vaz au fost omor6.ti". (H. Dj. Sir un
Extrase din Cronica Armenilor din Comenita, 1936, p. 13).
1577 Martie 7 16.
In rapoartele sale despre rela-

tiile turco-polone dela granita Moldovei, David Ungnad

1) Primele opt capitole ale acestel cronici au apgrut in revista
Ania, anul I (vol. I, II, III qi IV) i anul II (vol. I, II, III i IV).

www.dacoromanica.ro

374

trimite dela Constantinopol cpiile scrisorilor regelui Po-

loniei catre .Sultan, sosite la datele de 23-4 Februarie,

aduse printr'un Armean cele d'intaiu, iar celelalte printr'un

ceaus. (H urmuzak XI, 594).

kW() anexa la acest raport, se spune ; Das Schreiben
ist den 23 Februarii durch am n Armenier in der Lemberg

wonhafft, den der Steffan Bathori mit Vleiss darmit

abgefertight, hieher bracht worden (T b o r n, 29 Decembre

1576) (Hurmuzaki, XI, 5.5).

1577 lunie 22.
Oratorul regelui $tefan Batory prezinta la Constantinopol catre Sultanul Murad III, punctele
privitoare la Moldova si comertul ei tntocmite pentru reInoirea tratatului de pace dintre Polonia si Turcia, unde
spune :

....Caeturum, quia ex mercatoribus utriusque partis

vectigalia et sumptus angeri solent, Ser.mus Rex meus
petit, ne subditi eius M.tis Armeni alii tam in Turcia, quam
in Valachia iniustis officiantur modis, neque cogantur ad
solutionem debitorum, quae illi non tenentur, sed alii, quos
i psi ignorant, prout hactenus est factum. Iniustum est enim
hominem innocentem pro reo puniri, cum et divino hure
filius iniquitatem patris non portat. Tum etiam pe mercatoris Ser-mi Regis mei iniustis vectigalibus et theloneis
exagitentur tam in Turcia, quam in Valachia Ser-mus Rex
meus postulat. Idem facturus semper mercatores Pot-mi
imperatoris ; in quo negotio ut et literae Imperatoriae M-tis

ad palatinum Valachiae dentur". (A ndrei Veress: Documente, II, 1930, 125-126, dupa Protocollum Bathorianum,

Budapest, Fol. 30-31).

1577 tulle 30.
In rspunsul sau Sultanul Murad III
catre regele Stefan Batory confirm punctele cerute de rege
privitoare la comertul negustorilor din Polonia si Moldova
si stergerea darilor nedrepte introduse acolo de Domnul
cu prilejul reiraoirii tratatului.
pItem Ser-mi regis Poloniae subditi mercatores, sive
sint Armeni, sive alterius cuiuslibet nationis, quadocunqur
Moldaviam aut quamcunque partem ditionis nostrae Caesareae Celsitudinis mercatum venire voluerint, non per
ignotas et incertas vias, sed per iter publicum consuetum-que, quod mercatores in genere tenent, recta via veniant:
www.dacoromanica.ro

375

in qua, si bonis aut personis illorum damnum aliquod illatum fuerit, damnum inferentes quaeri et puniri debebunt,
mercatoribusque venientes aut euntibus absque inuiria, tri.cesima accepta, iter liberum detur et dimittantur. Neve ab
alterius debitum aere alieno obstricti mercator capietur,
neve Cyausii aut Spahii, Janicerique subditorum Ser-mi regis
Poloniae equos in itinere accipiant."

(Andrei Veress: Documente, II, 1930, 128.9, dup

Staatsarchiv. Wien. Polonica).

1577 Decembrie 5. Petru Vod. Schiopul d si intreste lui Ion Golde vel logof.t cumprturile ce a fcut in

vii si mosii, si anume 3 alci de vie la Cotiaari, un loc

pustiu pe Ciuhur la Hotin, anume Rujittii si satul Draxiiae$ti (Spineni) pe Jijia. Vanztorii sunt 2 Armeni. Actul
spune: Cu mila lui Dumnezeu Io Petru Voevod Domn
trii Moldaviei ingtiintare facem cu aceast carte a noastr
tuturor cui pe &Lisa vor cta, ori cetindu-li-se o vor auzi;
iat au venit inaintea noastr. i inaintea a lor moldovinesti
boeri a mari si a mici Asfadur i fratele su Bogdan, Armeni

din targul Siretului, de a lor bun voe de nimene asupriti

niai siliti si au vndut..." Printre panii pomeniti este ,.Vartic postelnic". (G h. Ghibtinescu: Surete fi Izvoade,
V, 1908, Iasi, 226.233).

Urcd pe tronul Moldovei Carabet, sub nume

de loan Potcoava sau Cretul. Dupd manad era fratele lui
loan cel cumplit Armeanul. (X enopo 1: Istoria Romeinilor,
IV, p. 124).
1577.

1577 Noembrie 12.

Stefan Batory fixeazd natura

mrfurilor pe care le vor putea vinde Armenii in Polonia,

in pr.vdliile srace i in cele bogate. (F. Macler : Rapport sur une mission scientifique en Galicie et en Bukovine,
1925, p. 52).

1578 Nile 7. Stefan Batory precizeaz. c Armenii

au dreptul s debit bduturi, a vinde nadasuri, a exercita
rneserii, drepturi pe care i le contesta orasul Lemberg(Macler, op. cit, p. 52).
1579 (7087) Aprilie 26. Petru-Vod intreste cAlugrilor de la santa mnstire 123.cica 2 pdrti din satul Tomesti pe Moldova. Printri panii pomeniti sunt Jurascu
www.dacoromanica.ro

376

Vartic si Vartic paralab de Hotin. (G hibnescu :

rete, II, 34).
1579 lunie 2.

Su-

Urc pe scaunul arhiepiscopal din Lem-

berg Barsam (Barsumas) Bogdanovici (S. Barac z : Rys,

p. 110.
1580. - In timpul lui Iancu-Vod Sasul se pomeneste
de Jurasco Varticovici ca interpret al voievcdului. (H ur.

muzaki, XI, p. 30).

1580 lulie 7.

Iancu-Vod, Domnul 1VIoldovei,

reste lui Vartic postelnicul cu ai si hotarele su Cerlina

despre hotarele satelor Trsuti, Vancinita si Catoleva.
(L. T. B o g a, Documente Basarabene, V, p. 36).

Se crede ea In acest an s'a cldit prima biseric. armean la Bucuresti In locul bisericei Brtia de astzi. Dup documente vechi se arat Inteo scriere german.
recent, c intaia biseria. armeara-oriental In Bucuresti a
fost Breilia de azi, care s'a cldit In unire cu Armenii catolici ce se aflau atunci In Bucuresti, ce abia incepurl a se
intemeia, venind din toate prtile fel de fel de neamuri,
tntre 1400-1435. Intre acele natiuni eran si Armenii de
ambele rituri, pe lingl Nemti, Francezi, si bine Inteles Romni. Armenii din ambele rituri unindu-se prin castorii
Itntre ei precum si cu celelalte neamuri, si fiind aproape
s-si piard cu desvrsire religia national, au hotrt cldirea unii biserici. Cu toat opunerea unora, la 1581 s'a
pus temelia acelei biserici areia i s'a dat numele Bareitia,
adic. 'bratstvo, pe slavoneste frtia".
1581.

(Grigore Goilav: Bisericile Armene de prin

rile Romtine", 1911, Bucuresti, p. P. 17-18).

1582.

Mancinelli, predicatorul iezuit, gsi pe la

1580 Iasul plin de Armeni, bogati negustori de aromate, pe

castige la catolicism, vizitnd si biserica
cari incerca
lor. (H ur mu z ak XI, p. 115). Mancinelli spune In His_

toria della vocatione et peregrinatione del nostro padre

della Compagnia di Giese :
.Visito tertio: Misia, Valachia superiore et inferiore,
Boldavia overo Moldavia, Giassi, et nella sedia del prin.
cipe di quella provincia et altri luochi, dove si ferm per
alcuni giorni, trattando ancora con gli Armeni, molti e
www.dacoromanica.ro

377

richi, chi habitano in quel luoco, e di fede cattolica. (Napoli, Bibl. nazionale, XI, A, 65)" (H ur mu zak i, XI, p. 115).
di.nd6 alla chiesa delli Armeni (in Giassi), che in tutti

quei paesi ve ne sono assai piii ricchi et pi commodi di

tutti gli altri,. per la mercantia che fanno de aromati, et,
questi congregati et fattone conseglio, risposero che era
in sua mano la chiesa et loro stessi, mostrandole grande
affetione, per la relatione d'un Armenico (sic) che era
all'hora venuto da Roma et referito l'amorevolezza del
pipa verso q aella natione et la buona fama della Compagnia". (H ur mu za k i, XI, p. 116).
1582 Februarie 18. Regele $tefan Bathory raspunde
din Wilno catre municipiul orasului Brasov, la cererile
orasului si intre ele despre deschiderea drumului-mare la
Oituz si despre trecerea negustorilor armeni prin Ardeal
in Tara-Romneasa, ceeace interzice bucuros, aflnd ca e
ignitor privilegiilor orasului.
Punctul III al acestui act spune : ,Armenis quidem
liberum transitum in Vallachiam ex nostra Russia conce.
dere nobis animus erat, sed quia id libertatibus Fidelitatum
Vestrarum repugnare intelligimus, nos quoque hoc con.
silio libenter supersedebimus. Id ceste Armenis non magis
nostra, quam vestra causa indulgere cogitabamus, quod
existimaremus mutua illa cum exteris gentibus negotiatione
non exiguum commodum ad vos perventurum. Conquerun-

tur denique Fidelitates Vestrae de telonio quodam, quod

nobiles possessionis Birk6s, propria auctoritate, in praeiudicium non tantum vestrum, sed etiam aliorum erexissent.
Scripsimus ea quoque de re ad nostros consiliarios, ut nos
quam primum certiores faciant. Si enim recens propriaque
authoritate illud erectum ease cognoscemus, curabimus, ut
adoleatur. Bene Valeant Fidelitates Vestrae". (Dr. An dr ei
Veress: Documente, II, 1930, 224-5).
1582.
Sub Iancu Vod (1579-1582) este poment la
Suceava episcopul Hovhannes Hunanian, care a fost chemat la Lemberg, scaunul acestuia fiind vacant dup demisiunea episcopului Bogdan (Barsumas) Bogdanovici (1568
1582); acest din urm era nevoit s. demisioneze deoarece
nu putuse a converti pe Armeni la catolicism, cum cereau
24

www.dacoromanica.ro

378

Polonezii (3. Bar ac z: Rys dziejow ormianskich w Polsce,

p. 116).
1582 August 22.

Iancu-Vocl Sasul, Domnul Moldovei, druieste mnstirii Pobrata satele Hlinita i Dracinita, 100 ughi fiind druiti Sftei mnstiri de Petre Varticovici fost prcAlab si aceste dou sate amintite mai sus
s fie ale mnstiri cu toate veniturile, ins& cAlugrii s.
tie sirindare pentru acel Petru Varticovici i nime s nu
se amestece impotriva acestei scrisori a noastre" (Te od o r
Balan, Documente Bucovinene, I, 1933, p. 84.85).
1583 August 6.
Petru-Vod, Domnul Moldovei, d-

rueste mnstirii Sucevita, satul Sucevita, asculttor de

curtea din Badeuti. Printre panii sunt pomeniti Vartic,
mare dvornic al trii de jos; Eremia Moghila mare dvornic

al trii de sus. (Teodor Bala n, Documente Bucovinene,

I, 87-89).
Gsim pe acest Vartic pomenit ca amare dvornic al
trii de jos" si in alte documente, din 28 Mai 1584 (T e o-

dor Bala n,

op. cit., II, 25-31), 26 Febr. 1586 (idem, p.

33-38), 16 Aprilie 1587 (GhibAnescu, Surete, XXI, 117),

6 Sept. 1587 (idem, XX, p. 2), 19 August 1591 (H u r mu- z a k Xl, 232), 14 Sept. 1552 (B a 1 a n, II, 44).
1583 Septembrie 11. Petru-Vod. cel Schiop intreste
minstirii Galata daniile familiei Vartic, spunAnd c.

ca venind Iurascu Varticu, fiul Hatmanului Vartic, de

bun voia a sa a dat satul anume Malitintii cu iazu i cu
o moar in judetul Hotin, mnstirii Galatia, pentru sufletul repozatului su frate Ionagcu Varticu si al fiecei lui,

reposatei Angelina, ingropat in acea sint monastire"

(Arhiva Istorica, I, 144).

1585.
Jean Zamojski instaleaz Armenii la Zamosc,
clandu-i un cartier i scutindu4 de impozite timp de 20 ani.
(F. Mac le r, Rapport sur une mission scientifique, 1925, p. 47).
1586 Mai 7. Petru-Vod Schiopul intAreste rescum_
prarea dela cAlugrii mn.stirii Galata a satului Malitintii, cedat Vasilicei, vduva lui Iurasco Vartic,
copiilor
si Lupu, Gavril i Anessia (Arhiva Istoricei, I, 144).

Aron VodA, cnd s'a asezat al doilea rand

la scaun a pus pe Oprea Armasul logoft mare, ei pe
1591.

www.dacoromanica.ro

379

Vartic vornic mare pe tara de jos. (U rech e, ed. Picot,

p. 583-585).
1591.

Alexandru, de origina armeana, fratele lui Ioan

Potcoava, urca pe scaunul Molciovei. (X enopol: Istoria

_Romdnilor-, IV, p. 124).
1591.
Constantin, de origina armeana hate cu Alexan-

dru, devine Domn al Moldovei. (X enopol: ,Istoria Romnilorm , IV,

1591.

p. 125).

Petru, de origin armeana, fiul lui Alexandru

nepotul lui Loan ce! Cumplit, urc pe tronul Moldovei.
(Xenopol: Istoria Romdndor", IV, p. 126).
1592 Mai.
Un Armean din Cesarea, Bostan, ajuta la
Constantinopol negocierile lui Mihnea Vocla gi ale unchiu-

lui s.0 Petru Schiopul. (Hurmuzak

XI, p. 329-330,

333-334, 336, 338, 349, 569; N. Iorga : Istoria lui Mihai

Viteazul, I, p. 97-8).
In Epoca lui Mihai Viteazul, care btuse pe
1593.
Turcii, opresorii lor din Armenia Asiatica, Armenii din
oragele romane se agita i cei mai insemnati dintre ei In-cearc printr'o propaganda energica, 8a rscoale pe compatriotii lor in vederea delivrrii lor de sub jugul turcesc.
(I. N. Angelescu: Histoire Economique des Roumains, I,
Paris-Genve, 1920, p. 243).
Cu prilejul mrturiilor ale lui Luca
1593 Aprilie.

Stroici, Ureche Simon Movil, Christofor Dzierzek, g. a.,

In privinta procesului lui Petru-Veda cu loan de Marini
Poli, este pomenit ca ....De aceasta doua marturii fcut-au
gi Constantin Corniathu gi Anton Conforti gi Bogdan Armanul iar, deosebi de noi. ...De aceasta au ficut mrturii
Armenii, osebi de noi". (H urmuzak XI, 317-318).
1593 Septembrie 25.
Post-scriptul la scrisoarea lui
_Matthias Fredericus scris dela Bistrita c5.tre loan Erek,
doctor In drept gi mai mare peste ocnele de la Baia-Mare,
despre Tatarii din Moldova gi numirea ca Domn a lui Mihaiu Viteazul, spune: .In Moldavia ingens numerus
Tartarorum esse fertur ; miseri Armeni quidam hisce diebus
in itinere moldavico in Alpibus interfecti i spoliati stint.
Nostra quoque provincia gravissimis exactionibus vexatur.
Siquid novarum rerum habuerit Dominatio Vestra gratiosa,
www.dacoromanica.ro

380

nobis, quaeso, communicet. (H urmuzak XI, p. 774).

1593 Noembrle 13. In timpul mAcelului turcesc In-

tamplat In Bucuregti pe vremea lui Mihai Viteazu and a

fost impresurat. casa vestierului Dan de pe podul TArgului
de AfarA, unde Turcii se coplciserA, pe lAng5. ei au fost
omorlti cAti-va 0 vrei i Armeni. (D. Caschi, ta pGazeta
Manicipalce din 19 August 1934).
1593.Se pomenegte la Iagi de preotul armean Hagop din
Tokat, unul din poeti armeni ai timpului; martor ocular al
evenimentelor petrecute tntre anii 1593-1595 la Iagi, le descrie intr'un antec de Mire, aruia printele Akinian Ii d.

titlul de antec de Afire asupra trii Valahilorm. (H. D j.

Sir uni : Aron Vodcl, Rclzvan "[Todd f i Eremia Vodci intr'un

poem al unui cronicar armean, An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist.,

seria III, t. XX, mem. 14).

Subiectul antecului de Mire a lui Hagop din Tokat
aunt evenimentele politice, petrecute In Moldova, intre anii
1593-1595. Hagop din Tokat istorisegte mai IntAiu negocierile lui Aron VodA, ca Hatmanul Kazacilor, Lobodl, pentru
a ataca cu forte unite pe Turci. Kazacii consimt gi sub comanda gefului lor vin la Tutora, pe malul aului Prut. Aron,
tnsi, lepAdl primul 85.0 proect, gi atac5. pe Kazaci, dar, Invins fuge dinaintea Kazacilor, care intr. la Iaqi la 26 Oc.
tombrie 1594. Populatia simtind pericolul, aduce lucrurile
sale In biserica armean. Kazacii yin gi sparg ugile bisericei, i devasteazi tot ce le cade In mina. Apoi nAvAlegte
spre bisericA o altA hoard. a Kazacilor gi, neavAnd ce fura,

chinueste, drept rAzbunare pe Episcopul armean gi pe

preotii. Kazacii, apoi dau foc oragului gi se retrag.
Iat. un pasaj :
Cad au venit Cazacii
au intrat in Tcirgul
era 26 Octomvrie
Vineri, la amiazi.
Au mers la bisertai,

au spart poarta de fier,

au infra! inneluntru cu mii f i mii,
ca fiarele cele rele din peidure.
Lucrurile aduse aci erau multe,
www.dacoromanica.ro

381

ajungeau mind la lavan;

au luat tot ce era,

n'a rilmas nimic in bisericd.
.IV umai Sf. Mir din Ecimiadzin,

n'a ajuns in mana pdcdtoasd,

l-a luat episcop111

punandu-1 pe scard.

Apoi au venit alte cele de ale lor

ca vipere rele pline de venin;
negdsind nimic in bisericti,
au luat sflintul Mir f i
Vdzut-au pe Episcopal stand,

pe acest duh curat f i bland,

doi ini rdi l-au oprit,

l-au desbrdeat, t-au imbrdcat in zdrente.

(H. D. Siruni :

Op. cit., p. 8-9).

Cronicarul armean din Camenita pomeneste si el de
aceste intAmplAri, punandu-le ins& sub anul 1592: ,Un anume

Petre [Cazacull a fost numit Domn al Valahiei; era fiul

Domnului Alexandru. Mult timp el a mers din tara. In tari
pe la regi, pe urm a .venit in Camenita unde a stat un
timp. Inaintea lui era un alt domn numit Aron care a &cut
multe mizerii Valahilor din tar, pan cind aceast stire a
ajuns la Sultan. Sultanul a dat ordin ca acesta s vie la el
si el a plecat. Dup plecarea acestuia, boierii valahi au jurat
in fata lui Petru, pe care 1-au condus la scaunul domnesc
unde 1-au instalat si s'au supus lui. Cu ei era de asemenea

4si Avak. Dup putin timp Arun s'a retntors la scaunul

domnesc din ordinul Sultanului, 1mpreun cu el venise
un principe turc cu soldatii sal, care se mai numea si ag.
A venit la Iasi si 1.a prins de viu pe Petru de asemeni si
pe Avak, care era armean, fiul lui Matei, i.a tiat nasul
1-a dus la Sultan. Pe Avak 1 au pus In inchisoare si a

venit tnapoi. In locul lui au prins pe doi tineri armeni

Krikor Murko si Simon Zohna si i-au pus in Inchisoare.*

(H. D j. S iruni: Extrase din Cronica Armenilor din Cameni(a, 1936, p. 14-15).
1593.

Hagop din Tokat in cintecul su de jlire

pomeneste de episcopul armean din Iasi :

www.dacoromanica.ro

382

Episcopul natiunii armene

era bunul Hovhannes ;

el era din oraful Caffa,

instalat in Thrgul

(H. Dj. Siruni: Op. cit., p. 8).

Ne sunt cunoscuti in a doua jumtate a secolului
XVI.lea (1551-1607), pe scaunul Sucevei, 4 episcopi toti
cu numele Hovhannes : In anul 1551 este pomenit Hovhannes din Suceava (A lisa n, Cameni(a, p. VIII), In anul 1578
Hovhannes din Bogdania (Cameni(a, p. VIII), In anul 1593

Ho vhannes din Caffa (H agop din Toka t,

Ccintec de

'Mire, p. 15), In anul 1607, Hovhannes din Suceava (Cameni(a, p. 169).

Intim si tovars de afaceri al lui Petru-Vod

Cazacu fu pe 1594 un ()vac Matisovici, care fu prins
dus la Constantinopol impreun cu acest stpan al s.u. (N.
I o rga : Studii f i Documente, XXIII, p. 432-3).
1594 lanuarie 19. Aron-Vod aflnd a din pricina
datoriilor unor Armeni priti au Inchis drumul mare Inspre Suceava roag municipiul orasului Bistrita s.1 slobozeasc ca s poat umbla negutAtorii de pe acolo.
Scriu Domniei Tale cinstea i 1nchinarea mea, ca
bunului meu domo megies si-ti poftesc Domniei Tale s ti
se deje de viul lui Dumnezeu tot binele sufletesc i trupesc,
viat indelungat norocoas. Mai departe numai despre
aceea sunt nevoit s scriu Domniei Tale, ca bunului meu
1594.

domn megies, c sunt cunoscute Domniilor Voastre niscaiva

datorii ale unor Armeni, pe care nici nu le-ati pril. inaintea mea; pentru aceea iat c Domniile Voastre ati inchis
drumurile acelor negutatori de aici, incat neguttorii nu

pot iesl din Suceava. Rog pe Domnia Ta, s slobozesti

Domnia Ta drumurile, ca acolo afar s nu fie Impiedicat
nimeni din acea pricin. Dumnezeu vede c eu fac dreptate
Domniei Tale. Iat. eu m 1ncredintez Domniei Tale cu
bun. megesie. Dumnezeu s." VIA. pe Domniile Voastre".
(A ndrei Ver es s. Documente, IV, 58, dup actele din
Arhiva Judetului Bistrita-Nsud).
1594 Mlle 1.
Aron-Vod scrie dela Iasi ctre loan.
Budaki primarul orasului Bistrita, rugndu-1 s faca jude.
www.dacoromanica.ro

383

cata in treaba furtului de oi, savarsit de ca. tre Vascan de

acolo, impotriva cruia s'au plans oamenii de pe la Campu.
lung: Mai departe vream sa. dau de stire Domniei Tale
ca megiesului meu bun, ca. au venit aici la mine iobagii mei
din Campulung si s'au plans ca. oamenii Domniei Voastre au
dus in anul trecut cincisprezece sute de oi ei obisnuindu-se

cu aceasta acei lotri, au manat si acuma trei sute de oi

treizeci de vaci cu boj impreun, sase cai. Domniile Voastre sa nu tin partea unui lotru, adica. lui Vscan, caci

eu astept de la Domniile Voastre prietenie mai bun.

Pentru aceea, iat acum a mers la Domniile Voastre omul

meu acolo sa le facl Domniile Voastre in toate dreptate,
caci si eu fac dreptate Domniilor Voastre in toate treburile, adica si in privinta Armenilor. Dumnezeu sa tin& pe
Domniile Voastre. (A nd rei V er es s, Documente, IV., P.
89, dui:4 actele din Arhiva judetului Bistrita-Nasud).
1594 Iulie 25.
Aron Vocla scrie dela Jai catre Ioan
Budaki, primarul orasului Bistrita, recomandandu-i din nou
faca judecat dreapta fra ragaz in treaba oamenilor din
Campulung ca s5.-si poat primi oile furate si a nu stea

pgubiti. Mai departe iubitorule, bunule megies, sunt

nevoit s scriu Domniei Tale despre oarecari lucruri de-ale

noastre, ce pagube mari au pricinuit iobagiilor mei, anume
celor din Campulung, niste iobagi de-ai Domniilor Voastre,
ceeace nu s'ar fi czut s faca, caci eu totdeauna fac dreptate Domniilor Voastre in treburile cu Armenii. De aceea
rog pe Domnia Ta, ca pe un bun megie$, s pui Domnia.
Ta si 8'1 le aduci judecata dreapt oamenilor mei pentru
pagubele lor, sa li se deie vitele lor ; daca. Domnia Ta faci
aceast pentru mine, voiu fi si eu Domniei Tale cu o slujb.
asemanatoare, s nu pui Domnia Ta zabav mult in aceasta

treab. Paul acum am scris Domniei Tale de cateva ori

tot despre acest lucru. Dumnezeu s. tina pe Domnia Tag.

(A n d r ei Verre s, IV,

p.

91, dupa Arhiva Judetului

B is trita-Naslu d).

Cronicarul din Camenita descrie astfel evenimentele petrecute : In acest an s'au strans Cazacii, unii
spun 20.000 de oameni, ei cu mari pregatiri razboinice au
1595.

intrat in Valahia, au pricinuit pagube si au alungat pe

Domnul Aron. Au omorat multi soldati, altii au ars si au
www.dacoromanica.ro

384

pr.dat totul. Au apart chiar si usa bisericii armene, au

intrat inuntru si au luat o multime de obiecte de aur si
de argint. vestminte scumpe pe care Armenii le pstrau In

biseria. Ei au trecut pe aici si au pricinuit mari pagube

animalelor, oilor, vitelor si graului din satele din Impreju-

rimile Camenitei. Dup ateva zile au trecut din nou In

Valahia unde s'au supus, au jurat intre ei si s'au invoit Cu

Domnul. Pe urm au intrat in Turcia pentru ca s se lupte
contra Turcilor. Dumnezeu s le dea putere pentru ca poporul crestin s-si gseasci pentru putin timp linistea. Sefii

lor se numeau Lobod si Nalivaiko." (H. Dj. Sir uni :

Extrase din Cronica Armenilor din Camenira", partea I-a

(1430-1611). Academia Romn, Memoriile sectiunii istorice, 1936, Bucuresti, p. 15).
1595.
Armeaiaul David Serepkovici in fata tribunalului din Lemberg predl lui Aron-Vod Domnul Moldovei

patru chitante, respectiv de 100.000 aspri, 668 zloti aun,

3.257 talen i si 8.000 talen. (H. Zavrian : in revista Hairenik, 1929, VIII, p. 98).

Andrei Taronowski scrie dela Camenit catre Pstrokonski : Au sosit chiar scrisori din Turcia
atre sluga Ambasadorului Angliei la Camenita, in care i
se scrie el acest noul impirat turcesc ...mai intaiu a poruncit
si inece pe mama sa proprie, s omoare pe sapte frati ai
si, s mece patruzeci si $ase alte sotii ale tatAlui sAu cu
mama sa; ...ftilor Voevozilor Moldovei si Munteniei, cari
se pomeniau c1 au oarecare apropiere si drepturi la domnie, tuturor a poruncit fa li se taie nasul si urechile, pentru
acea pricin, cl ei, negotnd unul dui:a altul domnia, au
nimicit aceste tri, prin care fapt in Constantinopol este
acum mare scumpete din cauza ruperii acestor tri de sub
puterea lui. A poruncit s. prinda si s. arunce in temnit
1595 Mal 15.

pe cei mai bogati Armeni, Jidovi, Greci si Italieni din

Galata..." (Il ie Cortus: Mihai Viteazul f i Poloni, p. 207210).

Urc. pe scaunul Moldovei Eremia MovilVod, sotia canna era, dup5. V. A. Urechia, armeanc, din
familia Ciomartan.
1595.
Ciad in August acestui an Eremia Vodi intr.&
1595.

www.dacoromanica.ro

385

la Iasi, ,,vede aici, clup focul czIcesc, Curtea, trei biserici

rominesti, una catolica ei una armeneasc ei marea cldire
a BAH turcesti." (N. Iorga : Istoria Armatei Romtinefii,
vol. I, 1929, Bucuresti, p. 353).

,Regia quae ex muro erat, relicta fuit: tum templa

tria circiter graeci ritus, Armenorum unum, ex lapide omnia,

catholicum ex materie unum, super omnia balneum, asiatici
operis, ex lapide, pro captu loci satis elegans." (Rerum
Polonicarum libri, XII, p. 318).
1596 Febr. 17. Von Kiihbach scrie dela Bozen cAtre

Guvernul tArilor superioare austriace, despre un proces

de mostenire: Wie ich denn laider ire peese Natur gar
zu wol erkhennen; es ist sollich ein vermischtes Gesindl,
Thaills Kriechen, Teils Armenier, Thaills Circhassen; etliche Wallachen, etlich Moldauer, und glaub etlich Tiirggen,
dann sy die tirggisch Sprach alle pesser und lieber rden,
alls die moldauischg. (H urmuzak i, XI, 528).

Nuntiul Germanic Malaspina serie

dela Varsova cave card. Cinzio Aldobrandini, despre solii
din Moldova si Transilvania in afacerea strii Moldovei,
unde trimisul principelui Sigismund Bthory agit prea
mult impotriva cancelarului Zamoyski. ,E capitato cosl
tardi hoggi l'Armeno mandato dal Moldavo contiguo alla
Transilvania che a pena hanno havuto tempo questi Signori di comunicare meco il tenore delle lettere del Cancelliero, non che di udire il sopradetto huomo. N a me
stato possibile di far tradurre, se non summariamente le
lettere del Cancelliere dirette a Sua Maest pi presto
che in questo punto, che il pedone si deve partire per
Vienna." (A ndrei Veres s, Documente, V, 1932, p. 45,
1596 Oct. 10.

dupg Arch. Vat. Roma. Fondo Borghese, /11, 89 c.).

Intr'un conflict din 1753 Martie 15 pentru locul
1596.
din Suceava al mngstirei SF. Ilie cu Armenii, Armenii arat

trei documente, unul din 1595 dela Eremie Movil Vod

ta care se 1ntreste A rmeanului Bogdan Donavac, meserciu de Suceava, trei mesernite si un loe de fnet situat In
capaul fneatului Zahariestilor si alt fnat supt podgorie
la fintn si o prisac in vale supt mnstirea Sf. Nsc-

toare de D zeu, 5 helestee de acea vale si 7 aid vie la

Cotnar". (T eodor Bala n, Documente Bucovinene, IV, p.
www.dacoromanica.ro

386

65, dup nn document din Arhiva Metropoliei din Cernuti, fasc. 52, lit. S.).
1597 1anuarie 22.

Printeun hrisov domnesc Ere mia

Movil-Vod inmaneaz si intreste lui Bogdan Donavac
averile din Itcani ale taalui su, Dragan, confiscate dup
fuga acestuia in Polonia in urma evenimentelor cunoscute.

(Uricar, XIX, p. 1-6),

1598 Februarie 28.

Eremia-Vod. Movil intreste
lui Ivanasco Tolicico si Agaftei cumpAratur ce au fcut

ca 1000 zloti ttresti in jumItate de Li$na dela fratii

Varticesti. Actul spune c. Lupul Vartic armas mare si
frate sau Gavril Vartic si sora lor Anisia, feciorii lui Iu,
rasco Vartic postelnic, nepotii lui Petru Vartic portar de
Suceava, ...si a vandut a lor dreapt ocin. si mosie din
dreptul su uric si dres de imprteal ce a avut mosul
lor Petrea Vartic portarul de Suceava dela btra'nul Ptru
Voevod, jumAtate de Li6na cu loc de hleste ce este tinutul Dorohoiului ...drept una mie zloti ttresti flindc5.
dinteacesti bani a pltit datoria printelui su Iurasco
Vartic postelnic in minile lui Iacob jidovul din Tarigrad".

(Gh. Ghibeinescu, Surete, XXII, p. 112).

Un geografitalian Malinine spune cA inainte

de 1598 locuiau in Moldova Armeni, Evrei, Unguri, Saxbni
1598-

si Raguzeni, cari acaparase aproape intreg negotul, si ei

trimet grinele si vinul moldovenesc in Rusia si Polonia,
cear, miere, crnuri de bou sarate, unt si chiar legume la
Constantinopol; iar .vinurile faimoase din Creta ce se
trimet in Polonia, toate trec prin Moldova", prin mijlocirea de sigur a acestor strini negustori. (N. A. Bo gd an:
Oravil Mi", Iasi, 1913, p. 338).
1598.
Isbucneste in Asia Mic. revolta Gelaliilor. Acestia erau capii unor triburi din diferitele regiuni ale

Asiei Mici, cari adunand in jurul lor hoarde de banditi,

nvleau in toat. Asia Mic 4i provinciile armenesti, jefuind i prdnd. Provincia din Erzerum era in special supus. ruttilor lor.

Nu era pentru locuitori alt mijloc de scapare cleat

SA prseasc. tara. Atunci un nou curent de refugiati, in
ideosebi din regiunile Erzanga, Kemah, Akan si Divrig, a
www.dacoromanica.ro

387

Inceput s porneasc spre Constantinopol i imprejurimir

intnzndu-se apoi In Turcia EuropeanA, si ajungnd pn
la Belgrad, Polonia, Crimeea, si .Tara Valahilor si Bugdaniloru (Prefata Cronicei lui Grigor din Daranagh", Ierusalim, 1915, p. XIII).
1598 Oct. 1.
Expunerea de solie a lui Petru Grigorovici Armeanul, trimes de Mihai-Vod la arhiducele Maximilian (Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Ambraser einkommene Schriften) : ...jedoch auch darneben heumblich seinen
Diener ein Zettele in Armenischer Sprach beygesteckt,
des Inhalts, ehr, der Waivoda, hette zwey Augen und zwey
Ohren, wurde also woll verstehen, das ehr den Brieff nach

des Filrsten Willen hette schreibeta mussen. (Hur m u.

zaki, XII, 395-397).
1598.

Se pomeneste la Suceava de episcopul Hovhan-

nes, care pentru un scurt timp se mut la Lemberg, cAnd

acest scaun era vacant. (A lisa n, Camenitd, p. 136).
1598.
Intr'un manuscris latin dela inceputul secolului al XIX-lea Fr. Macler gseste o notit despre arhiepiscopii cari au succedat pe scaunul din Lemberg. Manuscrisul dui:a Barsumas (1579-1582) pomeneste de Hovhannes

din Suceava care a stat pe acest scaun dela 1582 pn

la 1598.

Sic ubi Bars umus dimisit fraena Joannes Suscepit

curam sede vacante gregis Soczaviae primum profulsit honore CathedraeHinc Lembergensi jusq decusq dedit Ab
aliis in serie praetermissus a solo Roszka memoratus ad
A. C. 1598" (F r. M a cl e r: Rapport sur une mission scientifique, 1925, p. 87).
1600 Aprilie 17.

Regele Poloniei Sigismund III stabileste bresiasii armeni ; ei pot s posed& 2 mesteri croitori, 2 cizmari, 2 fierari, 1 zugrav (M acle r, Rapport, 53).

1600 Aprille 25. Vestitul bandit turc Abdiilhalim

Cara-Yaztgl, dup ce o invinge ostirea regulat otomana,
ocup itntreaga Asia Mica, bntuind asupra tuturor oraselor prospere din aceast regiune. Orasul Tokat devine si
el prada nvlirilor lui Cara-YazIgi gi apoi ale fratelui su
Deli-Hasan. Ne putnd suferi jugul impus, Armenii din
acest oras pornesc In pribegie, dup cum ne relateaz. cei
trei poeti-cronicari contimporani din Tokat, Stepanos, Hawww.dacoromanica.ro

388

gop ei Hazar, ta cantecele lor de Wire. Cu acest prilej

vine gi in Moldova un grup de pribegi, dupl cum pomenegte Stepanos:

Grind a venit deodatei

Cara- Yazigi la Tokat,

I-a impriiviat pe tali ca praf,

I-a arancat pe toti cdte un loc.
Unii s'au dus la Stambul,
Altii la Brusa, la Adrzanopol,
Multi au plecat in Rumelia,
In tara Francilor [Europa), in Moldova, in PoIonia'.

(Alisan: Haiapatum, III, p. 315).

Este de observat c oragul Tokat a dat multe figuri
importante vietii armenesti, si mai cu seam coloniilor armene din Moldova si Galicia.
Astfel era din acest Tokat scribul Minas, care nscut

In 1510, dup. ce In tinerete a stat in oragul su natal, a

pribegit apoi in Polonia, si se gsea in 1551 la Suceava
unde ca martor ocular al prigonirilor deslntuite de cltre
Stefan Rares-Vod, a redactat renumitul su cantec de jlire. Era nscut la Tokat acel Hagop, care pribegit in copilrie la Iasi, a fost martor ocular al evenimentelor din
1593-1595, gi le-a descris inteun poem.
Printre cntretii armeni din Tokat se pomenegte Qi
de episcopul Hazar, 1550-1610, care a pribegit tot din
cauza evenimentelor pomenite, petrecandu-gi vieata sa in
mare parte la Camenita.
Este vrednic de amintit a acele draperii de altar, care
sunt pastrate pn. acum In bisericile armene din 1V1oldova
si care au format podoabele Expozitiei de Arta Armean
din Bucuresti, din 1930, sunt In mare parte opera maestri-

lor armeni din Tokat. (H. Dj. S irun i: Expozi(ia de Artei

Armeanei din 1930, in revista Ani", anul I, vol. IV, 1938,
p. 32-34).
1600 Noembrie 12.

Teodorasco Varticovici, parcalab

de Soroca, printr'o scrisoare ,c5.tre mult milostivul meu

domn Smialko", raporteaz c Simion Movil a ocupat
Capitala T.i.rii Romnesti 5i principalii boieri au trecut de
partea si. (P. P. P an ai t e sc u: Documente priviloare la
istoria lui Mihai Viteazul, p. 136-137).
H. DJ. SIRIINI
www.dacoromanica.ro

MORMINTE ARMENEM
DINTRE PRUT

1 NISTRU

In lungile mele excursii prin trgurile Indeprtate

moldovenesti dintre Prut gi Nistru, m'am interesat totdeauna de monumentele care priveau trecutul Armenilor din
localitate. Biserici gi rnorminte, toate le am cercetat, le-am

studiat si sub aspectul vietii acelora, ai carer mime era

legat de existenta cestor monumente.
Pornind dela Nord, ne oprim la Hotin'). 0 biseric cu
totul ruinata, In mijlocul unui ghetou evreesc, este tot ceea
ce ne amintegte despre o colonie destul de Insemnat, armeneascA, din acel oras. Am cutat cimitirul. In mijlocul
unei livezi, dou-trei monumente mrturistsc c aceast
ograd servea odinioar de cimitir catolic. In acest cimitir
eran Ingropati gi Armenii, In mare parte catolici, veniti

acum peste o sut de ani, cu turmele lor, din Polonia,

arendagi, Improprietriti apoi.

Un cimitir, ca acesta, dar mult mai Intins, 1-am gsit

si la Blti. Morminte vechi, cari ne indicau originea armeano-catolica a multor familii de odinioar, din BAlti.
Aici putem s pomenim pe paharnicul lordache Panaiti,
care i-a invitat, ca sa populeze noul trg, pe Armenii ca.
tolici din Polonia. Li s'a cldit o biseric, la 1795, care
mai trziu, cnd numdrul celor veniti n'a corespuns cerintelor, la 1804 a fost sfintiti drept catedral& veche a BAltiIn ormele basarabene sunt pornenite biserici armene
1) N. R.
la Cetatea-AlbIl In 1384, la Siret in 1901, la Hotin in 1980; biserica din
Chl*inAu este clAdite In 1804, cea din flanceti in 1818, reconstruita in
1871, i cea din BeIt' In 1912; au mai existat biserici armene la Soroca,
Cau5ani, Tighina, Orhei, Ismail.

www.dacoromanica.ro

390

lor. Biserica armeneasca. din Blti s'a zidit abia intre anii
1910-1912, fiind ctitorita de familia Marcarov. La zidirea
acestui sfnt lacas, ca si a celui din Orhei, intre anii 1902
1903, si a capelei din cimitirul din Chisinau, a familiei Bagdasarov, la 1916, a colatribuit mult preotul Martiros Zatikiant.

Ascendentul familiei Marcarov, Carabet Marcarian

(1816-1892), ctitorul bisericii din Ismail, inmormantat pe
lnga acea bisericA, a sosit din Constantinopol, fiind copil
Gavril
inca. Despre urmasii si, prietenii tat5.1ui meu
Bezviconi,gasim amanunte in amiiatirile lui1). Ctitorul bisericii din MO, a fost un nepot al lui Carabet, Iacob Grigore (1861-1936), fost alter, mai pe urm ajuns presedinte
al autocarmuirii locale
zemstvei din Balti. Doi alti nepoti, au fost fratii Carabet (1868-1935) si Tigran Marcar
(1866-1923), mari proprietari din Sudul Basarabiei. Tigran
e inmormantat la Bolgrad, la cimitirul ortodox.
Centrul cel mai vechi al Moldovei este Cetatea-Alba.
Biserica armeneasca i mormintele din jurul ei dateaza din
secolul XIV. Acesti Armeni au si luptat impotriva Turcilor, aparand cetatea impreuna cu Stefan ce! Mare. Este
interesant de semnalat c asa zisul izvor al Sf. loan cel
Nou de pe malul limanului, este si el un monument armenesc. Un cercetator al trecutului, d-1 Grigore Avakian, a
stabilit ea o tabla veche de pe izvor, dusa apoi la muzeul
arheologic din Odessa, zicea :

Izvorul acesta este amintirea dela domnul TevanAga, fiul lui Sahac Voscaniant, din Parac, fcut pentru
viata lunga a fiului Ghevore.
De aceea, Armenii numeau izvorul
al Sf. Gheorghe, zidirea lui datnd din 1743, fiind Tevan-Aga vistierul
hanului Crimeiei. In locul tablei duse la Odessa, Armenii
au asezat o alta tabla veche, care si ea nu are nimic comun
ca Sf. loan. Ea serie ,Aceasta este locul de odihn al
dascalului Hovhanes, fiul lui Hagob din satul Ketron", decedat la 1715.
Cetatea-Alb are un frumos cimitir armenesc. Mormintele familiei Asvadurov sunt monumente de arta. Prin1) Revista Din trecutul nostrur, VIIIIX, 1939, p. 18.

www.dacoromanica.ro

301

cipalii din aceast familie, Siragan Sahac (1841-1925) si

fiul su loan (1880-1928), sunt inmormintati pe lng. biseric, ai crei epitropi au fost.
Dar, de sigur, centrul vietii armenesti din Moldova
dintre Prut si Nistru, a fost Chisinul. In cimitirul catolic
din localitate, g.sim si miele morminte ale Armenilor catolici, dar putine la num.r, cci toti acesti Ohanowicz, Szimonowicz, Antonewicz, Negrusz, Kasparowicz, Lusahanowicz, Ambrozewicz, Romaszkan si altii, erau inmormantati
la mosiile lor. Un armean-catolic, Bronislav Ianuszevcicz,
maresal al nobilimii din Orhei si guvernator la Stavropol,
a murit la 1917, la Odessa. La mosie trebue s fie inmormntat si Anton Demjanowicz, mosier la Tarigrad, deputat
In toate cele patru Dume Imperiale.

Cimitirul armenesc din Chisinau exist de peste o

sut de ani. Sub o piatr veche, purtnd mitra Catolicosului, zace arhimandritul Toma Hohanian Aguleti, decedat
la 16 Decembrie 1827. El a sosit la Chisinu, ca un nuntiu

special al Cttolicosului, pentru a inregistra succesiunea

Arhiepiscopului Armenilor din Basarabia, iar intre anii
1806-1812 al Moldovei,

Grigor Zaharian, n.scut la Ce-

tatea-Alb, era omul de incredere al Catolicosului Iosif

Argutian (t 1801) si se credea c si-a insusit bogtiile Catolicosului. De aceia succesiunea lui Zaharian, decedat la
23 Iulie 1827, in drum in Ungaria, unde el a plecat ca s.si
ingrijeasc s.ntatea, era cutat cu mare interes. Grigor

a fast inmormntat la mnstirea Hagi-Gadar de ling.

Suceava, iar cteva luni mai trziu a murit si arhimaiadritul Toma.

Unii din arhiepiscopii Armenilor din Basarabia, ca

Azle ex: Nerses Astaraketi si Macar Ter-Petrosian, au ajuns

la Catolicosi; altii au plecat din timp, !neat numai trei lerarhi armeni sunt inmormntati la Chisinu, pe lng biserica zidit la 1804. Primul este Arhiepiscopul Ghevorg
Ter Mgrtician decedat la 23 Octombrie 1871, in vrst.
de 60 ani. Al doilea, este Arhiepiscopul Grigor $ahinian,
decedat la 22 Septembrie 1889, in vrst de 63 ani. In
sEirsit, cel din urm Arhiepiscop, Nerses Hudaverdian,
decedat la 5 Martie 1917, in vrst de 73 ani.
La cimitirul din Chisinlu, gsim cAteva morminte imwww.dacoromanica.ro

392

punitoare. Da altfel, ca bogitie de morminte, acest cimitir e de remarcat. Doug. cavouri mari gi un monument cu
blazon, se inaltg. de.asupra mormintelor nepotilor de frate
ai Arhiepiscopului Grigor Zaharian, fratii Artemie (t 1850),
David (1799-1874), Abgar 1809-1889) gi. Andrei (1812
1873), nobilii Zaharianov, cavaleri gi consilieri de curte.

Un tnlttor cavou apartine familiei nobililor Lebedev, urmagii srdarului Moise LebAda. Urmeaz mormintele urmagilor srdarului Isaia Ohanian (t 1831), nobilii
Ohanov. Amintim mormAntul marilor proprietari Carabet
Arakelian Balioz (1808-1873) din lvancea gi Carabet Goilav (1825-1872) din Paulegti, urmagul sulgerului Luca, fiul
clucerului David Goilav. Un strmog al faruiliei Bagdasarov, Hagi-Asvadur (1805-1865), apoi Sergiu 1. Cerkes
(1834-1904), Sergiu Gr. Negrug (t 1923), Vasile loan Anghel (1867-1922)
desi nu este armean, dar csAtorit cu

o Cerkes ; iar pe Magi biserica din oras mai gsim mormAntul epitropului ei, Carabet Muratov (1804-1882).

Ca important, pe ling& biseria mai gsim un mormint tatr'adevAr istoric, apartinAnd faimosului mare Dragoman si Bei Manuc Mirzaian. Am scris despre Armenii
din Basarabia'), dar si despre acest vestit aventurier, ajuns
Insemnat bArbat de stat si diplomat2).
Nscut la Rusciuc, la 1769, Manuc a fost un boier si

om de incredere al pagei Tersenich-Oglu si al Marelui

Vizir Mustafa-Bairactar. CAnd acest Vizir a fost ucis, la
1808, Manuc-Bei a trecut la Bucuresti, unde generalii rugi
l-a distins cu SE. Vladimir. TemAndu se de rzbunarea Sultanului, Manuc-Bei a emigrat In Basarabia, obtinAnd dela

Rusi Inaltul grad de .consilier de stat efectiv. Astfel s'au

cunoscut meritele lui deosebite diplomatice din timpul rgz-

baiului ruso-turc, care In mare parte gratie luis'a ter.

minat prin pacea dela Bucuresti (1812). Manuc-Bei a murit

subit In regedinta sa, la HAncegti, la 20 Iunie 1817, dar a
fost inmormAntat la Chisinlu, deoarece biserica veche din

Hincesti a fost abia zidit la 1818. In locul acestei biserici, la 1872 fiul Dragomanului, loan-Murad a cldit
Revista Dirt trecutul nostril", Nr. 2. 3-4, 1934.
Revista Din trecutul nostril', Nr. 54-55, 1938.

www.dacoromanica.ro

393

un frumos lcag, construit de apreciatul arhitect Bernadazzi. La fel, loan-Murad a zidit grandiosul palat princiar
din Hancegti. La Chiginau, pe langa tatAl lor, au mai fost
Inmormantate ficele lui Manuc-Bei, Mariam (t1822)
Gaiane (t 1824).
SEirgesc excursia mea, oprindu-mi la Ha.ncegti, tirgul
creat de Nlanuc-Bei. L'am vizitat, iarna anului 1933, cb.nd
acolo locuia ultimul urmag al Dragomanului, regretatul baron NIaurice Schilling, decedat la Paris, la 1934.
L. Hincesti, sub biseric-capel de-asupra mormintelor
familiale, e ingropat vduva Beiului, Mariam, nscut Avedian, decedat la 17 Septembrie 1828, In vArst de 45 ani.
Linga ea, fiul Ioan-Murad, nscut la Bucuregti la 7 Nlartie
1810 gi decedat la Paris, la 23 Aprilie 1893.
In matricolele bisericegti din Hancegti, preotul Ioanes

Abramiant mi.a artat actele de cstorie ale fiicelor lui

Ioan-Murad, Ecaterina, cstorit la 9 lulie 1881 cu mar-.
chizul Pietro-Schedoni, gi Olga, csatorit. la 23 Iunie 1878
cu eambelanul conte Hatzfeld-Trachenberg.
Si la sfArgit, mormAntul nefericitului fin al lui loanMurad, Grigore, ultimul print Manuc-Bei, sinucis la 1 .August 1902, la Odessa.
C. BEZVICONI

25

www.dacoromanica.ro

IZVOARE ARMENESTI DESPRE RoBTANI

ISTORICI ARMENI
VECHIMEA POPORULUI VALAH
(pe marginea unui studiu al d-lui Aurel Decei)
1. 0 dONTRIBUTIE PRET1OASA

Intr'un moment catad unii istorici maghiari combateau

teza permanentei elementului romanesc In cuprinsul vechei

Dacii, Ore a dovedi c& teritoriile locuite astzi de Romani au fost pe vrensturi o terra deserta et inhabitata", d.
Aurel Decei publica la .Anuarul Institutului de Istorie Nationalci" din Cluj (vol. VII, 1936-1938, p. 412-581), o interesara& lucrare intitulatl Romiinii din veacul al IX-lea pnd
In al XIII-lea, in lamina izvoarelor istorice armenefti", aducand

o pretioasi contributie istoriografiei romanesti.

Izvoarele istorice armenesti, apune dl. Aurel Decei,
atat cele scrise in Armenia cat si cele scrise aiurea, pentra
epoca mai veche n'au fost tac& cercetate din punctul de
vedere al trecutului romanesc1).
1) Pentru o epoca relativ recentd d. Decei citeazd lucrarea noaafta publicatd in Analele Academiei Romane", sub talul de MCatiirii
armeneVI des pro Ronzdni: Valahia qi Mo1dova, eialetele guvernatc de
princlpi creauzi de per. Hagas ngigion (1758-1893), In Memotiile Sec(iunii Istorice, s. /II, t. IX, 1929. Autorul acestor randuri a mai publicat,
In aceasta serie, Extrase din Cronica Armenitor din Comen fa (14301611), t. 17, 1936; Aron Vouil, Reizvan Vodil qt Eremia Vocld Intr'un

www.dacoromanica.ro

395

Aurel Decei este convins c din izvoarele istorice

armenesti se pot aduce multe lamuritoare lumini pentru

istoria romn din evul mediu $i incearc s. pun cateva
din aceste izvoare in legaturl cu ceea ce se cunostea din
izvoarele occidentale privitoare la o epoc. att de intunecat. ca aceea din veacul al IX-lea pn la al XIII-lea.
D I Aurel Decei in studiul su ja in cercetare doi
autori armeni, cari n'au fost Inc. pu$i de-a-dreptul in corelatie cu istoria Romnilor, $i cari, inteadevr, unul din
secolul al IX-lea, iar cellalt din al XIII-lea, cuprind una
din cele mai importante perioade ale trecutului romaiaesc:
aceea a injghebrii de unitti teritoriale, care, revrsndu-se
dincolo de hotarele strmt locale, se impun atentiei altorag.
In studiul su d. Aurel Decei cerceteaz lucrarile geografice ale acestor doi istorici armeni :
Geografia atribuit lui Movses Khorenati (Movses
din Khorn).
Geografia Arhimandritului Vardan.

Studiul d-lui Aurel Decei cuprinde urmtoarele cacapitole:

I. Importanta izvoarelor istorice armene$ti pentru trecutul iaostru; 2. Moise Chorenati (autorul $i opera); 3.
Editiile Geografiei; 4. Textul Geografiei; 5. Interpolrile
Geografiei; 6. Autenticitatea editiei Saint-Martin ; 7. Sarmatia, Rifeii gi Tanaisul ; 8. Zagora; 9. Tara Bulgarilor;

10. Dupl venirea Ungurilor; 11. Vardapetul Vardan; 12.

Geografia; 13. Istoria Universal; 14. Dacia" in izvoarde
.medievale; 15. Incheere; iar ca anexe: a) Foaia de titlu a
editiei din Marsilia 1683; b) Paginile cu capitolele despre
Sarmatia i Thracia; c) Geografia lui Vardan, Ms. dela
Paris, Bibliothque Nationale, f. armn. Nr. 147, f 145; d)
poem at ungt cronicar armean, t. 20, 1937. Mai sunt gata de a fi publicat in aceasta serie de 4Mgrturii armeneti despre Romani*, i wingtoarele lucran l ale noastre:
Notele de drum (1619-1625) $i cronica (1622-1625) ale lid Simeon
Lehafi; Cronica lui Grigor din Daranagh ; Dobrogea $i Basarabla in Geografia pdrintelui Hugas Ingigtan; Ardeaiul in Geografia arhiepiscopulul
roindne la Insemnerile de aleitorie
Stepanos Akontz; Note despre
ale pdrintelui Minas Pills/mini; Date $1 note din arldua Mechitari$111or
din Venefla; Memoriiie din manuscriptele armene$11 din Romdnia $i din
strdindlate; Un epizod din reizbalul din18561ntr'un roman armenesc,etc,

www.dacoromanica.ro

396

Geografia lui Vardan, Ms. dela Londra, British Museum,

Ms. or. Nr. 5459, f 31.
Cele douA lucrri, cercetate de d-1 Aurel Decei, aduc
Inteadevr o pretioas contributie tezei romAnesti.
In primul rand, aluzia pe care o face Movses Khorenati, despre un tinut balac, adia valac, vecin trii Bulgari-

lor si al rAului Donavis, adia Duarea, este o pretioas

indicatiune despre prezenta poporului romAnesc In aceste
tinuturi inaintea secolului al IX-lea.
Tot asa si notele arhimandritului Vardan, desi scrise
Inteo epoc relativ recent, totusi adeveresc continuitatea
elementului valah In trile ronane.
II. MOVSES KHORENATI

Autorul care este cunoscut In literatura armean sub

numele de Movses Khorenati (Movses din Khoria sau din
Khoren), este una din figurele cele mai Insemnate ale vechei literaturi armenesti 1).

Movses Khorenati a fost cercetat, in decurs de trei

secole, de multi istoriografi si filolcgi, si. exista o literaturi

imens despre persoana si opera sa, si mai ales despre

timpul and a trAit autorul.
Stim, chiar din spusele lui cA a fost unul din primii
discipoli ai lui Mesrob, imediat dupl alatuirea slovelor
armenesti (404-412).
Dup conciliul din Efesus (431), cei doi SndrumAtori

spirituali ai Armeniei, Sahak si Mesrob, trimet In Grecia

o noa grup de studenti ca si se consacre studiilor filosofice. Printre acestia se gAsea Movses Khorenati, care
trece prin Edessa la lerusalim, si de aci la Alexandria. Aci,
In capitala egipteand, Movses se consacrA filosofiei elene,
sub Indemnurile unui InvA.tat pe care il numeste Noul Platon. Termiand studiile sale la Alexandria, porneste spre
Ellada. 0 furtun cumplit aruna. nava sa la malul itaban.
Profitind de acest incident Movses viziteaz orasul etern,
1) Numele lul Movses este transcris In limbele strfiine In foirna de:
Moise de Khorne, Mos Corenise, Moses von Chorene,etc. Noi am pre-

ferat forma din limba armeanA: Movses Khorenati, sau traducerea sa

romaneasca: Movses din Khorn.

www.dacoromanica.ro

397

pornind de aci iarAgi spre Atena. Dup un timp p.r.isegte

metropola filosofilor, spre a se muta In Bizant, ca ultim
destinatie a sa. Cu o eruditie vast el se intoarce in patria
sa, pe care o gse$te tritr'o stare deplorabil, lumintorii
cei mari muriti, Armenia cre$tin persecutat de Persi, $i

marea iniscare cultural oprit pe Inc. Retras intr'un sat

indeprtat Movses Khorenati rmne in uitare, pan ce
catolicosul Ghiit (461-478) 11 hirotoniseste ca episcop al
tinutului Bagrevand.
Sub numele lui Movses Kborenati ne-au aiuns cateva
lucrri: O istorie a Armenilor, care in timp de secole a constituit unica baz a istoriei poporului armean, $i apoi o
Geografie a Armeniei i a tinuturilor cunoscute atunci ').

Movses Khorenati spre a stabili bazele unei istorii a

Armenilor a utilizat nu numai tot ce a gsit in izvoarele
armenesti, dar a $i cercetat autorii strini pe care i-a putut gsi. El insusi indic acesti autori cari i-au servit ca
izvoare. El citeaz astfel, Sf-ta Scriptur, Eusebiu, cronicarul din sec.
Mar Abas Catina, istoricul asirian,
Labubna din Edessa (sec. III), cronicarul lulius Africanus
(sec. Ill), autorul evreu Hovsebus Flabius (sec. I), Berosos,
Chefalion, Ariston din Phella, Hypolit, Policrat, Porfirie,
Euacru, Plegon, Paliphat, Philemon, San coniaton, etc.

Ctrcettorii istoriei antice au mai dovedit

11181 c

Movses Khorenati a mai avut ca izvoare $i alti autori afar de cei pomeniti de el. Principalii din cesti autori nepomeniti sunt Climent din Alexandria, Diodores Sicilianul, Filon Evreul, Grigore al Nisei (sec. IV), Grigore din
Nazianz (sec. IV), etc.
Movses Khorenati a mai utilizat folklorul armenesc
al timpului, toate legendele, traditiile $i antecele trubadurilor. Dac el a micsorat astfel autenticitaiea faptelor istorice $i a introdus in istoria sa ni$te figuri legendare $i
faptele inventate sau mrite in imaginatia poporului, ne-a
furnizat in schimb un bogat material folkloristic, $i a salvat
de pie:re buctile cele mai pretioase care ne-au ajuns ca
1) Mai sunt atribuite lui Khorenati: O arta poetica cunoscuta sub
denumirea de Pitoit Ghirk, cateva discursuri, 1 traducen i din Pseudo
C tilistaaa3, Grigare dia Nazianz, Grigore al Nisei, Vasi e din Cezareea.
etc.

www.dacoromanica.ro

398

poezie popular, toate citate de Movses Khorenati spre a

ilustra personalitatea eroilor din istoria sa.
In ce priveste Geografia lui Khorenati ea este alctuit,
dup inssi mrturia autorului, pe temeiul Corografiei ecumenice" a lui Pappus din Alexandria, un geograf urimas al

vestitului Ptolomeu din secolul al III-lea d. Chr., care a

lsat o descriere a lumii intregi cunoscut pe atunci .din
care ne-am f.cut noi extrasele". In cursul Geografiei Ins&
Movses Khorenati il aminteste si pe Ptolomeu.
Lucrarea lui Movses Khorenati contine totusi $i multe
insemnri proprii nu numai In ce priveste teritoriul armenesc, dar $i despre alte teritorii.

Dup. ce face cateva consideratii de ordin general

asupra *tiintei geografice, incepe cu descrierea Europei
dinspre apus si trecind pe urm la Libya (= Africa), ter-

min& ca Asia ; prin urmare detine diviziunea In trei conti-

nente al lui Ptolemeu. In calitatea sa de Armean, Irisa., se

opregte firegte mai mult asupra regiunilor din Armenia sau
asupra acelora din imediata vecintate a trii sale, extinzandu-se in mod disproportionat, asupra lor, In detrimentul
celorlalte ').

Cercetrile istoriografice nu au spus Inc& ultimul lor

cuvnt despre epoca lui Movses Khorenati, nici despre

personalitatea sa. Chiar in snul istoriografilor armeni
sunt dou. teze deosebite.
Unii sustin, cum este cazul Mechitaristilor din Venetia,
el Movses Khorenati a trait in secolul al V-lea, si este autorul chiar al lucrrilor cari ne-au ajuns.
Dup5. altii, lucrrile cari ne-au rmas sub numele lui
Movses Khorenati, dateaz din secolele mai din urma, dupa

cum cred Mechitaritii din Viena $i cu ei alti savanti germani, rusi si francezi, cum sunt Jean de Saint-Martin,
Gutschmid, Auguste Carrire, Nicolas Marr. Vorbind despre aceste controverse, Jacques de Morgan 2) conchide :
,Mais, parmi tous les historiens de l'Armnie, le plus
clbre es t, sans contredit, Moise de Khorne, q ui, aprs avoir

pass pendant bien des annes pour tre l'Hrodote de

l'Armnie, est aujourd'hui fort discut et a perdu beaucoup
Aurel Decei, op. cit., p. 23.
Jacques de Morgan, Iiistotre du peuple armrden, 1919, p. 311-312.

www.dacoromanica.ro

399

de la confiance dont on honorait ces crits. Certes, par son

dsir de rattacher les origines de sa nation aux traditions
bibliques, il nuit A, son oeuvre ; mais ce dfaut, nous l'avons
vu, ne lui est-il pas commun avec la pitipart des auteurs
latins et grecs des dbuts du christianisme ? Moise de Khorne, auteur remarquable par la puret de son style, ainsi
que par son lgante concision, a le grand mrite de s'tre
souvent plac au.dessus des sentiments exclusifs que conseillaient les nouvelles croyances et, dans bien des cas, de
se faire l'cho des traditions et des lgendes palennes, de
nous transmettre des pages entires d'annales, aujourd'hui
perdues, mais dont il tait encore A. mme de consulter les
sources originales. C'est a lui que nous devons le peu qui
s'est conserv jusqu' nous des chants populaires de l'antiquite', ainsi qu'une foule de documents dont l'interprtation
ouvre de vastes horizons sur les temps antrieurs A. Mesrop
Il'inventeur d'alphabet armnien]."
Inteadevar oricare ar fi sentinta lumii stiix3tifice slat
In ceeace priveste persoana si timpul in care a trait, cat si
mai cu seama In privinta autenticitatii faptelor relatate de

el, Movses Khorenati a jucat un rol din cele mai importante In decursul secolelor In psihologia poporului armean,
creind nucleul unei istorii nationale pe care a cladit-o patriotismul generatiilor.
Ill. EDITICINILE

Movses Khorenati este unul din autorii armeni cari au

cunoscut o reputatie mondiala. In primul rand prin editiunile sale. Astfel textul armenesc al istoriei sale s'a tiparit
In 11 randuri:
1. Amsterdam, 1695; 2. London, 1736; 3. Venetia, 1752;
4. Venecia, 1827; 5. Venetia, 1841; 6. Venetia, 1843; 7. Venetia, 1865; 8. Venetia, 1881; 9. Tiflis, 1881; 10. Petersburg,
1889; 11. Petersburg, 1898.

