Sunteți pe pagina 1din 18

Motto: Copilaria dureaza toata viata.

Ea se intoarce pentru a
Insufleti sectiuni mari ale vietii de adult. Poetii ne vor ajuta
sa gasim copilaria vie din noi, aceasta lume permanenta,
durabila de neclintit.
Gaston Bachelard

CURSANT:MESAROS MARUSIA ANGELA


INSTITUTIA:SCOALA GIMNAZIALA

,,LAURENTI ULICI
RONA DE JOS

Unitatea de competenta nr.1


Descrieti modul in care puteti amenaja un spatiu educativ lipsit de riscuri intr-o
grupa de antreprescolari.
Amenajarea spatiilor trebuie s permit copiilor s se manifeste: s poat alerga, s
poat cnta, s poat rde zgomotos. Pentru aceasta, trebuie s fim atenti la modul n
care sunt alturate centrele de activitate: activittile care presupun liniste s fie
amenajate la distant fat de acelea care presupun zgomot.Educatoarea pregateste si
organizeaya spatiul educativ,alege materialele potrivite jocurilor.Si astfel influenteaza
in mod indirect alegerea tipurilor de activitati de catre copil.
Amenajarea spatiului in centre de activitate stimuleaza lucrul prin
colaborare,incurajeaza relatiile intre copii, practic incurajeaza ,,posibilitatea de a
invata unul de la altul,,.El va fi organizat astfel incat sa se asigure sanatatea si
protectia copiilor, fara a le impune restrictii multe.
Pentru miscarea libera, pentru jocurile in cerc si activitatile in grup mare sunt
necesare spatii largi deschise. Atunci cand vremea rea nu permite joaca afara ,spatiul
din interiorul gradinitei devine foarte important.Pe de alta parte, acest spatiu nu trebuie
sa fie atatde mare incat copilul sa se simta pierdut. Daca mobila este usoara si poate fi
mutata , spatiul clasei poate fi modificat mereu ,deplasand si rearanjand mobila in
functie de cerintele activitatii.
Un alt aspect ce trebuie luat in vedere este modul in care copiii mici
interactioneaza unul cu celalalt.La 2-3 ani ,copiilor le place sa se joace singuri chiar
daca stau unul langa celalalt. Pe masura ce cresc, copiii incep din ce in ce mai mult sa
se relationeze unul cu altul, sa lucreze ori sa se joace in grupuri mici, de doi sau mai
multi copii. Uneori intreaga grupa se strange ca un singur grup mare , iar alteori ,multi
copii simt nevoia de a fi fiecare singur, intr-un spatiu mic ,dar confortabil.
Sala de grupa trebuie sa aiba ferestre largi pentru a fi mereu aer si lumina din
belsug.Trebuie prevazut si un spatiu pentru a atarna diferite materiale si chiar lucrari
ale prescolarilor.
Se poate pune la dispozitia copiilor diverse jucarii si materiale potrivite varstei
lor, astfel incat ei sa poata alege cu ce se vor juca.
In proiectarea spatiilor de invatare trebuie sa ne utilizam imaginatia pentru a sti
sa folosim obiectele si materialele avute la indemana.
Se recomanda impartirea salii de grupa in zone(sectoare, arii de interes), in
functie de diferitele tipuri de activitati:
-o zona libera si linistita, marcata printr-un covor, unde se pot desfasura
activitatile in grup, activitatile de miscare si jocul liber;
-o zona a bibliotecii, cu un aranjament atractiv si confortabil.In aceasta zona
avem rafturi pentru carti, imagini, stativ pentru agatarea lucrarilor copiilor, aparatura
audio, calculator, carti de colorat, seturi cu povestiri in imagini, litere mari si mici de
tipar;
-o zona a creativitatii, fara covor, cu o masuta si rafturi pe care sunt asezate
pensule , creioane colorate, acuarele, coli de desen si pictura, hartie colorata, hartie
creponata, plastilina, foarfeca, frunze uscate, boabe, ata, panza, numita arta;
-o zona cu mese si scaune pentru servirea mesei si pentru activitatile desfasurate
cu grupuri mici de copii;

-o zona de constructii plasata intr-un loc indepartat de zona linistita. Materialele


vor fi puse pe rafturi sau in cutii. Acest sector poarta numele de coltul constructii
-o zona de joc, numita si coltul papusii, atribuita jocului liber si creative. Aici
intalnim truse de joc, costumatii, mobilier, ustensile adaptate diferitelor contexte si
roluri asumate de copii in jocul lor;
-o zona pentru expunerea lucrarilor copiilor.
Spatiul " vorbeste" prescolarului prin ceea ce ii ofera ca posibilitate de actiune i
experienta. De aceea sunt la fel de importante i conditiile de ordin general (lumina,
caldura, estetica, etc.)

