Elaborare Metodica Nr.

Tema: Proteze dentare. Descriere. Clasificri.

Scopul i metodele de tratament protetic.

Intrebri de control:
1. Noiune de Proteze dentare". Definiie.
Protezele dentare sau "dintii falsi" sunt proiectati pentru a inlocui dintii lipsa. Acestea se
aplica persoanelor carora le lipsesc cativa dinti si celor care si-au pierdut toti dintii.
De asemenea, protezele dentare arata si se comporta la fel ca si dintii naturali,
dovedindu-se a fi o alternativa eficienta.

O proteza dentara reprezinta un set de dinti falsi atasati pe o placa de plastic sau de
metal, care se potriveste in interiorul gurii.
2. Clasificarea protezelor dentare dup Rumpel, Oksman, Betelman.
Dupa principiul de transmitere a presiunilor masticatorii, Rumpel: Fiziologice;
nefiziologice; semifiziologice.
Betelman: supradentare; supragingivale; dentogigivale.

In functie de tipul edentatiei, Oxman: proteze de restaurare a coroanelor dentare;

proteze de restaurare a defectului arcadei dentare; proteze de restaurare complete a
defectelor arcadei; proteze maxilo-faciale.
3. Clasificare protezelor dentare: a) dup material, b) metoda de realizare, c)
metoda de fixare, d) aspectul fizionomie, e) dup numrul de uniti dentare
recuperate.
Dupa material:
Metalice
Acrilice/compozite
Ceramice
Compomeri
Mixte (metalo-acrilice/metalo-ceramice)
Dupa metoda de realizare:
Clsica
Moderna
Dupa metoda de fixare:
Mobile
Fixe
Dupa aspectul fizionomic:
Fizionomice
Nefizionomice
Semifizionomice
Dupa numarul de unitati recuperate:
Partiale (reduce, medii, intinse, subtotale)
Totale
4. Metode de tratament protetic.
a) Tratament protetic nemijlocit (imediat), proteza este confectionata pana la
extractia dintilor sau a altor interventii chirurgicale inzona maxilo-faciala si se
instaleaza pe campul protetic pe masa de operatii sau mai tarziu de 24 ore
dupa operatie sau nu mai tarziu de 24 ore dupa operatie. Se mai numeste
potezare postoperatorie. Avantajele constau in faptul ca pacientul
primindproteza imediat dupa extractie sau alte interventii chirurgicale este
lipsit de influenta negativa a absentei dintilor asupra psihicii de dereglari
functionale. Dintre dintii restanti nu sunt suprasolicitati functional, iar sub
baza protezelor mobile are loc o formare a apofizei alveolare mai favorabile.
b) Protezarea in timpul apropiat dupa extractia dintilor sau a altor interventii
chirurgicale (reactia apofizei alveolare,rezectia unui segment a corpului
mandibulei etc.) se caracterizeaza printr-un tratament care incepe in primele 24saptamani, cand inca continua epitelizarea plagii.
c) Protezarea tardiva se caracterizeaza printr-un tratament protetic efectuat nu
mai devreme decat dupa 3-4 luni si mai mult dupa interventia chirurgicala,
cand sa terminat formarea apofizei alveolare.

5. Remedii de tratament protetic.

Proteze dentare
Aparate ortopedice, dispozitive cu carcter de sinare.
Sine-proteze
Aparate ortopedice pure
Aparate ortopedice- practica
Aparatul utilizate intratamentul traumatismelor sistemului stomatognat.
Aparate maxilare si faciale
Aparate proteze mixte
6. Scopul terapeutic i curativo-profilactic a tratamentului protetic ca: a)
protecia coroanelor dentare, b) pregtire preprotetic, c) imobilizarea
dentar, d) tratamentul anomaliilor, e) restaurrii morfologiei esuturilor, f)
agregarea protezelor fixe.
7. Caracteristica leziunilor odontale coronare.
Durerea
Sensibilitatea trmica
Tulburari fizionomice, culoare, forma
Abateri functionale
Pot fi localizate pe diferite suprafete
Pot leza punctele de contact
Modificari de forma si marime a dintilor
Lipsa substantei dentare de la nivelul cuspizi, fosete
Dezechilibrul static si dinamic a sistemului stomatognat
Complicatii locale manifestate prin pulpite acute sau cronice apar ca rezultat
al evolutiei leziunei coronare catre pulpa dentara.
La nivelul A.T.M. pot aparea dureri; crepitatii; salt articular; degenerari ale
meniscului datorita traume cronice
La nivelul muschiului apare oboseala, spasmul, dezechilibrul tonic.
8. Ce reprezint protezele?
Proteza reprezinta un aparat, dispozitiv ce restabileste artificial morfologic si
functional o parte din corpul uman, organ.
9. Ce reprezint aparatele i aparate-proteze?
Aparate proteze sunt niste dispozitive ce restabilesc morfofunctional organele si
tesuturile lezate sau pierdute.
10. Dezvluii protezele cu sprijin dento-parodontal.

Protezele cu suport dento-parodontal sunt acele proteze care se sprijina pe dintii

restanti, din care fac parte: coroanele de invelis; metalice; incrustatiile; coroanele de
substitutie; puntile dentare.