Tot asa Movses Khorenati a fost tradus In mai multe

limbi :
Epitome commentariorum Moysis Armeni de origine et

de rebus Armenorum et Parthorum item series principum

lberiae et Georgiae cum notis et observationibus Henrici
Brenneri, Stockholm, 1733.
www.dacoromanica.ro

400

Mosis Chorenensis Historiae Armeniacae. Armeniac edi-

derunt, Latin& verterunt,Notisque illustrrunt Gulielmus

Georgius, Gul. Whistoni Fiji. London, 1736.
Armianscaia ustoriia, socinennaia Moiseem Khorenskim.

Perevel Arhidiacon losif Ioannesov. 1809. S. Peterburg.

Histoire d'Armnie de Moise de Khorenatzi, auteur ar-

mnien classique de V-me sicle, traduite par P. E. Le

Vaillant de Florival. Editia I-a, 1836, Paris. Editia II-a,
1841, Venetia. Elitia IIt.a, 1845, Paris.
Storia di Mos Corenese, versione illustrata dai Monaci
armeni Mechitaristi, ritoccata quanto all stile da N. Tommasco. El. I, Venetia, 184E. Ed. JE, Venetia, 1850.
Mos Corenese, storico armeno del quinto secolo, versione di Giuseppe Capeletti. Venezia, 1841.
Istoriia Armenii, Moisea Khorenscavo. Perevel M. Emin. Moscova. Ed. I, 1858. Ed. II, 1893.
Histoire d'Armnie de A/lobe de Khorne. Traduction
nouvelle par Victor Langlois, dans la Collection des historiens anciens et modernes de l'Armnie. Vol. II, 1869.
Des Moses von Chorene Geschicte Gross-Armeniens. Aus

dem armenischen iibersetzt von Dr. M. Lauer. Regensburg, 1869.

Chorenei Menes. Nagy-rmenyorszdg trtnete. Eredeti 6rmnybal fordit otta es magyaraz6 jegyzetekkel ellata :

Szongott Krista. Szamosiijvartt, 1892.

A fost tradus i in limba armean modern de catre
Arhim. Khoren Stepan& in 1889.

In ce priveste Geografie lui Movses Klaorenati din

fericire aceast opera a istoricului armean s'a dat la iveala
inaintea altor multi clasici armeni, si a gsit lumina tiparului chiar in mijlocul secolului al XVIILlea.
Arhimandritul Voscan, care a simtit insemntateaei, a
fost primul care a tiparit in 1668 la Amsterdam ,Geografia"
lui Khorenati la tipografia infiintata chiar de el.
S'a tiprit apoi In mod succesiv in 1678 (Marsilia),
1683 (Ecimiadzin), 1685 (Amsterdam), 1698 (Ecimiadzin),
1736 (London), 1752 (Venetia), 1843 (Venetia), 1865 (Venetia), 1877 (Petersburg), 1881 (Venetia).

Geografia" lui Khorenati a fost tradus si ea in mai

multe limbi:
www.dacoromanica.ro

401

Mosis Chorenensis Historiae Armeniacae libri III. Accedit,

ejudem scriptoris Epitome Geographiae. William si George

Whiston. London, 1736.
Armenskaia &forth! Socinennaia Moiseem Khorenskim K.
Kratkim Geograficeskim opisaniam Drevncli Armenii. Perevel
Iosif Ioannesov. S. Peterburg, 1809.
Gographie attribue Moyse de Khoren, in Mmoires

historiques et gographiques sur l'Armnie", II, p. 301-394

J. Saint-Martin. Paris, 1819.
Gographie de Moise de Corne d'aprs Pialme. Texte
armnien traduit en francais par le P. Arsne Soucry Mkhitariste, Venetia, 1881.
Armianskaia Geografia VII veka po R. K. Text u perevod... Izdal K. P. Patkanov. S. Peterburg, 1877.
IV. CONTROVERSE DESPRE EPOCA SA

Exist, dup cum am spus, o intreag literaturA de

cercetr; despre persoana si opera lui Movses Khorenati.
P.i.n la inceputul secolului trecut Khorenati era considerat ca apartinand secolului de aur al literaturii armenesti, si toti istoriografii ') armeni cari I au cercetat n'au
avut nici o indoiali in ce priveste autenticitatea faptelor
relatate de el.
Prima bnuial a avut'o Jean de Saint-Martin dug&
care Movsts ar fi trit in secolul al IX.lea2).
Iar printre istoriografii armeni primul a fost Par. H.
Katargian, din Congregatia Mechitaristilor din Viena, care
a avut si el indoieli a).
Totusi r.mur cealalt a acestei congregatie, aceia din
Venetia, a persistat si mai departe In a considera pe Khorenati ca un autor din secolul al V-lea ').
Par. M. Ceamcian: Istorta Artnenilor, Venetia, I -111, 1784-1786;
Par. H. Ingigian: istoria Paleograficcl a Armeniei, 1835, Venetia.
Jean de Saint-Martin Itlmoire sur l'poque de la composition
de la t Gographie attribu6e Moyse de Khoren, publicat impreuna Cu
4Cieografia,, in Mmoires historiques et gographiques sur l'Armnie,,
Paris, t. II, 1819, P. 301-317; Notice sur la we et les gents de Moise de

Khordne, Historien Armmen, In Journal Aslatique, 1-re srie,

t. 11,

1823, p. 321-344.
Par. Hovsep Katrgian: Istoria Universal& 1899-1852, Viena.

Par. Gareghin Zarphanelian: Istoria Literatura Armene, Venetia, 1865.

www.dacoromanica.ro

402

Tot asa Victor Langlois a considerat pe Khorenati ca

-le plus important des historiens armniens qui vivait la.
fin du quatrime sicle ap. J. C.m 1), Eduard Dulaurier l'a
prezentat ca avand upar son rudition autant que par son

talent d'crivain, droit au premier rang"), si Flix Nve

ca wrput vers le milieu du V-e sicle, le plus illustre deshistoriens de l'Armnie 3).

Este interesant sa mai pomenim ch. Al. PapadopolCalimah, amintind scrierile vechi pierdute atingAtoare de
Dacia, spunea in 1876, ca .Moisi de Khoren, ilustrul istoric
si geograf armean, a trait si a scris pe la 400 dup Chr. El
a calatorit si a cercetat toate arhivele i bibliotecile Orientului, ale Siriei, Egiptului, Greciei i Romei. El a scris Intre
altele Istoria Arrrzeniei ei Geografia Universal& Moisi a scris
despre Alani, Scythia, Duneirea pe care o numegte Tanup,
despre Massage

(Maskhouth) si despre Geli" *).

Nu s'a Intarziat insa o prima lovitur. serioas : A.

Gudschmid 6) a einis prerea c. Movses Khoranati ar fi
scris Intre anii 634-642.
A. M. Karakagian, la 1880, In primul volum al vistitei
sale istorii critice, examinand izvoarele lui Khorenati, gasegte c. lucrarea istoric a unui cronicar sirian, Mar-Abas
Katina, de care se folosegte Khorenati ca baza principal& a
lucrrii sale, este un izvor imaginar, Qi ca deci faptele artate pierd din autenticitatea lor 6).
M. Emin a negat gi el existenta unui autor cu nume
de Mar-Abas, considerandul ca o simpl creatiune a lui
Khorenati, iar relatrile pe care le ar luat Khorenati de el,
ca nigte culegeri din legendele populare7).
Victoire Langlols: Etudes sur les sources de
d'Armnie
de Moise de Khoren. Buletin de l'Acadinie Impriale de Sciences,1861,
St. Ptersbourg.
Ed. Dillaurier: In Journal des savants, 1872.
Flix Islve: L'Armnie ancienne et sa lit,ature, 1886.

Al. Papadopol-Calimah: in Columna lut Traian, Vil, (1870,

p. 128.

A. Gudschmid: Ober din Glaubwurdigkeit der Armentschen

Geschlchte, in Ktetne Schriften, 111, 1876, 332-338; In Encyclopoedia
Britanice, 1882, XVI, p. 861.
A. M. Karaka0an: Istoria Critict1 a Armentlor, Vol. 1, 1880,
Constantinopol, Vol. II-1V, Tiflis, 1895.
M. Emin: Povestele Armeniel Veche, Moscova, 18E0 (in fume-

www.dacoromanica.ro

403

Kalust Ter-Makartian de asemenea a examinat legaturile cari ar .fi existat hare Khorenatri si lucrarea atribuita
unui Mar-Abas
Tot asa si Auguste Carrire cercetand autenticitatea
acestui Mar-Abas, 11 considera ca una i aceiasi persoana
cu Khorenati, parerea la care ins& a renuntat el apoi ; totusi
August Carrire conduce pe Movses pana 'n secolul VIII.
In 1894 N. Marr a fost primul care a Incercat s dovedeasca existenta unui Mar.Abas, gasind asemanari Intre
cele luate de Khorenati de el, si acele atribuite de Sebeos
unui cronicar tot cu acelas nume 3)
Tot In acest an P. Vetter a ajuns la aceias concluzie
Auguste Carrire Intr'o noua lucrare a cercetat modul
cum Khorenati se folosea de izvoarele sale, &Bind deosebiri tntre cele relatate n izvoarele initiale si forma In care
sunt date ele de Khorenati 5).
Par. B. Sarkisian a combtut cu toata energia teza lui
Carrire dupa cum a hicercat ulterior s aduca noi dovezi despre vechimea lui Khorenati.

Gr. Khalatiant examinand partea La din istoria lui

de care s'ar fi folosit $i Khorenati gseste In

Sebeos,

negte); Mouses Khorenati z povestele vecht ale Armeniei, 1E81, Moscova

(la I. rusa); Creriealogla dinastel flaikozant dupa istoria Armenilor" a
hd Mouses Khorena(i, Moscova, 1884 (in 1. rusa).
Miaban (Kalust Ter-Makridian): Studii despre istoria luiKhorenafi, in revista ,,Ararat" din Ecimiadzin, 1b90-1891.
Auguste Carr ere: Moise de Khoren et les genealogies patriarcales, Paris, 1891; houvelles sources des Molse de Khoren, Vienna, 1893.
N. Marr K Vuprosu ob Istoeinikokh stop a Moisia Khorens;moo, in VizantInski Vremennik', I, 1R1,5, p. 263-316; K Kritike istorii
Moisia Khorenskovo, In (Vizantinski Vremenn k, V, 18S.-8, p. 227-2E9;
Arabskoe izledecenrpe iz siriikoj Kroll:Al Mar abasa, In tZapiski Vostanoto otdelennia Russk. Arkheolog. Ob;cestva*, XIV, 1902.
P. Vetter: Die nationalen Gestinge der aihn Aun. in (Theolcg.
Quartalschrifta, LXXVI (18D4), p. 47 *i urm.
Auguste Carrike : La Lgende d'Abgar dans Chistoire de l'Armenie
de Moise de Khoren, Paris, 1895.
Par. B. Sarkisian: Critica crittcelor lui Auguste Carrire si fizio.
nomia lui Khorencat ca autor din sec. V, in ePazmavebP, 1895, p. 198
pana la 210; Cursal stuchilor despre istoria lut Khorenall i noi dovezl
despre vechimea su, In Pazmavebb, 1903, No. 11, 12.

www.dacoromanica.ro

404

ea urme din secolele VIIIIX, si prin urmare fixeaza pe

Khorenati In secolul IX ').
In anul 1897 Gr. Khalatiant $i Kalust Ter-MikartCian
compar.nd pasajul din Khorenati despre Sf. Mesrob, alctuitorul alfabetului armenesc, cu viata sf tului Silvestru,
tradus In limba armean tocmai la sfarsitul secolului VII,
cred c. Khorenati s'a folosit de ea.
H. Dagbasian a incercat dovedeasc. c Khorenati
se foloseste de lucrarea lui Faustus din Bizant
Norair Biizantati ca rspuns acelora cari au vrut
arate c. Khorenati se foloseste de istoria bisericeasc a lui
Socrat $i de viata sfntului Siheti u, a dovedit ca Khorenati a avut sub ochi textele chiar acestor lucrri, iar traductorii lor s'au folosit de insu$i Khorenati3).
Auguste Carrire examinand lucrarea lui Khorenati

Intr'un alt punct de vedere, a incercat s dovedeasa c

toate notiunile despre moravurile pgine de alta dat. Khorenati le-a luat dela Aghantagelus
Stepan Malkasian ardtand faptul c istoria lui Sebeos,
scris in anul 668, pomene$te In rndul izvoarelor sale $i
de lucrarea lui Khorenati, conchide ea' aceasta din urm era
cunoscut de demult 5).

Arhimandritul Sukias Baronian a incercat s arate

toate adogirile introduse In lucrarea lui Khorenati In decursul secolelor
Manuk Abeghian a cercetat legendele care constituesc
baza faptelor istorice relatate de Khorenati 7).

Fred. C. Conybeare examinind pirerile iui August

Gr. Khalatiant: Epopeea armencascei in istorta Artnenilcr a lui
Movses Khoreno(i (fa limba rus), 1896.

H. Dagba,ian: Faustus din Bizant st falsiticatorul istoriei sole,

Vienna, 1898 (in limba armeana).

Norair Bazantati

Chestiutzi din vechea literatura armeana,

1898 (in limba armean).

Auguste Carrire: Les hnii soncluaires oe l'Armenie poyenne

d'apres Agathange et Molse de Khoren, Paris, 1899.
Stepan Malkasian: 'storm lui Sebos si Movses Khorena(i,
1899, Tiflis.

Arhim. Sukias Baronian: Istorla Armenitor a lul Movses Khorenal', corectata $i adnotat, 1899.
Manuk Abeghian: Legendele populare armenesti, 1899.

www.dacoromanica.ro

405

Carrire si ale lui Khalatiant, care ardtaser c. lucrarea

lui Khorenati este scris in secolele VIII-IX deoarece sunt
folosite in ea scrieri cari apartin secolelor VIVIII, a
constatat cd istoria lui Khorenati a avut izvoare comune
ca ele, si cd este scris. la secolul V').
N. Marr, a descoperit in Biblioteca Nationald din

Paris textul arabesc al cronicarului sirian Mar-Abas, pe

care Khorenati it citeaz ca izvor si a cdruia existent a
fost contestat atAta timp ; Marr crede ins cd. Khorenati a
redactat istoria sa dupd Sebeos, arAtAnd c i acest din
urmd se foloseste de Mar-Abas 2), dar in mod mai credincics,

in timp ce textul initial al lui Mar-Abas este mult alterat

In lucrarea lui Khorenati.
Prof. Gr. Khalatiant intr'o noud lucrare a uxaminat
iarsi izvoarele istorice ale lui Khorenati, insistdnd ca. istoria acestuia s'a scris intre secolele VIII-1X 3).

Frdric Macler a relevat pArerile lui Auguste Carrire 9.

Dr. Felix Haase crede el un falsificator din sec. VII

sau VIII folosindu-se de autobiografia unui autor din sec.
IV, Cu nume de Movses Khorenati, a alcAtuit in numele
acestuia lucrarea sa istoric ; totodatd el crede ca. atAt
'stork! Armeniei cdt $i Geografia au un singur autor 9.
Pr. N. Akinian 6) fu insd acela care i-a dat lovitura cea
mai grea, transferdnd pe Movses Khorenati pAna la sfrsitul
secolului al VIII-lea.
Spre a strAmuta pe Khorenati din epoca unde Il aseza
traditia, pArintele Akinian aduce intre altele i urmAtoarele
argumente :
a) Khorenati nu stie mai mult despre evenimentele din
F. C. Conybeare: The dote of Moses o, Khoren,in (Byzant.Zeitchr.), X (1901).

N. Marr: Extras arabesc din crorucasirinnalui Marobos,1902

Gr. Khalatiant: Arsacizii armen: in istorm tut Movses Khorenaft
(in limba rusa), Moscova, 1903.
Frdric Macler: MoYse de Khoren et les travaux d'Auguste
Carrire, 1904.

Dr. Felix Haase: Die Abfassunqszell der armenischen Geschtchte des Moses von Khoren, lii cOriens Christianusv, X-XI (1923), p. 88-ts9.

Par. N. Akinian : Mouses Khorenati, timpul sdu si personalitatea sa, In revista ,,Anahir, Paris, anul 1(1929), no. IV, p. 67-77.

www.dacoromanica.ro

406

se.colul al V.lea decit cele scrise de Koriun si de LazAr din

Pharb, i aceste evenimente petrecute In secolul su le pomeneste dupi cele consacrate in traditiile populare,
b) limba sa nu corespunde de loe cu limba clasic din
acest secol,

cl el numeste pe regele Feroz al Partilor ca Peroz

ceea ce do vedeste ca. tie si despre Feroz al II-lea care a
domnit dup 458,

tie despre impartirea Armeniei in 4 tinuturi, impirtirea care s'a realizat in 536 sub Justinian. Stie deasemeni des pre construirea zidurilor de c tre Justinian ale
cettii Karin,
relateaz. sosirea armatelor persane in Bitania, eve.
veniment care s'a intmplat pentru prima data in anul 608,
stie despre invaziuni le popoarelor din Caucazul nordic In Armenia, n.vlirea Kha.zarilor, etc., cu unele ami-

nunte, care apartin secolelor VII VIII,

vorbeste ca un ton dusmnos despre familia Mamikonienilor, dusmnie care s'a simtit dup. 750, intre aceast
familie si cea a Bagratizilor, pe care o simpatizeaz,

are cunostint despre Istoria lui Lazr din Pharb,

scris. in jurul anului 504,

se stie despre Istoria lui Sebeos, scris la 660,

se foloseste de Istoria Bisericeascci a lui Socrat si de Via.

Ja lui Silvestru, care fur tradus in limba armean. In a doua

jumitate a secolului VII-lea,

cunoaste lucrrile lui Anania din Sirak, care a
trit In secolul al VII-lea,
/) are asemnri cu cele relatate In Istoria lui Hevond,
scris In 730.
Pr. N. Akinian, dup. ce arat ca. Movses Khorenati
dar In once caz
a scris In mod neindoelnic dup 730,
Inainte de 900, and istoricul Hovhannes din Draskhanakert
aduce mai multe argumente spre a dovedi ca
11 citeaz,

istoria lui Khorenati este scrisi intre anii 790-810, sub

califul Harun.el.Rasid, de istoricul Hevond, care s'a ascuns
sub numele lui Movses Khorenati, spre a da Armenilor o
istorie a lor.

Par. N. Akinian a des voltat aceast tez. a sa si In

alta. parte 1).

1) N. Akinian, in liandes Amsorya", 1930, p. 130, 258-, 382.

www.dacoromanica.ro

407

Tot in acest an, J. Marquardt, cercetnd genealogia

13.1gratizilor, a insistat c istoria lui Khorenati este scris
clupa aceea a lui Hevond 1).
Cercetand din nou epoca cA.nd a scris Khorenati istoria sa, A. Zaminian 41 aseaz in primul sfert din secolul
XEI-lea 2).

Hans Lewy, Intr'un studiu citit inaintea senatului uni.

versitar al faculttii de filosofie din Berlin In Iulie 1933,
a incercat s dovedeasc c istoria lui Khorenati este scris
la secolul IX-lea 3)
N. Adontz, 4ns, a combtut imediat aceast tez a
lui Hans Lewy. De tous les critiques de Moise de Chorneils sont nombreux.Hans Lewy se rvle le plus pr.&
-cis, mais aussi le plus hardi. L'Histoire de l'Armnie a t
.ecrite, d'aprs lui, entre 876 et 885. La solution propose

par Hans Lewy repose en fin de compte sur une phrase

de Moise de Chorne o il prtend avoir trouv une allusion a l'avnement de Basile I. C'est une erreur. La phrase
en question n'a dcidment aucun rapport avec la visiori
de Sahak concernant l'avenir des Arsacides4)".
Hans Lewy a insistat Ins. asupra teoriei sale, spunand ca. chiar daci nu poate fi fixat cu preciziune, indicandu.se anume gi anii, epoca In care a trait gi a scris
Khorenati, totusi atka rmne stabilit el a scris Inainte
de anul 9005).

N. Adontz Inteo notit publicat. A propos de la note de

M. Lewy sur Moise de Chorne a combtut din non aceast
tez5.6).

Ultimele cercet.ri f.cute asupra autorului Istoriei Armeniei i al Geografiei se datoresc profesorului dr. Hacob

Man.andian, Khorenatvo Are gdzvadzi Ludzum (Deslegarea

i Marquardt: Die Genealogie aer Bagrat. und das Zeitalter

.des Mar Abas und Moses Chorenatzi, Leipzig, 1930.
A. Zaminian: Epoca, coiegni 1 operele lui Khorenari, in re-

vista Anahit', 1931, No 1-2, p. 117-136.

Hans Lewy: The dale and purpose of Moses of Chorene's, in

,,Byzantion", 1936, p. 81- 96.

N. Adontz, ta Byzantion", 1937, p. 97.
Hans Lewy, An additional note on the date or Moses of Chofermi in Byzantion", XI (1939), p. 593 si urm.
N. Adontz, ta Byzantion" X1 (1936), p. 597 si urm.

www.dacoromanica.ro

408

enigmei lui Khorenati), Erivan, 1934. El stabilegte c Istoria

(care este strns legat de Geografie, fiind frA nici o Indoiall opera aceluiag autor) a fost scris dup campania fAcut
de Turcul Buga In Armenia (852-855), dup cum reiese din
ultimul capitol al ei. Apoi orasul Maurikiopolis-Sirakagat,
amintit tot acolo, a putut ajunge capital. a provinciei $irak

numai pe timpul Bagratizilor (sec. IX). Autorul deci nu

poate fi dect din a doua jumtate a secolului al IX-lea.
Pr. V. Hatuni rmne totugi creclincios vechei tradi-

tii, spunAnd ca Khorenati fr nici o tridoiall face parte

dn aceia pleiad din secolul al V-lea, care ilustreaz secolul de aur al literaturii armene, operele sale fiind alterate
Iasi In decursul secolelor de copisti1).
Pomenind unele din aceste controverse, d. Aurel Decei
spune din rndul s.0
,Niciunul din marile evenimente istorice, cari s'au des-

flgurat pe vasta scen universal cuprins tntre hotarele

acestei Geografii dup secolul al IX-lea, nu este tnregistrat.
(De ex. Ungurii i Pecenegii nu Ii sunt cunoscuti). Autorul
fiind un Armean, se ocupl pe o tntindere anormal cu Armenia tnssi ; nu ofer. InsA nici In aceastA parte vreo dat
care s.' poati fi raportat. la o epoc posterioar secolului
al IX-lea 2)m .

In ce privegte modesta noastr pArere, noi credem cA

stiinta n'a spus IncA ultimul su cuvant. Nu sunt excluse
si surptize. Nici una din tezele mentionate nu este deci
ea concludent. Ziarele din Armenia au anuntat chiar de
curAnd cl la Erevan apare In zilele acestea monumentalul
studiu al lui Ste pan Malkasian intitulat Despre enigma lui
Khorena(i. Credem a el va aduce o pretioas contributie
spre a lmuri enigma.3).
Par. V. Hatuni : in revista Pazinaveb", 1935, p. 55-65, 119-130,
Aurel Decei, op. cit., p. 437.

Spre a complecta notele bibliografice de fa, nu esle faia interes sa dam aici si lista acelora cari deasernenea au cercetat opera marelui istoric si geograf armean
Laudiere: Moise de Khorne, historien de la Grande Arrnnie, in
"Congres Historique", Paris, 1838-1839.
Brunet: in ,.Manuel de libraire", t. 111, 1862, col. 19E1-1922.

P. E Pichard: Essai sur Moise de Khoren, historian armnien du

www.dacoromanica.ro

409
V. VALAHUL IN .GEOGRAFIAP SA

Trebuie s spunem din capul locului ca i .,Geografie

lui Khorenati a dat loe unor controverse In ce priveste

autorul lucrrii si data and s'a scris aceasta.
awl cum am spus, ,Geografia", atribuita Iui Khorenati a fost tiprit In mai multe randuri. Aceste diferite
echtiuni reprezint unele deosebiri In text, fiind tiparite
duo'. diferite manuscrise ajunse pan 'n zilele noastre. Si
adogam aici c manuscrisele cunoscute sunt 15 la numr,

toate hind copiate dupa textele mai vechi, pierdute azi.

Par. N. Akinian spune c aceste manuscrise nu trec de
secolul al XIV-lea In ceeace priveste epoca copierii lor

Toate versiunile cunoscute astazi ale Geografzei, comparandu-le, se constata cu usurint cl difera tntre ele Inteo
msur mai mare sau mai mica. Textul Saint-Martin (1819),

are la baza. editia [din Londra a] fratilor Whiston [din

Ve sicle du Christ et analyse succinte de son ouvrage sur 1'h/wolf e
d'Armrzie, Paris, 1866.

K. de Restaing: In Musgon", t. I, Louvain, 1882, p. 447-452.

A Baumgartner: Dr. M. Loure und das II. Buch dEr Mses Cho-

renazl, Leitwg, 1885; Ueber das Buch der Chrte", in Zeitsthrift d.

morgenlandische Geselsr haft", t. XL, 1886, p. 457- 515.

K. Krumbacher: in Byzant. Literuturgesch.", !Monaco, 1897, p

401-4( 6.

Giuseppe Frasson: in Enciclopedia italiand", XX I. 1934, p. 931.

Leclerq: fa Dictionnalre n'Archologie challenne et de litut gm"
t. XI, 1934, p. 1b89

1699.

K. Mlaker: in Armentaca", II, 1927.

J. Fischer: in Conices e Vaticanis select' XIX", 1932, C. Molemaeus, 4.

D. Bardenhewer: in Gesch. der altkirchl. Liter.", V, Friburg,

1932, p. 189 si urm.

J. Simon: in Biblica" XIV, 1933, fasc. 7, p. 163.

H V. MLik : In Litterae Orientales", Aprilie 1933, fasc. 54, p.p. 1.16.

lac printre cercetatori armeni:

Alian: In ePuzmaveb, k47, p. 150; 1849, p. 51.
Hacob Kariniant : istoria lui Manses Khorena(i tipdrit la Venefla in comparatie cu cele clout) manusErise, Tiflis, 1858.

Neries Gindoian: Judecata asupra Jul Khorenall i jade-

cdtorul u (Gutschmid), Venetia, 1878.

Arhimandritul Bartolimeos Ghevorphian Djuguriant: Khorenati

trebis scl fie Inteles pro: Khorenati. Vagharsapat, 189.
1) Aurel Decei, op. elt., p. 434.
26

www.dacoromanica.ro

410
1736]

i editia dela Manilia 1683, care ea tnssi nu este

decat reimprmarea aceleia dela Amsterdam din 1668. Acest

text se deosebeste atat de cel publicat la Venetia in 1843,

cat si de cel publicat de Soukry (1881), nefiind identic nici
cu redactiunea originar, asa cum o reconstitue printele
N. Akinian. De asemenea editiile din 1843 si 1881 se deosebesc atat intre ele, ct si, mai ales, de eventuala redactiune originar I).
De aceia controversele intre cercettori :

Primul a fost J. Saint-Martin2) care, in 1814, gisind

In lucrarea atribuit. lui Khorenati denumiri geografice din
timpurile mai recente, si anume cuvintele Franc, Crimeea,
Ozu, Sirvan, .5'adakh, Basra, etc. a dedus ci lucrarea nu
poate fi a unui autor din sec. al V-lea, ci trebue si fie alcituiti nu mai devreme decat in secolul al X-lea.

Prerea lui Saint.Martin a fost combltuti ins& de

Mechitaristii din Venetia, cari au publicat o noui editie
din Geografa lui Khorenati, revizuiti dupi diferite manuscrise3) nou descoperite, spre a dovedi cl textul, din care
tradusese Saint-Martin (Marsilia, 1678) editia sa, era alterat prin adlogiri introduse In textul initial.
Marele geograf Kiepert inteo comunicare citit. In 1863

a opinat c ficand abstractie in ce priveste ultima parte

din Geografia" i unele ad.ogiri introduse ulterior, lucrarea
lu Khorenati o putem considera ca scris in sec. V.
Prof. K. Patkanian, in prefata unei editiuni acute de
domnia sa impreun cu traducerea ruseasc 4), 'nand de
seam. unele notiuni cari figureazi In ,,Geografia i care
prvesc elementele din secolele urmtoare, a crezut c. lucrarea este opera unui autor din sec. al VII-lea, desemnand
chiar pe Anania din Sirak ca autor al ei.
Par. Arsene Soukry 5) Inteo nota editie, publicati de
el, impreun cu traducerea francezi a ,Geografiei" dup un
text reprezentind mai multe deosebiri cu editiunile anteriAurel Decei, op. cit., p. 438.
J. Saint-Martin, Mmoire sur l'poque de la composition de la
Gographle" attrittye Moyse de Khoren, Paris, 1819.
Venetia, 1843.
Moscova, 1877.
Venetia, 1881.

www.dacoromanica.ro

411

oare, a Incercat s dovedeascA c lucrarea este scrisA In

,secolul V-lea, iar, In ce privegte adlogirile observate, ele
ar fi introduse ulterior.
*

Pasajul unde se pomenegte de un popor Balak", D-1

Aurel Decei 41 cl dupA traducerea lui Saint-Martin i). Iati
acest pasaj :
,Tara Sarmatilor din care o parte e la reiseirit de Zaghura,
care e (tara) Bulgarilor f i Germanilor, (se intinde) inspre Oceanul nordic pemil la tara necunoscuta, ceireia Ii zic Balak i panel'
la muntele Rivbia de unde iese reiul Donavis. Si.' are Sarmatia
provincii mici; gi Kerson, Chrim, a creftinilor, care e o peninsula.; gi o parte (este) a peigemilor. Are cinci magi, treisprezece
fluvii, un lac mic f i cloud* insule. Are f i cloud altare, dintre care
unul numit al lui Alexandru, iar celeilalt al lui Cezar.
,Tara Thracilor (este) la rasaritul Dalma(iei. .i are Thracia cinci provincii mici $i una mare, in care sunt doueizeci $i
cinci de neamuri ale Slavilor, in al airor loc intrara Gotii. Are
munti $i fluvii i ora$e ci insule f i lacuri. Metropola sa e fericitul Constantinopol."

Pasajul pomenit este redactat cu totul altfel In edi_

tiunea din 1843 (Venetia) 2):
Tara Sarmatilor, din care o parte e la reisdritul Germaniei gi se intMde inspre Ocean peinel la tara necunoscutei f i mina
la muntele Ribia, din care iese rdul Tonavis. Are Sarmatia
turi mici, Kerson, al Cre$tinilor, peninsula' ; $i multe altele ale

pilgeinilor. Are cinci munfi, treisprezece reiuri, un lac mic gi

douei insule. Are f i cloud altare, unul zis al lui Alexandru f i
celeilnit al lui Cezar."

In ce privegte pasajul din textul publicat de Soukry

(Venetia, 1881, P. 16), este urmAtorul
<c/a% MI 111.121,111,110

pul/i,
(14.3117j

11"_

1, jut ph

II Z-

b L(fmiluuj U surd'Ili 1111J.113 LI I y suilmueS1,14

41,1

4flif LIA1171:irl b

ihh

11311.111.111

4111 ULU..

kb,i_T

Ill II p LuST . um. 41,,_1,0.,1,1,

hpop

huJr mjilziJqliwj 11Impui

Aurel Decei, op. cit., p. 439-440.

Operele lut Khorenati, Venetia, 1843, p. 595-596.

www.dacoromanica.ro

412

pf'', elm z_if

Suiiiisijfin ttlIsn pwjg qua IA ss.

mpg, as wins. ilq4mt_ss.

!rnJu /loud au% t

.4111,
q_upd

1,5, .4h z_ 119 'Arum u

m541 ir""

(hurt m ',limp ti..

Ijuij

rt-2

it u71:

111111,111,

(1111fItnirn
il,t111j

Lrig

1,12

111:1U111;,,

111_511,

lth sm,j

Issnl,

'Is

Inf mI'm LI

?haul p
111:1111

Aug: hu/i

4,,g,

LS,

pal hIrliml,p)11 I 1

8Is t_a.u, sr

It L.

19.111/11111113

5,,,,r[up 4171A,, LeiJUIA op% if h

h,. Irt,b.1, ampad, 1, L. q 1 IA,

julma

lpf

RIM zt"

43,1,nu

Is pHs I, amirS, tba.

'A Ifturn's:,
ni rL. mujui 9,Awirsul t_

quip& ufp-

of wLuS4-

imb

UM 4,1f

bum p

,b tf Mop& tli

jui,b u_

11,

ris,

011./Ir ibS

IL

pu

nil
L-

4hp,..S.flumg
11 imj

oftl%

111.%

ms,,,L

b h.z Illtdm

um le

sup
f,liV

I_ I. pip, pm 71,5,:x.

Par. Soukry traduce acest pasaj pomenit in modul urnAtor (partea 11, p. 19)
9. La Sarmatie, l'est de Germanie, commence au fleuve
Vistula, ez des montagnes qui portent le mme nom; prs de
l'Ocean du nord jusqu'a la terre inconnue el et l'extrmit ()Tientale des montcgnes qii s'appellent Ripaei, d'61-1 sort le fieuve

de Tanais, mais tous cela se trouve vers le sud. Tanais spare

la SIrmatie en deux, l'Asie du c' de rest, et l'Europe du.

ct de l'ouest; et 11 entre dans le Moestis palus.
On y fait la navigation jusqu' la mer du Pont, puis par
le Pont et le 'leave de Tyras (auj. Dniester). Du ci du sud
il spare la Dade de la Sarmatie. Des pays chrtiens, il y a
le continent Taurica, c'est -dire la Chersonse, qui est entre

le lac de Byce et le Moeotis Palus et le Pont, et le fleuve

Carcinitis au golfe du mme nom. Mais il y a plusieurs contres
paiennes, dont l'une s'appelle liamaxc0 ii, qui stgnifie vivants
dans les chars; il y a sept (ou cinq) montagnes,
sortent

plusieurs fleuves quz se jettent dans le Pont, et dont l'un a le

nom de Cotcho; il y a un petit lac, deux iles et deux temples."
Paxintele N. Ak nian, invatatul irechitarist din Viena,.
a avut amabilitatea,
spune d. Decei,
sa ne puna la
dispozitie urmAtoarea redactiune scoria, /c.c.( nstruita dednsul
eliminarea tuturor adausurilor care i se pareatk
cA nu s'ar fi aflat in redactiunea originara
I) Aurel Decei, op. cit.. p. 434.

www.dacoromanica.ro

413
wU

turfILIWIII9L.I13

4 um wpm.

.a_ns sun. 4kcuitutudiis fitiOuAnuk

jrvitf

elm, ill III

t-

purl, qbg *mini $Irpar asslessy...

tf

fiLtA.6.111rsofi Er pV7s

be_ azlifs Ihnpif Lu wiz us

JIruln.0I pli 1_%11
ael#11 inn% th 111Irrimls gun,we *771, IL
IMILZIg
7m_if u 1_14, IL III pb% u
lc 76- ants WU/ IA lib ph e IL On .pp

lid if k
n m14,7,

pz014-

*77[1, bAuLu.
IL d z_u%

04: II. pm, 71,1m 17,Ip

if

ling, 11.71te-

Traducerea lui Akinian, In nemteste:

.IX. Sarmatiens Heilfte liegt am Osten Germaniens und
-streckt sith ab des Nordozeons bis zum uribekannten Land und
zurn G birge Ripia, von wo aus Tawnawis Flus den Ursprung
nimmt. Und hat S irrnatlen Kleine Ganen: die Halbinsel Cherson
(die) von den Caristen (bewohnt ist) und viele andere (dre) von
den Heiden (bewohnt sinct). Es hat auch 5 Berge und 13 Fliisse
und einen Kleinen See und 2 Inslen.. Es hat auch 2 Alteire, der

Rine heisst (Altar) des Alexander, und der zweite der von
Caeser."

Si atunci,

conchide d.1 Decei,

astfel stand lucrurile,

cu toate c dup cum am spus, manus 'risul original dupl

care s'a fcut editia dela Amsterdam 1668 care ne intereseaz. In deosebi, deoarece In ea si trt editiile derivate din
ea se g.seete pasagiul cu pricina nu a fost semnalat in
bibliotecile europene f i nici aiurea, peinci acuma, totuei autenti-

citatea acestei editii nu poate fi pus la Indoial (ei nici

n'a fcut-o nimeni), deoarece, cu sigurant, ea s'a bazat pe
.un manuscris autentic ').
Personal am norocul s semnalez existen ta a cestei editiuni. Acum cativa ani, cand tatiintam Biblioteca Central.
Armean. din Capital, printre crtile adunate de mine din

diferitele parti ale tarii, am gsit o carte mica, in stare

defect uoas.

Erau dou lucrri deosebite legate intr'un singur volumae, lipsind pagini dela inceputul fiecAruia din aceste lucrri ; nu eran indicate, deci, nici titlul crtii, nici locul
tipririi, ei nici tipografia.
1) Aurel Decei, op. cit., p.

938.

www.dacoromanica.ro

414

Din fericire la sfarsitul cartii era tiparita urmatoarea notita:

Cu gratia qi mila atotputernicului Dumnezeu, Tatalui f
Fiului $i Shintului Duh, s'a sfdrqit [tiparirea] acestei carfi folositoare in anul 1669, Ianuarie 20, iar chipa fanul al] Armenilor
la 1117, luna Tr, 18".
Dup o cercetare amnuntit am avut norocul s'A cons-

tat ca aceast carticica este vestita editiune a Geografiei

lui Khorenati, tiparita In 1668 la Amsterdam, de catre arhimandritul Voscan, impreung cu o culegere de fabule.
Intr'adevar la paginele 211--224 gasim cuprinsul amanuntit al amandora lucran:
In primul rand o prefard despre lumea, unde fautorulf
vorbefte in privinfa nofiunilor geometrice, qi da numele acelor
persoane cari au descoperit finuturi, qi ale acalora cari i-au
indemnat la aceste descoperiri. De asemenea
dei] numele
masurilor $i greutafilor. Apoi imparte lumea in trei parfi; explica intinderea marilor, f i define$te confinutul cor in mod detaliat f i expune denumirea lor.
In prima parte puna Europa incepand ca Sebda (Spania)
f i termincindu-se cu Tracia f i Ellada, Confine 12 lari. Incepe
de la pagina 19.

In a doua parte definefte Africa, incepand cu aceia$i

Sebda, f i ajungind mana la Marea Ropa f i Marea Sudica.
Imparte faceasta Puma in $apte finuturi. Incepe dela pagina 26.
In a treia parte defineqte Asia [incepand] la Apus prin
Marea Ponticel, $i la sudul apusean prin aceiaqi Marea Ro$ie,
$i o sfeirfefte cu partea sud-estica p nordica a oceanului; imparte f aceasta] lame in 42 par fi, descriind in mod frumos $i
amanunfit tara Armeneasc i ne pomenind de lumea Sarmafilor
decat pe nume, cum $i de (ara Indienilor. Incepe dela pagina 32.
In a patra parte indicc.I depiirtarile in mile ale diferitelor
finuturi, incepdnd dela Dwin (capitala Armeniei) qi explicand
departarea infra finuturi. Incepe la pagina 65.
,Numele fluviilor incep dela pagina 69.
Numele altor fluvii, alcatuite nu de Movses (Khorenali],.
ci de altul; explica izvorirea ;i cursul lor. Incepe la pagina 70.
Numele orafelor indiene, f pro dusele, bogafiile, canti--

www.dacoromanica.ro

415

!Nile fi somptuositiitile lor. Incepe la pagina 77. Continuarea

este redactatei numai in limba vulgarcr.

Cuprinsul ne arat apoi titlurile celor 164 fabule publicate In a doua lucrare, care este o culegere de fabule,
cunoscut sub nume de Agvesaghirk (Cartea Vulpelui).

Trile din Europa descrise In Geografia lui Movses

Khorenati din aceast editie din 1668 stint (p. 19-26): a)
Spania, b) Britania, c) Galia, d) Germania, e) Dalmatia, f)
Italia, g) Sardenia, h) Sicilia, i) Sarmatia, j) Tracia, k) Macedonia, 1) Ellada.

Lar pasajul privitor la tara balac sau valahe este

redactat in modul urmtor (p. 24):
hula' sit ms.ull cnvis upni 4,Au umpalis impL ch ibg

HA j 1_11 as SIM. 411 L

94,

1111- 1jmIssiihofJ Lplibr

S1"1-/111
411

dh

L c.uaill,b

1/1/1/b.

1Lbs,
L An

!w ,/n

111111,1/11

L_.

'pp (In, pup /pg."

11, smA jur....
us
b (hula zu.4 La miluw1r7.,,
L

1111,,mb

pwItt cif ut

its d

LUJPII

nc5,1, h

pw.7

41.

Oli.pr
L pip us, OM, ling, 1.1.-

? .tnu Ll701 rib i.z.

Ltd,

L c if Is cuS, IIL Twim c:

Iat $i traducerea exacta a acestui pasaj :

[Tara] Sarmatilor din care o parte e la reisrit de Za.
ghura, care e [(ara] Bulgarilor f i [de taro] Germanilor se intinde inspre Oceanul nordic peind la tara necunoscutcl, ceireia
Ii zic Balac f i muntele Tubia1) de rinde iese raw Donavis ').
1/45'i are Sarmatia provincii mici, [unul es/el al Creqlinilor

[anume] Cherson [din] Crimeea, care este fol peninsulei, Fi

multe allele ale peigemilor.
Cuvantul se figureaza in forma de Tvbia in editiunea 1668 din
Amsterdam, Rhiphe la Saint-Martin (1819), Ribia in editia 1843 din Venetia, Ripaei in editia Soukry (1883), Ripia in editia Patkanov din Mo-

scova (1877) V Mina in textul reconstitua de Par. N. Akinian. Astfel

incat forma Tabla din editia initiala din 1668 provine clinteo greVta
cetire a manuscrisului folosit.
Cuvantul este transcris in forma de Tonaws in editiunile 1668
(Amsterdam), 16-8 (Marsilia), 1683 (Ecimiadzin) i 1776 (London), Tanais
in editiunea Saint-Martin (1819), Tonavis in cea din 1843 (Venetia), Tanais In editiunea Soukry (1883), Tonavis in cea facuta de Patkanov

i Townawls in textul reconstituit de Par. Akinian.

www.dacoromanica.ro

416

Are cinci munti, treisprezece fluvii, un lac mic fi doud

invite. Are fi cloud &tare, [dintre care] unul se numeste al lui
Alexandra, fi celillalt al lui Cedar (=Cesar)".
D upl cum se vede, acest text din 1668 din Amsterdam,
a fost reprodus si la editiunile urmAtoare : 1678 (Marsilia),
1683 (Ecimiadzin), 1685 (Amsterdam), 1698 (Ecimiadzin),
1736 (London), 1752 (Venetia) si a fost acel care s'a luat
ca baz5. In traducerea sa francez5. din 1819 (Paris), alcA-

tuit de J. Saint-Martin.
*

Cum era si natural, observ d. Decei1), In cercurile

armenesti aceast Geografie, oricare i ar fi fost forma ei
dela inceput, a circulat necontenit. Cu fiecare nou perspectiv deschisI geograkeste asupra pArtilor acelora ale
pmntului, care nu fuseser iluminate de mintea limpede
a Grecilor si prin urmare LIU fusesera dobndite pentru
bunul comun al civilizatiei, forma initial a acestei Geografii rezumate din Ptolomeu se primenea. tot alte si alte
stiri i se adugau, la inceput nesigure, imprecise, 'Ins& cu

timpul dup ce se astigau cunostinte mai bazate, mai

exacte, despre nouile OW' si .pam.inturi", .necunoscute"

inainte, ele se stratificau, umplnd golurile si fiind acceptate de ctre copisti.
In acest proces de desivrsire a stiintei geografice se
pot distinge anumite zone de completare a manuscriselor
originale. Manuscrisele care ajungeau In regiuni rsritene
15i completau capitolele privitoare la rasirit, iar cele care
15i obtineau informatiunile din apus sau dela nord, 15i preschimbau acele capitole.
Arhiepiscopul Torcom Kusaghian, rposatul patriarh
al Armenilor din Ierusalim, una din figurile cele mai 1nv-

tate ale literaturii armene contimporane, ne dadea urmtoarele lmuriri printr'o scrisoare cu data de 15 Septembrie 1938.
,Se vede ea aceasta lucrare, Geografia lui Khorena(i,
este rspandit in vechea literatura armeneassei prin douii Li-

pari de manuscrise. Aceasta se vede prin cele patru editiuni

1) Aurel Decei, op. cit.,p. 436.

www.dacoromanica.ro

417

ale sale, cari prezintd cloud tipuri deosebite,

edtiile din
Amsterdam (1668), E6miadzin (1698) f i Londra (1776) cari nu
se deosebesc mire ele, fiind feicute dupe"' acela$ manuscris sau
dupcl cooiile unui izvor comun. Traducerea franceza a lui
Suint-Mirtin ar fi felcuta dupei una din aceste editiuni. A patra
este aceia din Venetia (1981), facutd dupei un alt izvor cu toiul deosebit.
Sant interesante deosebirile mire primele trei editiuni f i
cea a patra, de$i exptica5ile. Sant interesante dupii deosebirea
lor in redactiunea, in ortografa f fo rm a numelor, f i in lipsuri
4i adeiogiri. Astfel in editiunea lui Soukry lipsesc cuvintele Zaghura f i Balac, pe care le confin primele trei editiuni din 1668,
1698 qi 1776. Sunt explicabile prin faptul c certile geografice
erau supuse alta data la schimbeiri succesive. Aceste schimbeiri

se faceau sau prin daccli, deoarece geografia se preda in

$colile monahale, sau cu mcina chiar a copiftilor. In amilndouci
cazurile, schimbarile se fa ceau diva schimbarile de nume, de

hotar, de stat fi de populatie, intervenite in timpul lor, prin

alte denunziri $i formatiuni. Astfel se explica deosebirile.
.afarei de aceasta trebuie sa fe f tiu t cei Geografia atri-

build lui Khorenati este o traducere dupei lucrarea lui Ptolom2a, vestitul geograf grec din sec. II sau dupei un rezamat al
acestei lucreiri fcicut de un alt. Elitia lui Soukry, dupei cum
spune $i el in prefata traducerei franceze, este mai concordantil
ea originalul grecesc, adica cu lacrarea lui Ptolomeu. Celelalte
Irei editiuni sunt facute deci dupel manuscrise supuse unor
schimbciri.

In once caz aceste schimbeiri nu pot sa se apar tie Umpurilor prea teirzii, deoarece, dupe:- cum observer' $i d. Aurel

Decei, istoricul Vardan din sec. XIII a avut in fofa sa una

din copiile supuse acestor schimbeiri, adica contineind cuvcintul
Balac.
Mouses Khorenati, autorul celor cloud lucrari, Istoria
a scris operele sale dupei a doua
Armenilor qi Geogratia,

jumiitate din sec. VII $i inainte de a doua jumatate din secolul IX-lea. Iar istoricul Vardan a scris in secolul XIII.
Cred deci ca aluzia despre un popor cu nume de Balac
este introdusa in traducerea lucreirii lui Ptolomeu, feicutii de
Khorenati, In/re secolele IXXl".

www.dacoromanica.ro

418
VI. GEOGRAFUL VARDAN

Din importantele lumini care se pot aduce din izvoarele istorice armenesti pentru istoria Romnilor din evul
mediu, d. Aurel Decei mai spicuieste in studiul sail si ceea
ce ne ofer opera arhimandritului Vardan Bardsrberdti, unul
dintre cei mai cunoscuti scriitori ai vechei si bogatei lite-

raturi armenesti zis si Vardan Arevelti (Rdsriteanul). Se

impusese contemporanilor pe la jumtatea secolului al
XIII-lea, la Bardsrbert, unde se nscu, in Cilicia armeneasc Numai anul mortii ii este sigur : 1271. Fost elev al lui
Vanakan si primind o instructie foarte frumoas,
cci,
pe lng cunoasterea limbilor greac5, sirian, persan si ebra-

icd, a fost foarte bine initiat in studiile teologice, a Idsat

mai multe opere, care In majoritatea lor au un caracter
religios. Din toat opera sa pe noi ne intereseaz numai
Geografia i Istoria Universalci atribuite lui, spune d. Aurel
Decei 1).
*

Una din operele sale, in care ii pomeneste pe Romni,

este Geografia. Aceast Geografie este atribuit de catre
toti cercetatorii, aproape far& exceptie, arhimandritului
Vardan. Ea a fost publicat pentru prima dat la Constantinopol, la anul 1728. Ea are la bazd., dui:a cum se poate
constata numaidecdt, Geografia mai veche a lui Movses
Khorenati ').

Editia Geografiei dela Constantinopol,

spune d.

Aurel Decei, n'am putut-o consulta, negsind o nicieri s).

Ins. am cercetat doua manuscrise ale ei, unul dela Paris
si alit]; dela Londra, pentru a controla textul. Manuscrisul
dela Paris
acela pe care spune c. 1-a intrebuintat SaintMartin,
e cel vechiu, fiind copiat In secolul al XVI-

XVII-lea. El difer si in alte privinte, in special tocmai in

pasajul care ne intereseaz, de editia Saint-Martin, precum

si de manuscrisul dela Londra, care pe de alt parte se

apropie mai mult de editia Saint-Martin si de editia constantinopolitan, de si e tot din secolul al XVII-lea (1616).
Aurel Decei, op. cit., p. 534.
Aurel Decei, op. ca., p. 535.
Aurel Decei, op. cit., p. 536.

www.dacoromanica.ro

419

Rposatul patriarh al lerusalimului, Arhiepiscopui

Torcom, a binevoit s ne trimeatA, in copie, pasajul pomenit din aceast. editie.
Iat i pasajul care privte trile romane in Geografia
lui Vardan (Constantinopole, 1724) :
Em_gzuzll. zip (Finding) 4
MA Ili

hi-

SiJuf

II

um /is mini, dfJu,5.

7IlIIIpll,11
ptmpilpFls. Fiji 1 iiJ(JFIL 51,77p,

1-11,1;III:iin:fui'isuiIjfi11Ph, I.t.

fint_pprupwg finii
7szihrezz. zlijzzzz,ph

tizzz

L'ish ph 1[11

mist, Luzzuzzylme

&sr zit_za,p LS, 7,

I,z_

:,,bz_zz,buzziz

Saint-Martin tradusese acest pasaj dup cum urmeaz

Au-del du fleuve Danube est la nation des Getes.Ensuite
son! les Russes, dont la ville de Moshou est la capitale. Dans
le voisinage on trouve la nation des Oulakh (Valaques), puis
celle des Bulgares, qui s'tend jusqu'au pays des Sarmates, et
de la on va chez les Ibriens: ils sont taus du (616 du nordouest. Le pays des Thraces est l'orient de la Dalmatie. La
Thrace a sept petits pays, des fleuves, des villes, des iles et
la ville de Semandria, qui est sur la Lova et la Setchova, d'o
on va jusqu'a Constantinopole" ').
Dl. Decei 41 traduce dup traducere a lui Saint-Martin 2):-

Dincolo de raul Dundrii este neamul Gotilor. Apoi sunt

Rugii, al caror ora g Moscova le este capital& In vecinatate se
gelsegte neamul Ulach, apoi acela al Bulgarilor, care se intinde

pad la tara Sarmatilor ; iar de acolo se merge la lberieni.

Toti sunt inspre Nord-Vest. Tara Thracilor e la reisdritul Dalmatiei. Thracia are f ap te tarigoare, rauri, rage, insule gi o.
rail Samandria, care e pe Lova (?) f i pe Seciova (?) de unde
se merge panel la Constantinopol".

Eat& o traducere mai exact dup textul armenesc:

apoi dincolo de raul Danobar [este] neamul Gotilor ;
apoi al Rugilor ; Moscof s chiamci oragul, care este regedin(a
neamului Rugilor ; apoi lui este limitrof neamul Khazilor, UlaJ. Saint-Martin: Mmoires sur l'Armnie, II, 1819, p. 951- 953.
Aural Decei: Op. cit , 13. 536.

www.dacoromanica.ro

420

hilor; apoi nearnul Bulgarilor vine [si] ojunge la Sarrnatia, f

de acolo [mai] sus 1). To(i acestia sunt inspre Nord-Vest, el c.

Pasajul este redactat In mod urmAtor In manuscrisul

dela Paris 2).
iCb ILmupuLeAlIfIlj II
111_1111110

Ithf 11 if riff p itth

IL lb 111/11/111I g IMIT% L/ILISif

9L1L .17111111/5 LW! 4..44 b

AI, sinpiit 41pfJrng.

w1.111,9

LUSILIJ

I- Sap,.

LA WW1

111711.1 1111117,011

Slid

w.

111,pb.% ufsliIiflIlm.p

In traducere :
Si apoi dincolo de reiul Dunetre neamul Go(ilor.
opoi
al Rustlor.
neamul Ulachilor este ca acelas hotar cu el. Si
apoi neamul Bulgarilor, care se intinde peinei la (al) Sarmotilor;
i-virs 3); tu(t sunt inspre Nord-Vest".
Si

iat. pasajul din manuscrisul din Londra: i).

.5, IIIIIIILIJ ILL PIIILVj

'NJ mg. IL an:1m 11.n rimy

.111111m
P IIIL My:1W
np lTiwIjriij 1 mSm
111.111_11,11
IL
III11;1I. Lail WWI g
Irapv. ILmujrn MVPS qiircilus.ping Isn ;in
bau.
gmf
/1.'1.0'1 414Ln/um,
p n+nun 5 en 21InneOn
111.171_5:

tb

In traducere:
Si apoi dincolo de rclul feste] neamul Gotilor, f i apoi al
Rusilor al cdror oras se numeste Moscova, care este capitala
i apoi
lor; si are aceleasi hotare cu el neamul Apzkhazilor
vine nearrul Bulgarilor si Surmatii qi Antivios6). 7oli sunt
inspre Nord-Vest. Tara 7racilor.
*

Vardan mai este autorul unei Istorii Universale, care

incepe cu creatia lumii i ajunge pan la anul la care o
Cuvantul corespunzator din editia din Constantinopcl este
wt- nerds

(in sus); Saint-Martin IL citeste .1-birds' (la lberieni=in Georgib).

Mss dela Biblioteca Nationala din Paris, f. arrnean, No. 14, fo. 145.

Probabil t-yers = inspre sus; daca citim i-utrs insetimna: la

lberieni.
Mss. dela British Museum, Ms or., Nr. 5459, f 31.
Credem ca este o citire gre*ita a euvantului

Probabil o citire g e4ita a cuvantului .andi yen, (mai sus) sail

andi-i-viras (de acolo la lberieni).

www.dacoromanica.ro

421

terming, ta 1269. Intr'un pasagiu din descrierea celei de.a

treia cruciade (118 1-1192), Vardan ti pomeneste pe Romani

ca fiind In solda Francilor" lui Frederic Barbarossa. Intradevir, dupa ce arata desfasurarea jocului diplomatic
tntre basileul bizantin si imparatul apusean, el spune
constantinopolitanii transportarg gratuit toatg multimea
pe care Francii o recrutaserg In tinuturile Vlahilor si ale
Bulgarilor cu o gra.mada de comori adunate, trecand prin
aceste tinuturiu.
Pasajul unde sunt pomeniti Valahii, este urmatorul :1)
fib u4 4tissinmSailtsstz_ssiolustsgly
WILLIS ;WHIST liVisqlAwsp tn.! z_vrj Is_ h

ssAsgas ape gust, libus

pussrf s_P

inpuzni_pt,, p

os
q_usSs rmy

111-Pb1-111,

IL.

;sup b Lis us 14 sup sr b_ Arts

us:argil IPs
psi lusu

i j5,1,10,

m2-

mi,S. 'km

.Dar Constantinopolitanii au solicitat

f i au dat 100
de chin:ale de aur f i 200 de argint, f i au trecut gratuit toatd
multimea ce o luaserii dela Blachi $i Bulgari, cu o gramadd
de comori, in trecerea lor prin tara acestora".

E de remarcat ca. forma sub care stint pomeniti, la

Vardan, acesti soldali romani si bulgari, recrutati, care
unde
desigur vor fi ajuns pana in Cilica lui Vardan,
se ineca. Imparatul german si de unde se vor fi intors apoi
este bizantina :
acasa, itaapreun cu ceilalti cruciati,
BXxoc, pronuntatg Vlachi Irish% citita si Blachi, asa cum o
red I. istoricul armean.

Deosebirea de forma, turanica (intrebuintata In Geografict lui Vardan) si bizantina (intrebuintata In Istoria Universalci a sa) la acelasi autor nu este de loc anacronic;
Europeanul Ausbertus are Blaci gi Flachi
Istoria L tiversald a lui Vardan a fust tiparita In doug
randuri: in 1861 la Moscova si in 1862 la Venetia.
S'a tradus i in limbi straine
Les Mongols, d'aprs les historiens armniens. Fragments traduits sur les textes originaux. Extrait de Vartan,
par Ed. Dulaurier. Paris, 1860.
krhimandritul Vardan: Islam adnotaI6, Venetia, 1862, p.
135 -1.36.

Aural Decel, op. cit., p. 545.

www.dacoromanica.ro

422

Extrait de l'Histoire universelle de Vartan-le-Grand.

Dans le Recueil des Croisades. Dulaurier, Documents armniens. Paris. Analyse critique de l'Histoire universelle
de Vartan ; clition princeps du texte armnien et traduction
russe par M. Emine ; par M. Brosset: Saint.Petersbourg,
1862.

Vardan (Vardapet). Extrait du livre intitul : Solutions

des passages de l'Ecriture-Sainte, crit a la demande de Hthum Ler, roi d'Armnie ; trad. de l'armnien vulgaire sur
le texte original, par E. Prud'homme, Paris, 1865.
VII. CONCLUDE

Prin articolul de fat, am vrut in primul rand s dam

la iveala importanta izvoarelor armenesti pe care le cer.
ceteaz d. Aurel Decei in interesantul sau studiu, si am
incercat apoi s complectam materialul istoric, pe care 11
aduce la cunostiinta istoriografiei romanesti, cu note bibliografice si rectificrile cuvenite dup. izvoarele mai directe.
Expunand materialul adunat, d. Aurel Decei ajunge
la unele concluziuni:

....Am putut constata c termenul ptolemeic .tara

necunoscuta",
in urma stirilor noui ale lui Moise Chorenati
devenea o .tara... careia ii zic Balakm, care se
aria la nordul Bulgarilor. Noua stire, admisibil prin logica
si confirmat de faptul ch.' acelasi nume de popor apare, cu

un secol mai tarziu si in izvoarele bizantine, este de im. portanta foarte mare pentru trecutul nostril" ').

...Ea ne arata ca o populatie hotarit romanica, era

asezat, in secolul al IX-lea, si desigur in cele anterioare,

In preajma Carpatilor
identificabili Cu Rifeii
si in
tinuturile dunrene, deosebit fiind de Bulgari si de Slavi,
pe care Geografia ii cunoaste si li mentioneaz;
aceeasi
Geografie care ce Unguri inca nu-i cunoaste" 2).
....In aceeasi traditie, apoi, peste cateva secole scrie.
arhimandritul Vardan. Inspirandu se din aceeasi Geografie,
el
in secolul al XIII-lea, prin urmare in acela in care
documentele latinesti apusene mrturisesc peremptoriu.
Aurel Decei, op. cit., p. 559,
Aurel Decei, op. cit., p. 560.

www.dacoromanica.ro

423

existenta unei populatii organizate In regiunea CarpatilorInloc de termenul bizantin BXclxoc, care persist in primele
atestri unguregti gi pe care el 41 folosegte numai and e
vorba de Romanii din Sudul Dunrii, cunoscuti acum mai
bine de catre bizantini, are pentru Romanii dela Nordul
Dunrii Ulah, ca o do vad despre provenienta rAsritean,
mongolicl a denumirii date de nomazii care igi izbeau ultimele valuri de zidul strvechiu al Carpatilor.
concordanta deplin a celor doi geografi, desprtiti gi In timp gi in spatiu, ins intrebuintand, in parte,
aceleagi notiuni clasice, peste care turnau gtirile noui, 15.murindu-le in sens conteinporan, cgtigar certitudinea, aga
cum o aveau gi ei c in aceleagi locuri tria acelagi popor,
c toate vicisitudinile soartei nu Lau migcat de acolo, iluminnd
ipotezele construite de istorici de bun& credint cu elemente nu totdeauna pozitive, ins nu mai putin
logice i verosimile despre existenta unei populatii romanice in diferite teritorii numite, fie Blkumanaland, fie terra
Blacorum, fie
mai tarziu
Tara Romeineascei").
gi pe aceste dou izvoare armenegti, putem

Afirma aga dar cA, incepand cu secolul al IX-lea, in nordul

DunArii, prin plaiurile carpatine se poate vorbi fiind cunoscut gi, mai ales, atestat despre o tar ronkaneascA.

Teritoriul stpanit astzi de Romani nu era, prin urmare,

o terra deserta et inhabitata", ci era locuit de stpanii lui
de astzi" 2).