Unitatea de componenta nr. 2

Propuneti un orar zilnic al activitatilor de invatare pentru o grupa de copii


de 2-3 ani
ORAR
ZIUA

TURA I.

LUNI

Activiti de cunoatere :
Cunoaterea mediului
Activiti artistice i de ndemnare : Activitate practic
Jocuri
Activiti n aer liber

MARI

Activiti de comunicare :
Activiti de micare :
Activiti de cunoatere :
Jocuri
Activiti n aer liber

MIERCURI

Activiti de comunicare :
Dezvoltarea limbajului
Activiti de cunoatere :
Matematic
Activiti n aer liber
Activiti artistice i de ndemnare : Artistico-plastic
Jocuri
Activiti n aer liber

JOI

Activiti de comunicare :
Activiti de micare :
Jocuri
Activiti n aer liber

Dezvoltarea limbajului
Muzic

VINERI

Activiti de comunicare :
Activiti de micare :
Jocuri
Activiti n aer liber
Jocuri

Dezvoltarea limbajului
Educaie fizic

Dezvoltarea limbajului
Educaie fizic
Cunoaterea mediului

Unitatea de competenta nr. 3


Dati 3 exemple de activitati care promoveaza dezvoltarea timpurie a limbajului
la copiii mici.
Fiecare copil este diferit si nu poate fi comparat dect cu sine nsusi. n schimb,
sunt cteva trsturi eseniale n funcie de care poate fi apreciat nivelul de dezvoltare
al unui copil n plan socio-emoional, n planul limbajului si al cunoasterii, precum si
n plan fizic.
Cunoasterea acestor trsturi sunt utile pentru educatorii care lucreaz cu grupe de
copii sub trei ani, n procesul de stabilire a obiectivelor educaionale si n alctuirea
programului de activitate potrivit vrstei si chiar fiecrui copil n parte, precum si n
evaluarea rezultatelor obinute.
VORBII CORECT pentru a-l ndemna pe copil s fac la fel.Educatoarea trebuie s
accepte limbajul copiilor, chiar dac e greit.Modelul corect l ofer educatoarea
ACTIVITI CARE PROMOVEAZ DEZVOLTAREA TIMPURIE A
LIMBAJULUI
1.Micul povestitor
Organizarea de jocuri n care copilul numete cri, poveti preferate, le identific n
raft i le citete altor copii.
2.,,De-a ploaia
Copiii fac plaoe folosind site si strecuratoriin apa.Stim ca apa este un element care
linisteste pe copii.Ei pot observa forma si sunetul ploiisi actiunea de ,,
aploua.Activitatea ,,de-a ploiail satisface pe copil si-l face sa se simta increzator si
comunicativ. Putem sugera parintilorsa oberve ploaia si sa discute despre ea cu copilul
in drum spre casa .
3. ,,Urcam pe cal
Scopul activitatii:Copilul se joaca de-a calatoria in vizita la niste rude.Aceasta vizita
presupune sa calatoraesca cu calul.Copilul isi insuseste notiunea de,,pe.Aceasta
activitate imbunatateste atat coordonarea miscarilor la copil cat si comunicarea cu
cei din jur.
Copiilor le place jocul care ajuta la dezvoltarea si organizarea mentala a
copillului.Putem enumera si alte activitati care se pot desfasura prin diferite jocuri si
anume:
Jocuri de etichetare a obiectelor din jurul copilului (indicare obiecte cu
degetul/mna, denumire obiecte, aprecierea reuitei): Jocul Ia i d mai departe!,
Adu-mi o carte/ ppua, Punem jucriile n co

Jocuri cu ntrebri i rspunsuri (despre obiecte, fenomene, evenimente, poveti


ascultate sau personaje preferate): Jocul ntrebrilor, Cine este/cine sunt? etc.
Activiti de povestire i repovestire dup imagini utiliznd crticele cu imagini
mari i clare, adaptate vrstei: Citim carticele
Activiti de explorare a obiectelor n care copilul descrie ceea ce vede: Spune
ceva despre, Cum este? etc.
Activiti alese n care copilul este solicitat, prin ntrebri succesive, s spun
ce/cum face (construcii, desen, jocuri imaginare n centre de activiti la alegere)
Jocuri care implic exprimarea verbal i n care se acord atenie formulrilor
corecte (reformulnd corect, dac el nu a spus cum trebuia, ludndu-l pentru fiecare
reuit etc.).