11. Elucidai esena protezelor cu sprijin mucoperiostal sau muco-osos.

Din acestea fac parte protezele partial mobilizabile acrilice, placa. Acestea se sprjina
pe mucoasa campului protetic si retentivitatile anatomice ale acestuia.
12. Care e esena prototipului construciei cu suport mixt.
Esenta este in faptul ca acestea au drept sprijin atat tesuturile dento-parodontale
cat si muco osoase.

Protez metaloacrilic cu culise intracoronare pe dini.

Proteza dentara permanent

implante.

pe

Protezele dentare

O protez dentar este o lucrare protetic, detaabil, ce substituie dini lips i

tesuturile nconjuratoare, folosit att pentru mandibul, ct i pentru maxilar.
Exist dou tipuri de proteze dentare: proteze dentare totalei proteze
dentare pariale. Protezele dentare totale sunt utilizate atunci cand lipsesc toi
dinii de pe o arcad, iar cele pariale sunt folosite atunci cnd mai exist nc
dini naturali, dar nu exist legturi pentru lucrri fixe.
Protezele imediate
Protezele dentare imediate sunt efectuate n avans i pot fi poziionate
imediat dup ce dintii au fost extrai. Ca urmare, pacientul nu va rmne fr
dini n timpul perioadei de vindecare. Cu toate acestea, oasele i gingiile se vor
retrage i protezele vor avea nevoie de ajustri dese pentru a se adapta
corespunztor modificrilor ce au loc n timpul procesului de vindecare. n
general, acestea ar trebui s fie considerate doar o soluie temporar pn cnd
protezele convenionale putea fi fcute.
Protezele totale
Proteza total este o metod de restaurare frecvent utilizat pentru edentaia
total (lipsa complet a dinilor). Proteza total este o plac din material plastic
fabricat n labotarorul de tehnic dentar, pentru a se potrivi fiecarui individ n
parte. Este confecionat din acrilat roz pentru simularea esuturi gingivale, iar
dini sunt de plastic sau de porelan.
Protezele pariale
Proteza parial nlocuiete dinii care lipsesc, ns nu acoper tot maxilarul.
Aceast protez conine un cadru metalic, cu dinti de plastic i zone de gingie.

Cadrul metalic este ancorat de dinii naturali prin dou tipuri de

ataamente: cleme metalice i sisteme de ancorare de precizie. Clemele
metalice sunt n form de C, I si Y, iar sistemele de ancorare de precizie se
potrivesc precum o cheie n broasca. Cheia se afla pe proteza, iar broasca
pe coroana de pe dinte.
Protezele partiale pot fi mobile sau fixe. Cele mobile pot fi ndeprtate cu
uurin i sunt fixate cu clame metalice, iar cele fixe, numite i puni, sunt
cimentate. Punile sunt preferate protezelor pariale deoarece sunt mai
comfortabile i arat mai natural, ns sunt mai scumpe si dinii de care sunt
ancorate trebuie s fie sntoi.

Protezele pe implante
Proteza pe implante apare ca o protez tradiional. Cu toate acestea, la
implante, deasupra gingiei, se proiecteaz echipamente semi rigide care ajut
la meninerea protezei n siguran n timp ce se mnnc, se vorbete i n
timpul altor activiti, dar permit ndeprtatea uoar a protezei pentru curare.
Exist dou etape n acest proces. Prima este o faz chirurgicala, de inserare a
implantelor, iar a doua este faza protetic (efectuarea protezei).
n faza chirurgical, implanturile sunt inserate n osul maxilarului, esutul
gingival este suturat. Numrul implantelor necesare este stabilit de medic, n
funcie de nevoile individuale i limitrile anatomice. Mai multe implante vor oferi
sprijin suplimentar n pstrarea i stabilitatea protezei.
La finalul perioadei de vindecare, implantele sunt expuse prin eliminarea
esutului gingival care le-a acoperit. O extensie este apoi nurubat pe
implantele expuse. De aceasta este legat o suprastructur, care poate avea
diverse configuraii, de la o bar metalic pn la sisteme bil caps.
Pentru purttorul protezei, implanturile nsemn o via fr durere, fr jen, i
fr obiceiurile alimentare nesntoase. Studiile arat c protezele susinute pe

implante, cresc semnificativ fora masticatorie, implanturile fiind o ans de a

avea o dantur care funcioneaz ca dinii naturali.
Adezivi pentru protezele dentare
Adezivii pentru proteza sunt cel mai simplu mod de a obine o retenie mai buna
a protezei pe maxilar. Fabricati de diferite companii cu profil farmaceutic, acetia
sunt disponibili sub form de past sau sub form de pulbere, n aproape toate
farmaciile i supermarket-urile.
Scopul utilizrii unui adeziv dentar este pe de o parte de a spori retenia,
stabilitatea i forta mucturii oferind, n acelai timp, pacientului un sentiment
de securitate.
Dac proteza ncepe s bat, provoc leziuni i disconfort nu trebuie s utilizai
adeziv. Dei v ofer o soluie temporar de siguran, o proteza care nu se mai
adapteaza corect, va rani gingia cauznd durere.
n cazul n care proteza incepe sa jeneze, s bat sau dac observai modofocri
n adaptarea ei este necesar s consultai medicul stomatolog. O rebazare, sau
chiar nlocuirea vechii dvs. proteze ar putea fi necesar.