...Concluzia finalA, deci, gi In facelagi timp cea mai

important, este aceea a existentei, In secolul al IX-lea,

dup5. Moise Chorenati a unei populatii romanice in

acelagi loc In care, in secolul al XIII-lea i Vardan o ernnoagte" 3)
*

Teza permanentei elementului romanesc In tinuturile

locuite de el astzi, dobandegte astfel incl o piatr de texnelie, i aceasta gratie unor istorici armeni, care In grija
Aurel Decei, op. cit., p. 561.
Aurel Decei, op. cit., p. 563.
Aurel Decei, op. cit., p. 564.

www.dacoromanica.ro

424

lor de a inzestra poporul armean cu o istorie naticnalA

s'au interesat totusi de alte pcpoare si de alte tir uiuri
Stiau oare c dup atatea secole ei vol. aduce ei o micA
contributie tezei nationale a unui popor cu care strtnosii
lor eran legati printr'o origine comun, si cu care, dupi
alte secole, urmasii lor vor avea o convietuire tot asa secular, si o cimentare a sufletelor, prin munca si truda
comun pentru ridicarea acestei tri.
H. DJ. SIRDNI

www.dacoromanica.ro

425

ROMANITATEA ROMANILOR
PArintele Minas PAjlekian, nAscut In 17771a Trebizonda,

este una din figurile cele mai insemnate ale Congregatiei

Mechitarietilor din Venetia. DascAl ei autor, cAlAtor i cercetAtor, PAr. PAjAekian este considerat ca unul clintre pio-

nerii cei mai neobositi ai literaturii armene, cari au luptat

ei au muncit spre a introduce limba modern& In literaturi.
El a fAcut primele incercAri de a organiza reprezentatii
teatrale in limba modernA (1815), ei a tipArit manuale ecolare (1818) pentru popularizarea limbei moderne In limba
literarA.
Intr'o lucrare a sal), PArintele PAjAekian consacreazA

un capitol ei Principatelor RomAne, pe care le numeete

Ulah (Valahia) ei Bugdan (Moldova), spunAncl Intre altele
ePopulatia provine din origine diferite. Dar inceputul e
dala Romani, deoarece impdratul Traian a trimis f i afezat aici
nsulti locuitort, dupd cum davede;te f i graiul vorbit care ash, o
derivalie din limba latinda.
Alte lacrAri ale Printelui PAjA ekian : $coala cunoftintelor
(1815), istoria Pontului (1819), Gramatica poliglota' continAnd

principiile limbilor arabA, persanA, turci ei titarl (1844);

Biografia oarnenilor celebri (1850), etc.

PAr. PAjLekian mai este autorul unei importante lucrAri, Ceildtorie prin Polonia f i prin alte (inuturi locuite de
Armeni, urmaFi ai sire!' moFilor lor din ora ful Ani" 2), lucrare care

contine ei pretioase insemnri despre tArile romAne ei care

va fi obiectul unui studiu viitor.

Par. M. Plija$Itian, eildnitrilun Mankan(. (Experienta coplilor),

Venetia, 1832, Partea IV, ed. lf, p. 563.
Vonetia, IWO.
27

www.dacoromanica.ro

426

NOTITA DESPRE ANUL 1759

Arhiva MPchitaristilor din Venetia este bogat in do-

cumente; ea contine in primul rAnd corespondentele

rapoartele pe care le trimiteau din diferitele parti ale lumii
reprezentantii zisei congregatie catre staretul lor.
Pr. Hevond Dayian acum citiva ani a publicat (Vene tia, 1930) primul volum al acestor documente (1707-1773).

Extragem o mica notita. 1) trimis5, de Par. Sahak din

Gherla in Septembrie 1759 atre staretul Congregatiei, abatele Melconian : ')
,Poaoe aft auzit f i acolo, un numar de 7.000 Ttari, dorind sei schimbe Khanul lor, au pricinuit multe pagube in multe
orase, f i in deosebi au. luat nenumra(i prizonieri din Moldova
atilt dintre boieri cezt Fi de popor; au incercat chiar

leascd f i in Polonia spre a o preida; multi dintre notabili

boieri abia au putut sei fuga- din oraqul laqi in Polonia, ceiuteind
adeipdst in ceta- (i. Din aceastei cauzei a inceput o scumpete.
Vcizcind bate acestea f i netiind posibil a gsi vreun refugiu
inteo tara sinin, prediindu-ne vointei lii Dumnezeu, am preferat sei ne adeipostim intr'o parte potrivitd. Dupd un drum de
cloud luni, multe ori scetpezndu-ne chiar dela moarte, am ajuns

la Gherle.

Par. Hevond Dayian: Matr-Divan', Venetia, 1930, p. 330-331,

Parintele Stepanos Melconian, este pritnul urrnas al abatelul

Mechitar, fondatorul congregatiei care-i poaria numele. Melconian a
condus congregatia aproape o jumatate de veac, 1750-1799.

www.dacoromanica.ro

427

,TARA VOEVODULUI TEFAN"

I. ARMENII IN BASARABIA
Basarabia, ca ei celelalte tinuturi ale trilor romAne,
era cunoscut elementului armenesc, chiar la infiintarea
primelor orage.

De obiceiu se vorbegte despre cele gapte orage"

unde Armenii eran agezati In numr mare.
Astfel, este pomenit ca. Alexandru-cel.Bun stabilegte,
In 1418, aproape 3000 de familii de emigranti armeni In 7
orase din Moldova.
Pray spune ca Armenii au Infrumusetat aceste orase
(Suceava, Hotin, Botogani, Dorohoi, Vaslui, Galati, I.agi)
cu biserici, cimitire gi case 9.
Dup Luigi Maria Pidou cele gapte orase eran: Galati, Siret, Hotin, Vaslui, Botogani, Suceava gi
Engel citeaz numai Suceava alte 5 orase cArora
nu le da. numele
Xenopol citeazA cele 7 orage dup5. cum urmeaz: Suceava, Cetatea-Alb, Galati, Vaslui, Botoganii Dorohoi,
Hotin `).

Papadopol-Calimache citeaz. gi el cele 7 orase talccuind Cetatea-Alb. cu Iasi: Suceava, Iasi, Galati, Vaslui,
Botogani, .Dorohoi, Hotin5).
Hagdeu citeaz. gi el aceleag 7 orase adAogind Sigur
este ch.* pe la 1418 sub Alexandru cel Bun, 3000 de familii
Gh. Pray: Dissertailones hiStorico-eriticae, Vindabonae, 1775,:
cap. XI, p. 170.
Luigi Maria Pidou: Breve relazione della staie,.principli e pro g-

ressi della misione Aposiolica agli Armen' di Polonia e Volochta sin

-al 1 Apr. 1669, in N. Iorga : Studii si bocunienie, I-II, p. 430.
Juh. Christ von Engel: Geschtelzie des ungartehen Retches u.
seiner Nebenleinder, IV, 2, Hale, 1804, p. 108.
A. D. Xenopol: lstoria Rorndrzilor, II, Iasi, 1889, p. 251.

Papadopol-Calimachi: Noitid 'storied aespre orasul Botosani,

1887, p. 10.

www.dacoromanica.ro

428

armenesti alungate din patria lor printr'o invaziune persa.

n se aseaza in Moldova distribuindu-se in orasele:Scceava, Hotin, Botosani, Doroboi, Vaslui, Galati si

Este foarte interesant c aproape dupa un secol

jumitate dela Alexandru-cel-Bun, Minas din Tokat amintind de persecutiile suferite de Armeni din partea lui Stefan Rares, citeaza si el cele 7 orase ca centre armenesti
Snceava, Siret, Iasi, Botosani, Hotin, Roman, Vaslui, adica
In loc de Galati si Dorohoi citeaza Siret i Roman2).

Din relatarile tuturor acestor izvoare se dovedeste

targurile basarabene cele mai populate de Armeni erau r
Hotin i Cetatea-Alb.
D-1 Prof. Ion Nistor, observa ca Armenii s'au asezat

In Basarabia ca multa vreme tnaintea Rutenilor si Lipo_

venilor, venind In partile noastre din Armenia Mica ce
era asezata in partile Ciliciei cu capitala Sis. In 1375 regatul armean cizu in miinile pganilor i atunci Armenii.
se impartisera in Odle mediterane ; o parte din ei pribegirl. In regiunile pontice, ajunsera In Moldova si de aici,
in Polonia 3).

Trebue adaugat imediat ca primele caravane cari au

sosit In Moldova, formand nucleul de baza al coloniei ar-

mene de mai tarziu, veneau dela Ani, vestita capitala a

Armeniei din Nord, fie direct, fie dupa un popas mai tank
eau mai putin indelungat In Crimeea. In once caz in tim-pul descalearii de catre Dragos Voda a Moldovei, Ar-menii erau deja asezati in Principat In mod compact, dupacum insista si profesorul N. Iorga
Les Armniens qui sont venus vers nous de Caffa
sont venus ds le XIV-e sicle, avant la formation du paya
moldave. De. sorte que la principaut a trouv les Arm-niens en Moldavie. Ils ne sont donc pas des colons qui
eussent t attira plus tard; ils &oat les, fondateurs, dangle vrai seas du mot, dans le sens d'une autonomie qui
t6 soumise ensuite l'autorit du prince' 4.).

pupa in alt autor Armenii gregoriani au, venit

14 PA Hagiien: ElymologIcom magninn, ll p, 097.
Minas Tokalli: Cdnt, de jltre aappra A(menlipr d10 7ara
vlar,
Mor, Bucasosti, 1095, p. 3R
lqn Ats.tos:, kiwi Egasorabiel, 1923,.Cersit4ii, p. 284,
N. larga: Pain' Con, erInfe, p. 90.

www.dacoromanica.ro

429

Basarabia emigrnd din Moldova, unde au aprut si s'au

agezat sub domnia lui Alexandru-Vod cel Bun, care a dat
acestor immigranti permisiunea de a se ageza in tinuturile
Hotinului si Orheiului. Cand Basarabia a trecut spre Rusia se aflau stabilite aci peste 400 de familii armene.. Armenii catolici locuesc in Hotin, att in oras, ct i prin
sate ; asemenea gi in oragul Blti exist o comunitate de

Armeni catolici. Armenii catolici au venit in Basarabia

-dinspre Polonia pela inceputul secolului XIX

Cand Basarabia a fost cedat Rusiei, Armenii deci

erau unul din elementele principale ale provinciei. .Provincia Basarabiei, intre Nistru i Prut, era partea din Mol-dova pe care Osmanlii au dat-o Rugilor in 1812, spune
Alisan; de aceia populatia este compus din Moldovani,
Greci, Bulgari gi de Armeni").
$i sub stpanirea ruseasci Armenii au rmas un element cu oarecare important. Datele recenzementului dela
1817 arat. in Basarabia 530 familii armenesti 3); cu 2650

suflete').
In Basarabia, la 1858, dup datele statisticei oficiale
rusegti, locuiau 2725 Armeni, in urmatoarele judete: Chisinu 1082, Akkerman 915, Bender 21, Hotin 255 Iasi 209,
Orheiu 246').
$i acum o privire asupra oragelor unde Armenii eran
In numr
Hotin.
Este pomenit ca centru armenesc prima data
sub Alexandru-cel-Bun in anul 14186).
In 1551 Hotinul este amintit tot ca centru armenesc,

cu prilejul acelor prigoniri pe cari le au suferit Armenii

sub Stefan Rares-Vod7).

Cand ajunse la Domnie impotriva Polonilor, $tefan

Toma (1611-1616) se grbi a da asigurrile negustorilor

din Polonia,printre cari i celor de natie armeneasa,

deschizndu-le larg toate drumurile vechi, al Cernautilor,

al Hotinului, al Soroci 8).
Zamfir C. Arbure : Basarabia tn stc. XIX, Bucuresti,18S9 p.110.
Alisan: Geografra Politicti, 1853, p. 455.
31 Ion Nistor: Istoria Basarabiei, 1923, CernAuti, p. 282.
Idem, p. 289.
Zamfir C. Arbure: Basarabia In sec. XIX, Bucuresti, 1899, p. 109-

B. P. Hasdeu: Etymologicum Magnum, II, p. 1697.

Minas Tokatti: op. cit., p. 39.
N. Iorga: Istoria Comertului Romtlnesc, I, p. 282.

www.dacoromanica.ro

430

Misionarul Luigi Maria Pidou semnaleazA acolo

o.

bisericA armean5. In 1669: ,Chotin, h una chiesa armenaal)Pica la sfrgitul secolului XV111-lea, locuitorii [din
Hotin] se compuneau din Turci, Armeni i Evrei 2).
Chi$inAu.
ChiginAul era cunoscut Armenilor chiar
In secolul al XVII-lea.
Astfel cnd In anul 1666 Chiginul devine tArgugor
o bun parte a populatiei era cornpusA de Armeni8).
Dimitrie Cantemir pomenegte de Chigin5u In tinutui
LApugnei gi'l numegte tArgugor (urbecula) de putin Insemntate"; populatia care era cArmuitA de un goltuz gi mai
multi prgari dupl obiceiul municipal din MoldoN a, e numera gi Armeni').

La 1 Junie 1742 Constantin Vod5. 1VIavrocordat di

pentru Armenii din Chi5in5u : iat gi ei, fiind breasla de
cinste, gi negustori gi de folos p5.mAntului, de vreme c
toate tArgurile cu aligverigurile lor s deschid, gi socotind
Domnie Mea c5. 8 cade s nu fija osAbit cu obiceiurile
de negustori romini, dup cum *Ant alegi gi Armenii din
Iasi gi de pe la alte trguri, gi cu dal:10 am fAcut DomnieMea mil5.: pentru desatina de stupi gi gogtina de mascuri
gi de oi, ca sA dea gi ei pe toate bucatele drepte a lor cevor avia, de zece bucate un leu, precum dau gi negustori
romAni de Iagi, gi Armenii din lagi, de pe la alte tArguri,
gi li-am Intrit lor aceasta mila a Domnii Mele cu testament sttAtor la mnl lor. Aceste Inlesniri gi pentru Armenii strAini cari ar veni acolos).
0 statistic& a M.oldovei de peste Prut din 1795 unde
sunt indicate dugheniile din trgurile Chiginau, Orhei,
Telinegti", etc., pomenegte numele mai multor trgoveti
armeni gi ne dovedegte rolul pe care II jucau Armenii In
comertul Basarabiei Inaintea ocupArei sale e).

Luigi Maria Pidou: Breve Relaztore..., is N. lorga: Studii $i

Documente, 1-II, p. 430.

Joseph Mikop: Reise etnes Polen durch die Moldau. Leipzig,.

1793, I, p. 6-7.
ion Nistor: !storm: Basarablet, CernAuti, 1923, p. 147.
Ion Nistor: loc. cit.
N. 1orga: Slade' st Documente, VI, p. 366-7.
N. Iorga: Studa st Documente, XXI, p. 111--116.

www.dacoromanica.ro

431

Soroca.
Tot asa si trgul Soroca printre locuitorii
si enumera si Armeni.
La 1619 vedem inflorind balciul din Soroca, la care,
cu toat frica intemeiat de prada Cazacilor, veniau boieri
de tara, Armeni, Tatari ').

Intr'o descrierea rsboiului dela Hotin rare Poloni

si Turci, se spune c les Cosaques qui avaient fait l'incursion se sont retirs jusqu'au bourg de Sorcka au dela
du Pruth; il n'y a parmi eux aucun ordre ; ils ont lchs
beaucoup d'Armniens et de boyards Moldaves qui s'y
taient reunis cause dela foire" 2).
Tighina.
Misionarul Luigi Maria Pidou in rndul
colonillor armenesti pe cari citeaz cu prilejul clAtoriei
sale din 1669, pomeneste si de Tighina (Bender), unde Armenii aveau si o biseric.3).

Dup un alb:tor din a doua jumAtate a secolului

XV111-lea Bairacele ieniceresti treceau spre Bender In
pocnetul puscilor ei pistoalelor, prdnd magasinele deschise, In cari aruncau sau ba, dup. plac, un pret oare-care,
desbrcand de blni si de haine pe Armeni, i chiar pe
Franci' 4).
Tot asa pomeneste aici de Armeni consulul francez
din Crimeea: II y a dans cette ville (Bender=Tighina)

des Rayas Moldaves, Armniens et Juifs; leur nombre

&ale et peut.tre surpasse celui des Musulmansu 6).
Ismail.
Este de asemenea citat de Misionarul Luigi
Maria Pidou in 1669 ca centru armenesc 4).

Vorbind despre Ismail Pr. M. Pjskiant spune c.

la Inceputul secolului trecut eran la Ismail aproape de 300
case armenesti, si c. biserica lar este pe jumtate Ingropat& lu pmnt7).
N. larga: lstoria Comer/ala! Romelnesc, 1, p. 282.
Hurmuzaki, Supl. II 2, p. 467.
N. Iorga: Studil 1 Documente, 1-11, p. 430.
N. E. Kleeman: Reisen von Wien iiber Belgrad bis Killanova,
Leipzig, 1773, p. 40.

Ch. de Peyssonel: Trait sur le commerce de la Mer Noire,

Paris, 1787, I, p. 301.

Luigi Marla Pidou: op. cit., in N. larga, Studii i Documente,

1-11, p. 430.

Par. M. Paj4kiant: Istorla Marti Pontice, 1819, Venetia, p.146.

www.dacoromanica.ro

432

Tot acest autor vorbeste i in alt parte despre Is.

mail: Armenii alt' data' erau aici in numar, si aveau biserica lor de piatr cu hramul Sf-tei Islscatoare; dar in
timpul construirii cettii, biserica au acaparato Turcii,
fiind prea aproape de cetate ; din aceast cauza. Armenii
s'au imprstiat de aici, multi dintre ei ducandu se la Grigoropol; de aceia n'a ramas la Ismail deck 60 case de Armeni, iar biserica lor este inteo cas mica" ').
Vorbind despre Chilia Cantemir spune ca.
,,locuitorii sunt nu numai Turci, ci si Evrei, crestini, Armeni si altii de alte natiuni" 2).

Geograful Ingigian vorbind de Chilia, spune ca ocuitorii lui aunt Osmanlii, Ttari, Greci, Moldoveni, Bulgari, Armeni, cari au si biserica lor, si multi Evrei" 4).
,Odat era aici un mare nunar de Armeni, spune un

alt calkor armean, cu biserica lor cu bramul Sf. Nascatoare, dar multi au trecut la Grigoropol. Citim in memorialul unei Viefi a Sfinfilor, c aceasta carte s'a scris la
1702 la Bahcesarai si s'a druit bisericii Sf. Nscatoare
din China 4).

Armenii erau asezati si la Balti. Par. Pg.jaskiant7.gsit Armeni chiar in comunele Lipcani si Berciani
ale judetului Balti 5).
Caugan.
Dupa

Printele Pajskiant, erau data

aici 200 case armenesti, cu frumoasa lor biseric de piatra,

pe care au drmato Turcii. Majoritatea Armenilor a tre-

cut atunci la Grigoropolis').

In randul sau Parintele Ingigian noteaza : Sunt [la
Causan] i Armeni, in mare numr, cu biserica lor, care a
fost ars in timpul ocupArii orasului de catre Rusi, in razboiul cu Sultanul Mustafa; au perit 4i multi Armenia 7).
Parintele Pjskiant pomeneste in alta parte. Orasul
Par. 11. Pajaskiant: Ca lorie In Polonia..., Viena, 1320, p. 216.
D. Cdntemir: Descrierea Moldaulei, 1872, p. 21.

Par. H. Ing.gian: Geografia celor paint parti ale limit, seria

Europa, Vol. VI, Venetia, 1804, p. 124.
Par. M. Pajakiant: Ceilalorie..., p. 216.
Par. M. Pajaskiant, Caltitorie..., p. 188.
Par. M. Paj4kiant, Calatorie..., p. 187.
Par. H. Ingigian: Geografia..., p. 124.

www.dacoromanica.ro

433

Causan este aproape de riul Turda, construit pe riuletul

Botna. Sunt acolo gi Armeni, gi au biserica lor" ').
lar Ch. de Peyssonel, consulul francez din Crimeea,

spune ca Kauchan... est habite par des Tartares, des

Moldaves, des Armniens, des Persans et des Juifs: il y a

des Mosqus fabriqus depuis peu, des Eglises grecques
et armniennes, et des Synagogues" 2).
Orhei.
Armenii au avut aici o biseric cu hramul
Sftei Nscatoare.
Par. Pajgkiant a gsit Arrneni gi in comuna Telenegti
gi in satul Folegti ale judetului Orhei3).
HAncesti.
Pomenim In sfargit gi acest oras al Ba-

sarabiei, care a captat o insemntate deosebit dupl ce

s'a retras aici una din figurele armene cele mai insemnate
din secolul trecut.
Se gtie ci vestitul Manuc Bei nevoit si paraseascl
regiunile de sub influenta turceasci a preferat un adapost
mai sigur in Rusia. Impratul Alexandru I al Rusiei, printr'un ucaz din 3 Oct. 1814 l'a numit .consilier de stat efectiv".

Interesul asa de temeinic al Rugilor fat de ,Printul

Armenilor era ugor de explicat: el intentiona fondarea
unui oras in Basarabia.
Inteadevar el se grbete in Basarabia, pe care n'o
cunoagte Inca, ca personal si cerceteze gi sa gseasca localitatea, unde se intemeeze ora gul cel nou
Alexandropoloragul lui Alexandru I. Punctul se stabilegte la varsarea Prutului in Dunare, cam acolo unde se afla targul Tamarova sau Reni. Pentru aprovizionarea noului oras cu
lemnul de cladire, in Aprilie 1816, Beiul a cumparat cu
300 mii lei mogia Hancegti a lui Ionia Iamandi, care era
proprietarul ei pe baza unui schimb al mogiei sale din
Moldova, efectuat la 1813, la Iagi, dela hatmanul Al. Mavrocordat 4).

Intors in Julie 1816 la Flincegti, putin inainte de sosirea familiei sale, Beiul s'a agezat la conacul existent pink'
Par. M. Pajaskiant: Istoria Marti PontIce, 1819, p. 143.
Ch. de Peyssonel: Trade..., I, p. 305.
Par. M. Pajaskiant: Cdultorle..., p. 188.
G. Bezviconi: Manuc-Bel, 1938, Chisinau, p. 33.

www.dacoromanica.ro

434

in prezent, pe cAnd renumitul palat s'a construit cu mult

mai trziu de fiul su. El cauta s introduca civilizatia Ill
partea sudic a regiunii, locuitA si nu de mult pustiit. de
Ttari. Pornea ins'A din partea central&
Inalta cldiri,
incuraja agricultura, sprijinea mai cu seam prima sut. de
familii emigrate cu el, care au rspAndit fulgertor vestea
despre minunea dela HAnce,ti, pretutindeni. Trgul Hncesti Inflorea, dei unii din administratori ai Basarabiei
cutau s t.rgneze valorizai ea proectelor1).

Prezenta elementului armenesc In vechea Basarabie

este dovedit altfel $i prin denumirile unor localitAti :
Armanca, vale si pru, In jud. Hotin, pe mosia satului Hrinauti. Incepe din pdurea statului Hrinautilor,
unde prul '$i are izvoarele sale. Valea merge paralel cu
Valea Poiana si pAr.ul se revars In rAul Ciugur. Lungimea vAiei: 5 kil.; directiunea: S.E.2).
Armeni, cAtun numit $i Turca, In judetul Soroca, volosti Iladu$Sta. Se afl. a$ezat la gura Viei Moromrut ei
are 12 case de trani Romb.ni 4).
Armeanca, vale, In jud. Blti. Incepe 11130. satul Mo-

$eni $1 merge In directiunea S.E. pAni In Valea Copaceanc.. In fundul viei se afl. satul Moseni. Lungimea,
10 kil. dup harta st. maj. rus. Inltimea locului la capul
Viei este de 112 st. d. a. n. m.4).
lute harta a mosiilor KogAlnice$ti dela Lpusna cu
data de 1791 Julie 12 se spune c& .Coste$tii tacepe din apa
$i de lng5.
Bujorului de 'Aug& locul pustiu
MArzesti
StrAmbeni, si merge spre rsArit pn In apa CAlmtuiului;.
iari de iast parte de Bujor mai iaste o bucAticA, iar latul

Costevilor dupl cum este la apa Bujorului ave iaste $i

la lacul Armanului... 5).

PAr. H. Hovnanian : Blogratia lul Manuc-Bel MIrzaiant, Viena,

1852, p. 86-87.
Zamfir Arbore : DIctionarul Geograflc al Basarabiel, Bucureti,
1904, P. 8
Idem.
!Elem.

Gh. GhibAnescu : XXV, 1932, P. 104.

www.dacoromanica.ro

435

II. CETATEA-ALBA, CENTRLI ARMENESC

Cetatea Alba ins este orasul unde prezen(a Armenilor este semnalat5. in mod nelneoielnic chiar in se colul
XIV-lea, si unde Armenii au jucat un rol indelungat.

4cela care a fcut s se admita-. posibilitatea unor

asezri armenesti prea timpurii la noi, si care par fapte
izolate, fr legltur. cu diaspora armene asa, a fost Gr.
Goilav 1). Astfel el a admis pe baza materialului epigrafic
armenesz din Cetatea-Alb, c. Armenii ar fi txistat acolo
chiar in secolul al X lea, anume in 967, deoarece in acest
an ar fi datind iscriptia pe care o reproduce.
Astfel dup. Grigore Goilav gsim cele dintal biserici armene in trile romne la Cetatea-Alb, care a fost
intaia etap. pe drumul pribegiei lor din Asia, prin Cri.
meea, spre Polonia. Acolo am gsit pietre cu inscriptii armenesti cu data de 416+551=-967 er. a IVIantuitoruluia2)..

Tot Grigore Goilav indicase tuteo lucrare anterioar

a sa c .la Cetatea-Alba se afl multe alte inscriptiuni
o piatri cu inscriptia: Aceast cruce este gravatcl la 416").
O alt inscriptiune Gr. Goilav o citise astfel: .Aceste
semne sfinte sunt fcute intru pomenirea lui Sarkis,
Calust si a printilor lor la 623 adia. 1174').
D-1 Grigore Avakian care a cercetat in mai multe lucrri ale sale trecutul Armenilor din Cetatea-AllA in mod
att de constiincios gseste ins c toate aceste date sunt
redate gresit de Goilav 6).
Incercarea lui Goilav6) de a vedea In Cetatea-Alb.

tia etap pe drumul pribegiei Armenilor din Asia prin

Cremeea spre Polonia, unde s'a admis de unii7), ei ar fi
existat chiar ta secolul Xllea, nu poate fi sustinut de
Gr. Avakian: Rectificdri f I addogiri: Cetatea-Albd, in revista
Ani", anul I, vol. III, Bucure4ti, 1936, p. 78-79.
Grigore Gollav: Bisericile armene din fdrile rcmdne, 1912, Bueure5ti, p. 3.
Grigore Goilav: Armenii ca intemeitort de orae In pdrille
rdsdrit ale Europei, 1909, P. 12.
Grigore Goilav: Armenll ca tutemeitorL.., p. 12-13.
Gr. Avakian: In revista ,,Anr, anul I, vol. II!, p.78.
Gr. Goilav: Biserlc le armene..., 1911, p. 9.
Brosset : Les Ruines d'Ani, p. 130; Par. M. Pajakiant: CdMtcrter

p. 84-85.

www.dacoromanica.ro

436

mirturii temeinice. Prezumtiunile pentru existenta lor acolo in secolul urmtor, cand ei sunt numero$i chiar in
Polonia, ne par plausibile1). Afluent Armenilor la Cetatea-Alba trebue 85. fi avut loc, credem, mai ales ctre
$itul secolului al XIV-lea, cand ei, ca negustori, au devenit rivali periculo5i ai Genovezilor, slbind mult insemntatea lor economic in bazinul M.rii Negre. Infiltrare in
Cetatea-Alb s'a flcut concomitent cu acea in Cracovia
$i Lwow (in aceasta ei erau cunoscuti de mai de mult),
iar de aci in Camenita $i in Moldov a de nord, in epoca
intaielor inceputuri ale principatului. Aceast epoc precum $i mai ales inceputul $i durata secolului al XV, sunt
acelea in care numrul Armenilor, meren pribegiti din patrie, a crescut necontenit.
Cand ins s'au a$ezat Armenii in Cetatea.A1b12),
unde Ii gsim atat de numerogi pan in secolul al XV-lea
inclusiv? Din inscriptiile armenesti din Cetatea-Alb publicate de mine 3), se vede c. Armenii din Cetatea-Alb
apartin grupului de emigranti ai Armeniei de Nord. Ei au
ajuns acolo trecand, In diferite epoci, prin sudul Rusiei.
Leg.turile lor de ruderde cu cei din Erivan, sunt cea mai
bun dovad. Tot din acest grup de pribegi fac parte cei
ce s'au asezat in Polonia, mai intai la 1062, cand capitala
t.rii, faimoasa Ani, cea cu o mie de biserici", c.zu in
minile Bizantinilor, $i mai apoi la 1064, cand capitala fu
cuprins de Persi $i distrus
Provenite din secolul urmtor, aici (la Cetatea-Alb)
s'au descoperit chiar 5i monete armene$ti 6), aduse poate
-chiar de negustori armeni, nu numai de cei streini, cum
crede dl G. Brtianu6). Privilegiul comercial dat lor la
anul 1288 de regele Armeniei (ciliciene) Hetum II, gi re/noit in anul urmtor, putea fi uzitat deopotriv gi de cei
Gr. Avakian: in revista Ani6, anul 1, vol. III, p. 79-80.
Gr. Avakian: In revista Ani", anul 1, vol.I1I, p. 77.
Gr. Avakian: In Revista Istorica", 1923.
Brosset: Les Mines d'Ant, Petersbourg, 1860 -1861, p. 130.
Gr. Avakian: Tret monde ale regilor armen'', asile la Cefalea
Albli in Buletinul Soc. numismatice rornane", XIX, 1924.
Gh, Bratianu: Recherches sur Vicina t Cetatea Albd, Bucureti.
1035, p. 101.

www.dacoromanica.ro

437

de origina din Armenia insagi, iar monetele aduse de

puteau circula cu acelag succes intrucat, apartinnd sietemului monetar contemporan, ele aveau valoarea intrnseca_
a monetelor similare streine1).
Un calator armean, Simeon Lehati,
decurand dat

la iveala de catre Par. N. Akinian,

care in anul 1618
a trecut prin Lwow spune ca dupa relatarile vechilor is.
torici Armenii din acest oras se trag din Ani de unde o
parte a venit la Caffa si Akkerman,
[din aceast emigratiune] mai sunt la Sulumanastir [din Constantinopol],
gi vorbesc armeneste,
i lo alta parte] la Anguria (Angora) gi In Polonia 2).

Aceast pretioasa marturie a unui altor de acum 3secole este o dovadi edificatoare despre vechimea Armenilor in Cetatea-Alba. Din nefericire clltorul nu ne indica si acele izvoare istorice la care face aluzie.
lnscriptia cea mai veche gasita la Cetatea-Alba dateaza din prima jum5.tate a secolului XV-lea.
Inteadevr pe zidul de miazazi al hisericii armene
din Cetatea-Alba exist urmatoarea inscriptiune din anul.
1446: Sfdnta cruce aleasd intru numele Itkintuitorului fi numitddrept sfdnt semn este amintire dela Edigar, sola f

:di. In anul 895 (895+551=1446)"1).

O alta placa de marmura frumos impodobita cu o

cruce la zidul de Miazinoapte al bisericii are in josul ei
urmatoarea inscriptie:
,Aceastd sfantii cruce este amintire de la domnul Agomer
pdrinlii lui.
cel ce va ceti (aceasta) set spund: Iart-

Doafnne, f i el insu0 i va gdsi iertdciunea la judecatd (de

apoi)".

Cu toate ca data lipsegte acestei inscriptii, fiindc

tusa caracterul literelor ei este cam din secolul al XV-lea,

s'ar parea ca aici e vorba de acel doma Agopgh, care,

treend pe la 1451, cu fratele sin Levon, din Caffa in

Moldova, a daruit bisericii Maicii Domnului din Iasi, c.Gr. Avakian: in revista Ani", anul I, voL DI, p. 77-76.
Simeon Lehati: Notele de drum, Viena, 1936, p. 346.
Grigore Avakian: InscrIptitle armenet1 otn Ceta'ea-Alba, Bucuresti, 1923, p. 7.

www.dacoromanica.ro

43s

vanghelie serisi Cu mina liberi, care se pistreaz& IA astizi

In acea biserici 9.
*

Datele pe care le posedim despre existenta unei eparhie armene In acele tinuturi din Polonia si Moldova
unde locuiau Armenii in numir, ne indicA gi centrele armenesti cele mai insemnate.

Inteadevir in 1384 Aprilie 2 Catolicosul Teodoros

<1377-1392) a instalat pe Hovhannes In functiunea de episcop al Lembergului, punind sub jurisdictia lui, cum este
pomenit in condacul de numire, si Lovul, Lutka, Mankrmanur 2)

bite= condac cu data de 1388 August 16, catolicosul

Teodoros blameazi pe primul episcop ar Armenilor din
Lemberg, Grigor, ca impertinent si rebel, si 41 inviti si
se supuie episcopului Hovhannes numit de citre Catolicosul Constantin si reinstalat de el, si cu aceasti ocazie
enumeri orasele dependente de aceasti eparhie, ,Lov,Sirat,
Ciciov, Camenita, Lutka, Avlademur, Mankrman, tara Vla-

hilor, Bidin ').

La 26 Iunie 1940 catolicosul Hagop al II-lea (1404
1411) numeste pe episcopul Hovhannes ca sef spiritual al
Lembergului supunindu-i Lovul, Seratul, Ceciovul, Camenita, Lutka, Avlademurul, Mankermanul, tara Vlahilor,
Bidinul si Inghesala" 4).
In 1457 catolicosul tuturor Armenilor Aristakes (1448

1470) hirotoniseste pe Haciatur drept episcop al Lembergului, punindu-i sub jurisdictie .,Lovul, Suceava, Camenita,
Seratul, Botisanul, Mankermanul si Belza" ').
Dap& unii Mankerman'ul pomenit in aceste documente ar fi Cetatea-Albi (Akkerman); chiar daci prin el

se iajicl o alti localitate din aceste tinuturi, Ara nici o

indoiali Cetatea-Albi era si ea consideratA ca un centru
armenesc tot In acest secol, dupi cum se dovedeste prezenta chiar unui episcop armean in 1460 la CetatekAlbi.
Gr. Av kian: Ins(rip(tite arnzeneVi..., p. 8.
Alipn: Camenifa: p. 217-220.
Alian: Camenda: p. 93.
Alipn. Cameni(a: p. 221-224.
Alipn: Comen/la: p. 225.

www.dacoromanica.ro

439

NumArul compact al Armenilor la Cetatea-AlbA o dovedegte gi el, dup. cum este semnalat de mai multi istorici.
,,StApinirea moldoveneascl nu era veche la 1440, iar

populatia tirgului din jurul cetAtii era compusl mai mult

din streini deck din Moldoveni
Genovezi, Greci, Armeni, Evrei, Malarogi i alti orientali 90.
.P.inA la cAderea sa, in 1484, Cetatea AlbI avu mai
inulti Armeni deck Suceava, Siretul, Hotinul, Iagul, Romanul, Vasluiul, mai tArziu Botoganii, la un loc 2).
De altfel prezenta Armenilor in Cetatea-Alb. este

.amintit si in izvoarele strine.

Ambasadorul francez Guillebert de Lannoy pomenegte
In memoriile sale din 1421 de o bisericA gi de o colonie armean& la Cetatea-A1135..

Une ville ferme et port sur Witte mer Majour, nomme Man castre ou Bellegard, o il habitent Genenois, Wallaches et Hermins" 3).
Cruciatii din 1445 aflarA la Cetatea AlbA representanti

de ai tuturor popoarelor cari stApAniau comertul Levantu_

lui: alAturi de populatiunea moldovean, Greci, Armeni
Genovezi, dup. cum relateaz nepotul comandaniului flotei
burgunde, Jean de Wavrin a).

Italianul Donado da Lezze, povestegte ca. CetateaAlba. i Chilia, inainte de a fi cucerit. de Turci in 1484,

erau locuite'mai ales de Armeni 5).

Un. eir de documente, aflate in Arhivele oragului

Lemberg (Arajstarsza Ksiega.Miejca, IV lmuregte legkurile

comerciale cari au existat in timpul lui Stefan-cel-Mare

titre comerciantii armeni din Lemberg gi cei din Cetatea
Alba 6).
I. Bogdan: Inseripfille dela CetateaAlb6, An. Ac. Rom. t.
XXX, p. 8 (318).

N. Iorga; O paralehl !work& p. 64.

Arhiva istoricA a Romaniei I, 1, p. 150; cf Voyages et ambassades de Messite (luillebert de Lannoy en 1309- 140, Mons, 1840.
N. lorga: Studil Estor/ce asap! a (Attie, z Ceieifil Albe, p. 192;
cf. Wavrin: Anch. Croniquei, ed. Hardy, V. p. 65. .
Donado da Lezze: Historia Turchesca, Bucuresti, 1910, editaiti
de Prof.!. Ursu.
N. Iorga : Stud! istorice asuora Chillei 01 Ceteifll-Albe, 1899,
Bucure5ti, Apendice 51 Documente, p. 282-296.

www.dacoromanica.ro

440

Astfel sunt documente din 1464,

1472, 1473, 1476

1479-1483.

In anul 1464 se pomenegte de un proces pe carel

poarta Gheorghe Pollo din Cetatea-Alba, imputernicitul
lui Dorino Cattaneo, vamesul genovez al Moldovei, arendagul vamilor lui
t efan-c el-Mare, contra Armeanului
Cokcza din Suceava, pentru o datorie de 416 galbeni (ducati) de pe timpul end Armeanul i Genovezul erau tovaragi la vama1).

La 15 Janie [1473] Toros Luchnowic, Armean din

Lemberg, recunoagte o datorie catre Hasan-Aga din Cetatea-Alba, ei promite a plati In postav ucaragiu" 2).

Mai avem inca, din 1480, datorii de Armeni citre

vestitul Kaloianni, negustor din Cetatea-Alba". Acest
Grec face imprumuturi de bani la deosebiti orageni din.
Lemberg ei In 1481. Tot aga i ta 1483 8).

Din relatarile istoricilor reese cL Armenii din Cetatea-Alba, au adus i contributia lor de sange pentru tntregirea tarilor romane.
D-1 P. P. Panaitescu observa ca. orasele care eran
centre mai populate, ofereau domnului posibilitati mai mad
de a strange repede oaste,, erau deci puse mai mult la con-

tributie gi de aceea, In Moldova, constatam un mare numar de Armeni In oastea lui Stefan cel Mare 9..
Comentand lucrarea lui Donado da Lezze Historia.
Turchescaa, Dr. I. Ursu spune: Gindul Sultanului era eanaearga drept spre capitall. Se mira. deci and dadu de.
pidurea, din care Stefan tsi ficuse, asezand in ea curi maxi
de foc (tunuri), o tabari fortificat, in caregi adaposti cei
20.000 de ostagi Moldoveni si Armeni" 5).

lar Donado scrie textual :

conte Stefano era retirato nel paese et hctveva da circa
N. Iorga: Reta(illi cotnerciale ale fertlor noastre ca Lembergud,
1900, I, p. 19.

N. Iorga: op. clt, p. 49.

N. Iorga : op. M. P. 49.
P. P. Panaltescu : Mihal Viteazal, 193e, p. 61'.

Donado da Lem: Historia Turehesca (13e0-1514), publicata

de Dr. I. Ursa, 1999, 13-acuratiti, R. XLVI.

www.dacoromanica.ro

CEASLOVUL DIN CETATEA-ALBA <1460)

1
...N ILI'

Ati frif

"

U'
\e
.:1., +

4
-

73.(4-m

IVA*

.4

7,,,,11

.1

k;gi t ks V..1.,...Vez?),I,k1,1ipti
4 q "1%l',,I....
.,

1 tr- I I ivt.tAt-t;-.1.!-.),,711v.-;,iir.....
..04 .-1%.(
...
14;.;,-:,
.

'-, ,,mb,.1.!7_44, 4;-5-'-!-. ity 1-pl--4,3 -44 t

4.1.4......&,a,.&.4,-,..f..74, brwirtjIsTi ,4 ..ts,W .4 I -1,- I le L ,V-.4., 4-i4b4:44-, t;,,.....4,;),A,,,,,,...4e12.,:,..,.,,

,

.ti.

'-

.1,44e: ipool. ..mios..044

fir .0,40

...ti...poiwtsILIZIOtrrsfsw.; wog. it.

,'"

'

'

-,1
'

`
4.

-"J If

.1

_,

474
4

Frontispiciul I al Ceaslovulul armenesc din Cetatea-AlLA (1460)

4

www.dacoromanica.ro

;tc.

as- .
- ')
../C.Carl,
-44'.

.2,

4.

'

''ll-Li. E

C P- .
41. ... i". .

- "t

--

"

'i

':

..

>-..,-;,t-4, ,... -

,---

---=i----". ., ,-.....
,.......,....,,r,....r......

4'"*"?-51' 14
'

0 ',., JO \ ,

y..(r.'"
d.

0, -

011'.

''-!:-'44--. ''' --47437:- 4'"

-

,o,

,-

'

,1,74

,
.;.1

itl,

'

ti

ri -',3

(:1-

Nc;,'

'A-

--,-,--,.

's

14\':-: 4

.v.....irAz.r.,...1._

rj '1%1 r1,1
tla -4'4>
1114g Ty/ 1,4a. serahc-j.-;.7- asAradiles.,11...ivezevaff411::

Frontispiciul II al Ceaslovului armenesc din Cetatea-A11:14 (1460)

www.dacoromanica.ro

ri7

w,

-7
si

,
f

11:11.

Frontispiciuf III al Ceaslovului armenesc din Cetatea-Aibg (1460)

www.dacoromanica.ro

.--,i=;417-1-.)

.1,
ee

r;rroz.stysitzi Ail

kir ; 44},T.16&yeso

Et

Ar
irge2r:Z_Jp.w.r.e.ty.rar.yfir"'

firrield.44.cerifi:Vrr<6
LIT Lphurrarsr
looL,14.9._147('

1-vreee. err,: rieeek.

f..e.reei-eeeereir

srve..4.gp rev sra-fify

4relywerZe.'

'

-Wry

rerinerke.r,

/"Rt 1

14-

4,!11(

kt

kr.

;0124', p

ts';

1/4-WrI ..f..4.esowermityPr
,

or.4. 1-

'

,,....

51...1); I ra<114144

lef4.1.4.ile

J.1:11044

C.4.ta
VIliTY.424k

Ifaht.t.:;tr Ara'
42.740417e2r6,41114647.1.0.

,J1-7441,414,74kp

Zi
4i
r

10/.44 ,41.
-

.Ztus
Ill.

:i

4.1....724./.

yrif3-1-p; 5.;,Itt,16

"r hi

Licht

''111'1171

Patru majuscule ornamentate ale Ceaslovului armenesc din Cetatea.Alba (1460)

www.dacoromanica.ro

-.

I
37g,77.0
'3"1
4.11-1,..gratierrencrge3.7._ aihrt

Amt.+

,wjw4v4w,-JZ-z _

gfirja.

6"::5.211S7727-41:1":-1P;77.

:74" :":

"'taw age.14yrsme tw-f. laity

L., .4.
L_

01' "417"'S &illy.

5,44 tk4:7 r

4,42f
'

'1/414' "414",m' 'ILP(7ffif.

L4rIwt4m4F w
Pp..
(f&10.04441rnitk
N

er AA! soli
1,11'

gettr2fre;"-'74.
ohavir
Pagina I-a din memorialul Ceaslovului din Cetatea-A161 (1460)

www.dacoromanica.ro

k1..:.(cf.41170.4.

10,2,..

oaticermilts

:t

1-11-

'

714-1/1',
tif,0
1711;.71:./
Af../

:A.A..

44;64,A, =

fAtispigyscurtA.,

r.Z.

berSso 0.4.11Lcr
wzitrix-rs

ri4mkr-

312_1.14
qr,1111411,1101,14;11,

ps,ray .4),:r

ag.71

td-terVIAV.,,7

- !!glut

%feu

14.11,ALJ4T Nr4r& (F7It

41.o1A4r.V..1,41,11
.P14.14,41" 1,/111,71-4 dot..

[AO,
_

1,11141.

IT 4/114.4;Ap

tk.77AlpsiM,

re, 4-fi4jp, r7,.,4L

11,174'17.7- ,ry.t...1

4'

kr

tr

1.24;,41 zfupfillo

Jt&w44 LqLqL4

f--

vb--

4=t4iff.

Ji,s-1,

L_

scor..sor
I

it:extf

3. fp.st,

If

(7,/stri,f..14-14.;

/Frifrills
II rob, L toff- r,,g,f,

Orj,"L-r-vv., 4 "ilk Or

.74:f

.1

1.9,17 'I, 1 ad

j7. sari rr

-Act

>"/"If,r''
ivIli,

7..,

alyrrp Sul

LI,. 4- ,1,I'/

f!r'

L4.17,71
Pagina 11=a din memorialul Ce aslovului din Cetatea-Albl (1460)
101,

. __

www.dacoromanica.ro

A.1 e

tuti- 1-4- 1 .11P-ir

"Ztef,. ."1---L.-a--AF-rA

1,4 F ."eir

,1.

gA*, 4r',7 414

Intz_.-TP. 9/4/'
pf..- hr." orrisslAY, . Lot

kvir

fra74.9,%.
isok7-47.11-

Iti...7.4.-24p

* MIS ZAII/117- Strirr:;--

,,a it.t

1-14.1:0

lgrICl/17pli. L

Tr Ity,

47.1f4444i,

pay_xt-f-

tr. -4 Pei

vklci&-ekr

ply

4
al it

s/Elit

yo 4'4.-x&Prt.;"

Art&
4,4,--r/A,, 1.--J-1--firL

k.,77/4 L,,, Lj.\

4.9P' PP-

tr

J"

yj-r-mr:usg*-

I r\o-strpat.:1;,43:4% twte4s
Le:-.'-,4tdi f

'Tkrur;*Ir

ev4PiIrt

tre Mz,m-k 44z-

oo/t

zwer

14-1/1/0117A--F14.1t ,01110/2.,- .1411.1

dAlf-AVa:-

pink. ..t.zr NO..%

L114

/"-

11;1-ri,L.: JA4111-.1

ez.---'--

rug ir .40 tr-.4

trt: i'"*"' "%171

ja4,14XLZA
-p4-4.41.4At

Jiekeks"
Lrm

Ire

C4 .J

Le,

JP' tz.

TJ A1.-PALZ4Z6

krny ,Atz--.41^
A`17/

14-t-I.7,14'

Pagina 111-a din memoria1u1 Ceaslovului din Cetatea,AlbA (146')

www.dacoromanica.ro

141.

Irtj4i-4,. 4-,

kiA/ "1./7..ie

L"Zyki,

rf;

LASwe

g /troy
.

0.-.0LZ,t1;
11.3
al

JAZZ

feft*Ill rtcyr-

S.

/7>''";)/", -e-tif.,14-

.4 M. 5..

q1.-*
1.717

fir Ihr,fr jeffiitt

tv2,.

,
1-

r zrAr

flatzr 14.

ir
"t.,

jUV*
Pagina IV-a din memorialul Ceasiovului din Cetatea-Albl (146(i)

www.dacoromanica.ro

441

20 m. persone, tra Vallacchi et Armeni, et haveva fallo &attare un certo bosco, et fortificato in detto lucu (hldurea de la
RcIsboeni) con alcune bocche du fuoco, et il campo del Turco
drizzato a quella parte per passar detto bosco et andar verso
Sanzana (Suceava), una dell' buone terre della Vallacchia").
.11 poco di spatio giongessimo all' inimici et immediato
salimo sopra li ripari, et messemo in fuga il conte Stefano,
tolto gli l'ariegliarie, et lo sequitavano per il bosco, et furono
morti da 200 persone, et presi circa 800, tra Vallachi et Armeni, li quali Armeni erano la maggior parte di Moncastro et
da Licostomo venuti ').
*

Dupa ultimele cercetari, Cetatea.Alba capata si o alta

insemnatate in istoria colonizrilor armenesti.
Se stie c incepnd din secolul al X11.1ea a existat o
mica colonie armeneasca In Bizant organizata intr'o comunitate religioas, si ca la sinodul din 1307 Martie 19 intrunit la Sis, capitala Armeniei Ciliciene, a participat episcopul Armenilor din Constantinopol, Husik,8) iar la 1360
se pomeneste de o biserica armeneasca la Constantinopol,
Sf. Sarkis 9.
Dar primul nucleu al Armenilor din Constantinopol,
sub sultariii otomani, 1.a alcb.tuit mica colonie armeneasca
din Calata (=Galata) a Genovezilor.
Inteadevar biserica armeneasca din Galata este cladit chiar inaintea caderii Constantinopolului, mai intai la
1391 de catre Koms sau Kosmas, Armean din Caffa, cu
hramul Sf. Grigore Luminatorul, si apoi la 1436, and s'a
reconstruit aceast biserica de catre comercianti armeni
tot din Caffa 9.
Deoarece aceast mica colonie armeneasca era neinsemnat in numr spre a putea contribui desvoltarii capitalei cucerite, Fatih Sultan Mehmed a adus si din alte prti
Donado da Le7ze: op. cit , p. 89.
Donado da Lezze : op. cit., p. 90.
PAr. Al. Balgianz Istoria doginei catollce la Arrneni, p. 281.
Pgr. H. Dashian: Catelogal nianudcriselor arnieneai din Viena,
p. 782.

Hrand Asadur : Armenit din Constanlinopol I patriarhil for,

In Anuarul Spitalului armenesc", 1901, Constantinopol, p. 78.
28

www.dacoromanica.ro

442

ale Asiei Mici mai multe familii armene, si pe episcopur

armean din Brusa, Hovachim, l'a numit in 1461 ca primnI
patriarh al Armenilor din Wile otomane1).
Lar in anul 1475 and a cucerit Caffa dela Genovezi,
Fatih Sultan Mehmed a adus de aici multi Armeni in capitala sa, fixandu-i ca loc de asezare cartierul Salmatomruc, in apropierea de Edirn-Capii2).
Se dovedeste acum ca un numar insemnat de Armeni
a fost adus la Constantinopol chiar dela Cetatea-Allia.
Inteadevar dupa ce ocupl Chilia $i Alikermanui, Sultanul Baiazid exileaza pe Armenii de acolo in Constantinopole, dupa cum scrie istoricul Grigore din Daranagh 3):
In anul 933 (=1484) Sultanul Baiazid a pornit contra Chiliei si a cucerit-o, apoi a pornit impotriva Akkermanului
cucerindu-1 si pe acesta, iar pe Armenii ce se gseau acolo
precum si pe Grecii si alte natii, i-a exilat pe toti impreuna
cu nevestele ei copiii lor si i-a adus in Istambulu.
Aceast marturie a lui Grigore din Daranagh confirma. data' mai mult cal nucleul vechei colonii armene din
Constantinopol l'a format in cea mai mare parte elementul

armenesc venit din Crimeea. Acest element s'a stabilit,

dupa cum am spus, pe trmul cellalt al Cornului de Aur
inca inainte de cucerirea Constantinopolului, ca un nucleu
al comertului genovez.
Aceasta veche colonie armeana din Constantinopol
a primit si mai trziu elemente din Crimeea, cari venea pe
cal directe sau indirecte, cum e cazul Armenilor din Cetatea-Alba si Chilia cari sunt si ei originan i din Crimeea.
Cronicarul armean Grigore din Daranagh ne aduce ei
o alta pretioas mrturie despre aceast origine a A rmenilor din Constantinopol. Vorbind despre un litigiu din
1634 ivit intre niste notabili armeni din Constantinopol si
unii prelati armeni pribegi, descrie judecata in fata tribunalului turcesc, unde s'a figurat si el 4).
Judecatorul ar fi spus acestor notabili : Ghiavurilor 1
nu sunteti voi urmasii acelora pe care Sultanul Mehmed
Hrand Asadur: op. cit., p. 79.
Hrand Asadur : /oc. cit.
Grigore din Daranagh: Cronica, Terusalim, 1915, p. 12.
Grigore din Daranagh : Cronica, p. 125.

www.dacoromanica.ro

443

-i-a adus [aicil in exil din Akkerman ? biserica pe care o

posedati acum a luat-o dela Greci gi vi a facut-o danie;
unde este averea voastr ca s faceti mizerii acestor sa.raci ? etc".
*
*

Un numr impuntor de Armeni a mai ramas la Cetatea Alba gi dupa acest exod, gi oragul a ramas gi mai
departe ca un centru armenesc.
Intlnim ei dupa aceast data'. la Cetatea-Alba inalti
prelati armeni, in trecere sau cu regedinta.
Un cronicar contimporan descrie caltoria celor 3
trimigi ai Catolicosului, episcopul Hovhannes, episcopul
Sarkis gi arhimandritul David cari in anul 1506 viziteaza
1VI.oldova, gi cari dup ce trec prin Suceava, Lwow gi Akkerman, ajung la Constantinopol1).

Dupa sosirea lor la Constantinopol cei 3 trimigi ai

Sf. a miadzin impreuna cu un anume episcop Stepan sunt
martirizati in capitala Sultanilor, dup cum este amintit
-in cronica din Camenita2).

O inscriptie de pe altarul Sf. Auxentie din biserica

.armeana din Cetatea-Alba. spune : ,.Cu vointa nemuritorului
Dumnezeu noi poporenii gi negustorii din Akkerman zi-

dit-am aceast biserica a Sfntului Auxentie cu ajutorul

arhimandritului Atanas din Tair. Rugm a-1 pomeni intru
Domnul. In anul 1148 (+551=1699) 3).
Prezenta in Cetatea-Alb a unui arhimandrit venit din
Armenia in sec. al XV11-lea,
observa d-1 Grigore Ava-

se explic ugor prin aceia ca in aceast epoca,

era un curent foarte puternic de emigrare al Armenilor
kian,

din tara natal in prtile noastre 9.

In ce privegte numrul bisericilor armene cari au

Sost la Cetatea-Alba exista fils o diversiune oarecare.
Astfel, Melixet Becov5) a ridicat chestiunea existentii
In Cetatea-Alba a trei biserici. Aceasta prere gia. basat-o
Alisan : Halapatum. 1801, Venetia, p. 587-588.
Alisan : Camenita, p. 117.
Gr. Avakian: lnscriptitle armeneai..., p. 4-5.
Idem: loc. cit.
Melixet Becov: AntichitOtile armeneVi din CetatecfrAlad (tn ru-

,sete), Tiflis, 1911, p. p. 24-27.

www.dacoromanica.ro

pe aceia ca parintele Pajaskiant, trecand pe la Inceputur

secolului al XIX prin Cetatea-Alba, unde vede o biseric.
armeneasca foarte veche, In piatra, pe jumatate Ingropat

In pinant", gaseste In ea un memorial care spune: S'a

scris din nou lista acestei vestierii In anul 1196 (-1 551=

1747) la Akkerman, oras despre mare, In bisericile celor trei

sfinti, Sfta Nscatoare, Sf. Auxentie gi Sf. Ion Evanghelistul 1).

D.1 Grigore Avakian arat ins. ca. cele pomenite nu

sunt biserici deosebite ci cele trei altare a bisericii, care
,fiind cu vre-o trei metri mai jos de suprafata prnantului,_
are trei altare: In numele Adormirii Maicii Domnului, In
numele Sf. Auxentie (la dreapta lui) i In numel Sf. loan
Evanghelistul (In stangar 2).

Cat despre Armeni, cari pastreaa gi in secolul al

XVIII-lea In randul intaiu sarcina de mijlocitori de comert

Intre Polonia si Principate, ei formal' [la Cetatea.Alb] n
colonie numeroas, care se Inmulti Inca sub guvernul direct al Turcilor 3).
Luigi Maria Pidou amintegte ea la 1669 Benderul,
Cetatea-Alb si Ismailul aveau fie-care o biseria armeneasca gi un preot, toate trei sub jurisdictiunea episcopului armenesc din Moldova.
...e sono Acherman, Ismail fi Perinder (=Bender), che
hanno ciascheduna una chiesa armeno e un sacerdote, e le
due primi sono porti di mare; tutto ire sotto la giurisdittione
del vescovo armeno di Valachia, al presente Isaac di name,
consecrato da questo patrareha don Giacomo

la ce privesce numarul Armenilor din a doua jumatate a secolului XVII-lea, Ch. de Peyssonel, consul francez In Crimea, noteaza: Les habitants [d'Akkirman] sont az:
nombre de vingt mille, savoir, quinze milie Mahomtars, et
quatre cinque milles Rayas Armniens, Juifs et Moldaves r
on n'ci jamais permis aux Grecs de s'y tablir"5).

Aceste cifre sunt date cu totul -altfel Inteo alta luPk. M. Pajlskiant: aildtorle..., p. 217.
Gr. Avakian: lnscrip(ille armeneal din Celalea-A1141923, P. 3.
N. larga: Studit Istorice asupra Chtliei l Ceid(ii-Albe, p.193.
Luigi Maria Pidou, loc. cli.

Ch. de Peyssonel: Tralt sur le commerce de la Mer Noire,

Paris, 1787, 1, p. 306.

www.dacoromanica.ro

445

crare a sa, tipArit. tot In acest an

.Les habitans ld'Ak-

kirman] montent environ 40.000, savoir 40.000 Mahomtans

et 10 el 12.000 Ralas Armniens, Grecs et Moldaves; les Juifs
n'y sant point soufferts, aussi n'y en voit-on point" I).

Scopul modestului studiu de fat. nefiind de a alcAtui

o istorie a Armenilor din Cetatea-Alb, ne-am margina
cu 15.murirea unor faze din trecutul 100.

III. TARA VOEVODULUI $TEFAN"

Cetatea-Alb ne mai aduce o pretioas mrturie In ce
priveste denumirea prtilor nordice ale trilor romne, si
aceasta gratie unui manuscript armenesc scris In anu11460
tn acest oras, contribuind In acelas timp la afirmarea drep.
turilor istorice ale Romnilor.
Manuscrisul pomenit este un Ceaslov scris cu mAna.
episcopului armean Nicoghos, de fel din Cetatea-AlbA, spre

a fi clima bisericei armene din Iasi.

Inteadevr, dup cum se vede din memorial, manuscrisul fu cumprat de credinciosul Kiiregh (Ciril), care
1-a depus la biserica armean din Iasi, In pomenirea sufletului su si a parintilor sai.
Manuscrisul ajuns apoi la Suceava, la Infiintarea Bibliotecei Centrale Armene din Capital& In 1927 a fost adus

de mine spre a fi pstrat In rndul celorlalte manuscrise

a.rmenesti adunate dela diferite biserici i particulari.

Aflm din memorial c copistul acestui manuscris,

episcopul Nicoghos, se trage dintrio familie de duhovnici,

tata' su fiind preotul Simeon, iar bunicul preotul Aristakes. A avut ca frate pe Bartughimeos, tot preot, si un
nepot cu numele de Hovhannes, deasemenea cleric.

Se vede a. In epoca, calad s'a copiat acest Ceaslov,

biserica armean5. din Cetatea-Alb. era In plin inflorire.
Mara de episcopul pomenit, sunt amintiti aici arhimandritul Hacob (Hagop) care a aranjat hrtia manuscrisului,
un alt arhimandrit, cu nume Stepanos, care a ajutat la tmCh..de Peyssonel: Observations sur le commerce de la Mer
Naire, Amsterdam, 1787, p. 133.

Pentru o privire generall asupra trecutului Armenilor la Cetatea-Alba, vezi i brosura in limba rusA a d-lui Gr. Avakian: ,,Ocerk
lato,* Akkermanskih Armlan do XIX Veka, 1922, Akkerman.

www.dacoromanica.ro

446

podobirea manuscrisului, gi un preot tot cu nume Hacob.

care a tras rAndurile.
Manuscriptul, scris pe hArtie, contine 491 file legate

in pide. Intr'o mrime de 32X22X14 cm., este scris pe

dou. coloane, paginele continAnd ate 36 rAnduri.

Manuscriptul este copiat cu un scris regulat, contimind litere impodobite gi ornamente marginale, alcatuitecu un deosebit gust.
Contine trei frontispicii, unul la inceputul manuscrisului, al doilea la inceputul sarbtoarei Nasterii Domnului,
gi al treilea la acel al Rusaliilor.
Dela inceput lipsesc 3 caete (36 file).
Mauuscrisul este ru pstrat, gi stricat de umezeal.*

La sfirsitul caetului

al 25-lea, este scris, in partea

coloanei rmas alb, urmtorul memorial :

In aceastd zi glorioasii de seirbdtoare
Ferice de tine care te intalnefti
Cu aceast greidind infloritd
Cu aceastd scriere izvoritd din suflet;
aind te vei inchina,
Ceind te atingi de Dumnezeu prin iubirea saz fletului Mu,
Atunci pomenefti pe nemernicul de mine
Pe acest netrebnic de fel din Akkerman.
Acoperit ca peicate in gunoi
Pe episco pul Nicoghos.

In anul nouei sute gi opt (= 1459).

Memorialul propriu zis este agezat in cele 4 pagini

dela sfrsitul manuscrisului :
Binecuvemtare fi glorie celui care este unica cauzd,

celui care este unul din unica cauzd, f i celui care posedd cauza
unuia, triplu personaj dintr'o sin gura naturd f i dintr'o singurd
divinitate, glorie din partea sublimelor fiinte cerefti gi din partea corului sfintilor, pentru cele trei eternittiti, amin.
Negustorii, cari scdpati din valurile agitate f i din vdrtejurile mdrii, introduc nova lor in port, nu aduc in inimele lor
pt.:find veselie. Mai cu searnd dacii sunt f i posesori de perle
lucioase, de pietre pretioase ;i de aurul din Sopher, ei uitd

munca suferinfelor. Tot apt: s'a inteimplat cu noi aceastd trudd

de negol f i aceia# muncii. Dar s'au gdsit perlele de negdsit gi:
www.dacoromanica.ro

447

pietrele scumpe afezate in coroana regelui sus ci imaginile in

aur masiv ale prototipului, gdsite f i alese de Dumnezeu.
Coral apostolilor f i adunarea profelilor, diocesul patriarhilor f i intrunirea tuturor martirilor f i pustnicilor cu viafa de
inger f i monahilor investifi de Dvmnezeu $i locuitorilor cerului
f i oamenilor sfinfi de pe la& Dumnezeu numele f i viefile Cel
rora confine aceasta (carte), in zilele corespunzeitoare in impli.
nirea anului de celtre veneratorii lor credinciofi.
Sunt cuprinse aici f i sdrbeitorile duminicale, incepeind de
la Epifania pad la sfdr$itul anului, pe care le au oreinduit
sfinfii OHO purteitori de duh.
Deci ci eu, persoand umild f i spirit slab, episcopul Nicoghos, dintre fiii bisericii, am scris aceastei [carte] cu o dorinfel
arzeiloare. De$i am ortinduit-o cu itere mici, insd in ea este
puterea celui mare, spre veselia deplinei a cititorilor f i spre
iertarea greqelilor mele. Deci f i voi, cititori buni, care vei vefi
folosi de aceastd comoard sufleteascei, spuneli ca Dumnezeu ser"

miluiascd pe episcopul Nicoghos care a scris aceastel carte f i

vti yeti scrie fi voi in cartea viefii. Pomenili $i pe pdrinfii no$tri, pe tat& meu preotul Aristakes, cu rudele, familiile $i copiii lor, f i spunefi ca Dumnezeu sd-i miluiascer. Pomenifi $i pe
frafii mei, preotul Bartughimeos, care dupod o vialei curatcl a
murit ca manir $i spunefi ca Dumnezeu
miluiascd. Pomenifi fi pe ceilalfi colaboratori pe arhimandritul Hacob care a
aranjat heirtia, pe preotul Hacob care a tras reindurile, pe arhimandritul Stepanos care fne] a ajutat la impodobire, f i pe
alfi ajutiitori, $i spunefi ca Dumnezeu
miluiascei. Pomenifi
fi pe cei doi frati, Petros (Bedros) f i Paulos (Boghos), cu famihide lor care ne-au servit cu mdnedruri f i beiuturi, f i spunefi
miluiascd. .57 El acre este larg in darurile
ca Dumnezeu
sei-i miluiascd pe tofi pomenifii oici f i pe toti acei pe
cari i yeti pomeni. Gloria lui in vecii vecilor. Amin.
Acum ea, cel mai mic $i ultimul in lucru,
Termindndu-se ca bine
Aceastd carte am dat-o Sfintei NeisccItoore
A orei$elului cdruia-i zic As (lerfi).
Condeiul acestei [ cdrfi] este Nicoghos.
A scrisbo] din dorinfa inimei [sale],
Cu scrisul sari slab
faro experienfd in arid.

www.dacoromanica.ro

448

S'a scris neimpodobit in frumusete,

Mina con deiului schimbcindu-se.