Unitatea de competenta nr. 4

Enumerati documentele necesare inscrierii copiilor intr-o institutie de


educatie timpurie. Precizati cateva reguli de gestionare si pastrare a acestora.
n situaia n care copilul anteprecolar nscris n unul dintre serviciile de educaie
timpurie anteprecolar mplinete vrsta de 3 ani n timpul anului colar, acesta poate
frecventa programul serviciului respectiv pn la finalizarea anului colar, fr a
depi vrsta de 4 ani.
Actele necesare nscrierii copiilor n unitile care ofer servicii de educaie
anteprecolar sunt:
a) cerere de nscriere;
b) copie de pe certificatul de natere al copilului;
c) copie de pe actele de identitate ale prinilor/reprezentanilor legali, certificatele
de natere ale frailor minori i, dup caz, copie a hotrrii/sentinei de plasament sau a
sentinei de ncredinare n vederea adopiei;
d) adeverin de venituri pentru fiecare dintre prini/reprezentanii legali;
e) adeverin de la medicul de familie, n care s se menioneze c respectivul copil
este sntos clinic;
f) fia de imunizri, ntocmit conform prevederilor elaborate de Ministerul
Sntii cu privire la intrarea copilului n colectivitate;
g) analize medicale: testare la tuberculin i examen coproparazitologic pentru
copil.
Cererea de nscriere este nsoit de avizul epidemiologic, eliberat de medicul de
familie al copilului cu 24 - 48 de ore nainte de a ncepe frecventarea unitii.
Avizul epidemiologic prevzut , se prezint i n cazul absenei copilului din unitate
pentru o perioad mai mare de 3 zile.
Datele personale extrase din actele cuprinse n dosarul de nscriere se consemneaz
n Registrul de eviden/prezen a copiilor.
Registrul cuprinde: numele i prenumele copilului, data naterii, domiciliul, numele
i prenumele prinilor, locul de munc al acestora, data intrrii copilului n unitate,
copiii prezeni/abseni i, dup caz, motivul absenei i o rubric de observaii, unde se
va scrie data transferului copilului i unitatea unde a fost transferat sau data retragerii
copilului din evidenele unitii i motivul acesteia.
Prelucrarea datelor cu caracter personal n procesul de nscriere/transfer/scoatere din
eviden a copiilor trebuie s se fac n conformitate cu dispoziiile Legii nr. 677/2001
pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i
libera circulaie a acestor date, cu modificrile i completrile ulterioare.
Scoaterea copilului din evidena unitii care ofer servicii de educaie
anteprecolar se face n urmtoarele situaii:
a) n cazul unor afeciuni cronice, la recomandarea medicului;
b) n cazul n care copilul absenteaz 4 sptmni consecutiv, fr motivare;
c) la cererea printelui sau a reprezentantului legal al copilului.
nscrierea copiilor n unitile care ofer servicii de educaie anteprecolar se face de
regul la nceputul anului colar sau, n situaii deosebite, n timpul anului colar, n
ordinea depunerii dosarului i n limita locurilor disponibile i a planului de colarizare
aprobat.
In cazul n care se solicit nscrierea frailor sau a copiilor aflai n ngrijirea aceluiai
printe/reprezentant legal i nu este liber dect un loc la grupa de vrst a copiilor, se

va suplimenta numrul de locuri din grupa de vrst corespunztoare cu numrul de


copii aflai n aceast situaie.
Procedurile i criteriile pentru departajarea copiilor la nscriere sunt stabilite de ctre
conducerea unitii n colaborare cu consiliul de administraie al unitii de nvmnt
care coordoneaz metodologic activitatea de educaie anteprecolar i sunt fcute
publice prin afiarea la sediul unitii de educaie anteprecolar.
La nscrierea copiilor n unitile publice care ofer servicii de educaie
anteprecolar nu se percep taxe de nscriere.
Este interzis refuzul nscrierii copiilor n unitile care ofer servicii de educaie
anteprecolar pe criterii discriminatorii bazate pe: ras, naionalitate, etnie, limb,
religie, categorie social, convingeri, gen, vrst, dizabilitate, boal cronic
necontagioas, infectarea HIV ori apartenena la o categorie defavorizat.

Unitatea de competenta nr. 5

Elaborati o procedura interna simpla ,pentru o grupa de antreprescolari,


referitoare la acordarea primului ajutor in caz de accidente.
Trebuie insa sa stim cum sa intervenim in anumite situatii neprevazute ca:
accidente, traumatisme, stop cardiorespirator, coma si care sunt primele masuri pe care
le puteti lua pana la sosirea personalului medical calificat.
FIECARE UNITATE ESTE OBLIGAT S ELABOREZE
PROCEDURI DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR !!!

(N SCRIS)

TREI REGULI DE BAZ


1. PSTRAI-V CALMUL
2. URMAI PROCEDURILE DE PRIM AJUTOR
3. ACIONAI RAPID
Procedura interna pentr acordarea primului ajutor in caz de accidente:
-de inghitirea unui obiect necunoscut sau inecare cu un obiect

o
Manevra Heimlich ( compresiune abdominala) este o
metoda la care se poate apela intr-o urgenta in care victima se sufoca din pricina
astuparii cailor aeriene cu un corp strain. Lovirea spatelui- loviri cu palma in
mod repetat si cu forta intre omoplati se foloseste numai la copii si adulti la
care manevra Heimlich nu a fost eficienta pentru dislocarea corpului strain
aspirat pe trahee.
Manevra Heimlich la un copil:
o Asezati-va in spatele copilului cu bratele in jurul taliei lui. Puneti pumnul ca
si la adult, prindeti-l cu cealalta mana si efectuati 4 miscari de impinere in
sus, rapid si cu forta. S-ar putea sa fie necesara repetarea manevrei de 6 pana
la 10 ori.
Trebuie avut in vedere ca nu trebuie exercitata niciun fel de presiune aupra
coastelor victimei cu bratele dumneavoastra. Trebuie folosit doar pumnul, aplicat pe
abdomen.

-in caz de arsuri sau opariri

ndeprteaz hainele de pe zona ars (dac nu snt lipite de arsur).


Rcete zona ars innd-o sub un jet de ap rece curgtoare (ap de la robinet)
timp de cel puin 5 minute sau pn se amelioreaz durerea.
-in cazul hemoragiilor nazale

CAUZE: alergii, rceli, ruperea unor membrane


TEHNICI DE INTERVENIE:
Copilul se aaz pe scaun cu capul pe spate, spatele drept
Se strnge nasul cu o bucat de pnz rece sau hrtie igienic pn la oprirea
sngerrii
-in caz de taieturi usoare

Curai plaga cu ap, eventual cu ap oxigenat care are rolul


de a scoate corpii strini mici sau mizeria din profunzime.
Ajutai-v de o penset pentru a scoate bucile de sticl sau pietri, de
exemplu. Aplicai apoi un dezinfectant local cu ajutorul unei comprese sterile.
Aplicai apoi un dezinfectant local cu ajutorul unei comprese sterile (NU vat
care se destram i se lipete de plag).
Marginile deschise ale tieturii trebuie s fie puse cap la cap, nainte de
acoperirea plgii cu un bandaj sau comprese. Aplicai un pansament pn ce