Acum, rog pe voi toti

Ea care sunt mezhnit ca gre$eli,
Sei-i porneniti pe peirintii rnei in bine
In tim2u1 de rugeiciune:
Pe tat& mea Simeon, demn de lauds&

Care a terminal viala sa pdmateascd,

Ca $i pe mama mea plind de meindrie
Care ne a crescut ca bine.

i pe cei doi frati ai mei

Pe arna" ndoi impreunei

Pe noul mar/ir Bartughimebsj,

Care era filrcl trup in trupul
care s'a dus din/re noi in cer,
Pe cei doi Onofrius
Care sunt in adunarea cereascei,
Odihniti in Christ ;
Pe nepotul mea dorit

Pe Kovhannes invingettor de rc1utifti

Care este indemematec la scris

cleric in grad.
Iari4i in aceastd rugei a mea,

Vei rog pe voi toti,

Pomenifi-ne pe noi ca bine
Ccind veli citi [aceastd carte].
Cei care geindesc a ne pdgubi
Sd fie f tearsti cartea pdcatelor lor,
Dar binefdcdtorii ci iubitorii
Sd se intedneascel ca iubirea Salvatorului,
Binefeiceitorii persoanei mele

Sd primeascei binele dela Christ,

Acum si in viitor,
In lumea cealaltez i infinitei,
Din care sic' avem f i noi parte
Din buneitatea nemeirginit a lui Dumnezeu,

cel care zice tot ce este scris aici

Sd fie iertatei povara peicatelor sale.

Dar sfrsitul acestuia s'a fcut

In prtile [aceste] nordice,
In tara Voevodului $tefan,
In al su oras Akkerman,
In anal Armenilor
Nouil sute $i nouei
In luna Ianuarie

S'a terminal in ziva a II-a a lunei.

Glorie lui Christos.

www.dacoromanica.ro

449

Acum aceastd comoard dumnezeascei si greidina infloritef

aceastei avere pretioasei a dorit-o piosul boier Kiiregh (Ciril), frac tal rcideicinelor bune.
Auzise dinainte dela profet cef ferice acela care are copil in Sion fi familie in Ierusalim, si [de aceiv] o luat aceasta
din auerea sa dreaptei f i din ccIstigul silu drept in pomenirea
sufletului su i peirintilor seli, a bunicului su preotvl Nicoghos
f i bunicei sale, a tateilui seiu ilstvaiatur f i mamei sole Mugal,
a soliei sale Aziz pdrintilor ei, a fiilor sdi deli de Dumnezeu Astvatatur, Nicoghos f i Lusik, f i a tuturor copiilor lor
in lumini,

primit aseastei [carte] in amintirea celor pomeniti nestersi

mai sus, si a depus-o la biserica Sf. Neiscdtoare din Asis-Ba.
zar (Iasi). Nimeni sei nu indreisneascei a o poseda f i a scoate
dela shinta bisericei care este la Iasi, deoa rece aparfine Sfintei
a

Neisceitoare. Nici eu, nici copiii mei din fii in fii, fi din neam in
neam.EuKiiregh, aceasta este hotrdrea mea. Cine se va impo
trivi sau va face proces dintre fii sau fiice, sei fie scos dela pomenirea acestei scrieri unde s'a scris ci sei fie dovedit mincinos
in judecatei. Amin'.

Manuscrisul mai contine un adaos de 14 pagini, cu

urmitorul memorial:
.Fratilor, am gcisif aceste lipsuri dinfr'un exemplar rou in
orasul Seceov (=-- Suceava) si am scris ca o mare 'ruder' in anal
1057 (+ 551=1618), eu, Parinfele Asfvafafur fiul preofului
Hovanes6.

Alte insemnri manuscrise pe diferite pagini:

Acest Ceaslov esfe dal bisericii Sf. Simeon [din Suceavo],
Eu, Gdilgor, fiul lui Sla]bak aria scris acesfe rdndurt in
awl! Armenilor 1166 (-1-551=1717) in 3 Marfieg.
Eu, Avedik, am scris [aceste randurg in anu11182( 551=

1733).
Xififorule, pomeneste pe cei care au lucraf penfru aceastam.
,,Rog pomenifi si pe mine care sunf slugavoastrdrugdtoare,
diaconal acestut oras Suceava, Asfvafafur fiul lui TarukRamas.
can, clascal al nafiunei armenem.

H. DI. SIIIIINI

www.dacoromanica.ro

450

DESPRE UN PREOT VALAH

Par. Grigor Govrighian, fostul staret al Congregatiei
Mechitaristilor din Viena, transilv5.nean si el, a publicat
In doua monografii constiincioase 1), descrierile celor don&

orase armenesti din Transilvania, Elisabetopol ei Cherla..

adunand toate actele si documentele aflate In arhivele armenesti ale acestor orase. In materialul adunat de ParinteleGovrighian gasim dealtfel unele Insemnri cari privesc elementul roman din aceste parti ale Ardealului.
Intr'o notita din anul 1735, Par. Govrighian ne arat.
grija compatriotilor sal din Elisabetopol In ce prive$te trebuintele sufletesti ale Romanilor cari lucrau la ei 2).
Intr'o zi epitropul bisericii armene a chemat la el, in
prezenta catorva boeri, pe preotul valah fi l-a rugat s aibegrije fi de nevoile sufletefti ale Valahilor de raga Armeni, afa
cum cere credinta lor, adclugeind cil pentru aceasta va fi reisplellit clupd cum se obifnuefte la tranii si. Preotul valah a
vrut s primeascil aceasta numai cu conditia ca sei i se ingeicluie
set' fie trimifi in fiece an cede un om, din panca lui fi a compatriotilor seii, la servitorii fi slujnicele lor, pentru ca s-i ineaseze cdte trei putraci dela credinciofii.siii. Judele a reispuns
cif nu poate s facei afa ceva, devreme ce nu exist un obiceiu
similar in Transilvania. A adclugat inset cd, dupel usul general,
va porunci pro prietarilor armeni s trimeatil in fiecare Duminicei

fi n zile de seirbiltoare pe servitorii lor la bisericil fi sel-i sfcltuiascet, in acelaf timp,sil dual darul ce se cuvine fi sunt datori
sei-i dea preotului lor. Dar preotul valah n'a vrut set- faca nimic
hirer' tegiftura fi conditiunile puse de el. Alunci judele s'a rugat
sci aibe mcicar grzje de a spovedi fi a imply-1(4i pe supufii
valahi, fi scl facet duper' cum obiceiul lor.
daca va vedea
cii nu-1 ascaltil cineva, atunci
trimeatei un servitor judec-

torului $i va gsi el un leac pentru aceasta. Dar preotul n'a

convenit s primeascil nici aceastel reispundere. Acestea s'au
spune cronica in fate! fiind boerul Hacig, epitropul
Lusig, boerul Vartan qi Birovul'orafului'.
Par. Govrighian transcrie apoi procesul verbal al acestei
convorbiri, cu data de 15 Aprilie 1735.
inta'mplat

Par. Gr. Govrighian: Armenil din orasul Ellsabelopol din Transilvania, Viena, vol. I, t8)3, vol. II, 1899, vol. III, 1904; Metropola Ar-

menilor din Transilvania sau descrisrea orasului armenesc Gherla,.

Viena, 1896.
Armenil In Elisabetopol, vol. I, p. 512-513.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

453

;de
(;.<

110,,A0

IOTIVP;47f-i-T.OF

481r44.0
Mv-%or
;r

110, 1.4 Atli

EpW,o

(114,

33(4)r-T

Ni=-(0,7i

P , ifA

g &AL

.1,(46ANt
kt.,./.7.LIJ
evV

4k

PENTRU CEI DisPARuTx

apoi profesor la scoala comerciala st

membru In baroul avocatilor din Ga-

Grigore Trancu-Jai

lati, Trancu-Iasi a urcat toate treptele vietii publice,devenind deputat,.

Tara intreaga a plans, prin moartea lui Grigore Trancu-Tasi, incetat

din viata la 6 lanuarie 1940, pe unul
dintre cei mai devotati Ili ai acestui
parnant.
Nascut in 1873 la Targul-Frumos,

mult regretatul nostru colaborator si

atnic, se trage dintr'o veche famine
armeana din Moldova. A Mont stu-

diile sale la scoala lui Caracas din

cea mai reputata pe acele vremuri, unde se preda i limba armeana, si apoi la scoala primara de comert din Iasi pe care a terminat-o
In 1890, si de atunci, in decurs de o
jumatate de secol, intreaga sa viata
a fost o lupia apriga si o munca neobosita, toata activitatea lui avand
Intotcleauna acelag tel: binele i puterea patriei sale', dupa cum a observat .Universu 6. Modest functio.

sat de banca la 110 i la Galati,

colaboratorul cel mai devotat i cel

mai intim al lui Averescu, de douti
ori ministru al Muncii In 1920
1926, profesor la Academia Comer-

cial, In toate aceste deninitati

manand muncitorul desinteresat
carui suflet a vibrat totdeauna pentru actiunile rnari, actiunile gene-

roase, menite sa aduca un bine tarii".Definind viata disparutului,marele

N. Iorga seria in Neamul Romanesc : cUn om bun s'a dus dela noi,
unul care n'a vrut si n'a facut ran
Cu o
nimanui, unul care, prins,
ambitie pe care stia s'o faca
toare, ca i cum, in fond, si lui, in

zadarnicia a toate, i s'ar fi parut ca

i In lupnu eun lucru prea serios
tele politice, n'a luat cu sine din ele

acele paren i de tau si acele

ale jignirilor care otravesc alatea
satiate%

www.dacoromanica.ro

meant( va inregistra ca un mare doliu

al sau incetarea din viata a scriiBiserica armeana, si literatura artorului
Tigran Gamsaragan, care a
meneasca Cu ea, a pierdut la 10 Februarie 1939, in persoana fostului pa- murit recent la Nisa, in varsta inatriarh urmean din lerusalim, una din intata. Nascut in anul 1866 la Consiigurile cele mai venerabile ale tor. tantinopol, Gamsaragan a fost unul
Nascut in 1874 la Bardizag (Bah- dintre pionerii cei mal devotati ai
gegik), defunctul inalt prelat si-a fa- literaturii moderne, si un procursor
cut studiile teologice la Seminarul al romanului realist.
A publicat in anul 1886 celebrul
armean din Armas de langa Nicosau
roman, Fiica dascluluiu, care
media, condus atunci de cei doi mari
este
cons1derat ca una din primate
episcopii
Orrnanian
si
indrumatori,
incercari
ale realismului in literatura
Turian. Terminand Seminarul, el a
armeana.
lost hirotonisit arhimandrit In anul
Cu Gamsaragan dispare ultimul
1896, numindu-se imediat director de
studii al Seminarului, pe care l'a con- veteran al unei generatii literare, din
dus apoi ca staret duna plecarea e- care facea parte Arptar Arpiarian,
piscopului Turian din fruntea mana- Kircor Zohrab, Hrand Asadur, Mel-stirei din Armas. Sfintit episcop in kon Gtirgian si altii, si care, prinanul 1910, i s'a incredintat eparhia tr'un avant tineresc, stransa in jurul
Arevelk% Masts' si Haiarmeana din Sivas (Sebasta). In ziarelor
renik*,
a
dat un adevarat impuls lipreajma razboiului mondial a fost teraturii armene
si a improspatat-o.
lransferat la Cairo ca sel al eparhiei
din Egipt. In anul 1931 congregatia
Par. Hovh. Torosian
din rapt sfant l'a ales Patriarh al
Stiintele armenologice au pierdut
Armenilor din Ierusalim,ca urma al
una din figurile cele mai erudite din
marelui dascal al sari, Turian.
Orator de mare talent, erudit si congregatia Mechitaristilor din Vecercetator neobosit, scriitor cu suflet netia, Par. Hovhannes Torosian, care
de poet, patriarhul Torcom a fost si s'a stins la 8 tulle 1940, la Azolo
un mare dascal, sub suflul caruia s'a (Italia), in varsta de 80 de ani, fiind
pregatit o intreaga generatie de pre- nascut in 1860 la Bardizag. Dascal
lati, atat la Armas cat si la Ierusalim. al mai multor generalii in scolile de
Regretatul nostru colaborator este sub conducere mechitarista din Con-.
autor al mai multor lucran i literare stantinopol si Venetia, inzestrat cu
/1 de studii, dintre care: Viala si o- o bunatate si modestie rar Intalnite,
pera catolicosului Khrimian; Vicria Parintele Torosian a jucat un rol inopera Patriarhulut Taran ; Ibtoi ia semnat In Omit Congregatiei sale in
Armenilor din India ; istoria biseri- decurs de sase decenii, exceland in
armene din Egipt; Statistica acelas timp in studiile armenologice.
A studiat si a scris mutt, dar a pusatelor din diocesele Sebosta si
bin-Kara-Hisar; Catulogul man uscri- blicat prea putin. Lucrarile sale ceje
selor armene din Sebasta, traduceni mai populare sunt : , Viola lui Medin Flaubert, Boileau, Corneille, etc. chitara, Mikal Portugal Paga, Ar.
meni Celebri", etc.
Tigran Gamsaragan
Mara de nenumaratele sale articole
Desi retras de demult din viata publicate in paginate revistei 'Paz-

Arhiepiscopul Torcom

activa Marna, totusi literatura ar-

maveb a congregatiei, Parintele

www.dacoromanica.ro

455
"Torosian a mai lgsat studii despre
uni clasici armeni ca Eznik, Korion,
Anania din 51rak, Hovhan Manda..

mite la Paris, unde urmeazg cursurife Academiei Julien, pe care le

lucrad cari dovedesc atta

eruditia sa, cat si constiinciositatea

termina cu succes In 1901. De atunci

Telermezian se consacreazg In sanul
pictorilor armeni, organizand expozitiunile sale la TifIis, Constantino-

Armenag $ahmuradian

pol, New-York, Los-Angelos, SanFrancisco, etc. In 1913 participa ex-

sa ca cercetAtor.

In ziva de 22 Septembrie 1939 s'a

tins la Paris, inteun ospiciu de a-

lienati, renumitul cantgret armean,

Armenag *ahmuradian. Fiul unui tg-

pozitiei mondiale din Mtinchen, f iind

distins Cu premiu de aur.
ReIntors in Armenia, rgsboinl mon-

dial il gaseste la Van, unde ia parte

iargsi
la miscarea de emancipare,
ran din Mus, Sahmuradian s'a desizbucnit
In 1915.
tins incg din fragedg copilgrie prinDupg evenimentele din 1922, trece
tr'o voce minunatg. La inceput cantgret la o biserisd din Erzerum, piea- In America.
In 1928 este primit in Armenia soca la Tiflis, pe atunci centrul cultural
vieticg,
i dei deja bgtran, ja o
si artistic din Caucas. Aci, in cursul
unei slujbe bisericesti, atrage aten- parte activa la miscgrile artistice
tia marelui filantrop Mantasian, care ale Armeniei.
Din initiativa asociatiei artistilor
.11 trimite la Paris, ca sa-si perfertioIn
arta plastica din Armenia s'a sgrneze vocea la Conservatorul de acolo.
Dupg ce terming studiile In chip sha- bgtorit in 1940 eminentul pictor, cu

prilejul jubileului al' de 40 de ani

de activitate pe tgramul artei plastice,
precum i pentru aniversarea
Mari din Paris, care ii incredinteazg

Sahmuradian este chemat a,

proape imediat pe scena Operei

roluI lui Faust. Pargseste 1nsg Opera

cand i se incredinteazg si roluri mai

mici i pleacg in lumea larga, vinitand coloniile armenesti de pretu-

de 75 de ani dela nasterea sa.

Grigor StIni

La 18 Decembrie 1939 a murit la

tindeni, ducand, oriunde apare, toatg Filadelfia (U. S. A.), in pribegie, cuduiosia cantecelor populare arme- noscutul compozitor i dirijor armean
nesti al cgror neintrecut interpret
Grigor Siini-Mirzaian. Unul din pioera.
nerii acelei generatii care, preggtitg
sub indemnul maestrilor streini, s'a
Panos Terlemezian
consacrat muzicei folcloristice, Siini
La Erevan s'a stins la 30 Aprilie a cutreerat si el toate regiunele bo1941. marele pictor armean Papos gate in cantece populare pe care le
"Terlemezian. Ngscut in 1865 la Van, a cules si armonizat, crganizand totTerlemezian In prima sa tinerete a data si coruri si concerte in diferiaderat miscgriirevolutiona re armene, tele centre armenesti.
luand chiar o parte activa in luptele
In ultimul deceniu, Sni, castigat
duse impotriva autoritgtilor turcesti. Ja ideile de stangg, a compus mal
Fugind apoi din tara, trece In Cau- multe cantece
viata nona*, si
tas, unde se observa aplicatiunile deaceia cu prilejul jubileului sgu, esale cgtre artele plastice. Catoiicosul ditara de stat din Armenia Sovieticg
-de atuncl, Taticul Khrimian, Il tri- a tipgrit, sub ingrijirea criticului mu-

www.dacoromanica.ro

456
zical Ruben Terlemezian, o serie din
cantecele compuse sau aranjate de el.

P. Simon Eremian
A murit in 1938 parintele mechitarist Simon Eremian dela congregatia din Venetia. Nascut In anul

meni n'a jucat, ca el, Hamlet. Fiindcael era IDSUI Hamletul. Gratie lui,

si prin el, am vazut pe Hamlet. Ultimul sau rol a lost Doetorul Stokmann in Dugnanul Poporplui, de
Ibsen. Asa s'a indepartat de noi,
intr'o dumnezeire. Bolnav, abia ti-

nandu-se pe picioare, el a venit to-

1871 la Trebizonda, defunctul lasa o

opera literara bogata si variaia : lucrar tiintifice, romane, piese de
teatru si studii literare. Muncitor neobosit, Par. Eremian a condus multi
ani revistele .Paarnaveb. i (Keghuni. ale congregatiei, si a colaborat la multe reviste si ziare din
diaspora armeneasca.

tusi la teatru, interpretard un rol

Georges Pitlief

C. Lehmann-Haupt

La Inceputul lui Septembrie 1E39

s'a stins la Geneva marele artist si

regisor de origina armeana, Georges Pittief, socotit de multi ca Rus.

Cunoscutul critic Lucien Dubeque

scria In .Candide.: Totdeauna s'a

intrecut pe sine. Din aceasta cauza
niciodata n'am start drca el este
George Pitaef sau insusf eroul. Ni-

care impunea atatea eforturi fizice

si sufletesti. Tot el a fost cel dintai
care a pus pe scena o tragedie a lui
Seneca. Disparitia sa lasa un gol
imens In arta dramatica franceza.
Georges Rabe! a cinstit din plin ce-

tatenia franceza pe care o doban-dise".

In cursul anului 1938 s'a stins in

Germania marele armenolcg Prof._
C. Lehmann-Haupt, in varsta de 78
ani. Defunctul a calatorit de mai
multe ori In Armenia si este autorul
unui vast studiu In trei volume ilustrate, intitulat gArnzenia de odmioarIL
i de acumv.

www.dacoromanica.ro

457

cu oamenii de acold? Dece au piecat acolo ?

In sec. Xl-lea cultura armeana a

ajuns la un punct culminant. Cand
ducii Nordici sau Normanzi ai Nor-

CERCETARI

SARATURI

mandiei au cenit In pelerinaj la Constantinopole si Erusalim, au adus Cu

ei si oameni de stiinta pentru a preda in noile manastiri fondate de
dansii. So gaseau aici si multi discipoli armeni, carora li se (16i:tea ast-

fel posibilitatea de a lua contact cu

ARMENII

limba islandeza, prin intermediul pro-

fesorilor normanzi. Trei din acesti

lnvatati armeni s'au interesat asa de
Revista armeana cHask) publica mult de cele audiate, Incat s'au ho-

IN ISLANDA

Insemnarile Profesorului Stefanson,

unul din coMpetintelestralucite In ce
priveste Islanda, si autorul multor
opere istorice. Dupa notele sale, cel
mai vechiu si demn de Incredere

dintre istoricii islandezi, Ari ce! Invatat (1067-1198), vorbeste In Cartea Islandezilor" despre trei episcopi
armeni
cum ii numeste el
cari
au venit sa-1 converteasca pe locuitorii din Islanda. Ari intrebuinteaza
urmatoarele denumiri despre ei:
cErmsku, t 'of Armenia'. Se pare

tarat sil Invete limba nordica si sa-1

converteasca la crestinism pe paganii acestia ciudati.
Exista un document din sec. XI-lea
publIcat In eDiplomatortum islandtcum', care este o facturd relativa la
o Incarcatura de lana expediata din
Islanda si transportata pe Sena, la
Rouen, cu o corabie islandeza.
Tot asa, se faceau navigatii directe

din Normandia spre Islanda. Intre

anii 1030-1050, episcopul Rudolf din

Rouen tinea o scoala la Borgarfiord

(pe la Vestul Islandei) pentru copiii
notabilitor. El era ruda Cu Duhovni1020-1030 dupa Christos.
Parlamentul irlandez adoptase cre- cul Eduard si cu ducii din Rouen. In
stinismul ca religie de Stat Inca din anul 1050 s'a intors in Anglia sl a
anul 1000 d. Cr., din motive politice. lost numit in abatia din Apington.
Daca s'ar fi tolerat sa coexiste dona El i-a cunoscut probabil pe predereligii sau doua dispozitiuni de legi cesorii sai armeni, cari dispretuiseia
deosebite, s'ar fi putut isca un raz- aventurile une! Indelungate drumetii
boiu civil, si Intrucat noua religie marine si pericolele intransigente!
castiga teren, s'a decis ca adoratiu- pagane. El a cules roade insemnate,
nea zeilor pagani sa fie In viitor se- deoarece a pus temelia glorioasei
creta si nu publica. (A ceasta s'a fa- literaturi care a inflorit, In limba macut prin hotararea oratorului pagan terna, in Islanda, prin secolele urmatoare (XII si XIII).
din Parlament).
Ravna si Indrdzneala celor trei ArCum au ajuns cei trei Armeni, Bedros, Apraham si Stepanos, In nsula meni tusk cari au fost inaintasii liteaceea din vecinatatea zonei polare, raturii si invatamantului din Nordul
pe cat stim, necunoscuta pe atunci indepartat, merita o mentiune tu
In Armenia ? Cum se puteau intelege istorie.

cd ei au venit In Islanda !litre anii

29

www.dacoromanica.ro

45a
In aceasta sarcinti, kenofon a arilPRIMUL EXPLORATOR
tat
Mite prudenta, perseverenta, vaAL ARMENIEI
loare vi experienta, !mat in istoria
In anul 1839, elenistul Italian Fr. militara I-a fost rezervat un loe bine
Ambrosoli traducea in Ilmbaltaliana caltigat pe MO cel mai buni geneuna din cele mai bune opere ale lui ral', dei gloria sa nu stralucevte ca

Xenofon; Anabassis sau Expedittunea lul Cirus'.

In numarul IV al revistel italiene
,HIna (Istoria Imperiului Mediteranean) din Mai 1939, profesorul Leon
Gurekian naiad aluziunea centenarului acestei traducen, face urmatoarele observatiuni despre Xenofon,
anticul istoric elen, care a fost primul explorator valoros al Armenia

aceea a bataliilor combatute

tigate.
Dar meritul lui cel mat mare este
acela de a fi putut continua notaren

al Armeniei, din frontierele sale eat-

de ei.

impresiilor sale de calatorie, devi

lupta la fiecare pas.
Zilnic el enumereaza statiile parcurse vi tlistantele lor; descrie amanuntit localitatile vi obivnuintele po-

poarelor cari, atara de Armeni, au

Din istoria lui Xenoion, se vede opus Grecilor o rezistenta cate data
ca el a umblat win Intregul cuprins darza, Cu trice de a nu fi devastan

riene pang la evirea sa naturala la

Dar nicl o neintelegere n'a avut

mare, la Pontul Euxin.

loc intre Armeni vi Greci. Din con-

precipltata l plina de peripetii, a

avut loe dupa batalla din Cuna (401
In. de Cr.) unde Cirus Ii gasi moar-

care desparte Armenia de tare Carduvcilor (Anabassis, Cartea III, cap.

Aceasta trecere mai mult decat tra, cum au ajuns la raul Centrite,
Grecii se intampinara de primirea

tea, dei cavtigase rasboiul contra frateasca a Armenilor cari, deschlfratelui sau.

Grecii care sustinusera cauza sa

zandu-le cu generozitate casele Ion,

le-au procurat cele trebuincioase,

ne mai avand nici un motiv de a le-au indicat trecatoarele cele mai

mai ramane In acele regiuni inde- periculoase i oferinduse ca ghizi,
partate, vi pentru a se sustrage din
razbunarile Pervik r, au decis a se
intoarce in ara lor, pe un alt drum
cleat acela ce facusera inainte. Acostand deci Tigrul,e1 se inaltara pe
podivul spre munlii Cardusei.

pana la muntii aceia de unde Grecii

vazand infine marea, In culmea fericirii ion, s'au Imbrativat vi au Maltat rugi de multumire zeilor lor pros
tectori.
*

Ajunvi la raul Zabato, ei au avut

In toata aceasta istorisire senzamarea nenorocire de a pierde cei none% Xenofon nu unmet ca manlchid principall comandanti al lor.
festa o simpatie speciala pentru ArAtunci Xenofon a lost ales, cu alte meni, dar vi in cateva locuri la apatrei persoane, pentru a conduce vi rarea lor, blamand modul brutal cu
orienta faimoasa retragere celor zece care se purtasera cateodata cornpamii, una din cele mai stralucite pa- trioii sal.
gini ale istoriei elene pe care, In aXenof on se intereseaza in mod viu
junul bat011ei din Isso,Alexandru ce! cu tot ce poate sa aiba cava comun
Mare o evoca inaintea soldatilor sal, cu traditiile armene. Inteadevar el
cu scopul de a-i Imbarbata vi a-i este primul care ne informeaza des-

Mtnt de a merge dupa exemplul pre existenta, In Mesopotamia, a unul

valorovilor lor strabuni.

tau cu numele Araxes, afluent al Eu-

www.dacoromanica.ro

459

fratului. Tot el ne Informeaza despre

lefloritul oras maritim cArmene*, putin mat departe de portul Sinope.
Intrat din tinutul numit Centrite pe
teritoriul Armeniel, Xenolon cerceteaza denumirile locurilor; raspun-

muncil sale, ca colonizator agricol,

ca mester specializat la lucrarea pietrelor si a metalelor pretioase, ca negustor.
La fel marturiseste i Strabon, afirmand ca In epoca sa Armenli eran

douazeci Satrapii persane, nurnai Sa-

Armenologul f rancez Frdric Feydit a tinut, la 31 Martie 1938, o conferinta in limba armeanti, In sediul
Societatii Tinerimei Armene deja

surile sunt: Armenia oceidental stabiliti In centrele comerciale din

armenim, Armenia'''. Cu a- Asia Inaintata, In India si In Egipt.
celas interes el trece isvoarele Ti- Coloniile prospere ale Armenilor din
grului si soseste la acelea ale Eufra- aceste tad exista pana aeums.
tului, umbland si dincolo de ele, la
HETUM
neamuri vecine cu Armenii.
PREDICATOR
UL CRUCIADEI"
In iimpul lui Xenofon, din cele

trapia XIII-a era loculta exclusiv de

o singura natiune, edict{ de natiunea
armeana.
Infiintarea acestei Satrapii a Arme-

niel dateaza tocmai din secolul VI

(in. de Cr.) cand Darius, fiul lui Hystaspe, a impartit in dorrazeci de
prefecturi vastul Min Imperiu, care
se Intindea dela Indus panii la Nil,
cuprinzand si pe Etiopieni, despre
cari vorbeste i Herodot cu destula
bunavointa.
*

Paris, avand ca subiect: eIstoricul

Hetum, autorul istoriel dia Fleur des

Histolres de la Terre d'Orlent*. Feydit dupa ce a descris almosfera dela
inceputurile secolului al XIV-lea, a
aratat interesul permanent ce 1-a
purtat Occidentul catre Wile din 0rient. Daca notele unui simplu
tor ca Marco Polo au trezit o curiozitate asa de mare, cu slat mai mult

merita sa fie apreciat o opera prosingure natiuoi tocmai din secolul dusa de o spiritualitate orientala
VI In. de Cr. este astfel confirmata de un print armean, care depinzand
din istorie, o natiune care a putut si de Orient si de o congregatie latiExistenta deci in Armenia, a unei

impune numele une! intregi Satrapii,

pe cand restul de dougzeci erau alcatuite din cloud papa la cincl nationalitati diverse. Xenof on marturiseste
mai departe ca in acele regiuni gasi,
ca element predominant, pe Armeni,
un popor harnic i civilizat, care se
ocupti Cu cultivarea ptimantului iCu
cresterea de herghelii, ceeace dove-

cele mat vechi traditii

babiloneene, ca
armene, biblice

desc, ca

si

na, i fiind si print si ambasador,

prezenta toata chezasia competintei
sale.

Feydit a expus apoi cele patru capitole ale operei lui Hetum:
Cap. I. Descrierea celor 14 state
din Orient.
Cap. 11. Istoricul Aslei Mici si al
Syriei.
Cap. III. Inchinat Istoriei

unde a explicat cauzele pentru

care
Hetum a rezervat Taterilor tot
din timpurile legendare,Armeanul a
fost elementul etnic originar al teri- acest capitol: mal intai, pentruca se
toriului sail, de unde apoi el a emi- simtea lipsa unei istorii a relatiunigrat, urmand cursul raurilor sale, a- lor armeno-tatare i apoi, deoarece
ducand In Odle vecine i cateodata poporul acesta barbar, care a jucat
Indepartate, ccnfributia temeinica a prin numar I spada un rol precum'

www.dacoromanica.ro

460

panitor desi era lipsit de spirit, rti-

INRUDIREA ARMENILOR

mdsese complect ignorat.

Cap. IV. Este, dupa imaginea con-

CU POPOARELE BALTICE

ferenttarului, o cupola asezata pe

varful unei faze formate din trei coloane (face aluzie la celelalte capi-

tole). Hetum predica aici o noua

cruclada pentru el iberarea Sflui Mur-

mant si invoaca nu numai ajutorul

crestinilor, ci si al 'Marilor, fiindca
acestia fi simpatizau pe crestini, iar

In volumul sau Ciollizotia NeoliUM", Paniacua cauta sa stabileascd

inrudirea istorica a poporului armean
cu eopoarele baltice.
Numeroase si deosebite sunt parerile despre origina popoarelor baltice ; dupa cea a lui Paniecua Letonii, Estonii, chiar si Finlandezii vin

din India care este considerata ca

Mama tuturor natiunilor". Din acest
leagan al umanitatii o multime imen-

multi principt de-ai lor fiind deacurn

crestinati, nu trebuiau lasati sa se

intareasca musulmanii.

In concluzie conferentiarul a subliniat faptul ca in tot cursul secolulul sat] doar Hetum a fost acela
care a putut vedea ciar foloasele unei eruciade cand TatariLla vederea
puterii crestine, s'ar fi crestinat si ei
in intregime.
Prin urmare Hetum este un istoric

temeinic in partite principale ale opere sale; un adevarat patriot care

vrea sa elibereze Armenia, impreuna

sa de popoare a pornit, a patruns in

Iranul de Nord, apoi in Armenia si
Caucaz. Desigur emtgrantii au gasit
In aceste tari popoare earl vorbeau
limbi proprii; dialectul indian s'a amestecat Cu dialectul local dand na,
stere la noui limb'.
Exam'nand origina acestor lirnbi,
Paniacua deduce ca insao rasa dravidiana e aceea care a semanat florile civilizatiei sale din India panti
in Caucaz, din Caucaz pana in Euro-

insa cu celelalte tari cre$tine; un pa. In civilizatia dravidiana, in fruntea

organizator realist ce pregateste o claselor sociale se aflau clericii si
expeditie tinand seama aidoma 11I113i

militarii. Acestia se numeau ofinti6

general Cu experienta, de toate laturile sale ; un minunat aparatot care

expune in mod constiincios si meto-

(in sens de curatenie), oolari" sau

propovaduitor al cruciadei. Deci isto-

adica cAlbtiv, erau cei caritransportau civilizatia. Acesti Albi trecand

(albiv. Treapta cea mai de jos a cla-

selor sociale o alcatuiau ,,Negrii",

dic toate argumentele sale, si mai cad indeplineau rolul de robi sau
mult ca once, un sincer si devotat sclavi. In timpul migratiunilor, clericii,

ricul Hetum ramasese necunoscut

pentru noi, fiindca in secolele urmatoare i s'a prescurtat opera, crezandu-se de buna seama ca in veacurile
respective cruciadele nu mai puteau
trezi vreun interes, pe cand trecutul

Orientului si istoria necunoscuta a

Tatarilor va interesa pe oriciee. In
felul acesta, opera lui Hetum filed
publicata numai in parte, el este con-

siderat ca istoricul Talan i or", pe

cand partea aceasta a operei sale
este una din argurnentele temeinice
pentru clietwn, predicatoral crucla.
deb.

prin Armenia au intemeiat orasul

Van (care insemneaza aib), au dat
nastere Albanezilor in Europa (Alban

Insemneaza alb), au dat nurnele lor

partii de Miazazi a insulei britanice,
Albion. Insfarsit acesti Albi" sunt
considerati ca stramosii Venetienilor
cari au intemeiat Van (alb) in Vestul
Frantei si Viena, in Austria
Este de observat ca emigrarea avea loc pe calea ichihlimbarului bal-

tic" care ca si matasea a jucat in

timpurile vechi un rol foarte insemnat in relatiunile dintre popoare.

www.dacoromanica.ro

461

DESCOPERIREA

gelui Sarduris al II-lea descoperite de

arheologi rusi Intr'un colt apusean al
fortaretii.
Unul din profesorii de Arheologie
Alaturi de terasa si de altar, arheo-

UNUI PALAT LA VAN

ai Universitatii Brown din Statele-

logii au mai ggsit un perete orna-

Unite, prof. Robert Case care in vara mentat prabuit, construit din pietre
anului 1938 a Insotit expeditiile pa- verzi si albe. Se presupune ca acest
leontologice ale acestei universitati perete s'a prabusit cu sase secole
spre a face sapaturi In Van, a facut inainte de Christos. Dedesubtul piedespre capitala Regatului din Van de- trelor acestui perete, s'a descoperIt
claratii extrem de interesante, Inte- un schelet omenesc intreg.
meiate pe rezultatul acelor sapaturi.
Un sant ce se prelunges'e din parten

Van, vechea capitala a Regatului de sus si din Vestul fortaretii ne

din Van, era situat pe malul rasari- arata c constructiile apartin a dona

tean al lacului Van si aproape de perioade. Pietrele din prima perioada

actualul ora Van. Expeditia !si concentrase lucrarile stiintifice asupra

sunt mai mari si sunt tNiate cu mai

multa grija.

fortaretei din Van care ca un AcroUn alt sant ce se prelungeste din

pole formeaza un lant de dealuri de- varfu1 fortaretii pana in temelii ne
alungul vechiulu oras.
arata urmele arhitectonice a diferiDescoperirile cele mai interesante telor perioade, dar zidurile de fortifis'au facut In partea de Nord a f orta- catie si peretii din Van sunt asezate
retii. Ad i s'au gasit terase de piatrii, In terase Mate In linie dreapta In
un altar destinat slujbelor, bucati din

cel putin trei obeliscuri purtand inscriptii cuneiforme precum i temehile unei fortarete.
In timpul sapaturilor s'au gasa var-

stanci.

La jutnatatea lungimii santului au

fost descoperite .fortificatii funda-

mentale compuse in aparenta din

ziduri interne si externe in Vestul

furi de sageti, sape, topoare facute carora s'a descoperit un turn.
din pietre vulcanice cu taisul ascutit
Dupa parerea paleontologistilor, a-

si lucrate loarte frumos, si multe l'a- ceste urme sunt dovezile unor fortimasite de diferite instrumente.
ficatii din Nord cari au Impiedicut
Gratie celor mai perfectionate apa- armatele navalitorilor (de ex. armatele
rate fotografice s'au putut lua foto- lu Sargon, 714 I. de C.) sa ajuuga
grafii in culori ale vaselor, peretilor, pana in varf ul fortaretiiunde pro babil
incrustatiilor.
se adunau locuitorii din Van in timTerasa amintita mai sus are o la- pul asediilor.
time de 40 picioare si o lungime de
Sapatarile au scos la iveala buct ti
100 picioare. In Vest-ul acesteiterase a sute de vase. Vasele aveau diferile
s'a descoperit un fel de scena finita forme si culori ; unele erau rosii altele
a carei conducta si alte caracteristici galbene si negre pe cenusiu.
ne fac sa presupunem ca ea se inExpeditii1e paleontologice ale unitrebuinta ea altar pennu sacrificii.
versitatii Brown s a celei din PenDupa dispozitia terasei si altarului, silvania au obtinut din partea guvera spus prof. Robert Case, deducen' nului turc autorizatia de a lace acesie
sapaturi ca sa scoata la iveala urmele
ca acolo era un loc de adunare
Curtenilor din Van. Ca dovada, el a civilizatiei din Van cale a existat
amintit un obelisc si inscriptiile re- acum 2500 ani.

www.dacoromanica.ro

462

Regatul din Van era cuncurentul

cel mai de seama al imperiului Asirian. Istoria acestui regat incepe din
sec. al XIV-lea I. de C. (adica Cu
mai mult de 3200 ani In urma tli se
sfarseste In sec. al VI-lea I. de C.).
Rezultatul sapaturilor arata ca Regatul din Van se gasea pe o treapta
malta de cultura.

sec. al VI-lea (Inainte si dupa Christos) au fost cauza caderilimperiulul

roman. Dar incepand din anul 1200
(i. de C.) Asia apropiata a fost inva-

vegherea lui Chirsop Laek, fostul profesor de istorie bisericeasca si litera-

Cu o mie de ani in urma Hititii si

data de rase nordice, cari au adus

sfarsitul imperiului hitit, Frigienii,Ar-

menii, Tracii, Moesii au patruns in

Asia Mica in timp ce Filistenii patrundeau in Palestina, Sardenienii in
Sapaturile au fost ?gente sub supra- Sardinia, Etruscii In Italia, asa cum

popoarele ariene (indo-europene ca

tura Sfintei Scripturi si a sotiei sale, si Frigienii, Armenii, Tracii) patiunmembra a institutului muzeului Uni- sesera In Asia Apropiata, Luizii
Hititii au ramas In Asia Mica, Metaversitatii din Pensilvania.
ni Indieni In Mesopotamia de Nord.
Mai inainte avusese loc emigrarea
CIVILIZATIA PRE-INDIANA
rasei lui Kam din Africa si a lui Sem
ARMENII
din Asia spre coasta de Nord a MaAcum cativa ani ziarul ,Le
Flamri! Negre,
Caucaz si Marea Caspica.
beau* a publicat un studiu al profeLeaganul omenirii Intregi tretue
sorului B. Hrosny, despre primele situat intre Marea Caspica, Palmir si
emigrad omenesti.
Altai. Cauze economice au determinat
Prof. Hrosny decanul universitatii rasa lul Kam sa emigreze spre Transdin Praga a musa sa descifreze in caucazia, Africa de Nord si dincolo
1917 inscriptiunile cuneiforme ale Hi- de Gibraltar in peninsula Pireniana ;
titilor sl duna catva timp, hieroglifele- Bascii i lberii sunt ramasitele aceslor. Profesorul a devenit celebru ma tei emigratiuni. Luptele lar cu taurii
ales prin sapaturile arheologice facute amintesc de cele ale eroilor Sumeri
la Boghaz-K6i (Turcia), studiul ca- din Ghilgam i Enkitu, simbol barora a raspandit multa lumina asupra bilonian al victoriei omului asupra
istoriei civilizatiilor stravechi. In stu- boului.
Hrosny stabileste ca teritoriul Caudiul ski din ziarul ,,Flambeaua, procazian
si coastele Marli Caspice forfesorul examineaza chestiunea civilizatiei pre-indiene din Mohendjo-Daro meaza un centru de unde au pornit
i Harappa, chestiune care in ultimul numeroase popoare.
Intre anii 1922 si 1927 Sir John
timp preocupa mult pe istorici. Este
Marshall
a facut sapatori in valea
prima pagina din istoria culturii.
Sapaturile arheologice facute de Indusului si in Nord-Vestul Indiei In
Englezl in Valea Indusnlui au adus Mohendjo si Harappa si a descoperit
lumina nona asupra civilizatiei pre- o civilizatie care a inflorit in prima
indienilor cari traiau In prima juma_ jumatate a mileniului al lit-lea Inainte
tate a celta de al Ill-le a mileniu inainte de Christos, cu o mie de ani inaintea
de Christos Hrosny a reusit sa citeasca venirii Indienilor Arieni. India de
Inscriptiunile pre-indiene descoperite Nord era cucerita In epoca aceea de
In cursul acelor sapaturi. Miscarile cel mal vechiu popor indo-european.
popoarelor germanice si hunice cari caravanele caru a au transportat apoi
au durat din sec. al 1X-lea pana In spre Apus productiunile India

www.dacoromanica.ro

461

suzeran, a avut la Inceput o activi

tate Inteleaptit i patriotIcti. Evenimentele Irma l'au fgcut sii se abaig
din drumul cel bun, flindcli convingerea sa de a urma o politicg favorabilg Perailor se Inrgdgcinase aaa
de adanc in sufletul situ !mat In atzboiul pe care Peraii 1-au dus contra

lui Vartan in 951, el n'a ezitat sa

'tinting algturi de Para' ai sa
un rol activ in lupta aceea fratricidg. Numele sgu a ramas in istoria
Armenilor drept cel al unui trgdgtor

dei adeseori au fost unii earl au a-

RASFOIND ISTORIA ARME ANA

DIN SECOL IN SECOL

ratat circumstante cari daca nu jug.

tificg, cel putin atenuiazg atitudinea
sa nepatrioticg.
541.
Catolicosul Cristaphor din Viraritch

lace eforturi de a apara ortodoxia

contra nestorianismului al cauta sg

341.

intgreascg pozitia supremg a bisericiI

Pe scaunul catolicosal se urca Husik Partev (Partul), nepotul lui Grigore Lumingtorul. A avut relatii Incordate cu suveranul de atunci, Tiran

boiul regelui Khosrov al Perailor con-

(340-350). Cearta aceasta a avut o

urmare tragicg, pentruca Tiran, indignat de interventiile catolicosului
In afacerile curtii, 1-a omorit chiar
In biserica. Dupg pgrerea lui Movses
Khorenatl, pretextul acestei crime a
fost opunerea lui Husik atunci cand

regele a vrut sg atilrne in biserica

armeneascg portretul impgratului Iu-

lianus Apostatul. lar dupg pgrerea

lui Faustus furia lui Tiran provenea
din observatiile repetate ale catolicosului pentru moravurile pggane pe

care le pastra mg curtea lui Tiran.

armene, profitand mai ales de rtiztra Grecilor, razboiu al cgrui pretext

au fost Armenii din partea greceascg a Armeniei cad neputand sg mai
suporte severitatea guvernatoritor
imperiali, se revoltaserg cerfind ajutorul regelui Perailor.
641.
Pe scaunul catolicosal se urca
Nerses, denumit .Constructorul` sau
ICtitorul de catre istoricii armeni
pentru realizgrile sale constructive.
In [darn de mareata bisericg Zwartnot, el este cel care a construitbisc.
rica Si. Sarghis din Dwin i biserica
din Khorvirap (Groapa). A murit In

661, dupg 20 de ani de conducere

441.

spiritualg, pomenit de urmaaii sgi ca

fericit, renumit L mgrer.

Vasak din Silnik este mina marzpan al 'Armenilor. Rgmasese vreme

741.

Indelungata la curtea persang ai f iind

cunoscgtor al limbii i legilor statului

Moare catolicosul David din Aramon care in 728 ti urmase lui Hoy..

www.dacoromanica.ro

464

hannes din Odzun. Pe vremea lui Leon, care se urcase pe tron in 1123
David a fost martirizat Vahan din
reusise sa Invinga pe Greci In caGokhtan de catre guvernatorul arab teva lupte, pana la sfarsit n'a putut
Hesam, pentruca dupa ce renegase sa opue rezistenta navalirei Imparacredinta sa. si se intorsese iarasi la tului loan Comnen Porfirogenul, in
ea, refuza sa primeasca inca odata tata cdruia cazusera si cetatile Anarislamismul. Tot pe vremea lui David
a fost martirizat i episcopul Stepan-

nos din Sanik pentruca excomunicase o prostituata. Tot pe vremea

lui David s'a remarcat Sahakduht din
Silnik, sora lui Stepannos, pentru eruditia sa poetica i muzicala.

841.
Catolicosul Hovhannes din Ovai

cara, in urma unor calomnii si din

cauza dumaniei printului din Sasun,
Bagarat Bagratuni, fusese silit sa paraseasca scaunul catolicosal si se retrasesela ATrevank,se reintoarce si
ocupa din nou scaunul parasit.

zaba siVahca ; a fost facut prizonier

prin viclesug Impreuna cu fill sai
Ruben i Toros i dus la Constantinopol.

1241.

Regina Izabela a Ciliciei, tuca lui

Leon cel Magnific construeste In Sis
un spital frumos i spatios pe care-1
inzestreaza cu multa apa, cu vedeni
atragatoare i cu medici capabili.
1341.
Moare Leon al 111-lea i cu el se

siarseste Dinastia Rubintana. Inainte

de a muri, el insusi numeste ca urrnas al san pe Guy de Lusignan,fiul

Moare catolicosul Teodoros Rastuni. contelui Amaury Lusignan din Tyr
sorei sale Izabela. Astfel, coroana
Epoca sa a fost linistita pentru Armenia, fiindca Araba, incarcati Cu Armeniei Ciliciene se transmite dela
alte griji, ii diminuasera presiunea o dinastie armeana la una de sano
si pe de alta parte, suveranul de a- francez.
tunci al Armeniei, Abas, putuse sa
opreasca incursiunile Abkhazilor, 1441.

941.

Georgienilor si Sarmadilor si ale altor

Pe scaunul catolicosal se urca Kielemente caucaziene asemanatoare rakos din Virap, in timpul n'Ida
fa Armenia si reuVse sa calmeze scaunul se transfera Jaras', la Ecicerturile interne.
miadzin vechea reedinta a sefilor
bisericii armene. Scaunul catolico1041.
Moare Asot, fratele regelui, care silor dupa caderea dinastiei Arkaciin urma slabtciunii fratelui san Hoy- zilor !usase mutat dela Ecimiadzin
'mines Sambat, domnea asupra unei la Dwin (484 899), si de aici la Van,
parti a Armeaiei i mtepta cu ne- Aghtamar, Arghina i in sfarsit la
rabdare moartea lui Hovhannes spre Ani, capitala dinastiei bagratide. Dar
a cuceri primul tron, des' el a murit dupa prabuVrea acestui regat i din
cauza invaziilor tatue, scaunul catocu putin inaintea fratelui san.
licosal s'a stramutat In tinuturile ci1141.
liciene, la Tovk (1125-1141), in
Principele Ciliciei, Leon I-iu, moare Romkla (1147-1253) si apoi la Sis
In inchisoare la Constantinopol

fiul sau Ruben este ucis de Greci.

(1253-1441), capitala Armenia! Ciliciene.

www.dacoromanica.ro

465

spune istoriograful Hovhannes Hanna.

1541.

Moare catolicosul Grigore din Bi-

zant pe viemea carilla, in 15:.9, se

puna inca data chestiunea de eTarazatiks,

,,Pastele btiftnib"

nu se tnai intalmse din l91.

Din aceasta cauza Armenii
Greta au discatiani Id Ierusalim. Legenda spune ca in timpul de cl..t.mtneuzd-ne pe noix a Greciior, nu
voragte lumina din Sf. Motruant, pe
cand in tintina procesiun i Aimenilor

lumina iese, aga cum au marturisit

gi funotionarii turci cure fusesera
prezenti.
1641.

Timp de 26 de ani el a fost patriath.

la acelag an fi urmeaza ca patriash
Hagop Nalian, renumit nu nu mas pentru aptitudinele sale de conductitor pe

care le-a dovedit in timpul tal a fost

patriarh, dar si ca autor al unor opere religioase dintre cari: (blanca
Cre Unfrl (1733), if..aty$tsm (1737),
cinterpretarsa lui Nureks (1745), 4 Folositor Sufletutui (1746), gLumtna
Arnt trad.,
Adeddruluis (1756)

ald, ( 758), C I ezuurui Curtulintesurs

(17b8), atarle de Rug6 'un,. 0760).
1841.
Data nagterel a !uf Malcitia Orinanian, una din figurita cele mal Invii-

Kaciatur din Cesarea, cate intemeiase manastirea Amenapalklich tate din ullimul seco!. hui unor padn
o transkameaza in- rinti catulici din Constanbnopol, el
teun tocar cultural pregatina un cler igi face studiile teologice la Roma
conia..:rat stiintelor i itnpreuna cu nade in 1863 se hiratun segte tthimembrii cJugregatiel sale gravand mandrit si in lr-68 primegle gradul
turnand lurte, pregatind ceruea a, de magistrus" in filusufte, teulug,e
culegand, tiparind i Ir gand carti.
drept bisericesc. l'upa o lupia
Pana in 1b88 au apalut 7 vulume in grea pe cara o duce in sanul
tipografia inflintata ce el.
cii arme lo-catosice in contra ten1741.

Mutare Hovhannes Kolot din BaConstantinopolurui,

ghes, patriarh

cara apare ca una din cele mai venerabile figuri aie bicericii con,( re
Pe vre mea Sd i cu aj itorul sau,
nastirea din lerusalim se refurmea2a,

multe biserici se repara sau se Lobstruiesc la Constantinupol i Illdi ales,

se intiinteaza la Cunstontinupul plimul seminar arrneuesc unce cunferentia gi el, adunaud eievi don dilerite orase si sate si ,itnbogatindu-le
cunoltinteie Cu dubla strinta adica
ca hlozilie i teoLgte", dupa cum

dintelur anti arniene din Vot)Cial oin

vremea aceea, in 1879 se intuarce in
sanul bisericii atiene, fiind nutrid

mai intai predicatur la Oblata (1879),

apui sal al eparhiei din Karin(18. O),

profesor la seminarul Ghevurghian

din Ecimiadzin (1887), diieetur al seminarulul din Armas (1889) i Patriarh at Constantinopolului (1896)
functiune pe cale o indeplinegte tan')
de le ani. In 11:08 duna ce patasesle
aceasia deinnitate, se consacteaza
stadiilur isturice. Lucrar! e cele mal
tuse =ate ale sale sitia: Azganuturn",
isturia bisericii niniene in 3 vulume,
Biserica Armeand", etc.

www.dacoromanica.ro

466

CURSURI $I CONTERINTE
ARMENII IN MOLDOVA
Dam mai jos rezumatul conferintel

Dlui prof. P. P. Panaitescu, rostita

in zina de 28 lanuarie 1939 in sale
Dalles, In cadrul unui festival organIzatde Asociatia Studenttor Armen%

Marii Negre Italienii transportau cere-

ale, peste afurnat. etc., in tari hidepArtate, aducand in acelas tiny productiunile acestor tari. Orasul Lem-

berg din Polonia era centrul unde

Orieutul si Oceidentul lacean schimb
cu produsele lor.

In Evul Mediu, regiunea noastra

Dupa Italieni, Armenii sunt cei
era izolata. Nu numai Moldova, dar
cart
ti fac aparitia dupti secolul al
intreega Europa Orientala si Rusia
XIII-lea.
O massa compacta emigrase
de miazaci erau despartite de restul
din
Armen
a in Crimeea, mai ales In
lumii. Erau regiuni agricole, fara vaorasul
Caff
a de unde incepuse stt se
loare industriaia. $i pentruca fara
tntinda
spre
Apus, mai Want in Pocomert nu se puteau forma orase i
prin urmare traiu si gospodarie ora- lonia, apol In Moldova, insarcinanseneasca, to'ate acele regiuni aveau du-se cu rolul de intermedian l coo economie campeneasca, fiind lip- merciall si Wand schimb de marfuri
site de orase si de organizatia oat- Cu renumitele lor care armenesti.
Astfel cand in 1359 in Moldova s'a
geneascd.
A trebuit ea Italienii sa patrunda pus baza principatului roman, Arme-

in basinul Mari' Negre spre a s,h mba nii au ajatat la formarea oraselor,
infatisarea coostelor sale. Genovezii transformandu-le In statiuni comergi Venetienii au fost cei cart au in- ciale. Primele centre armenesti au
temeiat statiunl comerciale In fata fost Suceava, Baia, Siret i Botosani.
Bizantului, in Cr meea. precum
Alexandru cel Bun si $tefbn cel Mare
Delta Dunarii la Cetatea-Alba
au ajutat ea aceste centre sa devina
Din regiunile invecinate Cu coastele mai compacte cu noi colonisti veniti

www.dacoromanica.ro

467
din Polonia. Armenii, invingand marl

greutAti, faceau schimb de marfuri

din Germania pana in India, aducand
din Orient covoare, mirodenii etc. $1
ducand acolo stofele si metalele Occidentului. Rolul comercial al Armenilor a durat pana cand Cetatea Alba

imureunn cu basinul Mari Negre a

cazut in stananirea Turcilor si drun'In' comercial dintre Orient si Occident si-a schimbat traseul.
Paralel cu rolul comercial al Armenilor s'a desvoltat $i viata lor religioasa. Armenil din Moldova erau

mai intaiu sub autoritatea arhiepis.

copului armean din Lemberg, apoi
tu 1401, Alexandru cel Bun, a numit
la Suceava un episcon armean cu numele Hovhannes. Eniscopia armeana

a tinut timp de trei secole In Moldova nana carni, pe la sfarsitul sec.

al XVII-lea, cand rolul comercial al
Armenilor s'a sfarsit, un numar com-

pact de Armeni a trecut In Ardeal

imoreuna co episcopul si clerul Ion.
Armenii s'au bucurat in Moldova
de autonomie locala. La Lemberg ei
aveau dreoturile lorjuridice acordale
de regii Poloniel Probabil aceea legislatura se aplica si la Suceava unde
era un primar (voit) armean tmpreuna Cu colaboratorii (pargar) sal.

privesle ornamentatille
bisericilor. Printre el au fost al boieri
dintre cari sa ne-amintim de Vartic,
portarul Sucevei.
In ceeace

Armenii au avut si o viata Me-

rara. Ei au desvoltat viata intelectuala la Suceava si la Las'. In sec. al

XVII-lea s'au tiparit carti armenesti
la Suceava iar la lasi s'a ivit Minas
Tal( itti, autorul vestitulul cantee de
I

1.a ire.

In cursul celor trei secole amintite,

cand viata armeneasca era infloritoare
In Moldova, Armenii au fost colabaratorii cei mai intelegatori al elemen-

tului autohton si tara datoreaza mult

spiritului lor intreprinzator. Elanul
lar comercial a fost intrerupt numal
atunci cand Lembergul si Cetatea-

Alba au pierdut rolul lor de odinioara si lumea a cautat alte cai de

comunicatie.

Dar si in cursul veacurilor urmiltoare, Armeniisi-au adus colaborarea.

La sfarsit, conferentiarul si-a ex-

primat nadejdea ca aceasta legatura

de secol sa fie mereu intarita si tovarasia celar doua elemento sa continue pe veci.

MUZICA ARMEANA

In ziva de 13 Martie 1939, cunosSi In viata militara a Moldovei,

Armenii au jucat un rol. Pe atunci cutul critic muzical, prof. Em. Co;
nu era oaste permanenta si armata mac, invitat fiind de Asociatia Stutaril era alcatuita in primul rand de dentilor Arrneni, a tinut o conferinta
garda Domnului si in al doilea rand despre muzica armeana. Conferende sate militare cari veneau in ajtv tiarul si-a desvoltat subiectul In felul
torul Domnului In timp de razboiti. urmator :
Ceeace se poate deduce din stuAstfel, se mentioneaza participarea
diile
Multe pana w.um este ca muo Mor armanesti in luptele lui 5tefan
zica
armeana
este un fel de contiin
cel Mare dela Cetatea-Alba si
luptele lui contra lui Matei Corvin nuare a vechilor traditii muzicale elene si ca ea a ramas mai credindel a Bala.
Armenii n'au trait retrasi in Mol- cioasa izvorului sau primitiv decat
dova. Ei au luat parte la viata roma- muzica bizantina care luand finita
neasca. Mai intaiu, ei au lasat urme- din aceeas sursa, s'a instrainat mal
le stilului lor arhitectural mai ales mult in decursul veacurilor.

www.dacoromanica.ro

463

Muzlca armeneascd ne amintegte

de cea mal Insemnata dintre 1111 zicile vechi, de cea frigiana. A ceasla
nu e de mirare pentruc6 Inrudirea
Armenilor cu Frigienii este In pre-

Ins6 miele au rOmas vil In popor.

Mai cu seamA dupti Mesrob, fncepe
sa se desvolte la Armeni muzica religioasa. Fiecare imn religios (para-

can), trebue sd fie cate o perla

In

gama, modul i scara muzicii armene stint Intocmai ca In muzica frigi-

forma toe primitiva. Din Waft., Komitas n'a putut sa ne dOsvOlue secretul lor. Inteo zi desigur cti gtiinta

anti. La cele mil multe dintre canteleta armenegti pe cari le-a studiat
Kninitas a descoperit tetracordul frigian
Muzica armeneasc5, ca cea frigi-

In mare parte o taing.

Mai tarziu, muzica religioasti ar-

zent un fapt

dovedit. Inteadevar,

va deslega limba lor. Vechea muzica greaca nu este mai notocoasd

dealt cea armeang 5i ea ramane

meann s'a deteriorar. Komitas defond 11 elemental orientate pe cari clard cA stapnirea turcd este cea
le contine sunt posterioare gi nu va- care a cauzat aceastO lovitura grea,
tamq fondul. Mu7ica armean5 are instrainand sniritul sOu primitiv prin.
Inteadevar o clildurti orientalit care tr'o moliciune oriental, prin sunete
Insti nu este de loo dogoritnare. La nazale i guturale. Liturghia a prima
epoca Infloririi muzicii originale ar- cea mai grea loviturO. Mi-aduc a-

ant, este mii mu't occidentala in

mane, melodia oriental O se pare ca

n'a oldcut Armenilor. Asa cvm mai

minte rya serviciul divin pe carel-am

Nu se poate InsO spune cO mu7ica

forma muz'ca vPche arrneanA, cutg.

zicald dominicanS, Arrrle Gastou

precizeazO clemente armenesti.
Nu gtim prea write despre mu7ica

drumului parcurs.
Daca am vrea sa clOrn caracterele

Arrnanilor dinainte de CregtinismDar dupa, cum marturisesc i alu-

tea sa tragem urmAtoarele concluzii:

ziile istoricilor straini, Armenii pagani dadeau multa importanta muzicii. Muzicienii se bucurau de mare
stima la Hititi, stramogii Armenilor.
In legislatura h rita este meiutionat
ca nu se podte urrnAri un muzician
care n'a putut sa piateasca lucrul.
Gaud Grigore Luminatorul a cragtinat Armenia, deargur ca a nimicit
urmele muzicii pagane dintre cari

seriozitate. Ea n'a lost niciodatO considerata un mijloc de plAcere, ci In.

ascultat In copilarie la biserica din

tarziu n'a placut nid muzicil occi- Botogani, avea trasatura din aceea
dentate. Muzica gregoriana chiar a molateca orientalO.
Rolul lui Komitas a fost de a reevItat-o.

armeana, ca cea frigianA, n'a fast tind spinii din ea. Primind mal Ininfluentata de cea orientalti Dar mal taiu educatia sa In Germania, duel
ales In perloacla primitiva, muzica 1900 el a inchinat spre noua gcoall
pOstrat in mare parte francezti gi a suferit influenta lui
armeantl
originalitatea si a transmis chiar mu- Debussy spre a descoperi izvorul
Wei occidentale Dilate il ntre ele- primitiv al muzicii armere. Din pamentele sale primitive In arta mu- cate soarta 1-a rOpus de jumatatea
esentiale ale 111117iCii armene, am pu-

Muzica armeana are o mare

totdeauna a servit o idee.
In muzica armeang, canterul
poezia merg partite'. legate foarte
mutt una de alta. Din aceasta cauzO,
acelag autor este creatorul cuvintelor

gi al muzicii. Trubodurii armeni erdu i poeti gi compoz torl.

Scopul muzicii armene este de

www.dacoromanica.ro

469

a scoate in evidentA cuvaniul; muzica urmeazA ideea qi tinde s'o ac-

MANUK, CA OM POLITIC
D-I conselier Aural Saya, invitat
centueze.
Un fel de preocupare vagnerianA. de Fundatia CulturalA Armeana si
Mtvicienii armeni se bucurau de de Comitetul Bibliotecii Centrale Arstima curtilor si tarilor straire. Di- mene, a vorbit in ziva de 14 lunie
mitrie Cantemir. In opera sa inchi- 1938 desove viata si opera a vestitunatA istoriei Turcilor, mentionea7a
muzicieni armeni ca maestri in muzica turd!. Si mal tarziu au fost muzicieni armeni cari au infrumese-

tat acea muzicA saferind insa in-

lui Manuk-bey.
Conferentiarul a dat nnai intai

11-

niile principale ale vietii acestui boga as armean care nu numai CA po-

seda in tmorejurimile Bucurestilor

flnenta artelor straine. Trebue sA ajungem la Ecmalian si Tigranian ca

mai mult decat douAzeci de proprietati intinse, ci putea sA ajute pe

sA purif ice muzica arrneanA, s'o curate de elementele strOine, sA arate

cA muzica armeanA e luminoasa dar
nu dogoritoare, ca cu toate chinurile
grele indurate de poporul arrnean ea

de turburArile pricinuite de rO7boiul

ruso-tuve din 18( 6, bandele turcesti
ale lui Marra! Ibrahim amenintau
sa vinA spre a jefui si distruge ca-

sa gasim preocuparea unei muzici Domnii si pe mai-marii de atunci

prin sume legendare si a descris anobile armene.
Trebuia sa vinA un Komitas spre poi rolul Mr providential in salvarea
a face sA ramie buciumul liberator, Bucurestilor atunci and, profitand

pitala Munteniei asa cum facuserl

nu geme ca muzica evreeasca. Ea odatA In 1802, serand intreaga vitaeste nobilA si frumoasa ca muzica litate a Bucurestilor.
Conferentiarul a insistat in special
romaneesca. Trecand prin invelisul
exterior grosolan, trebue cautata fru-

musetea launtrica asa cum taranul

nostru Imbraca pe deasupra cojocul
lar dedesubt ti pune camasa lucrata
Cu atata finete. Sunt muzici cari sunt

cultivate, altPle din cari izbucnesc

numai sentimPnte. Muzica artneana
este un amestec intre acestea douaAre simtirea orientalO si tehnica occidentalA. Nu e inzadar ca RimskyKorsakof, Borodin si altii au gasit
inspiratie in Caucaz si Caucazul
a fost sub suflul muzicii armene.
Lezghinca, spunea regretatul Eghiazarian, are pecetiearmeneasca. Duna
Komitas, au venit altii noui dar ei
sovae Inca. SA nu desnAdajduim. Vor

veni urmasii lui Komites cari vor

lua drept Indrumator, spiritul primi-

tiv al muzicii armene, cu fruntea

intoarsa spre Occident.

asupra valorii politice si diplomatice

a lui Manuk-bey. El a subliniat maj
intaiu iscusinta lui Manuk-hey In

timpul ciocnirii armatelor rusesti si

turcesti, cand si-a impus autoritataa
celor cloud parti, autoritate care era
sA-1 facd daca nu autorul, cel putin
factorul principal al pacii ruso-turce
din Bucuresti. Este drept cA senti-

mentele cele mai bune pe cari le

nutrea pentru Rusia i-au schimbat
atiti dinea fata de malta Poarta, mai
ales dupA caderea Marelui Vizir Balrakdar Mustafa pasa, care era antiratorul sAu si pe care-I ajutase pe

vremuri sA ajunga Vizir. Dar talentul sau diplomatic era atAt de apre.
ciat pe vrernea sa Incdt, dui A pacea
ruso-turcd, atunci cAnd, ten dndu- se
de rAzbunarea Turci or, a trebuit sit
se refugieze la Braov in 1815, aceea malta Poarta a incercat sa-1 re-

www.dacoromanica.ro

470

castige si sa si asigure colaborarea

lui in lucrarile diplornatice. $iceeace
dovedeste si mai mult renumele de
care se bucura ca politician este ea

sL in refugiul Mr dela Brasov, trei

natiuni, Rusia, Austria si Turcia si-1
disputau, toate trei cu dorinta de a-1

ave a in serviciul lor. Dovada sunt

scrisorile primite dela malta Pooria
precum si scrisorile celor doi celebri
ministri de externe ai Austriei si

Cu numele de Iamandi, a fost desvoltat si infrumusetat de urmasii sni.

Scopul lul adevarat era sa interneieze un ores model in partite Renilor, adunand acolo o populatie formeta din Armeni 41 din alte popoare
crestine. Din nenorocire, acest mare
proect nu s'a realizat.
Moartea prematurd care 1-a doborat in 1817, in varsta abia de 47 ani,

a rapit pe una din cele mal de sea-

ambasadotllor francezi adresate in

ma figuri, care apare ca primul adevarat boier armean din Muntenia si

care este un fel de sirnbol al legd-

aceeas epocti ministerelor lor de ex,

terne, reiese in mod ciar marea va
loare diolomatica a lui Manuk-hey,
a unui om care din pAcate este cu-

VECHIUL DREPT ARMENESC

Rusiel, Metternich si Capo d'Ishy,

adresate lui Manuk-bey. In scrisorile

noscut in analele romanesti ca un

hangiu6 oarecare, pr1n simplul f apt
ca alaturi de numeroasele sale pro-

prietati, poseda si un han la Bucuresti.

turilorspirituale dintre poporul arme an

sI poporul roman.

Invitat de Fundatia Culturala Armeal* d-1 ay. Justin Lupu a conferen.

Vat, in seara zilei dell Lillie 1939, in
Biblioteca Centrala Armeana, despre

Este de observat ca acest mare

om, pe care alte curti voiau sa1 a-

.0 tneercare de paraleld ?titre diep.

tul vechiu armean $t eel roman."
,,De mai multe veacuti, Armenii

din Rusciuk tiindca s'a nascut acolo

51 tot acolo a pus si baza averii sale,
51 nici basarabean fiindca, asrulland
de invitatia Rusilor, se stabilise acolo si imbunatatise targul Hancesti.

mai ales in Moldova. Aceasta convietuire seculara n'ar fi putut sti

treaca tara urmari. In primul rand ea
a dat nastere la trasaturi asemanatoare in psihologia color doma popoare, adancind 51 mai mult acea

traga, era foarte legat de aceasta

tara. El nu trebue considerat nici au convietuit ru Remanii, a spus chsa,

Prin activitatea cea rnai bociata a

vietil sale el este legat de Bucuresti,
adunandu-si mosiile mai Cu seamti

asemanare, sfarsind deseori prin contopirea, identificarea earacterelor.

in jurul acestui ores cu intentia de

a rarnane acolo din generatie in generatie asa cum prevede si in testamentul sau pe care I-a redactat la

niile, culturale si economice. Dar daca

Brasov intrun moment cand traia de-

Natural, aceste puncte de analogie

erau sa lima la iveala in bate domeultimele au fost deseori studiate, ramane totusi necunoscut studiul ana-

parte de Bucuresti. El poate fi con- logiei celor doul TAri, in ceeace

siderat ca unul din acei boten i ai priveste perceperea dreptului.
SA spunem mai intaiu ca si aceasta
Munteniei cari s'au dus sa caute un
analogie nu este de neexplicat, dupa
refugiu In Basarabia.
Dupa ce s'a stabilit In Basarabia, cum nu stint nici legaturile culturale
Manuk-bey a mai trait doi ani. Tar- si economlce ale celordoul popoare.
gul Hancesti pe care 1-a cumparat In primul rand din cauza Vadului
Cu 300.000 de plastri dela un nobil lor primitiv. Fiecare din aceste po-

www.dacoromanica.ro

471

poare au venit in contact Cu sufletul

roman vi Romania de udinioaraDaAtalanta fiind teatrul
br romane vi al vestigiilor civilizatiei
lor. Prin urmare cu acest prilej, cele
doul popoare au avut aceeav soartd
cia

norocoasa. Daca Traian a invadat

Dacia il-a supus pe regale Decebal,
In anul 114 dupa Christos el a pastalit vi in Armenia Invingandu-1 pe re-

gale Partamasir. Traian a avut aceav influenta asupra soartei celor

doua popoare, a subjugat cele doul
Tari, le-a proclatnat pro vincii romane

vi a incercat sa pue pecetea Romei

pe amandoua.

Contactul poporului armean cu

Roma a fost indelungat, incepand
din epoca lui Tigran al II-lea, marele

rege al Armeniei, care s'a luptat cu

Pompeiu vi cu Lucullus infra anii
69-65 inainte de Christos, cedand
pana la sfarvit in fata puterii Romei.
Au mal venit in Armenia Mare Antoniu in anul 36 in. de C. Juliu Cesar
in anul 2 dupa Christos. Roma vi-a
pus pecetea vi pe Cuida trimitand
acolo pe Cicero in 47. In. de C. vi mai
trziu Imparati ca Constantin vi Juliu.

Am citat aceste imprejurari spre a

arata ca legislatura Romei care a
lasdt urme in Dacia, n'a lasat neinfluentdta nici Armenia.

ceeace privevte o legislatura

armeana, nu este mini un document
autentic inainte de sec. Xi-lea Tut
ce avem sunt simple alum' intalmte
la istorici. In sec. at Xll-lea intainim
pentru prima oara subiecte palpabile.
Si aproape in aceeav perioada intalnim dotia iucercAri legislative, una
In Armenia din Nord, cealalta in Armenia Ciliciana. Inteadevar, In acelav veac, regale Leon al Ciliciei ti

roaga pe Nerses din Lambron sa

pregateasca un cod care era pur
simple o culegere a legilor bizantine
lipsita de origioalitate. lar In Arme-

nia Superioara, prin indernnul principe lui Vakhtang, Mekhitar Gos pregataste un cod de procedura mai com-

plant vi mai complex, avand ca Indrumator dela poruncile lui Moise

pana la canoanele bisericii i legile
bizantine vi ceeace-1 face mai interesant este ca in aceasta lucrare se
slmt obiceiurile vi traditiile poporului armean. Acest cod de procedura
nu s'a aplicat decat limp de 50-60
de ani inauntrul granitelor Bagratizilor, fiincica 7 etarii au venit vi au
supus Armenia; Cu incetul insa el a
Wilms in Cilicia vi a inceput sa fie
aplicat acolo. Dar nu era satisfacator pentru Cilicia. Tara comerciala,
inzestrata cu porturi infloritoare,
ceasta necesita o noua legislatura
'care sa dea satisfactie nevotlor
purilor noui. Cu aceasta grija s'a Insarcinat Simbat le Connetable de famiiie regala, cerand dela Antiochia
vecina celebrul statut cunoscut sub
numele de ,Assises d'Antiochze
traducandu-l. Este un cod cu continut sarac, compus numai din 38 articule. Era pusibil ca o tala mat de
inflorituare i renumita prin relatiuniie sale comerciale ca Cilicia, sa
fie condesa numai prin aceste
articule? Uesigur ca nu. Erau vi trad.tille locale, oupa cari se daaeau
sentintele. t aesigur ca cock,' de
proceaura al Itn mekhitar Gov continua sa fie apiicat la ranaul sau.
Din pac te, legue cilmiene au lamas
nectinuscute vreme indelungata.

cum trei sfarturi de veac, cana

tur Langiois lacea aluzie la legislatura Cinciei, nutia Inca picnic aespre AssIses-. In 1876, A114an I a.
publicat in traducefea sa frabtuzeasca fiindca se pierduse originalul
francez. Publicared lui a fost o revelatie pentruca a adus intr'adevar o
coutributie de mare valoare In studiul

www.dacoromanica.ro

Mediu cilician.

472

Sfarsitul Ciliciei era sO via peste

3 secole i poporul armean era sa

Mai era dasaga, impozit pus pe

dasagii fncarcati pe geile magarilorse imprastie ca nisipul emigrand In

Aceste impuzite
aveau asemg.
Crimeea, Podolia, Polonia si apoi in natoarele In Cilicia. De exemplu, se
Moldova.
aminteste ca regii armeni ai Ciliciei
Si iata ca Incepe contactul popo- eran scutiti de ultimul impozit, ei
rului armean Cu poporul roman.
fiind stapani pe pamant, cu drept
Papa la Vasile Lupu (104-1653) asupra transporturilor facute pe acel
gi Mateiu Basarab (1633-1654) nu pamant; chiar epavele vaselor nauera In Romania nici un fel de cod. fragiate treceau in posesiunea lor.
Justitia se facea dupa principii pas,,Alce impozite Incasate dela cotrate In mod traditional si dupa 03a- merciantii armeni din Moldova erau
zilicales-le inspirate dupa Bizant. dijma, obiceiul, etc,
Trebue sa ajungem la anul 1817 ca
Toate aceste impozite 1i aveau
sa fatalnim un cod, ca cel pregatit corespunzatoarele in legislatura arde Andronic Donici.
meana din Cilicia.
Astfel, cand chiar In primul an al
b) Iatalnim puncte de analogie
intemeierii principatului Moldovei, In legile sau obiceiurile vamale. Ca
masele armenegti au inceput sa ti ea- stat maritim infloritor, Cilicia venea
ca din Polonia In Moldova, tara nu In contact permanent cu comercianti
cunostea Inca legi scrise. Desigur ca straini, prin porturde sale comerciale

traditiile aduse de Armeni emu sa

se contopeasca cu traditiile locale.

dintre cari cel mai important era

desigur Ajas. Cu prilejul plecarii In

Trebue mai ales sa avem in vedere China, Marco Polo a trecut Pe acolo,
ca Armenii n'au ramas in tara ca un Cilicia era atat de animata din punct
strat josnic, ci s'au ridicat pana la de vedere comercial !mat Fiore nta.
cea mai Malta treapta In viata so- Geneva, Venetia, Corsica, Malta,
ciala a Tani, contopindu-se intr'un Cipru, Creta. Marsilia i alte orase
fel cu psihulogia si felui de viata al Isi aveau acolo consulit ha. In sfara
poporului roman.
de aceasta, statul armean din Cilicia
Trecand la adevaratul sau subiect, Incheiase tratate comerciale cu stale
conferentiarul a anal zat apoi toate straine ca Florenta, Monpelia,
punctele de analogie ce exisia intie si Catalonia. Taxele vemale Incep
legislatura armeana din perioada
din epoca aceea gi regulele vamale
legue rornanesti.
din Alas au servit ca mudel In le,a) Mai Intaiu legislatura fiscala gislaturi straine asern anatoa re astfe I
In care desigur au jucat un rol si era vama din Ciliciapajaeduntranimpozitele prevazule pentru comer- sformat In eke limbi In paceston
ciantii armeni din Moldova.
dei ,douane este de origina araba.
Astfel, dela breslele comerciale Prin legile sale vamale, AlbS dadea
armenesti, se incasa un impozit, vaselor strain atata ustrinta !neat
blrui, care a ajuns pang la 2200 lei acestea treceau pe acolo sore a se
anual, socotit cu leul de atunci.
intalni in Egi pt. Concurenta Aias-ului
Peste acest impozit se incasa
a costat scump Ciliciei mai tarziu
sera, adica o zecicrie pentru fiecare cand Egiptul s'a razbunat In mod
leu.

barbar, stergandu-1 depe hart&

Dela bresla bogasierilor se incasa

un impozit de 15 lei anual.

cand caravanele comerciale armenegli

In Moldova nu era sistem vamal

www.dacoromanica.ro

au inceput sa villa in contact cu ea.

El a lost creat mai tarziu sub forma
unor dobanzi propuse de comerciantu i armeni.

e) Este un punct de analogie i in

sistemul impartirii patrimoniilor. Re-

existase gl In Clilcia. Dovada, capttolul 12 din Ass'ses".

Si in sistemul arvunei Intalnim
o analogie. Capitolul 21 din ,,Assises
spune c atunci nand o vnzare este
anulata, cumparatorul pierde arvuna
daca el a cauzat anularea, lar deed

gil Ciliciei erau stapani pe pamant,

puteau sa-1 daruiasca oricui voiau. vanzatorul este de villa, atunci el
Hetum gi liabela au daruit mogii ca- restitue cumparatoru'ui dublul atvalerilor teutoni. Regii armeni ai vunei.
Ciliciei daruiau chiar pannaaturi Manastirii din lerusalim. Se evidentlaza
darurile asemanatoare ale Domnilor
romani !acute manastiritor din strainatate, sistem care s'a continuat pana
la Alexandru Cuza. Nu spun ca Ar-

menit au introdus acest obiceiu dar

ta once caz, analogia este evidenta.
Ne atrag atentia i alte aserrianari in organizatie juridica, din punct
de vedere al principiilor. Tribunalul
(Atian) Armenilor i Divanul nostru
sunt aceleagi. Analogic gi in sistemul
arbitrajului. SA adaogam ca Armenii
au transportat cu ei privilegiile lor

juridice. Ei au avut tribunalele lor

la Camenita, Lwow gi In alte orage
din Polonia precum mai tarziu gi la
Saceava. Astfel, traditiile lor legislative s'au pastrat vreme Indelungata
prin partite acestea. Intr'o comunicare
prezentata Academiei Romane, D-1

Codul Intocmit in Moldova de An-

dronic Donici, contine aceeag dispozitie.

Sistemul fraternitatii se aplica

de mult la Armeni. Tactins ti gasegte
In Armenia In sec. I- iu dupa Christos.

Consacrarea se Wee prin sugere

reciproca de sange i scopul adevtirat era sa se gtearga micile dugmanii, concurentele etc. dintre indivizi

cari se infrateau in mod legal. Se

puteau chiar mogteni unii pe altli
prin acest sistem.
Conform unor documente pastrate
in Italia, Hetum gi Isabela au mall-

zat fraternitatea cavaletilor teutoni

Hermann gi Littold $i in Moldova e-

xista odinioara acest sistem, care a

ramas apoi sub denumirea de !ratio
di cruce.
Fieria era un fel de cautlune
care se platea pentru a face irevocabila o sentinta. Nu se putea face

Slrunt amintegte vizita lui BogdanVoda la Camenita l primitea facuta

la onoarea sa de catre tribunalul armenesc de acolo.
e) Trecem la dreptul de preferinta
rezervat rudelor CtI ocazia vanzarii
unef patrimonli. Cel ce voia sa-gi
vanda o patrimonie trebuia sa dea
preferinta rudelor apropiate i celor
departate, apoi vecinitor. El nu putea
vanda proprietatea decat atunci

Acest obiceiu exista la amandoul

popoarele, obiceiu care nu se fatalnegte nici la Romani gi niel
vreuaul din popoarele vecine.
1) In ch)3tiunea martorilor, cele
doua popoare adoptasera un sistem

cand nu se prezenta niel un cum*

martorLcaltiga procesul. Prin aceasta

concurenta, numarul martorilor putee

rator dintre acegtia. Acest sistem exista ta NIaldova precurn odinioara

un nou proces pentru aceeag afacere.

ciudat.

Cel care avea un numar dublu d

sa ajunga la 48.

30

www.dacoromanica.ro

474

VECHEA CULTURA
ARMEANA
In ziva de 23 Maiu 1937, D-1 prof.
Vlad Banateanu a vorbit In sala

mol contact intre doua civilizatii

deosebite.

*, Dupa cum a observat i prof.

Nicolae Iorga, Armenii n'au putut sa

ramaie In Asia Mica i au lost 1mDalles despre Vechea cultura ar- pin5i mal departe spre platoul armemeanaN. Conferentiarul i-a desvoltat nesc de astazi cunoscut odinioara
sub numele de Urartu sau Nairi. Si
subiectul in felul urmator:
Cultura armeana, cel putin aa cum jata ca a avut loe a doua mare sinne este cunoscuta, este ea insa1 o teza. Armenii cari au venit s'au concontinuitate. Ea este un f el de sin- topit cu poporul Urartu; culturile lor
teza dintre cultura veche i cea noua, s'au contopit 4i ele, Armenii impuIn formarea eareia au jucat un rol nand multe elemente ale culturii lor,
important diferite secole i popoare mai ales limba, iar poporul indigen
straine. Istoria Armenilor, pe care o trasaturl deosebite ale civilizatiei lor,
cunoitem, incepe din sec. al VI-lea Urartu fiind o tara cu civilizatie InaInainte de Christos. In aceasta peri- intatti mai ales din punct de vedere
add Armen!' sunt mentionati pentru tehnic. Hubshmann observe ca nuprima owl in inscriptlunile lui Darius. mele viitoarelor provincii I orae
din Armenia au ramas din perioada
Dar pentru a percepe civilizatia
cultura armeana, trebue sa cercetam urartiana iar Lehmann-Haupt vordrumill pe care au venit Armenii.
beVe cu admiratie despre mijloacele
Din fericire, vechii istorici strNini de irigatie, podurile i tunelurile Aca Herodot, Eudox, Strabon, Xeno- mase dela Urartieni, cari acum in

fon etc., arata inrudirea Armenilor

cu Frigienii 1 India Tracia ca patria lor primitiva.
Cu acest prilej sa adaog ca aci iese
la iveala Qi legatura noastra de sange
Cu poporul armean, stramoii notri

Daci fiind i ei de origina traca.

(Prof. Banateanu a dat ad i cateva
dovezi linguistice spre a arata legatura rasiala a Armenilor cu Frigienii,
citand in special parerile lui Eudox.
Melleti LehmannHaupt). Ramane
sA cautam data patrunderii Armenilor In viitoarea lor patrie. Unii spun

ca ea a avut loc cu o mia de ani

secolul al XX-lea au nevoie de interventia dinamitei i de ingineri ge-

Din acest punct de vedere,

orqul Van reprezinta un teatru fecund de ramagite ale unei
niall.

stravecht.

Din fericire, Urartu i-a desvaluit

trecutul, !LAO) oarecare masura, gratie

inscriptiunilor asiriene i a celar din

Van destule ca sa reconstitueun trecut in liniile sale generale. In acele
inscriptii Intalnim numele unui Arame

pe care istoria legendara a Armenilor l-a transformat In Aram, ca

patriarh al perioadei atiene i nu-

['salute de Christos iar altii susttn mele unui Menuas carula oraul Van
ca ea s'a facut Cu doua sau trei se- Ii datoreaza intemeierea sa. El esie
cole mai Inainte, cand Frigienii i cel care a construit f ortificatiile din
Armenii indo-europeni, impini de Van, conductele, canalete de irigatie
Cimmeri 1 de Traci, au trecut Bosforul i au venit sa se stabileasca in
Asia Mica. Din acest moment Incepe
contactui lor cu marele imperiu de
atunci al Hititilor i deaserneni pri-

pe cari legenda be atribue unei Semiramide. Cu acest prilej sa ne-amintim

ca Urartu nu numal ea atinsese o

desavarsire tehnica in civilizatia sa,

dar era inaintata i In diferite alte

www.dacoromanica.ro

475

domenii, de exempla cresterea cailor.

Erau renumiti caii furnizati de catre
Nalri strdinilor.

parte a sa, ca ierni grele descrise de

Xenofon, are toste posibilitdtile de

Trebue sd spunem ca legendele

In sec. al IV-lea inainte de Christos,

Xenolon trecand prin Armenia a gdsit-o intr'o stare prosperd si Infloritoare.
Armenia avea o productie multilaterald. Principala ocupatie a Arme-

armenesti sunt amestecate cu istoria

vechiului Urartu punand intr'o situatie confuzd preistoria armeand Cu
figurile si datele sale. Astfel din legende ne apar Tigran cel Mare, Ajtahac, Vahagn care maitarziu devine
semi-zeu, i Vahe care coincide
pare-se ca epoca lei Alexandra cel
Mare. Cu Vahe se termind epoca legendelor i incepe adevdrata istorie
In care mentiunile istoricilor armeni
se intalnesc Cu mArturille istoricilor
strdini.
** Armenia se gdseste la o rdscruce

de drumuri. Daca acest lucru a primejduit-o adeseori din cauza navalirilor cari au cotropit-o, pe de alta
parte a lost un bine: Armenia a lost
teatrul influentelor cari se incrucisau,
a unor culturi si civilizatii contrare ;
cultura armeneascd a fost amestecui
acestor diterite influente creind prin
ele momente de originalitate in isto-

ria sa, asa cum era sd fie literatura

arineand incepand din sec. al V1-lea
dupd ce asimilase influentele din s:c.
1V-lea si al V-lea si arhitectura din
sec. al VIII-lea si al IX-lea din epoca

Bagratizilor. Cultura armeand este

un mare hambar de schimburi dar
poporul armean a stiut
pue
pecetea pe ele. Oriental si Occidental sunt prezente in sintezele gandirii
poporulul armean dar suiletul arrnenesc 1i culege elementele sale mai
en seamd din Orient.
Pentru a intelege civilizatia unui
popor, e necesar sd se cunoascd viata

sa de odinioard. Din Wale, loarte

putini s'au ocupat cu studiul vechilor
moravuri armenesti.

Viata unui popor depinde in primul rand de clima tdrii sale. Clima
Armeniei, temperatd in cea mai inane

a da nastere unei culturi fecunde.

nilor era agricultura incurajaid de

regi ca Vagharsag. El Muse si proecte de a seca baltile. An-1mill se
mai ocupau ca piscicultura, cu cresterea cai!or unde erau meted asa
cum am vdzut. Armenia era renumitd
prin viile i vinurile sale, prin gradinile sale bine Ingrijite. Armenii
cunostea si mdtasea care s'a rdspan-

dit cu ajutorul lor in Europa si Moldova. Armenia era bogata si in mine

de f ier, cupru, plumb, sere, argint si
aun pe cart le exploata. Astfel, era
foarte inaintate metalurgia, una din
treptele civilizatiei.
,,%Vechea Armenie era o tara feudala. $1 adevdrata putere era in
mana sefilor feudali de cari depindea
armata din regiunealor, Ei se luptau adeseori nitre ei qi in contra re-

gelui, dei acesta era seful tuturor ;

abia in epoca lui Tigran ce! Mare si
Artases puterea regala s'a intArlt.

Viata era foarte activa in satele

armenesti. Acestea erau pe jumdtate
subterane, asa cum le descrie Xenofon
in culori atat de vii, alta trdsgturd co-

muna ca Frigienii. Armenii duceau

o viatd patriarhald ; toatd familia lo-

cuia intr'o casa, mic si mare supunandu-se orbeste patriarhului casei.

Moravurile nobilirnii din orase,mai
ales moravurile curtii, erau deosebile.
Acolo domnea luxul oriental. Saveranii armeni aveau chiar harem.
Istoricii vorbesc cu incAntare de
curtea lui Tigran ce! Mare unde patru
regi prizonieri stateau imprejurul tronului i atunci cand regale se ducea

www.dacoromanica.ro

476

alare la vAngtoare, ei mergeau pe

jos alAturi de calul sAu.
Conferentiarul a vorbit despre epoca
armeang de aur IncepAnd cu descope-

Mici In intelesul actual al acestui cuant. IncepAnd din secolele primitive,

popoarele au trait ca turma a unui

Dumnezeu, fgrg sa aibe Inca o fiziorirea literelor pana la deschiderea nomie nationalg si cand unul din ascolilor, epoca traducgtorilor i lu- ceste popoare se simtea mai puternic
tindea sg stapaneascg popoarele vecrArile creatoare.
A citat proectele din sec. al 1V-lea cine si lumea. Poporul care tindea
si al V-lea cAnd se construesc in Arme- spre cucerire a fost mereu altul, and
nia spitale, orfelinate, spitale pentru fiind Faraonii, cand Caldeea, cand
leprosl, statiuni de odihng pentru ca- Alexandru, cand Persia si Roma.Nu
liltori etc. apoi a trecut la teatrul, la putem c nsidera ca Stat acele pomuzia, la arta miniaturei, insistAnd poare cari trgiau In timpul stApAnirii
apol asupra arhitecturei aimene la lor, nici Palestina, nici Fenicia, nicI
care geniul armean si-a ggsit origi- Atena si Sparta.
nalitatea si a cgrei influentg a trecut
Prof. lorga a fgcut de mai multe
de granitele Armeniei asa cum de- ori aluzie la Armeni.
clara Strzygowsky si Charles Diehl
Astfel, vorbind despre Mezi, a aIndicAnd chiar *i cgile de pgtrundere. mintit legAturile lor cu strAmosii ArConferentiarul a 1ncheiat asile!:
menilor. Apoi a atribuit Inflorirea si
Nu e In zadar cg vulturul a fost desvoltarea culturii armenesti din
emblema dinastiilor regale armene, epoca de aur i din celelalte secole
*1 transformat in stil In arta armeang f aptului c Armenii au avut biserica
Vulturul care *tie sg-si ja zborui lor nationalg independentg, nesupusi poate sg reziste. Vulturul armenesc nandu-si sufletul Bizantului ortodox.

nu este mort. El este gata oricAnd

sg zboare deasupra redesteptgrii armenesti.

ARMENIA CA STAT
Intr'un ciclu de conferinte istorice,
regretatul prof. Nicolae lorga a vor-

bit In ziva de 20 Octombrie 1939

despre Statele Mici.
Punctul de vedere esential al profesorului lorga era acela cg pAng In

Vorbind despre faptul cg i dealungul

istoriei vechi al Armenilor, poporul

armean n'a avut fizionomia unui Stat
Mic In sensul actual al cuvantului, a

amintit pe Tigran cel Mare care a

facut Incercgri sg deving un cuceritor universal. insfAr,;it, cAnd a argtat

ca Statele Mici au luat fiintg hicepnd din sec. al XI-lea, a arnintit pe
Leon al II-lea care a primit coroang

In acelas timp din partea Impgratu-

sec. al XI-lea n'au existat Statele lui si din partea Papei.

www.dacoromanica.ro

ARAZ

477

CERCETAND CARTILE SI PERIODICELE

H. Dj. Siruni : Armenii in

Romania (cu prilejul unui centenar), Bucuresti. 1940. Extras
din re vista Arhiv a Roma-

caravane de Armeni pribegi s'au sta.

bilit in Moldova si in sudul Poloniei,
reusind prin vrednicia si spiritul lor
negustoresc sa creieze drumuri co-

neasce, tom. V).

dovenesti cu orasele comerciale din

Polcinia, Germania, 'raffle de jos.
Acesti emigranti armeni asa cum

Autorul isi propune de a intocmi

o mare lucrare in cinci par(i care sa
arate pe larg viata si activitatea Armenllor In Romania. Studiul de fag
face parte din aceasta mare lucrare
si cuprinde aproape (lipsesc cateva
capitole) intreaga partea intttia a lucrarii planuite. E prezentat cu prilejul Implinirii unui centenar dela lutemeierea primei organizatii interne a
Armenilor din Romania.
In primal capitol se arata cu multe

merciale care sa lege orasele mol-

afirma autorul nu faceau parte din

patura de jos a poporului ci erau
din aristocratia armeana. Acestia au

adus cu ei, tot ce poporul armean

aveau mai select (p. 5). S'au addogat mai tarziu si alti emigranti veniti

din Armenia, dar acestia erau din

clasele populare.
Asa se explica de ce vechea noestit ern arhitecturala cuprinde atatea

influente armene. Acesti nobili au.

cautat in ciuda climei si a meArmenilor In Romania. Bazat pe cro- diului local in care emigrasera sa
nici armenesti, autorul coroborand refaca cat posibil imaginea fostei lor
relatarile lor cu relalarile cronicelor capitale. In continuare autorul meta
polone, ruse stabileste ca emigrarea drumurile pe care au venit Armenii,
Armenilor in Romania s'a facut ime- precizand a cu trecerea vremii noui
diet dupa distrugerea orasului Ani, contigente s'au adaogat si au marit
capitala Armeniei Bagratizilor (IC60) numarul Armenilor de aici. In ccl
de catre Persi. Au urmat apoi Inca de-al dollea capitol: dirmenil pe bade

amanunte asezarile cele dintai ale

alte 4 emigrari fie sub presiunea

persecutiei distrugatoare a Persilor
tie sub aceea a Tatarifor. Toate ace ste

Romanieiu,da o bogata lista pe pro-

vincii, a tuturor raptor unde se

afla Armeni in Romania cu date is-

www.dacoromanica.ro

478

twice asupra asezarilor i monumen-

telor lar de arta. Sunt numeroase

rii lar. Cap. IV vorbeste despre scannul episcopal.

Din punct de vedere religios Armenii asezati In Moldova au depins

In unele cazuri, cum e la Iasi, in- de episcopul armean dela Lemberg
formatiile asupra Armenilor i bise- intemeiat la Inceputul celei de-a II-a
ricilor lor devin extrem de pretioase jumatati a sec. al XIV-lea. In vrepentru precizarea Inceputurilor isto- mea lui Alexandru-cel-Bun se interice ale orasului insu. Anume, daca meiaza un scaun episcopalarmean la
Sf. Saya a fost la Inceput arme- Suceava. Re adinta i catedrala episneasca rezulta ca Iaii crau un targ copului era la manastirea Zamca din
lnsemnat cu mult inainte de 1393 Suceava. Acest episcopat armean de
pe pamantul Moldova' a avut o soarta
cand biserica a lost construita.
Deosebit de interesanta este lista cam rea, fiind silit sa se mute cand
oraselor cu colonii armenesti din la Lemberg, cand Indarat la Suceava,
Ardeal. Aici Armenii sunt veniti mai cand la lasi. Autorul cauta sa Intocales din veac. al XVII-lea. Cei ve- measca o lista cronologica a tuturor
niti din primele emigratiuni s'au asi- episcopilor ce s'au succedat pe scaumilat pierzandu-se in marea masa a nul acesta episcopal. In sec. al XVIII
poporului. Ei au creiat orasele lar episcopatul armean din Moldova nu
proprii. Putini stiu ea orasul Gherla mai exista. Unja spirituala a Armeeste o creatie exclusiv armeneasca. nilor o aveau episcopi si prelati viVechiul lui nume d'n inscriptii era zitatori prin aceste parti. In 1813 se
Armenopolis sau Armenierstadt, iar Infiinteaza o episcopie armeana In
numele romanesc s'a creiat mai tar- Chisinau avand sub obladuirea sa si
ziu (p. 14 si urm.). Urmeaza apoi comunitNtile armene din Moldova.
asezarile Armenilor in Muntenia, unde Inca din prima jumatate a veac. al
ei sunt mai noui, in Dobrogea, In Ba- XIX Patriarhatul armean din Constantinopol cauta sa Infiinteze un csarabia.
Se da apoi o interesanta lista a piscopat pentru Artnenii din 'raffle
satelor unde sunt Armeni ca si a a- malaria sub autoritatea sa. S'a lovit
sezarilor romanesti Cu nume date de lima de tendinta de autonomie a amai ales orasele moldovenesti care
cuprind colonii de Armeni.

Armen'.
In cap. al 111-lea se vorbeste despre
bisericile armene. Cele mai vechi
bisericl armene s'au construit in oraele moldovenesti. Botosanii avea la

1350 biserica armeana. 1aii avea la

1393 biserica Sf. Saya, care, asa cum

afirma autorul, e foarte probabil sa

fi fost biserica armaana la inceput.
Argumentele ce se aduc ca si indicilia de arhitectura lasa loc larg a.
cestei posibilitati. Apoi Cetatea-Alba,

Suceava, Sirat si alle orase din provincille romanesti au avut biserici

armenesti chiar din veaculintemele-

cestora. Numai dupa intregirea Romaniel (1918) prin legea din 1928 recunoscandu-se cultul Armeano-Grego-

rian ca cult istoric, se unificara si

comunitatile armene sub conducerea
unui pastor sufletesc tu sediul la Bucuresti (1931). In ultimul capitol se

vorbeste despre rolul Armenilor in

viata romaneasca. Trdind pe Omantul tArti noastre Armenii s'au amestecat cu localnicii, s'au amestecat In
treburile i gospodaria tad'. Multi
din ei au ajuns papa si pe scaunul
domnesc, cum a fost loan-Voda-cel
Cumplit sau loan Potcoava. Fiind

www.dacoromanica.ro

479

buni negusbris'au bucurat de intinse

privilegii din partea domnitorilor tarii. Multe familii armenesti (Goilav,
Missir, Aslan, Manuc) au jucat prin
reprezentantii lor insemnate roluri
in viata politica a tarii.
Oricum insa, se poate vadea ca Cu
tot aportul adus in once domeniu de
%nata romaneasca, Armenii au ramas
un element distinct, neputandu-se
pierde in marea masa a Romanilor.
Multi din ei s'au asimilat, multi frisa

au ramas Armeni pana astazi, ca o

dovada vie a puterii de vitalitate a
unui popor de trei ori milenar.
Studiul d-lui Siruni, neobositul cer-

drumurilor comerciale de care s'ad

Invrednicit Armenii. Interesante sunt
relatiile asupra originii Armenilor
a comunitatilor lor din Transilvania.
Apoi se arata aportul Armenilor adLs

culturii, artei, negotului romacesc.

Se arata domnitori, ormeni Insr mnati i familii armenesti, care s'au altort

pe trupul neamului nostru dandu-si

aportul lor. Se insista mal ales asupra aportului adus de arta si arhitectura armeana artei si arhitecturei romanesti.

Grigore lonescu: Curtea de

cetator,care sporeste din zi In zi tezaurul izvoarelor insasi istoriei noas- Arge$. Istoria orafului prin motre nationale prin traducerea i adno- numentele lui. Bucuresti, 1940.
In interesanta monografie a D-lui
tarea documentelor i cronicelor armenesti i turbesti, are calitatea de Grigore Ionescu la cap. 4Biserica losa prezenta cercetatorului istoric afir- tei manastiri a Argesuluis se remarco
matil bazate pe o bogara informatie. influenta artei armenesti mai ales In
Daca sistematizarea acestei informa- ce privaste decorul i ornamentele,
tui asa de variate ar fi fost mai evi- care vadesc din plin mestesugul decorativ armean. Bazat pe aceasta se
danta studiul ar fi fost usor cetit
de cetitorii nespecialisti. -Publicarea emite parerea ca vestitul maestru
acestui studiu naste oricui curiozita- Manole (Manolli din Niaesia dupa utea asupra insemnatatii ce-o va pre- nele relatar ar fi fost de origina arzenta marea lucrare ce-a planuit-o mana adus de Neagoe Basarab din
cu privire la activitatea Armenilor Constantinopol (p. 121). Mai departe
(p. p. 135-139), vorbind de arhitecdin Romania.
tura exterioara si mai ales de boga(:)
tele sculpturi imprastiate pe fetele

Vlad Banfiteanu: Armenii in

Noria f i viala romemeascii. Bucure$ti, 1938.

zidurilor laterale socoteste ca Manastirea Arges lace parte din categoria a-

puturilor lor. Pe larg se ocupa de

si otomana o tnraurire pe cat de

curioasa pe atat de importantas.

calor monumente inraurite de arta

armeano georgiana. D.1 Grigore IoFacand un scurt istoric asupra ori- nescu precizeaza rolul jucat de arta
ginii de 3 ori milenara istorii Arme- armeanl in formatia 1nsasi a arhitecniel arata apoi istoria diasporalei turii bizantine. Apoi tn ce privaste
armenesti de dupa desfiintarea Ar- Inraurirea asupra artei moldovenesti
meniei (1375). Se insista apoi asupra adaoga: asupra arhitecturii znoldocoloniilor armene din Moldova si venesti si muntenesti ea a exercitat
Muntenia si asupra originii 4i tnce- In unire cu artele georgiana, persana
toate privilegiile domnesti i creiarea

www.dacoromanica.ro

480
Afirrnatia D-sale exprimand adevarul

ca elementele armenesti intra din

plin In formatia arhitecturii vechi ro-

manesti, exprima si deosebirea curioasa" Intre formele acestea arhitectonice orientale si formele locale dela

noi. Mai departe afirma pe t'una

dreptate a prezenta acestor elemente

armenesti in arhitectura romaneasca
se datoreaza In primul rand mesterilor armeni buni cunoscatori ai artei
din Armenia si din regiunile invecinate si cari au lucrat In Tara Romaneasca. Studiul sao asupra Manastirei Arges pe langa pretioasele lamuriri ce aduce In cunoasterea acestei
vechi asezari voevod ale din Curtea de

Argel mai are calitatea de a analiza

in deosebi elementele armenesti ce
intra din plin In arhitectura monumentelor vechi romane din aceasta
tosta capitala a Tarli Romanesti.

psaltire In versuri; cfintece de jelire,

de rugaciune sau de pocainta; traducerea din latineste a opere' vestite: Istoria celor 7 intelepti din
Roma*. Cantecul ce-1 prezinta D-1
Siruni se afta Intr'un manuscris dela
Uni versitatea din Lwow.
Subiectul lui il formeaza evenimen-

tele politice din Moldova mire anii

1593 -1595, ,,Cantec de jalire asupra

Dril Valahilor asa cum opineaza

si par. Akinian cercetatorul armean
mechitarist dela Viena. Aten tia cronicarului se concentreaza mai ales asupra domniei lui Aran Voda si Raz-

van Voda. Aran Voda se Intelege

cu Lobada, hatmanul Cazacilor sa
atace pe Turci. Acesta consimte si
vine la Tutora pe Prut. Aron schimbandu-si gandurile, ataca pe Cazaci,
cari de furie devasteaza lasii. Biserica armeana unde se refugiase po-

pulatia cu lucruri sufera devastan

H. D j. Siruni : Mcirturii armene$tidespre Romani. Aron Vorlei,

Riizvan Voclii f i Ieremia Vodif
intr'un poem al unui cronicar ar-

preot.
Aran Vocla se Intoarce mai tarziu

groaznice. Mai mult decat atat, Cazacii, neavand ce fura din biserica,
chinuesc pe episcopul armean si pe

lasi si-si reia planul de a ataca pe

mean. Bucuregti, 1938, In An. in
Turci, chemand din nou pe Cazaci.
Ac. Rom., Mem. Sect. istorice, Dupa dona luni Moldovenii si Caza-

seria III, tom. XX, mem. 14. cii se gasesc iarasi in tabara langa

lasi. Din randul boierilor lui Aran se

ridica atunci Rtizvan, care conspira
noastra nationala, D-1 Siruni, In a- Impotriva lui Aran, II aresteaza si-1
ceasta comunicare prezentata sectiu- trimite In Ungaria, iar el se proclama
nii ist. a Ac. Rom. traduce si adno- DoEnn In ziva de 24 Aprilie 1595.
teaza cronica In versuri a preotului Dornnia sa e scurta caci Lesii interHagop din Tokat. Duptt cum arata vin In Moldova.
Razvan fuge din lata Lesilor, cari
In Introlucerea ce precede cronica,
Hagop nascut la 1573 in Tokat din Inscauneaza Domn al Moldcvel pe
Asia Mica a pribegit pe la lasi, rinde Ieremia Movila. Tatarii vin si el In
sub influenta episcopului armean de- Moldova, dar Intelegandu-se cu Lesil
Continuand a da la iveala izvoarele

armenestl ce contribuesc la istoria

vine preot. Apoi e randuit preot In

se retrag. Din refugiul san Razvan

1601 in parohia armeana Zamosc din

Polonia. Hagap s'a remarcat prin

se arunca iar asupra Moldovei, ajungand pana la Suceava. Cade Irisa In

scrierile sale. Au ramas dela el :

mainile lui Ieremia care-1 trage In

www.dacoromanica.ro

4$1

teapa. Apoi Legii, Tatari gi Sultanul

se Inteleg gi recunosc pe leremia
ca Doma al Moldovei ; dupa care
tare Igi gasegte linigtea.
Versurile sunt curgatoare gi apartin genului bizantin al tauguirilor
(eAvoc), aga de mult cultivat dupa

de 60 de pagini articolele sale publicate In Anuarul Acad. Teol. Ort.

Rom. din Cluj 1935-37. Studiul sari
prezinta Intr. ordine cronologica pe
marii scriitori armeni din veac. IV
gi V care-au pus bazele nu numai

cregtinismului in sanul poporului armean dar gi bazele culturii armene.

Ni se prezinta mai intai figura lui
ta aratand pe deoparte urea ugura- Grigore Lumindtorul care sta ca o
teed a lui Aron, apoi situatia tarii lumina la poarta istoriei Armeniei
Moldovei stransa !litre atatia vecini cregtine gi civillzate. Cercetarea crisuparatori, care se amestecau In tre- tied dealtfel foarte minutios facuta,
burile ei interne. Autorul da la lama ni-1 prezinta lute expunere biograo serie de adnotari pentru lamurirea fica ce incearca sa elimine cat posibil elementele de legenda retimand
textului.
Pentru noutatea ce-o aduce isto- numai realul din viata lui. Adevarat
riei noastre aceasta crovica, D-1 Si- misionar al Armeniei, Grigore a fost
runi, traducatorul gi prezentatorul ei, Inca din viata acoperit de o factura
legendara ceeace Ingreuiaza cercemerita toata recunogtinta noastra.
gtiintifica gi obiectiva a vietii
Dr. George Gh. Stanescu: tarea
gi operii lui. Se impletegte armonic
,Epoca de aur a literaturii crer opera acestui ctitor al Armeniei cregtine armen?. Cluj, 1937 (Ex- tine cu viata gt opera celuilalt ctitor
tras din Anuarul Academiei al Armeniei politice, regele Tirldat 1
caderea Constantinopolului. Importanta istorica a celorrelatate este eviden.

Teologice Ort. Rona. din Cluj"

pe anii 1935-1937).

cel mare. Gri gore n'a fost numai lami-

nator cregtin al Armeniei ci gi faca

de cultura pentru tare lui. Deaceea
pe Liana dreptate se afirma ca fara

Prezentarea intr'un studiu gtiintifie intocmit al epocii de aur a litera- cler nu se gtie daca Armenia 0-ar
turii cregtine armene In limba roma- fi dobandit vreodata o cat de moneasca este o liana realizare a prof. desta literatura (p. 5). lnsugi Grlde Patrologie Dr. Oh. Stanescu dela gore prim ctitor al culturii atiene
fosta Academie Teologica din Cluj. reprezinta o filiatie cu marea cultura
A tnfatiga unui public cetitor mai greceasca ce reinvia in simbioza cu
Inuit 3411 mai putin cunoscator al cea latina in cadrul nou,ui imperiu
ce se Intemeia: cel bizantin. Luminafelului cum a evoluat literatura cretina in primele veacuri,cu deosebire torul venea cu suflul elenismului In
la un popor mic gi indepartat de Armenia pagana pentru a o cherna
privirea europeanului, este desigur la o viata noua la Inceputul veacului
o incercare cu atilt mai de laudat IV, veac de aur pentru cregtinismul
cu cat este insotita de mai multe insugi.
Agathangelos prima figura gi ea
riscuri. Mara numai de faptul ca autorul ar urmari un scop mai mult destul de greu gi imprecis desprinsa
gtilntific decat acela de popularizare d.n bogata arhiva de legende, cu

a unei literaturi aga de vechi. Este

ceeace urmaregte gi autorul cartii de
mai sus, care a adunat inter) brogura

care 1-a Incunjurat veacurile, ni se

infatigeaza ca un cautator de fount)

propril armene. Cercetat prin micros.,
ES

www.dacoromanica.ro

482

copul criticii moderne din indepartarea lui milenara aproape ca i se

pune la indoiala insasi existenta istorica. Ceva ramane atat din existenta lui Grigore cat si a lui A gathanghelos, cu care se poate mandri
Armenia: originea lor princiara. S'a
bucurat ca i alte tad si Armenia
de luminatori dinfamilia lor conducdtoare. Si se va continua aceasta
dealungul istoriei lor evident cel putin in originea sefilor lor spirituali
(catolicosi).

C.0 Faustus din Bizanf, pierdut

el In departarile multi-seculare, se
inaugureazd asa de mult cultivatul
gen al istoriografiei. Pretutindeni
Irma acesti scriitori de inceput se io-

vesc de o greutate: lipsa unui alfabet armenesc propriu, din care cauza Grigore In traducerile sale In I.
armeana s'a folosit de alfabetul grecesc.
Opera aceasta extraordinara care
pune adevaratul inceput culturii armene se datoreste la doi oameni:
Patriarhului Sahok i Arhimandritulul

functiuni administrative, se dedica

culturii i reusi sa invente alfabetul
armean. Se poate spune ca cu el se
lace inceputul culturii armene. Dela
el incepe sa se urmareasca interneierea une culturi proprii eumene, lar
bimba siriana intrebuintaia papa la
el in slujbele divine este Inlocuila

cu cea armeana. A fast ajutat de

Sahak In straduintele sale.

Inteadevar c asa cum afirma

D-1 Dr. Stdnescu obstacolul cel mal
mare peutru creiarea unei eventuale
culturi nationale armenesti fusese
iniaturat prin descoperirea lui Me-

sror (p.21). Veacul acesta al V-lea

se poate numi al lui Mesrop cad
Inteadevar el patroneaza prin fapta
lui mare. In ceeace insemneaza epoca de aur a lit. crestine armene caprinde veac. IV al lui Grigore Luml.
natorul si al V-lea al lui Mesrop. S'ar
putea naste intrebarea deed la Armeni poate fi vorba de-o cultura profang. In plinul ei inteles nu se poste
vorbi de o cultura profana la Armeni decat mai tarziu. In acesttimp,
altfele de
chiar dace( se vor
preocupan i decat cele crestine ele se
vor remarca prin spiritul crestin ce

Mesrop. In special acestui din urma

i se datoreste inventarea alfabetului
armean care va fi folosit la traducerea Bibliei In limba armeana. Con- le domina in totul. De numele lui
temporanii ei lucreaza impreuna la Sahak i Mesrop se mai leagd i tra-

opera aceasta edam simtita. S'au

lovit de greutati mari in toata oste-

ducerea Scripturii i Liturghiel In 1.

armeana. Prin aceste traducen i ei au
pus temelia culturii armene.

neala lor. Mai intai ereziile inundau

campul bisericii din care cauzd au ceeace va urma se va face numai
resultat scrierile lor contra ereziilor. sub inspiratia i spiritul acestor mari
Apoi situatia politica, neterminabi- incepatori. De remarcat i faptul ca
lele certuri politice, arnestecul ne- literatura armeana a urmarit de aproape literatura cretina din censtanjenit al Persilor.
Dar pe cand Sahak se ocupa cu trele mari crestine, Atena, Alexantreburile strict religioase, tiraccl mai dria, Cons tantinopol, cautand a o imita
multe sinoade, printre care cel dela si a fi in spiritul ei. Se vede aceasta
Astisat (435) vadeste netagaduit ten- chiar in scrierea Stromata (Covoare)

dinta punerii de acord cu doctrina

a lui Mesrop in care imita pe Cle-

ecumenica a Bisericii ermine cores- ment filosoful alexandrin de numele

pondand Cu patriarhul insusi In ches- cdruia se leaga o scriere Cu acelas
tiuni doctrinare, Mesrop preocupand titlu.

www.dacoromanica.ro

483

Urmeaza seria de scriitori bisericesti tipici ai lit. armene. Eznik in-

cearcg o filosoge cretina pe care

s'o opuna ereziilor fanatice si per-

sane contra carora lupta alaturi de

celelalte secte ale vremii lui. Koriun
ucenic al lui Mesrop isileaganumele
de descrierea vietii acestuia.
Istoriografia e reprezentata in aceasta epoca de Mouses Khorenafi
care dd atatea amanunte istorice din
acea vreme. Sprijinit pe cronici streine el nu pare a fi original decat
In relatarile asupra evenimentelor
cl,n vremea lui. Printr'o minutioasa
critica se stabileste autenticiiatea

probabila a scrierii lui. Se remarca

intrebuintarea folclorului popular ca
isvor al isioriei Marta de Movses
reusind sa faca o lista cronologica
a eroilor din aceste cantece populare

ucenici directi al acestora atunct

sunt sub puternica influenta a lar.

Studiul D-lui Stanescu, dei din
punctul de vedere metodic exagerat
de documentat intr'atat !neat nu-si ingaduie o concluzie perscnala, care

s'ar desprinde din tot aparatul critic,

sintetizeaza vidand continutul secolelor IV si V ale erei crestine,epoca
de aur pt. lit. cretina armeana. Numai ca criticismul exagerat acopera

Cu o raceala propusa cercetarilor

pre3tiiuiIiceun continut care prezentat mai putin rigid e destul de placut.
Daca specialistul va putea descoperi
o 'mina carte in studiul D-lui Stoinescu apoi dilitantul si amatorul in
a cunoacje trecuta viata spirituala a
Armeniei va trEbui sg faca mai intai
UD bun exercitiu de adaptare.

(p. 45). Opera lui Movses are nu numai

H. Dj. Siruni: Bibliografia

importanta istorica ci si literara. Inteadevar Movses Khorenati este

cel mai insemnat cronicar al Armenilor din epoca lit. vechi a lar.
Preocuparile stiintifice In aceasta
epoca n'au lipsit. Se citeaza numele
catorva scriitori ca Davith Anhaghth

studiilor armenesti in Romania,

(1920-1940), Bucuresti, 1940.

Cu scrierea AnocpaiTp.ocza cpacc6cpcou

pre Armeni in ultimii 20 de ani. In

mica introducere ce insoteste lista
bibliografica autorul precizeeza ca
n'a mentionat articolele marunte.
Se prezieta studii asupra istoriei Armenilor, bisericii armene, literaturii armene, artei si culturii ar-

(S!ntintele filosofilor). Acest vestit

filosof crestin al Armeniei nu- i poate
gasi comparatie dectit in Grigorie de
Nisa vestitul dogmatist si filoso! Cap adoci an. Cu Mambre Verdzanogh co-

mentator si predicator vestit, Hovhan

Mandacuni un fel de Chrisostom al

Bisericii armene, Eg1z4e (Eliseu) istoric i comentator al SI. Scripturi,
Lazeir din Pharpi, cronIcarul cel
mai renumit alaturi de Movses
Khorenati se 'ncheie epoca de aur a
lit. crestine armene. Dupa cum s'a

putut remarca toata aceasta epoca

se sintetizeaza numai in doua mime:
Grigore Luminatorul i Mesrop. Caci

(Extras din ,Arhiva Romaneasc.", Tom. IV).

Studiu, care prezinta dupa specielitati tot ce s'a scris In Romania des-

mene, muzicii armene, stiintelor in Armenia, datinelor si obiceiurilor la Armeni, folklorului armenesc, tilologiei

armene pentru ca lista sa se incheie

Cu cap. lucrarilor despre Armenii
In Romania, marturii armeneti despre Romani, figuri de Armeni in Romania si origini discutate i publicatii in 1. armeana. Lucrarea prezinta
o deosebita importanta pentru acei
ce ar voi sa se orienteze in cunoas-

toata pleiada ce polarizeaza in restu! secolelor IV si V daca nu sunt terea Armenilor din Romania,stiindu-

www.dacoromanica.ro

484

se ca preocuptirile lor departe de a

ti ramas In urma reprezinta o continua nazuinta de a fi cunoscuti, de a
se afirma si de a contribui cat pot
mai mult la cultura tarii care-i adaposteste. Dealtfel prezenta atator Armeni In diferite ramuri de activitate
'iterara i tiintif ica romaneasca ve-

rifica in deajuns aceasta neobosita

stradanie a lor.

ereditara pentru familia lui Grigore

Luminatorul la scaunul de catolices
al Bisericei Armene, a asigurat acest
progres in cultura. Dar, soarta i linistea Armeniei era turburata de puternicul ei vecin, Persia, care o ravnea. Atacurile persane se improasca
dupa 428 cand dinastia Arsacizilor
se narui.
O preocupare capitala a catalicosilor din primele veacuri crestine a

Arhiep. Husik Zohrabian :1s- fost desigur acum de a pune de a-

/o,* Bisericii Armene. (Deja cord doctrina bisericii lor cu doctrina

ecumenice. Primul, al doilea
introducerea cretinismului In bisericei
si al treilea sinod ecumenic au fost
Armenia N.a. In zilele de as- aprobate de Arment in sinodul dela
Bucureeti, 1934.

Pornind dela timpurile apostolice,

care se pierd in negura legendei in
care istoria nu poate preciza nimic
sigur decat numai cu probabilitati,

scurta istorie de !ata vrea sa arate

tot sbuciumul unui popor trecut prin
atatea vitregii, care de cu vreme a
'fost chemat la credinta cea adeva-

rata. Dupa cum se nata chiar dela

inceput nu avem de-aface cu un tratat stiintific, ci numai cu rezumatul
cercetarilor altora in acest domeniu.
Trecand iute peste imprecizia tim-

pului apostolic cand dupa traditie

Apostolii Tadeu i Vartolomeu ar fi
predicat pentru prima cara crestinis-

mul In Armenia se ajunge la veac.

al IV-lea la Grigore Luminatorul, adevaratul misionar al Armenilor. Vea-

cul al IV a insemnat nu numai impamantenirea crestinismului in Armenia ci i inceputul culturii armene.

Veacul al V, epoca de aur a Bisericei armenesti, aduce pe Sahak si pe
Mesrop care prin tot ce-au facut merita nurnele de adevarati incepatori
ai culturii armene. Inventarea scrierii
armenesti facuta de Mesrop impreuna Cu traducerea Liturghiei i Bib-

liei in bimba armeana sta'n centrul

culturii vechi artneneti, Stabilitatea

Astisat (449).

Dar hotararile sinodului al 1V-lea

dela Calcedon n'au fost nici pana

astazi aprobate de Armeni. Motivul
acestei totate abtineri a fost ura nemasurata a lor contra Nestorienilor a
caror doctrina a fost condamnata de
sinodul al Ill-lea ecumenic. Asa de
fanatici s'au aratat Armenii in aceasta privinta, incat, crezand ca

sinodul al IV-lea aproba ereziile lui

Nestore, a refuzat sa primeasca cele
botarate acolo.
In realitate la Calcedon se tnlaturau exagerarile lui Eutrilve. Dar din
prudenta Armenii au ramas la formula lui Ciril al Alexandriei adoptata contra Nestorienilor la sin. 111-lea
ecumenic, refuzand sa primeasca for-

mula papel Leon-cel.Mare adoptata

la Calcedon contra monofizitiior.
Aceasta este deosebirea fundamentala dintre doctrina ortodoxa i Biserica armeana. Mai multe sincade
tinute la Dwin in veac. al VI-lea
respinse doctrina calcedoniana.
In rastimpul dela sinodul dela Cal..
cedon (451) si pana la 641 cand Armenia

cade sub stapanirea Arabilor catolicosii armeni s'au intrecut in opere de

cultura,de arta si mai ales in vajnica
lupta contra ereziilor. N'au lipsit In-.

www.dacoromanica.ro

485

cercarile de unire pornite fie dela catre o actiune coma a tuturor ArConstantinopol, fie dela Roma. lar menilor. Se organiza un seminar, se
incercarea lui Eracle de a impune infiinta o tipografie la Ecimiadzin.
Armenilor Cu sila o doctrina teologica

n'a avut rezultate.

Odata cu stapanirea Arabilor nu
mai poate fi vorba de o viata de
stat proprie armeneasca. Poate fi
vorba insa de o viata religioasa de
sine statatoare. Catolicosii au fost
aceea cari au continuat traditia regalitatii nationale si a independentei
culturale armene In acest timp de
robie.
Dinastia Bagratizilor, care urmeaza

data cu inceputul veac. al XIX-lea

cu cresterea continua a Rusiei ortodoxe si Armenia incepe sa spere la
o 'loud viata. Tarii rusi se intereseaza
de Biserica Armeana si se amesteca,
dictand de multe ori alegerea catolicosilor. .Norocul face ca sa apara
cativa catolicosi energici cum a lost
Nerses Astaraketi si sa mentina flacare nationala lata de tendintele de

rusificare. Se astepta mantuirea si

de Turci si de Rusi. Catolicosul Mad.

dupa robia araba (885) creiaza un teos I tot asa de energic ca si cel de
nou stat cu o noua capitala la Ani. mai sus, autorul unei marturisirl de
De-acum Ani incepe a simboliza un credinta a Bisericii Armene, se renou duh de viata pentru Armeni. marca prin demna sa purtare fata

Totusi regii armeni sunt tributari A- de Rusi. Se infiinta o academie teorabilor. Regatul Bagratizilor cu ca- logica la Ecimiadzin (1874), Ghevctrpitala lui Ani cazu sub Grecii bizan- ghiana', dupa numele catolicosului
tini la 1064 si apoi fu desliintata de Ghevorg IV ctitorul el. Ea avea sa
Selgiucizi In 10E6.
pregateasca nouile cadre ale bisericii
O noua forma statala apare in Ci- armene. Cu Maker 1, Khrimian M. I,
licia cu dinastia Rupenizilor In 1078. Ghevorg V si Khoren I se Incheie
Vitalitatea poporului armean nu pucatolicosilor armeni care-au
tea fi sfaramata. Regatul cilician are sirul
renasterea contemporara
pregatit
marele merit de-a se fi pus In legaa
bisericii
aimene.
tura prin intermediul cruciatilor cu
Ca
si'n
viata
poporului nostril si'n
Apusul si cultura lui. De-actun proviata
poporului
armean seful fliseripunerile de unire bisericeasca vin
dela Roma. Ele insa n'au efect. Re- cii crestine a fost secole de-arandul,
atunci cand afirmarea politica era
gatul cilician e distrus In 1375.
acievaratul exponent al
imposibila,
De-acum nu mai poate fi vorba de
natiunii
armene.
Sub semnul Evanun stat armean dealt in 1918, cand
gheliei
lui
Hristos,
altoita pe un trup
a lost proclamata Republica A rmeana
Cu capitala Erevan. Totusi stralucita national extrem de viguros s'a menpleiada de catolicosi mai ales cei trei tinut pana astazi si se va mentine
viitor acest popor harnic.
de dupa 1629 (Movses din Tatev, Filipp din Aghpag l Hacob din Djulfa)
Cartea de !eta se sfarseste cu
care fac Inceputul renasterii intelec- apendice in care se arata deoseblrile
: tuale a Armenilor prin lumina ce si.o de doctrina i rit intre giserica arcapatase in Occidentul Europei asi- meand si Biserica ortodoxa si row.
gura renasterea scaunului catolicosal catolica. In afara de deosebirea fundela Ecimiadzin.
damentala pomenita inai sus celelalte
Se irnpaca certurile intre diferitele deosebiri suut prea mici si
scaune de catolicosi. Se nazueste seranate.

www.dacoromanica.ro

486

George Potra: Din BucureFlit de all datd. Bucureeti,

1941.
In paginele 24-34 autorul se ocupa

ros.
Apoi la Paris unde uimise
pe toti prin luxul I risipa ce-o

facea. Din cauza imenselor sale bogatii, Turcli au inceput sa-1 suspecteze. El au cenit lui Napoleon Bonade Hanul Manuc. Inteadevar pentru parte sa-I extradeze. Dar el fuge In
Intocmirea unei istorii a Bucurestilor Rusia datorita lui Fouch, prietenul
dela Inceputul sec. al XIX-lea si de sat]. Aici s'a bucurat de deosebila amai tarziu nu poate in niciun caz fi tentie a Tarului. Unii cercetatorl au
trecuta Cu vederea, figura acestui Ar- sustinut 01 a murit acolo otravit In
mean, care-a jucat un insemnat rol ultimul timp s'a emis parerea cif a
pliticai care prin bogatia de care murit intr'un accident de calarie la
dispenea a uimit pe toti contempo- Hancesti (Basarabia), unde avea moranii sal. Viata lui Manuc Mirzaian e sie si palat.
O continua lopta pentru a ajunge cat
In Bucureati bogatul armean a damal sus. Nascut la Rusciuc in a doua
da un vestit han care-i parta inmate.
umatate a sec. al XVIII-lea Manuc Cladit in 1808 pe locurile vechii curti
30 tragea dintr'o familie armeneasca domnesti, pe ulita liicari1or (aziCadin regiunea Araratului. Inteligent, rol I) in locul unde azi se afla hoteCu o infatisare frumoasa si atraga- lul Dacia, Hanul lui Manuc Bey era
foare se face iubit si In curand reu- tot ce se putea inchipui mai pitoresc
segte
castige o mare trecere atilt in tara vecing unde avea rude In Bucuresti. Numeroasele incaperi
cu viata asa de variata i naturala
cat si la Constantinopol gratie
In
manifestarea ei, ce se scurgea
turilor ce le avea cu Mustafa-Bairacacest
han, importanta proprietarulul
tar Pasa din Rusciuc, ajuns apoi
lui,
1-au
facut vestit. Asa a tot WAMare-Vizir. Datorita legaturilor de
prietenie ce le avea cu acesta din lull cari veneau sau treceau prin Buurma, -Manuc a scapat Tara Roma- curesti se opreau la Hanul lui Maneasca din multe incurcaturi. E des- nuc. Nu se putea inchipui o incrucitul sa se aminteascfl numai ajutorul pre de elemente mai pronuntat oobtinut de el dela acest Pasa contra rientale. Cladirile cu stresinile marl
baudelor pradatoare ale lui Pasvan- cu arcadele in forma bizantina, lavetoglu dela Vidin. Apoi de atatea ori lit Cu olane in partea principala, iar
ocrotirea Talii Romanesti, de cvarti- ca stuh dependintele,curleafara parul armatelor.
vaj. Apoi In curte tot felul de oaDocumentele Tarii mai ales cele meni Incepand dela surugli, habitsdela Inceputul veac. al XIX-lea po- nale i gurA-casca pAnA la tiganil gdmenesc cu recunotintli de serviciile 16gioai care trebaluiau pe la bucatadeosebite ce le.a adus el Tara. Tot rii. Un continuu sgomot ai o contiitia de mari servicli a adus i Rusi- nua viata pulsa de dimineata pana
!or tlin care motiv a fost decorat de noaptea tarziu la hanul lu Manuc.
Tarul Alexandru I in 1810 cu Crucea Importanta Jul se mai datora i fapSf, Vladimir, adresandu-i multumiri tulu ca alaturi se afla sediul Age
prIntro scrisoare. Despre bogatiile (Prefectura Politiei).
lui ae dusese faima. Mai ales la Cons-

Au ramas cateva marturil ale MM..

tautInopol etala un lux uirnitor,-1ccula intr'un palat de lema de Woo.

inilor ce-au trecut prin Bucureati al

s'au oprit la acest han.

www.dacoromanica.ro

487

Essabafian 1PAr. P.]: Das

armenische Volk im Wandel der
rahohunderte. Wien, 1939.