Unitatea de competenta nr. 6


Concepeti un cod deontologic pentru personalul care isi desfasoara activitatea
la grupa dumneavoastra , astfel incat sa il puteti prezenta parintilor.
Personalul didactic are obligatii si raspunderi de natura profesionla,materiala
si morala, n principal, urmtoarele atribuii:
a) realizeaz activiti de ngrijire i de stimulare psihomotorie a copiilor n vederea
creterii gradului de independen;
b) realizeaz activiti care vizeaz dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;
c) asigur formarea i perfecionarea comportamentului verbal;
d) realizeaz programe care cuprind activiti ce urmresc creterea receptivitii
generale la stimuli n vederea dezvoltrii capacitilor i atitudinilor n nvare;
e) nregistreaz progresele realizate de copil n jurnalul acestuia;
f) colaboreaz activ cu prinii/reprezentanii legali ai copiilor care frecventeaz
unitatea.
Activitatea cadrului didactic este coordonat metodologic de consiliul
profesoral din cadrul Scolii Gimnaziale ,,Laurentiu UliciRona de Jos
Personalul didactic are obligaia de a comunica n scris
prinilor/reprezentanilor legali ai copiilor, prin jurnalul de legtur al
copilului, trimestrial sau ori de cte ori este necesar, cel puin urmtoarele
informaii, cu avizul directorului/efului de centru:
a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare;
b) starea emoional i afectiv a copiilor;
c) dificulti/deficiene identificate;
d) orice alte elemente care necesit luarea unor msuri sau a cror cunoatere de
ctre prini/reprezentani legali este necesar pentru dezvoltarea armonioas a
copiilor.
Educatoarea poate comunica prin orice mijloace de comunicare
prinilor/reprezentanilor legali ai copiilor informaii cu privire la activitile
desfurate cu copiii i rezultatele acestora.
Organizarea i coordonarea activitilor care vizeaz educaia anteprecolar
din cadrul grdiniei se asigur de ctre consiliul profesoral.
Organizarea i coordonarea activitilor care vizeaz educaia anteprecolar
din cadrul creei/centrului de zi se asigur de ctre consiliul profesoral al
grdiniei desemnate de inspectoratul colar judeean, care asigur i
supervizarea activitilor educaionale.
Consiliul profesoral se subordoneaz consiliului de administraie i
colaboreaz cu acesta, sprijinindu-l n luarea i aplicarea deciziilor referitoare
la educaia anteprecolar n unitile n care se ofer servicii de educaie
anteprecolar.

Unitatea de competenta nr. 7


Concepeti un proiect de parteneriat cu parintii care sa vina in sprijinul relatiei
parinte-copil-educator.

PROIECT DE PARTENERIAT CU FAMILIA


AN COLAR 2014-2015

Prof.inv.presc.Mesaros Marusia-Angela
Gradinita ,,CapatRona de Jos

ARGUMENT:
Demarat n acest an colar , parteneriatul i propune s construiasc relaii
strnse ntre familie i grdini, s stabileasc un sistem de valori apropiat ntre
acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
Acest gen de activitate educaional ofer un mediu propice influenrii pozitive n
educaia copilului.

SCOP:
o Dobndirea de ctre prini a unor abiliti de relaionare cu copiii si educatoare
;
OBIECTIVE:
o S consiliem prinii n scopul nvrii strategiilor de relaionare i comunicare
cu copiii lor;
o S fie pui la curent cu progresele copiilor i cu percepia pe care o are grdinia
despre calitile sau problemele lor;
o S participe la expunerile i discuiile cu persoane specializate n diferite
domenii;
o S participe activ i afectiv la acest parteneriat;
PRI IMPLICATE:
Educatoarea Mesaros Marusia-Angela
Prinii ,bunici i copiii
Invitai.
GRUP INT:
copii, prini;
RESURSE:
UMANE: copii, prini, educatoare.
MATERIALE: aparate foto, chestionare, fotografii, casete,calculator, etc.
FINANCIARE: costurile acestui parteneriat vor fi suportate de educatoare .
DE TIMP: an colar 2014-2015

CALENDAR DE ACTIVITI
PERIOAD CONINUTURI

MODALIT

LOCUL

EVALUAR

A
SEPT.2014

S NE
CUNOATEM
MAI BINE!

NOV.2014

S PIM
MPREUN CU
NCREDERE!

DEC.2014

ARMONIA
SRBTORILO
R DE IARN
IARNA LA
GURA SOBEI!
MEDICUL
,PRIETENUL
COPIILOR
FANTEZIE,
CREAIE!

IAN.2015
FEB.2015
MART.201
5

I
DE
REALIZARE
Organizarea
activitii n
cadrul
parteneriatului
Atelier de
lucru:
,,Ne
cunoatem
copilul?!
Program
artistic

DESFUR
RII

Sala de grup

Dialog

Sala de grup

Dialog
Chestionare
, joc.

Sala de grup

nregistrare
video

Activitate
demonstrativa
Consiliere,invi
tat medic de
familie
Program
artistic,
Expoziie cu
produse
copiilor

Sala de grup

Expunere,
dialog,
Dialog,
chestionar

Sala de grup

Sala de grupa
Sala de grup

APR.2015

PASTELEBUCURIA
INVIERII

Expoziie cu
lucarile
copiilor

MAI 2015

ATEPTRILE
PRINILOR
NTOTDEAUNA
NDREPTITE?
??