Ober den majestatIschen Glpfel del

(Ararat
Kamen Jahrhunderte und
Me

[Sekundensle vergIngen.
Ne-a clizut In ultimul moment ebia, prepasa carte a savantului meToata acestea se Meal Intelegerit
chttarist dela Viena. Asa ca o pre- coatemporaneitatii. Pentru o slagura
zentare amanuntila a ei 11a CUM cu
prisosInta merita nu vom putea face.

cauza sfanta pentru care lupta try

popor cu tot ceeace i-a mal ramas

Ceeace ar fi st nedrept, caci cartea din credinta nestramutata Intr'o vicparintelui Essabalian este un imn torie a dreptatii.
dela inceput pana la sfarsit, in care
0 spune Essabalian In Inchelerea
nu stii ce s'admiri mai Wad: verbul cartii sale, impodobita Cu admirabile
age de fnaripat in care-si gaseste asa modele din bogata arta armeana.
de depilo rezonanta tragedia vietii
,,Dieses Buch muss erscheinen, well
de 3 ori mileuare a unui popor asa es gegenwartig eine Notwendigkeit
de incercat cum a fost si este popo- ist, dem brossen freien deutschen
rut armean sau armature stiintifica Volke das kleine armenische Volk,
de incontestabila valoare ce dublea2a das einen unglaublichen Lebensmut
admirabilul stil al calla sale ?
und eine erstaunliche Lebenskraft au
Este, ni se pare notia, focul until den Tag gelegt hat bekanntzumavulcan care erupe. Este un suflet care chen. Das deutsche Volk kennt am i
se daruieste in nadejdea une drep- besten, wie kaum ein zweites, was
ta[i. Cartea parintelui Essabalian ur- Freiheit und Selbstandigkeit bedeumareste tocmai zugravirea sufletuiui

armean sub toate aspectele lui mai

ales cel istoric, geografic, cultural in
momentele acestea, cand zorii unei

ten. Fiir diese Freiheit und Selbstandigkeit hat das armenische Volk zwel
Jahriausende gekampft und aus die-

sem Grunde allein wird es YOM

noui ordini apare in lume si cand

deutschen Volke stets am beaten

Armenii de pretutindeni cer dreptate

pentru cauza lor. *i n'o cer de po-

verstanden werden".
0 fntrebare se pune sub apasarea
chinuitoare a asteptarilor: Va II oare
auzit, in[eles si ascultat glasul drep
ta[ii poporului arme an ?

mana ci o sprijina pe toata istoria

lor sbuciumata si pe toata arta si
cultura ceau creiat-o dealungul veacurilor.

Este ceeace incearca intr'un mod

asa de admirabil par. Essabalian.

D-sa parcurge dupil o prea placuta
introducere toata istoria roporului
sau din care se desprinde vartos si
de netnvins o realitate : aceea a permanen[ii si vigoarei poporului armean. Asa de bine se potrivesc primele versuri cu care 'mew; cartea,
ale poetului armean A. Isahakian cu
acest mare suflet cat un munte, cat
un Ararat peste care au trecut veacurile ca niste secundel

e
Andr Maurois : Lord Byron.
Pars, 1938.
Cunoscutul scriitor francez, Andr

Maurois, in cartea sa despre vista

lui Lord Byron, descrie st episodul

pe care marele poet englez l-a hilt

la Venetia:
gin fiecare zi,Byron Isi oprea gendcsa In fate mandstirii Armenilor

[din insula San-Lazzaro). El se 1mprietenise Cu calugarit Mechitariati

tii ti plItcea 564 viziteze In mica lor,

www.dacoromanica.ro

488
InsolA plantata Cu chiparosi, Cu ar-

bad de ludeea si cu portocali. Treand prin curtea inflorita, el se Indrepta spre o odaie impodobita toata
Cu icoane stinte, unde Il ajuta pe
parIntele Pascal Aucherian sa alcatuiasca o gramatica engleza-armea-

na. El admira fata maslinie a Wintelui qi barba lunga si neagra care-1

lacea sa semene cu un mare preot
din templul lui Solomon. Limba armeana era grea dar Instiqi aceasta
dificultate era o atractie pentru Byron.
aAm gasit ca e necesar sa-mi ocup

rnintea co un studiu sever. Acesta e

cel mai greu pe care 1-am descoperit
Cand cineva 11 intreba cat timp va
Mitt/We la Venetia: Sper, raspundea el, ca dragostea mea pentru alfabetul armenesc va dura toata
na

El vorbea cu placere cu Mechitariqta. Invidia, singuratatea, retragerea, pacea lor sulleteasca. Parintele
Aucherian Ii descria Armenia, afirWind ca, dupa toate indicatiile biblIce, acolo fusese situat Raiul Pamantesc.
In timpul bolii sale, Byron terminase actul al III-lea din Manfred,

putln cam restrans (Byron nu Oa

ca Goethe, sa atinga supranaturalul
In masse mari) dar interesant prin
doctrina.
Manfred era In tata mortii. Abatele
unel manastiri vecine incerca sa-1
Itnpace cu stne-insusi i poate cA aceasta scena era ecoul convorbirilor
WI Byron cu calugara Armeni. Parintele catolic ii arata pacatosului
pocainta si iertare.

S.: Vechimea Arme nilor in Pirile

Romeme, In ziarul Unfree

din 6 Aprilie 1941.
Ziarul Unirea, inteun loilelon redat In mai multe articole se ocupa
de Armeni. In primul articol (in No.
din 6.1V.1941) desvolta problema ve-

chimil Arrnenilor in Trile romane$Li, Bazat pe unii cronicari maghiari din Ardeal stabileste ea Armenii s'au asezat pentru prima opera
In Transilvania inca din veacul
X-lea pe vremea lui Gheza iStefan
cel Slant. Asa de numeroase devin
coloniile drmenesti din Transilvania

'neat prin veacul al XIV-lea se pomeneqte qi numele unui episcop armean.

Asezarile Armenilor In Moldova si
Tara Ronrianeasca n'are nicio legatuta
ca coloniile lor din Ardeal. In Moldove, Armenii au venit pentru prima
owl in veacul al Xl-lea, emigrand
din Armenia, dupace capitala rega-

tului armean al Bagratizilor, Ani, a

cazut sub Persi (1162) Atunci au emigrat pentru prima ma Armenii,
cari s'au asezat, parte In Polonia,
parte in Moldova.
Armenii din Moldova sunt mai ales
din orasul Ani i irnprejurimile lui.
In 1239 o noua emigratiune a Armenilor din Ani se produce. Aceasta
datorita navalirii Tatarilor in Armenia. DeaseEneni la 1313 qi 1342 se
produc noul emigran. Numarul celor
emigrati nu se poate sti. In once

caz ei erau destul de numerosi din

moment ce incep sa faca cornett, II
injghebara puternice comunitati

*Nu vorbesc de pedeapsa, fiul melt,

dan nascere chiar unui drum comercial, care lega Wile germane si centrele comerciale poloneze Cu portu-

(rtiabunarea imi apartine mie, spune

Domnui) dar institutiuniie noastre
ne.au dat putinta sa domolim calea
paCatosului spre nadejdi mai inaltes.

vei le da privilegii de comert, scutindu-i de bir. La Suceava se bitemeiaza o epfscopie a lar chiar din

rile MANI Negre. Domnitorii Moldo-

www.dacoromanica.ro

489
fret'laa lui Alexandru-cel-Bun. Armenil asezati pe ptimantul Tarilor
Romanesti au ajutat desvoltarea comertului, acigurand prosperitatea
care-I gazduia.

el vin aemanriie destu de namerouse futre clvilitatiile apusene dela

Micena, Creta, Etruria, care s'au deivoltat In bazinal medlteranean ti Civilizatia poporulul atmean. In istrie
poporul armean e cunoscut numai
din veacul al VI-lea In. de Cr. cand se

S.: Armenii popor arian, tu face inentiune de el Ca de un popor

ziarul Unirea" din 17 Aprilie indo-gerMan numit de Persi Armina.
Nu ponte ea fie lipsita de legaturli
1941.

navalirea Cimerienilor din Peninsula

cea a Armenilor. Se
In al doilea articol se ocupa de Balcanica
originea poporulut armean. Bazat pe pare ca si el veneau tOt din aceste
flind, poste, inruditi Cu rasa
o bogata informatie, autorul se stradinarica.
dueste sa faca o cat de mica lumina
In obscuritatea acester problemLand concluzille la care ajungea saS.: Origina fracd a Armenfvantul filolog german Fr. Bopp In
L

lucrarea s a : Bergleichenden Grammatik (Berlin, 1833-1852), precizeaza

dupa caracterele ei generale limba

armeana apartine marei familii a
limbilor indo-europene. Avem de-aface u o limba indo-europeana, deci

for, la ziarul ,,Unirea" din 14

lunie 1941.
In al 111-lea articol se audit pe larg

originea trac a Armentlor. Ceeace

se remarca acum este sprijinirea a-

cu un popor arian, asa cum denu- cestei afirmatil pe cele mal vechi
meste saiantul german amintit toate
popoarele ce-au apartinut prin limba

marturil completate cu cele mainoul

constatari ale oamenilor de stlintli.

familial Indo-europene. Atat limba

cat i originea poporului artnean, mal
ales incepand dela a doua jumatate a
secolului al XIX-lea, au devenit obiectul unor intinse cercetari. Toti
cercetatorii sunt de acord a socoti
limba armeana drept indo-european. In ce priveste originea poporului
armean, doutt pareri sunt In curs de
luptd. Una dupa care Armenii si Frigienii, cei dintai navalitori ai Asidi

Incepand cu Herodot, Eutox, Diontale

din Halicarnas se afirma originea

traca a Armenilor. Mai ales Herodot
afirmlf categoric ca el se trag din
Frigieni originan i din Europa, facand
parte din marea familie a popoarelor
traco-ilirice. Se aminteste sl relatarea

lui Strabon, care pan mentiunea

gendei ca Armenii ar descinde din
eroul grec Armenos din Thessalia,
reaminteste tendinta Grecilor vechi
Mici, cart in jurul anului 1200 in. de Cr. de a anita once popor, care-nr it
ar fi alungatpoporulHititilor spre Si- vadit calitatl deosebite el-ar ti *Ds
tia si Mesopotamia, ar fi venit din la mare Intiorire, ca Hind un neam.
Rasarit. Alta potrivit careia Armenil grec. fni41 cronicarli vestiti al Arar fi navalit In Asia Mica cu mutt nienlei, ca Movses Khorenati, Koinainte de 1200m. de Cr. si ar fi venit riun, Catolicosul Hovhannes oi altil,
din Apus.
mentioneaza originen traca a Arme-'
In lumea arheologica aceasta a nilor. Dintre cercetatoril moderni nu
doua ipoteza fi face din ce In ce exista nici until, care sa Incline catre
mai mult loc. DeOarece In sprijinul vreo alta parere dada aceasta. Tnce31

www.dacoromanica.ro

490

Dar pe'ncetul acest Insemnat rot

pand cu Tomaschek, urmand apol
Marquart, Luschan, anther, Iorgal jucat de ei s'a stins, cad altii au
Jacques de Morgan, Parvan,toti sunt venit si le-au luat locul. Aportul pe
de acord asupra originii trace a Ar- care 1-au adus Armenii negotului
Tarn a fost mare, daca se tine seama

menilor.

de Iaptul ca ei au format clam ne-

e
S.: Armenii in negolul jcIrii,

In ziarul Unirea" din 2 Lillie

1941.

Parasind problema originii, In cel

de al IV-lea articol se desvolta interesanta chestiune a locului ArtnenlIor
In negotul (aril.
Dupa cum se meta In primal artfcol Armenii asezati tn Ardeal Inca
din sec. al X-lea si In Moldova Inainte de intemeierea principatului au

dat nastere drumului comercial ce

lega Wile Germaniei de orasele Marei Negre. Multa vreme Arrnenii au
servit drept intermediari comercial!,
'Ana cand au fost pe'ncetul Inlocuiti
de Greci si Evrei In veacul XVII si
XVIII. Mai ales In Polonia activitatea
lor comerciala a dus la desvoltarea
si tuflorirea multor orase. Datorita
acestui fapt domnitori roman' ca
Alexandru cel Bun, $tefan cel Mare,
Bogdan III, fiul sat' si multi altit de
mai tarziu cautara ca prin privilegif
comerclale ce le acorda sa-i atraga
In Moldova, constientifiind ca data
Cu ei vine si prosperitatea tarii. A-

portul lor a fost insemnat mai ales

daca se tine seama de faptul ca puteau

prin comerciantii =lent din

gustoreasca 1ntr'un momentcand noi

nu aveam o asemenea clasa formata
ca sa le poata lua locul. trims; domnitorii roman; s'au folosit de ei pentru afacerile comerciale personale ce
le faceau. Ca o marturie a prosperi-

tatii lor economice de altadata, au

ramas bisericlle asa de numeroase
pe care ei le-au ridicat In diferfiele

orase ale Oa

e
S.: Bisericile armene din Ro-

mtiniat In ziarul ,,Unirea' din

22 August 1941.
Este ceeace formeaza tema celui
de-al V-lea articol.
Dupa cum se afirma pana acurn de
cercetatori, se pare ca in Botosani

ar fi existat prima biserica armeneasca din Moldova. Ea ar data din

1350, deci dinainte de intemeierea
Moldovei. Iasii au avut Biserica Si.
Saya, care se pare ca a fost la Inceput biserica armeneasca, mal tarziu transformata In biserica romaneasca.
La !el Cetatea-Alba a avut biseriea armeana Inca din 1921. De Wei
provine si un Ceaslov scris In 1460
de catre Episcopul Nicoghos dela

alte tari sa creieze legaturi comerciale In afara tie tara.

Au jucat acelas rol pe care II vor

Cetatea-Alba. Actualmente acest Cea..

desfacere, targuri, uncle se Infiripau

slit zideau biserici si scoli. Vestite
au fost hanurile armenesti, admirabil
milloc de desfacere a diferitelor marfurl si produse.

mare, mai ales astazi, deoarece el

verifica stapanirea efectiva a lui

slov manuscris se afla la Biblioteca

comunitatii armene din Bucuresti si
ilea Evreii mai tarziu pana In zilele este studiat de Directorul Bibliotecii
noastre. Ei au creiat piete vestite de d. Siruni. Importanta lui e nespus de
Stefan-eel-Mare asupra Basarabiel.
Suceava, Siret, Hotin, Vaslui, Roman

fi alte orase marl au avut si au panti

www.dacoromanica.ro

491

astazi biserici armenesti, dovada cea

mai evidenta a vietil splrituale a co.
munitatilor armenesti de pe teritoriul
Romaniei.

liar (tu ,Huschardzana, Wien, 1911).

Die Armenter ais Trager indoger-

manischer Baukunst (in Armenier-,

tum-Ariertune, Potsdam, 1934).

Acest foileton a putut desigur da
In timpul calatoriei sale In Armepretioase informatii marelui public nia din anul 1913, Strzygowski a pricetitor asupra populatiei armene din mit sprijinul nemarginit al reposeRomania, conlocuitoare pe pamantul tului istoric de arta, .T. Toramanian,
Tril noastre, care nu ()data si-a era- care i.a dat un imens material pen;
tat patriotismul i intelegerea fata de tru capo d'opera al sau, Die BauTara, care-i adaposteste.
kunst der Armenier und Europa.

mat in aceasta lucrare cat si in

celelalte sale studii Strzygowski reA.: Josef Strzygowski, In leva rolul primordial pe care 1-a juarhitecturala armeana in
Mitteilungsblatt der Deutsch- cat artaartelor
In general, multeori
istoria
A rm enischen Gesellschaft", servindu-le ca indrumator.
Junie 1941, Berlin.
Inteun articol inchinat memoriei
Buletinul asociatiunei germano- sale ziarul Wlkische Beobachter6
armene din Berlin ne aduce trista (7 Ianuarie 1941) 1-a caracterizat ca
veste a incetarii din viata a marelui un revolutionar in domeniul stiintesavant Josef Strzygowski, vestitul lor intelectuale.
istoric de artd i lost profesor la uniO
versitatea din Viena, decedat la 6
Lauro Mainardi: Funzione
Ianuarie 1941, la Viena, in varsta de
79 ani.
spirituale della nazione armene,
Ultimele lucrar din vasta sa opera In revista ,Armenia", 1939,
stiintifica sunt Inchinate istorieiartel
armene. A fost de doull ori In AP Martie-Aprilie, Roma.
menia In calatorie de studii.
Dintr'un articol publicat in numiPrincipalele sale lucran, cari au rul III din revista Armenia din.
deschis o noua cale in domeniul cer- Roma, culegem urmatearele
Ca o frumoasa insult' de gandire
cetarilor stiintifice ale artei armeariana, platoul armenesc a fost ci-,
ne, sunt urmatoarele:
Das Etschmiadzin- Euangheliar tadela spiritului crestin i Indo-euroBeltrfige zur Geschichle der arme- peen In decursul unor veacuri lungi
pline de suferinta, rezistand erom
nischen, rauennatischen und syropoloIn fate navalirilor barbare
dgyptischen kunst. Wien, 1891.
orientalilor
inapoiati
cu
liad
furia
Kleinarmenische Miniaturmalerei.
lutrilna vie a civilizatiei.
Tilbingen, 1907.
,Arianismul datoreaza Armeniei
Die Baukunst der Arrnenier und
.
o recunostinta fara margini:
Europa. 2 vol. Wien, 1918.
,Chiar
daca
am
yrea
sa
nu
recuMara de cele pomenite Strzygowski a mai colaboratla diferite reviste noastem ac.el adevar; contributia spilarnurind unele probleme din istoria ritului armean la gloria Bizantului,_
artei armene. Trebuie semnalat mal colabofara lui la arta ruseasca
caucaziand, precut!' si la progresul
ales urmatoarele sale articole :
Ein zweites Etschnziadzin-Euange- Turciei pe balea vIetii civilizate, a-

www.dacoromanica.ro

492

mintirile nemurltoare ale culturii ar- al poporului armean, al acestui copil

nienesti i slarsitul fatal al acestei credincios, sentinela a arianismuluill.
culturi constituesc si vor constitui

realitatea gi speranta civilizatlei ariene.

_Daca privim arhitectura armeana,

atat de puternic4i, de bogata si de
expresiva, vom gasi In ea confirmarea unei legaturi rasi ale ce nu poate
fi rupta coborand dela Miazanoapte

pana la Mediterana insorita, spre a

se ridica apoi pana la cerul limpede
al Asiei. Daca am examina mai de
aproape limba armeana, adevaraiti
comoara poetica si filologica, am
scoate la iveala preistoria sugestiva
gi tainica a emigrarii popoarelor, a
ciocnirilor de rase, a luptelor, a ntivalirilor, Insfarsit a chinurilor sufletesti ale oamenilor, chinuri cari au
creat civilizatia de astazi.
Limba de aur a Armenilor, care
prin natura sa indo-europeana este
atat de apta sa traduca limbile cele
mai grele, scoate In evidenta o mare
bogatie culturala Ingropatti, dar nu
moarta. Cine stie cate lucruri mai
poate exprima acea limba, daca s'ar
face un studiu f ilologic comparativ
Ultra limba Armenilor l limbile popoarelor cari au avut relatii Cu Armenii.

pentru trecut. Dar Armenii

n'au, fost dezarmati i nici nu vor fi.
Tributul lor !si pastreaza valoarea

sa nepretuita, mai Cu seama gratia

acelui tocar magic care ocupa ura
din insulele marii Venetiei gi continua sa raspandeasca comorile. culturii apusene, in deosebi cele ale
culturii italiano, la Arn3enii proscrigi din lumea Intreagg, dandu-ne
fa schimb nenumarate opere filologice, istorice i artistice pline de begatie. Acum, and, fascismul asea2a
In prinsul rana valorile rasiale, se

proate Intelege Inta'un fel mai con-

vingator rolul cultural al natiunei si

Arhiep. Gareghin Hovseplan : Problema cupoleibiserici-

lor armenefti, In revista Gotchnag", New-York, 14 Oct.

1939.
Problema cupolei bisericilor armenesti, prin forma ei particulara, este
una din laturile caracteristice ale
vechei arhitecturi armene.

Cel care s'a ocupat pentru prima

ciara de aceasta chestiune, a fost Toramanian, In lucrarea sa inchinata
bisericei din Ticor, considerand cupola ei ca pe cea mai veche, dar nu
contemporana cu cladirea insasi. Du-

pa parerea lui, in sec. al V-lea, Armenii dei aveau obiceiul de a construi cupole fusa gnecunoscand felul
de a le face, le construiau din lemn2.

Acel templu este una din cele mai

vechi cladiri bisericesti din Armenia,
cu particularitati proprii constructiilor bazilice si cu inscriptii asiriene,
construit in sec. al V-lea de catre
principii Kamsarakani.

Dupg Toramanian, Strzygowski

vorbeste mai pe larg despre cupola
In lucrarea sa inchinata arhitecturii
armene, ajungand la o concluzie Cu
totul diferita. El leaga de Parti origina i transmiterea cupolei In Armenia si spune ca a fost construita
pentru prima ciara pe cladiri patrate.
El si-a exprimat acce,s parere intr'o
alta lucrare a sa,considerand cupola
armeana ca fiind originara din Iranul de Rasara. Se pot discuta unele
dintre parerile sale cu privire la
transmiterea cupolei din Asia Mica
In Mesopotamia si Armenia, prin
Persia, din cauza lipsei sau necunoasterii documentelor autentice din
vremea Arsacizilor, despi e aceasla

www.dacoromanica.ro

493

transmitere. Totugi, suntem convitisi

lased Cu una fAcutd din lema, teman

cd cupola a trecut prin Persia si cd

ea era intrebuintatd In Armenia in
sec. al 1V-lea si al V-lea.
In afarkt de formele arhaice ale
Bisericei din licor, i-au mai servit

du-se ca vechiul perete crdpat sd nu

reziste greuttitii unei cupole de piatrd. Astfel, in viitor, ar fi f ost oare

drept sd se creada cl Armenii nu

stiau sd construiascd cupole?

Toramanian n'ar fi scris desigur
acele randuri dacd ar fi vazut irunci
A vau-ul cu cupold de langA Kanaker
(construit la sfarsitul sec. al VI-lea
sau la Inceputul sec. al VII-lea)
mai ales Midghavank care este si
de lemn i se atribne lui Vahan Ma- mai vechiu. Poate din aceastd cauzd
mikonian In sec. al V-lea. Se mat el socoteste cupola Ticoruluica posstie ca Ecimiadzin a avut si o parte terioard clddirei insasi considerand-o
de lemn care s'a ars. Nu se stie insd in acelas timp ca pe cea mai veche
precis ce parte si deed au mai fost rdardsitd de cupola armeand.
!Acute reparatii tot din lemn. Pang
Din studiul comparat al motivelor
la Komitas, singura mega sursd depe sculpturi si ornamentatii si condespre cupola de lemn dela ECiMia. form unor argumente bibliografice,
dzin, este catolicosul Hovhannes (sec. reiese cd BAdghavank este construit
X).
in prima jumdtate a sec. al VI-lea.
Studiul vechilor biserici ne aratd Prin urmele sale de cupold, dovecd obiceiul de a construi acoperisul deste ca, cu mult inainte de Komitas,
de bazd concluziei lui Toratnanian si
cuvintele catolicosului Hovhannes
care apune cd dupd 618, s'a ddramat
cupola de 'ems a mandstirii Ecimiadzin si s'a construit una din platrd
de constructie. Coustructia cupolei

din piatrd nu era rdspandit pand in

sec. al VII-tea. Judecand dupd vestigiile descoperite in timpul sdpdtu-

rilor, se all cd multe cladiri bazilice

Cu cupold, eran acoperite cu tigld.
Dintre primele, se poate cita Kasakh
(sec. al V-lea), Ereruk (sec. al VI-lea),
dintre cele cu cupola, BAdghavank,
Otun (inceputul sec. al VII-lea). Se

Armenii stian sd pue cupola pe bisericile lor. Prin caracteristicile sale,

Strzygowsky o compard cu marile

catedrale din Occident si cu cladirile in stil baroc de tipul lui Gesti.
Din pdcate, fzarte putin a rdmas
din cupola dela Bdclghavank. Nu se
poate afirma ce formd a avut ea. Se

tjtie numai cd a avut baza pdtratd.

mai stie dintr'un document biblio- Trebue sd credem cd tamburul a
grebe ca cupolele se construiau si fost octogonal, age cum gdsim la bidin cdramidd (istoricul Movses Ka- sericile- din prima jumAtate a sec. al

lankatve(t).

VII-lea,

Dar st admitem pe de-a'ntregul

afirmatia catolicosului Hovhannes. A
trage o concluzie dintr'unsingur exemplu ar fi coutrar nevoilor unui studiu
metodic. Constructia din lema a cu-

polei din Ecimiadzin se dapreazd

oare nestlintei Armenilor sou unei

Pentru existenta cupolei avem dovezi si mai vechi prin rdrnasitele artei monumentale si prin argumente
linguistice. Astf el, este templul Otun
gi un monument funerar &tat aldturi
de el.
Este_ una din cele mai mdrete

Back cauze ? De exemplu, in 1915, constructii din Armenia, cu madeand s'a ddramat una din cupolele- risticele unei bazilici triconce. Menuacelei mandstiri, din cauza cutremu- mentul funerar, Cu frumoase ornarului, arhitectli au vrut s'o Inlocu- mentatii este de mare valoare nu

www.dacoromanica.ro

494
numai pentru Armen' dar oi pentru
arta religioasd In genere. 5i templul

monumentul sunt legate de arta

mesopotamicd-sasanitd.
Se poate discuta contemporanel-

tatea templului oi a cupolei.

devdr, cupola este reparatd in parte
dar Impreund cu corpul coastructiei

vistan L Tizpis au avut cupola (sec.

al IV-lea si al VI-lea). CuvAntul pah-

lavic ,gmbat" vine dela Vendidad,

care, desi nu e dinteo parte veche
din Zend-Avesta, nu e totusi mai
nota deat sec. al IV-lea.
Astfel, credem a am dovedit
existenta bisericilor cu cupold da-

se Intregesc aoa de bune Inat nu teazd de mai inainte de sec. al V-lea,

putem sd le despdrtim. Biserici ca
acestea au fost construite ca urmare
a uniril curentelor artistice si nu sunt
constructii vechi ptigAne pe cari s'a
addugat o cupold, asa cum vrea,-sd
explice Toramanian.
Dar dovada intrebuintdrii strdvechi
a cupolei, sunt marturiile limbii armene in literatura noastrd originald
oi tradusd din sec. al V-lea. Cuvantul cupola este Intrebuintat atAt de

des si Mat de felurit inat se ponte

deduce a era o notiune dintre cele
mai obisnuite pentru scriitorii oi tra-

duatorii de atunci.
Chestiunea devine si mai limpede
and vedem Intrebuintarea acestui
cuvAnt In traducerea armeneasa a
Bibliei.

In viziunea SI Grigore Lumindtorul, ni se descria o clddire Cu o cupaid asezald pe patru stalpi.

Sd addogdm cA cuvAntul cupola,
dei rdspAndit In limba noastrd literard din sec. al V-lea, nu este de origind armeand. Hubschman, In gramatica sa armeand, spune cd cuvantul armenesc agAmbet (cupold) este
identic cu ggunbad din limba neo-

persand, pe and Ntildecke sustine

cd origina lui gAmbet" este cuvantul

asirian cupda". lar Horn explicd acest cuvAnt prIn cuvAntul pahlavic
cgmbata foarte apropiat de cel armenesc.

Se prea poate ca acest cuvAnt

II trecut prin Persia in Armenia, mal
ales pentrua acolo, palatele din Ser-

edict{ din sec. al 1V-lea, fapt pe care

Strzygowski II dovedeste In lucrarea
sa inchinata artei armene.

A.: Svastica simbol in Armenia, In ,Miteilungsblatt der

GesellDeutsch-Armenischen
schaft e. V.", No. 5-6, De-

cembrie 1939, Berlin.

Autorul articolului spune ca crucea incArligatd sau, cum o numeau
Roata Lumii
lndienii, Svastica
simbol al fericirei i progresului etern, era Intrebuintatd cum in sanul
celorlalte popoare ariene aoa si in
Armenia in decursul de milenii, In-

cepand dela preistoria sa land la

Evul mediu crestin.

De aceia Societatea Etnograficd
Armeand, infiintatd in 1906, a adop-

tat ca emblemd crucea inarligatd,

si a Impodobit cu ea frontispiciul
revistei sale.
In ultimul sfert al secolului trecut
cAnd arheologul francez Jacques de
Morgan lacea in Armenia sdpdturile
mormintelor din era bronzului, a
gdsit printe altele i cateva ornamente de bronz cu svasticd, toate

cruci Inatligate cari se invattea

spre stAnga.
Etnograf ul i atheolcgul atmean Ervant. Lalaian, redactorul revistei etnograf ice armene, in urmd sdpliturilor ce le a executat inaintea i dupd
rdzboiul mondial, a acut i el des-.

coperiri similare; a gdsit obiecte de

www.dacoromanica.ro

495

bronz Cu svasticli, rgmase din timpurile preistorice and Armenia era

populatg de o rasa dolicocetalg.

cladiri. Lalaian spune cA la intrarea

multor case din Erevan, capitala
Armeniei de astAzi, pietre albe si
Intrebuintarea svasticei a lamas negre sunt zidite In formg de svasIn Armenia si mal departe, and In tia.
secolul VII-lea In. de C. ' tara a lost
invadatg si populatg cu Armenii indogermani veniti din Balcani.
La Armenii crestini svastica a laH. Dj. Siruni : Citeva carti
mas ca simbolul norocului sl al spe- armene#i tiparite de Gheorghe
rantei. In miniaturele armenesti o gasim deseori,de ex,In ornamente7e mar-

Asachi, In Revista 1storice,

ginale ale unei evanghelie din seco- Iulie-Septembrie 1940.

lul al XII-lea, care era ptistrata In
InAngstirea Akhtamar din lacul Van.
.In revista mult regretatului profeIn acest manuscris bratele svasticei, sor Nicolae lorga, D-1Siruni publicit

dupg cum observg Lalaian

sunt stillzate In forma de frunze sau

un articol asupra atorva cgrti ar-

menesti tipgrite de Gh. Asaki in tipografia Albino, intemeiatti de el la

mArturiseste cg tot la Akhtamar a Iasi. Prima : Cheut cettrti literelor
vgzut un covor In nrajlocul aruia era mesrobtene (armenesti) era un abetesuta o svasticg maree, (Este cedar tiparit in 1847, pentru Invatade notat cA la Sibiu e pgstrat un rea alfabetului armean. Se impunea
chilim oriental, provenit de sigur din tiparirea unui astfel de abecedar mal

de boboci de floare. Lalaian mai

regiunele armenesti, Cu sVastici pe el),

Tot asa si in arhitectura Arnie-

niei crestine svastica a jucat un rol.

Multe pietre de constructiuni din bisericele armene din secolele VII
XV, poartg babe altele si acest semn.
Asa, de ex., renumita catedralg
Zwartnot, nu departe de Ecimiadzin,
si biserica din Talin, din apropierea
amAndoug din
muntelui Aragadz,

ales dupg ce Mihail Vocla Sturza

daduse in 1841 hrisovul prin care porunceste Epitropiei Invatgturilor publice sa la sub obliiduirea ei scoalele
nationale armene. Initiatorul acestui
abecedar era lacob Buiucliu, directorul scoalelor armene. In prefata

artli se dg indicatii asupra metodei

dupg care a intocmit cartea.
Alta carte tiparita in aceias tiposecolul VII-lea,
a cgror mine g-rafie este: Dogma cresttneascti,
exista si astgzi.
dupg credinta slintei biserici armeDa asemenea asupra pietrelor din nesti adaptatg pentru uzul copiilor
zidurile orasului Ani,consbuite Intre mici, sub patriarhul Constantinoposecolele IX si XI, s'au gasit sculp- lului Domnului Arhiepiscop Matdeos,
lai, fn anul Domnului 1847, tipogratate svastici marl.
La Zwartnot si ca alte biserici fia Institutului Albina. Este vorba de
avasticele nu Bunt izolate, ci stint in un mic catehism asa cum a intocmit
corelatiune cu multe alte figurI simi- pentru folosinta pruncilor, Eufrosin
lare dintre care piing astgzi s'au des- Poteca, de curand dat la ivealg de
D-1 Radulescu-Motru.
coperit 28 de feluri.
Este demn de notat cg svastica o
O
mai Intillnim in mod izolat si la alte

www.dacoromanica.ro

406

Theodor Holban : Date noui tui Petru cu Eminovicii cari loculau

vreme In Cracovia.
cu privire la origina lui End- pe,...semi
Din cauza ca traditia origInli
nescu, in Curentulm, Octom- poloneze a lui Eminescu multa
vreme a it's, populara In Romania,
brie 1938.

lar mal departe fntrucat poetul poarta

Articolul a trecut neobservat, desi un nume de botez atat de uzitaf la
importanta datelor ce le prezinta Eminovicii din Basarabia,si In sfarsit
este destul de mare. Fratele poetului din observatia di se Invicineaza
polonez Ludwik Erninowicz, numit f iindca acestia din urma locuesc la
Vladislav -Eminowicz s'a ocupat mai Nord de Prut, unde poseda mosii,
toata viata sa cu adunarea docu- jar Entinescu se naste la Sud de Prut,
mentelor asupra familial Eminovici nu departe de granita basarabeanii,
din care facea si el parte. 1h. Hol- am putea sa presupunem Cu o mare
ban reproduce un articol ramas dala probabilitate, ca Eininescu deriva din
acesta care aduce foarte interesante linia baserabeana a Eminovicilor
date noui asupra originii lui Emi- ca muterea strabunicilor lui In Roma-nescu. Dupace se arata pe scurt viata ilia, nu a putut fi atat de veched.
sI cultura lui Eminescu se afirma In
Datele pe care le da cercetatorul
mod neindoios originea armeneasca polonez tind sti lumineze o problea poetului. Discutia se limpezeste ma care nici pana acum nu si-a gaprin inlaturarea afirmatiei ce se fa- sit solutia definitiva. Atentia trebule
cea pana acum ca Eminescu ar fi sit se Indrepte mal ales asupra numelost de origine poloneza. Bazat pe lui
care tara terminatia
cercetari Indelungate VI. Eminowicz vie/ rilmane un nume des Intalnit
ajunge la concluzia ca familia din la Armen' (v. H. Dj. Siruni; Opera
care face parte marele nostru poet lal Errtinesca, Bucuresti, 1941, p. 6,
deriva din linia basarabeana a fami- nota 1).
lial Eminovici de origine armeana
Desi se pare destul de larnuritoare
cu ramificatii si in Polonia. VI. E0 parerea cercetatorului polonez, totusi
minowicz, spune: Mult mal probabilli
mi se pare a fiderivatia lui Eminescu

problema originii lui Erninescu rama-

din linia basarabeana, MO- de care

si ce fel de legatura-1n afara de f a-

fost, simtirea lui toata si aderenta integr aid a f iintei sale se leaga de aced
pamant romanesc pe care 1-a iubit

mil ia comuna-exsta Infra Eminovicii

atat de mult.

multa vreme nu aveam siguranta, care

din Polonia. Aceasta siguranta ml-a

dat-o de abia cunostinta Cu actele de
legitimatie din Kamenit
Podolsk,
pastrate in arhiva din Petersburg.
Acolo am gasit stirea caacei din
Basarabia se legitimau Cu acelas herb

de noble, pe care 11 Intrebuinta Eminovicii din Polonia, iar pe deasupra am gasit stirea, c primul care se

legitimeaza In 1802, este un Petru,

fiu a lui Mihai, si in cererea de legitimatie se Errata chiar Inrudirea aces-

ne deschisti. Ori de ce origine ar fi

A.: Prof. Karl Roth,In Mitteilungsblatt der Deutsch-Armenischen Gesellschaft", No.

7.8, Mai 1940. Berlin.
Se anunta moartea vestituluiblzantinist si armenolog german, Prof. Dr.

Karl Roth, decedat la 12 armarle

1940, In varsta de 74 ani. Membru al

Academia! Germane, defunctul era

www.dacoromanica.ro

497

cunoscator emerit al Orientului apropiat, al istoriei, limbii si culturii popoarelor lu.

El a In! iintat si a condus revista

Armeneaca". Dintre lucrgrile sale

Articolele de Egg stint reproduceni

din lucrarea autorului intitulata Istoria Bisericei Armene", (Bucuresti,
1934), despre care am vorbit mai sus
pe larg.

o
V. Mestugean : Mica Anfo.
logie a poefilor Armeni,
Sozialund resti, 1934.

citam Geschichte des Byzantinischen

Reiches, 1903 ; Geschtchte der christlichen Balkanstaaten, 1906; GeschIchte Albantens, 1919 ; Deutschland

und Armenien,

1915;

Kuliurgeschichte des Byzantinis(hen

Re/ches, 1919; Geschichte Bulgariens,
Runzeiniens und siidslaoischer Vlitker

In: Scholz, Handbuch der Staaten,

gescluchte, 1923; Die armenischen
Studien und ihre Aufgaberz (Armeniaca", I, 1926); Die Bedeutung des
Armenischen (Festschrift Handes
Amsorya", 1928) ; Ostliclze Frhlingsbrauche (uralte Orakelspruche in

Cuprinde traducen i din marii poeti

contemporani armeni: M. Besiktaslian,

Bedros Turian, Kamar Katiba,

M.

Nalbandian, A. Aharonian, O. Turna-

nian, Khoren de Lusignan, Elie Demirgibasian, Gr. Zohrab, TOMdS,

Terzian, S. Sahaziz, Givani, Victoria
Aganoor, Sybille, Misak Medzareniz

Siamanto, etc. Autorul dupa cum

se simte, Incearcg redarea cat mai

Meta
a versului armean, i gasirea
Griechenland, Vorderasien und beexpresiei
adecvate romdnesti, care
sonders Armenien) in Welt u. Leben", 22 Mai 1929; Zwischen Ost sa redea continutul si finetea spiund West' (Bedeutung der arrneni- ritului poetic armean.
schen Sprachdialekte HU die Sprachwissenschaft), 1927; Das Hans Wit-

telsbach und Armenien (aus: cDie

Heirnat", Beilage der Miinchener

G. Niculescu-Basu : An2infiri

din viafa mea de arfisf, BucuNeueste Nachrichten"), 21. Oktober resti, 1938.
Bayrischer Adel armentscher
Herkunft Bayerland", Marzheft,
1935; Islordisches im armenischen
Sagengut Germanten", Januar 1990.
1931 ;

D-1 George Niculescu-Basu, artist

al Operii Romane intr'un fragment

din amintirile sale evocg figura asa
de pitoreascg altadatg a lui Agop,
artistul-cabotin care distra publicul
provincial al Brailei, atunci cand D-1

Arhiep. Husik Zohrabian : Niculescu era copil. E o paging inIstoricul Bisericii Armene, dela
infroducerea crestinismului in 1-1.r

menla panel in zilele noasfre, in

Revista cursurilor i confe.

duiosetoare, care da justa masura a

unui om ce-si purta suferinta i necazul lipsei printre oameni. Agop in
toata sufarinta lui contura suferinta

unui popor fara sprijin batut de

rintelor universitare", No. 1.2, soarta Orientul fgra fund, misterios,

3-5, 7-9 din 1940.

Revlsta cursurilor i conferintelor

universitare" publica in mai multe

numere Istoricul Bisericii ArmeneN
al Arhiepiscopului Husik Zohrabian,
seful Eparhiei Armene din Romania.

fredonandu-si melodiile vietii lui, etalandu-si vraja existentii lui multimilenare se arata in faptura comict

aparent, trista 'n fond a sarmanului

Agop.

NICOL /LE M. GHINEA

www.dacoromanica.ro

498

tam, autorul Floarei Istorillor

din orient", pref ata de A. Ciobanian,
1939, Paris.
Ghafadarian Karo, Felurile
primitive ale scrisului armenesc,
1940, Erevan.

VITRINA CARTILOR
BIBLIOGRAFIA

CAR TILOR APARUTE

1NTRE 1936-1941
In limba armean
Abeghian M. i Ohangea.
Wan G., Legendele Armeniei, I.
asna Tdrer, 1936, Erevan.

Abeghian M., Materiale pentru

Istoria Armenilor, 1936, Erevan.

Adjarian Hracia, !stork! Limb!! Armene, 1940, Erevan.

Adiaran Hracia, Diclionar

etlmologlc armenesc, 1VII, 1926

1935, Erevan.

Aknian P. Nerses, Mouses III

Hatuni P. Vardan, Armeancd

tn fala istoriel, 1936, Venetia,

Inglisian P. Dr. Vahan, Ar-

menil tn Biblia, 1941, Viena.

KaIantar Akharberg, S6p6-

turile Vechiului Vaghar$apat, 1935,

Erevan.

Kogian P. Dr. Sahak, Biblia

In limbo armeaml, 1939, Bucuresti.

Kurdian H., Miniatura xlbografic miniaturile in tiparul armenesc, extras din revista Pazmaveb",
1938, Venetia.

Manandian H.,

Ti gran

11

si

Roma, 1940, Erevan.

Manandian H., Reiscoalele populare tn Armenia tmpotriva donzinaliel arabe, 1939, Erevan.

Manandian H., Feudalismul tn

din Tateu, catolicos al Armenhor $i

limpul Mu, 1936, Viena.

Armenia Veche, 1935, Erevan.

drum si cronica ale lui Simeon Le-.

hall, Viena, 1936.

Cronica lui Eremia Cclebi K6miirgian,

1939, Ierusalim.

menilor din Cesarea, 1937, Cairo.

ioiicovilor din Cuida, 1940, Antillas.

Aknian P. Nerses, Notele de

Alboiagian Arpc, Istoria Ar-

Alboiagan Arac, Patriarhul

Torcom Kusaghian, 1946, Cairo.

Baiazad Abgar, Chela Umbel

Khaldice, Erevan, 1936.

Dashian P. J., Holarele apu-

sene ale Armeniei Veche: ArmeniaMidi l Calopene (Sebastia), 1941,

Viena.

Dayian Par. Hevont, Komitas

Vardapet, studiu biografic, Venetia,

1936.

Eremian Aram, .sloria leatrulid la Armenii din Rusia, vol. 1,1937,

Venetia.

Eremian Aram, In panteonele

armene$ti din Tif lis, 1940, Viena.

Feydit Frdrc, lstoricul He-

Nianian Arhiep. Mesrob,

Papken Catolicos, !starlet Ca-

OsIcan P. Hamazasb,

Md.

ndstirile farmenel din VaspurakanVan, 1940, Viena.

Samuelian Hacik, Conzunitatea

Klialdla, 1939, Erevan.

Samuelian Hacik, Istoria ye-

chlului drept armenesc, 1940, Erevan.

Saroukhan A., Georgia $1 Ar-

menii, legturile istorice vi culturale

din trecut, 1939, Viena.

Saroukhan A., Firdusi $1 Mouses Khorenall, 1936, Viena.

Siruni H. Dj., Mihail Enzinescu

in arnzeneste, cu o introducere despre
viata si opera sa, 1939, Bucuresli.

Siruni H. Dj. Daniel

Vana jan

viata si opera sa. 1940, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

499

Surmeian Arhiep. Artavazd,

atora Arnzenilor din Ale p, I, Siria,

Adontz N.,

Les vestiges d'un

1940, Alen.

culte ancien en Armenie, Annuaire

de l'Institut de Philologie et l'Histoire Orientales et Slaves. vol. 1V

rop, Bisericele si cl&lirile mona-

(1036) Bruxelles.

hale ale celor fret mdastiri din Tatev,

Haqhartin si Dad, 1938, lerusalirn.

poque en Armnien. Extrait de la

Ter-Movsesian Arhiep. Mes-

Adontz N., Emprunts de haute

Ter-Movsesian Arhiep. Mes- Revue des Etudes Indo-Europennes.

rop, Relailuni istorice despre irt- Bucarest, 1938
gaitunea peunanturilor Artneniei,
Adontz N., Quelques etymolo1936, lerusalim.
1940, Erevan.

gies armniennes. Extrait de l'Annuaite de Phi/ologie et d'Histoire

Orientales et Slaves. t. V (1937)

In limba englez'a

Bruxelles.

Zakaria Aguletzi,

Cronica,

BfinAteanu V., La traduction

Papken Catholicos Gulesse- armnienne des tours participaux

rian, The Armenian Church, 1939'

New-York.

Sarkissian A. O., On the autenticity of Moses of Khoren's History. University of Illinois, U. S. A.

grecs, 1937, Bucarest.

Der

Nersessian Sirarpie,

Manuscrits armeniens illustt Os des

XII-e, XIII-e el XIV-e siecles de la

Biblothegue des Peres Mekhitaristes

Sarkissian A. O., History of de Venise. Preface de Gabriel Millet.

the Arnzenian Question to 1885. 1938.

Paris. 1937. t. L. Etude. t. II. Album.

University of Illinois, U. S. A.

Dumzil G., Le plus vieux nom

armnien da jeune hommei. Bulletin de la Socit linguistique de Pa-

Seth J. Mesrovb, Armenian in

India, 1937, Calcutta.

Seth J. Mesrovb, Madras the

Birthplace of Armenian journalism,
1937, Calcutta.

Seth J. Mesrovb, Sonze Eighteenth century Armenian graves at

ris, 39 (1938), Paris, p. 185-193.

Durnzil G., Les legendes de

Fits a'aveugles" au Caucase el autour du Caucase. 1938, Pars.

Feydit Frdric, Grammaire de

Armnienne Moderne,
Dialicte occ'dental, 2-e et 3-e anne.

Calcutta. 1938, Calcutta.

la Gangue

In limba franeeza
Adontz N., Achot Ergat ou de

1936, Venise.

fer, rot d'Armnie de 914 d 929. Ex-

trait de rAnnuaire de Philologie et

d'Histoire Orientales et Slaves. t. III.

Laurent V., Alliance et illation des premiers Taronites,princes

armniens medilises. Echos d'O-

1935, Bruxelles.

rient*. 37 (1938), p. 127-135.

Macler Frdric, Allocution

Adontz N., Samuel l'Armenien,

roi des Bulgares. Bruxelles, 1938

prononce le 11 Mars 1934 au collge armnien Samuel-Mouradian a

(Mmoires Acad. Roy, de Belgique.

Cl. d. Lettr. XXXIX),

Sevres. 1936. Paris.

Adontz N., L'aspect iranien du

servage. Extrait du Recueil de la

amid/liens ae Transylvante,

Societ Jean Bodin", 1937, Bruxelles.

Macler Frdric,

Manuscrits
1935,

Paris.

Maurice Leroy, Gregoire Ma-

www.dacoromanica.ro

500

gistros et les traductions arnzdniennes d'auteurs grecs. Annuaire de

l'Institut de Philologie et d'Histoire
Orientales. 3 (1935), p. 263-294.

Meillet A., Esquisse d'une gram/noire comparde de l'armenten etasSeconde edition entierement
remanie. Vienne, 1936.

Les Pres Jsuites,

Armni-

ens, peuple tragique, 1939, Lyon.

Sakisian Armnag, Une porte

en bats sculptde arnidnienne de 1134.
Artibus Asiae, Vol. VI, fasc. 3-4,
1937, Leipzig.

Sakisian

Arm6na g, Tissus
royaux armniens des Xl.e et XIII-e
sicles. Extrait de la Revue Syria*,
1935, Paris.

Totomiantz Prof. V., Le r(51e

des Armniens dans la civilisation
mondiale. 1938. Belgrade.

Hofrichter Zdenko,

Arme-

nishe Teppiche, 1937, Wien.

Pietschmann Victor, Durch

kurdische Berge und armenische
Stiidte, 1940, Wien.

Rohrbach Dr. Paul mad Abeghian Dr. Artasches, Mitteilungsblatt der Deutsch-Armenischen
Gesellschaft, Berlin, I, 1937, 11, III,
3938, IVVI, 1939, VII IX, 1940,
X XI, 1941.

In limba
Amaduni Dr. P. Garabed,
Disciplina Arnzena. il Monachismo.

Studio storico-canonico e fonti canoniche. 1940.

Ghedighian Dr. P. Hmaiak,

Collectio canonunz ecclesioe Arnienae. I. Canones Apostolict. 1940.

Hazuni p. Vardan, Cenno Sto-

Van Den Oudenrijn Marc- rico e culturale sulla !valone ArAntoine, Les constitutions des mena, 1940.
Laura Mainardi (sub ingri
Freres Armniens de Saint Basile en
urea lui ):
Italie.
Armeni Ariani, studiu stiintific de
Wou (Paul de), La passion cercetari
rasiale cu concursul mai
de la C,lce, 1938, Paris.

multor savanti germani. Piel ata de

Vou (Paul de), Chrtiens en Carlo Barduzzi. 1939. Roma. p. 120.

pril au Moussadagh. 1939, Paris.

In limba germana

Abeghian Dr.

Artasches,

Das Armenische Voiksepos,

1940,

Abeghian Dr. Artasches, Maarmenische Grammatik. cst und

westarmenisch mit Lesestfichen und
einem wrterverzeichnis,1936, Berlin.
Essabalian P. P., Dionyslus
Barsalibis Schrifi gegen die Armen er. 1938, Wien.

Essabalian P. P., Das Arme-

nische Volk im Wandel der Jahrhunderte, 1939, VTien.

Hellmut Christoff, Kurden und

Armenter, 1935, Hamburg.

VA/ nzenia e gli Arnzent nella poesia italiana, culegere din lirica italianA, dedicatO valoarei i martirologiei poporului armean. 1939. Roma.
p. 16.

Diciotto liriche armene, culese i

presentate de J. Avafian. 1939. Roma. p. 16.
Nor Arax, poema lui Giuseppe
Cartella Gelardi, 1939. Roma. p. 16.
L'Archileitura armena e quella di

Bisanzio, studiu de Giuseppe Frasson, 1939. Roma. p. 16.

Per la Grande Vittima" l'Armenia ! studiu de Giuseppe Cartella

Gelardi, 1939. Roma.
tl volto eroico dell'Armenia,cu articole de Lauro Mainardi, Regina

www.dacoromanica.ro

501

Pesce, Francesco Taddei, etc. 1939,

Siruni H. Dj., Bibliografia OuRoma, p. 32.
t-hilar arnzeneti din Romtlnia 19OL'Arte arnzena, ca articole de Te- 1940) extras din cArhiva Romaneas.
resio Royere, Vincenzo Meo, S. Dje- ca, 1940, Bucure*ti.
vahir, Regina Pesce, etc. 1939, Roma
Siruni H. Dj., Extrase din Crop. 32.
nica Armenrlor din Camarilla, An.
Testimonianze, cu articole de La- Ac. Rom., Mem. Sect 1st., seria 3, t.
uro Mainardi, Giacomo Gorrini, A- 17, mem. 14, 1936, Bucuresti.
raldo di Crollalanza, Carlo Barduzzi,
Siruni H. Dj., Aron Vodd, RtzSilvio Lolli di Lusignano, Paolo Buvan
Vodcl st Eremia Voci6 trzteun
zzi, Enrico Cardile, Giuseppe Carpoem
al unui cronIcar armean, An.
tella Gelardi, Mario Garea, Eleuterio
1st., seria 3.
Giusti, Renato Presciantelli, Teresio Ac. Rom., Mem. Sect.
t.
20.
mem,
14,
1938,
Bucureti.
Royere, Francesco Taddei, Giuseppe
StAnescu Dr. George G.,
Villaroel. 1240, Roma, p. 56.
Epoca
de aur a literatura' cretine
11 Periodo Post-Rornantico nella
arnzene,
1937, Cluj.
literatura arrneno-occidentale. de
Jusik Achrafian, 1940. Roma. p. 16.
La comuniici armena cl'Etiopia, de
Giuseppe Martucci, 1940 Roma p.32.
Urfa e l'eroismo armeno,1940,Roma, p. 32.

Zambaccian K. H., Legtituri de

sdnge, de spirit si de callar dintre,
poporul rorndn i cel armean, conferinta tinuta la Liga Cultural, 1938,
Bucureti.

La dottrina del fascismo e l'esZohrabian Arhiep. Husik,

pansione italiana in oriente negli Istoria Bisericel arnzene, in romastudii di Tacuor Kartziguian, 1940$
Roma, p. 32.

In limba greaca
Koulis Alepi, Armeniki Muza,
1939, Atena.

nete de V. Mestugean, 1934, Buenresti.

In limba rusa
Drampian R. Miniatura armeand i arta cdriii, Moscova-Leningrad,
1939.

In limbo, romii nfi,

Mecianinov J., Ltmba inscrip-

BAnateanu Vlad, ArmeniI

in

istoria si in viga ronianeasce, 1938,

Bucureti.

Bezviconi Gheorghe, Manucbel, 1938, Chisinau.

fiunilor vanice, 1935, Leningrad.

Svirin A. N., Miniatura In Arnzenia Veche, 1939, Moscova-LenIngrad.

Marr N., Ani, monogralla ora-

Decei Aurel, Ronidnii din vea- sului i sapaturile in locul acestui

cal al 1X-lea pcYncl In al KIII-lea, oras, 1934, Moscova-Leningrad.
fa lunzina izuoarelor istorice armenesti, extras din Anuarul /nstitutului de 1storia Nationala, Cluj, 1938.

Siruni H. Dj., Armenii

nzcinia (Cu

In

Ro-

prilejul unui centenar),

extras din revista Arhiva Romaneascam, 1940, Bucuresti,

In limba ungara

Dr. Kallos Lajos s Dr.

Kerekekeshazi Jozef, Abedik,
graf csodcdatos Ocie,

www.dacoromanica.ro

502

geti lucrate Ingrijit si ornamentate,

arme grele, I/Mimi de sabi4i de sageti,precum si vase de lut si de piatra i diferite obiecte privitoare la
vatra.

Provizia de great era pastrata dealungul secolelor in vase pregatite

anume pentiu aceasta. Semintele de

gilt', de orz, de ovaz si de alte

plante cari au fost descoperite, arata

ca inca de acum 20r0 ani agriculPE PAMANTIIL ARMENESC

i. SAPATURI

tura era foarte desvoltata in Armenia.

La Sevan. Pe stftncile de bazalt

de pe tarmurile lacului Sevan din
Armenia a fost descoperite inscriptii

La Karmir-Bfilur. Sapaturile antice cari pana azi nu putusera fi

facute anul trecut la Karmir-Balur
(Dealul Rosu) in apropiere de Erivan,
capitala Republicei Armen iei, au scos

la iveala vestigiile unei vechi for-

tarete datand din sec. al VIL-lea

inainte de Christos adica din epoca

in care a fost intemeiata Roma.
Sapaturile, sub auspiciile Aca-

descif rate. 0 expeditie de savanti in

frunte cu profesorul armean Orbeli,
directorul muzeului istoric Ermitar
din Leningrad, si avand colaborares
profesorului Borisov, a reusit sa descifreze anticele inscriptii gravate cu
vechile caractere armene in veacul
al 11-lea. Prin descifrarea inscriptiilor

demiei de *tiinte a Uniunii Sovietice

s'a putut obtine date asupra vietii

si sub conducerea profesorultd Ter

Avetissian si al marelui expert Pe-

regelui armean Artases, dar mai important este faptul ca inscriptiilepomenesc de tatal regelui Artases,
Zariadras al anti nume nu era
'Ana azi cunoscut.

trovsky, au scos la iveala epoca cea

mai veche din Transcaucasia, adica

vechiul regat din Van, ArmeniaUrartu.

La Ambert. In cetatea seculara

Inca in 1937 a lost descoperita o Ambert din apropierea muntelui
inscriptie cuneiforma prin care se Aragat continua cercetarile arheololamureste ca fortareata dela Karmir- gice, incepute Inca din 1936 sub conBalm' a fost construita in timpul dom-

ducerea academiciauului Orbeli.

niei lui Rusas, fiul regelui Arghistis
Ambert care a lost cladit prin sedin Urartu, in sec. al VII-lea in. de C. colele XXI era o cetate feudala
In cursal ultimelor sapaturi au fost ce apartinea printilor armeni Pahla-

descoperite ramasitele uuei uriase vuni.

constructii din epoca aceea. Partite
In timpul cercetarilor a fost deseointerioare au o inaltime de sapte perita o monumentala cruce despre
metri. Ele sunt in intregime pastrate care se spune ea a fostridicata dup.
cu grija. Se presupune ca aceste constructii erau ornamentate i ca pe-

retit lor erau itnpodobiti cu sulite

marl de bronz.
In afar% de doua sulite de bronz
s'au mai descoperit i tolbe de sd-

victoria generalului Zakare Spasalar

asupra tnahomedanilor in secolul al
XII-lea.
Numeroasele obiecte gasite in Am-

bert reprezinta un deosebit interes

pentru orientalisti,

www.dacoromanica.ro

ICI3

La Dwin. S'au efectuat noi 0- nou In centrul preocupdrilor culttt'Atari in jurul ruinelor din Dwin, yechea capitala a Armeniei, situate la
35 km. spre sud de Erivan, In regiunea Ghamarlu. Dwin a fost capitala
Armeniei, sub dinastia arsacidd, fiind

mutat acolo dela Artasat si fusese

ruinat In timpul ndvdlirilor mongole.
Cercetarea ruinelor a inceput acum
30 de ani, din initiativa lui Daghian,
cand s'a descoperit templul Sf. Gri-

gore, construit pe sernne In Veacul

al V.lea. Ulterior s'a mai descoperit
un portal, cu mozaic colorat. Acum
s'a aflat cd biserica descoperita de
Daghian si portalul fac parte dintr
una si aceias clddire. Nolte sdpaturi

au scos la iveald o said mare, cu

opt coloane. Cladirea este ornaid cu

cardmizi si poartd inscriptii armenesti

rale ale cercurilor stiintifire din Ere.

van.
Incadrandu.se in acest curent, si
pentru o cunoastere cat mai precisd a
istoriei si filoiogiei armene, Prof.H.
Manandian a tiparit, ca rod al hide.
lungatelor sale cercetdri, cdteva lu.
crdri remarcabile prin valoarea lor
stiintificd intrinsecd.
Din aceste studii apdrute In anii
din mind, citdm numai urmdtoarele,

care sunt de o importantd covarsi.

toare pentru clarificarea diferitelor
probleme de culturd st civilizatie ar-

meand: Feudalism/ In Armenia

anticte, Despre comerful $i orKete

Arnie:del", Elucida rea Pniginel ltd
Mouses Khorenafi", Rtiscoalele pop ulare In Armenia contra donitnali-

cari dan date importante asupra a- unii arabe".Drumurile pritzcipale

cestui monument, foarte pretios din din Armenia" etc.
Ultimul volum, apdrut de curand
punct de vedere arhitectonic.
din
seria acestor Insemnate lucrdri
Locuinte subterane. La 19 la.
nuarie 1939, lucrdtorii carierilor de stiintifice, Jigran 11 4i Roma", este
marmord au descoperit, printr'o in- o monografie istoricd, In care autamptare, mai multe locuinte, cu o torul cerceteazd izvoare noui despre
vechime de 2500 ani. Comitetul monumentelor istorice a trimis la fata
locului pe d. Hovhannes Eghiazarian,
care a constatat cd locuintele subterane si obiectele descoperite inlauntrul lor, sunt din perioada post.Kaldeand (sec V.i. de Cr.) cand mestesugul oldriei ajunsese la perfectiune,

epoca unuia din cei mai gloriosi regi

ai Armeniei.
Intr'un interviev acordat unui zia.
arist, Prof. H. Manandian a dat, intre
alte consideratiuni, si urmatoarele
explicatiuni cu privire la aceastd ul-

thnd lucrare a sa:

Se stie cd istoricii europeni s'au

si cd locuintele prin constructia lor folosit, pentru a descrie epoca lui TI.
generala, corespund cu descrierile gran II, in genere de isvoarele ro.
mane, care nu ne-au prezentat Cu
lui Xenofon.
nepArtinire istoria poporului arrnean;

pe de altd parte, aceastd epocd este

pomenitd inteun mod concis si inProf. I-I. Manandian: Ti- cindental in special- In acele opere,
gran 11 *1 Roma'. Complect igno- in care savantii din Apus au pus acrate la inceput de un regim care a centul si au analizat istoria republitncercat sd experitnenteze si in Ar- cei romane san a regatului pontic,
menia o doctrind vitreagd, valorile iar nicidecum pe cea a Armeniei.
incontestabile ale trecutului arme- Cele mai insemnate din aceste opere
nesc au intrat in ultimul timp din istorice sunt ale celor trei autori

H. PUBLICATIUNI

www.dacoromanica.ro

504

en regerman, francez 5i itaiian

name mondial si anume Mommsen,
Reinach, 5i Ferrero.
Cum dealtfel au constatat loarte

Romani'
Tigran spune Morgan
sfArsiau si en cultura macedoneand
din Asia, unde, din toate tdrile care
luaserd fiinta dupd Alexandru Mace-

just si ace5ti savant', isvoarele principale care sunt folosite pentru cercetarea epocii lui Tigran i Mitritad, au fost scrise ca cAteva secole
mai tArziu 5i sunt in rnajoritate suspecte 5i In serviciul Romanilor. E

don, nu rdmasese decAt ruine, iar

Rornei.

parat al istoriei Armeniei, care n'a

fost indestul de cunoscutd de isto-

singurii suverani eran ace5ti doi re gi

din urmd, cari mai puteau sa regenereze In statele lor frumoasa civi-

lizatie a Elladei".
Tin sa mai amintesc cd istoria lui
deja cunonscut cum Roma reusise Tigran II, care in lucrdrile savantilor
cu destuld mdestrie, sa creieze o isto- europeni amintiti constitue un simplu
riografie elogioasa pentru ea, care, apendice la istoria Romei si a Poncontrar adevdrului istoric, ingropa in tului, in aceasta lucrare este analiWere evenimentele nefavorabile zatd pentru prima oard in cadrul se-

Trebue sd refuzdm categoric 5i a-

cea Were ce si-a fdcut loc 5i domind in stiinta istorica din Occident,
conform cdreia luptele dintre A rmeni
qi Romani ar putea fi considerate, aidoma celor romano-pontice, ca o Incercare de rdsvrAtire a barbarilor
din Orient contra civilizatiei din

Apus. Chiar Mommsen subliniazd

faptul ca aceste lupte erzu primele

ricii strdini.
AvAnd in vedere cd epoca lui Ti-

gran II nu a fost suficient deslusitd,

am cat:tat sd ma folostsc si de isvoare noui i nepdrtinitoare,pe baza
carom sper ed am reusit sa aduc o
noud contributiune la ldmurirea a.
cestor evenimente istorice."
In adevar, prin g Tigran II si Roma*,

eruditul Prof. H. Manandian inzestteazd literatura istoriografica armeand cu o alta lucrare de necontestata valoare stiintificd.
su aceeasi observatiune Cu privire
Prof. Hracia Ad jarian: DIctiola resortul care a deslantuit aceste nar etimologic arnieresc. Dupd o
rdzboaie.
=ma de aproape 40 de ani, marele
find aceste lupte, Incepute de cd- savant armean Hracia Adjarian a putre generalii Romei republicane cu blicat in slarsit valoroasa sa lucrare :
scopul de a prdda tdrile orientate 5i Hayeren Armatacan Bararan (Dica trage profituri financiare cAt mai tionar etimologic armenesc). Incemari, erau pornite de fapt nu contra putd In 1926, publicarea acestei obarbarilor din Orient, ci Impotriva pere a durat 7 ani, pAnd in 1932 au
celor doi suverani civilizati cari au apdrut la Erevan cele 6 volume ale
introdus, fie In Wile lar, fie in tot ei, iar In 1935 a ie5it un al 7-lea ca
cuprinsul orientului apropiat, si au supliment.
Autorul analizeazd fiecare cuvant
Incurajat progresul culturii si al cidin 5 puncte de vedere:
vilizatiei grecesti.
I. Partea lexicologicd unde autorut
Din acest punct de vedere trebue
primal ca definitiva urmAtoarea a- indica succesiv radacina, formele de
firmatiune a savantului francez Mor- declinare 5i de conjugare, intelesul,
inclicii ale reactiunii nationale 5irdscoalei popoarelor din Asia Micd contra asuprirei romane si a altor popoare
occidentale. Reinach lace la rAndul

gan: Sdrobindu-i pe Mitritad

autorii ilocurile uncle este intrebuin-

www.dacoromanica.ro

TEATRU IN ARMENIA

0 scenI din opera 4 Alma3t, a lui A. Spendiarian

www.dacoromanica.ro

O scena din opera .Almast, a lui A. Spendiarian

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

O sceng din piesa .Katch.Nazar, a lui D. Demirgian

www.dacoromanica.ro

O scenk din plesa cSahnames- a lui. M. Dianan

www.dacoromanica.ro

O scen4 din plesa cahnanie. a lui M. Djanan

www.dacoromanica.ro

Decorul actulul IV din opera g AIM* a lui A. Tigranian

www.dacoromanica.ro

Decorul actuluf al ILlea din opera Lusabatin a lul A. Stepanfan

www.dacoromanica.ro

505

tat, derivatele si locul Intrebuintat,

si in sfArsit diferitele forme ale puvAntului dupa cum ele sunt semnalate In diferite manuscripte vechi.
Sub notiunea de radacina autorul
nu intelege numai radacinele propriu
zise, adica forma initiala a cuvAntului, ci i toate cuvintele cari apartin
primei perioade a limbelor indoeuropene cand Inca nu exista distinctia
Intre limbile armeana, greacA,
etc. cum este cazul cuvAntului war
(mama), dupa cum si toate cuvintele
derivate straine cari sunt introduse

mult sau mai putin direct Cu atmeana, numarul lor atinge la 300.
Autorul adaoga acestor cloud
parti esentiale, notiuni privitoare la
istoria etimologiilor, adica toate parente emise din partea diferitilor linguisti In ce priveste origina cuvintelor armenesti.
Astfel sunt citate parerile linguistilor Petermann, Windischmann, Gosche, BOtticher, Lagar de, Hubschmann,
Bugge, Meilet, Pederson, Liden,

Schef telowitz, Patrubany, Petersson,

etc.
D-1 Adjarian da apoi formele
In timba armeana fAra a fi suferit dialectale indicand diferitele varianvre-o schimbare, cum este cazul cu- te armenesti ale cuvAntului, adica
vitntului archepiscopos (arhiepiscop). echivalentul WI din dialectele armeAstfel d. Adjarian a run:3f In die- nesti, pe cari, in numar de 30, le a
tionarul sau nu numai cuvintele din examinat autorul In decursul mai
armeana clasica semnalate In cele multor decenii, consacrAndu-le siudii
doua dictionare ale Mechitaristilor speciale.
din Venetia, ci si a gasit el singur
In sfarsit urmeaza ultima si cea

In textele vechi un numar de circa mal orignala parte, aceia a explica2000 cuvinte ramase Winn azi necu-

tiunilor unde d-I Adjarian indicadaca

noscute si dei autorul n'a avut in- cuvantul respectiv este intrebuintat
tentia de a redacta un dictionar in alte limbi. Astfel constatam exispropriu-zis, totusi el a avut grija de
a introduce, In fate radacinilor explicate, si cuvintele din armeana
modernd compuse din rAdacine vechi

tenta i locul cuvintelor armenesti

limbele laza, kurda, georgeana, e-

braica, araba, igana, turco-tatara, etc.,

si la acelas timp Imprumutul
duna regulele clasice, In numar de
armanesti prin intertnediarul
9050.
altor limbi, cum prin aceia turca.
Opera lui Adjarian este un tezaur
II. Urmeaza partea etimologica
unde autorul a dat origina cuvAntu- inegalabil nu numai pentru studiul
lui, si spre a compune aceasta parte limbii armene, ci i in acelas timp
el a avut ca ghid De Walde, Boisacq, pentru toti acei cari se ocupa cu linBerneker, Kluae, Horn, Traufmann, guistica comparata.
Cum a avut dreptate regretatul saWalde-Pokorny, Einout-Meillet. Aci
autorul examineaza nu nlimai cuvin- vant, Antoine Meillet, cAnd In darea
tele proprii ale limbii armene, ci sa de seama consacrata operei lui
si cele imprumutate din alte limbi, Adjarian (Buletin de la Societe lincum sunt limbile iraniana, assyriana, guistique de Paris', No. 82, p. 49-51),
chaldeanA, georgiana, assiriana, e- a concis :
Pour aucune langue, on n'a un
braica, araba, latina, franceza veche,
dictionnaire etymologique aussi amsi limbile turco-tatare.
In ce prive5te limbile citate In dic- ple, aussi complet. Je suis fier d'avoir
iionarul sau pentru raportul lor mai eu autrefois M. Adjarian au nombre

www.dacoromanica.ro

32

5O6

de mes lves pendant de langues M. Abeghian: Materiale pentru tstoannes: il est de ceux qui font hon. ria Armenilor; Abgar Baiazad : Chela
neur l'cole par on ils ont pass". itmbil Khaldice; Karo Ghafadarian :
primitive ale scrtsulut arAritmetica" lu Anania din Felurile
menesc ; Askharbeg Kalantar : SaudProfesorul A. Abrahamian lurile uechiului Vagharsapat ; Hacik
a dat la iveala, in cursul anului tre- Samuelian: Conzunitatea Khaldicd si
cut, priatre manuscrisele aflate la atora vechiulut drept armenesc ; St.
Ecimiadzin, o lucrare pretioasa, Tratatul de aritmetic& a lui Anania din

5irak, autor din secolul al VII-lea,

lucrare care se credea pierduta. Tra.
tatul pomenit contine adunarea, scaderea si inmultirea. Cifrele sunt date
cu litere armenesti, ceeace desminte

Malkhasian: Des pre enigma lui Mot,.

ses Kizorenali

Autori streini despre Armeni. Din initiativa Universitatii din

Erevan a inceput anul trecut editarea clasicilor streini cari vorbesc des-

pre Armeni si Armenia. Primii autori tradusi au fost Strabon de catre

Lucrarea lui Anania dovedeste ca Hracia Adjarian si Tacit de catre P.
Itiinta cif relor era dezvoltata In Ar- Sotnikian.
menia in acest seco!, independent de
Istorici armeni. Tot In ultimii
Arabi.
ani a Inceput tiparirea unor lucrari
Hagop Baronian : Opera com- istorice. Din aceasta serie au aparut:
Cronica lui Zakaria din Agulis ; Isplectd.
In 1938 s'a terminat la Erevan re- toria Rezboaielor a lui Abraham din
tiparirea celor sapte volume ale ma- Erevan; Autobiografta lui Hovsep
relui umorist armean Hagop Baro- (Joseph) Emin, etc.
nian. Nascut in 1858 la Adrianopol,
LucrAri literare. In ultimii ani

parerea c Arabii au fost singurii

cari au dezvoltat In Orient aritmetica.

decedat la Constantinopol In 1891,

literatura propriu-zisa n'a bast fa Inal.

Baronian este considerat ca cel mai timea sa, in ce priveste activitatea

mare umorist armean din secolul literara a scriitorilor tineri. Abia s'a
trecut.
anuntat unele lucrari de valoare:
Din operele lui Baronian sa amin- St. Zorian : Istoria unet vieti ; Mtim: Prea-onorabilii cPrsetori, Mai Manuelian: Redesteptarea ; Hovh. Sinaliunii, O plimbare In cartie- raz: Ferie/rea noaszr si Cdritevul
rele Stambulului, Isleajunsurile poli. Armentei; Nairi Zarian : Culmile
fete!, Frate-Baltazar, Dentistul orien- nice, etc.
tal, Agenda until derbeciel.

LucrAri armenologice. In do-

Aceasta se datoreste faptului ca

dupa moartea tragica a fostului se-

meniul armenologic au vazut lumina

tiparului ma i multe lucrarl datorite
vechel geaeratii a savantilor armeni,
earl In ciuda conditiunilor din ultimii

cretar-general al partidului comunist

din Armenia, Aghast Khangian, IntamplatA In 1937 in conditiuni pana
azi ramase nelamurite, nu se da nici

decenii au continuat cercetarile

si

o veste despre un numar Insemnat

studiile lor. Printre editiunile din

de scriitori,

ani, citam, atara de lucrdrile

pomenite: Hracia Adjarian: Istoria
thnbli armene ; M. Abeghian si G.

maturgi, etc., D-na Zabel Essayan.

Ohangeanian : Legendele Armentei;

Djanan, Ler-Kamsar, etc.

poeti, romancieri, dra-

Aksel Bagunt, Gurghen Mahari, Eghi-

se Cearent, Vagharsak Norent, M.

www.dacoromanica.ro

507

In schimb s'a retiparit lucrarile

unor scriitori din generatia trecuta,
unii in opera lor complecta. Printre
autorii retipariti citam pe Kh. Abovian, H. Baronian, A. Sirvanzade, Av.

Isahakian, H. Tumanian, Gh. Aghaian, Raffi, Terent, Muratan, Vahan

Terian, Hacob Hacobian, etc.
Ziarele din Armenia au mai anun-

tat aparitia in traducere a unor autori straini,

L. Tolstoi: Rz6o1 $1
pace; M. Gorki: Manid; R. Rolland
Jean Christof, etc.

SCENA IN ARMENIA
OPERA
In cursul ultimelor doua stagiuni
(1939-1940 si 1940-1941) teatrele

din Armenia au desfasurat o oarecare activitate, de sigur in restrictiunile impuse de regimul actual si dupa normele dictate de forurile moscovite.
Pe scena teatrului de opera si ba-

mast, ca s'o incante, promitand daruri si coroana, cu conditia sa deschida portile cetatei. In timpul until
festin Almast toarna un lichid ametitor in yin, adormind pe Tatul
ceilalti notabili. Persil cuceresc ce.
tatea, dar poporul armean recurgand
la arme, alunga pe dusman, iar pe
Almast o arunca din inaltimile stancilor, pedepsind-o pentiu tradarea
savarsita.
Aimast este unul din capodoperele
muzicei armene, observa criticul rus
Karintzev. Mijloacele de expresiune
atat de bogate de care dispune opera

sunt folosite acolo Cu o minunata

abilitate. Tema este splendida si nobila. Lucrarea e o succesiune de
scene mari dramatice, logice si precise in forma ion. Ea foloseste vocile
si corurile mai ales, cu o desavarsita
arta, si exploateaza Cu nu mai putina virtuositate toate resursele orchestrei.

Lusubatin (In zori) este opera

let ,Spendiarian" au fost reprezen- compozitorului Haro Stepanian, autate in primul rand operele compo- tor si al operelor ,David din Susan'
Nazar cel Viteaz*. Actiunea se
zitorilor aimeni Almast (A. Spendiarian), Anu$ (A. Tigranian), Lusabafin (H. Stepanian), Toparrukos (A,
Aivazian), David
Sasun (H. Stepanian). S'au mai reprezentat si cativa compozitori straini: Rigoletto
(Verdi), Nnicida (Dargomirjski), Eugenia Oneghin (TchaicovEki), Domil
lint$tit (Cerjinski), etc.

desfasoara in anul 1940, in epoca

cand taranii luptau contra foametei.

Lucrarea se inspira in mod larg de
cantecn1 popular. Muzica lui Stepanian, Karintzev o gaseste melodioasa,
sincera si miscatoare. Continuator al
frumoaselor traditii ale artei armene,

in care natura ocupa un loc atat de

Almast este opera clasica a lui mare, compozitorul a redat in mod

Al. Spendiarian. Subiectul, luat dupa admirabii pitorescul pozitiilor Annepoems eTambgaperdi Arurn, (Cti- niei si maiestatea muntilor ei.
Anus.
Emit
Anu$ stint
cerirea lui Tambgaberd) a lui Hovhannes Turnanian, este urmatorul: Omni robiti de prejudecati si superIn veacul al XVII-lea Nadir-Sah al stitii, de obiceiurile barbare ale legii
Persiei, disperat ca nu poate cucerl vendetei. Ciobanul Saro este indracu lupta cetatea Tambgaberd, unde gostit de tanara taranca Anus si prieeste stapan bravul dornnitor Tatul, ten cu fratele acesteia Mosi. Inteo
recurge la un viclesug trimite un 'mina zi, in timpul unei serbari, ei
trubadur pe langa sotia lui Tatul, se iau la lupta. Obiceiul cere ca infrumoasa dar vanitoasa domnita Al- tre prieteni sa nu fie niciunul invin.

www.dacoromanica.ro

508

gator. Dar, in toiul luptei, uitucul

Saro tranteste pe prietenul sau. Si
aceasta este destul pentru ca prietenia sa se transforme inteo dusmanie
de moarte. Mosi porunceste surorei
sale sa uite pe Saro, sub pedeapsa
de moarte. Dar AMI nu se induril

sI fuge cu logodnicul ei in munti.

Mosi gaseste pe Saro si-I ucide.
Nebun de durere, Anus se arunca
din varful unei stand in valurile unui
torent.
Duna Karintzev Opera AfIll$ este
esentialmente lirica, simpla si sincera.
Melodille se succed profund emotionate. 51 totul poarta pecetea muzicei

populare. Ariile lui Saro sunt cantece populare. Serenada primului act
e o Irrorovizitie amoroasa care imita
pe al trubadurului. Cantecele din actul

al 5-lea sunt concepute in spiritul

elegiei popu'are. Anus, opera cu adevarat nationala, este una din cele
mal frumoase produse ale muzicei
armene.

Ziarele din Armenia au mai anuntat ca poema Rusani Jair a poetului

Nairi Zarian este transformad in opera de compozitorul V. Tallan.
BALET

TEATRLI

Teatral Sundukian din Erevan siadeschis portiie cu primierea Pamantul

parintesc", molla piesa a scritiolului
Derenik Demirgian.

In aceasta piesa a sa Derinik Demirgian pe tema unor fapte istorice

petrecute in Armenia in secolul Xl-lea,

scoate la iveala dorel de libertate a

poporului armean si lupta sa inversanad Impotriva tuturor jugurilor.
Eroul principal al piesei este regele
Gaghik al II-lea, lar actiunea se petrece in capitala bagratida, AJA.
In ultimii ani teatrele din Armenia

au prezentat urmatoarele piese originale

Pepo (G. Sundukiant), Pentru once-

re (A. Sirvanzade),Pdmant pdrintesc

(D. Detnirgian), Prietenia cea mare
(A. Gullakian), Cersetorit onorabill
(Hagop Baronian), Cdmin ddrelmat
(G. Sundukiant), Copulan (D. Demirglan), La zori (A. Gullakian), Muda,
(S. Baiazad), Enzmanuel (Araxian),

Gos (L. Mikaelian), Chestiunea de

Orne (Amo Kharazian), Ca sei des.
chid trandafirele (Ifatagortian-Khudaverdian), Khatapala (G. Sundukiant),

etc.

Lucrarea cea mai insemnata din

ultimii ani a baletului armenesc a
fost Ferzclre (Erciankutiun) a lui A.
Khaciaturian.Subiectul baletului je.

ricire* este urmatorul: Tanarul recrut armean Maca la armad, despartindu-se de logodnica sa Sarine.
La granita savarseste vitejii. Dupg
eliberare se intoarce in sat. Nunta,

lar dintre piesele autorilor streini :

Pceitosi fdrd pdcat (Ostrovski), Omul
ca puscd (Pokotin), Ospetul tn plotrd

(Puskin), Egor Bulicev (Gorki), Revizor (Gogol),Tradarea (Sumbadov),

etc.
.

Pana acum doi ani se reprezenta

pe scenele Armeniei, si vestita piesa
a actorului M. Djanan, ahnorne,

dansuri, etc.
S'a mai anuntat ca Anusavan Ter

premiad. de I orurile artistice din Mos-

da' si a poemului simfonic Akhtamar",a compus baletul Anahita,

ECRAN

iar compozitorul G. Eghiazarian a

pregatit baletul Parvanam.

terminase recent turnarea filmului

coya. De cativa ani losa nu se mai

vorbeste
niel despre autor, nici desHevondian, dela conservatorul de mupre
piesa
sa...
zica din Erevan,autorul operei Se-

--

Studio-ul cinematografic din Elevan

www.dacoromanica.ro

509
Komitask, inspirat din viata marelui pale in piesele Mcnna Vanna (Maecompozitor armean. Scenariul a fost terlinck), Israel (Bernstei n), Pedeapsd
scris de catre scriitorul Nairl Zarian Cu moartea (Grigori Gue), Omul de
si de dramaturgul Vaghars Vaghar- tier (Emite Fabre), Ucenic de ch ac
sian, consultantul filmului fiind criti- (Shaw), Una de gluma (Benelli), etc.
cul Ruben Terlemezian.
D-na Arus Voskanian. Cu o
S'a mal transpus pe ecran romanul
demebita
fasta' s'au sarbatorit anul
umoristic al scriitorului armean Detrecut
in
capitala
Armeniei cei 30 de
renik Demirgian, 4 Katch Nazar (Naani
de
activitate
rodnica pe care a
zar-cel-viteaz), sub regia lui Amasik
depus-o pe scena armeana stralucita
Martrosian.
stea a teatrului national armean,
Filmele realzate pana acum
d-na Arus Voskanian. Nascuta la
studio-urile din Armenia sunt
Onoore (Namus), Zara, Sor u ,So- ConstantInopol, Arus Voskanian a
facut studiile sale la scoala Essayan
ror, Duhul r6u (Cear Voghi), Oh/km
Zarmanlu, Haim, Diploman mexi- din Pera, iar In anul 19G9, inca tacan!, Casa pe l'alean, Mar man- llara, s'a consacrat teatrului, cu prtean, Karo, Pescar!! din Secan, Zan- lejul turneului unei trupe arene din
ghezur, Punctul neindicat pe harta, Tiflis cu care a plecat si ea la CauPepo, Puhoi pe munte, Atoe tn muntt, cas. De atunci, in decurs de trei deAna de primavar, Stepan Sahumtan. cenii, Arus Voskanian n'a intrerupt
nici o clipa activitatea sa, in primii
zece ani jucand pe scenele din Tillis
ARTISTI SARBATORITI
si din Baku, iar incepand din 1919
consacrandu-se definitiv scenei teaVahram Papazian. Ziarele din trului national din capitala Armeniei.

Erivan au elogiat pe muele actor

armean, Vahram Papazian, Cu prile-

Constiincioasa i creatoare in toate

rolurile ce-i sunt incredntate, cu o

jul recentei sale vizite in Armenia. infatisare rar de intalnit si cu o adVahram Papazian, nascut la Constantinopol in 1888, a facut studiile sale

In scolile Parintilor Mechitarsti, la

Constantinopol si la Venetia, consacrandu-se apoi scenei. Dupa un stagiu stralucit in diferite trupe din
Italia si Franta, S'cl intors in 19C8 la
Constantinopol, si de atunci fajina se
a mers crescand, atat in centrele armenesti din Turcia si din Rusia, cat
si in cercurile artistice internationale

unde este cunoscut ca unul dintre

cei mal buril interpreti ai lui Shakespeare.
Mareta artist joaca in limbile armeana, rusa, franceza, italiana si
turca, iar rolurile cele mai insemnate
unde el exceleaza sunt: Othello,
Hamlet, Actorul Kean, Corrado, Don
Juan, Aiglon i personagiile princi-

mirabila dictiur e, marea artista este

adorata de intregul public. Principale
roluri ale sale sunt Nora, Antigona,
Dezdemona, etc.

Grigor Avetian. In cursul lunii

Iunie din 1939 in Armenia s'a sarbatorit cu fast, jubileul de 50 de ani de

activitate teatrala a marelui comic

Grigor Avetian. Nascut in 1870 la
Rast (Iran), In cei 50 de ani de neintrerupta activitate, Avetian a nter-

pretat 627 roluri, luand parte la cc.

5.000 de spectacole. Dintte principa-

tele roluri jucate de Avetian se pot

cita: Polonius in Hamlet, Bufonul in

Regele Lear, Jordan In Burghezul

gentilonz, Scanarel in Don Juan, Fi.
garo in Brbierul din Sevilla, Luca
in Azilul de IVoapte, etc.

www.dacoromanica.ro

510

COMEMORARI

din Sasun". La 5 Septembrie 1939, la Erevan, capitala

Armeniei, in cadrul unei marl festivitati, au inceput serbarile pentru
comemorarea jubileului de 1000 de

1905) si apoi la Baku, laproclamarea

In 1918 a Republicei Armene este

chemat ca profesor al universitatii

din Erevan, unde ramane si sub bolsevici.Lucrarile sale cele mai insemnate sunt: Foudalismul In Armenia,
Drumurile princIpale ale Armenio!,
ani al epopeei in care poporul ar- Nogotul $i orasele tri Armenia, Timenesc, prin trubadurii sal I prin gran-col-Mare i Roma, R6scoalele
legendele sale, a glorificat una din populare din Armenia impotriva doluptele de emancipare ale Armeniei, minatiel arabe, etc.
In persoana unui erou legendar, DaHaciatur Abovian. S'a sarbavid din Sasun.
Cu prilejul serbarilor s'a prezentat torit In Armenia centenarul marelui
In premiera, opera Sasunti David" scriitor si patriot armean, Haciatur
(David din Sasun) a compozitorului Abovian. Inteadevar, acum o sula
Haro Stepanian, cum si filmul Cu de ani, in 1841, Haciatur Abovian a
acelas nume, dupa tragedia in ver- scris renumita sa opera ,,Rana Armenlei" care era sa marcheze incesuri a lui Vaghars Vagharsian.
In saptamana fnehinata serbarilor, putul unei ere in literatura armeana,
Societatea Scriitorilor din Armenia devenind pe de o parte prima piatra
sectia armeana a Academiei de de temelie a limbii armene moderne
Stiinte au tinut sedinte solemne in- In dialectul oriental (Caucas) si pe
chinate eroului legendar si au avut de alta parte primul rasunet in miscarea de emancipatiune din secolul
loc deasemeni serate si conferinte.
La Erevan s'a inaugurat si o ex- trecut.
pozitie _Sasunti David", uncle eran
Centenarul lui Abovian da geneinfatisate obiecte, manuscrise si co- ratiei de astazi prilejul nu numai de

lectii de costume spre a da o ima- a-si da seama de drumul pe care

gine complecta asupra vietei cultu- Rana Armenlei l-a deschis in viata
rale, economice si politice a Arme- armeneasea, transportand chestivnea
niei din epoca In care a trait Sasunti

armeana in adevaratul ei vad armenesc, in Campul de Lupta, ci .gi cel

Prof. Hacob Manandian. La de a evoca memoria unui om care
4 Februarie 1939 s'a satbatorit la se ridica ca un titan in literatura arErevan de catre Academia de Stiinte meana orientala. Nascut in 1804 in
din Armenia Profesorul Hacob Ma- satul Kanaker din Erevan, Abovian
nandian cu prilejul alegerii sale ca se duce sa studieze la Universitatea
membru activ al Academiei Uniunei din Dorpat printr'o intamplare bineSovietice. Nascut in 1873 la Akhaltka venita, apoi se intoarce in patrie
(Georgia), Manandian studiile sale inflacarat de idealuri. Mentalitatea
gimnaziale le face la Tiflis, iar cele epocei se opune insa sfortarilor sale.
David.

universitare la Jena (Germania) si

Dar samanta pe cate a semOnat-o

la Petersburg. Profesor la Seminarul

Ghevorghian din Ecimiadzin (189-

agita incetul cu incetul vista armeneasca.

www.dacoromanica.ro

511

telectuali artneni In frunce cu Dr. A.

Abeghian (vice-presedinte).

Historia Imperil Mediterraneig din Roma i Armenii

DIASPORA ARMENEASCA

Deutsch-Armenischen
Gesellschaft'

S'a tnfiintat la Roma o organizatie

Imperil Mediterdenumita
lar
cu
denumirea
sa presranei",
avand ca scop sa taca
curtata
cunoscut publicului italian popoarele
din Orientul mediteranean si a cer-

ceta relatiunile lor cu vechea Roma

In ultimii ani a retnceput activita- si cu Italia de astazi, spre a reintea sa asociatia germano-armeana fiinta vechile legaturi, a cimenta cele
din Berlin (Deutsch-Armenische Ge- existente si a crea unele noua.
sellschaft), infiintat In anul 1914 din
Unul din scopurile organizatiei este
initiativa Doctorului Johannes Le- elect a face cunoscut Italienilor viata
psius, a profesorului Josef Marquart, istorica si culturala a poporului ara Doctorului Paul Rohrbach, si a unui mean, contributia pe care el a adus-o
grup de intelectuali anneni. Asocia- civilizatiei umane si raporturile istoAla retniiintata are si publicatia sa pe- rice intre Italia si Armeni.
riodica, Mettellungsblatt der DeutschJilin" a infiintat mai tntai o mica
Armenischen Gesellschafte. V., ca bale de informatiuni, .Notizarzo

organ de informatie, spre a ras- rtentale, unde erau adunate cele

pandi In straturile poporului german
tezaurul cultural al natiunei armene,

aparute In ziarul Italian Conquiste",

lar incepand din anul 1939, sub disi pe de alta parte sa popularizeze, rectia lui Lauro Mainardi, s'a InfiinInrandurile Armenilor, creatiunile tat o publicatiune periodica Inchinata
spirituale ale poporului german. Prin- Armeniei, sub fatal de ,L'Armenia,
cipalit colaboratori ai publicatiunei per la suo storia, la sua cultura, la
sunt Paul Rohrbach, savantul german sua posizione geografica, 6 it ponte
care este in acelas timp i un pro- naturale tra l'Occidente e l'Oriente".
fund cunoscator al Armeniei si al
In cadrul acestei publicatiuni s'a
poporului armean si Doctorul Aria- tiparit pana acum un numar de 14
es Abeghian, lector de limba ar- brosuri, titlurile carora le-am dat In
meana moderna la Universitatea din rubrica bibliografica a volumului de
Berlin.

Comitetul asociatiei germano-ar-

mene este alcatuit In modul utma-

fata.

Revista bulgara Pohod"

tor: Dr. Paul Hohrbach (presedinte),

inchinati Armeniei
D. E. Stier (vice-presedinte), Deltof
Revista Pohod din Sofia (27 ApriVogt (casier), Richard Schafer (secretar p. germana), Dr. Ganter Rei- lie 1941) publica un numar special de
chenkron, Hans FrOhlich, Gerhard 16 pagini consacrat Armenilor, cuSchneider, Dr. H. H. Schaeder, Lic. prinzand articole despre trecutul poG. Klinge, Dr. -Viktor Domke, D-na porului armean i despre arta si
Alice Lepsius, D-ra Gertrud Hetzel cultura sa.
Primate articole le semneaza: Ste.
(membri), si un mare numar de in-

www.dacoromanica.ro

512

fan, mitropolitul Sofiei, scriind despre 'Tragedia armeanai, K. Dinolov

despre 'Armenii in Bulgaria, si K.

Stoiev despre ' Lumea noua si poporul armeany.
Este reprodus apoi articolul d-lui
H. Dj. Siruni intitulat 'Cronica culturii armene.
Urmeaza articolul arhimandritului
Nicolae, seful sectiei culturale a Sinodului bulgar, despre credinta Armenilor; episcopul Nicodim scrie
despre biserica armeana si ortodoxism; fostul ministru al instructiei,
Cernaev, publica doua articole despre
vechea literatura armeana si despre
Armenii in hotarele Bulgariei; mal
semneaza: Nicolae Atanasov, fostul
presedinte al societatii scriitorilor
bulgari, Gen. Kosta Nicolov, presedintele fraternitatii macedonene, Ivan
Dimitrov Strogof, fost ministru, Ivan
Radoslavov, Constantin Kalcev, Dr.
Iv. Dimitrov, Col. S. Filipov, Al. Balabanov, etc.
a*, In Februarie 1939 ziarul "S/ovo
din Sofia publicase si el un numar
special de 16 pagini mari (no. 4985-6)
Inchinat In intregime poporului armean si continand articole despre

legaturile popoarelor bulgar si ar-

nais, M. Besiktasian, A. Ciobanian,

A. Isahakian, A. Aharonian, S. Sahaziz, M. Zaritian, etc.
Poeta greaca Sofia Papadakes, trite scrisoare catre autorul antologiei,

a facut urmatoarele constatan: Spiritul bogat si nobil al unui poporfrate si-a gasit expresia In poezia sa.
Si ce poezie l Numai lacrimi, muzica
si parfum l Poezia armeana este un

fluviu cu adevarat line care si-a pastrat prospetimea si lumina izvorului

Cu toata trecerea prin atatea grele
locuri si incercari. Am lost fermecata
mal ales de poeziile raposatului Eghi

se Turian, care a stiut sa invalue In

vestminte atat de moderne tipuri
evanghelice. Apoi, cat sbucium la
subtilul Varujan, ale carui cinci poezii
sunt cinci sculpturi si ca forma si ca
cristalizare a unor adanci framantari
sufletesti. Dar toti acesti poeti, cari

traesc la noi, sunt poeti adevarati

cari stiu sa faca sa vibreze coardele
cele tnai fine ale sufletelor noastre,

prin poezia lor prea muzicala

si

suptilaa.

Armenii ca Intemeietorii
teatrului turcesc

mean, contributia pe care a dat-o

Cunoscutul scriitor turc Selami

Izzet, publica in ziarul Alwm* (tulle 1941) o serie de articole despre
inceputurile teatrului turcesc. Autorul acestor articole releva cu o oarecare amaraciune ca teatrul turcesc
Muza ArmeanA" in limba
datoreaza mult Armenilor, cari, elegreacii
mentul cel mai dotat din fosta capiPoetul grec Kulis Alepis a publi- tala a Sultanilor, sunt precursorii si
cat in 1939 In traducere greaca o scenei turce.
Inteadevar lmpodobirea Capitalei
antologie din poetii armeni, sub titlul de .Itluza cumeanc?. Printre otomane cu cladiri marl si splendide

Armenii la desvoltarea tarii bulgare

si despre rolul pe care l-a jucat Armenii In istoria civilizatiunei.

poetii tradusi figureaza Daniel Varujan, Vahan Tekeyan, Vahan Terian,

Eghise Turian, Bedros Turian, Misak
Medzarentz, Kamar-Katiba, Hovhannes Tumanian, Sibylle, Siamanto, A-

se dxtoreste renumltilor arhitecti dia

familia Balian,Makar, Krikor, Garabet, Nicoghos, Sarkis, Hagop si Ti-

gran; prima scoala de medicina a

fost infiintata in 1839 Cu todemnul

www.dacoromanica.ro

513

medicului ar mean Manuel Sasiau ;

organizatorul si directorul prime'
scoli de agricultura a fost Kricor
Aghaton In 1848; scoala de sericicultura din Brusa a fost intemeiata

de Kevork Torcomian care a condus-o In timp de 30 de ani; facultatea de drept a avut ca initiator pe
Armeanul Ali Sahbaz; scoala de me-

Articolele stint semnate de P. Levie, Victor Poucel, X. Chomel, M.

Tallon, L. Huet, A. Bron, E. D'Autume, toti din congregatia Iezuitilor,
unele chiar armenesti.

Catedra de armenologie
din Bruxelles

serii a condus-o in timp lndelungat

Zece studenti i studente au urKricor Margosian; Intemeietoral ti- mat In anul 1937-1938 cursurile de
parului turcesc a fost Boghos Ara- istorie si literatura veche armeana,
bian (1742-1835), iar Hovhannes Mu- de pe langa universitatea liberd din
hendisian, supranumit cGuttembergul Bzuxelles, condus de eminentul biTurcilorp, a desvoltat tehnica tipari- zantolog armean, Prof. N. Adontz.
tului la Turci. Nu mai pornenim ro- Studentii au participat regulat, la
lul Armenilor In fruntea diferitelor studiul operei lui Agathangelus, istoministere si institutiuni.

Tot asa teatrul turcesc datoreazd

Armenilor Intemeierea si desvoltarea
sa. Hagop Vartovian i Martiros Manakian sunt pniznii initiatori ai teatrului turcesc, iar o Intreaga pleiadg
de actori armeni ca Serope Benlian,
Bedros Maghakian, Hacig Papazian,
Tavit Triant, Harutiun Alizanian,
Rupen Binemegian, Mikael Ceaprast,
Dikran Sangeakgian, Dikran Tospatian, Kevork Holas, i d-nete Verghine si Eranuhi Karakasian, Kanar, Zabel Hekimian, Aghavni Binemegian,
Eliza Binemegian, a desvoltat gustul
teatrului la Turci.

Armniens, peuple tragique'

Sub acest titlu parintii Iesuiti din
Lyon au publicat in 1939 o brosurg
ilustrata, unde sunt descrise viata
'storied a poporului armean, crestinizarea Armeniei i persecutiunile
suferite de Armeni pentru legea cresting, apoi creatiunile sufletului armenesc in diferitele ramuri intelectuale si artistice in decursul secolelor. Brosura mai contine note si date
despre numarul, viata, diaspora Armenilor i despre victimele din randurile poporului armean.

ricul armean din veacul IV-lea d. Cr.,

si au cercetat bazele istorice ale

vietil regelui armean Tiridat si ale
lui Grigor Lumingtorul, ea sfortarile
cgrora crestinismul a devenit religie
de stat In Armenia intre anii 300 303.
Studentii au urmarit i istoria veche
a Armeniei dupa inscriptiile cuneif orme, studiind perioada zis g urartiana

si civilizatia tarii In aceasta epoca.

Catedra de armenologie
din Beirut
La Universitatea Franceza din Bei-

rut, profeserul de armenologie Par.

Hovhannes Misirian a tinut si anul
trecut un ciclu de conferinte,tratand
urmatoarele subiecte : a) Cantecele
trubadurilor armeni; b) Armenii In
Oriental apropiat; c) Situatia Armenilor In Transcaucasia; d) Situatia
Armenilor in timpul constitutiei otornane; e) Razboiul mondial si consecintele lui pentru Armeni.

Ruben Mamullan
Ziarele au anuntat ca celebrul regisor armean din Hollywood a sem-

nat un nou contract cu studiourile

88

www.dacoromanica.ro

514
.20-th. Century Foxu. Marele regisor
va pregati in aceste studiouri filmul

Sarkis Knaciaturian

Ziarele americane anunta sosirea

la New-York, venind din India, a
filmul , The Californian* si a face- pictorului armean Sarkis Khaciatuput sa faca pregatirl pentru turna- rian, spre a organiza o expozitie Cu

S'au tnialnit la Rio".

De curand Mamulian a terminat

rea noului film, in care Cezar Romero

detine rolul principal. Subiectul fil-

mului este luat din viata artistelor

ambulante din America de Sud.

La Hollywood a avut loc recent

premiera de gala a ultimului mare
film regisat de Mamullan, , The Mark
of Zorro", unde interpretii principali
sunt Tyronne Power si Linda Darnel.
Dupit cum se stie Ruben Mamu-

lian, este regisorul mai multor filme

Cu renume mondial :
Aplaase ; Strazile orasului ; Doc-

toral Jekyll (Bestia); Love me io

night (lubeste-ma asta noapte); Song

reproducen i dupa tablouri de vechea

arta indiana.
Pictorul Khaciaturian nascut In anul 1886 la Malatia, a facut studiile
sale la Roma (1908-1911) sl la Paris
(1911-1914). In primii sal ant de ac-

tivitate picturala, a mfatisat in tablourile sale veden i si chipuri din

Armenia, ceeace face pe Frdric
Macler sa observe ea: sL'ouvre magistrale de Katchadourian constituera-t-elle une collection sans pareille
des us, coutumes et costumes arm&
niens A la fin du XIX-e et au dbut

du XX-e sicles. Apoi incepe sa

desvolte genul de pictura (gouaches,

despre care Strzygowski spune :,Um
tina; Invierea; We live egain (Triiim Neujahr 1923 kam Katchadourianauf
din mu); Becky Scharp , Cavalerli jene Werkart, die als seine eigenste
nopfli ; Sangele pamantului, etc.
bezeichnet werden muss. Nachdem
er mit Aquarell-und lmalerei begonWilliam Saroyan
nen hatte, fahrte ihn 1913-1914 der
Ziarele americane se tac ecoul ma.. Unterricht von Prof. Bruno In Parla

of songs (Voluptate); Regina Cris-

relui succes a ultimei piese a lui auf die Gouachemalerei in der er

Saroyan, Frumosul popor", care s'a instinktiv Versuche vorzunehmen bejucat in vara anului curent, pe sce- gan. Erst fast zehn Jahre spater getang es ihm, jene Eigenhart zu f innele din New-York.
Marele scriitor armean se consa- den, die seinen Bildernihren persOn-

creaza astfel din ce In ce ca unul lichen Reiz verleiht.s

In ultimul timp pictorul Khaciatudintre cei mai marl dramaturgi ai
rian
s'a consacrat studierei vechel
Statelor Unite.
Autor al culegerilor de nuvele The

Daring Young Man on the Flying

arte iraniene si indiene, renovand si

completand vechile fresce din mo-

numentele de arta veche name In

Trapeze, Inhale and Exhale si Three aceste tinuturi.

Times Threi, si al pieselor: My Heart's in the Highlands : The Time
Henri Troyat
ot Your Lite; Love's old sweet song ;
The White-Haired Boy ; Sweeney in
Henri Troyat, Armean din Rusia,
tIze Trees, William Saroyan se bu- Cu adevaratul sail mane Levon Tocurl in momentul de fata de o po- rosian, a obtinut In 1938 marele prepularitate rara In cercurile literaresi miu Goncourt, pentru romanul sau
,Araignd".
teatrale americane.

www.dacoromanica.ro

515

Armand Tokatian
Celebrul tenor armean Aramnd
Tokatian a avut un mare succes la

Hollywood. Impreuna cu artista Gladics Swartout si Integ ansamblul operei (Metropolitan din New-York,
Tokati an a cantat In opera Carmen"
de Bizet, care a fost reprezentata la
(Hollywood Baul In fata 24.015

Elvetia, a plecat in Canada, unde se

va dedica cu totul literaturii. Auto-

rul armean a termiaat de curand o

loarte originala piesa culeasa din

viata actualului razboi. Piesa va fi

reprezentata sub titlul ,,Doi oanzeni,
un tank".
Mikael Arlen, pe numele adevarat
Dikran Kuiumgian, e nascut la Rus-

ciuc, inteo familie armeana de nespectatori. Armand Tokatian este gustori.

nascut is 1896 la Sliven (Bulgaria)
Principalele sale lucrari cunt:
In sanul unei f amilii armene, care
Oanzeni p. Idcufi, Peileiria verde,
pribegise din Turcia, in arma masa- Doamna romanticd, Lily Cristina,
crelor armenesti 51 care apoi s'a mutat In Egipt. Tanarul Armand inainte

de a intra In cariera de cantaret a

avut ca totul alte ocupatiuni

In

Amanti finen, Copt In peidure, Moro

talitatea omului.

Akim Tamirof

Franta qi in Egipt. Abia In anul

Celebrul artist de cinema, Akim
1919 se consacra operei, plecand in
acest an la Milano, unde in timp de Tamirof, Armean din Rusia, actualdoi ani si jumatate se I ormeaza sub mente se bucura de o mare popular!ingrijirea maestrului Nino Cairone, tate la Holywood.
Ultimele sale creatiuni au fost:
5i dupa studii stralucite, apare penExceleniul excroc, Cyrano de Bertru prima data pe scena Dal Verme
gerac, Down Went Mc. Ginty,Sange
in ,,Manon" de Puccini.
Angajet apoi de Metropolitan O- de Cazac, lspitele trupului, etc.
pera Hause din New-York, Armand
Sirun Mangrian
Tokatian devine celebrul artist care
este astazi, exceland mai Cu seama
Cunoscuta cantareat armeana, d.na
In rolurile: Cavaradossi In Tosca lui Sirun Mangrian din America a obtiPuccini; Almaviva in Barbierul din nut un nou succes remarcabil fiind
Sevilla lui Rossini; Don Jos, In aleasa dintre mai multe candidate ca
Carmen lui Bizet, etc.
interpreta in filmul (Luna Nou61,
(New-Woon) care s'a turnat In 1939
Jeanin May
in studiourile Metro Goldwyn Mayer
Este pseudonimul literar al d-nei din Holywood, avand ca principali
Jeanne Andonian, autoarea volumului interpreti pe Jeanette Mac Donald5i
($ase si una nopft cuprinzand mici Nelson Eddy. D-na Mangrian a inpovestiri si a romanelor psichologice terpretat rolul uneia din cele 10 su-

Fata mascata si Smarande", toate

scrise In limba franceza.

ron i ale miresei.

Tanianii o famine din

Mikael Arlen

Armenia"

Marele scriitor englez, de origina

armeana, Mikael Arlen, care in primele zile ale razboiului trecuse In

o noul carte Intitulata Din multe

Scriitorul Louis Adamic a publicat

tari", primul volum dintr'o serie sub

www.dacoromanica.ro

516
titlul eNatiunea Natiunilor., care cuprinde un capitol intitulat eTasgianii
o familie din Armenia.; eroii acestui
capitol sunt 6 frati si surori dinteo
familie armeang, cari trgesc in pre,
zent ta diferite colturi ale Americel

si cari obtin uimitoare progrese in

noul continent.

Tref Invgati armeni

In istoria Americii
Comitetul Expozitiei internationale
dela New-York a hotgrit sa prezinte
vizitatorilor strgini al Expozitiei ca

si populatiei din Statele Unite numale si operate acelor oameni de

stiintO, artg, industrie si cultura, cari

,Abu Lala Mahari"

Celebra poema Abu Lata Mahari
a marelui poet armean Avetic Isahakian a fost tradusg In limba araba.
Traducerea se datoreste linguistulul
arab Haidar el Asadi si profesorului
de litnba armeana Paraegh Cetoian.

Poetul Arsne Yergath

Revista in limba franceza din Cairo, 'La Semaine Egyptienne., a Inchinat un numar special (No. 13-14
din 1938), poetului armean Arsbne
Yergath. La acest cHommage h A.

Yergath a colaborat un mare liningr de scriitori francezi, italienl, e.

gip tieni, etc.J. Barbilch, A. Capasso,

prin creatiile sau serviciile lor au

adus un aport considerabil desvol-

J. Lan6e, A. Guibert, A. Rassim, J.

Arache, J. R. Fiechter, F. Leprette9
G. Cattani, J. Sekaly, G. Henein, R.
tarii noului continent.
Trei savanti armeni din America Maxence, A. Schoal, J. M. Bossard,
au fost onorati prin inscrierea lor pe E. Simon, P. Souffron, L. Fiumi, J.
placg, in rtindul celor 650 celebri sa- Bchot. cari analizeaza si elogiazg
vanti, muzicanti, scriitori si inventa- opera literara a poetului armean.
tori, alesi dintre 50.000 candidati.
Primul, Varaztad Cazangian, de fel
din ErzAnga, conferentiar la Univer-

Mates din Harward, este un renu-

Numgrul mai contine parerile multor

critici si ziare cari au scris, in decursul ultimelor doug decenii,despre

activitatea sa poetica,si titlurile car-

mit chirurg, expert in repararea con- tilor pe care le-a publicat poetul in
fuziunilor si desfigurarilor craniului, litnba franceza: Les cyprs (Paris),
care a servit in marele rOzbolu In Les Yeux Limpides (Paris), Scarabes
armata f rancezg unde a ingrijit si (Paris),Le Tisseur de soies(Bruxelles),
Insangtosit rnii de raniti si desfigu- Liens (Tunis), Scarabes II (Cairo),
Sonate et Halgouche (Paris), La Malrati.
son
des Images (Marseille). Arsne
Al doilea savant, Aram Boiagian,

ngscut in 1886 la Cezarea, este un

expert inginer in electricitate, autor
a mai multor studii de technicg.
Al treilea este Mihran Casabian,
de fel din Cezarea (1870-1910), mem-

bru al institutului medical si unul

din savantii cei mai cgutati la con.

gresele mondiale de electro-terapie,
cercetgtor renumit care a cazut victima razelor Roentgen in timp ce
lucra In laborator.

Yergath este cunoscut ca poet si In

literatura armeana, sl era unul din
colaboratorii permanenti ai revistei
eNavasard*, pe care directorul aces,
tui anuar a publicat-o la Bucuresti
intre anii 1923-1926.

Ararat"
Editura ,Carrick and Evans" din
New-York a publicat in 1939 o in'
teresanta lucrare a lui Elgin Oros.

www.dacoromanica.ro

517

celos sub titlul (Ararat. Acest ro- Handes Amsorya, conduse respecman, care a meritat premiul anual tiv de congregatiile mechitariste din
al prietenilor scriitorilor americani, Venetia si Viena, organele celor
este conceput din impresiile unei mi. trei patriarhate armene si armenosiuni filantropice pe care autorul a- catolice, Sion (lerusalim), Hask (Anmerican a avut-o in Armenia, in ju- tilias) si Acetic (Beirut), si excelenrul Muntelui Ararat, (care simboli- tele reviste Hairenik (Boston),Anahit
zeaza lupta eterna pentru existenta a

rasei armene si sperantele sale in

ciuda tuturor suferintelor si incercarilors.

Presa armeani din diaspora

Nu prea stim despre periodicele
cari spar in Armenia si in celelalte
localitati din Uniunea Sovietica. In
ce priveste coloniile armenesti apar
ce) putin apareau in preajma
zilnic
urmatoarele: Hairenik
razbolului
i Baikar la Boston, Huso per i Arev

la Cairo, Aztok, Aravod si Zartonk

la Beirut, Yeprad la Alep, Haratch

i Vem (Paris).

In ce priveste acele publicatiuni

cari apar in diferite tari si in diferite

limbi spre a face cunoscut pe Armeni in cultura Ion sau in viata ion
pe langa buletinele
locala, citam,
din Berlin (Mitleilungsblott) i ce)

din Roma (Armenia), pomenite in

alta parte,
si urmatoarele penodice: Hairenik-weekly (Boston), The

Armenian Mirror-Spectator (NewYork), Massis (London), Balastan

(Paris), La Revista Armenia (Buenos
Aires), Gregoriana (Lemberg), Ararat (Buc uresti).

la Paris, Nor Or la Atena, Alik la

Cei plecati

Teheran, Azat-Khosk la Sofia, Jamsnak tfi Nor Lur la Constantinopol.

Mara de aceste ziare cotidiane

In lunile din urma literatura armeana din diaspora a pie rdut pe doi
dintre cei mai insemnati publicisti al
sai, Arsak Geamalian (Paris) si Av.
sne Mikaelian (Buenos-Aires), pe
scriitorul din vechea generatie, Mar-

mai apar un mare numar de periodici in diferite centre unde Armenii

sunt in numar: New-York, Fresno,
Alexandria, Bucuresti,Marsilia, Plov-

div, etc.
Trebue lima subliniata contributia
pe care o aduc literaturii armene si
Stiintilor armenologice revistele de
specialitatep cunt sunt Pazrnaveb si

tin Satinan (Teheran) si pe tanarul

scriitor de mare talent, Vazghen Susanian, cate a inchis ochii de curand

la Paris, dupa ce a lasat literaturii

moderne pagini cu o neperitoare valoare ; poezii, nuvele si romane,

www.dacoromanica.ro

518
tara, fiind zidita in 1395, exact dof
ani dupa prabusirea Ciliciel.

D. prof. Cuza a adaogat ca si biserica Sf. Saya din Iasi tradeaza stilul armenesc, si nu este exclus ca si

MISCARBA CULTURALA LA NO!

D. Prof. A. C. Cuza
preedinte de onoare
al Fundatiei culturale armene
D-1 Prof. A. C. Cuza fiind proclamat

aceasta sa fi apartinut mai Inainte

Armenilor. Inteadevar exista o asemenea ipoteza, 1nregistrata de mal
multi autori, si In special de N. A.
Bogdan in monografia ce o consacra Iasilor, si dupa care Sf. Saya a
fost o biserica armeneasca la inceput, dar pentru ca se a! la pe o artera principala a orasului, a fost preluata de Stat dandu-se in schimb

presedinte de onoare al Fundattei

Culturale Armene in locul regreta- locul actual al bisericei armene. Dotului Nicolae Iorga, o delegatie com- vada ca aceasta biserica a fost arpusa din domnii K. Hagi Arttn, av meneasca se considera si faptul ca
Ard. Tomasian si H. Dj. Siruni, s'a interiorul era imparta ca in bisericlle
prezentat in ziva de 29 Ianuarie 1941, armenesti, fiind locuri separate penvenerabilului patriarh al romanis- tru femei si barbati, cum se facea pe
mului, spre a-i oferi presedintia de vremuri in bisericile armenesti.
onoare a Fundatiei. Distinsul profesor a primit cu placere, expriman. Biblioteca CentralA ArmeanA
du-si cu aceasta ocazie simpatiile
d-sale pentru Armeni si amintind
In curand se implinesc 15 ani de
serviciile aduse de ei tarii.
cand s'a infiintat, din initiativa epiDupa ce isi exprima admiratia pen-

tropiei Bisericii Armene din capitala

tru volumele aparute ale reviste si a unar intelectuali armeni,BiblioAni", d. prof. A. C. Cuza accen- teca Centrala Armeana, Cu scopul
tuiaza asupra legaturilor seculare pe de a salva dela pieire si a conserva
care Armenii le-au avut cu tarile ro- cartile de pret si obiectele vechi de
manesti si a pornenit de personalitalile armene pe care le-a cunoscut in
Moldova, cum au fost fratii Buiticliu,
care si-au adus contributia la miscarea de renastere a culturii romanesti,
f acand parte din societatea Junitnea",
si dintre cari Abgar Buiucliu i-a fost
si colaborator la infiintarea miscarii
nationaliste id Romania.
D. prof. Cuza aminteste cu acest
prilej ca Armenii din Moldova sunt
considerati bastinasi, pentru ca se
aflau acolo chiar inainte de inf fintarea principatelor, lar biserica armeatia din Iasi este unul din cele mai
vechi locasuri de inchinaciune din

arta aflatoare in sanul comunitatilor

armene din tara si a pune la indemana celor cari ar don i materialul

necesar referitor la istoria si litera-

tura armeana., spre a deveni astfel

cUn fel de muzeu unde se vor atrio].
ge carti armenesti si streine mai ales
referitoare la istoria, literatura ili arta
armeana din toate timpurile, publicatiuni periodice, manuscrise armenesti, operele artistice armene si
streine, hrisoave domnesti, enciclice
emanate dela catolicosi si patriarhi,
si in genere, tot ceeace are legatura
cu arta si etnografia armeanas.,
<Primele carti cu care s'a inaugu-

www.dacoromanica.ro

51.

rat Biblioteca, - spune actul comemorativ, - au fost cele daruite comunitatii de decedatii Gr. Buiucliu,
Gabriel Agemolu, Iacob Melic, si alti
binefacatori de mai fnainte, t'amase

necunoscuti>, agite daruite fiind a-

dapostite de mal multe decenii

podal bisericii.

Fonda' M'Olor s'a sporit apoi cu

cele adunate dela diferitele biserici
din provincia, si In primul Tan& cu
cele aduse dela Roman, Bacau, Suceava, Botosani, I asi,Focsani, Silistra,
Chisinau, etc.

Biblioteca a prima, deasemenea,

un mimar Insemnat de carti dela
Par. Grigore Lazarovici, familia Ferhat, d-ra Ecaterina Luca, ay. A, Tomasian (Horezu), d-na E. Stelanescu,

d-na A. Zenian, d-na Eugenia Andreasian, G. E. Rangli, Eduard Misidan, Casa $coalelor, Prof. N. lorga,
Gr. L. Trancu-Iasi, Arhivele Statului,
Dj.Siruni, K. GhaV. Mestugean,
zarian, K. Hagi Artin, Arhiep. Husik
Zohrabian, Par. 1gnatios Kilimlian,
O. Baclagian, etc.
CArti vechi.
Biblioteca posada In momentul de lata un numar
Insemnat de carti vechi, unele rare.
Printre vechile editiuni armenesti citarn; Cartea ouipli i Khorenati (1668,
Amsterdam); lstorta lut Arakel din
Tavris (1669, Amsterdam) ; Calendar
perpetual (1675, Venetia) ; Explicotia
psalmelor (1686, Venetia)"; lmitatia
tul Christos a lui Toma din Kempis
(1691, Venetia); Psalniii (1714, Amsterdam); Biblia ilustraid (1733, Venetia); s gorja Sfdritului oras lerusaIlm (1721, Ierusalim); Caet nou carilla U zic (Hordoralc, (1772, Madras).
Biblioteca mai
Manuscrise.

contine un bogat fond de manuserige armenesti, dintre cari:

Ceaslov (Geasot) scris in 1331 la

1erusalim de preotul Garabet; Ceaslov scris In 1460 la Cefalea Alba de

episcopal Nicoghos; Ritual (Mastot)
scris in 1555 la Lwow de Nerses din
Argis; Psalmil scrise In 1596 la Erzanga de arhitnandritul Bedros din
Tokat; Cartea o'e canoane (Kanonaghirk) scrise in 1621 la Camenita de
Par. Grigor Andreasian; Ceaslov
scris in 1667 la Constantinopol de
Par. Pilibos; Liturghie (Khorhardatetar) scris In 1690 de scribul Kevork.
Biblioteca mal posedti diferite lucrari inedite ale unor figuri Insemnate din biserica armeanal majoritatea ftind Cuiegeri de predicti scrise
cu mana Patriarhului din Constantinopol Hagop Nalian (175b), a Arhiepiscopului Garabet din Constantinopol (1749), a Arhimandritului Bedros
Aghamalian (1764),a Arhiepiscopului
Kevork din Eudemis (1821-1824).

Enciclice i pastorale. In raudal documentelor pastrate In Biblioteca trebuie relevate si acele enciclice
si pastorale manuscrise, trimise de
capii bisericii armene comunitatilor
armene din tara, si In primul rand
cele trimise de Catolicosii Ghukas
(in 1792) si Eprem (1818), de patriahii

armeni din Constantinopol Hagopos

(1839), Stepanos (1840), Astvatatur
(1841), Mateos 1 (1848), etc., si de
aceia din Ierusalim Gabriel (1826),
Esaia (la mai multe date), etc.

Scrisorli. Printre scrisorii aflate

In Biblioteca citarla cele trimise de
catolicosii Eprem (1809-1831) si Nerses Astaraketi (1843-1858), de patri-

arhii armen' din Constantinopol Garaber (1823 -1831), Stepanos (18391811), Astvatatur (1841 -1844), Hagop
(1848 -1856), Boghos (1863 -1869),
Khrimian (1869 -1873).

In biblioteca sunt pastrate i scrisorileunor inalti prelati cari au condus

spiritualiceste pe Armenii din Orne

www.dacoromanica.ro

5 20

romane in prima jumatate a secolulut

trecut :

Arhiepiscopul Grigore Zahariant

(1812), Arhimandritul Khaciatur (1840),

Arhiepiscopul Kevork (1843), Arhie-

piscopul Ghukas (1849), dupa cum

si ale unor episcopi vizitatori:

Monete. Biblioteca mai poseda o

mica colectie de monete, printre cari
4 monete ale regilor armeni Hetum

si Levon, si altele din diferite tari :

Arsac al Persiei, Chersonesul tracic,
Tyrul phenician, Ttaian, August, Marc

Dosare. In biblioteca mai Bunt

Antonius, Gordianus, DomItian, Palimn de Mysie, Antiochus IV, Demetrius II al Siriei.

Mal Bunt pastrate In Biblioteca
draperii de altar. odajdii bisericesti
(Potirl, cruel, patrafirl, icoane, tipari

adunate dosarele asociatiunilor arme-

de nafura), broderii armenesti, f aiante,

nesti de alta data: cAzgasirat, (Iu-

scoarte de carti lucrate In metal, pecete, etc.

Mesrob (1833), Sarkis (1858), Makar-

tich Tigranlan (1869), Melchisedec

Muratian (1873), Khoren Narbei (1880),

Aristakes (1883), etc.

bitorilor de natiune) din lasi, Oghormadzat" (Miluitorilor) si Ani" din

Suceava, liai-Eritasardat (Tinerilor
armeni din Roman (1862),,Araratian"
(1838), Usurnnasfrof" (lubitorilor de
cultura, 1871), liaiastan" (Armenia,
1879), Araratian (1886), Hairenastrat
(Patriotilor, 1887), Arax (1901), Areatrakan (Comercia1,1903),Osumnastrat
(lubitorilor de cultura, 1905), etc. din
Bucuresti.

De asemenea sunt pastrate registrele matricule sau alte documente

ale scoalelor armenesti: Bucuresti
(1817), Iasi (1843), Suceava (1850),

Cu prilejul vizitei sale prof. N.

Iorga a scris urmatoarele In cartea
de aur a Bibliotecei:

En souvenir de la visite faite a

la bibliothque qui conserve la pensae d'une noble et malheureuse nation".
lar d. prof. Vlad Banateanu a scris
!titre altele
Am admirat la Biblioteca armeneasca atatea lucruri cari amintesc
si cultura si momentele marl din trecutul Armenilor si in special ale celor

din tare noastra".

Roman (1862), etc.

Printre celelalte acte si documente

adunate din diferite parti ale tarilor
romane este de remarcat dosarul personal (1849-1886) al Iui Donic Shno-

0 sfirbAtorire
Din ziarul NeamulRomanesc"din
25 August 1938:

Duminica, 21 August 1938, dupa

reprezentatia In Aer Liber, s'a dat o
masa la cantina universitatii popuTablouri. Biblioteca poseda un late
initiative Ligii Culturale si a
mare tablou original al vestitului d-luidin
N.
Arghir, primarul orasului
pictor italian Tito Bassano, si mal Valenii de
In onoarea d-lui
multe portrete reprezentand unele H. Dj. SiruniMunte,
directorul revistei de
figuri din secolele trecute,
cultura armeana Ani", pentru actiFirmane. In biblioteca sunt pas- vitatea sa In domeniul cultural, si a

novici, primul membru armean In

senatul romanesc.

taunt Mustafa IV In 1222, doul de

Fundatiei Culturale, Armene.

A prezidat d. Prof. N. Iorga, care
la sfarsitul mesei a tinut o cuvantare
relevand serviciile aduse de d. Siruni

$ultanul Mahmud II in 1223 si 1254.

In domeniul cultural, activItatea sa

trate 6 firmane Imparatesti, dona emanate de Sultanul Selim III In 1217 si

1220 (anii din Higiret), doua de Sul-

www.dacoromanica.ro

521

pentru a strange legaturile sufletesti

!litre popoarele roman si armean, si

valoarea cercetarilor d-sale spre a

proape din momentul cand s'a coborit in mijlocul nostru, cand, fail
ca sa aiba nici-un fel de cunostinta

da la lumina izvoarele armenesti pri-

a WU, a limbii si a trecutului nostru,

vitoare la tare si istoria Romanilor.