IUN.2015

CINE PE CINE
AJUT!

Expunere:
Sala de grup
,,Comunicareaascultare
activ!
Consiliere,
Invitat:
psiholog
Activitate
Sala de grup
prini- copii
Finalizarea
proiectului

Produse ale
activitii
copiilor
dedicate
zilei de 8
Martie
Fotografii.
Expozitie ,,
Oua
incondeiate

Fotografii,
Dialog,
chestionar,
exerciiu.

Jocexerciiu,
Chestionar,
discuii,
eseu

Educaia prinilor poate fi:


educaie a educaiei copilului;
un studiu al dezvoltrii copilului;
formare de abiliti de comunicare i analiz a copilului;
un examen cognitiv al sarcinilor secveniale n creterea, dezvoltarea i
educarea
copilului.
DISEMINAREA REZULTATELOR:
Se va pune la dispoziia prinilor un jurnal al grupei n care vor consemna ori de cte
ori simt nevoia, chiar i n afara activitilor propuse n proiect. La fiecare ntlnire va
exista o etap n care se vor discuta aceste consemnri.
Va exista albumul proiectului ( cu acelai titlu) care se va completa pe parcurs cu
aspecte din activitatea noastr, cu fotografii i va conine de asemenea eseul de final al
proiectului.
Rezultatele ateptate i rezultatele obinute vor fi promovate la nivel de unitate n
cadrul Comisiei metodice sau prezentate i la nivel de comunitate.
BIBLIOGRAFIE:
Baciu, Amelia- Cazan, Carmen Aurelia- Chendea, Ctlina- Cobzariu, CiprianIoachim,
Magdalina- Mihalcea, Taisia- One, Constantin- ,,EDUCAIA PRINILOR
Ghid pentru coordonarea, monitorizarea si evaluarea proiectului pe plan local
Educatia parintilor-dupa metoda EDUCAM ASA!

Unitatea de competenta nr. 8


Descrieti 3 modalitati de incurajare a autonomiei personale a copiilor.
Educatorii au o influenta mai mare asupra dezvoltarii stimei de sine prin
simplul fapt ca ei sunt de fata cand prescolarul interactioneaza la gradinita si el
este cel care favorizeaza anumite interactiuni intre sine si colegi.
Din punct de vedere educational, educatorul nu trebuie sa prezinte sarcini
potrivite pentru varste mai mari decat cea a copilului, ci cele pe care un copil de
varsta mica le poate realiza, pentru a putea evita esecul continuu. De asemenea,
cerintele trebuie sa fie clar prezentate si sa se axeze pe beneficiile pe care
exercitiul respectiv i le aduce, nu pe pedepsele care apar un urma nerezolvarii
corecte.
Activitatile de la gradinita ar trebui sa anticipeze nevoile prescolarilor,
deoarece in acest fel copiii se vor implica cu mai mare drag in activitate si vor avea
o rata de succes mai ridicata. Recompensele trebuie sa fie prezente, dar nu trebuie
intrecuta limita. Acestea trebuie pastrate la un nivel normal, fara a cadea in
extravaganta sau exagerare.
Dupa cum stim, o problema are mai multe rezolvari, asadar educatorul
trebuie sa fie pregatit sa prezinte copiilor mai multe optiuni fata de
cele pe care le descopera copiii. Pe langa faptul ca se vor simti mai bine ca
inteleg despre ce este vorba, li se vor dezvolta si calitatile mintale, iar pe viitor vor
fi capabili sa gaseasca mai multe solutii pentru o situatie.
Aceste activitati trebuie sa se axeze pe dezvoltarea creativitatii copilului,
spontaneitatea sa si rezultatele pozitive care reies.
Jocurile, desenul, pictura sau alte activitati care se bazeaza pe dezvoltarea
intelectuala si artistica trebuie sa fie centrate pe efectele pozitive, pe placerea pe
care o are copilul cand realizeaza aceste activitati si pe laudele pe care le primeste
in urma lor. Trebuie evitate activitatile care pot avea si un final nefericit.
Aceasta idee preconceputa, cum ca copilul ar trebui sa vina deja pregatit de acasa,
bine educat si format, de preferat chiar si cu poezii si cantece deja invatate,
respectuos si supus, nu are nimic de-a face cu gradinita. Educatia timpurie isi are
rolul ei si ajuta copilul sa intre in gradinita, dar gradinita are menirea de a lua in
grija copilul si de a-l primi cu tot ce este el, cum este el, de a-l ajuta sa inteleaga si
sa se inteleaga.