CuvAntarea lui N. lorga.
In
seara aceasta ne platim Cu totii
prin acest modest ospat, datoria de
veche recunostinta, pe care o avem
fata de d. Siruni si de toti ajutatorii
sai.

Trebue sa adaug in aceasta seara

si numele acelui colectionar de aria
romaneasc a m oderna, d. Zambaccian,

care s'a legat asa de strans de sufletul poporului nostru prin intelege-

rea deosebita pe care o are pentru

productiile celor mai buni din pictorii

nostri si, adaug, pentru partea cea

mai bung a acestor pictori.
Prin urmare, avem reuniti aci pe
d. Siruni, care este initiatorul si neobositul reprezentant al relatiunilor
stranse intre noi si poporul armean,
cum este In acelas timp qi, statornic,
vechiul fiu si prietenul de fiecare
clipa, prin munca sa, al poporului

a aratat cea mai hotarita aplecare

catre deprinderea tuturor rosturilor
noastre. A isbutit
il tradeaza pu-

tin doar accentul,

dar a izbutit
sa deprinda limba noastra asa de
bine incat este in stare, nu numai
sa inteleaga once lucrare in romaneste, dar sa si scrie in limba noestra. lar in ceeace priveste cunostinta
trecutului nostru, d-sa s'a asezatintre
cei mai ravnitori cercetatori ai aces-

tui trecut si aceasta a facut-o, nu

Cu interesul rece al omului de stiinta

ci cu caldura deosebita a omului de
inima, care ne iubeste In adevar si
a and pretuire pentru rosturile noastre de-alungul secolelor e unita cu
sentimentul pe care II avem si noi,

atunci cand ne gandim la multele

noastre lupte, la multele noastre du-

reri si la putinele ceasuri bune, pe

care le-a avut poporul acesta in pamanful lu.

Cu sa Inteleaga aceste lucruri, a

trebuit sa aduca si gloria trecutului
une marl natimai nenorocite, aceia
acel gratios spectacol de aria, prin careia ii apartine, una din cele mal
cntec si prin dant, cum n'am vazut mari natiuni ale antichitatii si una
de foarte multa vreme si care In a. din cele mat spornice in cultura dindevar a fermecat si mintile celor mal tre natiunile evului mediu, a trebuit
simpli dintre atilt de numerosi privi- sa aduca, pe langa sentimentul acela
tori cari s'au strans ca sa yea spec- de glorie al regilor, de fapt Imparati
tacolul, pe care ele I-au impodobit ai Armeniei, pe IC330 tot cela ce-1
cu f rumusetea lor si cu atatea daruri leaga de o cultura, care a trecutprin
pe care le-au adus pe langa aceasta atatea secole, constiinta unei linease
nenorociri, care fara drept apasa
trumuseta.
La originea tuturor aceste lucruri, asupra poporului sail.
S'au dat state independente si cecare fac atata ciaste popmului armean, care ne-a interesat fntotdea- lor din urma dintre natluni, care nu
una si ne-a miscat adesea atat de pot sa insemne In tot trecutul ion
adanc, la origina tuturor, afara de aproape nici-un serviciu adus omegustul artistic al d-lui Zambaccian, niiii si care, probabil ca niei de aeste desigur dl. Siruni. Pe Siruni ill cum inainte, in libertatea de care se
cunosc de foarte multa vreme, a- bucura, din cauza lipsei de aptitudin mijlocul caruia s'a ridicat, avem
pe fetele acestea tinere, care au inlatisat inaintea a zece mii de oameni

33

www.dacoromanica.ro

522

dint sau din causa unor aptitudini

numai in anumite domenii, care nu
sunt ale cultnrii, nu vor ajunge sd
serveascd aceastd culturd generala
a umanitatii, la care participa toate
popoarele, de-alungul veacurilor

crat pe Warn cultural cu admiratnid

rdvnel, pentru strangerea legdturtlor
Mire Romelni $1 natiunea sa, cerela
o soartei nedreaptel ii refuzei slatul.

In locurile unde sunt.

Poporul armenesc, care a rivalizat
Cu Bizantul In ceia ce priveste cul-

esti mai tandr decat mine, vei apuca

tura si mai ales arta, aceasta parte

asa de importantd din culturd care

cios fu al naftunii sale, care a lu-

ca vi se 'dud Statul este untrist

adevdr. Dar eu cred ca d-ta, care
vremea cand, fart a ne pardsi pe

noi, te vei intoarce in tara strdmosilor d-tale, ca sd vezi acea frumueste arta, poporul armenesc, care in seta a naturii si a artei, care triumfd
cursul secolelor poate Inscrie necon- acolo si astdzi, si te vei Intoarce In
tenit fapte de creatiune, in domeniul aducand prietinilor d-tale de aici
politic sau In domeniul cultural, po- vestea cea mai bucuroasd pentru suporul acesta, supus la cele mai marl, fletul d-tale aceia cd a Inviat Armechinuri, pe care le-a Indurat In epo- nia r

ca aceasta de asa zisa civilizatie o

natiune, poporul acesta impdrtit In
cloud, supus Ru.;ilor, care cultivd civilizatia lor nationald pentru a-i tine
mai bine In Inchisoare i supus Tur-

cilor, care nu le acorda nici macar

atAta, nici macar sprijinul culturii na-

tionale, Isi vede refuzat dreptul de

a trtii pe pdmAntul sdu, pe pdmantul

CuvAntarea d-lui Zambaccian.

In cuvntarea sa d. K. H. Zambaccian a spus
D-le profesor lorga, sunt foarte
fericit pentru prietenul meu, Siruni,
pentrucd sunt martor la frumoasa lui
muncd, la marelelui devotament pen-

tru culturd si la aceastd pasiune de

stramosilor sal, unde se ridicd monumentele unei arte strdlucite ca

acea libertate, de care se impartdsesc mai toate natiunile lumii.
Este una din cele mai marl rusini,
ale epocii noastre, care este adevdrat cd a adus pe urmd i alte

cercetdtor a lui.
Dati-mi vole sd va spun cd aceastd
pasiune nu este ca oricare alta. Patima aceasta a d-lui Siruni l-a fdcut
sd intre in cercetarea documentelor

4 Ontagiu de prletenie din partea Li-

sat-o, pentrucd vieata este trecatoare

veacurilor, pe care le-a interpretat,

scotand In evidentd ce este mai incare, pe un grad inferior, pot sd con- teresant, ilustrand o epoca din doud
sau trei documente.
cureze cu aceasta.
De aceia, &le profesor, vit rog sd
De aceia, d-le Siruni, In amintirea
pe care ti-o dam astdzi, In diploma ne credeti cd not nu aspirdm la niaceasta, pe care am fi dorit s'o tipa- mic altceva dela dvs. decAt la acea
rim pe pergament, dar in tipografia satisfactie morald, pentrucd dvs. nu
noastrti sitracd nu se poate si te rog ne-ati dat nici slujbe, nici fel de lei
s'o primesti ;1 pe aceastd hArtie ceva de favoruri trecdtoare, de aceea nu
mai rezistentd, In aceastd diploma ne puteti bdnui de nimic decAt adeu imam pe scurt tocmal lucrurile miratia si atasamentul sufletesc penacestea, pe care a cdutat sd le hive- tru imboldurile pe care le primim
dereze scurta mea cuvantare. Ea are dela dvs si pe care le vom urma cu
curaj In directiunea pe care ati traacest cuprins
gli Culturale d-lut H. Dj . &runt, cred in-

si numai aceastd satisfactie

www.dacoromanica.ro

523
sufleteasca si cultural a este eterna
bucurle a omenirii.
Rispurtsul sfirbtoritului.
Dl.
H. Dj. Siruni a rostit urmatoarea :

Hera, si a gratitudinei lor dare poporul romanesc."

t Ono are a care mi se face astazi

nu-mi apartine de loc. Ea ravine mai

Pelerinaje

momentele solemne, prinosul dragostei lor catre aceasta tara ospita-

tntai natiunei mele, acelu popor

la Vilenii-de-Munte
care jertfit in decursul secolelor a
Credincioasa unei traditii pe care
stiut totusi sa aduca omenirii mo- a adoptat-o,
Fundatia Culturala Ardestul su aport, i care a devenit
meana a organizat In sala universiun element creator oriunde l-a condus soarta. N'arn facut altceva cleat
sa relevez Cu umilele mele puteri acele momenta luminoase ale poporului armean dragostea care il
leaga de acest pamant.
Onoarea aceasta mai apartine tututor acelor prieteni cari m'au ajutat
in toate sfortarile mele. Modestele
realizad culturale sunt fructul trudei

tatii populare (N. larga din V alenii

de Munte o serata de arta armeana

cu ocazia implinirii.a 20 de ant de

existenta a Universitatii Populare,in

seara de 7 August 1938.
Cuvantul de deschidere l'a rostit
d. K. H. Zambaccian, spunand ca aceasta vizita a Armenilor la Wien',
la caracterul unei procesiuni si a decomune a tuturor. Eu n'am facut venit o traditie pentru Armeni, cari
altceva decat sa animez acele in- vin aici spre a se impartasi din spicercAri comune in domeniul cultural, ritualitatea ce emana din acest lacar
de cultura. D. ay. Ard. Tomasian a
sa sintetizez munca multora.
Apoi, modesta munca pe care am dat citire adresei omagiale trimisa

depus-o spre a face cunoscut tarii de Patriarhul Torcom al Ierusalimului

ospitaliere micile calitati ale popo- lui N. larga, impreuna en volumul
rulul
spre a da la lumina f estiv care a aparut Cu ocazia impliacele izvoare armenesti cari lumi- nirii a 15 veacuri dela traducerea
neaza fate() mama, diferitele mo- Bibliei in limba armeana, i fn care
manta ale istoriei Romanilor, i spre
a strange legaturile sufletesti ale acestor popoare, nu pu.ea da nici o

se gasesc si cele doua discursuri rostite de Prof. N. larga la festivitatile

desfasurate la Ateneul Roman In a-

roada fara acea nemarginita bun&

vointa pe care ne-a aratat-o totdeauna m3rele apostol al natiunei romane, si indrumatorul nostru al tuturora. D. Profesor lorga a fost acela
care ne-a condus inimile, ne-a invatat sfantul gust al sudoarei si bump
ra muncii, i ne-a fost ca un imbold
viu In trudele noastre.
Armenii legati de acest pamant
cu amintirile lor seculare sivntind
I u aceasta tara ca in a doua lor pa-

nul 1935.

trie, muncind aci ca in casa lar

a observat:
cS'a remarcat modul sugestiv si
impresionant in care au fost inter-

ocrotiti aei ca In caminul lar parin-

tesc, nu pot sa nu aduca, in toate

A urmat partea artistica. Dupa recitar din poeti armeni declamate

de d-ra Seta Saruni, corul Komitas,

dirijat de d. G. Artunian, a executat
melodii armene i romanesti, iar tenorul G. Sacazlian i d. G. Kesisian
au cantat bucati din muzica armeana
romana. S'a executat apoi dansuri

annenesti conduse de d-ra Sona

Savagian.
Cu acest prilej 41sleamul Rornanesc

www.dacoromanica.ro

524
pretate minunatele melodii populare
romanesti: La fantand, Lele rov5 la

obraz si in deosebi lac'a$a, care a

fost bisata starnind entuziasmul a-

jumatati de veac dela moartea sa,

Fundatia Culturala Armeana a orga
nizat o sezatoare in ziva de 22 Oc.

tombrie 1939.
sistentei. Partea finala, tnchinata danNeamul Romanesc, a scris cu asurilor armenesti a impresionat mult cest prilej urmatoarele randuri in nuprin felul profund sugestiv in care marul sat' din 24 Octombrie:

au fost executate jocurile specifice

de arta populara. Elemente tinere,
fara pretentioasa scoala, au realizat
momente de inaltatoare arta, cu o
gingasie si o gratie emotionanta in
costume incantAtoare. A lost o manifestare impresionanta a sufletului
artistic armenesc, care a miseat profund asistenta rapita de farmecul
specific al muzicei

dansurilor re-

date in chip maestrit de ansamblul

destoinicv.

0 In anul urmator, la 6 August

1939, Fundatia Culturala Armeana

Fundatia CulturalA Armeana de

sub presedintia de onoare a d-lui
profesor N. Iorga, a organizat aseara,

in sala teatrului Ligii Culturale, o

frumoasa sezatoare literara, inchinala
marelui nostru Eminescu.

S'au recitat cu acest prilej numeroase bucati din opera poetului, fie
in limba originalului, fie in versiunea armeana, datoritti d-lui Siruni;
s'au executat la piano cateva melodii armenesti, lar d. Sacazlian a cantat cu mult succes cfintece romanesti
si armene.

anual la

Serbarea s'a incheiat cu dansuri

Valenii de Munte, organizand iarasi

data pentru comemorarea lui Mihail

Eminescu cu prilejul implinirii a 50

populare armenesti executate de un

grup de d-soare.
Acesta a fost,in linii mari, programul. Executarea lui a fost din toate

de an" dela moartea marelui poet

punctele de vedere remarcabila, Fun-

a avut

pelerinajul sat:

o serata de arta armeana de asta

Dupa un cu /ant introductiv al

datia dispunand de elemente suficiente pentru a-si realiza scopurile

d.lui ay. A. Tomasian, d. G. Sacazlian a executat doua cantece armene.

Dar intru totul de remarcat este

roman.

ei culturale.

scopul sezatorii de aseara. El a fost

Eminescu, tradus in limba armeana lamurit de d. Zambaccian In cuvantul cu care a deschis sezatoarea
de d. H. Dj. Siruni.
Au urmat apoi mai multe cantece s'a evidentiat in insasi alcatuirea
populare armene, executate de corul programului executat. Anume, spoKomitas, condus de G. Artunian, si rirea f ondului pentru ridicarea stadansuri populare armene, sub con- tuei lui Eminescu.
Marele nostru poet se bucura de
ducerea d-nei Hranus Eganian.
Festivalul s'a incheiat cu bucati o larga circulatie in randurile Armedin muzica populara romana, de J. nilor din Romania. Aceasta datorita
Movila, Sabin Dragoi, I. Chirescu si nu atat originei armene care i s'a
atribuit de unii biografi, cat mai aSimon Niculescu.
les eforturilor pe care cercurile culturale armene din tara le fac pentru
M. Eminescu i Armenii.
a se integra in lraditia i aspiratiile
Spre a preamari memoria marelui noastre culturale.

D-ra S. Saruni a recitat apoi din

poet roman cu prilejul inipliniril unel

D. Siruni, unul din exponentii cul-

www.dacoromanica.ro

525

turali al Armenilor dela noi, a tradus

tiparit de curtind in limba armeana

mintea Indreptata spre orizonturile

largi si spre zarile misterioase. Dar

o mare parte din opera genialului toata literatura armeana, fie 1 in venostru poet. In acelasi timp, publi- chea patrie de sub Caucaz, fie 1 In
catia de limba armeana pe care in- patria de stramutare din Armenia
telectualii armeni o scot in tare noas-

Mica, din acea Cilicie, este stapAnith

tra da o larga publicitate probleme- de aceiasi notr.

tor culturale romanesti, in descifra.
Toate acestea inlesnesc Armenilor
rea carora dovedesc, in acelas timp intelegerea si pretuirea lui Eminescu;
si pricepere si buna credinta."
toate acestea explica acele nenumarate contributiuni ale Armenilor autohtoni, la talmgcirea si adfincirea
K. H. Zambaccian

despre Mihail Eminescu

La sezatoarea organizata la 22
Oct. 1939 de Fundatia Culturata Ar.
meana in sala teatrului cLigii Cuiturate pentru marirea fondului (Statuia Mihail Eminescu,, d. K. H.
Zambaccian a rostit urmatoarele:
..Eminescu prin arta sa, depaseste
cadent culturii autohtone; geniul sau
rascolind i adAncind o lume de On-

diri, poetul s'a inaltat pe culmea

abstractiilor Occidentului, iar uneori

s'a lasat prins de vraja misterloasa

poeticei eminesciene.
Cu jumatate secol in urma, Emi-

nescu a plecat in lumea, In care se

simte cnemuritor si rece" losandu-ne

arta sa, care va straluci meren; generatii peste generatii vor primi lumina sa si-I vor sarbatori. Un grup
de carturari in frunte cu profesorul
Iorga, hotarind sa-1 ridice o statue
in Capitala Tarii, Fundatia Culture%
Armeana se asociaza lor, MIA scopul
acestei sezatori".

O scrisoare a lui N. liga

a Orientului.

Ca raspuns unei adrese trimise de

De aceia din opera lui Eminescu Arhiepiscopul Torcom, decedatul paemana atfitea paralele Cu ecouri In- triarh armean din lerusalim, Prof.
departate.
N. lorga a scris urmatoarele rfinduri:
In legatura cu aceasta,intr'una din
Inalt Prea Sfinfite,
conferintele sale, profesorul Nicolae
Iorga, ne-a aratat ca poezia veche
Am primit frumosul dar pe care
armeana e co poezie ca totul ne- v'ati gandit sa mi-1 trimiteti cum si
asteptata ; poetii acestia vorbesc o randurile ce-linsoteau, cari m'au mislimba ca limba liricilor din timpurile
noastre, nu din boierescul Alexandri,

cat 'Wane.
Eu, am considerat totdeauna natia

ci ceva care corespunde tonului ad&nc si gingas in acelas timp, care

face farmecul lui Eminescu.,.
lar recent intr.%) scrisoare servind

armeand ca pe una din acelea cari

au contribult la civilizatia lumii, ca
cea dinti, printre atatea popoare

prefata cartii lui Siruni, ,,Mihail Emiinescu in armeneste', Profesorul Iorga

tinism, pe marea carare a literelor

ne arata:
Prin cine stie ce inspiratii ancestrale manAnd catre Rasarit, pe care

ceea de cuget pe care trebue sa o

simta toate constiintele, pentru ca

azi fericite in libertatea lor,in cres-

1 artelor. Eu am simtit mustrarea a-

ea singura cere continua respingerea

dreptului de a tit' liber intriun stat

Eminescu, el era un cugetator pu naponal,

le are in formatia lui asa complicata,

www.dacoromanica.ro

526

Cu urarile calduroase ca zilele Coarda umana la poetii armenl. 13.

noastre sa nu se sfarseasca inainte Incercarile pe taramul cultural sub
de inceperea rasplatei, vA trimet, cerul rosu.
Prea Sfintite, incredintarea stimei
mele.
N. IORGA

Actorul M. Marutian
In toamna anului 1939 am primit

Conferinfele d-lui H. Di. Siruni ia Bucuresti vizita distinsului actor

In cadrul cursului sail de limba si
Iiteratura armeana din Institutul de
Studii Sud-Est European, d-1 H. Dj.
Siruni a tinut in Biblioteca Centrala
Armeana in cursul anului scolar 1938-

armean Manuel Marutian care, impreuna Cu sotia lui si Cu amatorii

de aci, a dat o serie de reprezentatii la teatral Ligii Culturale. Visita

lui a fost pentru noi o surpriza pe

cat de neasteptata pe atilt de pia-

1939 un ciclu de prelegeri asupra cuta fiindca rareori am avut prilejul

vechei literaturi armene cu urma- sa vedem aci un actor armeanintr'a-

toarele sublecte:
I. Locul poporului arrnean; 2. Armenia legendard; 3. Dupd daramarea legendelor; 4. Rolul pamantului
armenesc In cultura armeana; 5. Armenia, drum al popoarelor ; 6. Unitotea sufleteasca in diferitele etape
ale culturii armene; 7. Vechiul cult
armean; 8. In lumina superstitiilor;
9. Sufietul armean In literatura poporana; 10. Cantecele ajunse nouti
sub numele de cantece de Koghtan";
11. Cand sufletul este sclav al strainilor ; 12. Pentru independenta sufleteasca; Secolul de aur in valoarea
sa; 14. Traducatorii cari au creiat.
1ar in anul scolar 1939-1940, tot in
cadrul acestui curs, a vorbit despre

literatura noua cu urmatoarele subiecte:

1. Valul luminii care a venit din Apus; Z. Crearea limbei moderne; 3.
Coarela nationala in poezia moderna;
4. Pe urmele traditiunilor; 5. Ogorul

parintesc ca izvor de creatie;

6.

Centaretii unei Armenii libere;

7.

Teatrulin slujba nazuintelor patriotice;

8. Dorul patriei in literatura din diaspora; 9. Altoiul provinciei in literatura; 10. Contributia femeilor armane la miscarea literata; 11. SAmanta pe pamanturile straine; 12.

devar talentat.
Marutian ne.a dovedit cA In fiecare
rol stie sa-si traiasca personajul, dandu-1 caracterul si fizionomia corespunzatoare. lnsistam asupra acestui
punct pentruca printre actorii nostri,

putini sunt aceia cari dau dovada

de aptitudini egale Inteun repertoriu variat si sunt limitati la cele cateva personagii create, sau prin acelas joc In interpretarea fiecarui personagiu. Dimpotriva,Marutian a fost

variat in aptitudinile sale. Aceasta

gratie faptului ca el este inzestrat cu
temperament si mimica, insusiri care

dau actorului posibilitatea sa se apropie eu aceias usurinta de fiecare

traiasca ea aceeas
personagiu si
dragoste.
$i daca acestor caractere esentiale
adaogam i constiinciozitatea cu care
Marutian isi incarneaza personagiile,

putem sa lamurim cauza simpatiei

cu care publicul armean
inconjurat, pe cand un alt actor fara aceasia
insusire 1-ar fi plictisit, oricat de talentat ar fi fost. $i insfargit, expresiile sale retinute chiar in momenta

in care altii ar fi incercat sa emotioneze- publicul prin gesturi i izbucniri, fac ca jocul lui et fie urmarit cu placere. Numai declamatia si

www.dacoromanica.ro

527

accentul sail 11 urmeaza in toate ro.

cert dat la 27 Februarie 1938in sala

lurte sale pastrand cateodata mo- Dalles, cunoscutul critic muzical, dl.
notonie.

Em. Ciomac observa in (Curentul)

Marutian a reprezentat urmAtoarele piese

(3 Martie 1938).

cPentru onoare de Sirvanzate,

(Othello de Shakespeare, (Corrado

(Si Cu prilejul acesta ni se impunee o serie de reflexii. Cori4tii ace4tia ce cantau Cu o inima, Cu un sim-

de Giacometti, cOm qi Satana, de tamant ce nu insala, atat de romaGordin, cCel de 17 ant de Dreher, ne4te, nu sunt Anneni locuind aid
cHoti de cruce de Raffi, a Trilbi,de

Coral Komitas"
La 10 Decembrie a. c. Asociatia
Muzicala Armeana Komites" 1mpli-

ne4te 15 ani de existenta. In acest

interval de timp corul ,Komitasu a
avut o activitate rodnica, preocupa-

rea esentiala a sa Hind de a impra4tia tot ceeace este mai caracteristic

de veacuri, cl bieti refugiati trAind

de cel mult 20 ani in tara aceasta

Gey.

4i

mal expresiv in muzica

populara armeana, atat de asemana-

toare Cu cea romaneasca 4i de a

conlucra i prin muzica, la strangerea legaturilor de prietenie intre Romani 4i Armeni."
Dela infiintare pana azi corul ,Ko-

primitoare, caruia ei inteleg sa-i raspunda In tot acest flint), Cu dragos-

tea 4i intelegerea cea mai deplina.

Fara a-si renege obar4ia dimpotriva preaslavind geniul neamuluilor
prin cantec, ei se simt totu4i asimilati Romanilor. Care alta rassa ar
tea da In tare noastra aceia41 minunata pildap.

Revue des tudes IndoEuropennee

D-1 Prof. Vlad Banateanu consa-

crase fascicolele 2-4 din 1938 ale

revistei sale (Revue des Etudes IndoEuropennesa memoriei decedatului
armenolog francez Antoine Meillet,

mites* a organizat aproape 50 concede, atat in Bucure4ti, cat 4i la Va- dar din cauza ocuparii oraplui CerWW1 de Munte, Constanta, Silistra, nauti in Iunie 1940 de catre trupele
Ploeqti, Suceava.
sovietice, aceste fascicole, gata tipaLa 25 Febr. 1940 corul Komitas rite 4i aproape toate bropte, n'au
a dat concertul sat' anual la sala putut sa fie expediate.
Dalles.
Acest volum omagial continea
La 3 Mal 1940 a organizat un con- 4ase articole privind limba aimeana
cert la Pitar Mo4 in prezenta nuntiJ. Lyonnet, Notes philologiques:
ului papal Mons. Casullo 4i a arhie- sur la premire version armnienne
piscopului I. P. S. S. Al. Cizar.
des Evangiles; Maurice Leroy, Sur
lar la 21 Iulie 1940 a dat un concert un emploi Ces compossarmniens;
religios in biserica armeana din ca- Georges Dumezil, Armnien bahtal,
pitala.
iht" (a dori, dorinf6); Georges CuToate cele trei concerte erau eon- endet, 4 propos du verbe echein" et
duse de d-1 G. Artunian.
de sa traduction; Louis Maries, Arlielevand succesul pe care 1-a a- mnien Kifirkin" (dublu) ; N. Adontz,
vut corul Komitas in mai multe can- Emprunts de haute poque en ortece romanesti In cadrul unui con- mnien.

www.dacoromanica.ro

528

Conf erint ele

d-lui K. H. Zambaccian
Colaboratorul nostru d. K. H. Zam-

baccian. cunoscutul colectionar si

critic de arta, a continuat i in ultimii ani seria conferintelor d-sale
despre pictorii rornani
francezl.
1

Astfel la 7 August 1938 a vorbit la

Valenil de Munte in ca'drul .unlversitatii copulare dspre N. Grigorescu.
La 4 Martie.1939 a vorbit,la Dalles

despre pictorul francez Fragonard.

La 5 Martie 1940 a Unid o confetinta la Dalles despre N. Petrascu.
La 20 Mai 1941 a vorbit la Institu-

tul Francez de Inalte Studii despre

Auguste Renoir.

Activitatea
d-lui Dr. Grigore Avakian

lui Petra Musat, Domaul Moldovei.

Ele vin sa confirme legaturile stranse
ce au existat intre tinutul Dobrogei

si Principatele Romane chiar dela

intemeierea acestor Domnii, adica
din a doua jumatate a veacului al
X1V-lea. Dl. prof, Lambrino a mai
amintit de sapaturile facute de dl.
Gr. Avakian si la Abrudium (Macin).

La moartea lui Octavian Goga

Cu prilejul incetarii din viata a
marelui pbet,Fundatia Culturala Ar-

mana a trimis urrnatoarca telegrama D-nei Veturia Goga :

Jundatia Culturala Armeana

prof und indurerata de pierderea membrului sau de onoare exprima miaucite sale condoleante familiei pentru
disparitia iluStrului fiu al tarii si marelui bard al rornanismului".

D-1 Dr, Grigore Avakian, profegor

de istorie si specirilist in sapaturi

arheologice, s'a ocupat in vara anului 1939 cu sapaturi in Dobrogea de
Sus.

D. Prof. Scarlat Lamilrino; directorul general al sapdturilor arheologie, facand o comunicare la Radio
despre acele sApaturi, a vorbit elogios despre colaboratorul ndstru, spu-

nand ca d-sa a sapat la lenisala,

Muzica poporului armean

O D-1 K, Gerahian a organizat in
seara de 26 Iunie 1939, in sala scoalei armene din capitala, o audiere a

tmor compozitii muzicale ale sale,

cu concursul d-relor Arax Savagian
si Aura Davideanu dela Opera Romana, si al tenorului,G. SLczlian.

D-1 Nicoiae Lazar in articolul

mareata metrOpola ce se gaseste in, din cNeamul Romanesc, scris cu
culmea unei stand, in apropierea de cest prilej observa:
0 vaga inrudire de tonuri Cu muRazel i despre trecutul caruia nasa stie nimic precis.
zica noastra populara gdsim si in muPamantul a f oSt scormonit Cu grije zica lor dar si in a popoarelor de
si au fost scoase la lumina moflete dincolo de Dallare. Aceasta se poate
bizantine si romane, cari duc incepu- exp ca nu prin vre-o rudenie de
turile orasului pana la prezenta Ro- stinge cat ruin stravechile colportari
manilor in Dobrogea. Dar mare parte de amintiri Cu care voiajorii armeni
din lucrurile descoperite sunt arme se reintorceau in patrie din cltoin Tracia si pe coastele
de bronz si mai ales portelanuri bl- tille
pe unde au vacua o parte
zantine si romanice. S'au descoperit rice,
de asemenea doua comori cu dif e- din stramosii nostri cei mal de derite monete, una din timpul lui Mir- mults.
cea cel Batata si cealalta din timpul
0 La 10 Martie 1940 a avut loc la

www.dacoromanica.ro

Fresc In cavoul Hagi.Artin la Silistra

(de pictorul Hrandt Avachian)
OS

www.dacoromanica.ro

Fresc In cavoul Hagi,Artin la Silistra

(de pictorul Hrandt Avachlan)

www.dacoromanica.ro

Fresc in cavoul Hagi-Artin fa SiEstra

(de pictoruf Hrandt Avachlan)

www.dacoromanica.ro

Fresc In cavoul Hagi-Artin la Silistra

(de pictorul Hrandt Avachian)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Icoang din biserica armeang din Cetatea-Albg

(de pictorul V. Surenian)

www.dacoromanica.ro

'Hi.

U, I'

(11.1.P 4 11 L.

ni.[J,i,u,srm

Cavoul fatniliei Asvaturov la Cetatea-Albg

(de arhitectul Nafilian)

www.dacoromanica.ro

Mangstirea armeneasa Zanca la Suceava

Altarul mftntistirei Hagigadar din Suceava

www.dacoromanica.ro

529
la Dalles un concert Cu compozitiPe
d-lui K. Gerahian, cu concursul D-relor A. Davideanu si A. Savagian, deba

Opera Romana, al tenorului G. Sacgzlian si al d-lor G. Avachian, violing si Nicolae Marcovici, pian.
C:) Cu prilejul unui festiva de muzicA armeana, dat la 17 Decembrie
1939, la Dalles', din initiativa ziarului ,.Bahar, cunoscutul critie muzical, d. Em. Ciomac, seria In ziarul
cCurentul, (20 Lec. 1939):
t O atmosferA de noblete linistitg
se desprinde intotdeauna din muzica
popularg armeanA. Compozitorii mcderni culti ai acestui neam oropsit,
Cu ardoare i convingere, au crescut
acest tezaur cum ai desfasura i ai

spori virtutile florilor de camp Intro

serA,.

Pictorii noWi
O luir plana dOm in Anuarul de
lata unele din acele frescuri pe care
talentatul nostru pictor le-a realizat
in capeta construita in stil armenesc
de arhitectul II. Gomighin la cimitirul din :.-ilistra spre a ;civi drept
cavou regretatilor soti, Harnpartum
Macruhi Hagi-Artin.
Dupa cum se ltie Hrandt Avachian
se bucurg de o reputatie maritata
in rOndul tinerilor pictori.ln Septembrie 1939 D-1 Virgil lonescu vorbind
la Radio-Bucuresti despre I.Pictura

marina in Romania, a mentionat

rgnd-Ul'artistilor ronigni si pe dOnsul

ca unul dintre cei mai buni pictori

din Romania in aceast speciatitate.
Pictorul P. Vartanian a, colaborat la intocmirea vignetelor din volumul de fatg.
D-I D. Stanescu-Deteste seria in
,Vittorul" (1 Sept. 1937): ,Pictorul
P. Vartanian e, incontestabil, o forta
pusg In serviciul plasticei si ocupg,

pe bund dreptate, un loc de seama

printre artistii nostri contemporani.

Fiind un temperament, e si un creator, cace da culorii. acea calitate

de farrnec si expresivitate pe care
numai cativa dintre magicienii culo-

rii o pot da,.

0 In ultima ani au avut expozitiile
lor pictoritele Rita Azarian, Zabel

uan, Sirarpi Semizian, sculptorul

Hovaghim Torosian, si tngrul pictor Aramik, in care vom saluta in
cuignd unul pe dintre cele mai adevgrate talante.

Artitii nqtri
O Activitatea artistica a D-rei Arax

Sgvagian cuprinde pe langa rolurile

sale dela Opera Romana si o serie
de concerte organizate in sala 'Dalles', concursuri la manifestgri muzicale si aparitii in lata microlonului
posturilor romanesti.
In stagiunea 1937-38 debuteazg in
rolul Margaretei din Faust" sub baghetainaestrului Alfred Alexandrescu.

In aceeas stagiune D-ra Arax SOvagian da primul ei concert, al carui

program cuprindea lucrarile cele mai
alese ale clasicilor i compozitorilor
moderni precunasibucati
muzicg,
populara rornilna si armeang.
Aceasta activitate este cOmplectatii
cu cateva concerte dela posturile deradio-difuzinne si ale caror programe
cuprind lieduri, arii, pluma popularg romAng i armeana.

Stagiunea 1938-39 cuprinde un

conceit la Dalles", o a doua apari-

tie in Faust' i mal multe auditii

radio. In atara de acestea D-rd Arax
Savagian da concursul ei la produc-

tia fostei sale clase a D-nei Vrgbiescu-Vatianu, prin cateva lied-uri si

arii de Korngold, Faure si Puccini.
Cu aceastO ocazie ziarul cUniversul,
seria : 4D-ra Arax Sgvagian este cel
mai evoluat din aceste talante. Olas

www.dacoromanica.ro

530

de .rard muzicalitate, temperament

artistic de elita, sensibilitate WrapzAtoare si emotionanta, D-ra Arax
Savagian este superi,. r lazestra'a

pregltita si va OM desigur, in cariera d-sale, tot succesul pe care-1

meritd".

()data Cu stagiunea 1939-40 Dra

Arax Savagian apare cu o noua si
frumoasa realizare si anUnle In (MI-

nits din 8oemay de Puccini sub bagheta miestrului George Georgescu,

Tot in cursul aceleias stagiuni, D-ra

Arax Savagian canta in rolul lui

Stanca din opera La seceri$ a lui
Brediceanu.
Stagiunea 1940-41 a insemnat pen-

sidle, o autoritate de artista autentica ai maturl, ca toata tineretea ei

vddita

iata calitatile exceptionale

ale D-rei Savazian".
Mine meationam si seara de muzica germand orgartizata de Institutul German pentru stlintd din Romania" condus de d. Prof. Gamilscheg
Berlin

la care D-ra Savagian a

fost invitata si produca cateva lieduri de Mozart, Schumann sr Schubert.

Absolveat al liceului central armean din Constantinopol, dupA ce a

lama primele sale studii muzicale

sub iagrijirea lui A. Selivanof, fostul

prof. al Academiei regale ruse de

tru D-ra Arar Savagian o deosebita muzica si a lui Ferdinand de Neri,

activitate la Opera Romana. Astfel fostul tenor al operei italiene, d.
D-ra Savagian a apdrut in Faust", Ghiag Sacazlian din anul 1935 s'a
Boema% i In premiera glslu te foci stabiltt in Romania, inscriindu-se in
ca dragastea" opera in 3 acre a d-lui primal rand la Pro Arte" apoi la
C. 11,1ttara. Cu aceasta ocazie
Academia Regala de MuzicA, unde
mazical al ziarului Timpul* scria: s'a admis in ansamblul de opera.
,D-ra Savagian a infatisat apoi o WO ce a dat primal salt concert In
dragalase i naiva Rosetd, iar glasul sala
in Martie 1933, Sacazi-a sunat limpede si mladios, mai cu Ilan a participat aproape la toate
seama In aria pastorala din actul al minifestatiunile artistice armenesti.
doilea".
Ditat cu o muzicalitate desavarsita
Pe langa aceste roluri principale, tanarul tenor a fost until dintre cei
D-ra Savagiau a avut reusite aparitii mal cdutati cantareti aparuti in fata
In rolan i

secundare In Carmen",

Fiautul Fermecat", etc.

$1 in cursul acestei stagiuni D-ra
Arax Savagian ia parte la productia
organizatd de fostei sale clase Vra-

Cu aceasta ocazie d. Em. Ciomac scria in ziarul

Timpul": D-ra Arax Savagmn este

microfonului; in decursal ultimilor 3

ani a dat 23 auditiuni la Radio. De

remarcat particIparea sa in Oratorium" lui Beeth3wan, la rolul lui
1isus, rol pe care l'a cantat 2 ani

biescu-Vatianu.

succesiv.

una dintre produsele cu care se poate

mandil mai mult eminenta profesoara

In ultimul timp s'a relevat la pro-.

ductiile Academiei Regale date pe
semi operei in rolurile principale din
Bohenza, Traviata, FaustO Butterfly.
Cu aceasta ocazie cTimpuly scria;
Tenor cu calitati scenice si muzica-

d-na Vrabiescu-Vatianu. O simtire

adanca, frematatoare, o inteligenta
muzicala pisa in slujba unei emisiuni curate; a unei dictiuni limpezi
patrunse de emotie comunicativd,

un timbru agreabil in !anal desvoltare, in total desvoltand tuate insu-

litate evidenta, intinderea vocala

calitatea de timbra, sprijinit pe un
bagat resurs, posedand de pe acum
o m thritate care ne da cele mat rum .use nddej dii."

www.dacoromanica.ro

531

La 30 Mai 1941 Sacazlian a dat un

concert la Ploegti ea concursul D-nei
Eramie Trandafirescu, fiind invitat

pentru propaganda muzicii italiene

neascA in onoarea eroului ,legendar

David din Sasun. Au vorbit cu acest
prilej d-nii S. Srint, H. Devegian
H. Dj. Siruni, relevand insemnatatea

din partea Institutului de Cultura Ralo-

acestei comemorAri.

Romana, inregistrand un deosebit

succes.

e lnregistrAm aici, cu o deosebita

Opera lui Eminescu"

placer% gi succesele in domeniul muzical ale colaboratorului nostru Garbis

Avachian, un violonist de talent. D-sa,

cius consacreazA Studiilor rom&-

Wand parte de Tro-Bucuregti a organizat mai multe concerte in cola-

recentele mentiuni critice ale sale

borarea cu d., d. Miron Soarec (pian)

gi Antropov (violoncel), relevandu-se
cu deosebite insugiri.
Intr'o cronicA muzicalA consacrata
acestui trio, d. I. Victor Pandelescu
scria intre altele :
'La violinA d. Garbis Avachian a

ocupandu-se in special cu brogura

Distinsul critic literar d. Perpessi-

nesti ale d-lui H. Dj. Siruni" una din

(eActiunea,, 26 Sept. 1940, No. 317),

Opera lui Emineseu), extrasA din

anuarul de fata. Dupa ce releveazA
observatiuntle autorului despre unele
analogii intre marele poet roman gj
unii din lirici armeni, d. Perpessicius
observa: In felul acesta, se schiinvederat calitati de sonoritate re- teazA de pe acum, un nou capitol al
marcabill gi de sensibill forta ex- studiilor comparatiste, privitoare la

presiva, servite de un arcug foarte

sigur. D-sa este un valoros temperament violonisticy. D-1 Avachian a mai

participat, in mai multe randuri, gi

Eminescu.
toate aceste indicatii sumare,

aga cum apar ale din rezumatal lun-

la programele muzicale ale posturilor

romanegti.

gului studiu de aproape o sutA de

pagini, pe care d. H. Dj. Siruni, 11
comprimA in extrasul de care ne o-

Asoc. Culturala Raffi"

cupam, trebuesc reluate, adancite

date in cireulatia intelectualittitii noastre. i lucrul e cu putintd, daca o sa
judecam dupA substanta a3estei

Continuand activitatea sa in domeniul cultural, aso ciatia armeana c Rat-

eu sediul in Bucuregti, str. ArmaneascA 17, a organizat in ultimii

ani cicluri de conferinte privind istoria gi literatura armeand. Astfel
D-nii H. Davegian a vorbit despre
poetul Mikael Nalbandian, E. Sarkisian despre poetul Kamar-Katipa,
H. Eganian despre romancierul Haciatur Abavian, spre a nu cita decat
acele cu subiect literar.
f tp,

Tot din initiativa asociatiei cRaffi

s'a organizat in 1939 la Bucuregti un
festival literar gl artistic, drept ecou
al festivitAtilor cari au avut loc atat
In Armenia cat gi in dias,pora arme-

chete in care d. H. Dj. Siruni se dovede5te un pAtrunzAtor interpret gi

unul din cei M3i initlati cunoscAtori
ai universului eminescian. Apropierea, gi mai ales distinctia, ce stabitesta intre pesimistnul de natura universald la Eminescu si pesimismul
individual, de limitatA rezonantA, la
poetul armean Tarjan, este una din
tamale acestea multiple si generoase,
ale studiilor de fatA, ce se cuvin am-

plificate, penlru mai lesnicioasa lor

asimilare. La NI gi cu pluritatea regiunilor de inspiratie, ale lui Eminescu, din care pricinA analogiile pe
care cineva ar fi izbutit sa be stator-

www.dacoromanica.ro

532
niceasca intre poetul nostru 4i cutare
sau cutarebard al Armeniei patimesc

aflat pe unul din pretio*ii ei colaboratori, dincolo de granite..

de pe urma disproportiei sferelor.

Adevarurile pe cari le formuleaza

Domnii Romni la Poartie

dupa aceea, cu privire la dificultatea

talmacirii unui poet de armonia i mu-

zicalitatea lui Eminescu qi truda pe

care i-a dat-o ca, paralel cu sensul
stihurilor lui,sa le pastreze qi armonia,

Cronica literara citita In seara de

24 Sept. 1941 la Radio era consa-

crata Cu o buna parte la recentui

studiu al d-lui H. Dj. Siruni aparut

in importanta colectie Studii i cerdecat un virtuos al transpunerilor si al cetari" a Academiei Romne, sub
echivalentelor: o minunata con5tiinta titlul de Domnii Romftni la Poarta,
artistica in care literatura noastra ia Otomana'.
vadesc in d. H. Dj. Siruni mal mult

La alcatuirea acestni Anuar au colatorat cu traducen i d-ta R. H. Avachian, d-rele S. Avedikian, E. Beiazgian i M. Bogdan, i d-nii H. Agopian,
H. Dobagian i C. Odabaian.

www.dacoromanica.ro

CLIPRINSLIL
I. TEXT

MENIREA NOASTRA
H. Dj. Siruni

III

O scrisoare

IN MEMORIA LUI NICOLAE IORGA

N. lorga, ca prieten al Armenilor
VII
O datorie . . . . . .
VIII
Pentru un prieten .
IX
Un urias
N. Iorga si studiile armene
X
N. Iorga si Armenii . . . . XIV
Despre Armeni
XIX

Gen. Radu Rosetti

Al. Ltipedatu
Ion Simionescu
N. Brinescz:

Barba Teo dorescu

N. Iorga

Armenia recunoscatoare
Catolicosul Sahak II al
Ciliciei

Mesaj catolicosal

Catolicosul Paul Petru

XIII Terzian
/9
Patriarhul Torcom din
Scrisoare patriarhal
Ierusalim
Par. Var dan MekhiseteAdres omagiala
chiarz
Al. Khatisian
H. Ohangeanian
www.dacoromanica.ro

3
.

4
5
6
6

534

PARTEA I. ARMENII IN CULTURA LOR

Din Istoria Armenilor
N. Iorga
Dr. H. Asturian

istoria scurt. a Armeniei ciliciene. I. Armenia si Francii in timpul Cruciatelor .

A fost Armenia sub domina
tiune macedonia?

29

ErzAnga, orasul zeilor

49

Teritoriul armenesc
H. Dj. Siruni

Rasa armeara
Eugne Pittar d

Armenii

Limba armada'
A. Meillet
H. Dj. Siruni

67

Valoarea limbii armene

Locul limbii armene

Cultura atmeara
Adontz

Biblia armeanal si Insemiaka

H. Dj. Siruni

Cronica Culturii Armene. Par-

tea sa istoric

73
74

90

tea XI. Secolul al VII lea.

Spre o sintez5.

10/

Biserica armeneasca
Frdric Macler

Locul Bisericei Armene

Arta armeara
Gabriel Millet
Damian Bogdan

. . .

119

Spiritul artei armene . . . .

Ornamentele si miniaturile

131

manuscriselor armene .

Teatrul armenesc

137

H. Dj. Siruni

Arta casnici la Armen'

A. Poidebard

Muzica armeneasa

Teatrul armean in anti chitate

171

Broderiile ariuenesti

197

. . .

Plir. Gr. Hepoian

Origina notelor armenesti . 205
Datine si obiceiuri la Armeni
Nubar Macsudian
Steagurile armenesti . . . . 208
Numismatica armeara
Tiriakian
Numismatica general. armean"

211

Arhitectura armeanfi
K. H. Zambaccian

Spiritul arhitecturii armene .

www.dacoromanica.ro

218

535

Charles Diehl
Baltrusaitis

Locul arhitecturii armene .

.Arhitectura armean si arta

220

goticg
Stiintele Armeniel ve chi
H. Dj. Siruni
Un chirurg armean in secolul

226

VII.lea.

229

Folk' orul armenesc

H. Di. Siruni
F. Macler

Legenda fetitei zidite . . . .

PasArea Sahak . .
Fabule din Evul Mediu (Pur
Art. Abeghian
ceii i mgrusii. Abraham
ei idolii tatailui sAu. Leul
bolnav ei niggarul fr urechi si inima)
Proverbe si zictori la ArPar. S. Gula rdian
menii din Ardeal
Istoria literaturii armene
VII. Pleiada Trubadurilor .
H. Dj. Siruni
Cantece
Nahapet Kuciak
Cantec de iubire
Ghazar din Sebasta
Cintec de iubire
Naha$ Hovna tan
Vise
Ghunkianos
Privighetoarei
Saiat Nova
Trubadurul (trad. de Mircea
Givani
Gheorghiu si Gr. Avakian)

243
247

248
251

253
256
-)57

258
259
259

260

Proza contImporan.
Ruben Zartarian
Cei sapte cntreti
ZAlia Lacului (trad. de Ard

H. Dj. Siruni
Ruben Zartarian

261
263

T. Tomasian)

Poezia contimporanit
H. Dj. Siruni
Daniel Varujan
25,

269

..

Daniel Varujan.
BinecuvAiatarea ogoarelor.
Drumul Crucii
De veghe

271

275
976
278

Gintei armene (trad. de Cr

H. Di. Siruni

Odabasian)
Rasismui nostru

www.dacoromanica.ro

278
279

536

PARTEA II. ARMENII IN VIATA A LTOR POPOARE

Armenii In viata altor popoare
Fridjof Nansen
Armenii gi cultura mondial 285
Marturisiri despre Armeni si Cultura lor
Relatiile culturale dintre Germani si Armeni

D. Ewald Stier

Eroi armeni In literatura internationala

A. Ferdinand-Herold Crbillon, Tacit si Armenia .
Izvoare armene pentru istoria universal
Gustave Soulier
Hetum gi istoria sa . . . .
Armenii In artele din Apus
Lvon Tutungian
Scribul Grigore gi arta gravurei In Europa
Figuri de Armen' In literatura universal
Geoffrei J. Hellman
,Marele Saroyan"
PARTEA III. ARMENII SI ROMANII
In lumina noilor cercetri

294
302

307

312

315

Aurelian Sacerdoleanu Romnii i studiile armenegti 327

Evanghelia armean din lagi
Dan Simonescu
(1351)

Pentru o cunoastere reciproca

Eminescu In armene$te . .
Grigore Avakian
N. Iorga
O scrisoare
' H. Dj. Siruni
Opera lui Eminescu
Trecutul Armenilor In firile romane
Ion Radu Mircea
IViihail Kog.itniceanu i Armenii

Gr. L. Trancu-lafi
H. Dj. Siruni
Gh. Bezviconi

Un centenar
Cronica Armenilor din Rom
nia. Partea IX (1575-1600)
Mormintele armenegti dintre

Prut si Nistru
lzvoare armenesti despre Romani
Istorici armeni gi vechimea
H. Dj. Siruni
poporului valah
Romanitatea Romlnilor. .
Par. M. P.
Notit despre anul 1759
Pr. H. D.
.Tara Voevodului Stefan"
H. Dj. Siruni
Despre un preot valah . .
Par. G. G.
www.dacoromanica.ro

337
349
352
354

367
370
373

389

394
425
426
427
450

537

IV. CULTURA ARMEANA IN RITMUL VIETII

Pentru cei disparuti (Gr. L. Trancu.Iasi ; Patriarhul
Torcom ; Tigran Gamsaragan ; Par. Hovhannes
Torosian ; Armenag $ahmuradian ; Panos Terlemezian ; Grigor Siini; Par. Simon Eremian ; Geor-

ces Pitof; C. Lehmann.Haupt

453
Cercetri
sApAturi (Armenii in Islanda ; Primul explorator al Armeniei; He tum, predicatorul Cruciadei ; Inrudirea Armenilor cu popoarele bal-

tice ; De scoperirea unui palat la Van ; Civilizatia

pre-indiana $i Armenii)
457

lasfoind istoria armeanA.

Din secol in secol
Cursurl i conferinte (Armenii in Moldova ; Muzica
armeana ; Manuk ca om politic ; Vechiul drept
armenesc; Cultura armeang ; Armenia ca Stat) .

Cercetand cArtile i periodicele.

Plicolae Ghinea (H. Dj. Siruni : Armenii In Romania' ; Vlad Banateanu : Armenii in istoria $i
viata romaneasce ; Grigore Ionescu : Curtea de
Arge$E ;

H. Dj. Siruni : Aron Voda, Ra.svan

Vocla si Ieremia Voda Inteun poem al unui cronicar armeari" ; George Gh. Stanescu: Epoca
de aur a literaturii crestine armene"; H. Dj. Siruni: Bibliografia studiilor armenesti In Romania" ; Arhiep. Husik Zohrabian : Istoria Bisericei armene" ; George Potra : Din Bucure$tii

de alta date; [Par. P.] Essabalian : Das A rme-

nische Volk im Wandel der Jahrhunderte` ;

Andr Maurois : Lord Byron" ; S.: Vechimea
Armenilor in tarile romnea ; S.: Armenii popor arian" ; S.: Firea tracl a Armenilor"; S.:
Armenii in negotul trii" ; S.: Bisericile armene din Romania" ; Lauro Mainardi : Funziune
spirituaie del la nazione arm ene" ; A.: Iosef Strzy-

gowski ; Arhiep. Gareghin Hovsepian Problema cupolei bisericilor armene$ti" ; A.: Svastica
simbol in Armenia"; H. Dj. Siruni: Cteva carti
armene$ti tiparite de Gheorghe Asachi ; Theowww.dacoromanica.ro

463

466

538

dor Holban: ,Date noui cu privire la origina lui

-Eminescu" ; A.: Dr. Karl Roth" ; Arhiep. Hus)k
Zohrabian ; .Istoricul bisericei armene ; V. Mes.
tugian Mica antologie a poetilor armeni" ; G.
C. Niculescu-Basu Amintiri din viata mea de
477

arti st

Vitrina artilor (Bibliografia crtilor aparute Intre

1936-1941)
Pe pAtnAntul armenesc
Spturi
Publicatiuni

Scena (oper. balet, teatru, artigti srbtor.ti)

Comemorri

498
502
503
507

5'0

Diaspora armeneas c (Deutsch.Armenische Gesells.

chaft"; Historia Imperii Mediteranei" din Roma
Armenii ; Revista bulgar Pohod" Inchina t
Armeniei ; Muza armean" ; Armenii ca tnte-

meietori ai teatrului turcesc; Catedra de arme.

nologie din Bruxelles ; Catedra de armenologie
din Beirut ; Ruben Mamulian ; William Saroyar;
Sarkis Khaciaturian ; Henri Troyat ; Armand
Tokatian ; Jeanin May ; Mikael Arlen ; Akim
Tamirof; Sirun Mangrian ; ,Taggianii o familie
din Armenia" ; Trei savanti armeni tn istoria
Americei; Abu-Lala-Mahari" ; Poetul Arsne
Yergath ; Ararat" ; Presa armean din dias
pora ; Cei plecati

511

MiFarea cultural dela noi (Prof. A. C. Cuza, Pre-gedintele de onoare al Fundatiei Culturale Armene ; O sarhtorire la Vleni de Munte ; Biblioteca centralk Armean ; Pelerinaje la Vlenii
de Munte ; Jubileul lui Eminescu gi Armenii ;
K. H. Zambaccian despre Eminescu ; O scrisoa-re
a lui N. lorga; Conferintele d-lui H. Dj. Siruni ;
Actorul M. Marutian ; Corul .,Komitas" ; Revue
des Etudes Indo-europennes` ; Conterintele d-lui
K. FI. Zambaccian; Activitatea Profesorului Grigore A vakian ; Muzica poporului armean ;
moartea lui Octavian Goga ; Pictorii nostri; Artigtii nostri ; Asoc. Cultural Raffim, etc. . . . 518
www.dacoromanica.ro

11. Plange

Planga I. Bisericele armene din sec. VI gi VII.

Biserica din Ereruk (500-510).
Catedrala din Ecimiadzin (618).
Biserica Sf-ta Ripsime din Vagharsapat (618).
Biserica SE-ta Gaiane d:n Vagharsapat (630).
VIL Catedrala din Bagaran (624-631).
Biserica din Alai:nail (637).

Catedrala din Mren (638-640).

Biserica din Mastara (645).
XL Ruinele bisericei zwartnotz (654).
XII. Biserica Zwartnotz (reconstruire).
IV. Fragmente din biserica Zwartnotz.
Catedrala din Tabs (668).
Biserica din Talm (690).
Planga H. Miniatura armeardi
III. Evanghelie sonsa la Skevra In 1193.
Ill. Evanghelie zisa a Traducatorilor scris. In 1202,
IVVI. Evanghelie zis. Reg-easca scrisa In 1272.
VIEIX. Evanglielie scrisa in 1331 la Drazark.

XXI. Evanghelie din sec. XIV.

XII. Paradis terestru elintr'un manuscris din sec. XVII.

XIIIXIV. Evaughelie scris. In 1661 la Tokat.

Lucrarile Apostolilor serse In 1310 la.
Evanghelie scrisA In 1649 la Suceava.
Planga III. Broderille arrnenepti.
I. Fat de pern. (yosiic-yiizii) din Mara.
Fat de plapum (yorgan-yiizii) din Mara.
Fat. de saltea (dFek-yiizii) din Mara.
Fat& de permi (yastic-yfizii) din Malatia.
a) Dantela (oya); b) Broderie (aintab).
Perdea brodati la Ecimiadzin.
Broderie v-eche armeneasc.
Broderie veche armeneasca.
Planga IV. Monetele armenegti.
I. Monetele lui Tigran II, Artavazd III, Tigran III,

Tigran VI si Erato, Marc Antonin si Cleopatra, .August

si Artavazd V, Lucius Verus, Antoniu, Traian.
Monetele regilor Leon I, Hetum I si Isabela.
II. Monetele regilor Leon II. Het= II, Sempad,
Constantin II, Leon III, Leon IV, 0$in.
www.dacoromanica.ro

540

IV. Monetele reeilor Guy de Lusignan, Constantin

III, Constantin IV, Leon V.
Plana V. Sculpturi si gravuri.
I. Copert de Ades din sec. VI.
Cutie sacra din sec. XIII la Ecimiadzin.
Piatr funerara din sec. XIII.
Relicvar in mnstirea Sf. Nisan din Sevan.
Copert de argint lucrat in sec. XVI.
Poarta bisericii Sf. Apostoli din Sevan (sec. XVI).
Coperta unei Evanghelii lucrat in 1691 la Cesarea.

Poart de sidef la Ecimiadzin din 1721.

Plana VI. Costumele armenesti.
a) Regina arsacida; b) Regina Varazdukta.
a) Regina din sec. V; b) Regina. bagratid.
a $i c) Armence din sec. XVI; b) Armeanc. din Giulfa.

a) Armence din Persia; b) Armeana. din Persia.

a) Armence din Sebasta ; b) Armeanca din Karin.
a) Armeanc. din Agulis ; b) Armeancadin Samalch.
a) Armeanc din Erivan ; b) Armence din Tiflis.
Armence din Armenia.
Plana VII. Evanghelia din Iasi (1351).
I. Biserica armean din Iasi $i inscriptiunea.
II. Dou. pagini din manuscris.
III. Text si majuscule ornamentate.
IV. Legatura in argint a manuscrisului.
Plana VIII. Ceaslovul din Cetatea-Alba (1460).
I. II. III. Frontispiciile Ceaslovului.
IV. Patru majuscule ornamentate ale Ceaslovului.

VVIII. Paginele cu memoriale ale Ceaslovului.

Plana IV. Teatru tn Armenia.
I-11f. Scene din opera Almase.
IV. 0 scen. din piesa Katch.Nazaru.

VVI. Scene din piesa Sahname.

Decorul actului IV din opera Anue.

Decorul actului al II lea din opera ,,Lusabatie.

Plana X.
1IV. Frescurile din cavoul Hagi-Artin din Silistra.
V. Icoana din Biserica armeana din Cetatea Alba.
VI. Cavoul familiei Asvaturov la Cetatea Alba..
VII. Manuc-Bei, dupa o pictura din Hancesti.
VIII. Bisericile Zamca i Higigadar din Suceava.
www.dacoromanica.ro

LUCRARILE. LUI H. DJ. SIRUNI

Marturii armeneti despre Romani
Valahia f i Moldova [in Geografia Printeluil Hugas
Ingigian. Academia Romn, Mercoriile Sectiunii Istorice,
Seria 3, Tomul 3, Mem. 8. Bucuresti, 1929.
Extrase din Cronica Armcnilcr chn Camenita, Partea

(1430-1611). Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., Seria 3, Tomul

17, Mem. 14. Bucuresti, 1936.
Aron Voclii, Reavan Vodci si Ercmia Vod intr'un poem
al unui cronicar armean. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., Seria
3, Tomul 20, Mem. 14. Bucuresti, 1938.
Dobrogea si Basarcbia In Geografia pgrintelui Hugas

lngigian. In Revista Ani", Anul I, vol. 1V, .Anul II, vol.

I, II, III, IV. Bucuresti, 1936-1938.
Istorici armeni si vechirrica poporvlui valch (pe marginea

unui studiu al d-lui Aurel Decei). Extras din Anuarul

Ani". Bucuresti, 1941.
Tara Voevodului $tefan (pe marginea unui manuscris
armenesc scris In 1460 la Cetatea Alba). Extras din Anuarul
Bucuresti, 1941.
Opera lui Eminescu (cu o scrisoare a lui N. Iorga si o
dare de seam a lui Gr. M. Avakian). Extras din Anuarul
Ani". Bucuresti, 1941.

lzvoare turcesti desgre Fomitni

O ncivcilire necunoscutti a bandelor turcesti in Trile Ro-

meme in 1769 (dup documente turcesti din Arhivele Statu-

lui). Extras din Revista Arhivelor", Tom. 1V-1. Bucuresti, 1940.

www.dacoromanica.ro

542

Doucl beizadele la Cenghel-Chi (In lumina documentelor

turcegti-did Arhivele Statului). Extras din Arhiva Romaneasce, Tom. V. Bucuregti, 1940.
Domnii Romani la Poarta Otomana (dup un manuscris

turcesc continind note si insemnri despre ceremoniile

r.eceptiunile din palatul imprtesc din Stambul intre anii
1698-1782). Academia Roman. Studii i cercetri, LV.
Bucuresti, 1941.

O corespondenta necunoscuta in limba turceasca a lui

Scarlat Calimachi, in Revista IstoricV, 1931, No. 7-9.
Documente turcesti referitoare la evenimentele din 1821-22.

Extras din .Arbiva RomaneascA",Tom.IV,1940. Bucuresti.

La hotarele duna' rene ale Tarii Romanesti etapa documentele

turcesti. Sub tipar.

PrIvitoare la Armenii din Rom'Ania
Cronica Armenilor din Romania. Extras din Anuaru1
,.Ani". Bucuresti, 1941.
Armenii in Romcinia (cu prilejul unui centenar). Extras
din .Arhiva Romneasca", vol. V, Bucuregti, 1940.
Bibliografia studiilor armenesti din Romnia (1920-1940).

Extras din Arhiva Romaneasa.", vol. IV, 1940.

Manuscrisele armenesti din Academia Romana*, In .Re-

vista Istorice, 1932, No. 4-6.

Manuscrisele armenesti din bisericile armene din Romania,

In Revista Istoria", 1929, No. 4-6.

Tipiriturile armenesti in Romania,in .Revista Istorice,
1931, No. 7-9,
Cateva carti armenesti tipcirite de Gheorghe Asaki, In

.Revista Istorice, 1940, No. 7 9.

Despre cultura armeanA
Teatral armean in antichitate. Extras din Anuarul Ani`.
Bucuregti. 1941.

Local limbii armene..Extras din Anuarul Ani". Bucuresti. 1941.

Un chirurg armeon in secolul al VII-lea. Extras din

Anuarul .Ani". Bucuregti. 1941.

Cronica culturii armene. Extras din Anuarul

Bucuregti. 1941.
www.dacoromanica.ro

Anr.

543

Erzdnga orasul Zeilor. Extras din A nuarul Ani". Bucuregti. 1941.

Note despre arta armeand. Album. Bucuregti, 1930.
Vechiul cult armean,in revista Ararat", 1926, No. 22-26,
Bucuregti.

Datine ci obiceiuri la Armeni, In Rev?staAni-, Anul I,

vol II, III, Anal II, vol, 1, II. Bucuregti. 1935-1936.
Scurt istoric despre arta si literatura armeand, In Universul Literar", 1925, No. 27, Bucuregti.
IVote despre literatura armeneascii, in Revista Ararat',
No. 39, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47 din 1927 gi 1928, Bucuregti.

In Iimba armeanA

Nicolae Iorga, (1871-1931), Cu prilejul jubileului

de 60 de ani. Viena, 1931.
Apostolul dela Vcileni. Extras din ziarul Aztarae.
Constantinopol. 1931.
Mihail Erninescu, Viata gi Opera. Studiu biografic gi

literar cu traducen. Prefata de N. forga. Bucuregti. 1939.

Daniel Varujan, Viata gi opera sa poetia, ca prilejul
unui sfert de veac dela moartea sa tragicA.Bacuregti. 1940.
Armenit in Romdnia, o privire istoric5., In Revista
Hairenik" din Boston, 1929, No. 7, 8, 9, 10, 12, 1930, 2,
3, 4.

Urmele artei armene in Romcinia, In Revista Hairenik"

din Boston, 1928, 8, 9; 10, 11, 12.
In fluente armene qi georgiene asupra arhitecturii romcine.

Tradus din Gheorghe Balg. Extras din Almanahul Araz",

Bucuregti, 1933.
Almanahul

L 1933. II. 1934, Bucuregti.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Adf3S3: H.

Di. SIRUN I, Str. VASELOR, 8 - BUCURESTI IV

www.dacoromanica.ro