Iata ceea ce se intampla cu copiii, atunci cand ajung la gradinita, in planul


dezvoltarii lor:

Una dintre cele mai importante achizitii este cresterea autonomiei. Gradinita
ajuta copilul sa se ia in grija, sa isi cunoasca corpul si nevoile sale si sa le acorde
atentie, sa fie atent la ce se intampla cu el si mai ales la ceea ce el poate face
singur. Un rol important in stimularea autonomiei il are educatoarea care poate
incuraja copilul sa se descurce singur, asigurandu-l insa ca poate cere ajutor daca
nu se va descurca.
Dobandirea capacitatii de a fi singur. Am sa dezvolt acum si am sa adaug ca
aceasta capacitate o data dobandita de copil contribuie decisiv la dezvoltarea
creativitatii sale, la capacitatea de a imagina si gandi activitati proprii, de a
participa cu idei originale si chiar de a construi idei si activitati impreuna cu alti
copii, fara o dirijare stricta a adultului.
Achizitia reperelor interne. Ma refer aici la reguli si limite, dar nu la acelea
dobandite datorita autoritatii excesive si fricii fata de adult, ci la cele care permit
copilului sa le inteleaga rolul si semnificatia, sa le insuseasca si sa le foloseasca
ulterior. Aceste interdictii si reguli il vor ajuta pe copil sa se simta in siguranta, sa
aiba incredere in capacitatea de continere si protectie a adultului si mai ales sa se
simta liber sa gandeasca fara a fi pus in pericol sau a-i pune pe ceilalti in pericol.
Modelarea relatiilor sociale. Interactiunea cu ceilalti copii, moderata si ingrijita
de educatoare, ii va permite copilului sa isi stabileasca limitele, sa isi identifice
obstacolele, sa produca schimburi si sa accepte schimburi cu ceilalti, sa
impartaseasca cu ei si mai ales sa se sprijine pe ei atunci cand simte nevoia.
Diferentierea eu-celalalt. Un alt aspect esential in dezvoltarea copilului si mai
ales in procesul de constructie a identitatii care are la baza procesul de
identificare. Gradinita ii ofera copilului posibilitatea de a afla ce il aseamana si ce
il diferentiaza de ceilalti, pana unde este el si unde incepe celalalt, care sunt
limitele contactului cu celalat (afectiune/agresivitate, dorinta/intruziune,
joaca/violenta, placere/durere), care sunt diferentele intre copii si adulti, precum
si cele intre baietei si fetite.
Achizitii in planul intelectual si cel al limbajului. Vorbim de achizitii nu mai
putin importante, cantitatea de informatii accumulata de copil va creste foarte
mult, cunostintele sale se vor imbogati, vocabularul se va devzolta vizibil.
Subliniez insa ca accentual nu trebuie sa pice pe calitatile memoriei (cate poezii
stie, cate cantece), ci pe capacitatea gandirii de a intelege, de a semnifica si de a
simboliza. Altfel copilul va deprinde o cunoastere goala de continut, doar de
forma.

In concluzie, pentru buna reusita a educatiei la varstele timpurii trebuie sa tinem


cont de faptul ca fiecare copil este o entitate unica, avand propriile sale origini, propria
sa istorie dinainte de a se naste, propria sa personalitate irepetabila. De asemenea este
important sa ne amintim ca fiecare copil se dezvolta intr-un ritm propriu, in consecinta
nu trebuie modelat dupa o forma preconceputa, ci trebuie sustinut sa-si manifeste
personalitatea originala si nu in ultimul rand pentru ca personalitatea copilului sa se
realizeze total, el are nevoie de adulti care sa-l ghideze cu dragoste si rabdare, fara a-l
supune unor constrangeri tiranice.
Ingrijirea si educarea unui copil este o sarcina foarte dificila, care cere o
maturitate si o responsabilitate deplina.
Dar, nu uitati ca am fost si noi copii-numai asa vom putea intelege copiii!
MOTTO
Cel mai bun educator este acela care cunoate mai bine
vremea n care triete, care percepe cu finee marile trsturi caracteristice ale
vieii contemporane i care se bucur i sufer din cauza acestei viei.
Ernest Louis

Educaia este cel mai

care-l poate dobndi omul.


Platon

frumos

dar pe